MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 621/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 621         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 16 septembrie 2009

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            1.332. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Sanitar

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

905. - Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor- Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Caras-Severin în domeniul public al comunei Vărădia si în administrarea Consiliului Local al Comunei Vărădia, judetul Caras-Severin

 

923. - Hotărâre privind includerea unui imobil aflat în administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor - Penitenciarul Tulcea în inventarul bunurilor din domeniul public al statului

 

957. - Hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum de interes local, situat în judetul Arad

 

958. - Hotărâre privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum vicinal, situat în judetul Neamt

 

974. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace de cooperare stiintifică si tehnologică, semnat la Bratislava la 31 martie 2009

 

975. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Bacău si în administrarea Consiliului Judetean Bacău

 

978. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Prahova si în administrarea Consiliului Judetean Prahova

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            33. - Circulară privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unor monede dedicate domnitorului Vlad Tepes cu ocazia aniversării a 550 de ani de la primaatestare documentară a orasului Bucuresti de către acesta, la 20 septembrie 1459

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE AASIGURÂRILOR

 

18. - Ordin pentru aprobarea Normelor privind principiile de organizare a unui sistem de control intern si management al riscurilor, precum si organizarea si desfăsurarea activitătii de audit intern la asigurători/ reasiguratori

 

19. - Ordin pentru modificarea Normelor privind autorizarea asigurătorilor pentru încheierea asigurării obligatorii a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundatiilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.23/2008

 

677. - Decizie privind sanctionarea cu interzicerea temporară a exercitării activitătii definite la art. 2 lit. C pct. 56 si 57 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor a Societătii Comerciale „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L.

 

Statutul Asociatiei Generale a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România


 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Sanitar

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. Asi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii ai României, cu modificările si completările ulterioare,

în semn de apreciere pentru ajutorul acordat României prin diagnosticarea si tratarea unor cetăteni români cu afectiuni grave, precum si pentru activitătile umanitare desfăsurate de Organizatia de ajutor pentru cancer, invaliditate si boli greu vindecabile, cu sediul la Viena,

Presedintele României decretează:

Art. 1. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Comandor.

- domnului profesor universitar dr. Frangois Alesch;

- doamnei profesor universitar dr. Gabriela Berlakovich;

- domnului profesor universitar dr. Engelbert Knosp;

- domnului profesor universitar dr. Rudolf Steininger.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitarîn grad de Ofiter.

- domnului dr. Reinhard Fous;

- domnului dr. Winfried Rebhandl.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler.

- domnului Julian M.Hadschieff;

- domnului Thomas Schaden.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 14 septembrie 2009.

Nr. 1.332.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Caras-Severin în domeniul public al comunei Vărădia si în administrarea Consiliului Local al Comunei Vărădia, judetul Caras-Severin

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 8 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea, fără plată, a unor imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Caras-Severin în domeniul public al comunei Vărădia si în administrarea Consiliului Local al Comunei Vărădia, judetul Caras-Severin, în vederea amenajării unei tabere de vară pentru copiii ce provin din familii cu probleme sociale, amenajării unor spatii pentru cazarea persoanelor în cazul situatiilor de urgentă si pentru amenajarea de depozite pentru produse alimentare provenite din stocurile de interventie comunitare destinate persoanelor celor mai defavorizate.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

 

Bucuresti, 5 august 2009.

Nr. 905.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor aflate în domeniul privat al statului si în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Caras-Severin, care se transmit în domeniul public al comunei Vărădia si în administrarea Consiliului Local al Comunei Vărădia, judetul Caras-Severin

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite

imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Datele de identificare

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Comuna Vărădia, judetul Caras-Severin

Statul român,

Ministerul Administratiei si Internelor- Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Caras-Severin

Comuna Vărădia, în administrarea Consiliului Local al Comunei Vărădia

- Teren extravilan

- Nr. cadastral: 822, 823

- Nr. C.F.: 719, 720

- valoare de inventar = 1150855,09 lei

Suprafata terenului = 25.000 m2

Suprafata construită = 761 m2

Suprafata desfăsurată = 761 m2

Nr. constructii = 8

Comuna Vărădia, judetul Caras-Severin

Ministerul Administratiei si Internelor- Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Caras-Severin

Comuna Vărădia, în administrarea Consiliului Local al Comunei Vărădia

- Teren extravilan

- Nr. cadastral: 826

- Nr. C.F.: 721

- valoare de inventar = 496963,71 lei

Suprafata terenului = 30.000 m2

Suprafata construită = 875 m2

Suprafata desfăsurată = 875 m2

Nr. constructii = 4

Comuna Vărădia, judetul Caras-Severin

Ministerul Administratiei si Internelor- Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Caras-Severin

Comuna Vărădia, în administrarea Consiliului Local al Comunei Vărădia

- Teren extravilan

- Nr. cadastral: 824

- Nr. C.F.: 722

- valoare de inventar = 921436,95 lei

Suprafata terenului = 20.000 m2

Suprafata construită = 686 m2

Suprafata desfăsurată = 686 m2

Nr. constructii = 5

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind includerea unui imobil aflat în administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor - Penitenciarul Tulcea în inventarul bunurilor din domeniul publicai statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă includerea imobilului situat în municipiul Tulcea, aflat în administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor - Penitenciarul Tulcea, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în inventarul bunurilor din domeniul public al statului.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei

si libertătilor cetătenesti,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 12 august 2009.

Nr. 923.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor - Penitenciarul Tulcea, care se include în inventarul bunurilor din domeniul public al statului

 

Denumirea

Datele de identificare a imobilului

Anul

dobândirii/

dării în folosintă

Valoarea

de inventar

(în lei)

Baza legală

În administrare/ concesiune

Concesiune/ închiriat/dat cu titlu gratuit

Tipul bunului

Descrierea tehnică

(pe scurt)

Vecinătăti

(după caz, pe scurt)

Adresa

Imobil,

Municipiul Tulcea

Bălti si lacuri naturale - 0,2500 ha,

Tarla 97, parcela 2438,

Diguri - 0,400 ha,

Tarla 97, parcela 2440,

Bălti si lacuri naturale - 0,3500 ha,

Tarla 97, parcela 2441,

Stufăris -0,1500 ha,

Tarla 97, parcela 2422

Total suprafată - 0,8500 ha

 

Municipiul Tulcea, judetul Tulcea

1970

0,00 lei

Legea nr. 21/1990 Ordinul MI nr. 248.219/1990 Protocol încheiat între Ml si MJLC nr. 00105/1991 si nr. 0017/1991

În administrare

 

Imobil

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum de interes local, situat în judetul Arad

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum de interes local, situat în judetul Arad, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 19 august 2009.

Nr. 957.

ANEXĂ

DATELE DE IDENTIFICARE

a drumului de interes local care se încadrează în categoria functională a drumurilor comunale, situat în judetul Arad

 

Indicativul propus

Traseul drumului

Pozitii kilometrice

(origine-destinatie)

Lungime

- km -

Provine din:

DC 68

DN 7 km 535+380 Vladimirescu - Punct turistic „Zona de agrement”

0+000-3+641

3,641

DE 478 (0+000-0+917), 0,917 km, comuna Vladimirescu

DE 475 (0+917-1+557), 0,640 km, comuna Vladimirescu

DE 650 (1+557-1+957), 0,400 km, comuna Vladimirescu

DE 743 (1+957-2+335), 0,378 km, comuna Vladimirescu

DE 754 (2+335-2+433), 0,098 km, comuna Vladimirescu

DE 761 (2+433-3+641), 1,208 km, comuna Vladimirescu


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum vicinal, situat în judetul Neamt

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum vicinal, situat în judetul Neamt, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 19 august 2009.

Nr. 958.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a drumului vicinal situat în judetul Neamt care se încadrează în categoria functională a drumurilor comunale

 

Nr. crt.

Indicativ nou

Traseul drumului propus

Pozitia kilometrică

(origine - destinatie)

Lungimea

- km -

Provine din:

1.

DC 185

Roman - Lutca (DJ 207A)

0+000-3+641

3,641

Drum vicinal

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace de cooperare stiintifică si tehnologică, semnat la Bratislava la 31 martie 2009

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace de cooperare stiintifică si tehnologică, semnat la Bratislava la 31 martie 2009.

Art. 2. - Cheltuielile privind punerea în aplicare a Acordului prevăzut la art. 1 se asigură, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, din bugetul aprobat anual al Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării - Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Mazuru,

secretar de stat

 

Bucuresti, 26 august 2009.

Nr. 974.

 


ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace de cooperare stiintifică si tehnologică

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace (denumite în continuare Părti),

recunoscând importanta stiintei si tehnologiei în dezvoltarea economiilor lor nationale,

dorind să întărească si să dezvolte cooperarea în domeniul stiintei si tehnologiei, pe baza egalitătii si avantajului reciproc,

au convenit cele ce urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

            Părtile vor sprijini si vor dezvolta cooperarea în domeniul stiintei si tehnologiei între cele două state, pe baza egalitătii si avantajului reciproc, conform prevederilor prezentului acord si a legislatiei si reglementărilor existente în fiecare stat.

 

ARTICOLUL 2

 

Cooperarea va avea, în principal, următoarele forme:

a. participare în comun la programele-cadru ale Uniunii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică si demonstratii, la programele europene si regionale si la deschiderea reciprocă a programelor nationale;

b. cercetare în comun pe baza proiectelor specifice în domenii ale stiintei si tehnologiei convenite de comun acord;

c. schimb de oameni de stiintă si specialisti;

d. schimb de informatii stiintifice si tehnologice si documentatie;

e. organizare si participare la conferinte stiintifice, întruniri, simpozioane, cursuri, seminarii, expozitii etc;

f. utilizare în comun a dotărilor destinate activitătii de cercetare si dezvoltare si a echipamentului stiintific, inclusiv accesul comun la echipament unic pe baza reciprocitătii si în conformitate cu legislatia internă dintre cele două state;

g. contacte directe si schimb de tehnologii inovatoare între colective academice din România si Republica Slovacă, centre de cercetare, institute si alte organizatii stiintifice;

h. examinarea posibilitătilor de creare de societăti mixte, centre de excelentă si alte organizatii în domenii prioritare de dezvoltare stiintifică si tehnologică;

i. alte forme de cooperare stiintifică si tehnologică ce ar putea apărea în procesul punerii în aplicare a prezentului acord si care pot fi convenite.

 

ARTICOLUL 3

 

1. În scopul aplicării prevederilor prezentului acord, se înfiintează o comisie mixtă de cooperare stiintifică si tehnologică (denumită în continuare comisie mixtă).

2. Sarcinile comisiei mixte vor fi următoarele:

a. negocierea domeniilor si formelor de cooperare;

b. crearea conditiilor favorabile pentru punerea în aplicare a prezentului acord;

c. facilitarea realizării programelor si proiectelor comune;

d. schimbul de opinii privind perspectivele comune ale cooperării bilaterale în domeniul stiintei si tehnologiei, precum si examinarea de noi propuneri pentru dezvoltarea cooperării.

3. Comisia mixtă se va întruni la fiecare doi ani, alternativ în România si Republica Slovacă si va încheia protocoale ce vor contine concluziile si propunerile acestor întâlniri comune. În plus, se poate întruni oricând, dacă comisia mixtă consideră necesar.

4. Comisia mixtă va include un număr egal de reprezentanti pentru fiecare parte si poate să îsi stabilească propriile sale reguli de procedură.

 

ARTICOLUL 4

 

            Institutiile responsabile cu punerea în aplicare a prezentului acord sunt Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării din România si Ministerul Educatiei din Republica Slovacă.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Cheltuielile privind schimbul de experti, oameni de stiintă si alti specialisti, ce rezultă din aplicarea prezentului acord, vor fi acoperite după cum urmează:

a. partea care trimite va suporta cheltuielile de deplasare între localitătile institutiilor care cooperează si cheltuielile de asigurare de sănătate, în conformitate cu reglementările interne în vigoare ale acesteia;

b. partea care primeste va suporta cheltuielile de transport intern, necesare pentru realizarea proiectului aprobat, cheltuielile pentru cazare, precum si cheltuielile de masă, în conformitate cu reglementările în vigoare în fiecare stat.

2. Partenerii de cooperare pot identifica si alte surse de finantare ale categoriilor de cheltuieli prevăzute la pct. 1.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Drepturile de proprietate intelectuală ce rezultă din activitătile de cooperare în cadrul prezentului acord vor fi reglementate prin aplicarea aranjamentelor încheiate între organizatiile care cooperează. Protectia proprietătii intelectuale se va supune acordurilor internationale privind legea proprietătii intelectuale, la care România si Republica Slovacă sunt părti, precum si legislatiei nationale în vigoare.

2. Rezultatele stiintifice si tehnologice de natură nonproprietate ce derivă din cooperarea în cadrul prezentului acord vor fi detinute de părti si/sau de institutiile de cooperare în conformitate cu legislatia natională. Aceste informatii nu pot fi puse la dispozitia unei terte părti, decât dacă nu s-a convenit altfel în scris de către părti si/sau institutiile ce cooperează si dacă acest lucru este cerut de respectiva legislatie natională a părtilor.

3. Fiecare partener de cooperare poate să invite specialisti din terte state, cu consimtământul celuilalt partener de cooperare, pentru a participa la proiectele si programele care se desfăsoară în cadrul prezentului acord. Cheltuielile unei astfel de participări vor fi în mod normal suportate de către terta parte, numai dacă partenerii de cooperare nu au convenit altfel în scris.

4. Părtile vor asista si sprijini participarea la cooperarea în cadrul programelor si proiectelor stiintifice si tehnologice internationale, inclusiv prin schimb de experientă internatională în cadrul proiectelor individuale.

 

ARTICOLUL 7

 

            Orice diferend legat de punerea în aplicare a prezentului acord va fi solutionat de Comisia mixtă prin consultări comune.

 

ARTICOLUL 8

 

            În ceea ce priveste activitătile comune de cooperare în cadrul prezentului acord, fiecare parte va lua, în conformitate cu legile si reglementările statului său, toate măsurile necesare în vederea asigurării celor mai bune conditii posibile pentru punerea lor în aplicare.

Prevederile prezentului acord nu vor afecta obligatiile internationale asumate de părti.

 

ARTICOLUL 9

 

Prezentul acord va rămâne în vigoare pe o perioadă de 5 ani si va fi reînnoit, în mod automat pentru noi perioade succesive de cinci ani, în cazul în care acesta nu va fi denuntat de către una din părti prin notificare scrisă cu sase luni înainte de data încetării valabilitătii.

            Încetarea valabilitătii prezentului acord nu va afecta punerea în aplicare a proiectelor si programelor comune ce se desfăsoară în cadrul prezentului acord si realizarea lor va continua în conformitate cu prevederile convenite între părti.

 

ARTICOLUL 10

 

Prezentul acord va intra în vigoare la nouăzeci de zile de la data primirii ultimei notificări prin care părtile îsi comunică faptul că au fost îndeplinite toate procedurile interne necesare ca prezentul acord să intre în vigoare.

Semnat la Bratislava, la 31 martie 2009, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, slovacă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferente de interpretare ale prezentului acord, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Gerard Jităreanu

Pentru Guvernul Republicii Slovace

Jozef Habânik

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Bacău si în administrarea Consiliului Judetean Bacău

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Bacău si în administrarea Consiliului Judetean Bacău.

(2) După preluare, imobilul va avea destinatia de sediu al Centrului Militar Judetean Bacău.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Mihai Stănisoară

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 26 august 2009.

Nr. 975.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Bacău si în administrarea Consiliului Judetean Bacău

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite

imobilul

Persoana juridică la care se transmite

imobilul

Codul de clasificare din inventarul bunurilor aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale care alcătuiesc domeniul public al statului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Bacău,

str. Mihai Eminescu nr. 33-35,

judetul Bacău

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Nationale

Judetul Bacău, în administrarea Consiliului Judetean Bacău, judetul Bacău

- imobil 2557

- cod 8.29.09

- nr. M.F.106931

- suprafata construită = 630,39 m2

- suprafata desfăsurată = 1.252,0 m2

- suprafata terenului =1.062,0 m2

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Prahova si în administrarea Consiliului Judetean Prahova

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 9 alin. (1) si art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Prahova si în administrarea Consiliului Judetean Prahova.

(2) Imobilul prevăzut la alin. (1) va fi destinat construirii unui Centru de primire pentru persoanele în vârstă, precum si pentru tinerii proveniti din centrele de plasament.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Mihai Stănisoară

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul dezvoltării regionale

si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 26 august 2009.

Nr. 978.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Prahova si în administrarea Consiliului Judetean Prahova

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Codul de clasificare din inventarul bunurilor aflate în administrarea

Ministerului Apărării Nationale care alcătuiesc domeniul public al statului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Comuna Soimari, judetul Prahova

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Nationale

Judetul Prahova, în administrarea Consiliului Judetean Prahova

- imobil 2245

- cod 8.29.09 -nr.M.F. 103.801

- Suprafata construită = 5.304 m2

- Suprafata desfăsurată = 5.304 m2

- Suprafata totală a terenului, inclusiv constructiile = 250.000 m2


ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unor monede dedicate domnitorului Vlad Tepes cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a orasului Bucuresti de către acesta, la 20 septembrie 1459

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, în scop numismatic, începând cu data de 16 septembrie 2009, o monedă din aur, o monedă din argint si o monedă din tombac cuprat, dedicate domnitorului Vlad Tepes cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a orasului Bucuresti de către acesta, la 20 septembrie 1459.

Art. 2. - Caracteristicile monedelor din aur, argint si tombac cuprat sunt următoarele:

 

- valoare nominală:

500 lei

10 lei

1 leu

- metal:

 

aur

argint

tombac cuprat

- formă:

 

rotundă

rotundă

rotundă

- diametru:

 

35 mm

37 mm

37 mm

- titlu:

 

999%o

999%o

-

- greutate:

 

31,103 g

31,103 g

23,5 g

- calitate:

 

proof

proof

proof

- margine:

 

netedă

zimtată

zimtată

- tolerantă greutate:

± 1%0

±0,25 grame

-

 

Aversul monedelor prezintă în prim plan portretul domnitorului Vlad Tepes; sub portret, inscriptia „VLAD TEPES”; în stânga, imaginea unei ferestre din palatul voievodal „Curtea Veche”; sub ea, stema României; la exterior, în partea de sus, inscriptia „ROMÂNIA”, dedesubtul ei, valoarea nominală a monedei si anul emisiunii - 2009.

Reversul monedelor prezintă în centru imaginea palatului voievodal „Curtea Veche”; deasupra, documentul primei atestări a Bucurestiului si inscriptiile „1459” si „BUCURESTI”; dedesubt, inscriptiile „PALATUL VOIEVODAL «CURTEA VECHE»“, în dreapta, si „550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA”, pe mijloc.

Art. 3. - Fiecare monedă, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, va fi însotită de o brosură de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactată în limbile română, engleză si franceză. Brosurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Nationale a României si casierului central. Monedele vor fi prezentate în cutii adecvate, pe al căror capac este inscriptionată sigla BNR.

Art. 4. - Monedele din aur, argint si tombac cuprat, dedicate domnitorului Vlad Tepes cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a orasului Bucuresti de către acesta, la 20 septembrie 1459, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulatie, în scop numismatic, a monedelor din aur, argint si tombac cuprat, din emisiunea dedicată domnitorului Vlad Tepes cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a orasului Bucuresti de către acesta, la 20 septembrie 1459, se realizează prin sucursalele Bucuresti, Cluj, lasi si Timis ale Băncii Nationale a României.

 

p. Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 7 septembrie 2009.

Nr. 33.

 


ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind principiile de organizare a unui sistem de control intern si management al riscurilor, precum si organizarea si desfăsurarea activitătii de audit intern la asigurători/reasiguratori

 

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 1 septembrie 2009 prin care s-au adoptat Normele privind principiile de organizare a unui sistem de control intern si management al riscurilor, precum si organizarea si desfăsurarea activitătii de audit intern la asigurători/reasiguratori,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind principiile de organizare a unui sistem de control intern si management al riscurilor, precum si organizarea si desfăsurarea activitătii de audit intern la asigurători/reasiguratori, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.117/2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind principiile de organizare ale unui sistem de control intern si management al riscului la asigurători, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 3 iulie 2006.

Art. 3. - Directia generală reglementări contabile din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 7 septembrie 2009.

Nr. 18.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind principiile de organizare a unui sistem de control intern si management al riscurilor, precum si organizarea si desfăsurarea activitătii de audit intern la asigurători/reasiguratori

 

CAPITOLUL I

Definitii

 

Art. 1. - În sensul prezentelor norme, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. profil de risc - o descriere a riscurilor la care asigurătorul/reasiguratorul este expus. Profilul de risc exprimă natura riscurilor care amenintă societatea, în functie de complexitatea activitătii si de obiectivele sale strategice;

2. toleranta fată de risc - suma la risc pe care asigurătorul/reasiguratorul este dispus să o accepte în desfăsurarea activitătii sale, în concordantă cu obiectivele sale strategice. Toleranta fată de risc va specifica limitele de risc stabilite ca parte a politicilor de management al riscului;

3. fesfe de stres - analize cantitative sau calitative efectuate cu scopul de a evalua impactul unor evolutii nefavorabile ale factorilor de risc, luati individual sau combinati într-un scenariu unic, asupra situatiei financiare a asigurătorilor/reasiguratorilor;

4. risc de subscriere - posibilitatea înregistrării de pierderi sau a nerealizării profiturilor estimate din cauza stabilirii inadecvate a tarifelor de primă si/sau a rezervelor tehnice comparativ cu obligatiile asumate si care poate să rezulte, fără a fi limitativ, din fluctuatii în frecventa si severitatea evenimentelor asigurate în raport cu estimările din momentul subscrierii;

5. risc de piată - posibilitatea înregistrării de pierderi sau a nerealizării profiturilor estimate, care rezultă, direct ori indirect, din fluctuatiile în nivelul si volatilitatea pretului de piată al activelor, obligatiilor si instrumentelor financiare. Riscul de piată cuprinde riscul valutar si riscul ratei dobânzii;

6. risc de credit - posibilitatea înregistrării de pierderi sau a nerealizării profiturilor estimate, care rezultă din fluctuatiile în ratingul emitentilor de valori mobiliare si al oricăror debitori fată de care societătile de asigurare sunt expuse sau din neîndeplinirea obligatiilor contractuale de către intermediari, asigurati, reasiguratori sau alti debitori;

7. risc operational- posibilitatea înregistrării de pierderi sau a nerealizării profiturilor estimate, care apare din procesele interne inadecvate, din vina angajatilor sau din erorile generate de sistemul informatic, precum si din factori externi;

8. risc de lichiditate - posibilitatea înregistrării de pierderi sau a nerealizării profiturilor estimate, ce rezultă din imposibilitatea asigurătorilor de a valorifica active pentru a onora în orice moment si cu costuri rezonabile obligatiile de plată pe termen scurt sau din încasarea cu dificultate a creantelor din contractele de asigurare/reasigurare;

9. risc de concentrare - expunerea la un risc cu un potential de generare de pierderi suficient de mari încât să ameninte solvabilitatea sau situatia financiară a asigurătorului/ reasiguratorului;

10. risc de contagiune - posibilitatea înregistrării de pierderi generate de apartenenta la grup, apărută ca urmare a raporturilor pe care societatea le are cu alte entităti din grup, situatiile de dificultate care apar într-o entitate putând să se propage cu efecte negative asupra solvabilitătii societătii de asigurare/reasigurare;


11. risc reputational- posibilitatea înregistrării de pierderi sau a nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a deteriorării imaginii si/sau a managementului societătii (publicitătii negative) care conduce la lipsa încrederii publicului în integritatea societătii;

12. tehnici de diminuare a riscului - toate procedurile care dau posibilitatea asigurătorului să transfere partial sau total riscurile sale către o altă entitate;

13. externalizare - un acord încheiat între asigurător/ reasigurator si un furnizor de servicii, în baza căruia furnizorul execută în numele si/sau pentru asigurător/reasigurator un serviciu ori o activitate, chiar dacă aceasta nu priveste direct activitatea de asigurare;

14. control intern - proces continuu la care participă conducerea administrativă, conducerea executivă, precum si întregul personal al asigurătorilor, prin care se furnizează o asigurare rezonabilă asupra atingerii obiectivelor prevăzute la art. 3;

15. conducerea administrativă - consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere, pentru societătile care au adoptat sistemul dualist de conducere;

16. conducerea executivă - astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare;

17. conducerea operativă - persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul asigurătorului, al sucursalelor si al altor sedii secundare;

18. managementul riscului - un proces prin care se evaluează, se monitorizează si se controlează riscurile (generate de factori interni sau de factori externi) care ar putea avea un impact negativ asupra activitătii asigurătorului/ reasiguratorului. Sistemul de management al riscului cuprinde reguli si proceduri necesare pentru identificarea, măsurarea, administrarea si raportarea riscurilor la care asigurătorul ar putea fi expus, luând în considerare si interdependenta dintre riscuri;

19. audit intern - activitate independentă constând într-o examinare obiectivă a modului de realizare a administrării riscurilor, sistemului de control intern si proceselor de conducere ale societătilor, în scopul furnizării unei asigurări rezonabile că acestea functionează corespunzător si vor permite atingerea obiectivelor societătii de asigurare/reasigurare.

 

CAPITOLUL II

Sistemul de control intern

 

Art. 2. - Sistemul de control intern cuprinde ansamblul activitătilor de control intern din cadrul tuturor structurilor societătii de asigurare/reasigurare, corespunzător dimensiunii, naturii si complexitătii activitătii, cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor societătii de asigurare/reasigurare.

Art. 3. - În cadrul sistemului de control intern, asigurătorii/reasiguratorii trebuie să definească reguli, proceduri si o structură organizatorică ierarhizată care să asigure o functionare corectă a activitătii în cadrul societătii si să urmărească:

a) desfăsurarea activitătii în conditii de eficientă si rentabilitate;

b) controlul adecvat al riscurilor care pot afecta atingerea obiectivelor societătii;

c) furnizarea unor informatii corecte, relevante, complete si oportune structurilor implicate în luarea deciziilor în cadrul societătilor si utilizatorilor externi ai informatiilor;

d) protejarea patrimoniului;

e) conformitatea activitătii societătii cu reglementările legale în vigoare, politica si procedurile societătii.

Art. 4. - Activitătile de control intern includ cel putin următoarele:

a) analize la nivelul conducerii administrative si al conducerii executive;

b) analize operative la nivelul compartimentelor si al structurilor teritoriale ale asigurătorilor;

c) controale faptice care au în vedere restrictionarea accesului la active, cum ar fi disponibilităti bănesti etc;

d) analiza încadrării în limitele impuse expunerilor la risc si urmărirea modului în care sunt solutionate situatiile de neconformitate;

e) aprobări si autorizări, în cazul operatiunilor ce depăsesc anumite limite de sume, asigurându-se astfel controlul asupra realizării operatiunilor respective de către nivelul de conducere competent si stabilirea responsabilitătilor;

f) verificări ale tranzactiilor efectuate la nivelul asigurătorului si efectuarea de reconcilieri, în special acolo unde există diferente între metodologiile sau sistemele de evaluare utilizate în compartimentele responsabile cu initierea tranzactiilor (front office) si compartimentele responsabile cu înregistrarea si monitorizarea tranzactiilor initiate (back office). Rezultatele verificărilor vor fi comunicate nivelului de conducere superior competent.

Art. 5. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să revizuiască activitătile de control intern, cel putin anual, pentru a identifica si a evalua în mod corespunzător orice riscuri nou-apărute ca urmare a dezvoltării activitătii.

Art. 6. - În vederea organizării unui sistem de control intern eficient, asigurătorii/reasiguratorii trebuie să urmărească:

a) repartizarea corespunzătoare a atributiilor la toate nivelurile organizatorice, asigurându-se că personalului nu îi sunt alocate responsabilităti care să conducă la conflicte de interese. Domeniile care pot fi afectate de potentiale conflicte de interese trebuie să fie identificate si supuse unei monitorizări independente exercitate de persoane neimplicate direct în activitătile respective, a căror informare este efectuată pe baza unor linii de raportare stabilite în mod corespunzător;

b) adoptarea unui cod etic pentru personalul propriu, care să definească reguli comportamentale, de disciplină si situatii de potentiale conflicte de interese si să prevadă actiuni corective adecvate, în cazul în care se încalcă procedurile societătii sau codul etic;

c) evitarea politicilor sau practicilor de remunerare ce pot favoriza activităti ilegale, care nu respectă standardele etice sau care presupun riscuri fată de interesele societătii;

d) stabilirea unor canale de comunicare care să asigure un flux corespunzător de informatii, la toate nivelurile, care să garanteze că personalul propriu cunoaste politicile si procedurile cu implicatii asupra atributiilor si responsabilitătilor sale, că orice informatii relevante ajung în timp util si să permită:

- informarea conducerii administrative si a conducerii executive asupra riscurilor aferente activitătii si functionării asigurătorilor/reasiguratorilor;

- informarea nivelurilor inferioare de conducere operativă si a personalului atât asupra strategiilor asigurătorilor/ reasiguratorilor, cât si asupra politicilor si procedurilor stabilite;

- difuzarea informatiilor între compartimentele si structurile teritoriale ale asigurătorilor/reasiguratorilor pentru care respectivele informatii au relevantă;

e) elaborarea de planuri alternative care să permită reluarea activitătii în cazul aparitiei unor situatii neprevăzute, pentru evitarea pierderilor generate de întreruperea activitătii datorită unor factori externi ce nu pot fi controlati de către asigurători/reasiguratori. Replicarea sistemelor critice trebuie asigurată fie prin existenta unor sisteme de rezervă situate într-o altă locatie apartinând asigurătorilor/reasiguratorilor, fie prin intermediul unui furnizor extern de servicii. Functionarea planurilor alternative trebuie testată periodic prin simularea operatiunilor pe sistemele de rezervă, în scopul verificării disponibilitătii acestora;

f) elaborarea unor proceduri privind tehnologia de informare si comunicare, menită să asigure existenta si mentinerea unui sistem informatic adecvat nevoilor societătii, corespunzător cu dimensiunea si activitatea societătii, care să asigure:

1. separarea mediului de dezvoltare de cel de operare. Accesul la diversele medii trebuie reglementat si controlat prin proceduri întocmite, tinând cont de exigenta de limitare a riscurilor si a fraudei. Aceste proceduri garantează siguranta datelor, limitând accesul persoanelor neautorizate din mediul de operare si înregistrând toate tentativele de acces neautorizate;

2. elaborarea de proceduri pentru aprobarea si achizitia sistemelor hardware si software, precum si externalizarea serviciilor din sistemul informatic;

3. elaborarea de proceduri ce asigură siguranta fizică a sistemelor hardware, software si a băncilor de date, precum si prevenirea utilizării necorespunzătoare a informatiei de către personalul asigurătorilor pentru obtinerea unor beneficii personale sau prejudicierea reputatiei societătii;

4. asigurarea conditiilor de securitate pentru zonele în care sunt accesate informatii cu caracter confidential;

5. adoptarea de proceduri pentru identificarea si gestionarea evenimentelor care pot prejudicia continuitatea activitătii, cum ar fi: incendii, defectiuni la sistemele hardware sau software, erori operationale din partea utilizatorilor, introducere involuntară de componente străine care să creeze daune sistemului informatic sau retelei etc.

Procedurile sunt supuse verificării din partea auditului intern.

Art. 7. - (1) În vederea evitării disfunctionalitătilor în cadrul activitătii si a eventualelor pierderi generate de acestea, asigurătorii/reasiguratorii trebuie să controleze eficient riscurile implicate de utilizarea sistemelor informatice. În acest scop se vor efectua atât controale generale la nivelul întregului sistem informatic, cât si controale la nivelul fiecărei aplicatii informatice din componenta acestuia.

(2) Controalele generale se efectuează asupra infrastructurii hardware si de comunicatii a sistemelor informatice, precum si asupra sistemelor de operare care asigură functionarea acestora. Controalele au drept scop verificarea functionării continue si corespunzătoare a acestora.

(3) Controalele generale includ si verificarea existentei si aplicării procedurilor interne de salvare si restaurare a datelor, a politicilor de efectuare a achizitiilor, a procedurilor de dezvoltare a aplicatiilor informatice, a procedurilor de administrare si întretinere, precum si a politicilor de securitate vizând accesul fizic si logic la resursele sistemului informatic.

(4) Controalele efectuate la nivelul aplicatiilor informatice presupun verificarea existentei unor proceduri de validare si control incluse în codul aplicatiilor informatice utilizate, precum si a unor proceduri/manuale de verificare a modului de procesare a tranzactiilor si efectuării operatiunilor.

Art. 8. - (1) Deficientele identificate în legătură cu sistemul de control intern trebuie să fie raportate imediat nivelului de conducere competent, care trebuie să ia măsuri pentru remedierea cu promptitudine a acestora.

(2) Deficientele majore ale sistemului de control intern trebuie să fie raportate conducerii executive a asigurătorilor/ reasiguratorilor si conducerii administrative a acestora.

(3) Conducerea executivă a asigurătorilor/reasiguratorilor are responsabilitatea de a stabili un sistem de detectare a deficientelor sistemului de control intern si de a întreprinde măsuri pentru solutionarea respectivelor deficiente.

 

CAPITOLUL III

Sistemul de management al riscului

 

Art. 9. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să dispună de un sistem de management al riscurilor proportional cu dimensiunea, natura si complexitatea activitătii exercitate.

Art. 10. - Politica privind managementul riscurilor trebuie să fie transpusă în mod clar si transparent în norme interne si manuale de proceduri, făcându-se distinctie între standardele generale aplicabile întregului personal si regulile specifice aplicabile anumitor categorii de personal care utilizează informatii confidentiale sau au responsabilităti de a angaja societatea.

Art. 11. - Pentru asigurarea unui sistem de management al riscului eficient, asigurătorii/reasiguratorii trebuie să stabilească, după caz:

a) un sistem de proceduri de autorizare a operatiunilor afectate de riscuri;

b) un sistem de stabilire a limitelor expunerii la risc si de monitorizare a acestora, care să reflecte profilul de risc ales si care să fie în conformitate cu legislatia si cu reglementările în vigoare; limitele stabilite la nivelul activitătilor si/sau compartimentelor/sediilor secundare trebuie corelate cu cele stabilite la nivel de ansamblu al asigurătorilor/reasiguratorilor;

c) un sistem de raportare a expunerilor la riscuri, precum si a altor aspecte legate de riscuri de la fiecare compartiment către nivelurile de conducere corespunzătoare;

d) criterii de recrutare si remunerare a personalului, care să stabilească standarde ridicate pentru pregătirea, experienta si integritatea acestuia;

e) un program de instruire a personalului.

Art. 12. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să opteze pentru un profil de risc, stabilind obiectivul si strategia de administrare a fiecărui risc, inclusiv în ceea ce priveste activitătile externalizate.

Art. 13. - Societătile de asigurare/reasigurare trebuie să fie capabile, printr-un proces adecvat de analize, să înteleagă natura riscurilor identificate, originea lor, posibilitatea de a le controla si efectele care pot deriva din acestea. Procesul de analiză include evaluări calitative si evaluări cantitative, prin adoptarea unor metodologii de măsurare a expunerii la risc, inclusiv sisteme de determinare a pierderii maxime posibile, unde este cazul.

Art. 14. - Analizele includ cel putin următoarele riscuri: riscul de subscriere, riscul de piată, riscul de credit, riscul operational, riscul de lichiditate, riscul de concentrare, riscul de contagiune si riscul reputational.

Art. 15. - Pentru măsurarea expunerii la risc societătile vor tine cont de relatia dintre riscuri, evaluându-le atât separat, cât si sub o bază agregată.

Art. 16. - (1) Identificarea si evaluarea riscurilor trebuie să se realizeze cu luarea în considerare a factorilor interni (complexitatea structurii organizatorice, natura activitătilor desfăsurate, calitatea personalului si fluctuatia acestuia) si a factorilor externi (conditii economice, schimbări legislative sau legate de mediul concurential în sectorul de asigurări, progrese tehnologice).

(2) Procesul de evaluare a riscurilor trebuie să includă identificarea atât a riscurilor care sunt controlabile de către asigurători/reasiguratori, cât si a celor necontrolabile. În cazul riscurilor controlabile, asigurătorii/reasiguratorii trebuie să stabilească dacă îsi asumă integral aceste riscuri sau măsura în care doresc să le reducă prin proceduri de control. În cazul riscurilor necontrolabile, asigurătorii trebuie să decidă dacă le acceptă sau dacă elimină ori reduc nivelul activitătilor afectate de riscurile respective.

(3) Evaluarea riscurilor trebuie efectuată si în conditiile unor scenarii alternative, inclusiv în conditii de criză.


Art. 17. - Pentru fiecare dintre sursele de risc identificate, societătile de asigurare/reasigurare trebuie să efectueze analize cantitative utilizând teste de stres.

Art. 18. - Testele de stres vor fi create si dezvoltate în concordantă cu dimensiunea si natura activitătii societătii si vor avea o frecventă specifică tipului de risc, evolutiei dimensiunii activitătii societătii si contextului pietei, dar cel putin cu o scadentă anuală.

Art. 19. - Rezultatele acestor teste sunt făcute cunoscute conducerii administrative, în scopul de a oferi informatii pentru revizuirea si îmbunătătirea politicii de gestiune a riscurilor, liniilor operative si limitelor de expunere fixate.

Art. 20. - Dacă rezultatele acestor analize de stres indică o vulnerabilitate fată de anumite riscuri, asigurătorii adoptă imediat măsuri pentru gestionarea adecvată a acestor riscuri.

Art. 21. - În ceea ce priveste activitatea de investitii, asigurătorii/reasiguratorii trebuie să întocmească proceduri pentru monitorizarea si administrarea activelor, în corelatie cu natura si scadenta obligatiilor, si să se asigure că activitatea de investitii este potrivită profilului de risc aprobat.

Art. 22. - Politicile de identificare, evaluare si gestiune a riscurilor aferente activitătii de investitii trebuie definite si implementate având o viziune integrată asupra activelor si a obligatiilor din bilantul contabil. Dezvoltarea unor tehnici si modele de management al activelor si al obligatiilor este fundamentală pentru o corectă întelegere si gestiune a expunerii la risc, care poate să derive din lipsa unui echilibru între partea de active si cea de obligatii.

Art. 23. - Procesele de identificare si evaluare a riscurilor trebuie să se desfăsoare continuu, pentru a tine cont de modificările intervenite în natura si dimensiunea afacerii si în contextul de piată, precum si de aparitia unor noi riscuri sau de schimbarea celor existente. O atentie deosebită trebuie acordată evaluării riscurilor care apar odată cu oferta de noi produse sau cu intrarea pe alte piete, si modului în care poate fi afectată administrarea activelor si a obligatiilor.

Art. 24. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să definească o procedură prin care să se evidentieze cu operativitate aparitia unor riscuri care pot afecta situatia patrimonială si economică sau care depăsesc limitele de tolerantă fixate. Pentru surse de risc majore identificate, societatea trebuie să dispună măsuri de interventie imediate.

Art. 25. - (1) Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să dispună de un sistem informatic auditat în conformitate cu reglementările în vigoare privind tehnologia informatiei, care să certifice adecvarea acestuia la specificul si volumul activitătii, gradul de securitate a informatiei, capacitatea de a furniza raportările solicitate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, capacitatea de conectare la retea pentru transmiterea electronică a raportărilor, capacitatea de stocare/arhivare a datelor, îndeplinirea de către sistemele informatice a criteriilor minimale prevăzute de reglementările în vigoare pentru prelucrarea automată a datelor în domeniul financiar-contabil.

(2) Auditarea sistemelor informatice conform prevederilor alin. (1) se va efectua de către un auditor financiar, altul decât cel care auditează situatiile financiare ale societătii, membru activ al Camerei Auditorilor Financiari din România si care trebuie să dispună de personal specializat, cu experientă în ceea ce priveste sistemele informatice.

Art. 26. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să dispună de un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscurilor, care implică analize independente si regulate, evaluări ale eficacitătii sistemului si, acolo unde se impune, asigurarea remedierii deficientelor constatate. Rezultatele unor astfel de analize trebuie să fie comunicate în mod direct conducerii administrative, comitetului de management al riscurilor si comitetului de audit.

Art. 27. - În procesul de management al riscurilor, asigurătorii/reasiguratorii trebuie să constituie un comitet de management al riscurilor.

Art. 28. - (1) Comitetul de management al riscurilor este un comitet permanent, ale cărui functionare si atributii sunt reglementate de prezentele norme si de regulamentele interne ale fiecărui asigurător/reasigurator.

(2) Comitetul de management al riscurilor îsi poate desfăsura lucrările în subcomitete, în functie de mărimea si de complexitatea asigurătorului/reasiguratorului.

(3) Comitetul de management al riscurilor se constituie prin decizie a conducerii administrative si trebuie să cuprindă minimum 3 membri, în functie de dimensiunea activitătii societătii.

Art. 29. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să dispună de un regulament al comitetului de management al riscurilor, aprobat la nivelul conducerii administrative si revizuit periodic, după caz, care să indice componenta, autoritatea si responsabilitătile acestuia si modul de raportare către conducerea administrativă.

Art. 30. - (1) Membrii comitetului de management al riscurilor trebuie să aibă o experientă compatibilă cu responsabilitătile lor în cadrul acestuia.

(2) Comitetul de management al riscurilor este format din membri ai conducerii executive si operative a asigurătorului/reasiguratorului.

Art. 31. - Comitetul de management al riscurilor va avea cel putin următoarele atributii:

a) să informeze conducerea administrativă asupra situatiei expunerilor societătii la riscuri, ori de câte ori intervin schimbări semnificative în expunerea la riscuri, dar cel putin trimestrial, informări suficient de detaliate si oportune care să permită conducerii să cunoască si să evalueze performanta în monitorizarea si controlul riscurilor, potrivit politicilor aprobate;

b) să informeze conducerea administrativă asupra problemelor si evolutiilor semnificative care ar putea influenta profilul de risc al asigurătorului/reasiguratorului;

c) să dezvolte politici si proceduri adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor si să stabilească limite corespunzătoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru conditii de criză, în conformitate cu mărimea, complexitatea si situatia financiară a asigurătorului/ reasiguratorului, precum si proceduri necesare pentru aprobarea exceptiilor de la respectivele limite;

d) să aprobe metodologii si modele adecvate pentru evaluarea riscurilor si limitarea expunerilor la riscuri;

e) să aprobe angajarea asigurătorului/reasiguratorului în noi activităti specifice domeniului de activitate, pe baza analizei riscurilor aferente acestora;

f) să analizeze măsura în care planurile alternative de care dispune asigurătorul/reasiguratorul corespund situatiilor neprevăzute cu care acesta s-ar putea confrunta;

g) să stabilească sisteme de raportare în cadrul societătii privind aspecte legate de riscuri;

h) să stabilească competente si responsabilităti la nivel de compartimente privind administrarea si controlul expunerilor la riscuri.

 

Structura de management al riscului

 

Art. 32. - Societătile de asigurare/reasigurare trebuie să instituie o structură de management al riscului, corespunzător naturii, dimensiunii si complexitătii activitătii, care:

a) contribuie la definirea metodologiei de măsurare a riscurilor;

b) avizează fluxurile informationale necesare pentru asigurarea controlului operativ al expunerilor la risc si ia măsuri imediate pentru corectarea acestora;


c) întocmeste rapoartele către conducerea administrativă si conducerea executivă privind evolutia riscurilor si depăsirea limitelor de tolerantă aprobate;

d) contribuie la efectuarea analizelor de stres.

Art. 33. - Structura de management al riscului trebuie să nu fie subordonată functiilor operative. Pozitia organizatorică a structurii de management al riscului este lăsată la autonomia societătilor de asigurare, acestea trebuind să respecte principiul de separare între functiile operative si cele de control.

Art. 34. - Persoana desemnată de asigurători/reasiguratori pentru conducerea acestei structuri trebuie să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute de Normele privind autorizarea asigurătorilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 16/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 14 august 2009.

 

CAPITOLUL IV

Rolul si responsabilitătile conducerii administrative si ale conducerii executive

 

SECTIUNEA 1

Rolul si responsabilitătile conducerii administrative si ale conducerii executive în ceea ce priveste controlul intern

 

Art. 35. - (1) Conducerea administrativă a asigurătorilor/ reasiguratorilor este responsabilă pentru stabilirea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat si eficient.

(2) În contextul prevederilor alin. (1), conducerea administrativă a asigurătorilor/reasiguratorilor are următoarele atributii:

a) aprobă structura organizatorică a societătii, precum si atributiile si responsabilitătile unitătilor operative;

b) se asigură că sunt adoptate procese decizionale adecvate si că se efectuează o separare corectă a functiunilor;

c) aprobă sistemul de delegare a puterii si a responsabilitătilor, evitând concentrarea excesivă a puterii într-o singură persoană si punând în executie instrumente de verificare a respectării puterilor delegate;

d) defineste si evaluează cel putin o dată pe an strategia si politica de identificare, evaluare si gestiune a riscurilor semnificative si aprobă nivelurile de tolerantă pe care le revizuieste cel putin anual;

e) aprobă politica si strategia societătii, revizuindu-le cel putin anual, si urmăreste evolutia activitătii societătii si a conditiilor externe;

f) verifică dacă conducerea societătii implementează corect sistemul de control intern si de gestiune a riscurilor conform politicilor stabilite;

g) cere să fie periodic informată despre eficacitatea sistemului de control intern si de gestiune a riscurilor.

(3) Pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin, conducerea administrativă trebuie să întreprindă cel putin următoarele măsuri:

a) discutii periodice, cel putin trimestrial, cu conducerea operativă privind eficienta sistemului de control intern;

b) analiză periodică, cel putin trimestrial, a evaluărilor sistemului de control intern efectuate de conducerea operativă si de auditul intern;

c) urmărirea implementării de către conducerea operativă a recomandărilor formulate de auditul intern, de auditorul financiar extern si de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu privire la deficientele sistemului de control intern si examinarea efectului măsurilor implementate.

Art. 36. - (1) Conducerea executivă a asigurătorului/ reasiguratorului are responsabilităti pe linia monitorizării functionării adecvate si eficiente a sistemului de control intern.

(2) În contextul prevederilor alin. (1), conducerea executivă are cel putin următoarele atributii:

a) defineste în detaliu structura organizatorică a societătii, drepturile si responsabilitătile unitătilor operative si procesele decizionale, în concordantă cu politica stabilită de conducerea administrativă; asigură o separare a obligatiilor si a responsabilitătilor între functii în scopul de a evita situatiile de conflict de interese;

b) realizează politica de evaluare si de gestiune a riscurilor aprobată de conducerea administrativă, asigurând definirea limitelor operative, si verifică încadrarea în aceste limite; monitorizează expunerea la riscuri si respectarea nivelurilor de tolerantă aprobate de organul administrativ;

c) se asigură că responsabilitătile delegate conducerii operative cu privire la stabilirea politicilor si procedurilor de control intern sunt îndeplinite în mod corespunzător;

d) verifică dacă conducerea administrativă este periodic informată despre eficienta si functionalitatea sistemului de control intern si de gestiune a riscurilor;

e) urmăreste dacă personalul societătii îsi cunoaste propriul rol si propriile responsabilităti, cu scopul de a fi efectiv implicat în desfăsurarea controlului ca si cum ar face parte din propria sa activitate;

f) stabileste procese operative si canale de raportare;

g) promovează continuu comunicarea în cadrul societătii cu scopul de a favoriza adeziunea întregului personal la principiile de integritate morală si valorile etice;

h) propune conducerii administrative initiative menite să îmbunătătească sistemul de control intern si de gestiune a riscurilor;

i) asigură instruirea corespunzătoare a personalului.

 

SECTIUNEA a 2-a

Rolul si responsabilitătile conducerii administrative si ale conducerii executive în ceea ce priveste managementul riscului

 

Art. 37. - În domeniul managementului riscurilor, conducerea administrativă a asigurătorilor/reasiguratorilor are cel putin următoarele atributii:

a) să aprobe si să reconsidere profilul de risc al acestora;

b) să aprobe politicile privind managementul riscurilor, să le analizeze periodic, cel putin anual, si să dispună revizuirea acestora, după caz;

c) să asigure luarea de către conducerea executivă a măsurilor necesare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor, inclusiv pentru activitătile externalizate;

d) să aprobe procedurile de stabilire a competentelor si a responsabilitătilor în domeniul managementului riscurilor;

e) să aprobe externalizarea unor activităti;

f) să aprobe politica de instruire a personalului.

Art. 38. - În domeniul managementului riscurilor, conducerea executivă a asigurătorilor/reasiguratorilor este responsabilă cel putin pentru următoarele:

a) implementarea strategiilor aprobate de conducerea administrativă si asigurarea comunicării acestora personalului implicat în punerea lor în aplicare;

b) asigurarea comunicării politicilor si procedurilor pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor personalului implicat în punerea lor în aplicare;

c) mentinerea unor sisteme de raportare corespunzătoare a expunerilor la riscuri, precum si a altor aspecte legate de riscuri;

d) mentinerea limitelor corespunzătoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru conditii de criză, în conformitate cu mărimea, complexitatea si cu situatia financiară a asigurătorilor/ reasiguratorilor;

e) mentinerea eficientei si eficacitătii sistemului de control intern;


f) analizarea oportunitătii externalizării unor activităti prin prisma riscurilor implicate de externalizare;

g) supravegherea si monitorizarea contractelor de externalizare;

h) urmărirea instruirii corespunzătoare a personalului;

i) asigurarea concordantei politicilor de remunerare a personalului cu strategia asigurătorului/reasiguratorului privind riscurile.

 

CAPITOLUL V

Audit intern

 

Art. 39. - Asigurătorii/Reasiguratorii au obligatia, conform reglementărilor în vigoare privind auditul intern, să instituie o functie/structură de audit intern cu scopul de a monitoriza si evalua eficacitatea si eficienta sistemului de control intern si a celorlalte activităti din cadrul societătii.

Art. 40. - Functia de audit intern trebuie organizată respectându-se următoarele cerinte:

a) pozitia functiei în cadrul structurii organizatorice trebuie să fie astfel încât să garanteze independenta si autonomia, pentru a nu fi compromisă obiectivitatea procesului de audit; functia de audit intern nu depinde ierarhic de niciun responsabil din aria operativă; personalului implicat în auditul intern nu trebuie să îi fie încredintate responsabilităti operative sau acesta nu trebuie să verifice activitatea desfăsurată în trecut, dacă nu a trecut cel putin un an de la schimbarea activitătii;

b) functia de audit intern trebuie să aibă legături cu toate structurile de control din cadrul societătii;

c) responsabilul cu functia de audit intern este numit de conducerea administrativă. El trebuie să aibă competenta profesională pentru a realiza această activitate, conform reglementărilor Camerei Auditorilor Financiari din România. Atributiile persoanei responsabile cu functia de audit intern trebuie clar definite, iar responsabilitatea si modalitatea de raportare către conducerea administrativă trebuie precizate în fisa postului/obligatiile contractuale (în cazul externalizării auditului intern). Responsabilul cu functia de audit intern este împuternicit cu autoritatea necesară pentru a garanta independenta sa;

d) personalului implicat în activitatea de audit intern trebuie să i se asigure accesul la toate structurile societătii si la întreaga documentatie, inclusiv informatii privind activitătile externalizate;

e) structura trebuie să fie corespunzătoare dimensiunii societătii si obiectivelor stabilite, în ceea ce priveste resursele umane si tehnologia.

Art. 41. - Functia de audit intern va include în principal următoarele activităti:

a) evaluarea eficientei si a gradului de adecvare a sistemului de control intern;

b) evaluarea modului de aplicare si a eficacitătii procedurilor de management al riscurilor;

c) analizarea relevantei si integritătii datelor furnizate de sistemele informationale financiare si de gestiune, inclusiv sistemul informatic;

d) verificarea functionării si eficientei fluxurilor informationale între sectoarele activitătii;

e) evaluarea acuratetei si credibilitătii înregistrărilor contabile care stau la baza întocmirii situatiilor financiare si a raportărilor contabile;

f) evaluarea modului în care se asigură protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel;

g) evaluarea modului în care sunt respectate dispozitiile cadrului legal, cerintele codurilor etice, precum si evaluarea modului în care sunt implementate politicile si procedurile asigurătorului/reasiguratorului;

h) testarea integritătii si credibilitătii raportărilor, inclusiv a celor destinate utilizatorilor externi;

i) eficienta controalelor efectuate asupra activitătilor externalizate.

Art. 42. - Functia de audit intern îsi planifică activitatea astfel încât să identifice zonele care vor fi supuse cu prioritate auditului. Planul de audit este supus aprobării conducerii administrative si identifică activitătile, operatiunile si procesele supuse auditului, operatiunile si sistemele de verificare, descriind criteriile sub care acestea au fost selectionate si specificând resursele necesare executării planului.

Art. 43. - Functia de audit intern va comunica cel putin trimestrial conducerii administrative, conducerii executive si functiei de control intern rezultatele verificării si eventualele disfunctiuni. Este obligatoriu să semnaleze imediat conducerii administrative si conducerii executive situatiile de o gravitate specială. Rapoartele de audit trebuie să fie obiective, clare, concise, oportune si să contină propuneri pentru eliminarea lipsurilor întâlnite.

Art. 44. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să elaboreze norme de audit intern, unde vor stabili cel putin următoarele:

a) obiectivele si sfera de cuprindere ale auditului intern;

b) pozitia auditului intern în cadrul societătii, competentele si responsabilitătile acestuia;

c) responsabilitătile coordonatorului activitătii de audit intern;

d) termenii si conditiile în care auditorii interni pot furniza servicii de consultantă sau pot îndeplini alte sarcini speciale.

Art. 45. - Normele de audit intern trebuie să fie revizuite periodic, dacă este cazul, si comunicate structurilor organizatorice ale societătii. Ele trebuie aprobate de conducerea administrativă, cu avizul comitetului de audit.

Art. 46. - Normele de audit intern trebuie să prevadă dreptul de initiativă al auditorului intern si autoritatea acestuia de a comunica cu orice membru din cadrul conducerii societătii, de a examina orice activitate, compartiment sau sediu secundar al societătii, precum si accesul acestuia la orice înregistrări, fisiere si informatii interne, inclusiv la informatii destinate conducerii, precum si la procese-verbale si alte materiale cu caracter similar ale tuturor organelor de decizie si consultative, care prezintă relevantă în îndeplinirea atributiilor sale.

Art. 47. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să se asigure că auditorii interni răspund din punct de vedere profesional obiectivelor prevăzute de normele de audit intern si că sunt competenti pentru îndeplinirea responsabilitătilor individuale.

Art. 48. - Pentru a nu fi afectată capacitatea de evaluare critică a auditorilor interni, ca urmare a rutinei si executării permanente a acelorasi sarcini, societătile de asigurare trebuie să asigure, în măsura posibilitătilor, rotirea responsabililor misiunilor de audit intern, cu conditia respectării principiului obiectivitătii si impartialitătii.

Art. 49. - (1) Auditorii interni trebuie să fie prudenti în utilizarea informatiilor colectate în exercitarea activitătii si să asigure protejarea acestor informatii.

(2) Este interzis ca auditorii interni să utilizeze informatiile colectate pentru obtinerea unor avantaje personale sau în orice mod care ar fi contrar prevederilor legale ori în detrimentul obiectivelor societătii de asigurare.

Art. 50. - Auditorii interni trebuie să fie corecti, onesti si incoruptibili, să respecte prevederile legale si ale Codului privind conduita etică în activitatea de audit intern si să comunice informatii potrivit cerintelor legale si ale profesiei.

Art. 51. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să dispună de un comitet de audit, constituit conform reglementărilor în vigoare, si să dispună de un regulament al comitetului de audit, aprobat la nivelul conducerii administrative si revizuit periodic, dacă este cazul, care să indice componenta, competentele si atributiile acestuia, modul de raportare către conducerea administrativă, precum si periodicitatea întrunirilor comitetului de audit.

Art. 52. - Structurile de audit intern, control intern, management al riscului si actuariat, precum si orice alt organ de control căruia îi este atribuită o functie specifică de control colaborează între ele, schimbând orice informatii utile necesare pentru îndeplinirea atributiilor.

 

CAPITOLUL VI

Externalizarea activitătilor

 

Art. 53. - (1) Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să dispună de politici privind externalizarea activitătilor auxiliare sau conexe în raport cu activitătile principale.

(2) Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să dispună de proceduri de administrare a riscurilor asociate activitătilor externai izate.

(3) Procedurile de management al riscurilor asociate activitătilor externalizate se vor referi cel putin la următoarele:

a) luarea deciziilor privind externalizarea unor noi activităti sau modificarea celor existente;

b) selectarea si evaluarea societătilor prestatoare de servicii auxiliare sau conexe în legătură cu aspecte cum ar fi: solvabilitatea, reputatia, familiarizarea cu specificul sectorului asigurărilor, calitatea serviciilor prestate, organizarea activitătii si controlul intern, existenta unui personal competent, existenta unui plan alternativ de redresare a activitătii, asigurarea confidentialitătii informatiei;

c) monitorizarea modului în care societătile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe desfăsoară activitătile externalizate;

d) elaborarea de planuri alternative si stabilirea costurilor si a resurselor necesare pentru schimbarea societătilor prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

Art. 54. - (1) Asigurătorii/Reasiguratorii pot externaliza activităti doar în conditiile încheierii de contracte cu societăti prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

(2) Contractele încheiate cu societăti prestatoare de servicii auxiliare sau conexe în legătură cu activitătile externalizate trebuie să fie în formă scrisă si să cuprindă în mod clar responsabilitătile fiecărei părti.

(3) Asigurătorii/Reasiguratorii vor putea încheia contracte cu societăti prestatoare de servicii auxiliare sau conexe pentru externalizarea unor activităti, în următoarele conditii:

a) asigurarea respectării de către furnizorul de servicii a prevederilor legislatiei în vigoare si a normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor referitoare la serviciile/activitătile externalizate;

b) asigurarea furnizării de către societatea prestatoare de servicii a unor date actualizate la nivelul asigurătorului/ reasiguratorului privind desfăsurarea activitătii externalizate;

c) asigurarea accesului reprezentantilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la toate datele si informatiile aferente operatiunilor efectuate pentru asigurător/reasigurator de către societătile prestatoare de servicii;

d) asigurarea securitătii/confidentialitătii datelor cel putin prin următoarele măsuri: angajamentul societătii prestatoare de servicii auxiliare sau conexe si al personalului acesteia de a se supune regulilor de confidentialitate si drepturile contractuale ale asigurătorului/reasiguratorului de a lua măsuri împotriva societătii prestatoare de servicii auxiliare sau conexe în cazul încălcării confidentialitătii, evidentierea separată a datelor asigurătorului/reasiguratorului de cele ale societătii prestatoare de servicii auxiliare sau conexe si de cele ale altor clienti ai acesteia.

Art. 55. - Asigurătorii/Reasiguratorii nu pot externaliza următoarele activităti:

a) activitatea de audit intern, în conditiile în care furnizorul extern de servicii în domeniul auditului intern are si calitatea de auditor financiar al societătii de asigurare în cauză. Coordonatorul activitătii de audit intern trebuie să fie angajat al societătii de asigurare;

b) organizarea si tinerea contabilitătii, în conditiile în care între persoanele cărora le-ar fi externalizată activitatea de contabilitate si auditorul financiar există legături ce afectează independenta acestuia în exercitarea mandatului;

c) organizarea si desfăsurarea activitătii juridice curente, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare;

d) activitatea de investitii, în ceea ce priveste plasarea si gestionarea activelor admise să acopere rezervele tehnice brute;

e) orice alte activităti care în urma externalizării nu mai pot fi controlate si desfăsurate în conformitate cu regulile unei practici prudente si sănătoase.

Art. 56. - În cazul externalizării unor activităti, conducerea administrativă si conducerea executivă ale asigurătorilor/ reasiguratorilor răspund pentru atingerea obiectivelor controlului intern aferente respectivelor activităti.

 

CAPITOLUL VII

Raportări

 

Art. 57. - (1) Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să întocmească anual un raport asupra conditiilor în care este desfăsurat controlul intern. Acest raport trebuie să cuprindă cel putin:

a) o inventariere a principalelor deficiente identificate în cadrul sistemului de control intern si măsurile întreprinse pentru corectarea acestora;

b) o descriere a modificărilor semnificative intervenite în sistemul de control intern în perioada respectivă, în special axate pe evolutia activitătii si a riscurilor;

c) o descriere a conditiilor de aplicare a procedurilor de control aferente noilor activităti;

d) modul de desfăsurare a controlului intern în cadrul structurilor teritoriale ale asigurătorilor/reasiguratorilor din străinătate.

(2) Raportul întocmit de către asigurători/reasiguratori trebuie să includă si conditiile în care se desfăsoară controlul intern la nivelul entitătilor cuprinse în perimetrul lor de consolidare si al societătilor prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

Art. 58. - (1) Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să întocmească anual un raport privind măsurile luate pe linia managementului riscurilor la care sunt expusi acestia si, după caz, măsurile luate de entitătile cuprinse în perimetrul lor de consolidare si societătile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

(2) Raportul trebuie să fie aprobat de comitetul de management al riscului si trebuie să cuprindă cel putin:

a) profilul de risc al societătii si politica de management al riscurilor, cu specificarea tolerantei asigurătorului/ reasiguratorului la principalele riscuri si limitele stabilite pentru gestionarea acestora;

b) metodologia folosită în evaluarea fiecărei categorii de risc, testele de stres folosite si rezultatele acestora, frecventa si continutul rapoartelor interne privind analiza si administrarea riscurilor;

c) detalii ale politicilor de investitii, incluzând procedurile de identificare, monitorizare si control al riscurilor, detalii referitoare la strategiile investitionale cu produse derivate sau produse cu efect similar, precum si procedurile referitoare la introducerea de noi instrumente de investitii si de monitorizare a riscurilor asociate cu utilizarea acestora;

d) informatii despre managementul intern al portofoliilor de active si al obligatiilor: detalii despre administrarea activelor în corelatie cu natura si scadenta obligatiilor, detalii despre investitiile intragrup realizate;

e) procedurile asigurătorului/reasiguratorului pentru alegerea partenerilor, cu specificarea detaliilor procedurilor de selectare si monitorizare a administratorilor de fonduri si a societătilor de servicii de investitii financiare;

f) o prezentare a modului de abordare si a politicilor asigurătorului/reasiguratorului referitoare la produsele de asigurare, procesul de subscriere, activitatea de reasigurare si solvabilitate;

g) detalii referitoare la salarizarea personalului pentru a stabili dacă compania acordă prime sau alte stimulente salariale mari care determină o mărire nejustificată a expunerii la risc a societătii;

h) un plan de afaceri global al asigurătorului/reasiguratorului pentru anul următor, care cuprinde informatii referitoare la noile produse lansate de societate, strategia de distributie a produselor, procesul de subscriere si activitatea de reasigurare;

i) planurile elaborate de asigurător/reasigurator pentru împrejurări neprevăzute;

j) lista tuturor deciziilor consiliului de administratie/consiliului de supraveghere;

k) detalii referitoare la serviciile externalizate;

l) eventuale modificări în organigrama societătii si în sistemul de delegare a responsabilitătilor fată de cele comunicate anterior către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

m) planul de activitate al comitetului de management al riscului în perioada analizată.

Art. 59. - Asigurătorii/Reasiguratorii trebuie să întocmească anual un raport privind actiunile de audit desfăsurate, din care să reiasă constatările si recomandările auditului intern si modul de implementare a recomandărilor respective la nivelul structurii auditate.

Art. 60. - Rapoartele mentionate la art. 57-59 trebuie să fie transmise Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în termen de 6 luni de la încheierea exercitiului financiar.

Art. 61. - Pentru controlul intern al activitătii, managementul riscului si desfăsurarea activitătii de audit intern, asigurătorii/reasiguratorii vor avea în vedere atât prevederile legislatiei nationale, cât si standardele internationale în materie.

Art. 62. - Asigurătorii/Reasiguratorii vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, până la data de 31 decembrie 2010, dovada auditării sistemului informatic conform cerintelor art. 25.

Art. 63. - Asigurătorii/Reasiguratorii au obligatia să îsi revizuiască/elaboreze normele interne privind organizarea controlului intern al activitătii, normele interne privind organizarea sistemului de management al riscurilor, regulamentul comitetului de management al riscurilor, normele de audit intern si regulamentul comitetului de audit, în concordantă cu prevederile prezentelor norme, si să le transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor până la data de 31 decembrie 2009. Orice revizuire ulterioară a normelor interne va fi transmisă în termen de 30 de zile de la aprobare.

Art. 64. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme constituie contraventie si se sanctionează conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor privind autorizarea asigurătorilor pentru încheierea asigurării obligatorii a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundatiilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2008

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din 8 septembrie 2009, prin care s-au adoptat modificările si completările la Normele privind autorizarea asigurătorilor pentru încheierea asigurării obligatorii a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundatiilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2008,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 4 si ale art. 37 lit. a) din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundatiilor,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. I. - Normele privind autorizarea asigurătorilor pentru încheierea asigurării obligatorii a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundatiilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2009, se modifică după cum urmează:

- La articolul 1 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

,,e) nu se află într-una dintre situatiile prevăzute la art. 39 alin. (3) lit. b), d) si e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, la data solicitării autorizării pentru încheierea asigurării obligatorii a locuintelor;”.

Art. II. - Directiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 8 septembrie 2009.

Nr. 19.


 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind sanctionarea cu interzicerea temporară a exercitării activitătii definite la art. 2 lit. C pct. 56 si 57 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor a Societătii Comerciale „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.07.2001, reprezenta legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor adoptate în sedinta din data de 1 septembrie 2009, conform art. 4 alin. (22)-(241) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia a fost analizată documentatia aferentă Notei nr. 543 din 26 august 2009 privind controlul inopinat efectuat la Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L.,

în conformitate cu atributiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, organele de specialitate ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor au efectuat un control inopinat la Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucuresti, aleea Cricovul Sărat nr. 1, bl. 13, se. D, ap. 49, sectorul 4, J/40/11397/12.07.2006, CUI 18846992, RBK-378/11.12.2006, autorizată să functioneze prin Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 114.434/2006, reprezentată în timpul controlului de domnul Dan Burcă, administrator/conducător executiv.

Controlul efectuat de organele de specialitate ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a avut la bază verificarea respectării prevederilor legale si a celor contractuale privind modul de decontare către asigurători a primelor de asigurare încasate de la asigurati, precum si verificarea respectării obiectului de activitate aprobat prin Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 114.434/2006 si în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si a normelor emise în aplicarea acesteia.

            În urma efectuării controlului la societatea mai sus mentionată, s-au constatat următoarele:

În timpul controlului, societatea nu a prezentat echipei de control toate documentele solicitate, încălcând astfel prevederile art. 35 alin. (5) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, faptă ce constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. c) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Nici la sediul societătii, nici la punctele de lucru nu sunt afisate la loc vizibil copii ale certificatului de înmatriculare emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, încălcându-se astfel prevederile art. 33 alin. (14) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, faptă ce constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Societatea nu a mentinut si actualizat registrul personalului propriu si Jurnalului asistentilor în brokeraj, încălcând astfel prevederile art. 20 din Normele privind Registrul intermediarilor în asigurări si/sau în reasigurări, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007, cu modificările si completările ulterioare, faptă ce constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

În timpul controlului s-a constatat faptul că societatea a păstrat în mod eronat denumirile conturilor 401, 411 si 707, si anume: „Furnizori” în loc de „Decontări cu asigurătorii si reasiguratorii privind primele intermediate”, „Clienti” în loc de „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere” si, respectiv, „Venituri din vânzarea mărfurilor” în loc de „Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”, încălcând astfel prevederile cap. III pct. 2 „Planul de conturi pentru brokerii de asigurare”, coroborat cu prevederile cap. IV din Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, faptă ce constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

De asemenea, s-a constatat că pentru încasările si plătile făcute în numele sau în contul asiguratilor, reprezentând prime de asigurare, societatea nu a deschis cont/conturi distinct/e, altele decât cele prin care îsi derulează activitatea curentă, încălcând astfel prevederile art. 33 alin. (41) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, faptă ce constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

În plus, societatea nu a evidentiat corespunzător cheltuielile cu fondurile speciale privind activitatea de intermediere în contul special prevăzut de Planul de conturi pentru brokeri 633 „Cheltuieli privind fondurile speciale privind activitatea de intermediere”, iar contul 5321 „Casa în valută”, analiticele contului 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere” deschise pentru Delta Addendum, Generali Asigurări, Omniasig Mircea Vodă si analiticele contului 401 „Decontări cu asigurătorii si reasiguratorii privind primele intermediate” deschise pentru Allianz Tiriac Asigurări, Carpatica Asig, Generali Asigurări, OTP Garancia si Astra prezintă solduri neconforme cu functionalitatea normală a conturilor, prevăzută la cap. VII „Norme metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru brokerii de asigurare” din Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările si completările ulterioare. Societatea a încălcat astfel prevederile cap. VII „Norme metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru brokerii de asigurare” din Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, faptă ce constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

La data controlului, societatea nu detinea o evidentă tehnică centralizată care să ateste primirea/restituirea de la/către societătile de asigurare si distribuirea/restituirea către/de către personalul propriu/colaboratori a documentelor cu regim special apartinând asigurătorilor.

Documentele centralizatoare prin care primele încasate au fost depuse în casieria societătii nu contin mentiuni cu privire la detalierea sumelor depuse si nu sunt însotite de documente justificative în care să fie mentionate, printre altele, data si numărul borderourilor, sumele aferente, persoana care Ie-a întocmit/încasat.

Documentele prin care s-a realizat plata primelor nu contin informatii cu privire la primele plătite, si anume numărul borderourilor, si nu sunt însotite de o situatie centralizată sau de alt document relevant din care să rezulte realitatea informatiilor mentionate în ordinele de plată si care să confirme valoarea primelor efectiv plătite.

Din inventarierea numerarului efectuată cu ocazia controlului din data de 19 august 2009 a rezultat că în casierie existau 730 (saptesutetreizeci) lei. Societatea nu a prezentat registrul de casă însotit de documentele aferente operatiunilor derulate prin casieria societătii în perioada 1 iulie-19 august 2009, care să justifice soldul faptic de la data controlului fată de soldul scriptic în valoare de 1.189.437,23 de lei la data de 30 iunie 2009.

Din sumele încasate în numerar societatea a realizat plăti sistematice (zilnice) în numerar si limitat la valoarea de 5.000 lei, fără ca facturile pe baza cărora s-au realizat plătile să fie însotite de documente justificative care să ateste serviciul prestat.

            În urma controlului s-a constat că Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. se află în litigiu ori în procedură prealabilă a convocării la conciliere cu Societatea Comercială Ardaf- S.A., Societatea Comercială Carpatica - S.A., Societatea Comercială Uniqa - S.A. si Societatea Comercială Euroins - S.A. privind modul de decontare a primelor de asigurare, penalităti de întârziere, despăgubiri si dobânzi.

Din procesele-verbale de conciliere încheiate de Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. cu Societatea Comercială Carpatica - S.A si Societatea Comercială Euroins - S.A. rezultă că Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. a recunoscut că datorează atât Societătii Comerciale Euroins - S.A., cât si Societătii Comerciale Carpatica - S.A. prime de asigurare încasate si nedepuse.

Conform evidentelor contabile la data de 30 iunie 2009 rezultă că brokerul are înregistrate prime de asigurare încasate si nevirate societătilor de asigurare în valoare de 1.463.190,29 lei.

Rezultă astfel că brokerul de asigurare a încasat prime de asigurare fără a le depune la societătile de asigurare, fapta sus-mentionată constituind contraventie potrivit art. 63 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare.

Din verificarea balantelor lunare la data de 30 iunie 2009, a situatiei privind imobilizările, precum si a documentelor primare care au stat la baza înregistrării acestora în contabilitate a rezultat că societatea a fructificat parte din veniturile realizate din activitatea de intermediere în bunuri mobiliare si imobiliare, achizitionând în leasing „Driscă mixer Vertigo”, „Echipament constructii masină de tencuit mixer plus small”, echipamente specifice domeniului constructiilor în valoare de 7.500 euro, 4 loturi de teren si o cotă-parte indiviză dintr-un alt lot cu destinatia drum de servitute în comuna Berceni, judetul Ilfov, în valoare de 1.329.659,85 lei. Pentru o parte din pretul de cumpărare al terenului, societatea a contractat un credit în valoare de 1.277.000 lei de la Banca Transilvania - Sucursala Lipscani.

Conform autorizatiei de construire emise pe numele societătii si procesului-verbal de receptie la terminarea lucrărilor rezultă că pe suprafetele de teren achizitionate au fost construite „6 locuinte însiruite P+1, bransament electric, împrejmuire teren, utilităti, garaj”.

Societatea a prezentat Contractul de constructii montaj nr. 1 din 1 septembrie 2009 încheiat cu Societatea Comercială Eli Ideal Construct - S.R.L., din care rezultă că plata se realizează la receptia lucrărilor, fără documentele de plată aferente achitării lucrărilor de constructii montaj aferente imobilelor construite.

De asemenea, societatea nu a furnizat documente din care să rezulte că imobilele achizitionate si, respectiv, cele construite si receptionate s-ar încadra în categoria imobilelor destinate activitătii proprii sau închirierii.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât, în sedinta din data de 1 septembrie 2009, sanctionarea Societătii Comerciale „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activitătii, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, si până la data plătii integrale a debitelor datorate de broker societătilor de asigurare, conform art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si art. 63 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, precum si stabilirea în sarcina societătii a unor obligatii. Drept care decide:

Art. 1. - Se sanctionează Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucuresti, aleea Cricovul Sărat nr. 1, bl. 13, se. D, ap. 49, sectorul 4, J/40/11397/12.07.2006, CUI 18846992, RBK-378/11.12.2006, autorizată să functioneze prin Decizia presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 114.434/2006, reprezentată în timpul controlului de domnul Dan Burcă, administrator/conducător executiv, cu interzicerea temporară a exercitării activitătii definite la art. 2 lit. C pct. 56 si 57 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, până la data plătii integrale a debitelor datorate de broker societătilor de asigurare.

Art. 2. - (1) Pe toată perioada de interzicere a activitătii de broker de asigurare prevăzută la art. 1, brokerului de asigurare i se interzic desfăsurarea activitătii de negociere si încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistentă pe durata derulării contractelor în curs sau în legătură cu regularizarea daunelor, precum si desfăsurarea oricăror operatiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Brokerul de asigurare are obligatia să aducă la cunostinta clientilor săi interzicerea activitătii de asigurare, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plătii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. are obligatia ca în termen de 3 zile de la data primirii prezentei decizii să restituie societătilor de asigurare toate documentele de asigurare aflate în gestiunea acesteia.

Art. 4. - În termen de 30 de zile de la data primirii prezentei decizii, Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor balanta analitică la data de 31 iulie 2009 care să reflecte corectiile efectuate pentru remedierea deficientelor constatate si înscrise la pct 1.4 si 1.5 din Procesul-verbal nr. 272 din 24 august 2009.

Art. 5. - În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. are obligatia să achite toate debitele datorate societătilor de asigurare.

Art. 6. - În termen de 24 de ore de la efectuarea fiecărei plăti, societatea are obligatia de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documentele care atestă efectuarea plătii.

Art. 7. - (1) Împotriva prezentei decizii Societatea Comercială „Eli Asigurări Broker de Asigurare Reasigurare” - S.R.L. poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă pe timpul solutionării acesteia executarea măsurii sanctionatorii, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 8. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 2 septembrie 2009.

Nr. 677.


 

STATUTUL

Asociatiei Generale a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România

Adoptat în Congresul Ordinar din data de 20 iunie 2009

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România, succesoare de drept a Uniunii Generale a Vânătorilor din România (U.G.V.R.), înfiintată în anul 1919, recunoscută ca persoană juridică prin legea promulgată prin Decretul Regal nr. 1.393/1923, reorganizată ca Asociatia Generală a Vânătorilor din România (A.G.V.R.) prin Decretul nr. 211/1948 si ca Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România prin Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 3.126/1953, institutionalizată ca atare prin prevederile actelor normative adoptate ulterior în legătură cu vânătoarea, pescuitul si regimul armelor, definită expres prin prevederile Legii nr. 26/1976 privind economia vânatului si vânătoarea si ale Legii fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996, republicată, este mentinută în fiintă prin efectul înscrierii în registrele speciale ale asociatiilor si fundatiilor si recunoscută ca fiind de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 259/2001.

(2) Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România, denumită în continuare A.G.V.P.S., este persoană juridică de utilitate publică si de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct si indivizibil.

(3) A.G.VPS. are denumire, sediu, patrimoniu, siglă si drapel proprii; durata functionării acesteia este nedeterminată; modelele siglei si drapelului sunt prezentate în anexele nr. 1 si 2.

(4) A.G.VPS. este înscrisă în Registrul asociatiilor si fundatiilor de la Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti sub nr. 4 din 31 mai 2000 si în Registrul national al persoanelor juridice fără scop patrimonial sub nr. 1.561/A/2000.

(5) A.G.VPS. are sediul în municipiul Bucuresti, Calea Mosilor nr. 128, sectorul 2.

Art. 2. - (1) A.G.VPS. este constituită din organizatiile de vânători si/sau de pescari sportivi constituite pe principiul liberei asocieri si afiliate la aceasta, pe care le reprezintă în plan intern si international.

(2) Afilierea organizatiilor de vânători si/sau de pescari sportivi la A.G.VPS. se face potrivit prezentului statut.

(3) Numărul organizatiilor care se pot afilia la A.G.VPS. este nelimitat.

Art. 3. - A.G.VPS. este afiliată la Consiliul International al Vânătorii si al Protectiei Vânatului (CIC), la Confederatia Internatională de Pescuit Sportiv (CIPS) si la Federatia Asociatiilor de Vânătoare si Conservare a Faunei Sălbatice din Uniunea Europeană (FACE)

Art. 4. - (1) A.G.VPS. are următoarele atributii:

a) sustine activitătile de conservare a biodiversitătii si de protectie a faunei de interes cinegetic si piscicol, precum si a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia;

b) reprezintă si apără interesele organizatiilor afiliate, ale membrilor si personalului angajat al acestora în fata autoritătilor interne si internationale;

c) aprobă afilierea sau, după caz, excluderea organizatiilor de vânători si/sau de pescari sportivi legal constituite, potrivit criteriilor cuprinse în prezentul statut; înregistrează si tine evidenta acestor organizatii si a membrilor vânători ai acestora;

d) armonizează interesele organizatiilor afiliate si mediază neîntelegerile dintre acestea;

e) acordă sprijin si asistentă de specialitate;

f) organizează reuniuni, conferinte, simpozioane, expozitii, competitii sportive în profil si alte manifestări cinegetice si de pescuit sportiv si participă la astfel de manifestări în tară si în străinătate;

g) înfiintează, în conditiile legii, cluburi, fundatii si unităti economice ori desfăsoară activităti economice si agricole cu caracter accesoriu, cuprinse în codurile CAEN 0149, 0170, 0312, 0322, 3311, 4619, 4690, 4723, 4761, 5210, 5510, 5629, 5814, 6820, 9319 si 9499;

h) editează si difuzează publicatii în domeniul cinegetic si halieutic si sprijină editarea si difuzarea unor lucrări de specialitate destinate instruirii candidatilor si membrilor organizatiilor afiliate;

i) formulează initiative legislative sau propuneri si observatii, în calitate de organizatie neguvernamentală de utilitate publică interesată de îmbunătătirea unor acte normative si instructiuni în domeniul specific de activitate;

j) tine evidenta câinilor de vânătoare si eliberează atestate de origine, permisele si semnele distincte pentru câinii de vânătoare proprietatea organizatiilor afiliate si a membrilor acestora;

k) tipăreste, înseriază si distribuie carnetele de membru si permisele de vânătoare pentru organizatiile afiliate;

l) sprijină activitatea de pregătire si de promovare a noilor membri ai organizatiilor afiliate, prin elaborarea si punerea la dispozitie a materialelor bibliografice necesare si prin participarea la examinare; coordonează activitatea de perfectionare a pregătirii personalului propriu si al organizatiilor afiliate;

m) sustine activitătile de prevenire si de combatere a braconajului, organizate de asociatiile membre;

n) monitorizează respectarea legii si a statutului propriu de către organizatiile afiliate;

o) promovează imaginea activitătii cinegetice si halieutice din România, la nivel national si international;

p) sprijină si participă la activităti de cercetare stiintifică specifice faunei de interes cinegetic si piscicol;

r) alte atributii stabilite prin lege si prin reglementările în domeniu.

(2) Atributiile A.G.VPS. pot fi completate operativ, în functie de necesităti, de către Consiliul A.G.VPS., urmând să fie supuse ratificării primului congres.

 

CAPITOLUL II

Structura A.G.V.P.S.

 

Art. 5. - A.G.V.P.S. este forul de reprezentare a organizatiilor membre, compuse din vânători si/sau pescari sportivi, care sunt legal constituite si afiliate la aceasta potrivit prezentului statut.

Art. 6. - Organele A.G.V.P.S. sunt:

a) Congresul, cu atributii de adunare generală;

b) Consiliul, cu atributii de consiliu director;

c) Comisia de cenzori.

Art. 7. - (1) Congresul este organul suprem de conducere al A.G.V.P.S., constituit din delegatii alesi de adunările generale ale organizatiilor afiliate în acest scop, potrivit normei de reprezentare, pentru o perioadă de 5 ani.

(2) Norma de reprezentare este de un delegat la 300 de vânători si, respectiv, de un delegat la 1.500 de pescari sportivi, cu drept de vot si cu o vechime mai mare de 5 ani într-o asociatie afiliată.


(3) Organizatiile afiliate care nu îndeplinesc conditiile normelor de reprezentare se pot grupa, pentru a desemna prin consens un reprezentant al acestora, cu drept de vot, potrivit normei de reprezentare.

(4) Organizatiile afiliate care nu îndeplinesc conditiile normei de reprezentare si nu se grupează pentru a-si desemna un delegat cu drept de vot pot fi reprezentate în congres de către un delegat în calitate de invitat.

(5) Calitatea de delegat la congres se pierde prin deces, renuntare în scris, revocare sau prin pierderea calitătii de membru vânător si/sau de pescar sportiv.

(6) Înlocuirea delegatilor la congres se face de adunarea generală a organizatiei afiliate al cărei delegat a pierdut calitatea, respectându-se principiul reprezentativitătii.

Art. 8. - (1) Congresul se convoacă anual în sesiune ordinară, iar în sesiune extraordinară ori de câte ori este necesar, de către Consiliu, presedinte, director general sau la cererea unor organizatii afiliate care însumează cel putin o treime din numărul membrilor vânători si pescari sportivi înscrisi în evidentele tuturor organizatiilor afiliate, adresată Consiliului A.G.V.P.S.

(2) O dată la 5 ani, după desfăsurarea adunărilor generale de alegeri la organizatiile afiliate, Congresul alege presedintele, 3 vicepresedinti si 16 membri ai Consiliului, precum si Comisia de cenzori.

(3) În situatii de exceptie, Congresul poate prelungi mandatul membrilor Consiliului A.G.V.P.S. pentru o perioadă de până la un an.

Art. 9. - Congresul are următoarele atributii:

a) dezbate si aprobă anual raportul de activitate al Consiliului, bilantul contabil, raportul Comisiei de cenzori, programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli; la încetarea mandatului membrilor Consiliului, se pronuntă asupra gestiunii pe perioada îndeplinirii mandatului;

b) dezbate si stabileste strategia A.G.V.P.S.;

c) alege presedintele, vicepresedintii si membrii Consiliului si aprobă, când este cazul, angajarea directorului general;

d) alege Comisia de cenzori;

e) modifică Statutul A.G.V.P.S. si Statutul-cadru al organizatiilor afiliate la A.G.V.P.S., prevăzut în anexa nr. 3;

f) hotărăste cu privire la afilierea A.G.V.P.S. la organizatii si organisme internationale de profil;

g) alege reprezentantii A.G.V.P.S. În organismele interne si internationale din care asociatia face parte;

h) solutionează contestatiile împotriva hotărârilor de excludere si de respingere a cererii de afiliere;

i) aprobă Regulamentul privind dobândirea carnetului de membru al unei organizatii afiliate;

j) aprobă Normele unitare de desfăsurare a adunărilor generale de alegeri la nivelul organizatiilor afiliate;

k) ratifică sau anulează, după caz, hotărârile Consiliului luate în situatii deosebite, care sunt în competenta sa;

l) acordă titlul de „Membru de onoare al A.G.V.P.S.”, potrivit criteriilor adoptate în acest sens;

m) stabileste conditiile de reciprocitate privind practicarea vânătorii si pescuitului recreativ-sportiv între membrii asociatiilor afiliate;

n) îndeplineste orice alte atributii potrivit legii.

Art. 10. - (1) Consiliul conduce activitatea A.G.V.P.S. În intervalul dintre sedintele Congresului si este alcătuit din presedinte, 3 vicepresedinti si director general, ca membri de drept, si un număr de 16 membri, toti cu o vechime mai mare de 10 ani într-o organizatie afiliată, desemnati pe grupe de judete.

(2) La lucrările Consiliului pot participa cu drept de vot si fostii presedinti ai A.G.V.P.S., în calitate de presedinte de onoare, dacă îsi păstrează calitatea de membru al unei organizatii afiliate.

Art. 11. - Consiliul se reuneste în sedinte ordinare o dată pe trimestru si în sedinte extraordinare ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui, a directorului general sau la cererea a cel putin unei treimi din numărul membrilor acestuia.

Art. 12. - Consiliul are următoarele atributii:

a) duce la îndeplinire hotărârile Congresului;

b) prezintă în Congres raportul de activitate si executia bugetară pe perioada anterioară;

c) propune programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli pe anul în curs, rectifică, în caz de nevoie, bugetul de venituri si cheltuieli;

d) stabileste atributiile si responsabilitătile vicepresedintilor A.G.V.P.S. si ale membrilor săi;

e) hotărăste cu privire la afilierea organizatiilor noi sau la excluderea organizatiilor afiliate, potrivit criteriilor cuprinse în prezentul statut;

f) avizează propunerile de angajare si desfacere a contractului de muncă pentru directorii asociatiilor afiliate potrivit criteriilor adoptate;

g) propune angajarea directorului general si aprobă criteriile de angajare a personalului A.G.V.P.S. si al asociatiilor afiliate;

h) arbitrează divergentele dintre organizatiile afiliate, în scopul armonizării intereselor acestora;

i) aprobă organigrama, statul de functii, grila de salarizare, regulamentul de organizare si functionare, regulamentul de ordine interioară si contractul colectiv de muncă;

j) hotărăste nivelul salarizării si premierea ori sanctionarea directorului general, după caz;

k) aprobă componenta corpului de arbitri, pe domenii de activitate competitională;

l) aprobă modelul uniformelor, semnele distinctive ale functiilor si Regulamentul privind portul uniformelor pentru personalul A.G.V.P.S. si al organizatiilor afiliate;

m) aprobă propunerile de înfiintare a unor fundatii si unităti economice proprii, în vederea obtinerii surselor de finantare necesare realizării scopului A.G.V.P.S.;

n) aprobă componenta delegatiilor care reprezintă A.G.V.P.S. În relatiile internationale;

o) coordonează relatiile A.G.V.P.S. În plan international si stabileste cadrul colaborării organizatiilor afiliate cu organizatii cu preocupări similare din străinătate;

p) aprobă înstrăinarea, casarea sau scoaterea din uz a mijloacelor fixe si, respectiv, a obiectelor de inventar care apartin A.G.V.P.S., cu avizul Comisiei de cenzori;

r) acordă recompense si premii, diplome si medalii de merit;

s) în mod exceptional si numai motivat, poate lua hotărârile prevăzute la art. 9 lit. e), f), g), h), i), j), l), m) si art. 13 lit. e), ce tin de competenta Congresului, pe care le supune ratificării acestuia la prima reuniune;

t) îndeplineste orice alte atributii potrivit legii si prezentului statut.

Art. 13. - Presedintele A.G.V.P.S. are următoarele atributii:

a) prezidează reuniunile Congresului;

b) prezidează reuniunile Consiliului la care se discută proiectele strategiei A.G.V.P.S., rapoartele anuale de activitate, executia bugetară, programul de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli;

c) prezidează si alte reuniuni ale Consiliului la care ia parte;

d) urmăreste ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului;

e) încheie, modifică si desface contractul individual de muncă al directorului general, la propunerea Consiliului, cu aprobarea Congresului.

Art. 14. - Directorul general al A.G.V.P.S. are următoarele atributii:

a) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului si Consiliului;


b) reprezintă A.G.V.P.S. În relatiile cu organizatiile afiliate, precum si cu organizatii, organisme si institutii din tară si din străinătate;

c) propune Consiliului componenta delegatiilor care reprezintă A.G.V.P.S. în relatiile cu organismele internationale la care este afiliată;

d) consiliază conducerile organizatiilor afiliate si le sustine interesele legitime;

e) exprimă punctul de vedere legitim al organizatiilor afiliate în relatia cu autoritătile publice centrale, dacă presedintele sau Consiliul nu hotărăste altfel;

f) administrează patrimoniul A.G.V.P.S. si angajează prin semnătura sa operatiunile patrimoniale;

g) elaborează proiectul programului de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si urmăreste, după aprobare, realizarea acestora;

h) propune organigrama, statul de functii si grila de salarizare pentru angajatii A.G.V.P.S.;

i) întocmeste si supune spre aprobare proiectele regulamentului de organizare si functionare si ale regulamentului de ordine interioară ale A.G.V.P.S.;

j) încheie, modifică si desface contractele individuale de muncă ale personalului angajat în cadrul A.G.V.P.S.; aplică sanctiunile disciplinare prevăzute în Codul muncii;

k) coordonează activitatea personalului angajat în cadrul A.G.V.P.S.;

l) premiază personalul angajat si membrii organizatiilor afiliate pentru activităti desfăsurate în sprijinul A.G.V.P.S. si al organizatiilor afiliate;

m) ia, în situatii de urgentă, decizii care tin de competenta Consiliului si a presedintelui, pe care le aduce în cel mai scurt timp la cunostintă acestora;

n) decide si ia orice alte măsuri în conformitate cu prevederile legii si ale prezentului statut.

Art. 15. - (1) Pe lângă Consiliu pot functiona comisii cu caracter consultativ si de sprijin, printre care:

a) Comisia de tir vânătoresc;

b) Comisia de chinologie vânătorească;

c) Comisia de pescuit sportiv;

d) Comisia juridică;

e) Comisia economică;

f) Comisia de promovare a imaginii A.G.V.P.S.

(2) Comisiile sunt organizate si coordonate de un presedinte ales dintre membrii Consiliului, iar secretariatul fiecărei comisii este asigurat de un angajat al A.G.V.P.S. cu atributii în domeniu.

Art. 16. - (1) Comisia de cenzori este compusă din 3 membri, dintre care cel putin unul trebuie să fie expert contabil; comisia îsi alege presedintele, care trebuie să fie expert contabil.

(2) Functia de cenzor este incompatibilă cu orice altă functie în Consiliu si cu orice functie salarizată în cadrul A.G.V.P.S.

(3) Atributiile si răspunderile cenzorului sunt cele prevăzute în actele normative în vigoare.

(4) Concluziile verificărilor efectuate de cenzori sunt prezentate sub formă de raport Congresului si sub formă de informări Consiliului, presedintelui si presedintelui executiv, care stabilesc măsuri în consecintă.

(5) Membrii Comisiei de cenzori sunt retribuiti pentru activitatea depusă cu o indemnizatie fixă stabilită de Congres.

(6) În caz de deces, de demisie ori de incompatibilitate, cenzorii vor fi înlocuiti operativ prin hotărâre a Consiliului, care urmează să fie ratificată la primul congres.

 

CAPITOLUL III

Organizatiile membre. Drepturi si obligatii

 

Art. 17. - (1) Sunt membre ale A.G.V.P.S. organizatiile vânătorilor si/sau pescarilor sportivi legal constituite si afiliate la aceasta până la data adoptării prezentului statut.

(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S. organizatiile vânătorilor si/sau pescarilor sportivi care solicită afilierea si îndeplinesc cumulativ criteriile de afiliere prevăzute în prezentul statut.

Art. 18. - Organizatiile afiliate au următoarele drepturi:

a) să fie reprezentate de către A.G.V.P.S. la nivel national si în organismele internationale de profil pentru promovarea si protejarea intereselor comune;

b) să fie reprezentate si să participe cu drept de vot, prin delegatii alesi potrivit normelor de reprezentare, la Congres si în Consiliu, conditionat de achitarea integrală a obligatiilor statutare către A.G.V.P.S., aferente anului calendaristic anterior;

c) să elibereze membrilor acestora carnete de membru cu sigla A.G.V.P.S.;

d) să beneficieze, pentru membrii acestora, de reciprocitate în relatiile cu celelalte asociatii afiliate la A.G.V.P.S., în conditiile stabilite de Congres;

e) să participe la alegerea presedintelui, vicepresedintilor si cenzorilor A.G.V.P.S., precum si a 16 membri ai Consiliului dintre candidatii desemnati pe grupe de judete;

f) să îsi exprime punctul de vedere si să facă propuneri pentru îmbunătătirea activitătii A.G.V.P.S.;

g) să ia parte, prin echipe sau concurenti individuali, la competitiile sportive si la alte activităti de profil, organizate în tară si în străinătate;

h) să beneficieze, prin A.G.V.P.S., de asigurare în caz de accidente de vânătoare pentru fiecare membru vânător;

i) să primească din partea A.G.V.P.S. consultantă de specialitate tehnică, economică si juridică în solutionarea problemelor proprii;

j) să propună si să beneficieze pentru membrii lor de acordarea titlului de membru de onoare al A.G.V.P.S.;

k) să primească orice fel de informatii din banca de date a A.G.V.P.S.

Art. 19. - Organizatiile afiliate au următoarele obligatii:

a) să cunoască si să respecte Statutul A.G.V.P.S. si să functioneze potrivit statutului propriu, elaborat în baza statutului-cadru;

b) să respecte hotărârile organelor de conducere ale A.G.V.P.S. luate pentru armonizarea, protejarea si promovarea intereselor comune;

c) să participe în mod activ la realizarea scopului, obiectivelor si atributiilor A.G.V.P.S.;

d) să nu desfăsoare activităti contrare intereselor A.G.V.P.S. si ale organizatiilor afiliate;

e) să achite către A.G.V.P.S., la termenele scadente, cota de participare la bugetul acesteia;

f) să convoace anual adunări generale ordinare si o dată la 5 ani, premergător Congresului, adunări generale de alegeri;

g) să invite la fiecare adunare generală un reprezentant al Consiliului A.G.V.P.S., desemnat de directorul general dintre membrii acestuia;

h) să se supună verificării A.G.V.P.S. În privinta respectării legilor specifice si a statutului;

i) să transmită, după întocmire, balanta analitică la 31 decembrie, periodic datele statistice necesare băncii de date constituite la nivelul A.G.V.P.S.;

j) să promoveze o imagine corectă în legătură cu activitatea de vânătoare si/sau de pescuit sportiv;

k) să asigure o instruire corespunzătoare a membrilor vânători si/sau pescari sportivi, precum si a angajatilor proprii;

l) să achite lunar contravaloarea abonamentelor la revista „Vânătorul si pescarul român” corespunzător cotei de 20% din numărul membrilor vânători ai asociatiei;

m) să nu înscrie si să ia măsuri de excludere din asociatie a membrilor exclusi din alte organizatii afiliate la A.G.V.P.S., a celor înscrisi în organizatii neafiliate sau a celor care, prin faptele


lor sau prin activitatea desfăsurată, aduc prejudicii intereselor A.G.V.P.S. si celorlalte organizatii afiliate;

n) să prezinte la A.G.V.P.S., în termen de 60 de zile, pentru anulare, carnetele de membru puse la dispozitia acestor asociatii, la eventuala retragere sau excludere a lor din cadrul A.G.V.P.S.; în caz contrar, A.G.V.P.S. le va declara nule într-un ziar de largă circulatie;

o) să nu permită practicarea vânătorii si/sau pescuitului recreativ-sportiv pe fondurile atribuite în gestiune, de către vânătorii si pescarii sportivi care nu sunt înscrisi în asociatie sau în asociatii afiliate la A.G.V.P.S., decât în conditiile achitării tarifelor minime stabilite pentru vânătorii si pescarii sportivi străini;

p) să nu permită practicarea vânătorii si/sau pescuitului sportiv pe fondurile atribuite în gestiune, de către membrii altor asociatii afiliate, dacă nu au cotizatia achitată la zi;

r) să transmită la A.G.V.P.S. un exemplar din fiecare act aditional de modificare si completare a statutului sau actului de constituire, împreună cu hotărârea judecătorească care a aprobat înscrierea de mentiuni.

Art. 20. - Organizatiile afiliate care încalcă repetat prevederile legii, ale prezentului statut, ale propriului statut, hotărârile organelor de conducere ale A.G.V.P.S. ori care prin activitatea lor sau a membrilor acestora aduc daune de orice fel A.G.V.P.S. si/sau celorlalte organizatii afiliate vor fi sanctionate cu excluderea din A.G.V.P.S., după o atentionare prealabilă.

Art. 21. - (1) Hotărârea de excludere a organizatiei afiliate va fi luată de Consiliu, organizatia exclusă având drept de contestatie la Congres, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de excludere.

(2) Pe perioada de la depunerea contestatiei până la solutionarea acesteia de către primul Congres, hotărârea de excludere se suspendă, iar organizatia în cauză va fi monitorizată de Consiliu, având toate obligatiile unei asociatii afiliate.

 

CAPITOLUL IV

Criterii de afiliere si de excludere

 

Art. 22. - Organizatiile vânătorilor si/sau pescarilor sportivi legal constituite se pot afilia la A.G.V.P.S. dacă îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) solicită în scris afilierea la A.G.V.P.S.;

b) anexează la cererea de afiliere hotărârea adunării generale în acest sens;

c) anexează la cererea de afiliere statutul asociatiei adaptat prevederilor statutului-cadru;

d) anexează la cererea de afiliere actul constitutiv, certificatul de înscriere în Registrul asociatiilor si fundatiilor, licenta de functionare si tabelul nominal cu membrii înscrisi pe bază de cerere făcută în nume propriu;

e) fac dovada existentei sediului propriu pentru folosintă exclusivă si a dotărilor minime necesare acordării licentei de functionare;

f) au întocmite organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare si regulamentul de ordine interioară;

g) au angajat sau, după caz, angajează, în termen de 30 de zile de la dobândirea în gestiune a cel putin unui fond cinegetic sau de pescuit, personalul necesar care să îndeplinească cumulativ criteriile stabilite de Congres în acest sens;

h) nu au în evidente membri înscrisi în organizatii neafiliate ori vânători sau pescari sportivi exclusi din alte organizatii afiliate, cu exceptia celor care si-au redobândit această calitate potrivit legii si propriului statut.

Art. 23. - Organizatiile afiliate la A.G.V.P.S. vor fi excluse dacă:

a) îsi pierd, în conditiile legii, personalitatea juridică;

b) îsi modifică statutul în contradictie cu prevederile statutului-cadru;

c) nu mai îndeplinesc una sau mai multe conditii de afiliere ori nu respectă criteriile stabilite pentru angajarea personalului propriu;

d) pierd dreptul de gestionare a tuturor fondurilor cinegetice si/sau de pescuit pe o perioadă mai mare de 3 luni;

e) nu achită trimestrial, corespunzător cotizatiilor încasate de la membrii lor, contributia la bugetul A.G.V.P.S.; în acest caz, sumele restante datorate vor fi recuperate pe cale judecătorească;

f) adoptă, prin organele lor de conducere, decizii contrare legii, Statutului A.G.V.P.S., statutului propriu si hotărârilor luate de organele de conducere ale A.G.V.P.S.;

g) înscriu în evidentă membri ai unor organizatii neafiliate sau exclusi din cadrul altor organizatii afiliate ori mentin în evidentă, după atentionare, astfel de membri;

h) mentin în evidentă membri care aduc prejudicii intereselor si imaginii A.G.V.P.S. prin săvârsirea de abateri grave de la lege si statut.

 

CAPITOLUL V

Patrimoniul A.G.V.P.S.

 

Art. 24. - (1) A.G.V.P.S. are patrimoniu propriu si privat, format din:

a) bunuri imobile;

b) bunuri mobile constând în:

- mijloace fixe, altele decât bunurile imobile;

- obiecte de inventar;

- mijloace circulante;

c) drepturi si obligatii patrimoniale.

(2) Patrimoniul este element de bază al personalitătii juridice a A.G.V.P.S., iar bunurile acesteia evidentiate în bilanturile contabile anuale sunt proprietate privată indivizibilă.

Art. 25. - Mijloacele fixe si mijloacele circulante ale A.G.V.P.S. se realizează din:

a) cota anuală de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S., care este egală, începând cu anul fiscal 2010, cu contravaloarea a 2,2% din valoarea cotizatiilor anuale de membru încasate; pentru anul fiscal 2009 rămân valabile prevederile art. 25 lit. a) din Statutul A.G.V.P.S., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2005;

b) venituri obtinute din activităti economice desfăsurate cu caracter accesoriu;

c) donatii, subventii, sponsorizări etc;

d) orice alte surse, în conditiile legii.

Art. 26. - (1) Cota de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S. se virează trimestrial, corespunzător cotizatiilor anuale de membru încasate.

(2) Neachitarea cotei de participare prevăzute la alin. (1) în termen conduce la reactualizarea acesteia în functie de rata inflatiei.

Art. 27. - (1) Bunurile imobile ale A.G.V.P.S. pot fi valorificate către terti sau casate, după caz, cu aprobarea prealabilă si în conditiile stabilite de Consiliu.

(2) Oricare ar fi cauza excluderii sau retragerii din A.G.V.P.S., organizatiile afiliate nu au dreptul să pretindă restituirea vreunei părti din patrimoniul A.G.V.P.S.

(3) În cazul dizolvării A.G.V.P.S., bunurile rămase în urma lichidării vor fi transmise, prin hotărârea Congresului, către o asociatie, uniune sau federatie cu scop identic sau asemănător.


 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 28. - (1) Congresul si Consiliul sunt statuar întrunite în prezenta majoritătii delegatilor si, respectiv, a membrilor; sunt prezidate de presedinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedinti sau de directorul general; hotărârile se iau cu votul deschis al majoritătii delegatilor/membrilor prezenti; în situatii expres cerute de majoritatea delegatilor/membrilor prezenti, votul poate fi secret.

(2) În mod exceptional si convingător motivat, votul membrilor Consiliului se poate solicita si se poate exercita si prin corespondentă.

(3) Mandatul de delegat la Congres si de consilier este personal si netransmisibil.

Art. 29. - (1) Pentru functiile de presedinte si vicepresedinte vor fi depuse candidaturi scrise la Consiliul A.G.V.PS. sau la Secretariatul Congresului, respectându-se conditiile impuse de statut.

(2) Prin exceptie de la prevederile art. 28 alin. (1), alegerile pentru presedinte si vicepresedinti se vor desfăsura cu vot secret în cazul existentei mai multor candidaturi pe aceeasi functie.

(3) În cazurile în care functiile de presedinte ori de vicepresedinte devin vacante din orice motive, atributiile vor fi delegate temporar de către Consiliu, până la primul Congres, unora dintre membrii săi.

(4) În situatia candidatilor pentru Consiliu care vor reprezenta asociatiile afiliate din diferite judete, acestia vor fi desemnati de reprezentantii judetelor respective si validati de Congres.

(5) Locurile devenite vacante în Consiliu, altele decât cele de drept, se completează pe principiul reprezentativitătii, la propunerea asociatiilor din grupele de judete pe care le reprezintă.

Art. 30. - Membrii Consiliului, altii decât cei alesi prin vot secret, care lipsesc nemotivat de la mai mult de două sedinte consecutive sau de la mai mult de 3 sedinte în decursul unui an calendaristic îsi pierd calitatea si vor fi înlocuiti potrivit prevederilor art. 29 alin. (5).

Art. 31. - Pierderea calitătii de membru din asociatiile afiliate atrage pierderea calitătii în orice organ de conducere al A.G.V.PS.

Art. 32. - Consiliul A.G.V.PS. va hotărî si va proceda în timp util la adaptarea corespunzătoare a prevederilor statutare care devin contrare actelor normative în vigoare, prin modificarea necesară a textelor, asigurând comunicarea si cunoasterea acestora, în vederea respectării lor de către organizatiile afiliate; hotărârile vor fi supuse spre analiză si ratificare proximului Congres.

Art. 33. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul statut.

Art. 34. - (1) Prezentul statut a fost adoptat de Congresul A.G.V.PS. la data de 20 iunie 2009.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului statut, Statutul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2005, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă, cu exceptia prevederilor art. 40 din anexa nr. 3 la Statut, care rămân valabile pentru anul fiscal 2009.

(3) Prezentul statut va fi autentificat sau atestat de un avocat si va fi publicat ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Organizatiile afiliate îsi vor adapta propriul statut la prevederile statutului-cadru (anexa nr. 3) în adunările generale care vor avea loc după Congresul A.G.V.PS. din România din data de 20 iunie 2009, dar nu mai târziu de un an.

(5) Adunările generale ale organizatiilor afiliate pot prelungi mandatele membrilor consiliului asociatiilor si ale delegatilor la Congres, potrivit art. 8 alin. (3).

 

ANEXA Nr. 1*)

 

SIGLA

Asociatiei Generale a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România

 

 

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 2*)

 

DRAPELUL

Asociatiei Generale a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România

 

 

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 3

STATUTUL-CADRU

al organizatiilor afiliate la Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Asociatia Vânătorilor si/sau Pescarilor Sportivi din ....................................., denumită în continuare A.V.P.S. ..........................*), este persoană juridică neguvernamentală, de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct si indivizibil.

(2) A.V.P.S. .................................. este constituită pe principiul liberei asocieri din totalitatea vânătorilor si/sau pescarilor sportivi înscrisi în evidentele sale, care aderă la prezentul statut si se obligă să îl respecte.

(3) A.V.P.S.........................are sediul în..............................

(4) A.V.P.S...........................are denumire, sediu, siglă si drapel proprii.

(5) A.V.P.S.................este înscrisă în Registrul national sub nr.........../...........si în Registrul asociatiilor si fundatiilor tinut de Judecătoria...................................sub nr............../...............

Art. 2. - (1) A.V.P.S.......................este afiliată sau, după caz, se va afilia la Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România (A.G.V.P.S.), potrivit legii si statutului acesteia, pe care se obligă să îl respecte.

(2) A.V.P.S................... îsi desfăsoară activitatea potrivit prezentului statut, având deplină autonomie organizatorică, functională si financiară.

(3) Durata functionării A.V.P.S......................................este nedeterminată.

Art. 3. - Scopul A.V.P.S.................... îl constituie conservarea biodiversitătii si protectia faunei de interes cinegetic si piscicol, precum si a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia, prin vânătoare si/sau pescuit recreativ-sportiv practicate în mod durabil, ca forme de odihnă activă si de petrecere a timpului liber de către membrii săi.

Art. 4. - A.V.P.S...........................................are următoarele obiective si atributii:

a) desfăsoară activităti de conservare a biodiversitătii si de protectie a faunei de interes cinegetic si piscicol, precum si de protejare a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia;

b) reprezintă si apără drepturile si interesele membrilor asociati;

c) încheie cu autoritătile administrative contracte de atribuire în gestionare a fondurilor cinegetice si/sau de exploatare durabilă, prin pescuit recreativ-sportiv, a resursei acvatice vii din apele domeniului public;

d) dezvoltă si exploatează eficient baza materială proprie, destinată practicării vânătorii, pescuitului sportiv, tirului vânătoresc, chinologiei de vânătoare si altor activităti specifice;

e) pregăteste candidatii pentru dobândirea calitătii de membru si instruieste membrii si personalul angajat în domeniile de activitate cinegetic si, respectiv, halieutic;

f) organizează activitatea de instruire a persoanelor care doresc să devină detinători de arme de foc;


g) gestionează si eliberează, în conditiile legii si ale statutului, permisele de vânătoare, permisele de pescuit recreativ-sportiv, carnetele de membru si autorizatiile de vânătoare;

h) organizează si dezvoltă activităti competitionale de pescuit sportiv, de tir vânătoresc si de chinologie vânătorească;

i) stimulează cresterea, dresarea si folosirea câinilor de vânătoare;

j) organizează activităti de vânătoare si de pescuit sportiv cu membrii altor asociatii afiliate, pe bază de reciprocitate, cu alte categorii de vânători si/sau pescari sportivi din tară si din străinătate, în scopul realizării de mijloace financiare necesare gestionării durabile a vânatului si a pestelui din fondurile preluate în gestionare;

k) înfiintează, în conditiile legii, unităti economice, în vederea realizării scopului său;

l)* desfăsoară, cu caracter accesoriu, activităti economice si activităti agricole cuprinse în codurile CAEN 0149, 0170, 0312, 0322, 3311, 4619, 4690, 4723, 4761, 5210, 5510, 5629, 5814, 6820, 9319 si 9499;

m) organizează, desfăsoară si stimulează activitătile de prevenire si de combatere a braconajului si a exportului ilegal de trofee de vânătoare;

n) organizează conferinte, simpozioane, expozitii si alte manifestări cinegetice si de pescuit sportiv la nivel local si participă la asemenea evenimente în tară si în străinătate;

o) promovează si apără imaginea sa si a A.G.V.P.S.;

p) are si alte obiective si atributii ce decurg din lege si din reglementările în domeniu.

 

CAPITOLUL II

Membrii A.V.P.S...................

Calitate, drepturi si obligatii, recompense si sanctiuni

 

Art. 5. - (1) Calitatea de membru al A.V.P.S............... se poate obtine prin examen sau înscriere, doar în limita locurilor vacante, calculate conform prevederilor legii.

(2) Dovada calitătii de membru al A.V.P.S..................se face cu carnetul de membru vizat anual.

(3) Calitatea de membru vânător se dobândeste de orice persoană cu domiciliul sau rezidenta în România, care a împlinit vârsta de 18 ani si solicită să facă parte din A.V.P.S..............., recunoaste prezentul statut, se obligă să îl respecte, a efectuat minimum un an stagiatură si promovează examenul/concursul organizat în acest sens.

(4) Persoanele titulare de permis de vânătoare care s-au retras la cerere din A.V.P.S.................... se pot reînscrie în asociatie, cu îndeplinirea prevederilor statutare si achitarea cotizatiei de înscriere, în termen de 5 ani de la retragere, în limita locurilor disponibile.

(5) Calitatea de membru pescar sportiv se dobândeste de orice persoană cu domiciliul sau rezidenta în România, care solicită să facă parte din A.V.P.S..................., recunoaste statutul acesteia, se obligă să îl respecte si face dovada cunostintelor minime în domeniul halieutic.

(6) Carnetul de membru vânător nu poate fi obtinut sau, după caz, detinut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de armă si de persoanele care au fost excluse în ultimii 5 ani pentru săvârsirea unor fapte de braconaj, fără permis de vânătoare, asupra animalelor din speciile interzise la vânătoare, noaptea, prin folosirea farurilor si a altor dispozitive de iluminare ori de ochit pe întuneric, în grup de mai multi vânători sau de către persoane cu atributii de pază a vânatului si în ultimii 3 ani pentru săvârsirea altor fapte de braconaj ori pentru încălcarea altor prevederi legale si/sau statutare.

(7) Calitatea de membru al A.V.P.S................ este incompatibilă cu calitatea de membru în oricare altă asociatie de vânătoare si/sau pescuit recreativ-sportiv neafiliată la A.G.VPS.

Art. 6. - (1) Calitatea de membru al A.V.P.S.................... încetează prin renuntare, radiere sau excludere.

(2) Renuntarea la calitatea de membru are loc în baza cererii depuse, ca expresie a vointei liber exprimate, cu depunerea carnetului de membru ori, după caz, cu depunerea dovezii că este membru, cu cotizatia achitată în termen, la altă organizatie afiliată.

(3) Radierea se face în cazurile de deces, de pierdere a cetăteniei române, de expirare a perioadei de rezidentă, de retragere a permisului de armă tip B, de anulare a permisului de vânătoare sau de stabilire a domiciliului în străinătate.

(4) Excluderea se pronuntă împotriva membrilor A.V.P.S. ...................care:

a) au comis fapte prevăzute ca infractiuni de Legea vânătorii si a fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările si completările ulterioare, confirmate de organele de urmărire penală sau instantele de judecată;

b) nu si-au achitat cotizatia de membru în termen, după înstiintare scrisă;

c) au fost sanctionati cu excluderea din altă asociatie afiliată;

d) fac parte din grupe desfiintate, cu exceptia celor nevinovati, care sunt repartizati la alte grupe din cadrul A.V.P.S.

e) au fost găsiti în fondurile cinegetice cu arme de calibrul 5,6 mm cu percutie pe ramă sau cu alte arme neomologate pentru practicarea vânătorii, altele decât cele detinute de persoane autorizate;

f) nu mai au dreptul de port si folosire a armelor de vânătoare, ca urmare a revocării sau anulării acestui drept de către organele de politie;

g) aduc daune materiale si/sau morale A.V.P.S..............ori A.G.VPS. sau initiază si desfăsoară actiuni contrare intereselor legitime ale acestora;

h) refuză să se legitimeze la cererea personalului cu atributii legale de constatare a contraventiilor sau infractiunilor în domeniul cinegetic sau piscicol ori se sustrag, în fondul cinegetic sau de pescuit, controlului acestuia;

i) se înscriu sau fac parte din organizatii neafiliate la A.G.VPS.

(5) Cotizatiile achitate pe anul în curs nu se restituie, indiferent de motivul pierderii calitătii de membru.

(6) Pierderea calitătii de membru vânător se aduce la cunostintă A.G.VPS. si organelor de politie, implicând retragerea si anularea carnetului de membru; anularea se face prin înscrierea cuvântului „ANULAT” pe fiecare pagină a carnetului, semnare si stampilare ori, în caz de neprezentare, prin publicarea nulitătii acestuia într-un ziar local sau central, înscriindu-se numele titularului si seria carnetului.

(7) Carnetele de membru anulate pot fi restituite fostilor titulari, păstrându-se la asociatie o copie xerox a carnetului anulat.

(8) Măsurile prevăzute la alin. (3) si (4) se hotărăsc de consiliul organizatiei si se pot contesta la adunarea generală în termen de 15 zile de la data luării la cunostintă.

Art. 7. - (1) Membrii A.V.P.S............... au următoarele drepturi:

a) să practice vânătoarea si/sau pescuitul sportiv pe fondul repartizat grupei din care fac parte sau, ca invitati, pe fondurile gospodărite de alte grupe, cluburi ori asociatii afiliate, conditionat de achitarea cotizatiei la termenele scadente si, respectiv, de achitarea cotizatiilor suplimentare de practicare a vânătorii sau pescuitului recreativ-sportiv, stabilite de organizatiile în cauză;

b) să beneficieze de baza materială a asociatiei pentru desfăsurarea activitătilor specifice;


c) să beneficieze, în cazul vânătorilor, în contul cotizatiei anuale, de asigurare pentru accidente de vânătoare;

d) să primească gratuit un statut al A.V.P.S...................;

e) să beneficieze, potrivit legii, traditiei si normelor stabilite de Adunarea generală a A.V.P.S..............., de vânatul sau de o parte din vânatul dobândit ori de pestele prins;

f)* să asiste la adunările generale ale A.V.P.S............., fără drept de vot dacă nu au fost desemnati delegati ai grupei sau filialei/clubului, după caz, cu acordul adunării generale;

g) să aleagă si să fie alesi în organele de conducere ale A.V.P.S.....................si ale Â.G.V.P.S., dacă au calitatea de delegat si îndeplinesc conditiile din statut;

h) să îsi exprime punctul de vedere si să facă propuneri pentru îmbunătătirea activitătii A.V.P.S................... si a A.G.V.P.S.;

i) să participe la competitiile sportive si la alte activităti de profil, organizate în tară si în străinătate;

j) să fie recompensati pentru merite deosebite.

(2)* Membrii A.V.P.S.................pot beneficia de următoarele facilităti:

a) reducerea cotizatiei anuale cu 50% pentru:

- bărbatii peste 65 de ani si femeile peste 60 de ani;

- persoanele cu dizabilităti;

- personalul angajat în cadrul A.V.P.S............... si al A.G.VPS;

- membrii pescari sportivi care au si calitatea de membru vânător;

- elevii cu vârste cuprinse între 14 si 18 ani, precum si studentii de până la 25 de ani înscrisi la cursurile de zi;

- pescarii sportivi care obtin a doua viză pentru ape de munte sau, după caz, pentru cele colinare si de ses;

- membrii de onoare ai A.V.P.S..........si ai A.G.VPS;

- membrii Consiliului si ai Comisiei de cenzori ale A.V.P.S. ..............si ale A.G.VPS;

b) reducerea cotizatiei anuale cu 75% pentru copiii până la vârsta de 14 ani, pentru membrii de peste 75 de ani si pentru membrii plecati la studii sau la post, pe perioadă limitată, în străinătate;

c) reducerea cu 10% a cotizatiei anuale în cazul achitării integrale a acesteia până la data de 31 ianuarie pentru anul în curs;

d) scutirea de plata cotizatiei anuale si a cotei de participare la bugetul A.G.VPS., după împlinirea vârstei de 80 de ani sau dacă sunt veterani de război;

e) reducerea cu 10% a cotizatiei anuale în cazul achitării integrale a acesteia până la data de 31 ianuarie pentru anul în curs.

(3)* Cazurile care nu se încadrează în prevederile alin. (2) pot fi solutionate, la cererea celor interesati, de Consiliul asociatiei în cauză.

(4)* Membrii care beneficiază de reducerea cotizatiei pot beneficia si de scutirea de alte obligatii statutare, conditionat de achitarea cotizatiilor în termen.

(5)* De facilitătile prevăzute în prezentul articol nu se poate beneficia cumulativ.

(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. g), salariatii A.V.P.S......................angajati ca paznici de vânătoare nu pot fi alesi ca organizatori de grupă sau gospodari si nici în Comitetul Cluburilor sau consiliile asociatiilor.

Art. 8. - Membrii A.V.P.S..................... au următoarele obligatii:

a) să cunoască si să respecte prevederile legii, statutului si ale altor reglementări referitoare la vânătoare, la pescuitul recreativ-sportiv si la regimul armelor si munitiilor;

b) să participe la realizarea obiectivelor A.V.P.S............, ale cluburilor si ale grupei din care fac parte, să respecte hotărârile organelor de conducere ale asociatiei, să îndeplinească atributiile în cadrul organelor în care au fost alesi si, după caz, în comisiile în care activează;

c)* să plătească, în cazul vânătorilor, până la data de 31 martie, 50% din cotizatia anuală, iar diferenta de 50%, până la data de 30 iunie; în cazul pescarilor sportivi plata cotizatiei anuale se face integral până la data de 31 martie; neplata cotizatiei până la termenele scadente atrage reactualizarea acesteia în functie de rata inflatiei si suspendarea dreptului de a practica vânătoarea sau pescuitul recreativ-sportiv până la achitarea acesteia;

d)* să achite, în cazul candidatilor declarati admisi la examenul de vânător, cotizatia de înscriere ca membru, în termen de un an de la promovarea examenului;

e)* să presteze, în cazul vânătorilor care nu beneficiază de reducerea cotizatiei, minimum 3 zile de muncă pentru gospodărirea fondului repartizat grupei din care fac parte; neparticiparea la aceste actiuni conduce la achitarea în bani a contravalorii acestora, la nivelul stabilit de adunarea generală;

f) să achite integral si la termenele scadente obligatiile statutare, indiferent de participarea la activitătile de vânătoare si/sau de pescuit recreativ-sportiv;

g) să îsi perfectioneze cunostintele teoretice si practice în domeniul cinegetic si/sau al pescuitului sportiv;

h) să nu comercializeze vânatul si pestele dobândite prin practicarea vânătorii si pescuitului recreativ-sportiv;

i) să respecte si să promoveze principiile eticii la vânătoare si/sau la pescuit si să practice vânătoarea si pescuitul sportiv cu echipament corespunzător;

j) să nu initieze si să nu desfăsoare activităti contrare intereselor legitime ale A.V.P.S........................si ale A.G.VPS.;

k) să comunice A.V.P.S..................... noul domiciliu, în termen de 10 zile de la schimbarea acestuia, si asociatiile similare în care s-au înscris;

l) să semnaleze organizatiei din care fac parte cazurile de braconaj de care au luat cunostintă, deficientele constatate si eventualele prejudicii produse, bolile observate la vânat si la peste, cazurile de poluare a mediului înconjurător etc.

Art. 9. - Membrii A.V.P.S.........................................care s-au remarcat printr-o activitate deosebită în domeniul cinegetic si/sau al pescuitului sportiv pot beneficia de următoarele recompense:

a) diplome, plachete si cupe;

b) premii în bani si în obiecte;

c) reducerea procentuală a cotizatiei anuale;

d) autorizatii gratuite de vânătoare si/sau de pescuit sportiv.

Art. 10. - Titlul de „Membru de onoare al A.V.P.S..............” se poate acorda de către adunarea generală, ca recompensă, unor membri care s-au remarcat printr-o activitate de exceptie în domeniul cinegetic si/sau al pescuitului sportiv.

Art. 11. - (1) Membrilor A.V.P.S...................care încalcă prevederile actelor normative în domeniul cinegetic sau al pescuitului sportiv, ale prezentului statut, ale normelor de comportare si de etică ori care aduc daune materiale sau morale asociatiei din care fac parte ori A.G.VPS. li se aplică una dintre următoarele sanctiuni disciplinare:

a) avertisment scris;

b) suspendarea dreptului de exercitare a vânătorii sau pescuitului sportiv pe timp limitat, de până la un an sau, după caz, până la finalizarea cercetărilor penale;

c) excluderea din asociatie.

(2) Sanctiunile prevăzute la alin. (1) se hotărăsc de Consiliul asociatiei în termen de un an de la săvârsirea faptei sau în interiorul termenului de prescriptie pentru infractiuni si pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la adunarea generală, ale cărei hotărâri sunt definitive si executorii.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), sanctiunea excluderii din asociatie hotărâtă de Consiliu rămâne definitivă în cazul faptelor de braconaj confirmate de organele de urmărire penală sau instantele de judecată.

(4) Sanctiunile se aplică de la data rămânerii lor definitive si se înscriu într-un registru special de evidentă a sanctiunilor si în carnetul de membru.

(5) În cazul excluderilor contestate, dreptul de a vâna sau de a pescui se suspendă până la solutionarea contestatiei, cel în cauză având obligatia să depună carnetul de membru odată cu contestatia.

(6) Pe perioada suspendării, carnetul de membru vânător sau pescar sportiv se depune si se păstrează la asociatie; în situatia refuzului de a depune carnetul de membru, cel în cauză este exclus fără îndeplinirea altor formalităti.

(7) Sanctiunile se aplică independent de răspunderea penală, administrativă, civilă sau contraventională si nu îl exonerează, în cazul suspendării, pe cel în cauză de plata cotizatiei si de îndeplinirea altor obligatii fată de organizatie.

(8) Înainte de adoptarea hotărârii de sanctionare cei în cauză vor fi audiati în legătură cu faptele săvârsite, exceptându-i pe cei cercetati penal, care pe perioada cercetării vor fi suspendati, urmând ca măsura excluderii să se adopte în functie de rezultatul cercetării penale.

(9) Dacă în urma convocării scrise si luării la cunostintă cei în cauză refuză să se prezinte pentru a da relatii privind faptele lor, sanctiunea se aplică fără îndeplinirea acestei formalităti.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatorică a A.V.P.S...........

 

Art. 12.* - A.V.P.S...........are în structura sa:

a) filiale cu personalitate juridică sau cluburi fără personalitate juridică ale vânătorilor si/sau pescarilor sportivi, constituite ca structuri teritoriale ale acestora;

b) grupe ale vânătorilor, organizate la nivelul fiecărui fond cinegetic, si grupe ale pescarilor sportivi, organizate conform hotărârii Consiliului organizatiei.

Art. 13. - Organele A.V.P.S...........sunt:

a) Adunarea generală;

b) Consiliul asociatiei, cu atributii de consiliu director;

c) Comisia de cenzori sau, după caz, cenzorul asociatiei. Art. 14. - (1) Adunarea generală este organul suprem de conducere al A.V.P.S............, constituit din totalitatea membrilor sau din reprezentanti ai filialelor/cluburilor ori, după caz, ai grupelor, mandatati în acest sens de adunările generale de alegeri ale acestora.

(2) Adunarea generală se convoacă obligatoriu o dată pe an în sesiune ordinară, până cel mai târziu la 15 mai, si ori de câte ori este nevoie în sesiune extraordinară, de către Consiliul organizatiei, presedintele sau directorul acesteia ori la cererea a cel putin unei treimi din numărul membrilor grupelor organizatiei, adresată Consiliului asociatiei sau, dacă acesta refuză convocarea, instantei judecătoresti competente; o dată la 5 ani, Adunarea generală a A.V.P.S...............organizează alegerea organelor proprii, premergător Congresului A.G.VPS.

(3) Adunarea generală se convoacă cu cel putin 15 zile înainte de data stabilită, prin convocatoare scrise si/sau anunt într-un ziar local, care vor cuprinde ordinea de zi, data, ora si locul desfăsurării.

(4) În adunările generale extraordinare se vor dezbate si aproba numai problemele înscrise pe ordinea de zi.

Art. 15. - Adunarea generală are următoarele atributii:

a) aprobă sau modifică, după caz, statutul organizatiei în concordantă cu statutul-cadru, regulamentul Comisiei de cenzori si hotărăste cu privire la schimbarea sediului;

b) dezbate si aprobă rapoartele de activitate ale Consiliului, bilantul contabil al asociatiei si raportul Comisiei de cenzori sau al cenzorului si se pronuntă asupra gestiunii organizatiei;

c) dezbate si aprobă strategia organizatiei, raportul conducerii asociatiei, bilantul contabil, programul de activitate al acesteia si bugetul de venituri si cheltuieli;

d) stabileste, în functie de numărul de membri, componenta organelor de conducere si alege pentru o perioadă de 5 ani sau revocă, după caz, presedintele, vicepresedintii, membrii Consiliului organizatiei si cenzorii acesteia;

e) alege pentru o perioadă de 5 ani delegatii la Congresul A.G.VPS. si desemnează dintre acestia candidatii pentru organele de conducere ale A.G.VPS.; în situatii de exceptie, Adunarea generală poate prelungi mandatul membrilor Consiliului si delegatilor la Congres, cu până la un an;

f) decide asupra contestatiilor formulate de membrii organizatiei împotriva sanctiunilor disciplinare;

g) ratifică sau anulează, după caz, hotărârile Consiliului organizatiei, luate în conditiile art. 18 lit. o);

h) hotărăste cu privire la dizolvarea organizatiei si destinatia patrimoniului, cu votul a cel putin două treimi din numărul delegatilor sau al membrilor în cazul asociatiilor cu mai putin de 100 de membri;

i) hotărăste fuziunea cu alte asociatii, cu votul a cel putin 2/3 din numărul delegatilor sau membrilor, după caz, care compun Adunarea generală;

j) hotărăste dizolvarea asociatiei cu votul a cel putin 2/3 din numărul delegatilor sau membrilor, după caz, care compun adunarea generală; divizarea se face prin împărtirea întregului patrimoniu al asociatiei care îsi încetează existenta între două sau mai multe asociatii care iau astfel fiintă;

k) propune Congresului A.G.VPS. acordarea titlului de „Membru de onoare al A.G.VPS.” pentru membrii de onoare ai A.V.P.S................care îndeplinesc criteriile stabilite în acest sens;

l) ia orice alte hotărâri cu privire la activitatea organizatiei, în limitele prevederilor legale si ale celor statutare.

Art. 16. - (1) Consiliul conduce activitatea organizatiei în intervalul dintre două adunări generale.

(2)* Consiliul organizatiei este compus din 5-15 membri, cu o vechime de minimum 5 ani. Din Consiliu fac parte de drept presedintele, vicepresedintii si directorul asociatiei.

Art. 17. * - (1) Consiliul organizatiei se întruneste o dată la 3 luni sau ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui, directorului sau a majoritătii membrilor acestuia.

(2) În mod exceptional si numai convingător motivat, presedintele sau directorul poate solicita votul prin corespondentă.

Art. 18. - Consiliul organizatiei are următoarele atributii:

a) convoacă Adunarea generală a organizatiei si urmăreste îndeplinirea hotărârilor adunărilor generale ale acesteia;

b) analizează si aprobă informările presedintelui si/sau ale directorului, ia act de constatările cenzorilor si stabileste măsurile ce se impun;

c) analizează si avizează proiectul programului anual de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli;

d) stabileste nivelul cotizatiilor anuale, cotizatiilor de înscriere, cotizatiilor suplimentare, nivelul prestatiilor în muncă ale vânătorilor si cresterile sau reducerile de cotizatii în functie de data achitării acestora;

e) hotărăste angajarea directorului asociatiei, când postul a devenit vacant, precum si desfacerea contractului individual de muncă al acestuia, cu avizul Consiliului A.G.VPS., potrivit criteriilor adoptate în acest sens; stabileste nivelul salarizării directorului si premierea ori sanctionarea lui, cu exceptia desfacerii contractului individual de muncă, după caz;

f) coordonează activitatea filialelor/cluburilor si grupelor, hotărăste cu privire la înfiintarea si dizolvarea acestora, la repartizarea pe fonduri cinegetice si fonduri de pescuit recreativ-sportiv a grupelor si la repartizarea vânătorilor în grupe, tinând seama, în măsura posibilului, de optiunea acestora; confirmă sau infirmă componenta organelor de conducere ale filialelor/cluburilor ori grupelor, după caz;

g) aprobă propunerile de înfiintare a unor unităti economice cu caracter accesoriu în vederea realizării scopului organizatiei;

h) se preocupă de instruirea membrilor si hotărăste cu privire la premierea si sanctionarea acestora;

i) aprobă organigrama, statul de functii, grila de salarizare, regulamentul propriu de organizare si functionare, regulamentul de ordine interioară, contractul colectiv de muncă si regulamentele de organizare si functionare ale comisiilor de sprijin;

j) aprobă programul activitătilor competitionale si stabileste corpul propriu de arbitri;

k) hotărăste cu privire la eventuale schimburi de experientă cu organizatii similare din tară si, cu informarea Consiliului A.G.V.P.S., cu cele din străinătate;

l) aprobă înstrăinarea, casarea sau scoaterea din uz a mijloacelor fixe si, respectiv, scoaterea din uz a obiectelor de inventar, cu avizul Comisiei de cenzori;

m) acordă medalii, diplome si alte recompense în bani si/sau în obiecte;

n) propune Adunării generale acordarea titlului de membru de onoare al A.V.P.S....................;

o) în mod exceptional si numai convingător motivat, poate lua hotărâri ce tin de competenta Adunării generale, pe care le supune ratificării acesteia la prima reuniune;

p) îndeplineste orice alte atributii potrivit legii si prezentului statut.

Art. 19.* - (1) Pe lângă Consiliul organizatiei pot functiona comisii cu caracter consultativ si de sprijin, printre care:

a) comisia de pregătire a candidatilor pentru dobândirea calitătii de membru al asociatiei, precum si de perfectionare a cunostintelor membrilor;

b) comisia de tir vânătoresc;

c) comisia de chinologie vânătorească;

d) comisia de pescuit sportiv si competitii;

e) comisia juridică;

f) comisia economică;

g) comisia pentru promovarea imaginii organizatiei.

(2) Comisiile vor fi organizate si conduse de un presedinte de comisie, nominalizat de Consiliul asociatiei.

Art. 20. - (1)* Presedintele asociatiei poate fi ales dintre membrii cu o vechime mai mare de 10 ani si are următoarele atributii:

a) conduce adunările generale si consiliile A.V.P.S................;

b) reprezintă organizatia în relatiile cu membrii acesteia si cu alte persoane juridice similare din tară si din străinătate;

c) încheie, modifică si desface contractul de muncă al directorului, la propunerea Consiliului asociatiei si cu avizul Consiliului A.G.V.P.S.;

d) aprobă componenta si programul delegatiilor de reprezentare, altele decât cele stabilite de Consiliu si Adunarea generală;

e) dă delegare de competentă vicepresedintilor si directorului.

(2) Presedintele asociatiei nu poate îndeplini atributiile directorului asociatiei decât atunci când postul devine vacant, pe perioadă limitată de până la 3 luni, cu retributia corespunzătoare postului, conform hotărârii Consiliului.

Art. 21. - Directorul asociatiei are următoarele competente:

a) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării generale si ale Consiliului;

b) administrează patrimoniul organizatiei si angajează prin semnătura sa operatiunile patrimoniale;

c) încheie, cu acordul Consiliului asociatiei, contracte de gestionare a fondurilor cinegetice si de pescuit recreativ-sportiv ori acte aditionale la acestea si răspunde de respectarea prevederilor contractuale;

d) elaborează proiectul programului de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, iar după aprobare răspunde de realizarea acestora;

e) reprezintă asociatia în adunările generale ale operatorilor economici în care aceasta are calitatea de asociat sau actionar, precum si în relatiile cu institutiile publice;

f) întocmeste organigrama, statul de functii, grila de salarizare, regulamentul de organizare si de functionare si regulamentul de ordine interioară;

g) încheie, modifică si desface contractele individuale de muncă, acordă premii si sanctionează personalul organizatiei;

h) organizează, împreună cu comisiile de sprijin, concursurile de pescuit sportiv, de tir vânătoresc si de chinologie vânătorească;

i) organizează pregătirea candidatilor pentru dobândirea calitătii de membru, răspunde de întocmirea dosarului de candidat si de eliberarea carnetelor de membru si a permiselor de vânătoare; semnează personal carnetele de membru si permisele de vânătoare la eliberarea acestora, precum si la înscrierea sau la aplicarea de sanctiuni;

j) răspunde de eliberarea autorizatiilor de vânătoare si de recuperarea acestora;

k) răspunde de tinerea evidentelor tehnico-operative;

l) organizează activitatea de pază a fondurilor cinegetic si de pescuit, precum si de combatere a braconajului cinegetic si piscicol;

m) comunică semestrial la A.G.V.PS. excluderile si motivele excluderii de membri vânători si pescari sportivi, rămase definitive, precum si seriile carnetelor de membru retrase si anulate;

n) dă delegare de competentă personalului din subordine;

o) ia orice alte măsuri necesare pentru asigurarea bunei desfăsurări a activitătii, cu respectarea prevederilor legale, statutare si a hotărârilor organelor de conducere ale A.V.P.S. ...........................si ale A.G.V.PS.

Art. 22. - (1) Activitatea economico-financiară a A.V.P.S. ......................se verifică de 1-3 cenzori alesi de Adunarea generală a acesteia.

(2) Cenzorul, în cazul asociatiilor cu mai putin de 100 de membri, sau cel putin un membru al Comisiei de cenzori, în cazul celorlalte asociatii, trebuie să fie expert contabil.

(3) Functia de membru în Comisia de cenzori este incompatibilă cu orice altă functie în cadrul Consiliului, precum si cu functiile salarizate în cadrul A.V.P.S..................

(4) Cenzorul sau membrii Comisiei de cenzori sunt remunerati cu o indemnizatie fixă, stabilită anual de Adunarea generală.

(5)* Adunarea generală poate alege 1-3 cenzori supleanti, neretribuiti, pentru eventuala completare a locurilor devenite vacante în Comisia de cenzori.

Art. 23. - (1) Cenzorul sau membrii Comisiei de cenzori verifică, pe baza evidentelor contabile, întreaga activitate financiară a A.V.P.S..........................


(2) Concluziile verificărilor efectuate sunt prezentate ca raport Adunării generale a A.V.P.S.......................si ca informări Consiliului, presedintelui si directorului.

Art. 24. - Atributiile si răspunderile cenzorilor sunt prevăzute în actele normative în vigoare si în regulamentul propriu de organizare si functionare.

Art. 25.* - A.V.P.S................. are în structura sa următoarele filiale/cluburi ale vânătorilor si/sau pescarilor sportivi:

- Filiala/Clubul...................., cu sediul în..................;

- Filiala/Clubul....................., cu sediul în.................

Art. 26.* - Organele de conducere ale filialelor/cluburilor din cadrul A.V.P.S.........................sunt:

a) adunarea generală;

b) comitetul filialei/clubului.

Art. 27.* - Adunarea generală a filialei/clubului este organul de conducere constituit din membrii comitetului filialei/clubului si din delegatii desemnati de adunările generale ale grupelor; aceasta se întruneste anual în sedintă ordinară si ori de câte ori este necesar în sedinte extraordinare, la convocarea comitetului sau a presedintelui filialei/clubului, a directorului, presedintelui sau consiliului A.V.P.S...........................

Art. 28.* - Atributiile adunării generale a filialei/clubului sunt:

a) dezbate si aprobă raportul anual de activitate al comitetului filialei/clubului;

b) analizează si aprobă programele anuale proprii de activitate;

c) propune bugetul anual al filialei/clubului;

d) alege pentru o perioadă de 5 ani presedintele, vicepresedintii si ceilalti membri ai comitetului;

e) alege pentru o perioadă de 5 ani delegatii la adunarea generală a asociatiei si desemnează candidatii pentru Consiliul organizatiei si pentru Comisia de cenzori.

Art. 29.* - (1) În intervalul dintre adunările generale, activitatea filialei/clubului este condusă de comitetul filialei/clubului, care se compune din 3-7 membri cu o vechime mai mare de 5 ani, dintre care se aleg un presedinte si 1-2 vicepresedinti, după caz; secretarul filialei/clubului este membru de drept al comitetului.

(2) Sedintele se tin o dată la 3 luni sau ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui sau a secretarului filialei/clubului, precum si a Consiliului, presedintelui ori directorului asociatiei.

Art. 30.* - Comitetul filialei/clubului are următoarele atributii:

a) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale si ale organelor asociatiei;

b) elaborează proiectele programului de activitate si bugetului de venituri si cheltuieli ale filialei/clubului;

c) coordonează activitatea grupelor de vânători si a celor de pescari sportivi;

d) organizează concursurile de pescuit sportiv, de tir vânătoresc si de chinologie vânătorească, faza pe filială/club;

e) urmăreste însusirea de către candidatii la dobândirea calitătii de vânător a cunostintelor minime necesare;

f) propune acordarea de recompense în bani sau obiecte si sanctionarea membrilor vânători si pescari sportivi;

g) propune repartizarea fondurilor cinegetice si a fondurilor de pescuit pe grupe de vânători si, respectiv, de pescari sportivi.

Art. 31.* - (1) În intervalul dintre sedintele comitetului conducerea filialei/clubului este asigurată de presedinte si de secretar, în limita competentelor pe care le au prin regulamentul de organizare si functionare.

(2) Presedintele filialei/clubului îl poate mandata pe secretarul acesteia/acestuia să îl reprezinte.

Art. 32.* - (1) În cadrul asociatiilor care nu au filiale/cluburi si al filialelor/cluburilor sunt constituite grupe de vânători si grupe de pescari sportivi.

(2) Grupa de vânători se organizează la nivelul fondului cinegetic, corespunzător suprafetelor minime stabilite de lege pentru fiecare vânător.

(3) Grupa de pescari sportivi se organizează pe fonduri de pescuit, pe grupe de fonduri de pescuit sau la nivel de organizatie.

Art. 33.* - A.V.P.S...................... are în structura sa următoarele grupe ale vânătorilor si ale pescarilor sportivi:

- grupa........................;

- grupa........................

Art. 34.* - Organul de conducere al grupelor este adunarea generală a membrilor săi, care se convoacă de organizatorul acesteia, de presedintele sau de secretarul filialei/clubului ori directorul asociatiei, după caz, precum si la cererea majoritătii membrilor, anual sau ori de câte ori este necesar.

Art. 35.* - Adunarea generală a grupei are următoarele atributii:

a) analizează si propune programul grupei;

b) alege organizatorul si gospodarul grupei pentru o perioadă de 5 ani, alege delegatii la adunările generale ale filialei/clubului sau ale organizatiei, după caz, si desemnează dintre acestia candidatii pentru comitetul filialei/clubului ori Consiliul organizatiei; candidatii trebuie să aibă o vechime ca vânători mai mare de 5 ani;

c) urmăreste efectuarea stagiaturii de către candidatii repartizati si eliberează caracterizările necesare sustinerii examenului de vânător;

d) poate propune recompense si sanctiuni pentru membrii săi.

Art. 36. - Între adunările generale ale grupei, conducerea acesteia se asigură prin organizator si gospodar; acestia răspund de gestionarea, în conformitate cu prevederile legale si contractuale, a fondurilor cinegetice si a fondurilor de pescuit sportiv, de promovarea si educarea membrilor săi, de participarea acestora la activitătile organizatiei, de combaterea braconajului etc.

 

CAPITOLUL IV

Patrimoniul A.V.P.S..........

 

Art. 37. - (1) A.V.P.S...............are patrimoniu propriu privat, format din:

- bunuri imobile;

- bunuri mobile constând în mijloace fixe, altele decât bunurile imobile;

- obiecte de inventar si mijloace circulante;

- orice drepturi si obligatii conform legii.

(2) Patrimoniul este element de bază al personalitătii juridice a A.V.P.S................., iar bunurile acesteia sunt proprietate privată, indivizibilă.

Art. 38. - Bunurile si mijloacele bănesti ale A.V.P.S. ................se realizează din:

a) cotizatii de înscriere, cotizatii anuale si cotizatii suplimentare;

b) venituri obtinute din activităti economice desfăsurate cu caracter accesoriu;

c) donatii, subventii, sponsorizări etc;

d) orice alte surse, în conditiile legii.

Art. 39. - Cotizatiile de înscriere ca membru se stabilesc anual de către Consiliul asociatiei; copiii până la vârsta de 14 ani sunt scutiti de cotizatia de înscriere, iar tinerii cu vârste cuprinse între 14 si 18 ani, elevii si studentii de la cursurile de zi si persoanele de peste 75 de ani achită 50% din aceasta; cotizatia de înscriere ca membru vânător include si cotizatia de înscriere ca membru pescar sportiv; pentru a deveni membri vânători, pescarii sportivi completează diferenta de cotizatie de înscriere până la nivelul stabilit pentru anul respectiv.

Art. 40. - Cota anuală de participare aA.V.P.S................la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S., începând cu anul 2010, reprezintă echivalentul a 2,2% din valoarea cotizatiilor de membru încasate de asociatie, se achită trimestrial corespunzător cotizatiilor încasate si se regularizează anual, conform balantei analitice la 31 decembrie - anexă la bilantul financiar contabil anual; pentru anul fiscal 2009, rămân valabile prevederile art. 40 din anexa nr. 3 la Statut, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2005.

Art. 41. - Bunurile A.V.P.S..................pot fi înstrăinate sau casate, după caz, în conditiile art. 18 lit. l).

Art. 42. - Oricare ar fi cauza pierderii calitătii de membru al A.V.P.S......., fostii membri nu au dreptul să pretindă restituirea niciunei părti din patrimoniul asociatiei.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 43. - (1) Adunările generale, consiliile si comitetele sunt statutar întrunite în prezenta majoritătii persoanelor delegate, cu exceptia adunărilor generale ale grupelor, care sunt statutar întrunite în prezenta majoritătii membrilor acestora; dacă la prima convocare a adunărilor generale nu se poate realiza majoritatea, a doua reuniune se va tine în prezenta delegatilor/membrilor interesati, după un interval de cel putin 7 zile de la prima reuniune nestatutară, chiar dacă nu este întrunită majoritatea; în acest din urmă caz, numărul delegatilor în organele de reprezentare superioare se va stabili în functie de dublul numărului de participanti la aceste reuniuni.

(2) Hotărârile se iau cu votul deschis al majoritătii celor prezenti la reuniuni, dacă nu se hotărăste altfel.

(3)* La sedintele organelor de conducere ale A.V.P.S. ................. pot asista, în limita locurilor libere, presedintii si secretarii de filiale/cluburi care nu fac parte din aceste organe, precum si orice alt membru interesat, cu aprobarea acestor organe.

Art. 44. - (1) Toate functiile eligibile de la nivel de grupă până la nivelul A.V.P.S.............vor fi ocupate de membrii care îndeplinesc conditiile statutare si care, în ultimii 3 ani, nu au fost sanctionati de asociatie.

(2)* Prin exceptie de la prevederile art. 43 alin. (2), alegerile pentru presedinte, vicepresedinti si membrii Consiliului asociatiei si comitetelor filialelor/cluburilor se vor desfăsura cu vot secret, în cazul existentei mai multor candidaturi pe aceeasi functie, declarându-se alesi, în ordine, candidatii cu numărul cel mai mare de voturi.

Art. 45. - (1) Locurile devenite vacante în organele de conducere se completează dintre delegatii/membrii la adunările generale, cu respectarea principiului reprezentativitătii, la propunerea celor pe care îi reprezintă, de către organul de conducere în cauză.

(2) În cazurile în care functia de presedinte devine vacantă, din orice motive, atributiile presedintelui vor fi preluate temporar de unul dintre vicepresedinti, desemnat în mod operativ de Consiliul asociatiei, până la prima Adunare generală a asociatiei.

Art. 46. - (1) Membrii consiliilor care lipsesc nemotivat de la mai mult de două reuniuni consecutive sau de la mai mult de 3 în decursul unui an calendaristic se consideră demisionati si vor fi înlocuiti, potrivit prevederilor art. 45.

(2) Pierderea calitătii atrage si înlocuirea neconditionată din functie.

Art. 47. - Delegatul/membrul component al organului de conducere al asociatiei care într-o anumită problemă supusă hotărârii acestor organe este interesat personal sau prin sotul său, ascendentii sau descendentii săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv nu vor putea lua parte nici la deliberări si nici la vot; delegatul/membrul care încalcă aceste dispozitii este răspunzător de daunele cauzate asociatiei, dacă fără votul său nu s-ar fi putut obtine majoritatea cerută.

Art. 48. - A.V.P.S................îsi pierde personalitatea juridică în următoarele cazuri:

a) prin hotărâre a Adunării generale;

b) când scopul organizatiei nu mai poate fi realizat;

c) când asociatia urmăreste un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

d) din cauză de insolvabilitate;

e) când numărul membrilor scade sub limita prevăzută de lege;

f) când scopul ori actiunea organizatiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

g) când scopul se urmăreste prin mijloace ilicite, contrare ordinii publice;

h) când hotărârile adunărilor generale sunt luate cu încălcarea propriului statut sau a legii.

Art. 49. - Oricare ar fi cauza dizolvării A.V.P.S..........., lichidarea patrimoniului acesteia se va face conform legii si statutului asociatiei.

Art. 50. - Consiliul A.V.P.S..............va procedasi va hotărî în timp util adaptarea corespunzătoare a prevederilor prezentului statut care devin contrare actelor normative în vigoare, prin modificarea corespunzătoare a textelor, solicitând instantei de judecată înscrierea mentiunilor necesare; hotărârile vor fi supuse spre ratificare la prima Adunare generală a A.V.P.S....................

Art. 51. - Prezentul statut a fost adoptat ca urmare a modificării Statutului A.G.VPS. de către Adunarea generală a A.V.P.S.............., astăzi,..............., va fi autentificat sau atestat de un avocat si intră în vigoare după înscrierea modificărilor în registrul special aflat la Grefa Judecătoriei.....................


* Se aplică, de la caz la caz, conform hotărârii adunării generale a fiecărei asociatii afiliate.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.