MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 695/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 694         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 15 octombrie 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

313. - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane

 

1.460. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane

 

314. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

1.461. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

319. - Lege pentru instituirea Zilei mamei si a Zilei tatălui

 

1.468. - Decret privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei mamei si a Zilei tatălui

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.800. - Ordin al ministrului economiei pentru modificarea pct. 9.1 din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.287/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investitii în modernizarea si realizarea de noi capacităti de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistentei financiare nerambursabile prin Programul operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice", axa prioritară 4, domeniul major de interventie 2, operatiunea 4.2 „Sprijinirea investitiilor în modernizarea si realizarea de noi capacităti de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităti cu putere instalată mai mică sau egală 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie"

 

4.843. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. 7 din 9 februarie 2009

 

Decizia nr. 8 din 9 februarie 2009

 

Decizia nr. 9 din 9 februarie 2009

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

35. - Circulară privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede dedicate aniversării a 100 de ani de la inaugurarea Portului Constanta

 

38. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2009

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 18 ianuarie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul legii se modifică si va avea următorul cuprins:

„LEGE

privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitătilor"

2. Articolul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 1. - Prezenta lege reglementează administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitătilor, în vederea asigurării calitătii factorilor de mediu si a stării de sănătate a populatiei."

3. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Statul recunoaste dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spatiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spatiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori si arbusti, în conditiile respectării prevederilor legale în vigoare."

4. Articolul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Spatiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localitătilor:

a) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâsii plantate;

b) spatii verzi publice de folosintă specializată:

1. grădini botanice si zoologice, muzee în aer liber, parcuri expozitionale, zone ambientale si de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

2. cele aferente dotărilor publice: crese, grădinite, scoli, unităti sanitare sau de protectie socială, institutii, edificii de cult, cimitire;

3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performantă;

c) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si baze sportive;

d) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apă;

e) culoare de protectie fată de infrastructura tehnică;

f) păduri de agrement."

5. Articolele 4 si 5 se abrogă.

6. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) parc - spatiu verde, cu suprafata de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific si din zone construite, cuprinzând dotări si echipări destinate activitătilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populatie;

b) scuar-spatiu verde, cu suprafata mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unitătilor economice, social-culturale, de învătământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii si tineret sau în alte locatii;

c) grădină - teren cultivat cu flori, copaci si arbusti ornamentali care este folosit pentru agrement si recreere, fiind deschis publicului;

d) fâsie plantată - plantatie cu rol estetic si de ameliorare a climatului si calitătii aerului, realizată în lungul căilor de circulatie sau al cursurilor de apă;

e) grădină botanică - grădină în care sunt prezentate colectii de plante vii cultivate în conditii naturale ori de seră, în vederea studierii acestora sau doar pentru curiozitătile pe care le prezintă;

f) grădină zoologică - orice colectie de animale vii, mentinute într-un amplasament administrat si deschis publicului, în scopul promovării conservării biodiversitătii si pentru a furniza mijloace de educatie, informare si petrecere a timpului liber, în relatie cu prezentarea si conservarea vietii sălbatice;

g) muzeu în aer liber- institutie care dispune de un spatiu verde neacoperit, special amenajat, în vederea expunerii si studierii unor obiecte de artă, relicve, documente istorice si stiintifice si a educării publicului;

h) bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performantă - complex format dintr-un cadru vegetal si din zone construite, special amenajate si dotate pentru practicarea diferitelor sporturi (complex de instalatii sportive);

i) parc expozitional - spatiu verde special amenajat destinat informării publicului si promovării unor evenimente;

j) spatii verzi aferente locuintelor de tip condominiu - spatii verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuinte de tip condominiu, cu rol estetic si de protectie, de ameliorare a climatului si a calitătii aerului;

k) pădure de agrement - pădure sau zonă împădurită în care se realizează diferite lucrări în vederea creării unui cadru adecvat petrecerii timpului liber;

l) spatii verzi pentru protectia cursurilor de apă si lacurilor - plantatii realizate în lungul cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, al căror rol principal este de protectie a acestora;

m) culoare de protectie fată de infrastructura tehnică - plantatii realizate în lungul căilor de circulatie sau în jurul unor instalatii cu potential ridicat de poluare, în vederea ameliorării calitătii mediului si protejării infrastructurii aferente."

7. Articolul 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Persoanele juridice au următoarele obligatii:

a) să asigure integritatea, refacerea si îngrijirea spatiilor verzi aflate în proprietatea lor;


b) să coopereze cu autoritătile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale autoritătii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritătile administratiei publice locale la toate lucrările preconizate în spatiile verzi si să facă propuneri pentru îmbunătătirea amenajării acestora;

c) să nu diminueze suprafetele inventariate ca spatii verzi."

8. La articolul 11, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Al. 11. - (1) Persoanele juridice care concesionează terenuri pentru constructia si amplasarea în spatiile verzi a obiectivelor pentru activităti socioculturale sunt obligate să obtină avizele, acordurile si autorizatiile prevăzute de legislatia în vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de desfăsurare a activitătii ulterioare se determină în baza unor proiecte de specialitate, de amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca suprafetele cumulate ale acestor constructii să nu ocupe mai mult de 10% din suprafata spatiului verde respectiv."

9. Articolul 12 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Municipiile de rang zero si unu au obligatia să efectueze, până la data de 1 ianuarie 2011, auditul suprafetei, calitătii si accesibilitătii spatiilor verzi, urmat de elaborarea unei strategii si a unui plan de actiune privind conservarea si dezvoltarea retelei de spatii verzi.

(2) Strategia privind conservarea si dezvoltarea retelei de spatii verzi are în vedere distributia echilibrată a acestora în raport cu specificul unitătii teritoriale de referintă, precum si crearea de spatii verzi prin transformarea terenurilor neproductive, a altor categorii de terenuri si prin aplicarea de metode alternative.

(3) La extinderea suprafetei intravilanului localitătilor, autoritătile publice locale au obligatia să asigure o cotă de 5% pentru amenajarea de spatii verzi publice."

10. La articolul 14, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, artar, mesteacăn, stejar) plantati pe spatiile verzi din domeniul public, precum si al celor plantati în aliniamente în lungul bulevardelor si străzilor, pe terenurile din zonele urbane si rurale, este interzisă interventia cu tăieri în coroana acestora, cu exceptia lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranta traficului pietonal si rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum si a celor de pe traseul retelelor aeriene."

11. Articolul 18 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Autoritătile administratiei publice locale au obligatia să tină evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitătilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spatiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări.

(2) Evidenta spatiilor verzi are drept scop organizarea folosirii rationale a acestora, a regenerării si protectiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative si cantitative, precum si asigurarea informatiilor despre spatiile verzi.

(3) Registrele locale ale spatiilor verzi se constituie pe baza normelor tehnice aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale si locuintei, cu avizul ministrului mediului si al ministrului administratiei si internelor, în termen de un an de la elaborarea si publicarea acestora."

12. La articolul 19, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Registrul local al spatiilor verzi este un sistem informational care cuprinde datele tehnice ale tuturor spatiilor verzi conform indicilor de calitate si cantitate."

13. La articolul 20, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) Schimbarea destinatiei terenurilor înregistrate în registrul local al spatiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentatiilor de urbanism, aprobate conform legislatiei în vigoare."

14. La articolul 20, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) În limita unei cote de 5% din suprafata fiecărui obiectiv înregistrat în registrul local al spatiilor verzi, autoritătile administratiei publice locale pot autoriza amplasarea unor constructii usoare, cu caracter provizoriu, pentru activitătile de comert si alimentatie publică, în conformitate cu documentatiile de urbanism legal aprobate."

15. La articolul 21, alineatele (3) si (4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(3) Finantarea lucrărilor de regenerare a spatiilor verzi se realizează cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Sursele de finantare necesare pentru aplicarea măsurilor de administrare si gospodărire a spatiilor verzi vor fi prevăzute în bugetele locale, începând cu anul 2010."

16. La articolul 25 alineatul (1), litera a) se modificasi va avea următorul cuprins:

,,a) de la 50 lei la 100 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 lei la 10.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 7 lit. a), b) si c), art. 8, 11, art. 18 alin. (3) si ale art. 23 lit. a), f), g), h), i), k) si I);".

17. La articolul 25 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) si e), cu următorul cuprins:

,,d) de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoane fizice si de la 40.000 lei la 70.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 14 alin. (5);

e) de la 100.000 lei la 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1)."

18. La articolul 25, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Constatarea contraventiilor prevăzute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul împuternicit al Gărzii Nationale de Mediu, de persoanele împuternicite în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si de către primari sau împuterniciti ai acestora."

Art. II. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se elaborează continutul-cadru al auditului si al strategiei referitoare la conservarea si dezvoltarea retelei de spatii verzi, care se aprobă prin ordin comun al conducătorului autoritătii publice centrale responsabil cu urbanismul si al conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului.

(2) Normele tehnice prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 24/2007, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se modifică si se completează corespunzător si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


Art. III. - Până la realizarea registrelor locale ale spatiilor verzi, schimbarea destinatiei spatiilor verzi definite ca atare în Legea nr. 24/2007 poate fi făcută doar pe baza unor documentatii de urbanism legal aprobate, care să stabilească si lucrările de utilitate publică necesare.

Art. IV. - Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 18 ianuarie 2007, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 12 octombrie 2009.

Nr. 313.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 9 octombrie 2009.

Nr. 1.460.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 26 aprilie 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 228/2007, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) În sensul prevederilor alin. (1), fac obiectul verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor cu valoare estimată, fără TVA, egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 124 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare."

2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (2), în cazul unor solicitări din partea organismelor si entitătilor publice, pot face obiectul verificării si aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de lucrări/servicii cu valoarea estimată, fără TVA, mai mică decât valorile prevăzute la alin. (2)."

3. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Ministerul Finantelor Publice, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, efectuează verificarea procesului de atribuire a contractelor, în mod selectiv, pe baza unor criterii de selectie. Metodologia de selectie va fi stabilită prin normele de aplicare ale prezentei legi."

4. La articolul 4, partea introductivă si literele a), b) si c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 4. - În îndeplinirea functiei de verificare, atributiile Ministerului Finantelor Publice sunt următoarele:

a) urmărirea derulării principalelor etape ale procedurilor de atribuire a contractelor prevăzute la art. 1 alin. (2) si (21);

b) analiza documentatiei de atribuire întocmită de autoritatea contractantă, în scopul atribuirii contractelor prevăzute la art. 1 alin. (2) si (21);

c) elaborarea de rapoarte de activitate pentru fiecare procedură de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, care a fost supusă verificării de către observatorii desemnati, în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea activitătii de verificare;".

5. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

„Art. 41. - Autoritătile contractante initiatoare ale procedurilor de atribuire, selectate pentru verificare, au obligatia de a îndeplini în termenul stabilit prin dispozitiile legislatiei secundare, următoarele:

a) de a pune la dispozitie documentatia de atribuire, în situatia în care aceasta nu este disponibilă în sistemul electronic de achizitii publice, precum si toate documentele aferente derulării procedurii de atribuire;

b) de a informa asupra calendarului de derulare a procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor si asupra oricăror modificări aduse calendarului de derulare a procesului de evaluare;

c) de a pune la dispozitie raportul procedurii de atribuire, înainte de a fi aprobat de către conducătorul autoritătii contractante, în vederea asigurării scopului preventiv al functiei de verificare;

d) de a notifica semnarea contractului/acordului-cadru, în termen de 3 zile de la semnarea acestuia de către ambele părti, precizând data semnării, ofertantul câstigător si pretul."

6. La articolul 5, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 5. - (1) Pentru procedurile de atribuire care nu impun publicarea unui anunt de participare în sistemul electronic de achizitii publice, autoritătile contractante au obligatia de a înstiinta Ministerul Finantelor Publice asupra procedurii ce urmează a fi derulată, cu cel putin 5 zile lucrătoare înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertei."

7. La articolul 10, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 10. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează următoarele:

a) nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 41, cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;

b) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei;

c) netrimiterea în termen de 3 zile lucrătoare a documentelor si informatiilor solicitate de observatorii desemnati, cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei."

8. La articolul 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal."

9. Articolul 13 se abrogă.

Art. II. - Articolul II al Legii nr. 228/2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 12 iulie 2007, se abrogă.

Art. III. - Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 26 aprilie 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 228/2006, cu modificările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 12 octombrie 2009.

Nr. 314.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a  contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 9 octombrie 2009.

Nr. 1.461.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru instituirea Zilei mamei si a Zilei tatălui

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Prima duminică a lunii mai se instituie ca Ziua mamei.

Art. 2. - Adoua duminică a lunii mai se instituie ca Ziua tatălui.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 13 octombrie 2009.

Nr. 319.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei mamei si a Zilei tatălui

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru instituirea Zilei mamei si a Zilei tatălui si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 octombrie 2009.

Nr. 1.468.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI

 

ORDIN

pentru modificarea pct. 9.1 din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.287/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investitii în modernizarea si realizarea de noi capacităti de producere a energiei electrice si termicei prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistentei financiare nerambursabile prin Programul operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice", axa prioritară 4, domeniul major de interventie 2, operatiunea 4.2 „Sprijinirea investitiilor în modernizarea si realizarea de noi capacităti de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor  hidroenergetice (în unităti cu putere instalată mai mică sau egală 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie"

 

În baza Hotărârii Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si de gestionare a instrumentelor structurale,

în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispozitii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de Coeziune, cu Regulamentul (CE) nr. 1.080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.783/1999, cu Cadrul strategic national de referintă 2007-2013 si cu Decizia Comisiei nr. 3.472/2007 de aprobare a Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice",

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.720/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei emite următorul ordin:

Art. I. - Punctul 9.1 din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.287/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investitii în modernizarea si realizarea de noi capacităti de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistentei financiare nerambursabile prin Programul operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice", axa prioritară 4, domeniul major de interventie 2, operatiunea 4.2 „Sprijinirea investitiilor în modernizarea si realizarea de noi capacităti de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităti cu putere instalată mai mică sau egala 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 si 599 bis din 11 august 2008, se modifică după cum urmează:

1. Conditia privind „Proiectul tehnic" se modifică si va avea următorul cuprins:

„- Proiectul tehnic; acesta nu este necesar dacă solicitantul transmite listele de lucrări si echipamente necesare, precum si foile de date tehnice pentru toate echipamentele mecanice si electrice cuprinse în listele de lucrări si echipamente pe care le implică proiectul, care trebuie să se regăsească în devizele pe obiect si în devizul general; toate aceste documente trebuie semnate si stampilate pe fiecare pagină de reprezentantul legal al solicitantului si însusite de acesta printr-o declaratie în sensul că acestea se vor implementa în cadrul proiectului; OIE poate solicita modificarea sau completarea oricăruia dintre aceste documente."

2. Conditia privind „Documentele care atestă capacitatea solicitantului de a asigura contributia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile si de a finanta cheltuielile neeligibile ale proiectului (extras de cont/contract de credit care să acopere valoarea însumată a acestora)" se modifică si va avea următorul cuprins:

„- Documentele care atestă capacitatea solicitantului de a asigura contributia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile si de a finanta cheltuielile neeligibile ale proiectului; OIE apreciază dacă acestea dovedesc capacitatea solicitantului în acest sens."

3. Conditia privind „în cazul în care, în urma cererilor OIE, solicitantul amână nejustificat încheierea contractului sau prezentarea documentelor de mai sus, pe o perioadă mai lungă de 45 de zile de la data solicitării în scris a acestora, se va decide respingerea finantării proiectului." se modifică si va avea următorul cuprins:

„În cazul în care, în urma cererilor OIE, solicitantul amână nejustificat încheierea contractului sau prezentarea documentelor de mai sus, pe o perioadă mai lungă de 45 de zile de la data solicitării în scris a acestora, se va decide respingerea finantării proiectului. Pentru motive temeinice, OIE poate prelungi termenul de 45 de zile cu maximum încă un termen de 45 de zile."

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei,

Adriean Videanu

 

Bucuresti, 9 octombrie 2009.

Nr. 1.800.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică

 

În conformitate cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare si desfăsurare a examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică. Metodologia este cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Metodologia prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul scolar 2009-2010.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Directia generală educatie timpurie, scoli, performantă si programe, Directia acreditarea, evaluarea si performanta în cariera didactică, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu Parlamentul, inspectoratele scolare, precum si conducerile unitătilor de învătământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

 

Bucuresti, 27 august 2009.

Nr. 4.843.

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare si desfăsurare a examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică

 

I. Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie cuprinde normele de organizare si desfăsurare a examenului pentru obtinerea atestatului profesional de către absolventii claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică.

Art. 2. - Atestatul este un act prin care se confirmă pregătirea de specialitate/profesională dobândită de absolventii de liceu, cursuri de zi. El se eliberează absolventilor claselor mentionate la art. 1, care au promovat proba de specialitate prevăzută de prezenta metodologie, în conditiile prevăzute la art. 5.

Art. 3. - (1) Candidatii proveniti din învătământul de stat pot sustine examenul de atestare a competentelor profesionale, fără taxă, cel mult de două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt conditionate de achitarea unor taxe de examen.

(2) Candidatii din învătământul particular vor sustine examenul de atestat într-un centru de examen organizat astfel:

a) pentru unitătile de învătământ acreditate, în unitatea respectivă;

b) pentru unitătile de învătământ autorizate, înfiintate conform legii, într-un centru de examen apartinând învătământului de stat, stabilit de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti; în acest caz candidatii vor plăti o taxă de examen.

(3) Taxele de examen prevăzute la alin. (1) si (2) vor fi stabilite de fiecare inspectorat scolar. La stabilirea cuantumului taxelor se vor lua în calcul toate cheltuielile per candidat.

Art. 4. - Înscrierea candidatilor la examenul de atestare a competentelor profesionale se face la secretariatul liceului la care elevul este înscris sau pe care l-a absolvit (în cazul candidatilor din seriile anterioare), în perioada stabilită prin graficul de actiuni privind organizarea si desfăsurarea probei.

II. Continutul probei de specialitate pentru obtinerea atestatului

Art. 5. - (1) Atestatul se obtine după sustinerea si promovarea de către candidati a unei probe de specialitate.

(2) Competentele certificate în urma promovării examenului de atestare profesională sunt:

a) pentru absolventii claselor de matematică-informatică, intensiv informatică:

I. realizarea designului si structurii produselor soft necesare implementării de sisteme software, aplicatii software, baze de date, pagini web (software orientat client);

II. particularizarea, configurarea si modificarea aplicatiilor software, în scopul adaptării sistemelor informationale ale clientului;

b) pentru absolventii claselor de matematică-informatică:

I. realizarea managementului site-urilor web, sistemelor de operare a calculatoarelor;

II. furnizarea facilitătilor de procesare a datelor, inclusiv a serviciilor-suport.


Art. 6. - Proba de specialitate constă în:

a) probă practică: realizarea practică pe calculator a cerintelor din biletul extras în ziua probei. Biletul va cuprinde 3 subiecte:

(i) un subiect privind sistemele de gestiune a bazelor de date;

(ii) un subiect de programare;

(iii) un subiect vizând sisteme de operare sau abilităti de tehnoredactare, calcul tabelar sau prezentări PowerPoint.

b) proiect: prezentarea si motivarea teoretică a unui proiect (produs soft) realizat în timpul orelor de laborator, al ultimului an de studiu; produsele pot fi realizate si în echipă (2-3 elevi), în functie de complexitatea proiectului.

III. Comisiile de examinare

Art. 7. - (1) Coordonarea examenului de atestare a competentelor profesionale pentru absolventii claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică, se asigură de Comisia Natională de Evaluare si Certificare care se constituie anual si functionează în cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării.

(2) Organizarea si desfăsurarea examenului sunt coordonate de comisia judeteană/municipiului Bucuresti, constituită anual în următoarea componentă:

a) presedinte - inspector scolar general adjunct;

b) vicepresedinte - inspectorul scolar de specialitate;

c) secretar - cadru didactic de specialitate.

(3) Componenta nominală a comisiei se aprobă anual, până la data de 15 decembrie, prin decizie a inspectorului scolar general.

Art. 8. - Comisia judeteană/municipiului Bucuresti are următoarele atributii:

a) organizează, coordonează si răspunde de desfăsurarea examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică, la nivelul judetului/municipiului Bucuresti;

b) analizează propunerile consiliilor de administratie ale unitătilor de învătământ de constituire a comisiilor de examinare de la nivelul acestora, avizează componenta acestora si le înaintează inspectorului scolar general pentru emiterea deciziilor de numire, cu cel putin 10 zile înainte de data examenului;

c) controlează modul de organizare si desfăsurare a examenului de atestare a competentelor profesionale la nivelul unitătilor de învătământ;

d) primeste de la comisiile din unitătile de învătământ rapoarte privind organizarea si desfăsurarea examenului (anexa la metodologie);

e) analizează, pe baza rapoartelor transmise de unitătile de învătământ, modul de organizare si desfăsurare a examenului, întocmeste si transmite Directiei generale educatie timpurie, scoli, performantă si programe din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării, în termen de 15 zile de la afisarea rezultatelor, raportul cu privire la rezultatele examenului (anexa la metodologie).

Art. 9. - (1) Comisiile de examinare din unitătile de învătământ au următoarea componentă:

a) presedinte - directorul, directorul adjunct (fără drept de notare);

b) vicepresedinte - metodist al inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti sau profesor de specialitate având cel putin gradul II, din afara unitătii scolare (fără drept de notare);

c) secretar- responsabilul catedrei de specialitate/comisiei metodice din unitatea scolară respectivă (fără drept de notare);

d) membri - 2 profesori de specialitate, de regulă din aceeasi unitate scolară în care învată elevii, cu drept de notare.

(2) Un membru al comisiei va fi desemnat responsabil cu respectarea normelor de protectie a muncii.

(3) O comisie de examinare ia nivelul unitătii de învătământ se constituie pentru un număr de maximum 90 de candidati (de regulă 3 clase).

(4) În cazul unui număr mai mare de candidati se pot constitui subcomisii în cadrul aceleasi comisii. Pentru fiecare subcomisie se numesc câte 2 membri cu drept de notare.

Art. 10. - Comisiile de examinare din unitătile de învătământ au următoarele atributii:

a) întocmesc graficul de actiuni privind organizarea si desfăsurarea probei si îl afisează cu cel putin două zile înainte de începerea acesteia;

b) pregătesc documentatia tehnică, sălile, aparatele, echipamentele si asigură conditiile normale de desfăsurare a probei;

c) stabilesc criteriile de evaluare pentru lucrările practice;

d) organizează si efectuează examinarea, evaluarea si notarea candidatilor;

e) afisează rezultatele probelor în fiecare zi, la sfârsitul etapei;

f) înaintează comisiei judetene/municipiului Bucuresti, în termen de 3 zile de la încheierea examenului, un raport asupra modului de desfăsurare a examenului, care să contină si propuneri cu privire la optimizarea desfăsurării examenului pentru obtinerea atestatului;

g) în cadrul comisiei de examinare, presedintele si vicepresedintele monitorizează examenul si urmăresc respectarea metodologiei de examen.

IV. Organizarea si desfăsurarea probei pentru obtinerea atestatului

Art. 11. - (1) Examenul se desfăsoară în perioada 1-30 mai. Comisia de examen din fiecare unitate scolară va elabora graficul propriu de desfăsurare a examenului de atestare a competentelor profesionale.

(2) Pentru cazuri speciale (cazuri medicale, participarea la loturi nationale etc.) semnalate de comisia de examinare comisiei judetene/municipiului Bucuresti, până la data de 30 mai, comisia judeteană/municipiului Bucuresti propune o comisie de examinare, numită prin decizie a inspectorului general, care să evalueze candidatii respectivi până ia data de 10 iunie, într-un centru unic la nivelul judetului/municipiului Bucuresti.

(3) Graficul de actiuni privind organizarea si desfăsurarea probelor cuprinde:

a) perioada pentru înscrierea candidatilor si depunerea proiectelor (cu 10 zile înainte de data desfăsurării examenului);

b) programarea pe zile si ore a candidatilor, în ordine alfabetică, pe clase (grupe) si specializări.

(4) Proba de specialitate se desfăsoară în afara orelor de curs. Proba de specialitate se sustine în cabinete sau laboratoare de specialitate, în unitătile scolare liceale.

Art. 12. - (1) Stabilirea subiectelor pentru proba practicase face la nivelul judetului/municipiului Bucuresti, în consiliul consultativ al disciplinei si sunt avizate de inspectorul de specialitate. Subiectele se transmit către licee până la data de 15 ianuarie.

(2) În ziua si la ora anuntate prin grafic, fiecare candidat va extrage biletul pentru proba practică, va aborda practic subiectele, apoi va prezenta în fata comisiei proiectul corespunzător instruirii profesionale si stiintifice.

(3) Catedra de specialitate din fiecare liceu elaborează si afisează, până la sfârsitul lunii decembrie a anului scolar în curs, listele cu teme pentru proiect (produs soft). La selectarea temelor se va tine seama de aspectele fundamentale prevăzute în programa scolară si se va urmări în mod special latura practic-aplicativă a domeniului. Temele proiectelor practice vor fi astfel stabilite încât să aibă grade de complexitate aproximativ egale.

(4) Stabilirea temelor pentru realizarea produsului soft si alegerea acestora de către candidati, sub semnătură, se fac la nivelul unitătii de învătământ, până la data de 15 ianuarie.

(5) Elevii elaborează/pregătesc lucrările sub îndrumarea profesorilor care predau la clasă. Acestea vor fi depuse la secretariatul unitătii de învătământ si înregistrate până la data de 1 mai. Proiectul va fi însotit de un referat cu privire la proiectul depus de candidat, întocmit de profesorul îndrumător si finalizat cu admis/respins.

Art. 13. - Durata probei de specialitate trebuie să fie de maximum două ore, astfel:

a) proba practică - maximum 90 de minute/candidat. Membrii comisiei evaluează lucrările respective si acordă o notă fiecărui candidat, pentru fiecare subiect în parte;

b) sustinerea proiectului - maximum 30 de minute/candidat. Membrii comisiei pot adresa candidatului întrebări, fără a depăsi acest timp.

V. Evaluarea probei

Art. 14. - (1) Proba de specialitate va fi evaluată separat de cei 2 membri ai comisiei, stabiliti conform art. 9.

(2) La proba practică, nota acordată de către fiecare evaluator va fi calculată ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obtinute la cele 3 subiecte din biletul extras în ziua probei. Nota finală pentru proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare evaluator. Nota finală pentru proba practică trebuie să fie minimum 6 (sase) pentru promovarea examenului.

(3) La prezentarea si motivarea proiectului fiecare evaluator va acorda câte o notă, conform criteriilor stabilite de comisia de examinare. Nota finală pentru proiect se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare evaluator. Nota finală pentru proiect trebuie să fie minimum 7 (sapte) pentru promovarea examenului.

(4) În situatia în care diferenta dintre notele acordate de membrii comisiei, la oricare dintre probe, este mai mare de un punct, vicepresedintele va stabili nota finală, prin reevaluarea probei.

Art. 15. - Media finală este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale pe fiecare probă. Examenul se consideră promovat dacă media finală este cel putin 7 (sapte).

VI. Dispozitii finale

Art. 16. - Nu se admit contestatii la niciuna dintre probe.

Art. 17. - (1) În cazul promovării examenului de atestare a competentelor profesionale, candidatul primeste un atestat.

(2) Atestatul se eliberează de secretariatul liceului în care a fost sustinut examenul, după promovarea de către candidat a clasei a XII-a.

(3) În cazul nepromovării clasei a XII-a, examenul de atestat sustinut si promovat îsi pierde valabilitatea.

Art. 18. - Eliberarea atestatului nu este conditionată de promovarea examenului de bacalaureat.

Art. 19. - Documentele de examen (inclusiv proiectele elevilor) se supun reglementărilor de arhivare în vigoare.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

Comisia de examinare.......................*)

 

RAPORT

privind rezultatele examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică

 

1. Situatia statistică privind rezultatele examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică, raportate separat, pentru învătământul de stat si învătământul particular

 

 

 

 

Număr de elevi

 

 

Promovabilitate

 

înscrisi

Prezenti

Absenti

Promovati

Respinsi

%

 

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

urban

rural

 

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total general

 

 

 

 

 

 

 

2. Modul de organizare si desfăsurare a examenului pentru obtinerea atestatului profesional de către absolventii claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică, numărul centrelor de examen, respectarea prevederilor metodologiei, problemele apărute

3. Propuneri de modificare/completare a metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de atestare a competentelor profesionale ale absolventilor claselor de matematică-informatică si matematică-informatică, intensiv informatică


*) Din unitatea scolară/judetul (municipiul Bucuresti).


 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. 7

din 9 februarie 2009

 

Dosar nr. 36/2008

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie privind admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, din perspectiva îndeplinirii conditiei prevăzute de art. 1602 alin. 1 teza ultimă, respectiv art. 1604 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală, în ipoteza săvârsirii, printre altele, si a infractiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitătii organizate, tinând seama de dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 79 de judecători din totalul de 117 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Scutea Gabriela - adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că este admisibilă cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune în ipoteza săvârsirii infractiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional nu depăseste 18 ani.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În activitatea instantelor judecătoresti s-a ivit diversitate de practică în legătură cu aplicarea dispozitiilor art. 1602 alin. 1 teza ultimă si ale art. 1604 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală referitoare la liberarea sub control judiciar sau pe cautiune în cazul săvârsirii infractiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitătii organizate.

Astfel, unele instante au considerat că, în cazul săvârsirii infractiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, prin care este incriminată „initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup", nu sunt aplicabile dispozitiile art. 1602 alin. 1 teza ultimă si ale art. 1604 alin. 4 teza ultimă din Codul de procedură penală referitoare la posibilitatea acordării liberării provizorii sub control judiciar sau pe cautiune.

În argumentarea acestui punct de vedere s-a relevat că, din moment ce prin art. 1602 alin. 1 si art. 1604 alin. 1 din Codul de procedură penală se prevede că, în cazul infractiunilor intentionate, liberarea provizorie sub control judiciar si, respectiv, liberarea provizorie pe cautiune se pot acorda numai dacă pentru acele infractiuni legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăseste 18 ani, apare evident că infractiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, care „se pedepseste cu închisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi", este exceptată de la acordarea liberării provizorii sub control judiciar sau sub cautiune.

S-a apreciat că această interpretare se impune pentru că prin pedeapsă prevăzută de lege, la care se face referire în art. 1602 alin. 1 din Codul de procedură penală, nu se poate întelege decât pedeapsa indicată în textul de lege ce incriminează fapta imputată persoanei vizate, iar nu pedeapsa aplicabilă ca urmare a incidentei unor dispozitii legale de reducere a pedepsei.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că sunt aplicabile dispozitiile art. 1602 alin. 1 teza ultimă si, respectiv, ale art. 1604 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală ori de câte ori infractiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este săvârsită în conditiile reglementate la alin. (2) din acelasi articol, potrivit căruia „pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sanctiunea prevăzută de lege pentru infractiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional organizat".

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

În conformitate cu dispozitiile art. 1602 alin. 1 din Codul de procedură penală, „liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infractiunilor săvârsite din culpă, precum si în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăseste 18 ani".

Corelativ, potrivit art. 1604 alin. 1 din Codul de procedură penală, „liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanta de judecată, atât în cursul urmăririi penale, cât si al judecătii, la cerere, când s-a depus cautiunea si sunt îndeplinite conditiile prevăzute în art. 1602 alin. 1 si 2", adică „si în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăseste 18 ani".

Din această reglementare rezultă deci că pot accede la liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune toti cei care au săvârsit infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăseste 18 ani, evident dacă îndeplinesc si celelalte conditii prevăzute în textele de lege în care sunt reglementate cele două institutii privind liberarea provizorie.

Ca urmare, devine necesară clarificarea expresiei infractiuni intentionate „pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăseste 18 ani", în întelesul ce putea fi avut în vedere prin art. 1602 alin. 1 din Codul de procedură penală.

În acest sens, în cuprinsul art. 1411 din Codul penal s-a explicat că „prin pedeapsa prevăzută de lege se întelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârsită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei".

Or, în raport cu acest înteles dat de legiuitorul penal notiunii de pedeapsă prevăzută de lege, trebuie să se considere că, în acceptiunea art. 1602 alin. 1 si, implicit, a art. 1604 alin. 1 din Codul de procedură penală, sanctiunea pentru infractiunea reglementată de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este cea fixată în însusi cuprinsul alineatului ce contine dispozitia de incriminare, numai în măsura în care pedeapsa pentru infractiunea cea mai gravă, care intră în scopul grupului infractional organizat, nu este mai usoară decât aceea prevăzută în primul alineat.


Asadar, în raport cu reglementarea mentionată, pedeapsa prevăzută de lege în cazul infractiunii incriminate în cuprinsul art. 7 din Legea nr. 39/2003 se determină prin coroborarea dispozitiilor de sanctionare din primele două alineate ale acestui text de lege, pentru a nu fi mai mare decât aceea prevăzută de lege în cazul infractiunii celei mai grave care intră în scopul grupului infractional organizat.

De aceea, tinându-se seama de acest cuantum variabil al maximului pedepsei, prevăzut de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, cu referire la alin. (1) din acelasi articol, pentru infractiunea de initiere sau constituire a unui grup infractional organizat ori de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, cererile de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune nu pot fi considerate inadmisibile în cazul unei atari infractiuni, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea cea mai gravă, care intră în scopul grupului infractional organizat, nu depăseste 18 ani închisoare.

Această interpretare se impune pentru că, în cazul infractiunii incriminate de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, a fost adoptat un mod atipic, indirect, de sanctionare - folosit de altfel si în cazul infractiunii de complot (art. 167 alin. 2 din Codul penal) - prin aplicarea căruia determinarea limitelor minimă si maximă ale pedepsei voite de legiuitor nu este susceptibilă de a crea dificultăti.

Stabilirea de către legiuitor a tratamentului sanctionator prin dispozitie de trimitere la pedeapsa prevăzută de lege, pentru infractiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional organizat, este justificată de ratiuni superioare de justă si echitabilă individualizare legală a sanctiunii penale, în raport cu gradul de pericol social conferit unei anumite infractiuni de scopul urmărit de făptuitor.

De aceea, fată de diversitatea de infractiuni ce poate face obiectul scopului organizării de grupuri infractionale, sublinierea în cadrul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 că „pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sanctiunea prevăzută de lege pentru infractiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional organizat" apare ca o consecintă logică a necesitătii ierarhizării sistemului sanctionator în raport cu gradul de pericol social specific fiecărei categorii de fapte, constituind astfel solutia legislativă optimă de indicare judicioasă a limitelor pedepsei în cazul unei asemenea infractiuni.

Asa fiind, prin modul în care este formulată, dispozitia înscrisă în alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003 aduce o completare firească dispozitiei de sanctionare din primul alineat al aceluiasi articol, pedeapsa la care se referă fiind prevăzută astfel de reglementările corelate din primele două alineate ale acestui articol de lege.

În consecintă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si al art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că, în raport cu dispozitiile art. 1602 alin. 1 teza ultimă si art. 1604 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală, cererile de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune sunt admisibile, în ipoteza săvârsirii infractiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional organizat nu depăseste 18 ani închisoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 1602 alin. 1 teza ultimă si ale art. 1604 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală, stabilesc:

Cererile de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune sunt admisibile în ipoteza săvârsirii infractiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional organizat nu depăseste 18 ani.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică astăzi, 9 februarie 2009.

 

p. PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA,

eliberat din functie prin pensionare,

judecător LIDIA BĂRBULESCU

Prim-magistrat-asistent,

Adriana Daniela White

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

DECIZIA Nr. 8

din 9 februarie 2009

 

Dosar nr. 37/2008

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, privind incidenta art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală în ipoteza particulară a recurării hotărârilor pronuntate în apel pentru motivul gresitei aplicări a art. 181 din Codul penal sau, dimpotrivă, al neaplicării acestei dispozitii.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 79 de judecători din totalul de 117 aflati în functie.


Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Scutea Gabriela, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că problema aplicării sau nu a dispozitiilor art. 181 alin. 1 din Codul penal poate fi analizată în recurs.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În activitatea de judecată a instantelor s-a ivit practică neunitară în aprecierea incidentei cazului de casare prevăzut la art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală în situatia când se invocă gresita aplicare a dispozitiilor art. 181 din Codul penal referitoare la fapta care nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că, prin modul în care a fost reglementat, cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală poate fi invocat numai dacă eroarea gravă de fapt comisă a determinat retinerea unei situatii de fapt infirmate de probe în punctele ei esentiale, având drept consecintă pronuntarea unei hotărâri gresite de achitare sau de condamnare, iar nu si atunci când se invocă încălcarea prevederilor art. 181 din Codul penal ca urmare a aprecierii necorespunzătoare a gradului de pericol social al faptei.

S-a argumentat că posibilitatea primei instante si a celei de apel de a aprecia gradul de pericol social al faptei, pentru a se stabili dacă aceasta constituie sau nu infractiune, scapă controlului în casare al instantei de recurs, deoarece o asemenea situatie, privind stricta aplicare a prevederilor art. 181 din Codul penal, excedează reglementării date în cuprinsul art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală, prin care este limitată examinarea hotărârii supuse controlului judiciar numai sub aspectul comiterii unei eventuale erori grave în retinerea faptelor, în măsura în care au avut drept consecintă adoptarea unei hotărâri gresite de achitare sau de condamnare.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că dispozitiile art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală sunt incidente si în cazul verificării în recurs de către instanta de control judiciar a modului în care s-au aplicat prevederile art. 181 din Codul penal în legătură cu aprecierea gradului de pericol social al faptelor în raport cu susceptibilitatea lor de a fi considerate infractiuni.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Prin continutul de ansamblu dat art. 3859 alin. 1 din Codul de procedură penală, motivelor de casare ce se pot invoca în recurs li s-a imprimat un predominant caracter de drept, determinând, de regulă, desfiintarea hotărârilor atunci când se constată gresita aplicare a dispozitiilor legii, cazurile de apreciere necorespunzătoare a probelor si faptelor fiind restrânse la două, enuntate limitativ la pct. 14 si 18 din cadrul aceluiasi alineat.

În acest sens, în reglementarea alineatului mentionat s-a prevăzut la pct. 14 că hotărârile sunt supuse casării nu numai în cazul când s-au stabilit pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, ci si atunci „când s-au aplicat pedepse gresit individualizate în raport cu prevederile art. 72 din Codul penal", iar la pct. 18, că există caz de casare „când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecintă pronuntarea unei hotărâri gresite de achitare sau de condamnare".

În raport cu acest continut al reglementării ce i s-a dat de legiuitor, cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală presupune o eroare în stabilirea faptelor, care să fie atât de gravă încât să aibă drept consecintă pronuntarea unei hotărâri gresite, de achitare sau de condamnare.

Acest caz de casare presupune o evidentă stabilire eronată a faptelor în existenta sau inexistenta lor, în natura lor ori în împrejurările în care au fost comise, fie prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea continutului acestora, cu conditia să fi influentat solutia adoptată.

Prin eroare de fapt se întelege o gresită examinare a probelor administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită probă, când în realitate aceasta nu există, sau atunci când se consideră că un anumit act, un anumit raport de expertiză ar demonstra existenta unei împrejurări, când în realitate din acest mijloc de probă reiese contrariul.

Eroarea gravă de fapt presupune deci retinerea unei împrejurări esentiale fără ca probele administrate să o sustină sau o neretinere a unei astfel de împrejurări esentiale, desi probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării grave a probelor.

Tocmai de aceea cenzura instantei de control judiciar, ca instantă de recurs, trebuie să urmărească atenta si completa verificare a întregului material probator din dosar, pentru ca eroarea de fapt sesizată să nu fie doar aparentă sau ca împrejurarea considerată esentială lămuririi cauzei să fie neverificabilă.

Or, eventualele constatări privind gradul de pericol social al unei anumite fapte pot fi consecinta unor aprecieri determinate de rationamente bazate pe erori esentiale în retinerea faptelor si a împrejurărilor în care au fost comise ori care privesc persoana făptuitorului.

Cum astfel de erori se pot răsfrânge grav asupra justei retineri a faptelor si a gradului de pericol social al făptuitorului, cu consecinta aplicării unui tratament penal inadecvat, trebuie să se aibă în vedere că însusi scopul procesului penal, ca si principiile aflării adevărului si al rolului activ, astfel cum sunt reglementate în art. 1, 3 si 4 din Codul de procedură penală, impun stabilirea realitătii în totalitatea sa, cu toate detaliile, având relevantă în justa determinare a gradului de pericol social în acceptiunea prevederilor art. 181 din Codul penal.

Evident, numai pe baza aprecierii corecte si complete a materialului probator necesar pot fi descoperite faptele si împrejurările cu reală semnificatie pentru evaluarea gradului de pericol social în raport cu elementele la care se referă dispozitiile art. 181 alin. 1 si 2 din Codul penal.

De aceea, excluderea posibilitătii instantei de recurs de a-si exercita cenzura si asupra modului în care instantele ierarhic inferioare au apreciat continutul probelor în raport cu elementele ce pot duce la constatarea lipsei vădite de importantă a unei anumite încălcări a legii, de natură a-i conferi lipsa pericolului social al unei infractiuni, sau, dimpotrivă, la evidentierea gradului de pericol social, cu consecinta neaplicabilitătii dispozitiilor art. 181 din Codul penal, ar echivala cu lipsirea de continut a cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală, putând conduce astfel la denaturarea substantială a scopului procesului penal si la nesocotirea principiilor sale de bază.

Ca urmare, nu trebuie să prevaleze formalismul în interpretarea dispozitiilor ce guvernează procesul penal, care ar putea echivala cu acceptarea producerii de erori grave, doar pentru a se asigura o aparentă separare a situatiilor de fapt de cele specifice de drept. Înfăptuirea interesului superior al justitiei, acela de aflare a adevărului, si impunerea respectului cuvenit legii fac necesar ca, în cadrul temeiului de casare înscris în art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală, să se examineze si întregul ansamblu de împrejurări de ordin obiectiv sau subiectiv ce trebuie să stea la baza aprecierii incidentei prevederilor art. 181 din Codul penal în raport cu cazul concret judecat.

În consecintă, recursul în interesul legii, fiind fondat, urmează a fi admis si a se stabili că dispozitiile art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că ele sunt incidente si în ipoteza atacării cu recurs a hotărârilor pronuntate în apel, atunci când se invocă gresita aplicare a prevederilor art. 181 din Codul penal sau, dimpotrivă, neaplicarea acestor prevederi ale legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 3859 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că sunt incidente si în ipoteza recurării hotărârilor pronuntate în apel, pentru motivul gresitei aplicări a art. 181 din Codul penal sau, dimpotrivă, ai neaplicării acestei dispozitii legale.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică astăzi, 9 februarie 2009.

 

p. PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA,

eliberat din functie prin pensionare,

judecător LIDIA BĂRBULESCU

Prim-magistrat-asistent,

Adriana Daniela White

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

DECIZIA Nr. 9

din 9 februarie 2009

 

Dosar nr. 38/2008

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, privind stabilirea admisibilitătii recursului împotriva încheierii prin care instanta a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale pentru a solutiona exceptia de neconstitutionalitate, dispunând totodată suspendarea judecătii cauzei, întemeiată pe art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 79 de judecători din totalul de 117 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procuror Scutea Gabriela - adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că încheierile prin care s-a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale în vederea solutionării unei exceptii de neconstitutionalitate si s-a dispus suspendarea judecătii sunt supuse recursului indiferent dacă inculpatul este sau nu arestat ori supus vreunei măsuri preventive.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În activitatea instantelor judecătoresti s-a ivit o diversitate de solutii cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală în cazul recursului declarat împotriva încheierii de admitere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale si de suspendare a judecătii până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că încheierea prin care se admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale si se dispune suspendarea judecătii până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate este supusă căii de atac a recursului.

S-a argumentat că acest punct de vedere este impus de dispozitia din partea finală a alin. 6 al art. 303 din Codul de procedură penală, prin care se prevede în mod expres că o astfel de încheiere este supusă recursului.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că încheierea prin care se admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale si se suspendă judecarea cauzei până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate nu este supusă recursului.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Într-adevăr, în art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, introdus prin art. I pct. 174 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură penală si a unor legi speciale, se prevede că „instanta suspendă judecata, prin încheiere motivată, si în cazul în care a fost invocată o exceptie de neconstitutionalitate, până la solutionarea de către Curtea Constitutională a exceptiei", subliniindu-se, în continuare, că „dacă inculpatul este arestat, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 3002, iar dacă fată de acesta s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi tara, se aplică, în mod corespunzător, art. 145 si art. 1451", pentru ca în partea finală a alineatului să se precizeze că „încheierea este supusă recursului în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă".

Corecta interpretare a dispozitiilor cuprinse în alineatul mentionat impune însă desprinderea adevăratei finalităti a prevederilor art. 303 din Codul de procedură penală, pentru întelegerea exactă a vointei legiuitorului.

Sub acest aspect este de observat că în textul art. 303 din Codul de procedură penală s-a dat o reglementare de ansamblu institutiei suspendării judecătii, prevăzându-se în mod firesc, în alin. 3 si 6, posibilitatea atacării cu recurs a încheierii prin care se ia o atare măsură de întrerupere a cursului justitiei.

Într-un asemenea cadru, prin prima dispozitie înscrisă în alin. 6 al art. 303 din Codul de procedură penală s-a prevăzut că „instanta suspendă judecata, prin încheiere motivată, si în cazul în care a fost ridicată o exceptie de neconstitutionalitate, până la solutionarea de către Curtea Constitutională a exceptiei", pentru ca prin celelalte dispozitii să se stabilească modul în care se procedează atunci când inculpatul este arestat ori s-au luat alte măsuri de restrângere a libertătii sale, instituindu-se doar pentru aceste situatii calea de atac a recursului.

Or, dacă intentia legiuitorului ar fi fost de a institui, prin acest alineat, calea de atac a recursului împotriva tuturor dispozitiilor din încheierea de suspendare a judecătii si de sesizare a Curtii Constitutionale, iar nu doar cu privire la măsurile preventive luate, ar fi recurs în redactarea lui la o tehnică legislativă asemănătoare celei specifice alin. 3 din acelasi articol de lege, în care s-a prevăzut, fără echivoc, că „încheierea dată în primă instantă prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacată separat cu recurs la instanta superioară în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă", adăugându-se că „recursul nu suspendă executarea si se judecă în termen de 3 zile".

Asadar, pentru a întelege corect ce a voit legiuitorul prin formularea dată dispozitiilor înscrise în alin. 6 al art. 303 din Codul de procedură penală, se impune ca aceste dispozitii să fie examinate si apreciate în raport cu reglementarea dată prin legea specială încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale, cu examinarea exceptiei de neconstitutionalitate.

În acest sens, în art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, s-a reglementat că „sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei si va fi însotită de dovezile depuse de părti", subliniindu-se, în continuare, că „dacă exceptia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând si sustinerile părtilor, precum si dovezile necesare", pentru ca în alin. 5 al aceluiasi articol să se precizeze că „pe perioada solutionării exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspendă", fără să se prevadă nicio cale de atac împotriva unei astfel de încheieri.

Este semnificativ că doar pentru cazul când exceptia este inadmisibilă s-a prevăzut, în cuprinsul alin. 6 din acelasi articol, că „încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanta imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronuntare", precizându-se că „recursul se judecă în termen de 3 zile".

Dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, ce reglementează procedura de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în fata instantelor judecătoresti, având caracterul de lege specială în raport cu prevederile Codului de procedură penală, are prioritate de interpretare si aplicare. Asadar, aplicând această regulă de interpretare asupra prevederilor mai sus arătate, rezultă că încheierea prin care se admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale si se dispune suspendarea judecătii până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate nu este supusă căii de atac a recursului.

Asa fiind, dispozitiile referitoare la recurs, pe care le contine alin. 6 al art. 303 din Codul de procedură penală, au o aplicabilitate restrânsă, privind doar situatia inculpatului arestat si măsurile preventive de restrângere a libertătii sale, asupra cărora trebuie să se pronunte instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, iar nu si însăsi încheierea de admitere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale si de suspendare a judecătii până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, aspect sub care cauza este oricum supusă cenzurii, exercitată în acest caz printr-un control implicit din partea instantei de contencios constitutional.

În consecintă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si al art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că dispozitiile art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că încheierea prin care instanta a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale si a dispus suspendarea judecătii până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate nu este supusă căii de atac a recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie. Dispozitiile art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că:

Încheierea prin care instanta a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale si a dispus suspendarea judecătii până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate nu este supusă căii de atac a recursului. Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică astăzi, 9 februarie 2009.

 

p. PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA,

eliberat din functie prin pensionare,

judecător LIDIA BĂRBULESCU

Prim-magistrat-asistent,

Adriana Daniela White


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede dedicate aniversării a 100 de ani de la inaugurarea Portului Constanta

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, în scop numismatic, începând cu data de 7 octombrie 2009, o monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la inaugurarea Portului Constanta.

Art. 2. - Caracteristicile monedei din argint sunt următoarele:

- valoare nominală: 10 lei;

- formă: rotundă;

- diametru: 37 mm;

- metal: argint;

- titlu: 999%0;

- greutate: 31,103 g;

- calitate: proof;

- margine: zimtată.

Aversul prezintă în partea stângă, în prim-plan, imaginea Bricului „Mircea" - nava-scoală a Marinei Române; în dreapta, valoarea nominală a monedei - 10 lei, iar deasupra ei, imaginea Farului „Carol I"; în plan secund, o imagine dinspre mare a orasului Constanta, în care se disting: în partea stângă, Catedrala ortodoxă, iar în dreapta, Cazinoul; în jumătatea superioară, inscriptia „ROMÂNIA", stema tării si anul emisiunii - 2009.

Reversul prezintă în jumătatea inferioară, în prim-plan, o navă comercială modernă, iar în plan secund, silozurile din Portul Constanta, proiectate de inginerul Anghel Saligny; în jumătatea superioară, inscriptia „100 DE ANI DE LA INAUGURAREA PORTULUI CONSTANTA 1909".

Art. 3. - Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însotite de brosuri de prezentare a tematicii emisiunii, redactate în limbile română, engleză si franceză. Brosurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Nationale a României si casierului central. Monedele vor fi prezentate în cutii adecvate, pe al căror capac este inscriptionată sigla BNR, cu folio argintiu.

Art. 4. - Monedele din argint, dedicate aniversării a 100 de ani de la inaugurarea Portului Constanta, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulatie, în scop numismatic, a monedelor din argint din emisiunea dedicată aniversării a 100 de ani de la inaugurarea Portului Constanta se realizează prin sucursalele Bucuresti, Cluj, lasi si Timis ale Băncii Nationale a României.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 28 septembrie 2009.

Nr. 35.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2009

 

În baza art. 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

în aplicarea prevederilor Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 48 alin. (2) din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României hotărăste:

începând cu perioada de aplicare 24 septembrie- 23 octombrie 2009, ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii sunt următoarele:

- 3,68% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în lei;

- 1,57% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în euro;

- 0,97% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 9 octombrie 2009.

Nr. 38.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.