MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 863/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 863         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 23 decembrie 2010

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.196. - Decret privind conferirea unor decoratii

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.394 din 26 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Decizia nr. 1.610 din 15 decembrie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind  cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local, precum si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, în ansamblul său

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.265. - Hotărâre privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor fornie de sprijin financiar pentru unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2002

 

1.287. - Hotărâre privind modificarea datelor de identificare ale unui imobil aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Sănătătii - Directia de Sănătate Publică a Judetului Dâmbovita, precum si trecerea acestui imobil în domeniul public al orasului Titu si în administrarea Consiliului Local al Orasului Titu

 

1.288. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Serviciului Român de Informatii, în vederea scoaterii din functiune si desfiintării acestora

 

1.290. - Hotărâre privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică “Varianta de ocolire Cluj Nord-Est, km 1+600-km 4+520”, judetul Cluj

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

261/2.859. - Ordin al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor publice privind modificarea si completarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, interimar, si al ministrului finantelor publice nr. 252/2.917/2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populatie

 

2.228. - Ordin al ministrului mediului si pădurilor pentru numirea reprezentantilor părtii române în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră


 

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea unor decoratii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A, ale art. 8 lit. A si B si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Protectie si Pază, în semn de apreciere deosebită pentru înaltul profesionalism dovedit în îndeplinirea cu succes a misiunilor de mare complexitate si răspundere încredintate Serviciului de Protectie si Pază,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul National Steaua României în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, ofiterului prevăzut în anexa nr. 1*.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Bărbătie si Credintă în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, ofiterului prevăzut în anexa nr. 2*.

Art. 3. - Se conferă Medalia Bărbătie si Credintă clasa I, cu însemn pentru militari, subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*.

Art. 4. - Se conferă Medalia Bărbătie si Credintă clasa a II-a, cu însemn pentru militari, subofiterului prevăzut în anexa nr. 4*.

Art. 5. - Se conferă Medalia Bărbătie si Credintă clasa a lII-a, cu însemn pentru militari, subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 5*.

Art. 6. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 8 decembrie 2010.

Nr. 1.196.


Anexele nr. 1-5 contin informatii clasificate si urmează regimul Legii nr. 182/2002.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.394

din 26 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Valentin Barbu în Dosarul nr. 10.157/280/2009 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 14 octombrie 2010 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 26 octombrie 2010.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 9 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 10.157/280/2009, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii.

Exceptia a fost ridicată de Valentin Barbu cu prilejul solutionării unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat este contrar dispozitiilor art. 56 alin. (2) din Constitutie, care consacră principiul asezării juste a sarcinilor fiscale. În acest sens, arată, în esentă, că, urmare a aplicării dispozitiilor art. 259 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006, a fost obligat la plata unei contributii la asigurările sociale de sănătate care depăsea cuantumul veniturilor realizate, respectiv sumele obtinute din închirierea unui imobil.

Judecătoria Pitesti - Sectia civilă consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, cota de contributie de 6,5% din veniturile realizate care constituie contributia la asigurările sociale de stat este unică, neavând un caracter progresiv. Prin urmare, diferenta valorică a contributiei este determinată de nivelul venitului. De asemenea, legiuitorul a stabilit o obligatie fiscală minimă, care nu poate fi însă mai mică de un salariu de bază minim brut pe tară, lunar. Această obligatie este justificată de beneficiile acordate asiguratilor în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii potrivit cărora: “Contributia lunară a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: [...]

f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual si/sau într-o formă de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-e), alin. 2^ si art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai putin de un salariu de bază minim brut pe tară, lunar”

Curtea observă că, în realitate, critica autorului exceptiei se limitează doar la dispozitiile tezei finale a art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006, astfel că numai acest text va fi supus analizei de constitutionalitate.

Autorul exceptiei consideră că acest text de lege este contrar prevederilor art. 56 alin. (2) din Constitutie referitor la asezarea justă a sarcinilor fiscale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate. Curtea constată că, prin dispozitiile art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, legiuitorul a urmărit instituirea unei cote de contributie unice la sistemul de asigurări sociale de sănătate. Diferenta dintre cuantumul efectiv al contributiei ce revine diferitelor persoane este determinată, în practică, de mărimea veniturilor la care se calculează cota de contributie. În legătură cu acest aspect, prin Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006, Curtea statua că principiul constitutional al asezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune diferentierea contributiei persoanelor care realizează venituri mai mari, însă cota de contributie, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv.

În acelasi timp, având în vedere că accesul la serviciile medicale în sistemul public de asigurări sociale este conditionat de participarea la acest sistem prin plata contributiei la fondul de asigurări sociale de sănătate, si tinând seama de principiul solidaritătii în constituirea si utilizarea acestui fond, care antrenează întreaga societate în efortul protejării sănătătii populatiei, legiuitorul a instituit obligatia unei minime contributii, în acest sens sunt relevante cele retinute de Curtea Constitutională prin Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, în care s-a arătat că “obligativitatea asigurării si a contributiei la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu care stă la baza acestui sistem, anume cel al solidaritătii. Astfel, datorită solidaritătii celor care contribuie, acest sistem îsi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistentă medicală pentru populatie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate”. Toate acestea reprezintă, de fapt, “o expresie a prevederilor constitutionale care reglementează ocrotirea sănătătii si a celor care consacră obligatia statului de a asigura protectia socială a cetătenilor”.

Stabilind cuantumul contributiei minime, art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 prevede că acesta nu poate fi mai mic decât procentul de 6,5% calculat la un salariu de bază minim brut pe tară, lunar.

În acelasi timp, însă, art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 instituie obligatia persoanelor care realizează venituri din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual si/sau într-o formă de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate într-un cuantum de 6,5% din aceste venituri, “dar nu mai putin de un salariu de bază minim brut pe tară, lunar”.

Desi pare a urmări aceeasi logică a dispozitiilor art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, textul de lege criticat, prin formularea sa, conduce însă la o interpretare diferită, si anume că, în situatia persoanelor care se încadrează în ipoteza normei, valoarea contributiei nu poate fi mai mică decât însusi cuantumul unui salariu de bază minim brut pe tară, lunar. Faptul că o astfel de interpretare este posibilă în practică, este confirmat prin însăsi opinia formulată de Judecătoria Pitesti - Sectia civilă cu privire la exceptia de neconstitutionalitate, prin care se arată că “legiuitorul a înteles să stabilească o obligatie fiscală minimă pe care orice persoană care realizează venituri să o aibă (nu mai putin de un salariu minim brut pe tară, lunar) [...]”.


Or, o asemenea interpretare ridică probleme de constitutionalitate care pun în discutie respectarea principiului constitutional al justei asezări a sarcinilor fiscale.

Astfel, principiul constitutional amintit implică un complex de conditii de care legiuitorul este tinut atunci când instituie anumite obligatii fiscale în sarcina contribuabililor. Asa cum Curtea statua prin Decizia nr. 6 din 25 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 martie 1993, “fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci si proportională, rezonabilă, echitabilă si să nu diferentieze [...] pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăteni”. Prin urmare, asezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însusi principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situatii identice si să tină cont, în acelasi timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situatia individuală si sarcinile sociale ale acestora.

Or, Curtea constată că niciuna dintre aceste cerinte nu este respectată de textul de lege criticat.

Astfel, dacă art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 instituie o regulă generală în ceea ce priveste calculul contributiei, prin stabilirea unei cote de 6,5% ce se aplică asupra diverselor venituri pe care contribuabilii le pot realiza, art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală, prin redactarea sa, pare să instituie o exceptie. Tratamentul juridic diferentiat nu este justificat de nicio împrejurare obiectivă. Natura veniturilor nu constituie, din perspectiva textului de lege criticat, un criteriu pentru instituirea unei reglementări diferite. În acest sens. Curtea observă că teza întâi a art. 257 alin. (2) lit. f) se supune aceleiasi reguli generale, aplicabile tuturor categoriilor de venituri, si numai dispozitiile tezei finale, referitoare la contributia minimă datorată, instituie un tratament diferit.

În acelasi timp, Curtea constată că obligatia instituită de prevederile art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 96/2006 poate conduce, în practică, la obligarea asiguratului de a plăti o contributie mai mare decât însesi veniturile realizate. Or, o asemenea prevedere nu poate fi considerată, sub niciun aspect, ca asigurând proportionalitatea si caracterul rezonabil al sarcinii fiscale, în sensul celor arătate mai sus.

Având în vedere toate aceste aspecte. Curtea constată că prevederile art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 sunt neconstitutionale în măsura în care se interpretează că valoarea contributiei minime la fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din dividende si dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual si/sau într-o formă de asociere si alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mică decât cuantumul unui salariu de bază minim brut pe tară, lunar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate formulată de Valentin Barbu în Dosarul nr. 10.157/280/2009 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă si constată că dispozitiile art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 sunt neconstitutionale în măsura în care se interpretează că valoarea contributiei minime la fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din dividende si dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual si/sau într-o formă de asociere si alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mică decât cuantumul unui salariu de bază minim brut pe tară, lunar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 octombrie 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.610

din 15 decembrie 2010

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local, precum si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, în ansamblul său

În temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 23 noiembrie 2010, un grup de 55 de deputati apartinând Grupului parlamentar al Aliantei Politice PSD+PC a solicitat Curtii Constitutionale să se pronunte asupra constitutionalitătii dispozitiilor Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local, precum si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, în ansamblul său.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost transmisă Curtii Constitutionale de secretarul general al Camerei Deputatilor cu Adresa nr. 51/5.548 din 23 noiembrie 2010 si a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 16.666 din 22 noiembrie 2010, constituind obiectul Dosarului nr. 4.612A/2010.

Această sesizare a fost semnată de către următorii deputati: Lucretia Rosea, Angel Tîlvăr, Marian Neacsu, Marian Ghiveciu, Cristian Rizea, Mădălin-Stefan Voicu, Gheorghe Ana, Iulian Claudiu Manda, Ion Dumitru, Florin Iordache, Sonia-Maria Drăghici, Gheorghe Ciocan, Georgian Pop, Neculai Rătoi, Petru Petrescu, Dumitru Boabes, Dumitru Chirită, Valeriu Stefan Zgonea, Cristian-Sorin Dumitrescu, Florentin Gust Bălosin, Antonella Marinescu, Petru Gabriel Vlase, Mihai Tudose, Doru-Claudian Frunzulică, Eugen Bejinariu, Nicoiae-Ciprian Nica, Rodica Nassar, Ioan Damian, Vasile Ghiorghe Gliga, Raul-Victor Surdu Soreanu, Viorel Stefan, Andrei Dolineaschi, Cornel-Cristian Resmerită, Ciprian-Florin Luca, Ioan Sorin Roman, Vasile Popeangă, Horia Teodorescu, Victor Cristea, Carmen Ileana Moldovan, Costică Macaleti, Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, Ion Călin, Doina Burcău, Ion Mocioalcă, Cristina Ileana Dumitrache, Matei Radu Brătianu, Florian Popa, Ioan Cindrea, Horia Grama, Ion Burnei, Marian-Florian Săniută, Filip Georgescu, Victor Socaciu, Dan Nica si Mircea Dusa.

Autorii sesizării fac referire la considerentele Deciziei nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, prin care Curtea Constitutională a constatat că aprobarea unei ordonante de urgentă prin lege dă nastere unui act normativ nou, care absoarbe si ordonanta de urgentă, astfel că dispozitiile ordonantei de urgentă pot fi si ele supuse controlului de constitutionalitate în conditiile art. 146 alin. (1) lit. a) din Legea fundamentală. În consecintă, precizează că obiectul sesizării îl constituie atât Legea de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, cât si însăsi ordonanta de urgentă supusă aprobării prin lege, în ansamblul lor.

Motivarea sesizării are la bază o critică de neconstitutionalitate extrinsecă referitoare la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) teza a doua din Legea fundamentală potrivit cărora “ordonantele de urgentă (...) nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului”.

În sustinerea acestei critici, se arată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 afectează grav activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale, care reprezintă institutii fundamentale ale statului, raportat la art. 123 alin. (2) din Constitutie.

Autorii sesizării precizează că sintagma “afectează regimul institutiilor fundamentale ale statului” vizează toate componentele care definesc regimul juridic al acestora, si anume: structura organizatorică, functionarea, resursele umane si materiale etc, inclusiv statutul juridic al functionarilor publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate. Or, acest statut a fost afectat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, în urma acesteia rezultând o “constructie juridică deficitară si confuză”\r\ ceea ce priveste functia de director coordonator si contractul de management.

Totodată, se sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 exprimă o tendintă de politizare a structurilor guvernamentale de la nivelul judetelor si “pune în discutie regimul constitutional si legal actual al functiei publice”.

De asemenea, se arată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 intervine într-un domeniu în care Guvernul nu are competenta materială de reglementare.

În fine, autorii sesizării precizează că “prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, pe calea controlului posterior, anumite dispozitii din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 au fost declarate necohstitutionale, în măsura în care, până în prezent, acest act normativ nu a putut fi supus controlului de constitutionalitate în ansamblul său, deoarece se afla în procedura de adoptare în Parlament a legii de aprobare”.

În concluzie, solicită Curtii Constitutionale să constate neconstitutionalitatea în ansamblul lor a celor două acte normative.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a comunica punctul lor de vedere.

Guvernul a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 5/9.131/E.B. din 29 noiembrie 2010, punctul său de vedere, prin care apreciază că sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 este nefondată. În acest sens, observă că autorii sesizării reiterează motivele de neconstitutionalitate retinute de Curtea Constitutională în cuprinsul Deciziei nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea Legii de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 37/2009. Observă, de asemenea, că este invocată si Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V art. VIII si ale anexei nr. 1 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009.

Apreciază că din formularea si motivarea sesizării rezultă, în realitate, intentia autorilor acesteia de a supune controlului de constitutionalitate însăsi Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/20009, si anume prevederile art. I, art. III, art. IV, art. V, art. VII, art. VIII si ale anexei nr. 1 la aceasta.

Arată că, dinratiuni de practică legislativă, dispozitiile art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si ale anexei nr. 1 ia Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 fac obiectul abrogării dispuse prin pct. 1-4 din cuprinsul articolului unic al legii pentru aprobarea acestei ordonante de urgentă.

Mentionează totodată că, prin Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, Curtea Constitutională a retinut că “începând cu data de 28 februarie 2010 continuă să îsi producă efectele juridice Legea nr. 188/1999 cu continutul său normativ de dinainte de modificările neconstitutionale ce i-au fost aduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2009 si prin art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si anexa nr. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009”.

Precizează că prin art. V din Legea nr. 140/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici au fost abrogate si dispozitiile art. I pct. 6-25 si ale art. VII din ordonanta de urgentă criticată.

Conchide că art. I, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si anexa nr. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/i2009 nu mai sunt în vigoare în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât critica de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale devine lipsită de obiect.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale punctul său de vedere, cu Adresa nr. 51/5.639 din 26 noiembrie 2010, în care se apreciază că Legea de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 nu contravine dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie. Precizează că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 cuprinde, în mare parte, dispozitii din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2009. Enumera acele prevederi care nu se regăsesc în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009. De asemenea, arată că Ordonanta de urgentă a Guvernului  nr. 105/2009 cuprinde si foarte multe reguli noi fată de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2009, mentionându-le.

În opinia sa, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 reglementează măsuri necesare pentru mai buna organizare si functionare a institutiilor statului, regulile cuprinse în aceasta nefiind de natură “să afecteze” regimul acestor institutii. Reaminteste nuantele sensului juridic al verbului “a afecta” utilizat în prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, astfel cum acesta a fost lămurit de Curtea Constitutională, si anume: a suprima, a aduce atingere, a prejudicia, a vătăma, a leza, a antrena consecinte negative. Or, măsurile cuprinse în Legea de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 nu au ca finalitate vreuna dintre aceste nuante. Dimpotrivă, astfel cum rezultă din preambulul ordonantei de urgentă, emiterea acesteia a fost necesară, neluarea măsurilor în vederea atingerii scopurilor enumerate în cuprinsul acestuia având consecinte negative imediate în ceea ce priveste îndeplinirea obiectivelor asumate referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare si eficientizarea activitătii aparatului administrativ.

Prin scopul lor, măsurile cuprinse în Legea de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 nu puteau afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, ci au avut ca efect întărirea organizării si functionării lor. De asemenea, prin aceste măsuri nu a fost suprimat nimic, nu s-a adus atingere, nu a fost prejudiciat, nu a fost vătămat, nu a fost lezat nimic si nu au fost antrenate consecinte negative, ci doar pozitive, motiv pentru care ordonanta de urgentă în cauză putea si trebuia să fie emisă. De altfel. Curtea Constitutională a decis că “ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate dacă afectează, dacă au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le contin, au consecinte pozitive în dorneniul în care intervin”.

În final, precizează că, “în sesizarea lor, autorii acesteia se referă la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 în general, invocândargumentegenerale si nicidecum care ar putea să fie textele în concret din continutul său care ar putea fi contrare Constitutiei”.

Solicită Curtii să respingă sesizarea formulată si să constate că Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 este conformă prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.

Presedintele Senatului a transmis Curtii Constitutionale punctul său de vedere, cu Adresa nr. 12.571 din 30 noiembrie 2010, în care se apreciază că sesizarea este întemeiată.

Consideră că Legea de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 este neconstitutională, întrucât ordonanta de urgentă pe care o aprobă încalcă prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie. Aceasta deoarece, prin obiectul său de reglementare. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 afectează regimul unor institutii fundamentale ale statului, si anume institutia prefectului si cea a alesului local - institutii prevăzute în Constitutie la art. 121 si la art. 123 alin. (2) -, si, prin raportare la acestea, afectează regimul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale, care, la rândul lor, sunt institutii fundamentale ale statului, asa cum a observat Curtea Constitutională în Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009.

Întrucât Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 reia în integralitate continutul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 37/2009, act normativ anterior declarat neconstitutional, pe cale de consecintă, apreciază că motivele avute în vedere la constatarea neconstitutionalitătii legii de aprobare a acesteia sunt, în egală măsură, motive de constatare a neconstitutionalitătii Legii de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, precum si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009.

Precizează că neconstitutionalitatea unei ordonante de urgentă care a fost emisă de Guvern într-un domeniu care, potrivit dispozitiilor constitutionale, este sustras competentelor sale nu poate fi acoperită de Parlament prin aprobarea sa prin lege, cu unele modificări, acest viciu de neconstitutionalitate neputând fi înlăturat.

Arată că, fată de jurisprudenta Curtii Constitutionale, reprezentată de Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, este irelevant faptul că, în cursul procedurii sale parlamentare. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 a fost aprobată cu unele modificări de natură să acopere aspectele de neconstitutionalitate, câtă vreme această ordonantă de urgentă a fost emisă cu încălcarea limitelor constitutionale ale delegării legislative. Din această perspectivă, singura solutie legislativă posibilă, care să asigure respectarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, potrivit cărora deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si produc efecte nuniai pentru viitor, este numai aceea a respingerii prin lege a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009.

CURTEA,

examinând obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Senatului, presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea observă că autorii sesizării si-au îndreptat criticile atât împotriva Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local, cât si împotriva a însăsi ordonantei de urgentă supuse aprobării priti lege, în ansamblul lor.

Sub acest aspect. Curtea a stabilit că ordonantele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare si devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din ratiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă si elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006).

Totodată, în jurisprudenta sa. Curtea a precizat că, după aprobarea ordonantei de urgentă de către Parlament, controlul de constitutionalitate se exercită fată de legea de aprobare al cărei continut este chiar ordonanta guvernamentală. Ca atare, întrucât devin parte integrantă a legii de aprobare, dispozitiile ordonantei de urgentă pot fi supuse controlului de constitutionalitate, în conditiile art. 146 lit. a) din Constitutie.

Fată de cele arătate, obiectul controlului de constitutionalitate îl constituie Legea de aprobare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 si, implicit, însăsi ordonanta aprobată, în integralitatea acesteia. Autorii sesizării îsi motivează cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu examinarea, pe calea obiectiei de neconstitutionalitate, si a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, argumentând că, desi prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 anumite dispozitii ale acesteia au fost declarate neconstitutionale, pe calea controlului posterior, acest act normativ nu a putut fi supus controlului de constitutionalitate în ansamblul său, deoarece se afla în procedura de adoptare în Parlament a legii de aprobare. Cu privire la această sustinere. Curtea observă că Legea fundamentală reglementează, pe de o parte, în art. 146 lit. a) controlul constitutionalitătii legilor înainte de promulgarea acestora, iar, pe de altă parte, în art. 146 lit. d) controlul de constitutionalitate pe calea exceptiei.

Astfel cum a remarcat si Guvernul, în punctul său de vedere, din formularea si motivarea sesizării rezultă, în realitate, intentia autorilor acesteia de a supune controlului de constitutionalitate însăsi Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, mai exact prevederile art. I, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si ale anexei nr. 1 la aceasta, care au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.629 din 3 decembrie 2009.

Curtea constată că obiectia de neconstitutionalitate priveste Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, care, însă, astfel cum s-a arătat mai sus, înglobează prevederile ordonantei de urgentă aprobate. Legea contestată în cauza de fată are un articol unic prin care aprobă cu modificări Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.105/2009. Modificările constau în abrogarea art. I pct. 1-5 si 26, art. III-^V, art. VIII si a anexei nr. 1 la ordonanta de urgentă.

Exaniinând obiectia de neconstitutionalitate. Curtea constată următoarele:

I. Prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 14 ianuarie 2010, Curtea Constitutională a constatat, în cadrul controlului pe calea unei exceptii de neconstitutionalitate, că dispozitiile art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si ale anexei nr. 1 ia Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local sunt neconstitutionale.

Curtea a retinut că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, continutul dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 37/2009, ordonantă de urgentă care a fost declarată neconstitutională, împreună cu legea de aprobare a acesteia, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009. Curtea a observat că prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2009, aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, fiind astfel încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie. Argumentele cuprinse în Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, referitoare la nesocotirea art. 115 alin. (6) din Constitutie, au fost retinute si în Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, fiind, mutatis mutandis, valabile si în privinta Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009.

Potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutie, deciziile Curtii, date în solutionarea atât a obiectiilor de neconstitutionalitate - art. 146 lit. a) -, cât si a exceptiilor de neconstitutionalitate - art. 146 lit. d) -, prin care se constată neconstitutionalitatea unor dispozitii din legile si ordonantele în vigoare sau a unor dispozitii din regulamentele parlamentare - art. 146 lit. c) -, au ca rezultat obligarea Parlamentului si a Guvernului, după caz, de a pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Până la realizarea acestei obligatii, prevederile în vigoare neconstitutionale se suspendă, iar la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, dacă obligatia sus­mentionată nu a fost realizată, îsi încetează efectele.

În cauza de fată, legea de aprobare priveste o ordonantă de urgentă a Guvernului care, anterior aprobării, a fost supusă controlului de constitutionalitate în temeiul art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, o serie de prevederi ale acesteia fiind declarate neconstitutionale, asa cum s-a arătat mai sus, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.629 din 3 decembrie 2009. Ca urmare a acestei decizii, prevederile declarate neconstitutionale din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 au fost suspendate până la data de 27 februarie 2010 (aceasta fiind data la care se împlinea termenul de 45 de zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial), astfel încât, începând cu data de 28 februarie 2010, acestea si-au încetat efectele juridice, în conditiile art. 147 alin. (1) din Constitutie. Consecutiv, cu prilejul pronuntării Deciziei Curtii Constitutionale nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, s-a statuat că “începând cu data de 28 februarie 2010 continuă să îsi producă efectele juridice Legea nr. 188/1999 cu continutul său normativ de dinainte de modificările neconstitutionale ce i-au fost aduse prin (...) art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si anexa nr. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009. Acesta este un efect specific al pierderii legitimitătii constitutionale a ordonantei de urgentă mentionate, sanctiune diferită si mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ”.

În procesul de dezbatere si adoptare a proiectului legii de aprobare, dispozitiile din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 declarate neconstitutibnale si ale căror efecte au încetat, asa cum s-a precizat, în virtutea Deciziei nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, la 28 februarie 2010 au fost abrogate prin articolul unic al legii de aprobare.

Această operatiune juridică efectuată de Camera Deputatilor, în calitate de Cameră decizională, este necesară pentru eliminarea expresă din fondul legislativ (din evidenta oficială a României) a acelor prevederi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 care si-au încetat efectele juridice, astfel că nu mai pot fi aplicate de nicio instantă judecătorească, de nicio altă autoritate publică si nici nu mai pot fi invocate de vreun subiect de drept, public ori privat, individual sau colectiv.

Curtea, în cadrul controlului a priori, nu poate face abstractie de faptul că, anterior sesizării sale cu solutionarea prezentei obiectii de neconstitutionalitate, unele dispozitii ale ordonantei au fost declarate neconstitutionale, pe calea unei exceptii de neconstitutionalitate. Aceasta ar însemna ca însăsi Curtea Constitutională să lipsească de eficientă controlul pe care îl exercită si să ignore efectul general obligatoriu al propriilor sale decizii.

Asa fiind, nu pot face obiectul controlului de constitutionalitate a priori, prevăzut de art. 146 lit. a), prevederile abrogatoare ale legii de aprobare referitoare la acele dispozitii din ordonanta de urgentă aprobată care au fost constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale. De aceea, urmează să fie respinsă ca inadnîisibilă sesizarea Curtii cu verificarea, pe calea controlului a priori, a constitutionalitătii dispozitiilor art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII si ale anexei nr. 1 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009.

II. Prin art. V din Legea nr. 140/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 8 iulie 2010 au fost abrogate prevederile art. I pct. 6-25 si ale art. VII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, nemaifiind în vigoare la momentul supunerii spre aprobare a acestui act normativ. Asadar, este inadmisibilă sesizarea referitoare la acestea.

III. În urma modificărilor intervenite în cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, Curtea constată că textele în vigoare asupra cărora trebuie să se pronunte pe baza criticilor formulate de autorii obiectiei, prin raportare la art. 115 alin. (6) teza a doua din Constitutie, potrivit căruia “ordonantele de urgentă (...) nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului”, sunt art. II, art. VI si art. IX-XV. Referitor la acestea. Curtea observă următoarele:

(i) Art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 modificăalin. (2) si (3) ale art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 90/2009 privind reglementarea unormăsuri în domeniul administratiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 1 iulie 2009. Alin. (2), astfel modificat, reglementează, cu caracter de exceptie prelungirea cu maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, a perioadei pentru care se exercită cu caracter temporar o functie publică de conducere vacantă corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici, prin promovarea temporară a unui functionar public care îndeplineste conditiile de studii si de vechime în specialitatea studiilor pentru ocuparea functiei publice si care nu are o sanctiune disciplinară aplicată ce nu a fost radiată. Această posibilitate este valabilă, potrivit alin. (3) modificat prin art. II, până la data de 31 decembrie 2010. Cu privire la aceste prevederi nu se poate retine nesocotirea dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie, nefiind de natură să afecteze regimul vreunei institutii fundamentale a statului.

(ii) Art. VI stabileste că, până la data de 31 decembrie 2009, ocuparea functiilor publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici prevăzute la art. 12 lit. b)-e) din Legea nr. 188/1999, se face si prin concurs, organizat cu respectarea anumitor conditii.

Fiind dispozitii cu aplicabilitate temporară. Curtea observă că acestea, ca urmare a ajungerii la termen, si-au încetat aplicabilitatea. Prin urmare, sesizarea referitoare ia acestea este inadmisibilă, fiind lipsită de obiect.

(iii) Prin dispozitiile art. IX-XI sunt reglementate unele măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului iocal, sub aspectul denumirilor si al numărului maxim de posturi afectat acestor structuri. Cu privire la sensul dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Curtea Constitutională a statuat, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că “ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin”. Or, prin stabilirea numărului maxim de posturi ce pot fi utilizate la structurile mentionate s-a urmărit eficientizarea activitătii acestora, reducerea cheltuielilor de personal, cresterea calitătii serviciilor oferite cetătenilor de administratia publică, ceea ce nu este de natură să aibă efecte negative asupra activitătii acestora.

Întrucât nu au fost relevate alte aspecte de neconstitutionalitate ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 sau ale legii de aprobare a acesteia decât cele ce au fost deja retinute prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, Curtea constată că obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 este neîntemeiată în raport cu criticile formulate.

(iv) Art. XII-XV cuprind prevederi referitoare la aspecte menite să asigure coerenta ansamblului legislativ, prin norme specifice tehnicii legislative, al căror rol îl reprezintă evitarea paralelismelor si armonizarea reglementărilor în vigoare. De aceea, cu privire la acestea nu se poate sustine încălcarea dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.

(v) În fine, anexa nr. 2 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 stabileste numărul maxim de posturi din cabinetul demnitarului, ceea ce reprezintă o simplă măsură organizatorică, fără implicatii asupra regimului institutiilor fundamentale ale statului.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit.A.a), al art. 15 alin. (1)si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

I. Constată că obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul functiei publice, precum si pentru întărirea capacitătii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administratia publică centrală si locală, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local este neîntemeiată în raport cu criticile formulate.

II. Constată că este inadmisibilă obiectia referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 1-5 si 26, art. III, art. IV, art. V, art. VI, art. VIII si ale anexei nr. 1 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, aprobată prin legea supusă controlului de constitutionalitate.

III. Constată că este neîntemeiată, în raport cu criticile formulate, obiectia referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. II si art. IX-XV si ale anexei nr. 2 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2009, aprobată prin legea supusă controlului de constitutionalitate.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si primului-ministru si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 15 decembrie 2010 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2002

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 23 decembrie 2002, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

 

1. Articolul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Prezentele norme metodologice se aplică tuturor cultelor religioase recunoscute din România, potrivit legii, care beneficiază, la cerere, de sprijin financiar, în limita prevederilor bugetare anuale, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2002, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare ordonantă.”

2. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel:

a) lăcas de cult- imobil în care se oficiază servicii religioase sau care deserveste acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotnită, arhondaric, trapeză, paraclis, chilie si alte clădiri si dependinte asimilate acestora;

b) protocol de finantare - protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte si cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de cult;

c) sprijin financiar- sume alocate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în conditiile legii.”

3. La articolul 3 alineatul (1), literele h) si i) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“h) achizitionarea de imobile necesare desfăsurării activitătii unitătilor de cult, precum si a activitătilor de asistentă socială si medicală sustinute de unitătile de cult;

i) sprijinirea activitătilor de asistentă socială si medicală organizate de cultele religioase recunoscute din România, în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni si alte forme de asistentă;”.

4. La articolul 3 alineatul (1), după litera j) se introduc trei noi litere, literele k)-m), cu următorul cuprins:

“k) construirea, amenajarea si repararea clădirilor având destinatia de asezăminte de asistentă socială si medicală ale unitătilor de cult;

l) construirea si repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;

m) construirea si repararea sediilor unitătilor de învătământ teologic, proprietate a cultelor recunoscute.”

5. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Sprijinul financiar pentru întretinerea si functionarea unitătilor de cult cu venituri mici sau fără venituri se poate acorda pentru următoarele lucrări si servicii: întretinere, procurarea de materiale, prestări de servicii cu caracter functional, procurarea si întretinerea obiectelor de inventar.”

6. La articolul 4 alineatul (2), litera d) se modifică si va avea următorul cuprins:

“d) desfăsurării unor activităti de asistentă socială si medicală ale unitătilor de cult;”.

7. La articolul 4 alineatul (2), după litera d) se introduc patru noi litere, literele e)-h), cu următorul cuprins:

“e) amenajării si întretinerii muzeelor cultural-religioase;

f) construirii, amenajării si reparării clădirilor având destinatia de asezăminte de asistentă socială si medicală ale unitătilor de cult;

g) construirii si reparării sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;

h) construirii si reparării sediilor unitătilor de învătământ teologic, proprietate a cultelor recunoscute.”

8. Articolul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Alocarea sumelor prevăzute la art. 4 se realizează prin hotărâre a consiliilor locale, judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, la solicitarea unitătii centrale de cult, formulată pe baza cererilor primite de la unitătile locale de cult, care contin documentele prevăzute la art. 14 alin. (1).”

9. Articolul 14 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Sprijinul financiar alocat de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, potrivit prevederilor art. 3 din ordonantă, se acordă pe baza următoarelor documente:

a) cerere-tip;

b) devizul de lucrări, la preturi actualizate si potrivit reglementărilor în vigoare privind taxa pe valoarea adăugată, pentru lucrările rămase de executat, datat pe anul în curs;

c) copie de pe autorizatia de construire pentru reparatii capitale si constructii noi, eliberată potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

d) în cazul monumentelor istorice si al bunurilor din patrimoniul cultural national, se va prezenta si o copie a avizului eliberat de institutiile specializate în domeniul patrimoniului cultural national, potrivit legislatiei în vigoare privind restaurarea si conservarea monumentelor istorice si a bunurilor din patrimoniul cultural national;

e) în cazul lucrărilor de pictură a lăcasurilor de cult apartinând Bisericii Ortodoxe Române, se va prezenta si copia avizului eliberat de către Comisia pentru pictură bisericească;

f) în cazul solicitărilor privind asistenta socială, se va depune proiectul actiunii respective, inclusiv devizul aferent;

g) pentru celelalte necesităti ale unitătilor de cult, cererea de sprijin financiar va fi însotită de documente specifice tipului de activitate în care se încadrează solicitarea;

h) avizul cultului sau al unitătii centrale de cult pentru obtinerea sprijinului financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte;

i) copia certificatului de înregistrare fiscală;


j) adeverintă certificată de bancă sau copia unui extras bancar, conform cu originalul, prin care este precizat codul IBAN al unitătii de cult solicitante;

k) copia autorizatiei din partea institutiei de specialitate că firma constructoare este abilitată să efectueze astfel de lucrări, în cazul lăcasurilor de cult care sunt monumente istorice din clasa A;

l) documente care să ateste dreptul de a desfăsura activităti sociale sau medicale, după caz;

m) declaratie pe propria răspundere a solicitantului că va folosi sprijinul financiar solicitat exclusiv pentru realizarea lucrărilor mentionate în documentatia atasată cererii-tip;

n) acte care să ateste proprietatea asupra imobilelor în care se desfăsoară activităti sociale, medicale si de învătământ teologic pentru care se solicită sprijin financiar;

o) fotografii ce atestă stadiul existent al obiectivului ce impune executarea de lucrări pentru care se solicită sprijin financiar.

(2) Documentatiile incomplete vor putea fi completate în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii cererii; în caz contrar, acestea nu vor fi propuse pentru alocarea fondurilor solicitate.

(3) O nouă cerere de alocare a unui sprijin financiar va mai putea fi depusă numai în anul calendaristic următor.”

10. Articolul 15 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) La întocmirea deconturilor justificative pentru sprijinul financiar acordat potrivit art. 3 din ordonantă se vor avea în vedere următoarele:

a) toate documentele justificative, prezentate în copii xerox, vor fi certificate prin aplicarea stampilei si a semnăturii beneficiarului ajutorului financiar;

b) nu se vor admite la justificare documente care contin achizitii de materiale sau servicii, altele decât cele pentru care a fost acordat sprijinul financiar, care nu sunt cuprinse în devizul înaintat pentru obtinerea sprijinului financiar;

c) documentele justificative trebuie să fie lizibile si să nu prezinte stersături; nu se admit documente trimise prin fax;

d) facturile fiscale vor fi însotite de dispozitii de plată, ordine de plată, chitante, bonuri de casă, extrase privind viramente bancare, după caz;

e) chitantele care atestă plăti trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele: scopul plătii, operatiunea pentru care se face plata, numărul si data eliberării. Chitantele care atestă plăti vor fi utilizate doar în cazurile în care nu se întocmesc facturi fiscale;

f) chitantele de mână prin care se atestă anumite plăti - pentru pictură si procurări de materiale de la particulari - trebuie să cuprindă în mod obligatoriu numele si prenumele vânzătorului, în clar, precum si seria si numărul actului de identitate al acestuia. Chitantele vor fi certificate de primarul localitătii pe raza căreia se află unitatea de cult solicitantă sau de un împuternicit al acestuia;

g) actele justificative vor cuprinde în mod obligatoriu copia extrasului de cont bancar prin care se face dovada primirii banilor sau chitanta de înregistrare în evidenta contabilă a unitătii de cult beneficiare a sprijinului financiar alocat;

h) pentru lucrările de pictură bisericească se vor trimite o copie a documentului de plată si o copie a ordinului de plată prin care s-au virat impozitul pe venit, contributiile individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate si asigurări de somaj, conform legii, în cazul în care lucrările de pictură sunt executate ca activitate dependentă, de un pictor angajat de unitatea de cult, prin contract de prestări de servicii încheiat în baza Codului civil. Pentru lucrările de pictură de restaurare bisericească executate de către o persoană fizică autorizată se vor trimite documentele justificative prevăzute la lit. d);

i) documentele justificative vor fi transmise până cel mai târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an. În cazul primirii sprijinului financiar în cursul trimestrului IV, justificarea se va face în cel mult 180 de zile de la primirea acestuia;

j) situatia de lucrări, acolo unde este cazul;

k) pentru sprijinul financiar alocat, indiferent pentru care dintre categoriile lucrărilor prevăzute la art. 3 din ordonantă, solicitantul va depune alături de documentele justificative si un raport de justificare a utilizării sprijinului primit.

(2) Nu se admit la justificare facturi plătite înainte de primirea sprijinului financiar sau emise în anii precedenti acordării sprijinului financiar, chiar dacă acestea au fost plătite după primirea acestuia.”

11. Articolul 16 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Sumele alocate ca sprijin financiar conform art. 3 din ordonantă vor fi transmise direct solicitantului, integral ori esalonat, cu informarea unitătii centrale de cult, sau vor fi transmise direct unitătii centrale de cult, după caz.

(2) Pentru acordarea transei a doua si a următoarelor transe este objigatorie justificarea sumei primite anterior.

(3) în cazul în care sumele alocate se transmit unitătii centrale de cult pentru a fi transmise solicitantului, unitatea centrală de cult are obligatia ca în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în cont să transmită solicitantului suma alocată.

(4) în vederea responsabilizării procesului de alocare si justificare a fondurilor se va încheia anual, după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe anul respectiv, un protocol de finantare între Secretariatul de Stat pentru Culte si cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de cult, în conditiile legii.”

12. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 18, cu următorul cuprins:

“Art. 18. - Modelul si continutul cererii-tip, al declaratiei pe propria răspundere, al raportului de justificare, al protocolului de finantare, precum si procedura de alocare a fondurilor se aprobă prin ordin al secretarului de stat pentru culte.”

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 23 decembrie 2002, cu modificările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Secretarul de stat pentru culte.

Adrian Lemeni

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 8 decembrie 2010.

Nr. 1.265.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea datelor de identificare ale unui imobil aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Sănătătii - Directia de Sănătate Publică a Judetului Dâmbovita, precum si trecerea acestui imobil în domeniul public al orasului Titu si în administrarea Consiliului Local al Orasului Titu

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1)si al art. 12 alin. (1)si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare.

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Datele de identificare ale imobilului prevăzut la pozitia nr. M.F. 100457 din anexa nr. 15 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuiesc cu datele prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă trecerea imobilului având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii - Directia de Sănătate Publică a Judetului Dâmbovita în domeniul public al orasului Titu si în administrarea Consiliului Local al Orasului Titu, judetul Dâmbovita, în vederea amenajării spatiului pentru desfăsurarea activitătii serviciului de ambulantă.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la valoarea de inventar a imobilului de la data transmiterii.

Art. 4. - (1) Consiliul Local al Orasului Titu are obligatia de a mentine destinatia de unitate sanitară a imobilului.

(2) în situatia în care se constată nerespectarea obligatiei privind păstrarea destinatiei imobilului, prevăzută la alin. (1), imobilul revine în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Sănătătii, în conditiile legii.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Sănătătii îsi va actualiza datele din anexa nr. 15 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 15 decembrie 2010.

Nr. 1.287.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Sănătătii - Directia de Sănătate Publică a Judetului Dâmbovita

 

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Denumirea

Datele de identificare

Descrierea tehnică

Vecinătătile

Adresa

100457

8.29.13

Clădire laborator teritorial Titu

P, suprafata construită = 320 m2

N – teren; E - str. N. Grigorescu; S - proprietate privată; V - Dispensar TBC

România, judetul Dâmbovita, orasul Titu, str. Nicolae Grigorescu nr. 100

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Sănătătii - Directia de Sănătate Publică a Judetului Dâmbovita, care se transmite în domeniul public al orasului Titu si în administrarea Consiliului Local

 

Denumirea imobilului care face obiectul actului normativ

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Nr de identificare M.F.

Clădire laborator teritorial Titu

Ministerul Sănătătii - Directia de Sănătate Publică a Judetului Dâmbovita

Orasul Titu - Consiliul Local al Orasului Titu - judetul Dâmbovita

100457

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Serviciului Român de Informatii, în vederea scoaterii din functiune si desfiintării acestora

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Serviciului Român de Informatii, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului a constructiilor prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din functiune si desfiintării acestora, potrivit legii.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si desfiintarea constructiilor. Serviciul Român de Informatii îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 4. - Serviciul Român de Informatii, împreună cu Ministerul Finantelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare în anexa nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Directorul Serviciului Român de Informatii,

George Cristian Maior

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 15 decembrie 2010.

Nr. 1.288.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale constructiilor aflate în administrarea Serviciului Român de Informatii care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din functiune si desfiintării acestora

 

Locul unde este situat

imobilul

Persoana juridică

care administrează

imobilul

Constructia din incinta imobilului propusă pentru desfiintare

Caracteristicile tehnice ale constructiei

Nr de identificare atribuit de către Ministerul Finantelor

Publice

Valoarea de inventar

- lei -

Municipiul Bucuresti,

str. EmanoiI Porumbaru nr. 35-37,

sectorul 1

Serviciul Român de Informatii

Atelier

(constructia C4)

Suprafata construită = 82,45 m2

Suprafata desfăsurată = 82,45 m2

105.991 (partial)

17.590,19lei

Atelier

(constructia C9, partial)

Suprafata construită = 41 m2

Suprafata desfăsurată = 41 m2

6.580 lei

Magazie (constructia C12)

Suprafata construită = 10,20 m2

Suprafata desfăsurată = 10,20 m2

1.643,83 lei

Orasul Otopeni,

sos. Odăi nr. 20,

judetul Ilfov

Siloz alimente demisol

(constructia C23)

Suprafata construită = 371 m2

Suprafata desfăsurată = 371 m2

144.742 (partial)

20.546,57 lei

Put forat nr. 3

Adâncime = 132,50 m

125.772,82 lei

Magazie (constructia C37)

Suprafata construită = 35 m2

Suprafata desfăsurată = 35 m2

1.078,34 lei


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică “Varianta de ocolire Cluj Nord-Est, km 1+600-km 4+520”, judetul Cluj

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local, cu modificările si completările ulterioare.

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică “Varianta de ocolire Cluj Nord-Est, km 1+600-km 4+520”, judetul Cluj, potrivit hărtii topografice prevăzute în anexă*).

Art. 2. - Se aprobă declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, prin Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

Art. 3. - Se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1 suma globală estimată de 4.900 mii lei, alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor aprobate cu această destinatie, înscrise în legile bugetare anuale, la capitolul 84.01, titlul “Alte transferuri”, pozitia “Investitii ale agentilor economici cu capital de stat”.

Art. 4. - Suma prevăzută la art. 3 se virează de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acesteia, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. pentru lucrarea prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în conditiile legii.

Art. 5. - Planul cu amplasamentul lucrării, delimitarea suprafetelor si a constructiilor supuse exproprierii, precum si tabelul cu imobilele care constituie coridorul de expropriere se aduc la cunostinta publică prin afisare la sediul consiliilor locale implicate si vor rămâne afisate până la finalizarea procedurii de despăgubire.

Art. 6. - Regularizarea documentatiilor cadastrale se va efectua de către expropriator, pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie, fără a afecta dispozitiile prezentei hotărâri, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii.

Anca Daniela Boagiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 15 decembrie 2010.

Nr. 1.290.


*) Anexa se comunică persoanelor fizice si juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărtii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redactională.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERULADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 261 din 2 decembrie 2010

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 2.859 din 20 decembrie 2010

 

ORDIN

privind modificarea si completarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, interimar, si al ministrului finantelor publice nr. 252/2.917/2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populatie

 

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, interimar, si al ministrului finantelor publice nr. 252/2.917/2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populatie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010.”

2. La articolul 2, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

“h) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2010.”

3. La articolul 12 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

“f) alocarea de sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, în scopul achitării obligatiilor restante către Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A., conform art. 17 din Ordonanta de urgentă Guvernului nr. 103/2010.”

4. La articolul 12, alineatul (5) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(5) Ajutorul de stat acordat sub forma măsurilor prevăzute la alin. (2) lit. c)-f) are în vedere acoperirea tuturor costurilor generate de prestarea serviciului de interes economic general.”

5. La articolul 19, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - (1) Valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme este de 11.221.556.735 lei.”

6. La articolul 19, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

“(5) Ajutorul de stat reglementat de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2010 se acordă în anul 2010 în sumă de 90.261.735 lei.”

7. La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Beneficiază de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 103/2010 un număr de 5 operatori economici.”

8. După articolul 231 se introduce un nou subcapitol, subcapitolul X.S^, cu un nou articol, articolul 23^, cu următorul cuprins:

“X.32. Procedura de implementare pentru măsurile de ajutor de stat prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2010

Art. 232. - (1) Repartizarea sumei de 90.261.735 lei pe unităti administrativ-teritoriale se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Suma de 90.261.735 lei se utilizează pentru achitarea obligatiilor restante ale beneficiarilor, datorate Societătii Nationale de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A.

(3) Suma prevăzută la alin. (2) se utilizează de Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A. exclusiv pentru achitarea obligatiilor către bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetul asigurărilor pentru somaj.

(4) Suma prevăzută la alin. (2) se gestionează de către unitătile administrativ-teritoriale, beneficiari si Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A., prin conturi distincte deschise la Trezoreria Statului.”

9. La articolul 24, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

“(7) Pentru a beneficia de măsurile cuprinse în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 103/2010, pe lângă documentele prevăzute la alin. (2), potentialii beneficiari depun înscrisuri din care să rezulte că operatorul economic înregistrează la data de 22 noiembrie 2010 obligatii de plată către Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A., neachitate până la data depunerii cererii.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor.

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice

Gheorghe Ialomitianu


MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru numirea reprezentantilor părtii române în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră

 

Având în vedere Referatul nr. 23.134/D.C. din 2 decembrie 2010, prevederile Acordului dintre R.P. Română si R.P.F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice si cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucuresti la 7 aprilie 1955, prevederile Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galati la 30 septembrie 1997, prevederile Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, prevederile Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010,

în temeiul art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr 1.079/2010 pentru reprezentarea în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră si al art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare.

ministrul mediului si pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se numeste domnul Dan Cârlan, director general al Autoritătii pentru Inundatii si Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Pădurilor, în calitate de presedinte al părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-sârbe pentru aplicarea Acordului dintre R.P. Română si R.P.F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice si cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucuresti la 7 aprilie 1955.

(2) Se numeste domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administratiei Nationale “Apele Române”, în calitate de loctiitor al presedintelui părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-sârbe pentru aplicarea Acordului dintre R.P. Română si R.P.F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice si cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucuresti la 7 aprilie 1955.

(3) în cazul indisponibilitătii presedintelui părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-sârbe pentru aplicarea Acordului dintre R.P. Română si R.P.F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice si cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucuresti la 7 aprilie 1955, loctiitorul preia toate prerogativele acestuia.

Art. 2. - (1) Se numeste domnul Dan Cârlan, director general al Autoritătii pentru Inundatii si Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Pădurilor, în calitate de împuternicit al părtii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galati la 30 septembrie 1997.

(2) Se numeste domnul Csaba Dávid, director general al Administratiei Nationale “Apele Române”, în calitate de loctiitor al împuternicitului părtii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galati la 30 septembrie 1997.

(3) Se numeste domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administratiei Nationale “Apele Române”, în calitate de loctiitor al împuternicitului părtii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galati la 30 septembrie 1997.

(4) în cazul indisponibilitătii împuternicitului părtii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galati la 30 septembrie 1997, unul dintre loctiitori preia toate prerogativele acestuia.

Art. 3. - (1) Se numeste domnul Dan Cârlan, director general al Autoritătii pentru Inundatii si Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Pădurilor, în calitate de împuternicit guvernamental al părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003.

(2) Se numeste domnul Csaba Dâvid, director general al Administratiei Nationale “Apele Române”, în calitate de supleant al împuternicitului guvernamental al părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003.

(3) Se numeste domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administratiei Nationale “Apele Române”, în calitate de supleant al împuternicitului guvernamental al părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003.

(4) în cazul indisponibilitătii împuternicitului guvernamental al părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, unul dintre supleanti preia toate prerogativele acestuia.


Art. 4. - (1) Se numeste domnul Dan Cârlan, director general al Autoritătii pentru Inundatii si Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Pădurilor, în calitate de presedinte al părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010.

(2) Se numeste domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administratiei Nationale “Apele Române”, în calitate de supleant al presedintelui părtii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010.

(3) în cazul indisponibilitătii presedintelui părtii române în cadrul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010, supleantul preia toate prerogativele acestuia.

Art. 5. - Persoanele nominalizate la art. 1-4 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

 

Bucuresti, 13 decembrie 2010.

Nr. 2.228.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.