MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 833/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 833         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 13 decembrie 2010

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.206. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 148/2010 pentru aprobarea Programului de actiuni pe anul 2010 privind proiectarea si executia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic la clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic si care prezintă pericol public

 

1.207. - Hotărâre pentru abrogarea lit. h) a pct. 3 din Strategia de accelerare a atragerii de investitii si privatizării în sectorul de producere a energiei termoelectrice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 102/2004

 

1.212. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

1.239. - Hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, precum si pentru aprobarea unor măsuri privind reorganizarea Unitătii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

273. - Decizie pentru eliberarea domnului Serban Ursu din functia de secretar general al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO

 

274. - Decizie privind constatarea suspendării, la cerere, a raportului de serviciu al doamnei Iuliana Lascu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

275. - Decizie privind modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 753/2009 pentru numirea membrilor Consiliului Statistic National

 

276. - Decizie pentru numirea domnului Ani Matei în functia de secretar general al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 148/2010 pentru aprobarea Programului de actiuni pe anul 2010 privind proiectarea si executia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic la clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic si care prezintă pericol public

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 148/2010 pentru aprobarea Programului de actiuni pe anul 2010 privind proiectarea si executia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic la clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic si care prezintă pericol public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 5 martie 2010, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 1.206.

 

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 148/2010)


PROGRAMUL DE ACTIUNI PE ANUL 2010

privind proiectarea si executia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic la clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic si care prezintă pericol public

 

A. Clădiri cu lucrări de consolidare si proiecte cu finalizare în anul 2010 A.1. - Executie lucrări de consolidare

A.1.1. Municipiul Bucuresti

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 1,6s; ag = 0,24g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Bd. N. Bălcescu nr. 24, sectorul 1

1928

2S+P+12E

119

12.031

 

A.1.2. Municipiul Ploiesti, judetul Prahova

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 1,0s; ag = 0,28g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. Cibinului nr. 2, bl.A7

1962

P+4E

60

4.000

 

A. 2. - Proiectare de lucrări de consolidare

A.2.1. Municipiul Bucuresti

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 1,6s; ag = 0,24g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. Pictor Luchian nr. 3, sectorul 2

1935

S+P+5E+M

9

2.067

2.

Str. J. L. Calderon nr. 2, sectorul 2 (Teatrul “Foarte Mic”)

1905

S+P+5E

20

3.745

3.

Str. Schitu Măgureanu nr. 3, sectorul 5 (Bloc “Ciresica”)

1891

S+P+4E+M

31

3.640


 

A.2.2. Orasul Cernavodă, judetul Constanta

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 1,0s; ag = 0,16g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. Panait Cerna nr. 17, bl. E2

1984

P+4E

20

750

2.

Str. Panait Cerna nr. 15, bl. E4

1984

P+4E

20

750

 

A.2.3. Orasul Hârsova, judetul Constanta

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 0,7s; ag = 0,16g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. Plantelor nr. 33, bl. P1

1968

S+P+4E

60

3.390

 

A.2.4. Municipiul Sfântu Gheorghe, judetul Covasna

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 0,7s; ag = 0,20g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)”

1.

Str. Dealului nr. 11, bl. 25

1976

P+10E

69

5.952

 

B. Clădiri cu lucrări de consolidare si proiecte cu finalizare în perioada 2011-2012 B.1. - Executie lucrări de consolidare

B.1.1. Municipiul Bucuresti

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 1,6s; ag = 0,24g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată

{XV?-)

1.

Calea Victoriei nr. 128A, sectorul 1

1935

S+D+P+8E

50

6.675

2.

Str. Măria Rosetti nr. 55, sectorul 2

1934

S+P+9E

20

1.433

3.

Bd. I. C. Brătianu nr. 5, sectorul 3

1936

S+P+8E

26

1.707

4.

Bd. Schitu Măgureanu nr. 19, sectorul 1

1930

S+P+7E

14

3.650

5.

Str. Ion Câmpineanu nr. 9, sectorul 1

1937

S+P+6E+M

19

3.155

6.

Str. Ion Brezoianu nr. 38, sectorul 1

1935

S+P+5E

9

1.542

7.**

Str. Armenească nr. 28

Str. Semilunei nr. 8

Str. Armenească nr. 28A,

sectorul 2

1935

1935

1935

S+P+5E+M

S+P+5E

S+P+4E+M

6

6

9

1.280

1.465

1.200

8.

Str. Sf. Elefterie nr. 11, sectorul 5

1936

S+P+4E+M

8

1.295

9.

Str. Boteanu nr. 3A-3B, sectorul 1

1935

S+P+8E+M

90

10.593

 

 

1936

S+P+7E

 

 

10.

Bd. Dacia nr. 85, sectorul 2

1935

S+P+5E

11

1.981

11.

Str. Pictor Luchian nr. 12, corp C, sectorul 2

1933

S+P+4E+M

8

831

12.

Str. Nicolae lorga nr. 31, sectorul 1

1936

S+P+5E

19

1.720

13.

Calea Mosilor nr. 96, sectorul 2

1900

S+P+5E+M

11

1.803

 

B.1.2. Municipiul Roman, judetul Neamt

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 0,7s; ag = 0,24g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. N. Titulescu nr. 3

1963

S+P+4E

45

2.960


B.1.3. Orasul Negresti, judetul Vaslui

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 0,7s; ag = 0,24g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. N. Bălcescu bl. 3

1971

P+3E

32

2.133

 

B.1.4. Municipiul Tulcea, judetul Tulcea

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 0,7s; ag = 0,16g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. Isaccei bl. I 3

1962

P+4E

30

2.905

2.

Str. Isaccei bl. I 4

1962

P+4E

30

2.905

 

B.2. - Proiectare de lucrări de consolidare

B.2.1. Municipiul Bucuresti

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 1,6s; ag = 0,24 g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. Stirbei Vodă nr. 20, sectorul 1

1935

S+P+6E+M

33

4.250

2.

Str. Arcului nr. 26, sectorul 2

1935

S+P+4E

12

1.090

 

B.2.2. Municipiul Târgu Mures, judetul Mures

Caracteristicile macroseismice ale amplasamentului -Tc = 0,7s; ag = 0,12 g*)

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Anul construirii

Regimul de înăltime

Nr. de apartamente

Aria desfăsurată (m2)

1.

Str. N. Grigorescu nr. 4, sc. A, B, C

1962

P+4E

60

3.932


*) Valori de calcul cuprinse în Harta de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P 100 - 1/2006,

în care:

Tc = perioada de colt a spectrului de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei pământului;

ag = acceleratia orizontală a pământului pentru IMR = 100 de ani (intervalul mediu de recurentă de referintă al actiunii seismice).

**) Proiectarea lucrărilor de consolidare a fost tratată unitar pentru toate cele 3 imobile pe considerentul inexistentei rosturilor de separatie.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru abrogarea lit. h) a pct. 3 din Strategia de accelerare a atragerii de investitii si privatizării în sectorul de producere a energiei termoelectrice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 102/2004

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă lit. h) a pct. 3 din Strategia de accelerare a atragerii de investitii si privatizării în sectorul de producere a energiei termoelectrice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 102/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 17 februarie 2004.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Borbely Karoly,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 1.207.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, amplasate în incinta imobilelor identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului a constructiilor prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor, Ministerul Apărării Nationale va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 1.212.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale constructiilor aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale care trec din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec în domeniul privat al statului

1.

Comuna Valea Nucarilor,

judetul Tulcea

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 2674. nr. M.F. = 107.211 – Partial

Pavilionul L1:

- suprafata construită = 163 mp;

- valoarea contabilă = 4.803,459 lei

Pavilionul K:

- suprafata construită = 265 mp;

- valoarea contabilă = 19.807,001 lei

Pavilionul L:

- suprafata construită = 215 mp;

- valoarea contabilă = 38.058,004 lei

Pavilionul M:

- suprafata construită = 193 mp;

- valoarea contabilă = 19.386,995 lei

Pavilionul L2:

- suprafata construită = 20 mp;

- valoarea contabilă = 790,52 lei

2.

Comuna Teliu,

judetul Brasov

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 2451. nr. M.F. = 104.103 – Partial

Împrejmuire din plăci stufit:

- lungimea construită = 1.230 ml;

- valoarea contabilă = 6.777,30 lei

Retea de energie electrică aeriană:

- lungimea construită = 2.500 ml;

- valoarea contabilă = 2.125 lei

3.

Localitatea Moldovita,

judetul Caras-Severin

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 529, nr. M.F. = 103.534 – partial

Pavilionul E:

- suprafata construită = 91 mp;

- valoarea contabilă = 77,10 lei

4.

Comuna Morăresti,

judetul Arges

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 885. nr. M.F. = 103.758 – partial

Pavilionul J:

- suprafata construită = 64 mp;

- valoarea contabilă = 8.833,50 lei

5.

Municipiul Bucuresti

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 992, nr. M.F. = 106.809 – partial

Împrejmuire plasă din sârmă:

- lungimea construită = 47,90 ml;

- valoarea contabilă = 407,15 lei

6.

Orasul Sânnicolau Mare,

judetul Timis

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 2622. nr. M.F. = 103.552 – Partial

Pavilionul J:

- suprafata construită = 21 mp;

- valoarea contabilă = 630 lei

7.

Municipiul Brăila,

judetul Brăila

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 711. nr. M.F. = 107.021 –Partial
Pavilionul L:

- suprafata construită = 342 mp;

- valoarea contabilă = 3.694,70 lei

Pavilionul N:

- suprafata construită = 9 mp;

- valoarea contabilă = 952,08 lei

Pavilionul X:

- suprafata construită = 7 mp;

- valoarea contabilă = 1.866,72 lei

Pavilionul X1:

- suprafata construită = 9 mp;

- valoarea contabilă = 1.610,16 lei

Pavilionul Q1:

- suprafata construită = 12 mp;

- valoarea contabilă = 941,2 lei

8.

Municipiul Bacău,

judetul Bacău

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 1322. nr. M.F. = 106.927 – Partial

Pavilionul V1:

- suprafata construită = 323 mp;

- valoarea contabilă = 13.590,48 lei

Pavilionul V:

- suprafata construită = 35 mp;

- valoarea contabilă = 0,80 lei

Pavilionul M:

- suprafata construită = 30 mp;

- valoarea contabilă = 2,20 lei

9.

Orasul Târgu Cărbunesti,

judetul Gorj

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 2470. nr. M.F. = 103.926 – Partial

Pavilionul G:

- suprafata construită = 9 mp;

- valoarea contabilă = 296,40 lei

Pavilionul A2:

- suprafata construită = 28 mp;

- valoarea contabilă = 11.667,60 lei

Pavilionul K1:

- suprafata construită = 85 mp;

- valoarea contabilă = 2.430,80 lei

Pavilionul K2:

- suprafata construită = 94 mp;

- valoarea contabilă = 1.944,50 lei

Pavilionul K3:

- suprafata construită = 51 mp;

- valoarea contabilă = 4.861,50 lei

Pavilionul L2:

- suprafata construită = 38 mp;

- valoarea contabilă = 569,80 lei

Pavilionul P:

- suprafata construită = 8 mp;

- valoarea contabilă = 2.306,40 lei

Pavilionul M:

- suprafata construită = 28 mp;

- valoarea contabilă = 336 lei

Pavilionul I:

- suprafata construită = 38 mp;

- valoarea contabilă = 175 lei

Pavilionul J:

- suprafata construită = 85 mp;

- valoarea contabilă = 4.149 lei


10.

Comuna Sihlea,

judetul Vrancea

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 896, nr. M.F. = 106.999 – partial

Pavilionul U6:

- suprafata construită = 65 mp;

- valoarea contabilă = 0,3 lei

Pavilionul X8:

- suprafata construită = 27 mp;

- valoarea contabilă = 2.282,40 lei

Pavilionul X9:

- suprafata construită = 32 mp;

- valoarea contabilă = 1.825,92 lei

Pavilionul X10:

- suprafata construită = 60 mp;

- valoarea contabilă = 3.195,36 lei

Pavilionul S3:

- suprafata construită = 128 mp;

- valoarea contabilă = 6,80 lei

Pavilionul V:

- suprafata construită = 56 mp;

- valoarea contabilă = 1,7 lei

Pavilionul S4:

- suprafata construită = 176 mp;

- valoarea contabilă = 10.797,40 lei

11.

Municipiul Focsani,

judetul Vrancea

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 338, nr. M.F. = 106.993 – partial

Pavilionul C:

- suprafata construită = 1.948 mp;

- valoarea contabilă = 48.614,80 lei

Pavilionul G:

- suprafata construită = 84 mp;

- valoarea contabilă = 1.516,80 lei

Pavilionul H:

- suprafata construită = 1.155 mp;

- valoarea contabilă = 12.484,30 lei

Pavilionul W1:

- suprafata construită = 7 mp;

- valoarea contabilă = 50.151,84 lei

Pavilionul Y:

- suprafata construită = 4 mp;

- valoarea contabilă = 1.166,80 lei

Pavilionul Y1:

- suprafata construită = 4 mp;

- valoarea contabilă = 1.166,80 lei

Pavilionul Y2:

- suprafata construită = 15 mp;

- valoarea contabilă = 2.333,50 lei

12.

Comuna Topliceni,

judetul Buzău

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 3091, nr. M.F. = 106.987 - partial

împrejmuire din sârmă ghimpată pe un rând de stâlpi:

- lungimea construită = 865 ml;

- valoarea contabilă = 3.553 lei

13.

Comuna Cincu,

judetul Brasov

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 2550, nr. M.F. = 104.000 - partial

Pavilionul A:

- suprafata construită = 217 mp;

- valoarea contabilă = 170.035,91 lei

Pavilionul B1:

- suprafata construită = 419 mp;

- valoarea contabilă = 23,30 lei

Pavilionul B2:

- suprafata construită = 419 mp;

- valoarea contabilă = 23,30 lei

Pavilionul C:

- suprafata construită = 441 mp;

- valoarea contabilă = 30,40 lei

Pavilionul D:

- suprafata construită = 441 mp;

- valoarea contabilă = 25,10 lei

Pavilionul E:

- suprafata construită = 73 mp;

- valoarea contabilă = 9,20 lei

Pavilionul F:

- suprafata construită = 45 mp;

- valoarea contabilă = 8.106,28 lei

Pavilionul G1:

- suprafata construită =118 mp;

- valoarea contabilă = 2,50 lei

Pavilionul G2:

- suprafata construită =118 mp;

- valoarea contabilă = 2,50 lei

Pavilionul G3:

- suprafata construită =118 mp;

- valoarea contabilă = 2,50 lei

Pavilionul G4:

- suprafata construită =118 mp;

- valoarea contabilă = 2,50 lei

Pavilionul G5:

- suprafata construită =118 mp;

- valoarea contabilă = 2,50 lei

Pavilionul G6:

- suprafata construită =118 mp;

- valoarea contabilă = 2,50 lei

Pavilionul I:

- suprafata construită = 16 mp;

- valoarea contabilă = 9.681,76 lei

Pavilionul K:

- suprafata construită = 517 mp;

- valoarea contabilă = 7 lei

Pavilionul M1:

- suprafata construită = 300 mp;

- valoarea contabilă = 13,50 lei

Pavilionul M2:

- suprafata construită = 300 mp;

- valoarea contabilă = 13,50 lei

Pavilionul O:

- suprafata construită = 5 mp;

- valoarea contabilă = 7.261,32 lei

Pavilionul SC:

- suprafata construită = 167 mp;

- valoarea contabilă = 4,8 lei


14.

Municipiul Râmnicu Sărat,

judetul Buzău

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 687, nr. M.F. = 106.986 - partial

Pavilionul A:

- suprafata construită = 74 mp;

- valoarea contabilă = 5.164,80 lei

Pavilionul B:

- suprafata construită = 55 mp;

- valoarea contabilă = 53.102,88 lei

Pavilionul C:

- suprafata construită = 84 mp;

- valoarea contabilă = 2.076, 80 lei

Pavilionul D:

- suprafata construită = 79 mp;

- valoarea contabilă = 3.857,30 lei

Pavilionul E:

- suprafata construită = 37 mp;

- valoarea contabilă = 1.064,10 lei

Pavilionul H1:

- suprafata construită = 489 mp;

- valoarea contabilă = 24.690,10 lei

Pavilionul H2:

- suprafata construită = 489 mp;

- valoarea contabilă = 24.690,10 lei

Pavilionul H3:

- suprafata construită = 489 mp;

- valoarea contabilă = 24.690,10 lei

Pavilionul H4:

- suprafata construită = 494 mp;

- valoarea contabilă = 24.346,70 lei

Pavilionul H6:

- suprafata construită = 494 mp;

- valoarea contabilă = 20.763,20 lei

Pavilionul H7:

- suprafata construită = 494 mp;

- valoarea contabilă = 20.763,20 lei

Pavilionul M:

- suprafata construită = 106 mp;

- valoarea contabilă = 14.846,64 lei

Pavilionul H:

- suprafata construită = 307 mp;

- valoarea contabilă = 16.888,40 lei

Retea de energie electrică aeriană:

- lungimea construită = 500 ml;

- valoarea contabilă = 37.928,88 lei

Împrejmuire din plăci beton prefabricate:

- lungimea construită = 237 ml;

- valoarea contabilă = 3.836 lei

15.

Municipiul Buzău,

judetul Buzău

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 404, nr. M.F. = 106.967 - partial

Pavilionul L1:

- suprafata construită = 427 mp;

- valoarea contabilă = 41.561,47 lei

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, precum si pentru aprobarea unor măsuri privind reorganizarea Unitătii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 38 si 46 din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice se reorganizează la nivel de directie generală în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

(2) Personalul se preia în cadrul Secretariatului General al Guvernului, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de functii din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(3) în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, secretarul general al Guvernului aprobă, prin ordin, regulamentul de organizare si functionare a Unitătii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat.

(4) Protocolul de predare-preluare dintre Ministerul Finantelor Publice si Secretariatul General al Guvernului se încheie în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri si cuprinde structura de personal preluată, precum si drepturile si obligatiile fostei Unităti centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

(5) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se aplică procedurilor legale prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru respectarea drepturilor de carieră ale functionarilor publici.

Art. 3. - Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 28 ianuarie 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), punctele 61 si 62 se abrogă.

2. La articolul 3 alineatul (1), punctul 63 va avea următorul cuprins:

“63. gestionează baza de date privind proiectele de concesiuni de lucrări publice, servicii si bunuri derulate la nivel central si local;”.

3. Anexa nr. 1 “Structura organizatorică a Ministerului Finantelor Publice” se înlocuieste cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - La articolul 3 alineatul (1) din Hotărârea Guvernului nr. 405/2007 privind functionarea Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 7 mai 2007, cu modificările si completările ulterioare, după punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu următorul cuprins:

“15. Prin Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP) se asigură îndrumarea si monitorizarea partenerilor publici si a investitorilor privati interesati în activitatea de organizare si derulare a unui proiect de parteneriat public-privat, în conditiile legii. În acest sens:

a) verifică fiecare anunt de intentie sau altă documentatie complementară transmis/transmisă de către partenerul public pentru publicare în Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) si în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care valoarea proiectului depăseste 5 milioane euro;

b) în termen de două zile lucrătoare de la data primirii anuntului de la SEAP, UCCPPP are obligatia fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anuntul respectiv, în cazul în care în urma verificării nu se constată erori/omisiuni de completare, fie să respingă publicarea anuntului, în cazul în care se constată erori/omisiuni de completare, informând totodată partenerul public asupra acestei decizii, precum si asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate;

c) elaborează anual strategia natională pentru promovarea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat si o supune aprobării Guvernului;

d) urmăreste, verifică si raportează periodic Guvernului punerea în aplicare a strategiei nationale pentru promovarea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat;

e) stabileste si promovează proceduri de identificare si realizare a proiectelor de parteneriat public-privat si de sustinere a tuturor partenerilor publici definiti în cap. I sectiunea a 4-a - «Parteneri publici» din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, în pregătirea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat;

f) constituie si gestionează baza de date publică integrată, unică si actualizată a tuturor proiectelor de parteneriat public-privat anuntate, precum si a celor în desfăsurare sau finalizate;

g) actualizează si asigură mentinerea si functionarea sistemului de prelucrare, colectare si management al informatiilor si datelor statistice privind derularea contractelor de parteneriat public-privat la nivel central si local;

h) asigură promovarea conceptului si proiectelor de parteneriat public-privat;

i) elaborează, pe baza propriilor analize si verificări, documentele de sinteză referitoare la procesul de derulare a proiectelor de parteneriat public-privat;

j) participă, prin reprezentanti, la invitatia partenerilor publici, conform prevederilor legale în vigoare, în cadrul comisiilor de evaluare si negociere constituite în vederea alegerii investitorului privat si a semnării contractului de parteneriat public-privat cu acesta;

k) identifică si asigură difuzarea la nivel national a celor mai bune practici în domeniul parteneriatului public-privat;

l) stabileste contacte si tine legătura pe teme de investitii prin proiecte de parteneriat public-privat cu organisme guvernamentale si nonguvernamentale, precum si cu investitori străini si autohtoni;

m) înlesneste contactul dintre investitori străini sau autohtoni si partenerii publici pentru realizarea în comun a unor proiecte în regim de parteneriat public-privat;


n) poate reprezenta Guvernul României în cadrul reuniunilor pe tema parteneriatului public-privat organizate la nivel national sau international;

o) emite recomandări privind structurarea proiectelor de parteneriat public-privat, având în vedere impactul asupra nivelului creditării din sectorul public, precum si asupra limitelor de împrumut la nivel national sau local;

p) monitorizează împreună cu partenerii publici evolutia procesului de implementare a proiectelor de parteneriat public- privat si coordonează actiunile necesare implementării adecvate a acestora;

q) acordă asistentă de specialitate partenerilor publici si investitorilor interesati în toate fazele de derulare a unui proiect de parteneriat public-privat;

r) asigură consultanta de specialitate necesară pentru înfiintarea si functionarea în cadrul unor autorităti publice a unitătilor interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat, organizate conform art. 39 din Legea nr. 178/2010.”

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul comunicatiilor si societătii informationale,

Valerian Vreme

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

p. Ministrul mediului si pădurilor,

Cristian Apostol,

secretar de stat

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 8 decembrie 2010.

Nr. 1.239.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010

 

CAPITOLUL I

Definitii

 

Art. 1. - (1) Parteneriatul public-privat este un mecanism economic de asociere a 2 parteneri, autoritatea publică si investitorul privat, în vederea realizării, prin proiectul de parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public, asa cum sunt definite la art. 4 lit. a) si c) din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

(2) Parteneriatul public-privat se realizează în mod obligatoriu prin intermediul unui subiect de drept distinct - compania de proiect.

Art. 2. - (1) Proiectul de parteneriat public-privat este creat pentru proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întretinerea, dezvoltarea si transferarea oricărui bun sau serviciu public, realizat în întregime cu resurse financiare private, pe baza unui tip de contract de parteneriat public-privat, realizat potrivit prevederilor art. 5 si 6 din Legea nr. 178/2010.

(2) Proiectul de parteneriat public-privat se realizează prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat, care poate fi de mai multe tipuri, în functie de activitătile în proiectele de parteneriat public-privat transferate de partenerul public, ca obligatii, către investitorul privat, în conformitate cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.

Art. 3. - Realizarea unui bun sau serviciu public în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat reprezintă ansamblul activitătilor de proiectare, finantare, constructie, reabilitare, modernizare, operare, întretinere, dezvoltare si transferare a acestora.

 

CAPITOLUL II

Atributiile principale ale partenerilor publici în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat

 

Art. 4. - Tipurile de lucrări publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-privat sunt:

a) lucrări publice de interes local;

b) lucrări publice de interes judetean;

c) lucrări publice de interes national.

Art. 5. - (1) Lista documentatiei principale care stă la baza proiectului de parteneriat public-privat si competentele de aprobare a acesteia sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(2) Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întretinerea si dezvoltarea lucrărilor publice de interes local sunt initiate de către consiliile comunale, orăsenesti, municipale si consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau asociatiile de dezvoltare intercomunitară.

Art. 6. - Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întretinerea si dezvoltarea lucrărilor publice de interes judetean sunt initiate de către consiliile judetene.

Art. 7. - Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întretinerea si dezvoltarea lucrărilor publice de interes national sunt initiate de către Guvernul României, ministere si partenerii publici, asa cum sunt definiti la art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010.^

Art. 8. - În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, autoritătile executive, asa cum sunt definite de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare, au următoarele atributii:

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialistii din cadrul structurii proprii sau, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu;

c) pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii autoritătilor deliberative referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anuntul de intentie si documentul atasat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atasat la anuntul de intentie;

f) organizează, conform legii si mandatului dat de autoritătile deliberative, primirea scrisorilor de intentie, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privati selectati, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Art. 9. - În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, reprezentantii legali ai partenerilor publici, asa cum sunt definiti la art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010, au următoarele atributii:

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialistii din cadrul structurii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii consiliului de administratie referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anuntul de intentie si documentul atasat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atasat la anuntul de intentie;

f) organizează, conform legii si mandatului dat de consiliul de administratie, primirea scrisorilor de intentie, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privati selectati, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Art. 10. - În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, ministerul cu atributii în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat are următoarele atributii:

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialistii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) pregăteste documentele care vor face obiectul hotărârii Guvernului referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anuntul de intentie si documentul atasat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atasat la anuntul de intentie;

f) organizează, conform legii si mandatului dat de Guvern, primirea scrisorilor de intentie, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privati selectati, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Art. 11. - Autoritătile deliberative, asa cum sunt definite de Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare, au următoarele atributii:

a) aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către autoritătile executive a obiectivului proiectului de parteneriat public-privat;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma si continutul anuntului de intentie si a documentului atasat;

d) aprobă componenta comisiei/comisiilor de evaluare si negociere. Pentru selectia partenerilor privati cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numeste o comisie, care poate fi aceeasi sau poate fi schimbată si pentru etapa de negociere în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj si modul de tratare a scrisorilor de intentie întârziate sau primite nesigilate si aprobarea acestora prin ordin, decizie sau dispozitie, emise de către partenerul public;

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privati selectati, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) deleagă, după caz, către primar/presedintele consiliului judetean sau către o echipă coordonată de către acestia una sau mai multe dintre atributiile prevăzute la lit. a)-f);

h) aprobă raportul de evaluare a comisiei de evaluare a investitorilor privati cu care se va încheia acordul de proiect;

i) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investitiei aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventualele penalităti etc, ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.

Art. 12. - Guvernul are următoarele atributii:

a) aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către ministerul cu atributii în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma si continutul anuntului de intentie si a documentului atasat;

d) aprobă componenta comisiei/comisiilor de evaluare si negociere. Pentru selectia partenerilor privati cu care intră în etapa de negociere, partenerul public numeste o comisie, care poate fi aceeasi sau poate fi schimbată/modificată si pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj si modul de tratare a scrisorilor de intentie întârziate sau primite nesigilate si aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispozitie, emise de către ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat;


f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privati selectati, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privati cu care se va încheia acordul de proiect;

h) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investitiei aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalităti etc, ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat;

i) deleagă, după caz, către ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat sau o echipă coordonată de către ministru sau un secretar de stat una ori mai multe dintre atributiile prevăzute la lit. a)-h).

Art. 13. - Organele deliberative de conducere ale partenerilor publici prevăzuti la art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010 au următoarele atributii:

a) aprobă oportunitătile de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către reprezentantii legali ai partenerilor publici;

b) aprobă studiul de prefezabiiitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma si continutul anuntului de intentie si a documentului atasat;

d) aprobă componenta comisiei/comisiilor de evaluare si negociere. Pentru selectia partenerilor privati cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numeste o comisie, care poate fi aceeasi sau poate fi schimbată/modificată si pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj si modul de tratare a scrisorilor de intentie întârziate sau primite nesigilate si aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispozitie, emise de către partenerul public;

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privati selectati, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) deleagă, după caz, către reprezentantii legali una sau mai multe dintre atributiile prevăzute ia lit. a)-f);

h) aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privati cu care se încheie acordul de proiect;

i) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investitiei aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalităti etc, ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.

Art. 14. - Consiliile de administratie ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitară au următoarele competente:

a) coordonează un proiect de parteneriat public-privat, în limitele dispozitiilor prezentei hotărâri si a competentelor asociatiilor de dezvoltare intercomunitară acordate prin Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

b) pun în aplicare competentele referitoare la proiectul de parteneriat public-privat, care i-au fost transferate prin delegare de competentă de către consiliile locale ale asociatiilor de dezvoltare comunitară.

 

CAPITOLUL III

Tipuri de contracte de parteneriat public-privat

 

Art. 15. - În sensul Legii nr. 178/2010, parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în functie de nivelul de implicare a investitorului privat si anume:

a) proiectare-constructie-operare-transfer (PCOT);

b) constructie-operare-dezvoltare-transfer (CODT);

c) constructie-operare-transfer (COT);

d) dezvoltare- Întretinere-operare-transfer (DIOT);

e) reabilitare-operare-transfer (ROT).

Art. 16. - (1) Contractul de tip PCOT se aplică în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunitătii publice pe care o reprezintă, în conditii de lipsă de resurse financiare bugetare si/sau de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.

(2) în cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip PCOT în conditiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.

(3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în conditiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unitătilor administrative-teritoriale.

Art. 17. - În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip PCOT, părtile au următoarele obligatii:

a) partenerul public identifică si defineste proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabiiitate, face anuntul de intentie, realizează si face public documentul atasat anuntului de intentie, stabileste cuantumul, forma si modalitătile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selectie si negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, receptionează bunul public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;

b) investitorul privat participă la procedura de selectie organizată de către partener public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezulta modalitătile prin care se va implica în proiect în fazele de finantare, proiectare, constructie si operare a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.

Art. 18. - (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip PCOT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terti a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îsi recupereze investitia, să finanteze întretinerea si să realizeze profit.

(2) Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârsitul etapei de negociere prin oferta finală.

Art. 19. - (1) Contractul de tip CODT se aplică în principiu pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunitătii publice pe care o reprezintă, în conditii de lipsă de resurse financiare bugetare si de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.

(2) în cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip CODT în conditiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.

(3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în conditiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale.

Art. 20. - În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip CODT, părtile au următoarele obligatii:

a) partenerul public identifică si defineste proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabiiitate, inclusiv proiectul tehnic, face anuntul de intentie, realizează si


face public documentul atasat anuntului de intentie, stabileste cuantumul, forma si modalitătile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selectie si negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, receptionează bunul public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului;

b) investitorul privat participă la procedura de selectie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezulta modalitătile prin care se va implica în proiect în fazele de finantare, constructie, dezvoltare sau modernizare, operare si întretinere a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.

Art. 21. - (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip CODT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terti a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îsi recupereze investitia, să finanteze întretinerea si să realizeze profit.

(2) Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârsitul etapei de negociere prin oferta finală.

Art. 22. - (1) Contractul de tip COT se aplică, în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunitătii publice pe care o reprezintă, în conditii de lipsă de resurse financiare bugetare si de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.

(2) în cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip COT în conditiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.

(3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în conditiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale.

Art. 23. - În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip COT, părtile au următoarele obligatii:

a) partenerul public identifică si defineste proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, poate realiza proiectul tehnic, face anuntul de intentie, realizează si face public documentul atasat anuntului de intentie, stabileste cuantumul, forma si modalitătile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selectie si negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, receptionează bunul public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;

b) investitorul privat participă la procedura de selectie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezulta modalitătile prin care se va implica în proiect în fazele de finantare, proiectare, după caz, constructie, operare si întretinere ale obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.

Art. 24. - (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip COT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terti a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îsi recupereze investitia, să finanteze întretinerea si să realizeze profit.

(2) Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârsitul etapei de negociere prin oferta finală.

Art. 25. - (1) Contractul de tip DIOT se aplică, în principiu, pentru dezvoltarea si întretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie să îl dezvolte si să îl întretină în folosul comunitătii publice pe care o reprezintă, în conditii de lipsă de resurse financiare bugetare si de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.

(2) în cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip DIOT în conditiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.

(3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în conditiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale.

Art. 26. - În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip DIOT, părtile au următoarele obligatii:

a) partenerul public identifică si defineste proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de dezvoltare al obiectivului, face anuntul de intentie, realizează si face public documentul atasat anuntului de intentie, stabileste cuantumul, forma si modalitătile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selectie si negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, receptionează bunul public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;

b) investitorul privat participă la procedura de selectie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezulta modalitătile prin care se va implica în proiect în fazele de finantare, dezvoltare, întretinere si operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.

Art. 27. - (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip DIOT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terti a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îsi recupereze investitia, să finanteze întretinerea si să realizeze profit.

(2) Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârsitul etapei de negociere prin oferta finală.

Art. 28. - (1) Contractul de tip ROT se aplică, în principiu, pentru reabilitarea si întretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie să îl readucă la standarde moderne si să îl întretină în folosul comunitătii publice pe care o reprezintă, în conditii de lipsă de resurse financiare bugetare si de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv.

(2) în cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip ROT în conditiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.

(3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în conditiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale.

Art. 29. - În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip ROT, părtile au următoarele obligatii:

a) partenerul public identifică si defineste proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de reabilitare al obiectivului, face anuntul de


intentie, realizează si face public documentul atasat anuntului de intentie, stabileste cuantumul, forma si modalitătile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selectie si negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, receptionează bunul public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010;

b) investitorul privat participă la procedura de selectie organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezulta modalitătile prin care se va implica în proiect în fazele de finantare, reabilitare, întretinere si operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.

Art. 30. - (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip ROT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terti a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să îsi recupereze investitia, să finanteze întretinerea si să realizeze profit.

(2) Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârsitul etapei de negociere prin oferta finală.

Art. 31. - (1) Partenerul public si investitorul privat pot conveni care sunt tipurile de activităti avute în vedere în cadrul contractului de proiect de parteneriat public-privat potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010, prin enuntarea în contract a uneia sau a mai multor tipuri de activităti prevăzute în lege.

(2) în toate cazurile investitorului privat îi este transferată obligatia de finantare.

 

CAPITOLUL IV

Forma si continutul studiilor de prefezabilitate si fundamentare

 

Art. 32. - (1) Studiul de prefezabilitate si studiul de fundamentare reprezintă documente de bază pentru initierea unui proiect de parteneriat public-privat si se întocmesc în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

(2) Partenerul public realizează studiul de prefezabilitate sau studiul de fundamentare, costurile generate de realizarea acestora fiind în sarcina partenerului public.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) furnizează elementele de bază pentru documentul atasat anuntului de intentie de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat.

(4) Studiul de prefezabilitate sau de fundamentare executat de către partenerul public este pus la dispozitia investitorilor privati interesati odată cu documentul atasat la anuntul de intentie.

(5) Studiul de prefezabilitatea sau de fundamentare se aprobă prin hotărâre, în conformitate cu dispozitiile cap. II.

Art. 33. - (1) Studiul de prefezabilitate reprezintă documentatia care cuprinde justificarea tehnică si economică a proiectului de parteneriat public-privat, caracteristicile principale, precum si indicatorii tehnico-economici ai acestuia.

(2) Rezultatele studiului de prefezabilitate trebuie să ofere informatii complete cu privire la:

a) beneficiile pe care proiectul le poate aduce comunitătii;

b) alternativele de realizare a proiectului analizate;

c) modalitatea în care realizarea proiectului răspunde cerintelor si politicilor partenerului public;

d) proiectul beneficiază de închidere financiară si în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice,

care este continutul si forma participării partenerului public la proiect, cu respectarea legii.

Art. 34. - Studiul de prefezabilitate trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, institutionale si de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel putin următoarele elemente:

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect;

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) directia de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitătile tehnice de implementare;

g) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investitiei private, cât si valoarea estimativă a participării partenerului public la proiect;

h) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

i) posibilităti de recuperare a investitiilor;

j) estimarea celor mai importante riscuri;

k) estimarea efectelor asupra pietei muncii;

l) evaluarea impactului asupra mediului;

m) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, dacă este cazul, care va putea cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri si sectiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice si de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investitiei;

n) analiza si propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect.

Art. 35. - Studiul de fundamentare este documentul, de regulă, mai elaborat decât studiul de prefezabilitate si care se face pentru proiecte de o complexitate mărită si reprezintă documentatia care cuprinde justificarea tehnică si economică a proiectului public-privat, precum si caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fundamentare trebuie să ofere informatii complete care să justifice că:

a) proiectul poate fi realizat;

b) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerintelor si politicilor partenerului public;

c) au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului si că varianta cea mai bună este varianta parteneriatului public-privat;

d) proiectul beneficiază de închidere financiară si în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este continutul si forma participării partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.

Art. 36. - Studiul de fundamentare trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, institutionale si de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel putin următoarele elemente:

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect cu specificarea situatiei reale a activelor cu care participă (situatia terenului, a utilitătilor, serviciilor etc);

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) directia de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitătile tehnice de implementare;

g) analiza de buget si risc (identificare, impact, probabilitate, planificare);

h) etapele implementării proiectului si necesarul de resurse pentru implementare si operare;

i) lista procedurilor si standardelor utilizate în proiectul de parteneriat public-privat;


j) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investitiei private, cât si valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;

k) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

l) posibilităti de recuperare a investitiilor;

m) estimarea efectelor asupra pietei muncii;

n) evaluarea impactului asupra mediului;

o) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, care cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri si sectiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice si de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investitiei;

p) analiza si propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect;

q) managementul schimbării/tranzitiei.

 

CAPITOLUL V

Forma si continutul documentului atasat si a anuntului de intentie

 

Art. 37. - Documentul atasat are ca scop:

a) să prezinte public proiectul de parteneriat public-privat si la serviciile care partenerul public se asteaptă să le găsească pe piată;

b) să informeze potentialii investitori despre obiectivul public vizat a se realiza printr-un mecanism de parteneriat public-privat, criteriile de evaluare si pasii care urmează să fie efectuati în implementare;

c) pe baza acestuia, să se primească scrisori de intentie din partea investitorilor potentiali, care să permită autoritătii publice să îsi formuleze un punct de vedere privind investitorii capabili să realizeze proiectul public-privat cât mai aproape posibil de obiectivele proiectului;

d) furnizarea de informatii suficiente si coerente pentru ca potentialii investitori să prezinte scrisori de intentie complete, pe baza cărora autoritatea publică să facă o selectie fundamentată;

e) furnizarea de informatii pentru a permite persoanelor interesate să îsi formuleze un punct de vedere în ceea ce priveste capacitatea tehnică, economică si financiară necesară pentru realizarea proiectului public-privat;

f) oferirea de clarificări asupra riscurilor proiectului si modului în care se va face distributia riscurilor între autoritatea publică si investitor.

Art. 38. - Documentul atasat cuprinde cel putin următoarele elemente:

a) informatii despre partenerul public si proiectul de parteneriat public-privat initiat, si anume:

a.1) o scurtă descriere a partenerului public initiator, împreună cu atributiile si responsabilitătile sale legate de proiectul public-privat;

a.2) o descriere sumară a proiectului public-privat, a obiectivelor sale si a modului în care se încadrează în strategia si prioritătile partenerului public;

a.3) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investitiei private, cât si valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;

a.4) propunerea de distributie a riscurilor de proiect (matricea de distributie a riscurilor);

a.5) detalii privind categoria si tipurile de bunuri si servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul în cadrul proiectului public-privat;

a.6) calendarul estimativ al proiectului public-privat, incluzând datele si etapele pentru implementarea proiectului;

a.7) principiile comerciale aplicabile în derularea proiectului de parteneriat public-privat;

b) detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intentie pentru selectarea investitorilor cu care se vor încheia acordurile de proiect, care trebuie să acopere, fără a se limita la acestea, următoarele:

b.1) experienta investitorului în realizarea de proiecte similare;

b.2) balanta capacitătilor si expertizei persoanei juridice sau asociatiei de persoane juridice;

b.3) capacitatea investitorului de a îndeplini cerintele financiare si tehnice ale proiectului public-privat;

b.4) probitate demonstrată a persoanei juridice sau, după caz, a fiecărui membru în asociatia de investitori demonstrată prin modul în care a asigurat anterior finantarea unor investitii semnificative;

c) termenii si conditiile generale ale documentului atasat, si anume:

c.1) o declaratie a autoritătii publice, potrivit căreia aceasta îsi rezervă în mod unilateral si incontestabil dreptul de a nu continua proiectul de parteneriat public-privat, cu argumente justificative concrete, în oricare dintre fazele care se desfăsoară înainte de depunerea de către investitor a ofertei finale rezultate din negociere;

c.2) declararea faptului că autoritatea publică nu va rambursa niciunuia dintre investitorii participanti la selectie costurile realizate de acestia ca urmare a pregătirii scrisorilor de intentie sau altor activităti desfăsurate pe timpul negocierilor;

c.3) detalii privind modul în care sunt protejate drepturile de proprietate intelectuală mentionate în scrisoarea de intentie si anexele sale. În mod obisnuit partenerul public trebuie să dea garantii că informatiile prezentate de ofertant în scrisoarea de intentie nu vor fi divulgate; totusi, autoritatea publică îsi rezervă dreptul de a folosi unele comentarii ale investitorilor în etapele următoare de pregătire a proiectului de parteneriat public-privat;

c.4) declararea faptului că partenerul public nu are intentia de a da niciun fel de relatii privind documente sau informatii extrase din dosarele celorlalti ofertanti, ci numai date referitoare la propria ofertă;

d) formatul, data-limită si locul primirii scrisorilor de intentie;

e) informatiile pe care investitorii trebuie să le prezinte în ofertă, si anume:

e.1) detalii privind investitorul, incluzând detalii pentru fiecare membru al asociatiei de investitori, dacă acesta este o asociere, natura si forma relatiei dintre acestia si conditiile generale ale acordului dintre acestia privind finantarea si realizarea tipurilor de activităti propuse a fi derulate de investitor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;

e.2) o imagine generală a propunerii de abordare a proiectului de parteneriat public-privat, în vederea demonstrării capacitătii investitorului de a răspunde la cerintele autoritătii publice;

e.3) informatii privind expertiza si capacitatea investitorului si, de asemenea, justificarea posibilitătii de satisfacere a cerintelor proiectului;

e.4) detalii privind situatia financiară a fiecărui membru al asociatiei de investitori, precum si posibilele surse financiare colaterale, dacă este cazul;

e.5) informatii privind cerintele de confidentialitate si eventualele posibile conflicte de interes;

e.6) confirmarea că nici investitorul si nici membrii asociatiei de investitori nu au un conflict de interese actual sau potential;

e.7) evidenta/dovada capacitătii investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.

Art. 39. - Anuntul de intentie si documentul atasat sunt supuse aprobării autoritătilor deliberative, Guvernului sau organelor deliberative de conducere ale partenerilor publici, după caz, împreună cu programul de desfăsurare a procedurii de selectie, componenta comisiei de evaluare a scrisorilor de


intentie, criteriile de evaluare, grilele de punctaj si modul de tratare a scrisorilor de intentie întârziate sau nesigilate.

Art. 40. - Anuntul de intentie se publică, în conformitate cu dispozitiile art. 24 din Legea nr. 178/2010, partenerul public fiind obligat să distribuie, fără plată, documentul atasat tuturor investitorilor interesati

Art. 41. - Pentru a oferi tuturor părtilor interesate posibilitatea de a răspunde la anuntul de intentie, partenerul public poate să publice acelasi anunt si prin mass-media.

 

CAPITOLUL VI

Comisiile de evaluare a scrisorilor de intentie si de negociere a ofertelor finale a investitorilor privati interesati

 

Art. 42. - (1) Procedura de stabilire a investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat se realizează în două etape: etapa de analiză si selectie si etapa de negociere.

(2) Partenerul public numeste, potrivit legii, următoarele comisii:

a) comisia de evaluare a scrisorilor de intentie si a documentelor însotitoare ale investitorilor privati interesati;

b) comisia de negociere cu investitorii privati selectati si cu care s-au semnat acorduri de proiect.

Art. 43. - (1) Comisia de evaluare a scrisorilor de intentie si a documentelor însotitoare este formată din minimum 5 membri din cadrul expertilor si specialistilor partenerului public si, după caz, consilieri locali sau judeteni, ministri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administratie sau membri ai executivului partenerilor publici, definiti la art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010, sau orice altă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, în calitate de expert cooptat, care nu se află în conflict de interese, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Rolul comisiei de evaluare a scrisorilor de intentie si a documentelor însotitoare este acela de a analiza si selecta candidatii cu care se semnează acordurile de proiect.

(3) în situatia în care la evaluare se prezintă un singur candidat, comisia analizează în baza criteriilor de evaluare aprobate documentatia prezentată de acesta si, în cazul în care aceasta îndeplineste conditiile de selectare, se semnează acordul de proiect si se continuă, conform legii, etapa de negociere.

Art. 44. - Criteriile de evaluare a candidatilor cu care se semnează acordul de proiect în vederea trecerii la etapa de negociere sunt următoarele:

a) demonstrarea capacitătii candidatului că a înteles obiectivele proiectului de parteneriat public privat initiat si care se face prin conceperea unui document descriptiv simplu prin care candidatul prezintă în concept propriu câteva elemente legate de definirea obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, de forma propusă de colaborare cu partenerul public, conceptul de finantare si realizare a proiectului, conceptul de administrare/operare a proiectului, de valoarea estimată a investitiei, perioada determinată a contractului de parteneriat public-privat, conceptia de colaborare în cadrul companiei de proiect etc;

b) prezentarea generală a candidatului se face prin transmiterea cel putin a următoarelor documente:

b.1) forma de înregistrare ca juridică în tara de origine;

b.2) după caz, documentul de atestare ori apartenentă din punct de vedere profesional, potrivit legii, din tara de origine sau capacitatea de exercitare a activitătii profesionale;

b.3) certificat constatator emis conform legii de către organele competente din tara de origine, cazier judiciar si orice alt document considerat relevant pentru demonstrarea capacitătii candidatului de a participa la proiectul de parteneriat public-privat initiat;

b.4) documente prin care se dovedeste acordul de principiu privind participarea la proiectul de parteneriat public-privat respectiv, încheiat între partenerii asociati care constituie investitorul privat interesat;

c) declararea situatiei economice si financiare a candidatului prin analizarea unuia sau a mai multor documente relevante, cum ar fi:

c.1) scrisori de garantie bancară sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;

c.2) situatii financiare anuale, în cazul în care publicarea acestora este prevăzută de către legislatia tării candidatului;

c.3) declaratii privind cifra de afaceri globală sau, după caz, privind cifra de afaceri în domeniul de afaceri aferent proiectului de parteneriat public-privat respectiv într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din ultimii 3 ani, în măsura în care informatiile respective sunt disponibile. În acest caz, partenerul public ia în calcul data de la care candidatul a fost înfiintat sau si-a început activitatea sa economică;

c.4) auditul financiar emis de persoane autorizate, conform legii, pe ultimii 3 ani financiari;

c.5) alte documente prin care candidatul consideră că îsi poate demonstra o imagine cât mai fidelă a situatiei sale economice si financiare;

d) demonstrarea capacitătii tehnico-profesionale se face prin: d.1) prezentarea unei liste de proiecte similare cu proiectul

de parteneriat public-privat, derulate în ultimii 5 ani, însotită, după caz, de certificate de bună executie din partea beneficiarilor si care contin valori ale investitiilor, perioada si locul executiei lucrărilor, beneficiarii, modul de îndeplinire a obligatiilor etc. Partenerul public poate lua în considerare si declaratii ale candidatului referitoare la datele enumerate mai sus;

d.2) informatii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate propriu sau al cărui angajament de participare la proiect a fost obtinut de către candidat;

d.3) informatii referitoare la partea din proiect pe care candidatul are în vedere să o realizeze prin asociere sau subcontractare;

d.4) demonstrarea capacitătii de respectare a standardelor de asigurare a calitătii;

d.5) demonstrarea capacitătii de respectare a standardelor de protectie a mediului si a capacitătii de respectare a standardelor de asigurare a sănătătii si securitătii în muncă a angajatilor.

Art. 45. - Criteriile descrise la art. 44 constituie elementele de bază pentru elaborarea si aprobarea de către partenerul public a propriilor norme de selectie pentru proiectul de parteneriat public-privat initiat.

Art. 46. - (1) Comisia de negociere cu investitorii privati selectati si cu care s-au semnat acorduri de proiect este formată din minimum 5 membri din cadrul expertilor si specialistilor partenerului public, după caz, consilieri locali sau judeteni, ministri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administratie sau membri ai executivului partenerilor publici, definiti la art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010, sau orice altă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, care nu este în situatie de conflict de interese astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Rolul comisiei de negociere cu investitorii privati selectati si cu care s-au semnat acorduri de proiect este acela de a negocia cu fiecare candidat selectat pentru această etapă, pentru stabilirea partenerului privat care depune oferta finală si cu care se semnează contractul de parteneriat public-privat.

Art. 47. - Criteriile de negociere cu candidatii cu care s-a semnat acordul de proiect în vederea stabilirii investitorului privat cu care se va încheia contractul de parteneriat public-privat sunt următoarele:

a) identificarea clară a responsabilitătilor partenerului public si ale investitorului privat în cadrul proiectului de proiect public-privat care se negociază;

b) fixarea responsabilitătilor legale ale celor 2 parteneri în etapele premergătoare si de organizare ale companiei de proiect;

c) stabilirea de către părti a obiectivelor solicitate de către partenerul public pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) identificarea clară a responsabilitătilor de natură tehnică, financiară si juridică ale celor 2 parteneri;

e) stabilirea concretă în baza legislatiei în vigoare si a analizelor si documentelor justificative, a cotelor de participare ale celor 2 parteneri la compania de proiect, a numărului de membri în consiliul de administratie si a functiilor si atributiilor acestora pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;

f) modificarea, revizuirea, adaptarea sau realizarea studiilor, analizelor si planurilor de afaceri premergătoare sau necesare după etapa de negociere, în functie de conditiile de realizare a proiectului de parteneriat public-privat rezultate si acceptate de cei 2 parteneri pe timpul procedurii de negociere;

g) identificarea clară a standardelor de performantă, a facilitătilor si a echipamentelor ce urmează să fie furnizate, a serviciilor de furnizat, a graficelor de desfăsurare a activitătilor pe toată durata de derulare a contractului de parteneriat public-privat si a datelor de livrare si performantă;

h) stabilirea valorii totale a investitiei, descrierea clară a participării părtilor si convenirea perioadei determinate până la finalizarea contractului de parteneriat public-privat;

i) asigurarea controlului costurilor, calitătii, serviciilor, sigurantei, relatiilor cu comunitătile locale, precum si controlul cerintelor de operare si întretinere;

j) stabilirea modului de repartizare si de balansare a riscurilor între partenerii public si privat pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

k) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen;

l) identificarea mecanismelor de urmărire a performantei, a calitătii serviciului si a altor obiective ale partenerului public, inclusiv a modului de utilizare a beneficiilor, dacă acestea se obtin;

m) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;

n) stabilirea clauzelor de transfer al obiectivului proiectului public-privat către partenerul public la sfârsitul perioadei de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

o) stabilirea clauzelor si formei contractului de parteneriat public-privat care se va încheia între cei 2 parteneri;

p) probleme referitoare la forta de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului public-privat;

q) alte obiective stabilite de partenerul public.

Art. 48. - Negocierea conditiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului si a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat comisiei de negocieri de către conducătorul partenerului public.

Art. 49. - (1) După desfăsurarea fiecărei sedinte de negociere a conditiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia redactează o minută de negociere, care cuprinde principalele aspecte discutate, precum si rezultatul obtinut în cadrul negocierii.

(2) Minuta prevăzută la alin. (1) se semnează de către comisia de negociere, de secretarul comisiei si de reprezentantul investitorului privat, desemnat prin mandat.

(3) La finalizarea negocierilor, comisia de negociere elaborează procesul-verbal de negociere care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii si conditiile convenite cu fiecare investitor privat.

(4) Conditiile de realizare a proiectului public-privat, convenite si acceptate, reprezintă baza de redactare a clauzelor contractului de parteneriat public-privat.

Art. 50. - (1) Procesul-verbal de negociere se prezintă conducătorului autoritătii publice în termen de 3 zile lucrătoare de la data finalizării acestuia.

(2) în termen de 15 zile lucrătoare de la prezentarea procesului-verbal, conducătorul autoritătii publice are obligatia de a-l solutiona.

Art. 51. - (1) Partenerul public este obligat să pregătească si să comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte obtinute în urma procedurii de negociere, exprimate în termeni tehnico-economici si financiari.

(2) Investitorii privati au drept de optiune, în conditiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 178/2010, în ceea ce priveste depunerea contestatiilor între autoritatea publică si instantă, în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 52. - (1) Procedura de solutionare a contestatiilor de către partenerul public este administrativ jurisdictională.

(2) Partenerul public este obligat să primească orice contestatie împotriva acestei decizii din partea oricărui investitor participant la procesul de negociere, precum si împotriva altor acte ale partenerului public. Contestatia se depune în formă scrisă la sediul autoritătii publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.

(3) La primirea contestatiei partenerul public este obligat să comunice tuturor investitorilor participanti la negociere faptul că împotriva deciziei au fost depuse contestatii. Comunicarea se face cu mentionarea investitorilor care au depus contestatie.

(4) în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor, autoritatea publică trebuie să analizeze toate contestatiile depuse, să formuleze un răspuns si să îl transmită investitorilor care au contestat decizia de ierarhizare.

(5) La expirarea termenului de formulare a răspunsurilor la contestatiile depuse, autoritatea publică este obligată să comunice tuturor investitorilor participanti la selectie acceptarea sau neacceptarea oricăreia ori a tuturor contestatiilor depuse.

(6) Decizia autoritătii publice privind contestatia va putea fi atacată si la instanta de contencios administrativ în conditiile Legii nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(7) în cazul în care rezultatul analizei si acceptarea contestatiilor depuse au modificat ierarhia stabilită initial, noua ierarhie rezultată în urma solutionării contestatiilor se comunică tuturor investitorilor participanti la procesul de selectie.

(8) Contestarea în instantă nu suspendă continuarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat; o eventuală solutie dată de instantă devine obligatorie la data pronuntării unei hotărâri judecătoresti definitive.


 

CAPITOLUL VII

Modul de calcul a costurilor de proiect si a costului comparativ de referintă

 

Art. 53. - Costul comparativ de referintă, denumit în continuare CCR, estimează un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de proiect pentru cazul în care partenerul public ar implementa acel proiect cu forte si resurse financiare proprii.

Art. 54. - (1) Componentele de bază ale CCR sunt costul primar de referintă, neutralitatea competitivă, riscul transferabil si riscul retinut.

(2) Costul primar de referintă reprezintă acel cost de bază al proiectului în cazul solutiei clasice de achizitii publice, bunurile si serviciile fiind integral în proprietatea partenerului public. Costul primar de referintă include toate cheltuielile de capital, costurile directe si indirecte ale constructiei, întretinerii, reparării si furnizării serviciilor respective pentru o durată egală cu durata parteneriatului public-privat avut în vedere.

(3) Neutralitatea competitivă reprezintă totalitatea avantajelor competitive nete ce s-ar putea genera printr-un proiect al partenerului public si care sunt rezultate din natura proprietătii publice. Această componentă permite o cuantificare corectă si echitabilă a costurilor reale pentru un proiect realizat cu resurse private.

(4) Riscul transferabil reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de investitor.

(5) Riscul retinut reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de partenerul public.

Art. 55. - (1) Elementul principal pentru calculul CCR este reprezentat de calculul costului primar de referintă.

(2) Pretul de referintă trebuie să reflecte achizitia/constructia unui bun public în conformitate cu cele mai bune si eficiente metode ale partenerului public si în concordantă cu specificatiile de proiect si cu standardele relevante luate în considerare la realizarea proiectului.

(3) Premisa de bază a pretului de referintă este aceea că partenerul public detine în totalitate proprietatea si responsabilitatea operării si întretinerii proiectului respectiv.

Art. 56. - Costul primar de referintă reprezintă costul de bază la care partenerul public poate produce sau achizitiona bunul public si serviciile aferente, care constituie proiectul de referintă.

Art. 57. - Costul primar de referintă cuprinde următoarele componente:

a) costurile directe (costurile care pot fi identificate si alocate precis unei componente a proiectului);

b) costurile indirecte (costurile care nu sunt alocate componentelor proiectului, dar sunt generate de realizarea proiectului);

c) se scad veniturile/beneficiile identificate care pot fi obtinute ca urmare a utilizării de către o tertă parte.

Art. 58. - Pentru calculul costului primar de referintă se procedează astfel:

a) identificarea tuturor costurilor materiale pe întreaga durată de viată a proiectului;

b) identificarea si alocarea tuturor costurilor directe;

c) identificarea si evaluarea costurilor indirecte;

d) cumularea tuturor cash flow-rilor aferente fiecărui element de cost;

e) din costul total se deduc veniturile rezultate din utilizarea de către terti.

Art. 59. - Costurile directe cuprind:

a) costurile directe de capital, cum ar fi: costurile aferente proiectării, costul terenului aferent, costul materiilor prime si al materialelor înglobate în proiect, plăti către furnizorii externi, plăti pentru servicii de consultantă, costul echipamentelor etc;

b) costurile directe de întretinere pe întreaga durată de viată definită pentru proiect, cum ar fi: costurile de capital, necesarul de întretinere periodică, modernizarea investitiei, alte cheltuieli si investitii pentru noi componente în proiect etc;

c) costurile directe de operare asociate cu exploatarea zilnică, cum ar fi: consumurile materiale zilnice, costurile de personal direct implicat în operare (salarii, asigurări, cursuri, cheltuieli de transport), costuri directe de management etc.

Art. 60. - Pentru previzionarea costurilor de operare trebuie făcută diferenta dintre elementele de cost si modul în care sunt generate. Astfel, costurile fixe pe termen scurt nu depind de volumul activitătii, costurile variabile cresc o dată cu volumul activitătii, iar cele semivariabile cresc după anumite praguri de crestere a activitătii. Proportia costurilor variabile în totalul costurilor va influenta elasticitatea CCR prin variatia modului de operare.

Art. 61. - Costurile indirecte sunt acele costuri care nu sunt direct legate de furnizarea serviciilor. Acestea pot fi costuri de operare (costuri auxiliare cu energia, curătenia, cheltuieli administrative - salariati neimplicati direct în proiect, programe informatice pentru administratie etc.) si costuri de capital (angajarea partială a echipamentului, folosirea partială a noilor clădiri administrative).

Art. 62. - Determinarea acestor costuri se poate face prin două metode:

a) metoda clasică, care ia în considerare măsura în care costul indirect contribuie sau determină serviciul respectiv; sau

b) metoda bazată pe activitate, în care fiecare activitate a procesului de productie este apreciată în functie de resursele consumate.

Art. 63. - Veniturile rezultate din utilizarea de către terti trebuie să fie scăzute din costurile operationale totale ale CCR. Acest tip de venituri poate apărea numai în cazul în care există deja o cerere pentru serviciile proiectului formulată din partea tertilor contra plată, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerintelor autoritătii publice si dacă există deja o aprobare a autoritătii publice în acest sens.

Art. 64. - (1) Neutralitatea competitivă elimină avantajele nete competitive care survin în cazul unui proiect al partenerului public, datorită proprietătii publice. Aceasta permite o evaluare competentă a eficientei dintre CCR si costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publică cuantificabile în costuri echivalente.

(2) Scopul calculării neutralitătii competitive este dat de necesitatea eliminării distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietătii directe a partenerului public.

Art. 65. - Neutralitatea competitivă include doar avantajele si dezavantajele care survin într-un proiect public si care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferentele de performantă sau eficientă care apar într-o piată competitivă si ar trebui să fie separate de diferentele în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public si sectorul privat.

Art. 66. - Etapele calculului neutralitătii competitive sunt:

a) identificarea efectelor proprietătii de stat (avantaje si dezavantaje financiare);

b) stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje);

c) calcularea neutralitătii competitive.

Art. 67. - Necesitatea includerii neutralitătii competitive rezidă din faptul că elementele acesteia au la bază diferente în modul de impozitare suportat de o afacere detinută integral de partenerul public, diferente ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri si acordarea de subventii.

Art. 68. - Regimul de taxare poate reprezenta un cost aditional al investitorilor, cost care poate să nu apară în cazul unui proiect de referintă, cum ar fi: taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru etc.

Art. 69. - Neutralitatea competitivă poate să fie si rezultatul faptului că proiectul de referintă beneficiază de unele exceptii de la prevederile cadrului legal existent, exceptii care nu ar avea ca subiect si investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune.

Art. 70. - Evaluarea riscului presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea tuturor riscurilor;

b) cuantificarea consecintelor riscurilor;

c) estimarea probabilitătii riscurilor;

d) cuantificarea financiară a riscurilor;

e) identificarea structurii de alocare a riscurilor;

f) calcularea riscului transferabil;

g) calcularea riscului retinut.

Art. 71. - (1) în contextul CCR riscul reflectă potentiale costuri suplimentare peste costul de bază presupus în costul primar de referintă.

(2) Evaluarea riscului total în CCR poate fi abordată independent de alocarea acestuia. Valoarea atribuită riscului în cadrul CCR măsoară costurile estimate ale acelui risc suportat de autoritatea publică în cazul în care proiectul ar fi realizat de autoritatea publică prin sistemul clasic de achizitie publică.

(3) Valoarea riscului reprezintă o estimare a ceea ce partenerul public ar fi dispus să plătească ca urmare a transferării riscului către investitori într-un aranjament de tip parteneriat public-privat.

Art. 72. - În mod general riscul poate fi inclus în CCR prin una dintre următoarele metode:

a) includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow-ul general;

b) ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect.

Art. 73. - Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de:

a) riscul îndeplinirii cerintelor specifice impuse proiectului;

b) riscul de proiectare si constructie;

c) riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;

d) riscul asociat protectiei mediului;

e) riscul de finantare;

f) riscul de aparitie a unei situatii de fortă majoră;

g) riscul operational si al asigurării nivelului de performantă;

h) riscul schimbării legislative;

i) riscul uzurii morale si al necesitătii modernizării;

j) riscul specific proiectului.

Art. 74. - La finalizarea identificării tuturor riscurilor partenerul public trebuie să evalueze si să cuantifice posibilele urmări ale fiecărui risc, incluzând si efectul oricărei succesiuni sau sincronizări a elementelor de risc.

Art. 75. - Consecinta aparitiei unui risc măsoară diferenta dintre nivelul de bază al costului din CCR si noul cost generat prin aparitia acelui risc, armonizat cu probabilitatea de aparitie a acestui risc.

Art. 76. - Consecintele aparitiei riscului pot fi directe sau indirecte. Consecintele directe includ valoarea, timpul si costurile ce depăsesc nivelul de bază din costul primar de referintă. Consecintele indirecte apar din interactiunea dintre riscuri diferite.

Art. 77. - Toate riscurile identificate si cuantificate trebuie incluse în CCR.

Art. 78. - (1) Riscul este factorul, evenimentul sau influenta care poate conduce la diverse evolutii neplanificate legate de realizarea proiectului, de timpul de derulare a diverselor etape ale proiectului de parteneriat public-privat, de costurile si de calitatea dorite. Actiunea de împărtire a riscurilor între cele două părti este unul dintre elementele cele mai importante în asigurarea succesului în proiectele de parteneriat public-privat.

(2) Actiunea de alocare a riscurilor se face tinându-se cont de capacitatea de gestionare si asumare a lor de către partenerul cel mai indicat pentru acest fapt si se materializează prin întocmirea si semnarea de către părti a Matricei de repartitie a riscurilor de proiect. Documentul respectiv se întocmeste pe baza negocierilor dintre partenerul public si cel privat si se constituie în anexă la contractul de parteneriat public-privat.

Art. 79. - (1) După identificarea si evaluarea tuturor riscurilor materiale fiecare risc trebuie analizat ca un risc transferabil sau retinut, în măsura în care el poate fi transferat partenerului privat ori retinut de către partenerul public în cadrul unui aranjament de tip parteneriat public-privat.

(2) în vederea calculării CCR costul fiecărui risc transferabil trebuie cumulat pentru obtinerea costului prezent net al acestuia ca o componentă a CCR.

(3) Dacă un risc transferabil este asigurabil, valoarea acelui risc poate fi aproximată la nivelul plătilor periodice reprezentând prime de asigurare, valoarea acestora urmând să fie inclusă ca un cost în structura costului primar de referintă.

Art. 80. - Riscul retinut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul public în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obtinându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat.

Art. 81. - Evaluarea riscurilor retinute reprezintă faza finală în constructia unui CCR. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislatie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificatiilor de proiect, portiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc.

Art. 82. - Factorii care pot diminua riscurile retinute sunt:

a) abilitatea de a influenta direct probabilitatea aparitiei unui risc;

b) colaborarea cu contractanti cu reputatie si utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare si management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.

Art. 83. - (1) Riscurile retinute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparatie cu valoarea primei de asigurare pentru un risc echivalent.

(2) Toate riscurile retinute trebuie evaluate, cuantificate si incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de partenerul public. În cazul în care un risc nu poate fi evaluat obiectiv se va realiza o apreciere subiectivă rezonabilă.

Art. 84. - Modelul Matricei de repartitie a riscurilor de proiect este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice si constituie un element de bază pentru negocierile dintre părti privind întocmirea si semnarea documentului respectiv. Pe parcursul negocierilor pot fi eliminate sau identificate si alte riscuri, cele prezentate în continuare având doar rol de exemplificare. Documentul final este rezultatul unei negocieri corecte si pragmatice dintre cei doi parteneri.

 

CAPITOLUL VIII

Forma si continutul acordului de proiect

 

Art. 85. - Acordul de proiect este actul juridic, premergător contractului de parteneriat public-privat, încheiat între partenerul public si investitor în vederea pregătirii contractului de parteneriat public-privat.

Art. 86. - Acordurile de proiect se încheie cu fiecare dintre investitorii care au fost selectati în urma primei etape a procedurii de stabilire a partenerului privat, în ordinea stabilită de către comisia de evaluare a scrisorilor de intentie si a documentelor însotitoare ale investitorilor privati interesati.

Art. 87. - Acordul de proiect are următorul continut:

a) termeni generali:

a.1) definirea, cu datele de identificare, a părtilor semnatare;

a.2) stabilirea conditiilor de respectare a confidentialitătii; a.3) durata valabilitătii acordului de proiect;

b) obligatiile si drepturile părtilor, precum si modalitătile de stingere a obligatiilor reciproce pe durata negocierilor;

c) termeni specifici:

c.1) enumerarea principalelor criterii în baza cărora se va desfăsura negocierea;

c.2) enuntarea de comun acord a respectării, pe perioada negocierii de către părti, a tuturor principiilor prevăzute la art. 3 din Legea nr. 178/2010;

c.3) stabilirea de principiu a valorii estimate a investitiei private care face obiectul negocierii, în vederea stabilirii prin contractul de parteneriat public-privat a proportiilor de participare a părtilor la compania de proiect;

c.4) stabilirea de principiu a duratei determinate care face obiectul negocierii în vederea stabilirii concrete a acesteia prin contractul de parteneriat public-privat.

Art. 88. - La fiecare acord de proiect se anexează scrisoarea de intentie a investitorului, matricea riscurilor împreună cu documentele atasate prezentate de investitor, anexă care devine parte integrantă a acestui acord.

Art. 89. - Continutul si forma acordului de proiect se negociază pe baza acordului de proiect cadru. Modelul de acord de proiect cadru se pune la dispozitia partenerilor si este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

CAPITOLUL IX

Criteriile de stabilire a duratei de derulare a contractului de parteneriat public-privat

 

Art. 90. - Potrivit Legii nr. 178/2010, durata determinată este perioada negociată în care se derulează contractul de parteneriat public-privat si care asigură investitorului privat recuperarea finantării.

Art. 91. - La sfârsitul perioadei determinate, obiectivul realizat prin proiectul de parteneriat public-privat se transferă cu titlu gratuit partenerului public, în bună stare si liber de orice sarcină sau obligatie.

Art. 92. - Durata determinată se negociază de către parteneri pe baza elementelor prevăzute în studiul de prefezabilitate/fundamentare.

 

CAPITOLUL X

Modalitatea de organizare si functionare a companiei de proiect

 

Art. 93. - Compania de proiect se organizează si functionează conform Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si altor acte normative în vigoare, ca o societate comercială al cărei capital social este detinut de către partenerul public si investitorul privat.

Art. 94. - Scopul companiei de proiect este operarea si gestionarea, pe principii economice, conform legii si actului constitutiv, a tuturor etapelor de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat în conditiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010, precum si transferul bunurilor si serviciilor publice rezultate către partenerul public.

Art. 95. - Pe toată perioada de functionare a companiei de proiect, aceasta nu poate să-si schimbe obiectul de activitate si nu poate desfăsura operatiuni economice în afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creată sau al dezvoltării acestuia în folosul comunitătii.

Art. 96. - (1) Pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, respectiv până la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii de dizolvare a companiei de proiect, liderul asocierii care formează investitorul privat nu poate fi înlocuit din compania de proiect.

(2) în conformitate cu forma de întelegere sau asociere a entitătilor private care formează asocierea sub care se înregistrează investitorul privat, unele entităti se pot retrage din proiect pe măsură ce au fost îndeplinite activitătile din cadrul proiectului pentru care ele au fost implicate si si-au obtinut drepturile contractuale în cadrul asocierii.

(3) Documentul care stă la baza formării si functionării asocierii care formează investitorul privat va fi anexat la contractul de parteneriat public-privat.

Art. 97. - Compania de proiect este condusă de un consiliu de administratie, în care cei 2 parteneri sunt reprezentati proportional, cu participarea prevăzută la art. 27 lit. f) din Legea nr. 178/2010.

Art. 98. - (1) Evaluarea participării partenerului public la capitalul social si la patrimoniul companiei de proiect, în vederea stabilirii proportionalitătii de reprezentare a celor 2 parteneri în consiliul de administratie, se va realiza înainte de începerea procedurii de selectare a partenerului privat prin însumarea valorii bunurilor cu care participă la proiect si a valorii estimate a serviciilor puse la dispozitia proiectului.

(2) Bunurile cu care participă partenerul public la proiect sunt evaluate la valoarea de piată, pe baza raportului de evaluare, întocmit conform standardelor în vigoare, de evaluatori persoane fizice sau juridice autorizate, atestate conform legii.

Art. 99. - Compania de proiect nu are dreptul să ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietate sau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public participă la proiectul de parteneriat public-privat, pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat si nici cu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract.

Art. 100. - Între compania de proiect si cei 2 parteneri se încheie un contract de administrare pentru bunurile încredintate spre administrare, precum si un contract de servicii. Cele două contracte se întemeiază pe contractul de parteneriat public-privat si constituie elementele de bază ale regulamentelor interioare de organizare si functionare ale companiei de proiect.

 

CAPITOLUL XI

Forma si continutul contractului de proiect de parteneriat public-privat

 

Art. 101. - Potrivit prevederilor art. 4 lit. g) din Legea nr. 178/2010, contractul de parteneriat public-privat sau contractul de proiect este actul juridic care stipulează drepturile si obligatiile partenerului public si ale investitorului privat pentru întreaga perioadă de functionare a parteneriatului public-privat.

Art. 102. - Continutul si forma contractului de parteneriat public-privat se negociază pe baza acordului de proiect-cadru si a unui proiect de contract propus de partenerul public investitorului privat cel mai bine clasat la sfârsitul etapei de negociere.

Art. 103. - Clauzele contractului de parteneriat public-privat se redactează pe baza conditiilor de realizare a proiectului deja negociate si acceptate pe parcursul etapelor anterioare, având la bază minutele si procesul-verbal al comisiei de negociere.

Art. 104. - În cazul în care încheierea contractului cu investitorul privat cel mai bine clasat esuează, comisia de negociere redactează un proces-verbal de abandonare a încheierii contractului, mentionând în detaliu motivele care conduc la abandonarea acestuia.

Art. 105. - Contractul de parteneriat public-privat în formă finală este supus spre aprobare partenerului public, potrivit competentelor si atributiilor legale ale acestuia, înainte de semnare.

Art. 106. - Continutul standard al contractului de parteneriat public-privat este structurat pe două sectiuni:

a) conditii generale, care cuprind termenii generali, specifici si comuni. În această sectiune diferitele elemente agreate între partenerul public si investitor se formulează din punct de vedere legal;

b) conditii tehnice, care prevăd conditiile de realizare a proiectului public-privat, se identifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finantare, constructie, operare, profit etc.

Art. 107. - (1) Conditiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind următoarele informatii:

a) părtile semnatare cu datele legale de identificare;

b) scopul contractului;

c) durata contractului;

d) începerea contractului;

e) drepturi de proprietate;

f) confidentialitate;

g) drepturi de exploatare a bunului.

(2) Conditiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind, de asemenea, si următorii termeni specifici:

a) modul de încredintare a realizării proiectului public-privat;

b) valoarea de finantare;

c) moduri de finantare;

d) modalităti de asigurare a libertătii comerciale;

e) modificări acceptabile în proiect;

f) achizitionarea de terenuri, dacă este cazul;

g) modul de asigurare a unor drepturi de exclusivitate, dacă este cazul;

h) formule compensatorii, dacă este cazul;

i) regimul taxelor si impozitelor;

j) garantii speciale;

k) modalităti de evidentiere si folosire a bunurilor private cu care partenerul public participă la compania de proiect;

l) definirea unor garantii financiare si de risc valutar;

m) interdictii de substitutie a părtilor semnatare;

n) monitorizarea proiectării, constructiei si exploatării proiectului public-privat, precum si a celorlalte activităti care fac obiectul contractului de parteneriat public-privat;

o) dreptul utilizatorilor;

p) cazuri de suspendare sau de încetare anticipată a contractului;

q) proceduri de legătură si comunicare;

r) proceduri de revizuire a documentelor;

s) stabilirea cotelor de participare ale partenerului public si investitorului la compania de proiect;

s) stabilirea duratei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

t) conditiile de înfiintare a companiei de proiect;

t) elementele de bază ale statutului companiei de proiect ca document de bază pentru înregistrarea societătii comerciale rezultate;

u) stabilirea bazei de calcul al amortismentelor;

v) alte mecanisme de finantare si auditare financiară pe durata de functionare a proiectului public-privat;

w) proceduri de urmărire a realizării obiectivelor proiectului public-privat;

x) modul de recuperare a investitiei de către fiecare parte la contract;

y) modalitatea de transfer către partenerul public a bunului rezultat din proiectul de parteneriat public-privat la sfârsitul contractului;

z) stabilirea unor angajamente specifice ale părtilor;

aa) conditiile de realizare ale studiului de fezabilitate;

bb) clauze de retragere din proiect;

ce) penalităti pentru situatia în care nu se îndeplinesc obiectivele stabilite prin contract.

(3) Conditiile generale cuprind, de asemenea, si următorii termeni comuni:

a) legislatie aplicabilă;

b) asigurarea proprietătilor;

c) încetarea contractului;

d) fortă majoră;

e) modalitatea de rezolvare a litigiilor.

Art. 108. - (1) Conditiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele aspecte financiare:

a) capitalul investit sau, după caz, capitalul initial subscris si vărsat;

b) raportul debit-capital, dacă este cazul;

c) rata de acoperire, dacă este cazul;

d) capitalul de lucru;

e) dividende, dacă este cazul;

f) facilităti de creditare stand-by, dacă este cazul;

g) alte acorduri între actionari;

h) rata aplicabilă a dobânzilor;

i) valutele împrumuturilor si sursele de finantare.

(2) Conditiile tehnice cuprind următoarele clauze de constructie sau modernizare, după caz:

a) standarde si specificatii;

b) durata de viată proiectată;

c) durata maximă de constructie sau modernizare;

d) metodele de punere în exploatare;

e) standardele de calitatea a constructiilor;

f) achizitia de materiale;

g) caracteristicile constructiilor;

h) tehnologii aplicabile de constructie;

i) programul lucrărilor auxiliare, dacă este cazul;

j) prescriptii temporare, garantii si precautii constructive.

(3) Conditiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat cuprind următoarele clauze de exploatare si operare:

a) specificatii de performantă;

b) cerere minimă;

c) capacităti de infrastructură;

d) metode directe de măsurare a utilizării;

e) garantii;

f) contabilitate, înregistrări si acces la acestea;

g) specificatii de echipament;

h) proceduri de control si inspectie; i) metode de operare.

(4) Conditiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele clauze economico-financiare:

a) nivelul taxelor/tarifelor percepute si modul de percepere;

b) perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife, dacă este cazul;

c) frecventa si criteriile de actualizare a taxelor/tarifelor, dacă este cazul;

d) distributia de venituri, dacă este cazul;


e) valuta veniturilor, dacă este cazul;

f) garantii pentru cererea minimă;

g) structura tarifului, dacă este cazul;

h) aranjamente bancare escrow, dacă este cazul.

Art. 109. - (1) Forma si continutul contractului de parteneriat public-privat vor fi negociate si finalizate tinându-se cont de termenii de mai sus, care pot fi dezvoltati partial sau în totalitate în continutul contractului ori la care se pot adăuga si alti termeni specifici proiectului de parteneriat public-privat.

(2) înainte de semnarea contractului, partenerul public va transmite acordul de proiect Institutului National de Statistică, în vederea efectuării unei analize si consultării Eurostat asupra tratamentului bugetar al cheltuielilor implicate în proiectul de parteneriat public privat.

 

CAPITOLUL XII

Dispozitii finale

 

Art. 110. -Potrivit art. 24 din Legea nr. 178/2010, partenerul public este obligat să publice în Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) si, în cazul în care valoarea proiectului depăseste 5 milioane euro, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anuntul de intentie a unui proiect de parteneriat public-privat, iar SEAP pune la dispozitia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informatii specializat, suportul tehnic necesar asigurării transparentei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzând anuntul de intentie, etapa de selectie, etapa de negociere si atribuirea contractului de parteneriat public-privat.

Art. 111. - (1) SEAP implementează si operează la nivel national un nou flux informational specializat sub denumirea de “parteneriat public-privat”, care asigură suportul electronic necesar publicării anuntului de intentie si a documentatiei aferente asigurării transparentei procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat.

(2) SEAP comunică partenerilor publici modalitatea de aplicare a procedurii de folosire a SEAP pentru parteneriatul public-privat, precum si formularistica specifică.

Art. 112. - Partenerul public este obligat să respecte procedurile SEAP si să se înregistreze si să transmită informatiile conform acestora, cu respectarea prevederilor cap. II din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publică prin mijloace electronice din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 113. - Operatorul SEAP are obligatia de a publica anuntul de intentie si documentatia aferentă asigurării transparentei procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acestora de la partenerul public sau, dacă este cazul, de la primirea acceptului de publicare de la Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP). În cazul în care se solicită avizul UCCPPP, SEAP transmite documentatia spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.

Art. 114. - În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui anumit anunt spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, partenerului public îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anuntului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligatia de a înstiinta partenerul public cu privire la aparitia unei astfel de situatii, în cel mult o zi lucrătoare de la constatarea cauzei tehnice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Lista documentatiei principale care stă la baza proiectului de parteneriat public-privat si competentele de aprobare a acesteia

 

Documentele principale care stau la baza proiectului de parteneriat public-privat sunt elaborate si aprobate pe parcursul procedurii de alegere de către partenerul public a unui investitor privat interesat, împreună cu care înfiintează compania de proiect, în principiu, după competentele pe care le au conform legii partenerii publici, documentele respective se împart în următoarele 3 categorii:

1. Documente concepute si elaborate de către partenerii publici (propuse pentru aprobare):

 

Partener public

Competenta

Consiliul local

Consiliul judetean

Primar

Presedintele consiliului judetean

Conduceri executive

Guvern

Minister

Consilii de

Administratie si ADI

Studiul de fezabilitate sau de fundamentare

-

-

X

X

X

-

X

-

Documentul atasat si anuntul de intentie

-

-

X

X

X

-

X

-

Criterii de selectie, grile de punctaj etc.

-

-

X

X

X

-

X

-

Forma-cadru a acordului de proiect

-

-

X

X

X

-

X

-

Criterii de negociere, inclusiv participarea, valoarea estimată

-

-

X

X

X

-

X

-

Forma-cadru a contractului final PPP

-

-

X

X

X

-

X

-

Contractul de PPP si anexele la contract

-

-

X

X

X

-

X

-

Alte documente

-

-

X

X

X

-

X

-


2. Documente care trebuie aprobate de către partenerii publici competenti:

 

Partener public

Competenta

Consiliul local

Consiliul judetean

Primar

Presedintele consiliului judetean

Conduceri executive

Guvern

Minister

Consilii de

Administratie si ADI

Studiul de fezabilitate sau de fundamentare

X

X

-

-

-

X

-

X

Documentul atasat si anuntul de intentie

X

X

-

-

-

X

-

X

Criterii de selectie, grile de punctaj etc.

X

X

-

-

-

X

-

X

Forma-cadru a acordului de proiect

X

X

-

-

-

X

-

X

Criterii de negociere, inclusiv participarea, valoarea estimată

X

X

-

-

-

X

-

X

Forma-cadru a contractului final PPP

X

X

-

-

-

X

-

X

Contractul de PPP si anexele la contract

X

X

-

-

-

X

-

X

Alte documente

X

X

-

-

-

X

-

X

 

3. Documente care vor fi elaborate, după caz, de către investitorul privat sau compania de proiect:

- studiul de fezabilitate pentru proiectul de parteneriat public-privat;

- planul de afaceri pentru perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

- alte documente.

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Matricea de repartitie a riscurilor de proiect

 

Categoria de risc

Descrierea riscului

Consecinte posibile

Mod de eliminare

Alocare preferată

1

2

3

4

5

1. Riscul îndeplinirii cerintelor specifice impuse proiectului datorate amplasamentului

Structură existentă (dezvoltare/moderniza­re/reabilitare)

Structurile existente sunt inadecvate pentru a se adapta la proiect.

Majorarea costurilor si a timpului necesar pentru realizarea proiectului

-

-

Conditii de amplasament

Conditii de sol neasteptat de grele

Majorarea costurilor si a timpului necesar pentru realizarea proiectului

-

-

Obtinerea aprobărilor

Nu pot fi obtinute toate aprobările necesare sau pot fi obtinute cu conditionări neprevăzute.

întârzieri în începerea proiectului sau finalizarea lui si cresterea costului proiectului

-

-

Curătare si viabilizare

Pregătirea terenului are ca rezultat un cost mult prea mare si necesită un timp cu mult peste termenii contractuali.

Majorarea costurilor si a timpului necesar pentru realizarea proiectului

-

-

Titlul de proprietate

Risc de crestere a costurilor si a timpului necesar pentru demararea constructiei

Majorarea costurilor si a timpului necesar pentru realizarea proiectului

-

-

Mostenire culturală

Risc de crestere a costurilor si a timpului necesar pentru demararea constructiei ca urmare a unor descoperiri arheologice si/sau de patrimoniu national

Majorarea costurilor si a timpului necesar pentru realizarea proiectului

-

-

Disponibilitatea amplasamentului

Riscul ca accesul la un amplasament să nu poată fi negociat cu proprietarul

întârziere în implementare si majorare de costuri

-

-

……………

……………

……………

-

-

2. Riscul de proiectare si constructie

Proiectare

Riscul ca proiectul tehnic al obiectivului să nu poată permite asigurarea furnizării serviciilor la costul anticipat

Cresterea pe termen lung a costurilor suplimentare sau imposibilitatea asigurării serviciilor pe termen lung

-

-

Schimbări ulterioare în proiectare

Schimbări în proiectare din cauza problemelor apărute datorită modificărilor legislatiei specifice

Întârzieri în implementare si majorarea costurilor

-

-

Constructie

Riscul de aparitie a unui eveniment pe durata constructiei, eveniment care conduce la imposibilitatea finalizării acesteia în timpul si la costul estimat

Întârziere în implementare si majorare de costuri

-

-

……………

……………

……………

-

-

3. Riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările

înrăutătirea conditiilor economice generale

Producerea unor schimbări fundamentale si neasteptate în conditiile economice generale care conduc la reducerea cererii pentru prestatiile contractate

Venituri sub valorile estimate

-

-

Modificări în domeniul concurential

Cresterea concurentei prin dezvoltarea sau aparitia unor obiective similare

Venituri sub valorile exprimate, ca urmare a reducerii preturilor si cererii datorită concurentei

-

-

Schimbări demografice

0 schimbare demografică sau socio-economică afectează cererea pentru prestatiile contractate

Impact negativ asupra veniturilor estimate

-

-

……………

……………

……………

-

-

4. Riscul asociat protectiei mediului

Studii specifice de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului ar putea necesita o perioadă mai lungă decât cea planificată.

Timp si costuri suplimentare pentru finalizarea proiectului

-

-

Mediu

Riscul ca pe parcursul implementării proiectului să se producă contaminări ale proprietătilor adiacente cu efect asupra proprietătilor proiectului

Costuri suplimentare pentru decontaminare

-

-

……………

……………

……………

-

-

5. Riscul de finantare

Dobânzi pe parcursul investitiei

Riscul ca dobânzile aplicabile să se schimbe modificând parametrii financiari ai ofertei

Cresterea/Scăderea costurilor proiectului

-

-

Finantator incapabil

Riscul ca investitorul să devină insolvabil sau să fie dovedit ca fiind necorespunzător ori ca furnizarea serviciilor să necesite o finantare mai mare decât cea estimată de investitor

Nerespectarea serviciilor cerute de partenerul public si pierderi pentru participantii la investitie

-

-

Finantare indisponibilă

Riscul ca investitorul să nu poată asigura resursele financiare si de capital atunci când trebuie si în cuantumuri suficiente

Lipsa finantării pentru continuarea sau finalizarea investitiei

-

-


1

2

3

4

5

Modificări de taxe

Riscul ca pe parcursul proiectului regimul de impozitare general să se schimbe în defavoarea investitorului

Impact negativ asupra veniturilor financiare ale investitorului

-

-

Profituri de refinantare

Finalizarea investitiei se face la un cost mai mic decât cel initial.

Schimbare profitabilă în finantarea proiectului

-

-

Resurse la intrare

Riscul ca resursele necesare să coste mai mult decât s-a anticipat ori să nu aibă o calitate corespunzătoare sau să fie indisponibile în cantitătile necesare

Cresteri de cost si, în unele cazuri, efecte negative asupra calitătii serviciilor furnizate

-

-

……………

……………

……………

-

-

……………

……………

……………

-

-

6. Riscul de aparitie a unei situatii de fortă majoră

Război sau situatii conflictuale

Izbucnirea războiului sau a situatiilor conflictuale

întârzieri în implementarea proiectului, costuri crescute de constructie sau operare, distrugerea sau deteriorarea proiectului

-

-

Cutremure sau alte evenimente naturale

Cutremure, inundatii, foc etc.

Distrugerea sau deteriorarea activelor aferente proiectului

-

-

Terorism

Atacuri teroriste asupra obiectivului

Distrugerea sau deteriorarea activelor aferente proiectului

-

-

……………

……………

……………

-

-

7. Riscul operational si al asigurării nivelului de performantă

Operare

Riscul ca operatorul să nu corespundă financiar sau să nu poată furniza serviciile conform contractului

Imposibilitatea furnizării serviciilor

-

-

Solutii tehnice vechi sau inadecvate

Riscul ca solutiile tehnice propuse să nu fie corespunzătoare tehnologic pentru a asigura realizarea proiectului

Venitul investitorului scade sub datele de închidere financiară a proiectului, având ca rezultat pierderi

-

-

întretinere si reparare

Calitatea proiectării si/sau lucrările să fie necorespunzătoare, având ca rezultat cresterea peste anticipări a costurilor de întretinere si reparatii

Cresterea costului, cu efecte negative asupra serviciilor furnizate

-

-

Schimbarea cerintelor partenerului public în afara limitelor agreate prin contract

Partenerul public schimbă cerintele după semnarea contractului.

Schimbarea cerintelor pe timpul realizării investitiei conduce la modificarea proiectului, iar după receptie la cresterea costurilor de capital.

-

-

Inflatia

Valoarea plătilor în timp este diminuată de inflatie.

Diminuarea în termeni reali a veniturilor din proiect

-

-

……………

……………

……………

-

-

8. Riscul politic si de schimbări legislative

Retragerea sprijinului complementar

Dacă facilitatea se bazează pe un sprijin complementar, partenerul public va retrage acest sprijin afectând negativ proiectul.

Consecinte asupra veniturilor

-

-


1

2

3

4

5

Schimbări legislative/de politică (1)

Riscul schimbărilor legislative si al politicii partenerului public care nu pot fi anticipate la semnarea contractului si care sunt adresate direct, specific si exclusiv proiectului, ceea ce conduce la costuri de capital sau operationale suplimentare din partea investitorului

0 crestere semnificativă în costurile operationale ale investitorului si/sau necesitatea de a efectua cheltuieli de capital pentru a putea răspunde acestor schimbări

-

-

Schimbări legislative/de politică (2)

Schimbarea legislatiei sau a politicii autoritătii publice care nu poate fi anticipată la semnarea contractului, care este generală (nu specifică proiectului) în aplicarea sa si care determină o crestere a costurilor de capital si/sau consecinte mari asupra costului operational

0 crestere semnificativă în costurile operationale si/sau necesitatea de a efectua cheltuieli de capital pentru a putea răspunde acestor schimbări sau investitorul este obligat să efectueze o crestere prestabilită a costurilor operationale

-

-

Finantare

suplimentară datorită schimbărilor legislative

Datorită schimbărilor de legislatie, de politică sau de altă natură sunt necesare finantări suplimentare pentru reconstructie, modificare, reechipare etc.

Investitorul nu poate suporta financiar consecintele schimbărilor.

-

-

Reglementarea

Existenta unui cadru statutar de reglementări care vor afecta investitorul

Efect asupra costurilor si veniturilor

-

-

……………

……………

……………

-

-

9. Riscul uzurii morale si al necesitătii modernizării

Depreciere tehnică

Riscul ca deprecierea tehnică să fie mai mare decât cea prevăzută

Cresterea costurilor de retehnologizare

-

-

……………

……………

……………

-

-

10. Riscul specific proiectului

Receptie investitie

Riscul este atât fizic, cât si operational si se referă la întârzierea efectuării receptiei investitiei.

Consecinte pentru ambii parteneri. Pentru investitor si finantatorii săi - venituri întârziate si profituri pierdute

-

-

Proiectul se dovedeste mai profitabil decât previziunile initiale.

Riscul ca balanta de venituri si cheltuieli să difere semnificativ fată de previziuni

Supraprofituri în favoarea investitorului.

-

-

……………

……………

……………

-

-


ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

- Model –

 

ACORD DE PROIECT CADRU

 

Prezentul acord de proiect cadru intră în vigoare la data........

si este încheiat între.................................................................., [partenerul public (denumire, adresă, reprezentare)] denumit/denumită în continuare partenerul public, si

..............................................................................................., [investitorul sau liderul asociatiei de investitori (denumire, adresă, reprezentare)] denumit/denumită în continuare investitor.

Partenerii mentionati mai sus sunt denumiti colectiv părti sau individual parte.

Având în vedere că:

A. Partenerul public este decis să realizeze ........................... (Se nominalizează proiectul.) denumit în continuare Proiectul.

B. Partenerul public intentionează ca Proiectul să fie realizat pe baza unui contract de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legii, si în acest scop a selectionat un număr de potentiali investitori care, în opinia sa si pe baza documentelor furnizate pe propria răspundere de investitorii interesati, sunt capabili de realizarea Proiectului, printre acestia numărâiidu-se si investitorul.

C. Investitorul, în nume propriu si asumându-si responsabilitatea solidar cu oricare si cu toti partenerii si subcontractantii săi, enumerati în anexa la prezentul acord, precum si cu alti parteneri sau subcontractanti care ar putea fi atrasi în realizarea Proiectului, este gata să procure sursele financiare si tehnice pentru a realiza Proiectul.

D. În scopul realizării Proiectului, investitorul este gata să intre în negociere cu partenerul public si, în vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat având ca scop realizarea Proiectului în conditiile cerute de partenerul public, părtile convin următoarele:

1. Obligatiile partenerului public Partenerul public are următoarele obligatii:

a) să realizeze pe cheltuiala sa un studiu de prefezabilitate sau de fundamentare, care să reprezinte baza negocierii unui contract de parteneriat public-privat;

b) să furnizeze investitorului spre consultare rapoartele intermediare si raportul final ale studiului de prefezabilitate sau de fundamentare;

c) să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare si legale ale Proiectului;

d) să faciliteze accesul investitorului la orice date, informatii, studii, statistici si, în general, la orice document care ar putea clarifica oricare dintre aspectele tehnice, economice si financiare ale Proiectului;

e) să sprijine investitorul în procesul de clarificare a statutului proprietătilor care vor fi incluse în Proiect sau care facilitează accesul la acestea;

f) să întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare pentru bunul mers al negocierilor;

g) să respecte confidentialitatea absolută pe parcursul negocierilor si să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de autor generate de propunerile sau solutiile oferite de investitor.

2. Obligatiile investitorului Investitorul are următoarele obligatii:

a) să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare si legale ale Proiectului si să îi acorde acesteia depline puteri pentru a negocia;

b) să negocieze cu bună-credintă si în limita timpului fixat prin prezentul acord de proiect cadru;

c) să procure si/sau să pună la dispozitia partenerului public, la cererea acestuia sau din proprie initiativă, toate documentele disponibile pentru clarificarea oricărui punct de negociere;

d) să pună la dispozitia partenerului public toate rezultatele vizitelor sale pe teren, ale măsurătorilor, inspectiilor si în general toate datele care, în opinia sa, ar putea întregi imaginea Proiectului;

e) să respecte confidentialitatea absolută pe parcursul negocierilor si să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de proprietate intelectuală generate de propunerile sau solutiile oferite de partenerul public;

f) să restituie toate studiile, documentele, rapoartele sau altele asemenea puse la dispozitia sa de partenerul public;

g) să informeze imediat si în scris partenerul public despre orice modificare a statutului său sau al asociatilor si subcontractantilorsăi, a pozitiei sale financiare, a aparitiei unui conflict de interese si, în general, a oricărei situatii care aduce o schimbare a elementelor incluse în scrisoarea de intentie sau care ar prejudicia în vreun fel continuarea negocierilor.

3. Durata acordului de proiect cadru

3.1. Acest acord de proiect cadru intră în vigoare la data semnării si încetează la data de........., indiferent dacă părtile finalizează sau nu negocierile ori dacă părtile ajung sau nu la încheierea unui contract de parteneriat public-privat.

3.2. Calendarul negocierilor este atasat la prezentul acord de proiect cadru si face parte integrantă din acesta.

3.3. Acest acord de proiect cadru îsi încetează aplicabilitatea automat în momentul intrării în vigoare a contractului de parteneriat public-privat, dacă aceasta a survenit înainte de limita de timp mentionată la clauza 3.1.

4. Clauze organizatorice

4.1. Părtile se angajează să analizeze si să hotărască înfiintarea unei companii de proiect.

4.2. Părtile convin să negocieze actul constitutiv al noii societăti si să stabilească relatiile dintre această companie si părti până la ajungerea la termen contractului de parteneriat public-privat.

5. Clauze speciale

5.1. Partenerului public nu i se poate cere rambursarea niciunui cost asociat direct sau indirect în legătură cu îndeplinirea prezentului acord de proiect cadru.

5.2. Toate informatiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele, prezentările, hărtile, planurile si altele asemenea puse la dispozitie investitorului de către partenerul public sunt si rămân proprietatea exclusivă a partenerului public. Copierea, multiplicarea si distribuirea lor de către investitor prin orice mijloace sunt strict interzise.

6. Alte clauze, stabilite în conditiile legii

7. Limba acordului de proiect cadru

Limba care guvernează acordul de proiect cadru este limba română.

8. Scrisoarea de intentie depusă si asumată de investitor în numele si în contul tuturor asociatilor si subcontractantilor săi este anexată la prezentul acord de proiect-cadru si face parte integrantă din acesta.

Prin prezenta, părtile au încheiat acest acord de proiect cadru, după cum urmează:

 

Pentru si în numele partenerului public,

................................

................................

(semnătura)

Data .................................

Pentru si în numele investitorului

................................

(semnătura)

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009)

 

Numărul maxim de posturi = 1845 posturi

(exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICA

a Ministerului Finantelor Publice

 


DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Serban Ursu din functia de secretar general al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO

 

Având în vedere solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului nr. 14.442 din 5 noiembrie 2010,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 624/1995 privind organizarea si functionarea Comisiei Nationale a României pentru UNESCO, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Serban Ursu se eliberează din functia de secretar general al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 9 decembrie 2010.

Nr. 273.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind constatarea suspendării, la cerere, a raportului de serviciu al doamnei Iuliana Lascu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere Cererea doamnei luliana Lascu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului sub nr. 20/25.822/D.N.A. din 30 noiembrie 2010,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) si al art. 95 alin. (1) lit. a) si alin.(4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se constată suspendarea, la cerere, începând cu data de 28 decembrie 2010, a raportului de serviciu al doamnei Iuliana Lascu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 9 decembrie 2010.

Nr. 274.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 753/2009 pentru numirea membrilor Consiliului Statistic National

 

Având în vedere Adresa Institutului National de Statistică nr. 7.118/V.V./2010,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 12 alin. (31) din Legea organizării si functionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Anexa la Decizia primului-ministru nr. 753/2009 pentru numirea membrilor Consiliului Statistic National, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 3 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 9 decembrie 2010.

Nr. 275.

 

ANEXA

(Anexa la Decizia nr. 753/2009)

 

LISTA

membrilor Consiliului Statistic National (CSN)

 

Institutul National de Statistică

- prof. univ. dr. Vergii Voineagu - presedinte

Academia Română

- acad. Emilian Dobrescu

- acad. Aurel lancu

Academia de Studii Economice

- prof. univ. dr. Ion Gh. Rosea - rector

- prof. univ. dr. Constantin Mitrut

Universitatea Bucuresti Ministerul Finantelor Publice

- prof. univ. dr. Emilia Titan - Catedra de Statistică si Previziune Economică

- prof. univ. dr. Dumitru Sandu - Facultatea de Sociologie si Asistentă Socială

- Dorin Măntescu - director general

Comisia Natională de Prognoză

Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului

- dr. Ion Ghizdeanu - presedinte

- Jana Mitroi - director

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

- Măria Văleanu - consilier

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

- Elena Tatomir - director

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

- Emil Octavian lonescu - director adjunct

Institutul de Prognoză Economică

- prof. univ. dr. Lucian Liviu Albu - director

Institutul de Economie Agrară

- prof. dr. Toderoiu Filon - director adjunct

Institutul National de Cercetări Economice

- dr. Măria Poenaru - cercetător stiintific

Confederatia Natională a Sindicatelor Libere din România Frătia

- Corneliu Constantinoaia - secretar confederal

Confederatia Natională Sindicală “Cartel ALFA”

- Petre Sorin Dandea - vicepresedinte

Confederatia Natională a Patronatului Român

- Mircea Ramba - director al Secretariatului general

Consiliul National al întreprinderilor Private Mici

si Mijlocii din România

Societatea Română de Radiodifuziune

- prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu - presedinte

- Constantin Puscas - director economic

Televiziunea Română

- Cipriana Voicu- director economic

Agentia Natională de Presă AGERPRES

- Argentina Traicu - director general adjunct

Asociatia Generală a Economistilor din Româniea (AGER)

- prof. univ. dr. Alexandru Isaic Maniu

Societatea Română de Statistică

- prof. univ. dr. Constantin Anghelache - vicepresedinte

Uniunea Natională a Consiliilor Judetene din România

- Ion Prioteasa - presedinte al Consiliului Judetean Dolj


GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

pentru numirea domnului Ani Matei în functia de secretar general al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO

 

Având în vedere solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului nr. 14.443 din 5 noiembrie 2010,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 624/1995 privind organizarea si functionarea Comisiei Nationale a României pentru UNESCO, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ani Matei se numeste în functia de secretar general al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 9 decembrie 2010.

Nr. 276.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.