MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 812/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 812         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 6 decembrie 2010

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

230. - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

 

1.150. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

 

1.134. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiteri din Ministerul Apărării Nationale

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.329 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 si art. 481 din Codul civil si ale art. 304 si art. 305 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.396 din 28 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 alin. 1 si ale art. 2441 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.185. - Hotărâre privind aprobarea sumei necesare Ministerului Sănătătii pentru contractarea si implementarea componentelor necontractate din proiectul PHARE 2006/018-147.03.11 - Sprijin pentru autoritătile de sănătate din România pentru implementarea directivelor UE privind băncile de sânge - unitătile de transfuzie - din spitale si utilizarea terapeutică a tesuturilor si celulelor umane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

941. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin rezolutiile MEPC.186(59) si MEPC.187(59) ale Comitetului pentru protectia mediului marin din 17 iulie 2009


 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 punctul 2, literele c) si d) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,c) obligarea la practicarea prostitutiei, cersetoriei, la reprezentări pornografice în vederea producerii si difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală;

d) prelevarea de organe, tesuturi sau celule de origine umană, cu încălcarea dispozitiilor legale;”.

2. La articolul 2, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 3, cu următorul cuprins:

“3. prin victimă a traficului de persoane se întelege persoana fizică, subiect pasiv al faptelor prevăzute la art. 12, 13, 15, 17 si 18, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de parte vătămată.”

3. Articolul 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Române, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Ministerul Sănătătii, Ministerul Justitiei, autoritătile administratiei publice locale, precum si alte organisme guvernamentale cu atributii în domeniul traficului de persoane iau măsurile necesare pentru aplicarea, în domeniile lor de activitate, a Strategiei nationale împotriva traficului de persoane si a Planului national de actiune pentru implementarea acesteia.”

4. La articolul 5, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Administratiei si Internelor adoptă măsurile necesare, în baza legislatiei care reglementează regimul străinilor în România, pentru a împiedica accesul pe teritoriul României al cetătenilor străini în legătură cu care există indicii temeinice că ar fi implicati în traficul de persoane, în sensul prezentei legi.”

5. Articolul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - Inspectoratul General al Politiei Române realizează si difuzează materiale documentare privind riscurile la care pot fi expuse persoanele, potentiale victime ale traficului de persoane.”

6. Articolul 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului realizează, individual ori în parteneriat cu celelalte ministere implicate si/sau cu organizatiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative în vederea prevenirii traficului de persoane, după cum urmează:

a) activităti educative în zona educatiei formale si nonformale destinate elevilor din învătământul preuniversitar si studentilor din învătământul universitar;

b) activităti de informare si consiliere a părintilor si elevilor asupra consecintelor traficului de persoane;

c) seminare de informare a cadrelor didactice în domeniul drepturilor copiilor si al traficului de persoane.”

7. Articolul 9 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Inspectoratul General al Politiei Române, cu sprijinul altor institutii si organizatii cu atributii în domeniu, realizează si actualizează baza de date privind fenomenul traficului de persoane, monitorizează si evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât făptuitorii, cât si victimele traficului de persoane, precum si persoanele juridice implicate în săvârsirea infractiunii de trafic de persoane.

(2) Constituirea si actualizarea bazei de date privind fenomenul traficului de persoane se realizează prin grija fiecărei institutii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor prevăzute la alin. (1), pe domeniul specific de activitate.

(3) Publicarea semestrială a informatiilor statistice si publicarea anuală a raportului privind fenomenul traficului de persoane se fac de către Inspectoratul General al Politiei Române.”

8. Articolul 10 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - Inspectoratul General al Politiei Române, cu sprijinul altor institutii si organizatii cu atributii în domeniu, efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină si a conditiilor ce favorizează traficul de persoane.”

9. Articolul 11 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - Pentru prevenirea traficului de persoane, Inspectoratul General al Politiei Române, în cooperare cu institutiile interesate, precum si cu organizatii neguvernamentale, organizatii internationale si reprezentanti ai societătii civile angajati în prevenirea traficului de persoane, în protectia si asistarea victimelor acestuia, organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane si riscurile la care sunt supuse victimele acestuia.”

10. La articolul 12, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) Constituie infractiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenintare, violentă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înselăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-si exprima vointa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, si se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi.”

11. La articolul 13, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) si (2) sunt săvârsite în conditiile prevăzute la art. 12 alin. (2) sau de către un membru de familie, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani si interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (1), si închisoare de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (2).”


12. După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu următorul cuprins:

“Art. 141. - Fapta de a utiliza serviciile prevăzute la art. 2 pct. 2, prestate de o persoană despre care beneficiarul stie că este victimă a traficului de persoane ori a traficului de minori, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infractiune mai gravă.”

13. La articolul 17, alineatul (2) se abrogă.

14. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 181, cu următorul cuprins:

“Art. 181. - Dacă una dintre faptele prevăzute la art. 12,13, 15, 17 si 18 a fost săvârsită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii se aplică si pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice sau a suspendării activitătii ori a uneia dintre activitătile persoanei juridice, după caz.”

15. La articolul 20, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Persoana supusă traficului de persoane, care a săvârsit, ca urmare a exploatării sale, infractiunea de prostitutie, de cersetorie, trecere frauduloasă a frontierei unui stat ori donare de organe sau tesuturi ori celule de origine umană, în conditiile prevăzute la art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, nu se pedepseste pentru aceste infractiuni.”

16. La articolul 24, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“(2) La desfăsurarea judecătii în conditiile alin. (1) pot asista părtile, reprezentantii acestora, apărătorii, reprezentanti ai Inspectoratului General al Politiei Române specializati în prevenirea traficului de persoane, precum si alte persoane a căror prezentă este considerată necesară de instantă.

(3) în cauzele privind infractiunile prevăzute în prezenta lege, ascultarea minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se face în prezenta a cel putin unuia dintre părinti sau a altui reprezentant legal, fiind totodată obligatorie si citarea unui psiholog, respectiv a unui reprezentant al directiei generale de asistentă socială si protectia copilului.”

17. Articolul 26 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Persoanelor vătămate prin infractiunile prevăzute în prezenta lege, precum si altor victime ale acestor infractiuni li se acordă în mod special protectie si asistentă fizică, psihologică, medicală, juridică si socială.

(2) Victimele traficului de persoane, în conditiile în care furnizează organelor de urmărire penală sau instantei de judecată date si informatii cu caracter determinant pentru identificarea si tragerea la răspundere penală a autorilor, pot fi incluse în Programul de protectie a martorilor, potrivit legii.

(3) Viata privată si identitatea victimelor traficului de persoane sunt ocrotite potrivit prezentei legi.

(4) Victimele infractiunilor prevăzute în prezenta lege au dreptul la recuperarea lor fizică, psihologică si socială.

(5) Minorilor, victime ale infractiunilor prevăzute în prezenta lege, li se acordă protectie si asistentă specială, în raport cu vârsta lor.

(6) Femeilor, victime ale infractiunilor prevăzute în prezenta lege, precum si celor care sunt supuse unui risc ridicat de a deveni victime ale acestor infractiuni li se acordă o protectie si o asistentă socială specifice.”

18. Articolul 27 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) La cererea organelor judiciare, Ministerul Administratiei si Internelor asigură protectia fizică pentru victimele traficului de persoane, precum si pentru membrii grupurilor, fundatiilor, asociatiilor sau organizatiilor neguvernamentale care desfăsoară activităti de asistentă a acestora, în conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(2) Inspectoratul General al Politiei Române, în cooperare cu institutiile interesate, precum si cu organizatii neguvernamentale, organizatii internationale si reprezentanti ai societătii civile angajati în protectia si asistarea victimelor traficului de persoane, asigură acestora suportul psihologic si asistenta necesare integrării sociale.

(3) Inspectoratul General al Politiei Române monitorizează asistenta acordată victimei traficului de persoane si sustine participarea acesteia la activitatea de urmărire penală si judecată, desfăsurând activităti destinate facilitării actului de justitie.”

19. După articolul 27 se introduc două noi articole, articolele 271 si 272, cu următorul cuprins:

“Art. 271. - Asistenta medicală pentru victimele traficului de persoane se asigură în conformitate cu actele normative care reglementează materia asigurărilor sociale de sănătate.

Art. 272. - (1) în vederea îmbunătătirii accesului victimelor traficului de persoane la serviciile de asistentă si protectie, institutiile si organizatiile neguvernamentale cu atributii în domeniu cooperează în vederea aplicării Mecanismului national de identificare si referire a victimelor traficului de persoane.

(2) Mecanismul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor, al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului, al ministrului sănătătii, al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, al ministrului afacerilor externe, al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie si al ministrului justitiei si are ca obiect stabilirea modalitătilor de identificare a victimelor traficului de persoane si a procedurii de încredintare a acestora către furnizorii de servicii de protectie si asistentă.

(3) Monitorizarea functionării Mecanismului national de identificare si referire a victimelor traficului de persoane este asigurată de către Inspectoratul General al Politiei Române.”

20. La articolul 28 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) în vederea repatrierii cetătenilor români victime ale traficului de persoane, Ministerul Afacerilor Externe asigură transportul acestora.”

21. La articolul 30, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României în străinătate publică, prin mijloace electronice proprii, informatii referitoare la legislatia natională si a statului străin în domeniu, datele de contact ale Inspectoratului General al Politiei Române, precum si ale unitătilor teritoriale subordonate acestuia.”

22. Articolul 32 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, în centre de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane, denumite în continuare centre, sau în locuinte protejate pentru victimele traficului de persoane, înfiintate prin prezenta lege, denumite în continuare locuinte protejate.

(2) Centrele functionează în subordinea consiliilor judetene Arad, Botosani, Galati, Giurgiu, lasi, Ilfov, Mehedinti, Satu Mare si Timis.

(3) Locuinta protejată reprezintă asezământul social, fără personalitate juridică, dezvoltat pentru a asigura victimelor traficului de persoane găzduire de tip familial în sistem protejat si asistentă, în vederea reintegrării sociale a acestora.

(4) Locuintele protejate sunt organizate si functionează în subordinea directiilor generale de asistentă socială si protectia copilului.

(5) Durata cazării în centre, respectiv în locuintele protejate este stabilită prin hotărâre a consiliului judetean, pentru cel mult 90 de zile.


(6) Durata cazării în centre sau în locuintele protejate poate fi prelungită, prin hotărâre a consiliului judetean, la solicitarea organelor judiciare, cu cel mult 6 luni sau, după caz, până la finalizarea procesului penal.

(7) Centrele si locuintele protejate sunt amenajate si dotate astfel încât să ofere conditii civilizate de cazare si igienă personală, hrană, asistentă psihologică si medicală.

(8) în cadrul directiilor generale de asistentă socială si protectia copilului se înfiintează servicii de asistentă pentru victimele adulte ale traficului de persoane.

(9) Finantarea cheltuielilor curente si de capital pentru centrele prevăzute la alin. (2), precum si pentru locuintele protejate prevăzute la alin. (4) se realizează de la bugetele locale ale judetelor pe a căror rază administrativ-teritorială functionează.

(10) Costurile referitoare la cazarea, asistenta si protectia victimelor traficului de persoane, precum si la transportul acestora între unitătile administrativ-teritoriale unde au fost identificate si cele în care se află centrul sau locuinta protejată unde urmează să fie cazate/asistate se suportă de la bugetul local al judetului pe a cărui rază administrativ-teritorială functionează centrul sau locuinta protejată.

(11) în functie de evolutia fenomenului traficului de persoane în România, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile judetene, altele decât cele prevăzute la alin. (2), pot înfiinta centre în conditiile alin. (7), (9) si (10).”

23. La articolul 34, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - (1) Regulamentele de organizare si functionare ale centrelor si locuintelor protejate, precum si structura organizatorică a acestora se aprobă de consiliul judetean sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu consultarea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române.”

24. La articolul 34, alineatul (3) se abrogă.

25. Articolul 35 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 35. - (1) Agentiile judetene pentru ocuparea fortei de muncă organizează gratuit, în conditiile legii, programe speciale de scurtă durată pentru formarea profesională a victimelor cazate.

(2) De asemenea, agentiile prevăzute la alin. (1) asigură gratuit, cu prioritate, victimelor traficului de persoane servicii de consiliere si mediere a muncii, în vederea identificării unui loc de muncă.

(3) Persoanele cu risc ridicat de a fi traficate si victimele traficului de persoane, care au dreptul de a munci în România, beneficiază gratuit, cu prioritate, de serviciile oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, potrivit normelor legale privind sistemul asigurărilor de somaj si stimularea ocupării fortei de muncă.”

26. Articolul 38 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - (1) Străinii victime ale traficului de persoane pot fi cazati în centrele special amenajate potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, fără a mai fi necesară luarea în custodie publică a acestora. În acest scop, administratia centrelor amenajează spatii speciale, separate de cele destinate cazării străinilor luati în custodie publică.

(2) Străinii victime ale traficului de persoane, solicitanti ai unei forme de protectie în România, pot fi cazati în centrele special amenajate potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Cazarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se aprobă de directorul general al Oficiului Român pentru Imigrări, la solicitarea scrisă a autoritătilor competente.

(4) Străinii victime ale traficului de persoane sunt informati în locurile de cazare, într-o limbă pe care o înteleg, cu privire la procedurile judiciare si administrative aplicate si pot beneficia

de consiliere psihologică, de asistentă medicală si socială, precum si de medicamente si hrană în aceleasi conditii ca si victimele cetăteni români.”

27. După articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 381, cu următorul cuprins:

“Art. 381. - Prevederile referitoare la victimele traficului de persoane cetăteni români se aplică si victimelor traficului de persoane cetăteni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.”

28. Articolul 39 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - În cazul în care străinii, victime ale traficului de persoane, nu posedă niciun document de identitate sau acesta a fost pierdut, furat ori distrus, Ministerul Administratiei si Internelor poate solicita ambasadelor acreditate în România eliberarea unui nou pasaport sau titlu de călătorie, după caz, pentru acestia, cu exceptia cazului solicitantilor de azil ori al beneficiarilor de protectie în România.”

29. La articolul 391, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 391. - (1) Străinii cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de persoane beneficiază de o perioadă de recuperare si reflectie de până la 90 de zile, pentru a se reface, a iesi de sub influenta făptuitorilor si a lua o decizie în cunostintă de cauză privind cooperarea cu autoritătile competente, timp în care li se acordă de către Oficiul Român pentru Imigrări, la solicitarea procurorului sau a instantei, tolerarea rămânerii pe teritoriul României. În perioada de recuperare si reflectie, străinii beneficiază de drepturile prevăzute la art. 38.”

30. La articolul 391, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Perioada de reflectie încetează în oricare dintre următoarele cazuri:

a) se constată că victimele traficului de persoane restabilesc, din proprie initiativă, contactul cu infractorii;

b) există un pericol pentru ordinea publică si securitatea natională;

c) statutul de victimă a fost invocat în mod nejustificat.”

31. După articolul 391 se introduce un nou articol, articolul 392, cu următorul cuprins:

“Art. 392. - (1) Cetătenii români cu privire la care există motive temeinice să se considere că sunt victime ale traficului de persoane beneficiază de o perioadă de recuperare si reflectie de până la 90 de zile, fie pentru a li se permite să se recupereze, fie pentru a evita influenta traficantilor, fie pentru a lua o decizie în cunostintă de cauză privind cooperarea cu autoritătile competente.

(2) în perioada de recuperare si reflectie, cetătenii români beneficiază de consiliere psihologică, de asistentă medicală si socială, de medicamente si hrană, precum si de cazare, la cerere, în centrele sau locuintele protejate si sunt informati cu privire la procedurile judiciare si administrative aplicabile.

(3) Perioada de reflectie încetează în oricare dintre următoarele cazuri:

a) se constată că victimele traficului de persoane restabilesc, din proprie initiativă, contactul cu infractorii;

b) există un pericol pentru ordinea publică si securitatea natională;

c) statutul de victimă a fost invocat în mod nejustificat.”

32. Articolul 41 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 41. - Minorilor cetăteni străini care însotesc victimele traficului de persoane sau care sunt ei însisi victime li se aplică, în mod corespunzător, prevederile referitoare la regimul străinilor în România.”

33. Articolul 43 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 43. - Victimele infractiunilor prevăzute în prezenta lege sunt informate cu privire la procedurile judiciare si administrative aplicabile.”


34. Articolul 44 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 44. - (1) Persoanelor prevăzute la art. 43 li se asigură asistentă juridică obligatorie pentru a putea să îsi exercite drepturile în cadrul procedurilor penale prevăzute de lege, în toate fazele procesului penal, si să îsi sustină cererile si pretentiile civile fată de persoanele care au săvârsit infractiunile prevăzute de prezenta lege, în care ele sunt implicate.

(2) Prevederile cap. IV din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la asistenta juridică gratuită a victimelor unor infractiuni se aplică în mod coresDunzător si victimelor traficului de Dersoane.”

Art. II. - Se autorizează Ministerul Finantelor Publice suplimenteze bugetele locale ale judetelor cu sumele necesare aplicării prezentei legi, la solicitarea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale.

Art. III. - Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2010.

Nr. 230.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2010.

Nr. 1.150.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiteri din Ministerul Apărării Nationale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerile ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2010 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate în domeniul apărării si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1* la prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2010 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate în domeniul apărării si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2* la prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2010 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate în domeniul apărării si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3* la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2010.

Nr. 1.134.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.329

din 19 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 si art. 481 din Codul civil si ale art. 304 si art. 305 din Codul de procedură civilă

 

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 si art. 481 din Codul civil si ale art. 304 si art. 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cornelia Todean în Dosarul nr. 42.820/3/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 9.664 din 26 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 42.820/3/2007, înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 si art. 481 din Codul civil si ale art. 304 si art. 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cornelia Todean într-o cauză având ca obiect o revendicare imobiliară.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 480 si art. 481 din Codul civil sunt de natură a limita caracterul exclusiv si absolut al exercitării dreptului de proprietate, atenuându-l prin formularea unei sintagme generale “în limitele determinate de lege”. În temeiul acestor texte de lege, instanta procedează la compararea a două titluri de proprietate, apartinând părtilor în proces, iar în spetă, autorului exceptiei, care are atât titlul de proprietate, cât si posesia bunului, prin compararea titlului său cu cel al reclamantului, i se aduce atingere dreptului de proprietate, garantat de Constitutie.

De asemenea, apreciază că prin aceste prevederi de lege sunt încălcate si dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (2) si art. 21, întrucât autorul exceptiei, în calitate de parte interesată în solutionarea în mod corect a litigiului, nu poate administra decât proba cu înscrisuri, iar aceasta în conditii deosebit de restrictive. Totodată, prin reglementarea art. 305 din Codul de procedură civilă, neexistând posibilitatea de a administra probe în recurs, care să conducă la solutionarea justă a litigiului, se aduce atingere principiului egalitătii părtilor în fata legii si liberului acces la justitie. În final, apreciază că, prin existenta unor motive de recurs limitativ prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă, este exclusă posibilitatea de a se supune instantei de recurs motive de natură a conduce la casarea deciziei si pronuntarea unei hotărâri juste.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest context, apreciază că prevederile art. 480 si art. 481 din Codul civil si cele ale art. 304 si art. 305 din Codui de procedură civilă nu contravin normelor constitutionale si conventionale invocate în sustinerea exceptiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 480 si art. 481 din Codul civil, precum si ale art. 304 si art. 305 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 480 din Codul civil: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însă în limitele determinate de lege.”;

- Art. 481 din Codul civil: “Nimeni nu poate îi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică si primind o dreaptă si prealabilă despăgubire.”;

- Art. 304 din Codul de procedură civilă: “Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate:

1. când instanta nu a fost alcătuită potrivit dispozitiilor legale;

2. când hotărârea s-a dat de alti judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii;

3. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competentei altei instante;

4. când instanta a depăsit atributiile puterii judecătoresti;

5. când, prin hotărârea dată, instanta a încălcat formele de procedură prevăzute sub sanctiunea nulitătii de art. 105 alin. 2;

6. dacă instanta a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut;

7. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;

8. când instanta, interpretând gresit actul juridic dedus judecătii, a schimbat natura ori întelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia;

9. când hotărârea pronuntată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea gresită a legii.”;

- Art. 305 din Codul de procedură civilă: “In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor.”

Autorul exceptiei consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie si art. 44 alin. (2) potrivit cărora proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege. De asemenea, apreciază că prevederile legale criticate aduc atingere si dispozitiilor Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate în prezenta cauză, având motivări similare.

În acest sens, prin Decizia nr. 565 din 29 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din

22 iunie 2010, Decizia nr. 1.646 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2010, sau Decizia nr. 1.409 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din

23 martie 2009, Curtea a statuat că prevederile art. 480 si art. 481 din Codul civil sunt constitutionale.

Astfel, Curtea a retinut c㠓prevederile art. 480 din Codul civil dau definitia legală a proprietătii, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real (usus, fructus si abusus), cât si un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice si a dispozitiilor imperative ale legii. Asa fiind, textul de lege criticat este în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Pentru aceleasi considerente, se constată că textul de lege criticat este în acord cu dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la respectarea bunurilor.

Totodată, Curtea a mai retinut că principiul accesului liber la justitie, consacrat prin art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reglementări prin care pârâtii să îsi poată sustine si valorifica dreptul de acces la justitie.”

De altfel, cu privire la actiunile întemeiate pe dispozitiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, formulate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 si solutionate neunitar de instantele judecătoresti, prin Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, înalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit că atunci când intervine concursul dintre legea specială si legea generală, acesta se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.

Totodată, în cazul în care sunt sesizate neconcordante între legea specială, respectiv Legea nr. 10/2001, si Conventia europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei actiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitătii raporturilor juridice.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 481 din Codul civil, Curtea a retinut în Decizia nr. 399 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 7 aprilie 2009, că acestea reglementeaz㠓regimul juridic al exproprierii, consacrat, de altfel, constitutional în alin. (3) al art. 44 din Legea fundamentală”.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 304 si art. 305 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 1.116 din 10 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 5 octombrie 2009, si Decizia nr. 476 din 10 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 21 mai 2010, Curtea a constatat c㠓textul de lege criticat cuprinde norme de procedură, ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competentei sale constitutionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) din Constitutie. Solutia legislativă adoptată de legiuitor nu relevă niciun fine de neconstitutionalitate, reglementarea criticată constituind tocmai temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea recursului.”

Totodată, Curtea a retinut c㠓instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveste căile de atac, nu este contrară dreptului la apărare, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a părtilor. Atât în sistemul nostru procesual, cât si în alte tări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părtilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.

De altfel, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanta putând să examineze cauza sub toate aspectele.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 si art. 481 din Codul civil si ale art. 304 si art. 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cornelia Todean în Dosarul nr. 42.820/3/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.396

din 28 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 alin. 1 si ale art. 2441 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ion Predescu - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 alin. 1 si ale art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vasile Leonte si de Elena Leonte în Dosarul nr. 22.079/245/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 6 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 22.079/245/2007, Tribunalul Iasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 244 alin. 1 si ale art. 2441 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Vasile Leonte si de Elena Leonte într-un dosar având ca obiect anularea unui act.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii consideră că dispozitiile art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă deschid calea unei aplicări discriminatorii fată de cetătenii ce se adresează instantelor de judecată, cu atât mai mult cu cât există riscul pronuntării unor hotărâri contradictorii. Textul de lege trebuie să asigure garantarea respectării drepturilor si intereselor legitime ale justitiabilului si să nu îngrădească aplicarea acestora, lăsând-o la aprecierea subiectivă si discretionară a magistratului. De asemenea, autorii exceptiei sustin că art. 2441 din Codul de procedură civilă prilejuieste o discriminare certă între justitiabilii cărora li s-au admis cererile de suspendare si cei cărora li s-au respins asemenea cereri. Textul de lege încalcă dreptul de acces efectiv la justitie si egalitatea cetătenilor în fata legii, motivat de împrejurarea că, dacă se admite cererea de suspendare, partea adversă are deschisă calea unui recurs separat împotriva acestei încheieri, pe când, în conditiile în care această cerere se respinge, trebuie să se astepte judecarea fondului pentru a se declara recurs care, oricum, la acel moment ar fi lipsit de eficientă si de efecte juridice.

Tribunalul Iasi - Sectia civilă apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Astfel, în opinia instantei, reglementarea de către legiuitor a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 244 alin. 1 si ale art. 2441 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 244 alin. 1: “Instanta poate suspenda judecata:

1. când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecăti;

2. când s-a început urmărirea penală pentru o infractiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.”;

- Art. 2441: “Asupra suspendării judecării procesului, instanta se va pronunta prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu exceptia celor pronuntate în recurs.

Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor art. 244 alin. 1 si ale art. 2441 din Codul de procedură civilă, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constitutionale.

Astfel, referitor la dispozitiile art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 29 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 26 februarie 2004, Curtea a statuat că, având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendării cursului judecătii, instanta este chemată să cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru tergiversarea judecătii. Prin urmare, lăsarea măsurii suspendării la aprecierea judecătorului, atunci când dezlegarea pricinii depinde de existenta unui drept care

face obiectul unui alt proces aflat în curs, este menită să îi permită acestuia să îsi exercite rolul activ, sanctionând eventualele tentative de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, incontestabil mai eficient decât în situatia în care suspendarea ar avea caracter imperativ.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 2441 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, Curtea a statuat că textul legal criticat nu contine nicio dispozitie discriminatorie; regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecătii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul - este impus de deosebirea de situatii care reclamă solutii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celeritătii solutionării cauzelor aflate pe rolul instantelor. Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constitutie, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie. Tot astfel îi este asigurat si dreptul la apărare.

Pe de altă parte, Curtea a constatat că împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeasi cale de atac precum împotriva hotărârii pronuntate pe fondul cauzei. Împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronuntată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin optiunea legiuitorului, în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situatii. Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, hotărârea care solutionează cauza are caracter irevocabil. Prin urmare, încheierea prin care se dispune suspendarea judecătii îsi însuseste acest caracter, tocmai pentru că, pregătind pronuntarea hotărârii finale, ea urmează soarta acesteia din urmă. O atare solutie împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului si contribuie la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 alin. 1 si ale art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vasile Leonte si de Elena Leonte în Dosarul nr. 22.079/245/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea sumei necesare Ministerului Sănătătii pentru contractarea si implementarea componentelor necontractate din proiectul PHARE 2006/018-147.03.11 -Sprijin pentru autoritătile de sănătate din România pentru  implementarea directivelor UE privind băncile de sânge - unitătile de transfuzie - din spitale si utilizarea terapeutică a tesuturilor si celulelor umane

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 11/2009 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru contractarea si implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE, aprobată prin Legea nr. 31/2010,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suma de 31.962 mii lei necesară pentru contractarea si implementarea de către Ministerul Sănătătii, în calitate de autoritate publică centrală cu rol de autoritate de implementare, a componentelor necontractate din proiectul PHARE 2006/018-147.03.11 - Sprijin pentru autoritătile de sănătate din România pentru implementarea directivelor UE privind băncile de sânge - unitătile de transfuzie - din spitale si utilizarea terapeutică a tesuturilor si celulelor umane, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) include taxa pe valoarea adăugată, precum si alte costuri, potrivit art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 11/2009 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru contractarea si implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE, aprobată prin Legea nr. 31/2010.

Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 alin. (1) se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătătii pe anii 2010 si 2011, de la cap. 66.01 “Sănătate”, titlul 55 “Alte transferuri”, alin. 08 “Programe PHARE si alte programe cu finantare nerambursabilă”.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 24 noiembrie 2010.

Nr. 1.185.

 

ANEXA

 

COMPONENTE NECONTRACTATE

din proiectul PHARE 2006/018-147.03.11 - Sprijin pentru autoritătile de sănătate din România pentru implementarea directivelor UE privind băncile de sânge - unitătile de transfuzie - din spitale si utilizarea terapeutică a tesuturilor

si celulelor umane

 

Nr. crt.

Scopul alocării fondurilor

Fondurile alocate

- mii lei -

Anul 2010

- mii lei -

Anul 2011

- mii lei -

1.

Achizitie echipamente pentru componenta “Bănci de sânge”

9.199

0

9.199

2.

Achizitie echipamente pentru componenta “Tesuturi si celule umane”

13.072

12

13.060

3.

Achizitie asistentă tehnică pentru componenta “Bănci de sânge”

4.483

0

4.483

4.

Achizitie asistentă tehnică pentru componenta “Tesuturi si celule umane”

5.208

0

5.208

TOTAL:

31.962

12

31.950


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin rezolutiile MEPC. 186(59) si MEPC. 187(59) ale Comitetului pentru protectia mediului marin din 17 iulie 2009

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 18 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la anexa la Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (Adăugarea unui nou capitol 8 ia anexa I la MARPOL si amendamentele corespunzătoare la Formularul B din Suplimentul la Certificatul IOPP), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.186(59) a Comitetului pentru protectia mediului marin din 17 iulie 2009, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se publică amendamentele la anexa la Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (Amendamente la regulile 1, 12, 13, 17 si 38 din anexa I la MARPOL la Suplimentul la Certificatul IOPP si la părtile I si II din Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.187(59) a Comitetului pentru protectia mediului marin din 17 iulie 2009, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 22 noiembrie 2010.

Nr. 941.

 

ANEXA Nr. 1

 

REZOLUTIA MEPC.186(59),

adoptată la 17 iulie 2009

 

AMENDAMENTE

la anexa la Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave

 

(Adăugarea unui nou capitol 8 la anexa I la MARPOL si amendamentele corespunzătoare la Formularul B din Suplimentul la Certificatul IOPP)

 

Comitetul pentru protectia mediului marin,

amintind art. 38(a) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale referitor la functiile Comitetului pentru protectia mediului marin (Comitetul), conferite acestuia prin conventiile internationale pentru prevenirea si controlul poluării marine,

notând art. 16 din Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumită în continuare Conventia din 1973) si art. VI din Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumit în continuare Protocolul din 1978), care specifică împreună procedura de amendare a Protocolului din 1978 si conferă organismului competent al Organizatiei functia de examinare si adoptare a amendamentelor la Conventia din 1973, modificată prin Protocolul din 1978 (Conventia MARPOL 73/78),

luând în considerare amendamentele propuse la anexa I la Conventia MARPOL 73/78,

1. adoptă, în conformitate cu art. 16(2)(d) din Conventia din 1973, amendamentele la anexa I la Conventia MARPOL 73/78 cu privire la adăugarea unui nou capitol 8 si la amendamentele corespunzătoare la Formularul B din Suplimentul la Certificatul IOPP, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu art. 16(2)(f)(iii) din Conventia din 1973, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2010, în afara cazului în care înainte de această dată cel putin o treime dintre părti sau părtile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai putin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat Organizatiei obiectiile lor la aceste amendamente;

3. invită părtile să noteze că, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) din Conventia din 1973, amendamentele mentionate mai sus vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2;

4. solicită secretarului general, în conformitate cu art. 16(2)(e) din Conventia din 1973, să transmită tuturor părtilor la Conventia MARPOL 73/78 copii certificate ale prezentei rezolutii si textul amendamentelor continut în anexă; si

5. solicită în plus secretarului general să transmită membrilor Organizatiei care nu sunt părti la Conventia MARPOL 73/78 copii ale prezentei rezolutii si ale anexei sale.


 

ANEXA la Rezolutia MEPC. 186(59)

 

Adăugarea unui nou capitol 8 la anexa I la MARPOL si amendamentele corespunzătoare la Formularul B din Suplimentul la Certificatul IOPP

 

1. Se adaugă un nou capitol 8:

“CAPITOLUL 8

Prevenirea poluării în timpul transferului de hidrocarburi între petrolierele aflate pe mare

 

REGULA 40

Domeniul de aplicare

 

1. Regulile din prezentul capitol se aplică petrolierelor cu un tonaj brut de 150 si mai mult, angajate în transferul de hidrocarburi între petrolierele aflate pe mare (operatiuni STS), precum si operatiunilor STS ale acestora efectuate la 1 aprilie 2012 sau după această dată. Totusi, operatiunile STS efectuate înainte de această dată, dar după aprobarea de către Administratie a planului operatiunilor STS cerut conform regulii 41.1, trebuie să fie, în măsura în care este posibil, în concordantă cu planul operatiunilor STS.

2. Regulile din prezentul capitol nu se aplică operatiunilor de transfer al hidrocarburilor aferente platformelor fixe sau plutitoare, inclusiv platformelor de foraj; instalatiilor plutitoare de productie, de stocare si descărcare (FPSO) utilizate pentru productia si stocarea în larg a hidrocarburilor produse, precum si instalatiilor de stocare plutitoare (FSU) utilizate pentru stocarea în larg a hidrocarburilor produse1.

3. Regulile din prezentul capitol nu se aplică operatiunilor de buncheraj.

4. Regulile din prezentul capitol nu se aplică operatiunilor STS necesare în scopul asigurării sigurantei unei nave, al ocrotirii vietii omenesti pe mare sau pentru combaterea anumitor accidente de poluare pentru a reduce la minimum distrugerea datorată poluării.

5. Regulile din prezentul capitol nu se aplică operatiunilor STS în cazul în care una dintre navele implicate este fie o navă de război, o navă auxiliară, fie o altă navă aflată în posesia unui stat sau operată de către un stat si utilizată, în acel moment, numai în scop guvernamental necomercial. Totusi, fiecare stat trebuie să se asigure, prin adoptarea măsurilor corespunzătoare care nu împiedică operatiunile sau posibilitătile de operare a acestor nave, că, în măsura în care este rezonabil si practic, operatiunile STS sunt efectuate într-o manieră corespunzătoare acestui capitol.

 

REGULA 41

Reglementări generale cu privire la sigurantă si protectia mediului înconjurător

 

1. Orice petrolier implicat în operatiuni STS trebuie să aibă la bord un plan care să descrie modul de efectuare a operatiunilor STS (planul operatiunilor STS) nu mai târziu de data primei inspectii anuale, intermediare sau de reînnoire efectuate la navă la 1 ianuarie 2011 sau după această dată. Fiecare plan al operatiunilor STS la petrolier trebuie să fie aprobat de către Administratie. Planul operatiunilor STS trebuie să fie scris în limba de lucru a navei.

2. Planul operatiunilor STS trebuie să fie elaborat tinându-se seama de informatiile din cele mai bune instructiuni practice pentru operatiunile STS identificate de către Organizatie2. Planul operatiunilor STS poate fi inclus într-un sistem de management al sigurantei existent, prevăzut în cap. IX din Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, asa cum a fost amendată, dacă această prevedere se aplică respectivului petrolier.

3. Orice petrolier care face obiectul acestui capitol si este supus operatiunilor STS trebuie să respecte planul operatiunilor STS.

4. Persoana care asigură supravegherea generală a operatiunilor STS trebuie să fie calificată pentru a-si îndeplini toate sarcinile corespunzătoare, tinând seama de calificările prevăzute în cele mai bune instructiuni practice pentru operatiunile STS identificate de către Organizatie3.

5. Înregistrările4 operatiunilor STS trebuie să fie păstrate la bord 3 ani si să fie imediat puse la dispozitie în cadrul inspectiei efectuate de o parte la prezenta conventie.

 

REGULA 42

Notificare

 

1. Fiecare petrolier care face obiectul acestui capitol si care planifică operatiuni STS în cadrul mării teritoriale sau al zonei economice exclusive a unei părti la prezenta conventie trebuie să notifice acelei părti, cu cel putin 48 de ore înainte, operatiunile STS planificate. Dacă, în caz exceptional, toate informatiile specificate în paragraful 2 nu sunt disponibile cu cel putin 48 de ore înainte, petrolierul care descarcă hidrocarburi trebuie să notifice părtii la prezenta conventie, cu cel putin 48 de ore înainte, că se va efectua o operatiune STS, iar informatiile specificate la paragraful 2 trebuie să fie furnizate părtii în cel mai scurt timp.

2. Notificarea specificată în paragraful 1 din prezenta regulă5 trebuie să includă cel putin următoarele informatii:

.1 numele, pavilionul, indicativul de apel, numărul IMO si ora de sosire estimată a petrolierelor implicate în operatiunile STS;

.2 data, ora si pozitia geografică la care trebuie să înceapă operatiunile STS planificate;

.3 dacă operatiunile STS vor fi efectuate la ancoră sau în mars;

.4 tipul si cantitatea de hidrocarburi;

.5 durata planificată a operatiunilor STS;

.6 identificarea furnizorului de servicii sau a persoanei care asigură supravegherea generală a operatiunilor STS, precum si datele sale de contact; si

.7 confirmarea că petrolierul are la bord un plan al operatiunilor STS care respectă cerintele regulii 41.

3. Dacă ora de sosire estimată a unui petrolier în pozitia sau zona pentru operatiunile STS se schimbă cu mai mult de 6 ore, comandantul, proprietarul sau agentul acelui petrolier trebuie să comunice o nouă oră de sosire estimată părtii la prezenta conventie, specificată în paragraful 1 din prezenta regulă.”

2. În Fisa de constructie si echipament pentru petroliere, Formularul B, se adaugă o nouă sectiune 8A, după cum urmează:

“8A Operatiuni de transfer navă-navă pe mare al hidrocarburilor

(regula 41)

8A.1 Petrolierul este prevăzut cu planul operatiunilor STS în conformitate cu regula 41.”


1 Se referă la anexa 1 revizuită la MARPOL, cap. 7 [Rezolutia MEPC.117(52)] si la art. 56 din UNCLOS, care se aplică acestor operatiuni.

2 Manualul IMO cu privire la poluarea cu hidrocarburi, sectiunea I “Prevenire”, asa cum a fost amendat, si Ghidul ICS si OCIMF pentru transferul ,,Navă-Navă”, Petroleum, editia a 4-a, 2005.

3 Manualul IMO cu privire la poluarea cu hidrocarburi, sectiunea I “Prevenire”, asa cum a fost amendat, si Ghidul ICS si OCIMF pentru transferul ,,Navă-Navă”, Petroleum, editia a 5-a, 2005.

4 Anexa I revizuită la MARPOL, cap. 3 si 4 [Rezolutia MEPC.117(52)]; cerintele pentru înregistrarea buncherajului si a operatiunilor de transferai hidrocarburilor efectuată în Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, precum si orice alte înregistrări prevăzute în planul operatiunilor STS.

5 Punctul national de contact operational, conform indicatiei din documentul MSC-MEPC.6/Circ. 4 din 31 decembrie 2007 sau din amendamentele sale ulterioare.


 

ANEXA Nr. 2

 

REZOLUTIA MEPC.187(59),

adoptată la 17 iulie 2009

 

AMENDAMENTE

la anexa la Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave

 

(Amendamente la regulile 1, 12, 13, 17 si 38 din anexa I la MARPOL, la Suplimentul la Certificatul IOPP si la părtile I si II din Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor)

 

Comitetul pentru protectia mediului marin,

amintind art. 38(a) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale referitor la functiile Comitetului pentru protectia mediului marin (Comitetul), conferite acestuia prin conventiile internationale pentru prevenirea si controlul poluării marine,

notând art. 16 din Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumită în continuare Conventia din 1973) si art. VI din Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumit în continuare Protocolul din 1978), care specifică împreună procedura de amendare a Protocolului din 1978 si conferă organismului competent al Organizatiei functia de examinare si adoptare a amendamentelor la Conventia din 1973, modificată prin Protocolul din 1978 (Conventia MARPOL 73/78),

luând în considerare amendamentele propuse la anexa I la Conventia MARPOL 73/78,

1. adoptă, în conformitate cu art. 16(2)(d) din Conventia din 1973, amendamentele la anexa I la Conventia MARPOL 73/78 cu privire la regulile 1, 12, 13, 17 si 38 la Suplimentul la Certificatul IOPP si la părtile I si II din Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu art. 16(2)(f)(iii) din Conventia din 1973, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2010, în afara cazului în care înainte de această dată cel putin o treime dintre părti sau părtile ale căror flote comerciale reprezintă în total nu mai putin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat Organizatiei obiectiile lor la aceste amendamente;

3. invită părtile să noteze că, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) din Conventia din 1973, amendamentele mentionate mai sus vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2;

4. solicită secretarului general, în conformitate cu art. 16(2)(e) din Conventia din 1973, să transmită tuturor părtilor la Conventia MARPOL 73/78 copii certificate ale prezentei rezolutii si textul amendamentelor continut în anexă; si

5. solicită în plus secretarului general să transmită membrilor Organizatiei care nu sunt părti la Conventia MARPOL 73/78 copii ale prezentei rezolutii si ale anexei sale.

 

ANEXĂ la Rezolutia MEPC. 187(59)

 

AMENDAMENTE

la anexa I la MARPOL

 

(Amendamente la regulile 1, 12, 13, 17 si 38 din anexa I la MARPOL, la Suplimentul la Certificatul IOPP si la părtile I si II din Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor)

 

ANEXA Nr. 1

 

AMENDAMENTE

la regulile 1,12,13,17 si 38 din anexa I la MARPOL

 

REGULA 1

Definitii

 

1. După alineatul .30 existent se adaugă următoarele noi alineate: .31, .32, .33 si .34:

“.31 Reziduuri de hidrocarburi (slamuri) sunt deseuri de hidrocarburi produse în timpul functionării normale a navei, cum arfi acelea provenind din purificarea combustibilului sau uleiului de lubrifiere utilizat pentru motoarele principale sau auxiliare, deseurile de uleiuri obtinute prin separare cu ajutorul echipamentului de filtrare a uleiurilor, deseurile de uleiuri colectate în tăvile de picurare si deseurile de uleiuri hidraulice si de lubrifiere.

.32 Tanc pentru reziduuri de hidrocarburi (slamuri) este un tanc în care se stochează reziduuri de hidrocarburi (slamuri) si din care reziduurile de hidrocarburi (slamurile) pot fi evacuate direct printr-un racord standard cuplat la tubulaturile de evacuare sau prin orice alt mijloc de evacuare aprobat.

.33 Apa de santină cu hidrocarburi este apa care poate fi contaminată cu hidrocarburi care provin, de exemplu, din scurgeri sau lucrări de întretinere efectuate în compartimentul masinilor. Orice lichid care intră în instalatia de santină, care include puturile de santină, tubulatura de santină, plafonul dublului fund sau tancurile de stocare a apei de santină, este considerat apă de santină cu hidrocarburi.

.34 Tanc pentru stocarea apei de santină cu hidrocarburi este un tanc care colectează apa de santină cu hidrocarburi înaintea descărcării, transferului sau evacuării acesteia.”


 

REGULA 12

Tancuri pentru reziduuri de hidrocarburi (slamuri de hidrocarburi)

 

2. Paragraful 1 se amendează după cum urmează:

“1. Orice navă cu tonajul brut mai mare ori egal cu 400 trebuie să fie echipată cu unul sau mai multe tancuri cu o capacitate corespunzătoare, tinându-se seama de tipul de masini si de durata voiajului, pentru a prelua reziduurile de hidrocarburi (slamurile) care nu pot fi evacuate altfel decât în conformitate cu cerintele prezentei anexe.”

3. După paragraful 1 existent se introduce următorul nou paragraf 2:

“2. Reziduurile de hidrocarburi (slamurile) pot fi evacuate direct din tancul sau tancurile pentru reziduuri de hidrocarburi (slamuri) prin racordul standard cuplat la tubulaturile de evacuare în conformitate cu regula 13 sau prin orice alt mijloc de evacuare aprobat. Tancul sau tancurile pentru reziduuri de hidrocarburi (slamuri):

.1 trebuie să fie prevăzut/e cu o pompă pentru evacuare care să poată aspira continutul tancului sau tancurilor pentru reziduuri de hidrocarburi (slamuri); si

.2 nu trebuie să fie prevăzut/e cu racorduri de evacuare cuplate la instalatia de santină, la tancul sau tancurile pentru stocarea apei de santină cu hidrocarburi, deasupra plafonului dublului fund ori la separatoarele apelor cu hidrocarburi, dar, cu toate acestea pot să fie echipate cu dispozitive de golire prevăzute cu vaivule cu închidere automată cu actionare manuală si cu dispozitive care permit supravegherea vizuală ulterioară a apei stocate, care sunt racordate la un tanc pentru stocarea apelor de santină cu hidrocarburi sau la un put de santină, ori să fie prevăzute cu un alt dispozitiv, cu conditia ca acesta din urmă să nu fie racordat direct la sistemul de tubulaturi al santinei.”

4. Paragrafele 2 si 3 existente se renumerotează ca fiind paragrafele 3 si, respectiv, 4.

 

Regulile 12,13,17 si 38

 

5. Cuvântul “slamuri” din regulile 12.2, 13, 17.2.3, 38.2 si 38.7 se înlocuieste cu cuvintele “reziduuri de hidrocarburi (slamuri)”.

6. Cuvintele “si alte reziduuri de hidrocarburi” din regula 17.2.3 se elimină.

 

ANEXA Nr. 2

 

AMENDAMENTE

la Suplimentul la Certificatul IOPP Formularul A (nave, altele decât petroliere) si Formularul B (petroliere)

 

1. Sectiunea 3 existentă a Suplimentului la Certificatul IOPP, Formularul Asi Formularul B, se înlocuieste după cum urmează:

“3. Mijloace pentru păstrarea si evacuarea reziduurilor de hidrocarburi (slamurilor) (regula 12) si tanc sau tancuri pentru stocarea apei de santină cu hidrocarburi*

3.1 Nava este prevăzută cu tancuri pentru reziduuri de hidrocarburi (slamuri) pentru păstrarea la bord a reziduurilor de hidrocarburi (slamurilor), după cum urmează:

 

Identificarea tancului

Amplasarea tancului

Volum (m3)

Coastele (de la ) - (la)

Pozitie laterală

 

 

 

 

 

 

 

Volum total:.........................m3

 

3.2.2 Căldare auxiliară adecvată arderii reziduurilor de hidrocarburi (slamuri)................ 

3.2.3 Alte mijloace acceptabile (Precizati care sunt acestea.).........................................

3.3 Nava este prevăzută cu tanc sau tancuri de colectare pentru păstrarea la bord a apelor de santină cu hidrocarburi, după cum urmează:

 

Identificarea tancului

Amplasarea tancului

Volum (m3)

 

Coastele (de la ) - (la)

Pozitie laterală

 

 

 

 

 

 

 

Volum total:.........................m3”


* Tancul sau tancurile pentru colectarea apei de santină cu hidrocarburi nu sunt cerute de Conventie; dacă un astfel de tanc sau astfel de tancuri este/sunt prevăzut/prevăzute, acesta/acestea trebuie să fie inclus/incluse în tabelul 3.3.


 

2. Expresia “(cerinte privind dublul fund)” de la sfârsitul paragrafului 5.8.2 din Formularul B se elimină.

3. Paragrafele 5.8.5 si 5.8.7 se înlocuiesc după cum urmează:

“5.8.5 Nava nu trebuie să îndeplinească cerintele regulii 20

(Se bifează caseta sau casetele care se potriveste/potrivesc):

.1 Nava are un deadweight mai mic de 5.000 tone 

.2 Nava îndeplineste cerintele regulii 20.1.2 

.3 Nava îndeplineste cerintele regulii 20.1.3 

.................................................................................

5.8.7. Nava nu trebuie să îndeplinească cerintele regulii 21 (Se bifează caseta sau casetele care se potriveste/potrivesc):

.1 Nava are un deadweight mai mic de 600 tone 

.2 Nava îndeplineste cerintele regulii 19 

(tone deadweight > 5.000)

.3 Nava îndeplineste cerintele regulii 21.1.2 

.4 Nava îndeplineste cerintele regulii 21.4.2 

(600 < tone deadweight< 5.000)

.5 Nava nu transportă «hidrocarburi grele» asa cum s-a definit în regula 21.2 din anexa I la MARPOLLT

4. Se elimină paragraful 6.1.5.4 din Suplimentul la Certificatul international de prevenire a poluării cu hidrocarburi, Formularul B.

 

ANEXA Nr. 3

 

AMENDAMENTE

la părtile I si II din Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor

 

1. Sectiunile (A) până la (H) din partea I din Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor se înlocuiesc după cum urmează:

“(A) Balastarea sau curătarea tancurilor de combustibil lichid

1. Identificarea tancului sau tancurilor balastat/balastate

2. Dacă a fost curătat de când a continut ultima dată hidrocarburi si, dacă nu, felul hidrocarburilor transportate anterior

3. Operatiunile de curătare:

.1 pozitia navei si ora începerii si ora terminării curătării;

.2 identificarea tancului sau tancurilor care a/au fost curătat/curătate printr-o metodă sau alta (clătire completă, dămfuire, curătare cu produse chimice; tipul si cantitatea, în m3, de produse chimice utilizate);

.3 identificarea tancului sau tancurilor în care au fost transferate apele de curătare si cantitatea, în m3.

4. Balastarea:

.1 pozitia navei si ora începerii si ora terminării balastării;

.2 cantitatea de balast, în m3, dacă tancurile nu sunt curătate.

(B) Evacuarea balastului murdar sau a apelor de curătare din tancurile de combustibil lichid la care se referă sectiunea (A)

5. Identificarea tancului sau tancurilor

6. Pozitia navei la începerea evacuării

7. Pozitia navei la terminarea evacuării

8. Viteza sau vitezele navei în timpul evacuării

9. Metoda de evacuare:

.1 prin echipamente care asigură concentratia de 15 ppm hidrocarburi în efluent; .2 la instalatii de primire

10. Cantitatea evacuată, în m3.

(C) Colectarea, transferul si eliminarea reziduurilor de hidrocarburi (slamurilor)

11. Colectarea reziduurilor de hidrocarburi (slamurilor) Cantitătile de reziduuri de hidrocarburi (slamuri) păstrate la bord. Cantitatea ar trebui să fie înregistrată săptămânal1

(aceasta înseamnă că înregistrarea cantitătii de hidrocarburi trebuie să se facă o dată pe săptămână chiar dacă voiajul durează mai mult de o săptămână):

.1 identificarea tancului sau tancurilor;

.2 capacitatea tancului sau tancurilor..........m3;

.3 cantitatea totală păstrată..........m3;

.4 cantitatea de reziduuri colectată prin operatiune manuală..........m3

[La initiativa operatorului, colectarea manuală constă în transferul reziduurilor de hidrocarburi (slamuri) în tancul sau tancurile pentru reziduurile de hidrocarburi (slamuri).]

12. Metode de transfer sau eliminare al/a reziduurilor de hidrocarburi (slamurilor)

Precizarea cantitătii de reziduuri de hidrocarburi transferate sau eliminate, indicarea tancului sau tancurilor golite si cantitatea păstrată, în m3:

.1 evacuare la instalatii de primire (identificarea portului)2;

.2 transferare în unul sau mai multe tancuri (Se indică tancurile si continutul lor total.);

.3 incinerare (Se indică durata totală a operatiunii.);

.4 altă metodă (Se precizează care este aceasta.).

(D) Declansarea neautomată a evacuării peste bord, a transferului sau a eliminării prin alte mijloace al/a apei de santină care s-a acumulat în compartimentul de masini

13. Cantitatea evacuată peste bord, transferată sau eliminată (în m3)3

14. Ora evacuării peste bord, transferului sau eliminării (ora începerii si ora terminării operatiunii)

15. Metoda evacuării peste bord, transferului sau eliminării:

.1 prin echipamente care asigură concentratia de 15 ppm hidrocarburi în efluent (Se indică pozitia la începutul si sfârsitul operatiunii.);

.2 la instalatiile de primire (identificarea portului)2;

.3 transfer într-un tanc de decantare, tanc de stocare sau în alt tanc ori alte tancuri (Se indică tancul sau tancurile si se precizează cantitatea totală păstrată în tanc sau tancuri, în m3).


1 Doartancurile mentionate în sectiunea 3.1 a formularelor A si B ale Suplimentului la Certificatul IOPP utilizate pentru reziduuri de hidrocarburi (slamuri).

2 Comandantul navei trebuie să obtină de la personalul de exploatare a instalatiei de primire, care include barje si camioane-cisternă, o chitantă sau un certificat care să indice cantitatea transferată de ape de spălare a tancurilor, de balast murdar, de reziduuri sau amestecuri de apă cu hidrocarburi, precum si ora si data transferului. Această chitantă sau acest certificat, dacă este anexat la Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, partea I, poate să ajute comandantului navei să dovedească faptul că nava sa nu a fost implicată într-un presupus caz de poluare. Chitanta sau certificatul trebuie să fie păstrată/păstrat împreună cu Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, partea I.

3 în cazul evacuării sau eliminării apelor de santină din tancul sau tancurile de stocare, se precizează identitatea si capacitatea tancului sau tancurilor de stocare, precum si cantitatea de apă păstrată în tancurile de stocare.


 

(E) Declansarea automată a descărcării peste bord, a transferului sau a eliminării prin alte mijloace al/a apei de santină care s-a acumulat în compartimentul de masini

16. Ora si pozitia navei atunci când instalatia a fost pusă automat în functiune pentru evacuarea peste bord prin echipamente care asigură concentratia de 15 ppm hidrocarburi în efluent

17. Ora la care instalatia a fost pusă automat în functiune pentru transferul apei de santină în tancul de stocare (Se identifică tancul.)

18. Ora la care instalatia a fost pusă în functiune manual.

(F) Starea tehnică a echipamentului de filtrare a hidrocarburilor

19. Ora la care s-a defectat instalatia4

20. Ora la care instalatia a fost repusă în functiune

21. Cauzele defectării

(G) Evacuări accidentale sau exceptionale de hidrocarburi

22. Ora la care s-a produs evacuarea

23. Locul în care se găsea nava sau pozitia navei în momentul producerii evacuării

24. Cantitatea aproximativă si tipul hidrocarburilor

25. Circumstantele evacuării sau scurgerii, motivele acesteia si observatii generale

(H) Buncherarea cu combustibil lichid sau uleiuri de ungere în vrac

26. Buncherare:

.1 locul buncherării

.2 ora buncherării

.3 tipul si cantitatea de combustibil lichid si identificarea tancului sau tancurilor (Se precizează cantitatea adăugată, în tone, si cantitatea totală continută în tanc sau tancuri.)

.4 tipul si cantitatea uleiului de ungere si identificarea tancului sau tancurilor (Se precizează cantitatea adăugată, în tone, si cantitatea totală continută în tanc sau tancuri.)”

2. Sectiunea (J) din partea II din Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor se înlocuieste după cum urmează:

“(J) Colectarea, transferul si eliminarea reziduurilor si amestecurilor de hidrocarburi care nu au fost tratate prin alte mijloace

55. Identificarea tancurilor

56. Cantitatea transferată sau eliminată din fiecare tanc (Se precizează cantitatea păstrată, în m3.)

57. Metoda de transfer sau eliminare:

.1 eliminare la instalatii de primire (Se identifică portul si se precizează cantitatea implicată.);

.2 amestecare cu încărcătura (Se precizează cantitatea.);

.3 transferare către sau din alt tanc sau alte tancuri, inclusiv transferul din tancurile de reziduuri de hidrocarburi (slamuri) si apă de santină cu hidrocarburi provenind din compartimentul de masini (Se identifică tancul sau tancurile; se precizează cantitatea transferată si cantitatea totală continută în tanc ori tancuri, în m3.); si

.4 altă metodă (Se precizează care este aceasta.); se precizează cantitatea eliminată, în m3


4 Starea tehnică a echipamentului de filtrare a hidrocarburilor include si starea dispozitivelor de alarmă si oprire automată, după caz.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.