MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 778/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 778         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 13 noiembrie 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

332. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale

 

1.648. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale

 

334. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare

 

1.650. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare

 

337. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităti de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, precum si pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată si al accizelor pentru unele cantităti de combustibili

 

1.653. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităti de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, precum si pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată si al accizelor pentru unele cantităti de combustibili

 

338. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007

 

1.654. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007

 

341. - Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

 

1.657. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

 

344. - Lege pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002

 

1.660. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002

 

345. - Lege pentru modificarea si completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

 

1.661. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

 

1.670. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 121 Transport Materiale

 

1.671. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

1.672. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

1.673. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

754. - Decizie pentru numirea doamnei Cristina Chiriac în functia de vicepresedinte al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

755. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a domnului Dumitru Gheorghe Mircea Cosea din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

            Hotărârea din 24 martie 2009 în Cauza Tudor Tudor împotriva României

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            42. - Circulară privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unor monede dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiintarea Statului Major General al Armatei Române

 


LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 54 din 27 mai 2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, cu următoarea modificare:

- Articolul unic va avea următorul cuprins: Articol unic. - (1) Consumatorul întreruptibil reprezintă consumatorul care poate contribui la mentinerea functionării în deplină sigurantă a Sistemului national de transport al gazelor naturale si a sistemelor de distributie, prin acceptarea reducerii consumului, până la oprire, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Directiva 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind măsurile de garantare a securitătii aprovizionării cu gaz natural, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L127 din 29 aprilie 2004, în scopul asigurării protectiei aprovizionării consumatorilor casnici în următoarele situatii:

a) întreruperea partială a aprovizionării cu gaze naturale pe o perioadă ce urmează a fi stabilită tinându-se seama de conditiile nationale;

b) temperaturi extrem de joase într-o perioadă de vârf determinată la scară natională;

c) perioadele climatice cele mai reci, constatate statistic la fiecare 20 de ani, când cererea de gaze este extrem de mare.

(2) Poate opta pentru calitatea de consumator întreruptibil acel consumator eligibil care îndeplineste, cumulativ, următoarele conditii:

a) are un consum orar constant de minimum 5.000 mc în intervalul octombrie - martie;

b) poate fi întrerupt în mod operativ si în termen de cel mult 24 de ore fără a îi fi afectată securitatea tehnică a instalatiilor si echipamentelor.

(3) În perioada iunie 2009-octombrie 2010, pentru consumatorii eligibili care optează pentru statutul de consumator întreruptibil, furnizarea gazelor naturale se va face doar din productia internă.

(4) Prevederile art. 100 alin. (5) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare, nu se aplică pe perioada mentionată categoriei de consumatori prevăzute la alin. (3).

(5) Pentru consumatorul eligibil care optează pentru statutul de consumator întreruptibil, structura amestecului de gaze naturale poate fi diferită de cea a celorlalti consumatori, respectiv va fi formată numai din gaze naturale din productia internă. Structura este identică pentru toti consumatorii întreruptibili."

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 332.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.648.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65 din 3 iunie 2009 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 17 iunie 2009, cu următoarea modificare:

- La articolul I punctul 9, alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) În cazul exercitării dreptului de denuntare unilaterală a contractului conform art. 9, consumatorului îi poate fi solicitată achitarea, fără întârzieri nejustificate, a cheltuielilor aferente serviciului deja furnizat, în conformitate cu clauzele contractuale, fără alte costuri suplimentare. Executarea contractului poate începe numai după ce consumatorul si-a dat consimtământul în acest sens."

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 334.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.650.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităti de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, precum si pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată si al accizelor pentru unele cantităti de combustibili

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67 din 3 iunie 2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităti de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, precum si pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată si al accizelor pentru unele cantităti de combustibili, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 19 iunie 2009.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 337.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităti de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, precum si pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată si al accizelor pentru unele cantităti de combustibili

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităti de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, precum si pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată si al accizelor pentru unele cantităti de combustibili si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.653.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 96 din 4 octombrie 2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 5 octombrie 2007.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 338.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.654.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - La articolul 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările si completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) În cazul în care intervine decesul părintelui care îndeplinea conditiile pentru a beneficia de concediul si de indemnizatia lunară prevăzute la art. 1 alin. (1), iar celălalt părinte nu îndeplineste conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, părintele supravietuitor are dreptul să beneficieze de concediul si de indemnizatia părintelui decedat."

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 341.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.657.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - La articolul 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare, după alineatul (4) se introduc cinci noi alineate, alineatele (5)-(9), cu următorul cuprins:

„(5) Bibliotecile de drept public din sistemul national de biblioteci pot desfăsura activităti finantate integral din venituri proprii, în scopul sustinerii, promovării si valorificării culturii scrise, în context national si international, prin mijloace profesionale specifice.

(6) Activitătile prevăzute la alin. (5) sunt următoarele:

a) realizarea si participarea la proiecte de cercetare si dezvoltare pentru sustinerea, promovarea si valorificarea culturii scrise în plan national si international;

b) realizarea de produse si servicii cu valoare adăugată, de tipul: studii, proiecte, cercetări documentare sau tematice, produse informatice, produse multimedia, baze de date, produse editoriale, servicii de consultantă si asistentă de specialitate;

c) editarea si tipărirea de cărti, brosuri, publicatii periodice, lucrări si materiale de specialitate sau de interes general, în limba română ori în limbi străine, realizate în tară sau în străinătate, în cooperare cu unul ori mai multi parteneri;

d) organizarea unor servicii de formare si perfectionare profesională specifică în domeniul conservării si protejării bunurilor culturale din domeniul culturii scrise ce fac parte din patrimoniul cultural national;

e) realizarea de reproduceri, prin sisteme foto digitale, fotocopiere, ori realizarea de microfilme;

f) alte activităti specifice sustinerii, promovării si valorificării culturii scrise.

(7) Activitătile derulate potrivit alin. (5) se finantează integral din venituri proprii, constituite din:

a) valoarea adăugată realizată de biblioteci prin valorificarea patrimoniului cultural scris prin cercetare, documentare si publicarea de studii;

b) fonduri provenite din participarea la proiecte nationale si internationale, altele decât cele finantate de la bugetul de stat;

c) alte venituri, în conditiile legii.

(8) Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitătile finantate integral din venituri proprii se înregistrează separat de veniturile bugetare, urmează regimul juridic al veniturilor extrabugetare si se aprobă odată cu bugetele bibliotecilor, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(9) Excedentul anual rezultat din executia bugetelor de venituri si cheltuieli pentru activitătile finantate integral din venituri proprii se reportează în anul următor si se utilizează cu aceleasi destinatii."

Art. II. - Pentru anul 2009, bugetul de venituri proprii al bibliotecilor de drept public din sistemul national de biblioteci se aprobă la prima rectificare bugetară de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

IOAN OLTEAN

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 344.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.660.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Articolul 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Functia de arhitect-sef este ocupată, în conditiile legii, de un functionar public, specialist atestat de Registrul Urbanistilor din România, având formatia profesională după cum urmează:

a) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, la nivelul judetelor, municipiilor resedintă de judet, municipiului si sectoarelor municipiului Bucuresti;

b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, precum si de urbanist si inginer în domeniul constructiilor, licentiat al învătământului superior, la nivelul municipiilor;

c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, de urbanist si inginer în domeniul constructiilor, licentiat al învătământului superior, precum si de conductor arhitect, la nivelul oraselor si comunelor."

2. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Atributiile, răspunderile si drepturile arhitectului-sef, precum si organizarea si functionarea structurilor de specialitate din subordine se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuintei si de Registrul Urbanistilor din România, cu consultarea structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale, si aprobat de Guvern."

Art. II. - Mentinerea în functie a arhitectilor-sefi care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, este conditionată de absolvirea de către acestia a cursurilor de formare profesională continuă, organizate de institutiile publice cu atributii în domeniul amenajării teritoriului si urbanismului, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. III. - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

IOAN OLTEAN

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 345.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.661.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 121 Transport Materiale

 

În temeiul prevederilor art. 92 si aleart. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 121 Transport Materiale.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.670.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.796/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Roset Constantin, judecător la Judecătoria Onesti, delegat în functia de presedinte al Judecătoriei Podu Turcului, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.671.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.435/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Făurar Stefan, judecător la Curtea de Apel Craiova, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.672.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.718/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Pop Dana Măria, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.673.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru numirea doamnei Cristina Chiriac în functia de vicepresedinte al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, si al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările sicompletările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Cristina Chiriac se numeste în functia de vicepresedinte al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2009.

Nr. 754.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a domnului Dumitru Gheorghe Mircea Cosea din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie

 

Având în vedere Cererea de demisie a domnului Dumitru Gheorghe Mircea Cosea din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie, înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/7.785 din 6 noiembrie 2009,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Administratie si a centrelor regionale de formare continuă pentru administratia publică locală,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dumitru Gheorghe Mircea Cosea se eliberează, la cerere, din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2009.

Nr. 755.

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 24 martie 2009

în Cauza Tudor Tudor împotriva României

 

(Cererea nr. 21.911/03)

în Cauza Tudor Tudor împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep CasadevaII, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecători, si Stanley Naismith, grefier adjunct de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 3 martie 2009,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 21.911/03) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean român, domnul Tudor Tudor (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 26 iunie 2003 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul, căruia i s-a admis solicitarea privind acordarea asistentei judiciare din oficiu, a fost reprezentat de domnul Florian Andreescu, avocat în Bucuresti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 10 aprilie 2006, Curtea a hotărât să îi comunice Guvernului cererea, întemeiată pe art. 6 din Conventie si pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, separat sau coroborat cu art. 14. De asemenea, Curtea a hotărât să analizeze în acelasi timp fondul si admisibilitatea cererii (art. 29 § 3).

4. La data de 17 iunie 2008, Curtea a hotărât să le adreseze părtilor întrebări suplimentare cu privire la caracterul efectiv al căilor de atac în ceea ce priveste capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie.

ÎN FAPT

I. Circumstantele Cauzei

5. Reclamantul s-a născut în anul 1944 si locuieste în Bucuresti.

6. Din anul 1973 el a locuit într-un apartament închiriat de la stat într-o clădire nationalizată. La data de 13 ianuarie 1997, conform Legii nr. 112/1995 privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, reclamantul a cumpărat apartamentul respectiv de la stat.

7. Prin decizia definitivă din data de 23 mai 1997 Tribunalul Municipiului Bucuresti a admis o actiune în revendicare introdusă de fostul proprietar împotriva statului pentru a reintra în posesia clădirii în care se afla apartamentul reclamantului.

8. Pe baza acestei decizii, fostul proprietar a formulat mai multe actiuni în revendicare împotriva persoanelor care cumpăraseră apartamente în clădire în conditii similare, inclusiv reclamantul.

9. Prin decizia definitivă din data de 28 ianuarie 2003, Curtea de Apel Bucuresti a dispus ca reclamantul din prezenta cauză să îi predea fostului proprietar posesia asupra apartamentului. Instanta a statuat că titlul de proprietate al fostului proprietar, astfel cum fusese confirmat prin decizia definitivă din 23 mai 1997, prevala asupra contractului de cumpărare al reclamantului. De asemenea, instanta a considerat că bona fides a reclamantului la încheierea contractului din data de 13 ianuarie 1997 era relevantă numai în cazul în care reclamantul formulează o actiune în despăgubire împotriva statului.

10. Între timp, aceeasi Curte de Apel Bucuresti a luat în considerare buna-credintă a cumpărătorilor atunci când a respins actiunile formulate de fostul proprietar împotriva altor persoane care cumpăraseră apartamente în aceeasi clădire. Astfel, la data de 28 noiembrie 2002, Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea îndreptată împotriva lui TI. si TA., care îsi cumpăraseră apartamentul la data de 12 decembrie 1996; la data de 7 februarie 2003 a respins actiunea îndreptată împotriva lui I.E. si M.S., iar la data de 20 iunie 2003 a respins actiunea introdusă împotriva lui CD., care îsi cumpărase apartamentul la data de 27 martie 1997.

11. La data de 6 aprilie 2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea procurorului general (recurs în anulare), a casat decizia definitivă din 28 noiembrie 2002 si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond. Conform informatiilor aduse la cunostinta Curtii, procedura se află încă pe rolul instantelor interne.

La data de 9 februarie 2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis o cerere similară a Procurorului General si a înlăturat decizia din 20 iunie 2003, admitând astfel actiunea fostului proprietar împotriva lui CD.

O actiune similară a procurorului general, îndreptată împotriva deciziei din 7 februarie 2003 mentionată mai sus, a fost admisă de Înalta Curte de Casatie si Justitie la data de 14 februarie 2007. Cauza a fost trimisă înapoi la Tribunalul Municipiului Bucuresti pentru rejudecarea apelului. Procedura se află încă pe rolul instantei respective.

12. În ceea ce priveste reclamantul, actiunea în evacuare formulată de fostul proprietar împotriva sa se află în prezent pe rolul instantelor interne.

II. Dreptul intern si jurisprudenta relevante

A. Actiunea în revendicare

13. Conform legislatiei române, o actiune în revendicare este una dintre principalele căi de atac pentru protectia unui drept de proprietate. O astfel de actiune nu este guvernată de un text legal detaliat si lămuritor per se, ci s-a dezvoltat pe cale jurisprudentială. O actiune în revendicare poate fi definită ca introducerea unei actiuni pentru a face să fie respectat un drept real, în care un proprietar deposedat îsi revendică proprietatea de la persoana neproprietar aflată în prezent în posesia ei. Atunci când atât reclamantul, cât si pârâtul detin un titlu de proprietate, instanta trebuie să compare cele două titluri si să decidă care dintre ele este preferat. Principalul rezultat al unei astfel de actiuni, dacă este admisă, este recunoasterea de către instantă a titlului de proprietate al reclamantului, cu efect retroactiv, obligându-l astfel pe pârât să restituie proprietatea. Dacă restituirea în natură nu mai este posibilă, obligatia respectivă este înlocuită cu o obligatie de a plăti o despăgubire constând într-o sumă echivalentă (vezi Străin si altii împotriva României, nr. 57.001/00, § 26, CEDO 2005-VII).


B. Actiunea în despăgubire prevăzută în Codul civil: garantia pentru evictiune

14. Art. 1.337-1.351 din Codul civil instituie răspunderea vânzătorului pentru evictiune. Acestea prevăd posibilitatea pentru cumpărătorul evins de a pretinde rambursarea pretului si plata daunelor, indiferent de buna sau reaua-credintă a vânzătorului. Cumpărătorul poate fie să îl cheme în garantie pe vânzător în actiunea introdusă de terta parte, fie să introducă o nouă actiune împotriva vânzătorului după ce a fost evins. În ultimul caz, dacă vânzătorul dovedeste că ar fi putut să câstige procesul împotriva tertei persoane dacă ar fi fost chemat în procesul anterior, el va fi scutit de obligatia de a-l despăgubi pe cumpărător (art. 1.351 din Codul civil).

Un cumpărător de bună-credintă continuă să se bucure de beneficiile proprietătii până când el nu mai este considerat a fi de bună-credintă, adică cel târziu de la data introducerii împotriva sa a actiunii în evacuare, moment în care beneficiul proprietătii se întoarce la proprietarul de drept. Totusi, cumpărătorul poate încă să pretindă de la vânzător despăgubiri pentru pierderea sa.

C. Actiunile în despăgubire întemeiate pe Legea nr. 10/2001

15. La data faptelor din cauza de fată, articolul 51 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 (Legea nr. 10/2001), prevedea că o actiune de recuperare a pretului de cumpărare, indexat în functie de inflatie, introdusă împotriva statului de un cumpărător al cărui contract a fost declarat nul, este scutită de taxă de timbru. De asemenea, articolul respectiv prevedea că pretul indexat trebuia plătit de Ministerul Finantelor dintr-un fond special.

D. Jurisprudenta privind despăgubirea

16. La cererea Curtii, Guvernul a indicat o jurisprudenta constând în diferite actiuni în despăgubire în cazuri în care proprietatea este pierdută în conditii similare cu cele ale cauzei de fată.

17. Din cele 17 hotărâri relevante adoptate în perioada 2005-2008 de instantele din toată tara, 9 s-au referit la actiuni introduse împotriva autoritătilor de stat de către persoane care si-au pierdut proprietatea în actiuni în revendicare. Instantele au aplicat Codul civil si le-au acordat pretul de cumpărare indexat si, în majoritatea cazurilor, daunele si costurile angajate în limite rezonabile pentru întretinerea casei. Majoritatea instantelor au considerat că Legea nr. 10/2001 nu era aplicabilă în cazul actiunilor în revendicare atunci când contractul de vânzare-cumpărare nu era declarat nul în astfel de actiuni.

18. Cu toate acestea, atunci când astfel de contracte sunt anulate, hotărârile trimise Curtii indică faptul că instantele au aplicat în mod consecvent Legea nr. 10/2001 si i-au acordat cumpărătorului pretul de cumpărare indexat.

E. Evolutii recente favorabile chiriasilor

19. Prin Decizia nr. 520/C din 3 decembrie 2007, Curtea de Apel Constanta a statuat în favoarea cumpărătorului într-o actiune în revendicare introdusă de fostul proprietar al unui apartament nationalizat împotriva persoanei care, de bună-credintă, cumpărase apartamentul de la stat în anul 2000. Instanta a hotărât că restituirea apartamentului către fostul proprietar nu mai era posibilă si, pe baza jurisprudentei Curtii cu privire la art. 1 din Protocolul nr. 1 [în special: Pincovâ si Pine împotriva Republicii Cehe, nr. 36.548/97, CEDO 2002-VIII; Raicu împotriva României, nr. 28.104/03, 19 octombrie 2006, si Păduraru împotriva României, nr. 63.252/00, CEDO 2005-XM (extrase)], a obligat statul să plătească valoarea de piată a apartamentului ca despăgubire către fostul proprietar. În opinia Curtii de Apel Constanta, desi reclamantul nu solicitase despăgubirea, în circumstantele spetei, despăgubirea bănească acordată era singura solutie la actiunea în revendicare.

20. Intr-o decizie similară din 12 decembrie 2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie a statuat în favoarea cumpărătorului într-o actiune în revendicare introdusă de fostul proprietar. Înalta Curte de Casatie si Justitie a tinut cont de faptul că titlul cumpărătorului fusese confirmat de instante într-o actiune în anulare a contractului de vânzare-cumpărare introdusă împotriva sa de fostul proprietar, în timp ce titlul fostului proprietar nu fusese confirmat de o instantă. De asemenea, instanta a considerat că deposedarea cumpărătorului, indiferent de circumstante, pentru a ceda proprietatea către fostul proprietar, ar crea noi prejudicii disproportionate în încercarea de a diminua vechile prejudicii. De asemenea, într-o formulare generală, instanta a considerat că rambursarea pretului de cumpărare indexat în baza Legii nr. 10/2001 nu l-ar putea despăgubi pe cumpărător deoarece nu reflecta valoarea de piată a imobilului.

21. Prin Decizia nr. 1.055 din 9 octombrie 2008, Curtea Constitutională a declarat art. 47 din Legea nr. 10/2001 neconstitutional, în măsura în care încălca titlul de proprietate al cumpărătorului. Conform prevederii respective, persoanele ale căror actiuni întemeiate pe Codul civil au fost respinse înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 puteau să folosească această lege pentru a încerca încă o dată să obtină restituirea proprietătii lor. Curtea Constitutională a considerat că persoanele al căror titlu de proprietate fusese confirmat printr-o hotărâre judecătorească nu puteau fi obligate să cedeze proprietatea respectivă dacă pentru această măsură nu exista o justificare serioasă, bazată pe criteriul utilitătii publice, conform art. 44 alin. (3) din Constitutie.

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Conventie, interpretat separat sau coroborat cu art. 14

22. Reclamantul s-a plâns în baza art. 6 § 1, privit separat sau coroborat cu art. 14 din Conventie, de faptul că procedura finalizată cu decizia rămasă definitivă din 28 ianuarie 2003 a fost incorectă, în special în măsura în care aceeasi curte de apel a adoptat decizii contradictorii în cauze identice îndreptate împotriva altor cumpărători de apartamente situate în aceeasi clădire.

Art. 6 § 1 prevede următoarele în partea sa relevantă:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de către o instantă (...) care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)."

Art. 14 din Conventie prevede următoarele:

„Exercitarea drepturilor si libertătilor recunoscute de prezenta conventie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine natională sau socială, apartenentă la o minoritate natională, avere, nastere sau orice altă situatie."

A. Asupra admisibilitătii

23. Curtea observă că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. De asemenea, Curtea constată că nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

1. Argumentele părtilor

24. Guvernul a argumentat că procesul a fost echitabil si că instantele care au statuat asupra cauzei reclamantului au pronuntat o hotărâre bine întemeiată. În opinia sa, simplul fapt că instantele au ajuns la concluzii opuse în cauze similare nu atrage retinerea unei încălcări a Conventiei. Acesta a precizat că problema controversată în aceste cauze a fost interpretarea dată de instantă notiunii de „bună-credintă", dar că hotărârile contradictorii s-au justificat printr-o interpretare diferită a faptelor relevante în fiecare cauză.

25. Reclamantul s-a opus tezei sustinute de Guvern si a reiterat că respectiva curte de apel a pronuntat decizii contradictorii în cauze identice.


2. Aprecierea Curtii

26. Curtea consideră că, desi Conventia nu impune statelor obligatia de a restitui proprietătile confiscate, si cu atât mai putin de a dispune de ele în conformitate cu prerogativele dreptului de proprietate, odată ce un stat a adoptat o solutie, aceasta trebuie implementată cu o claritate si o coerentă rezonabile pentru a evita, pe cât posibil, incertitudinea si ambiguitatea în rândul persoanelor la care se referă măsurile de implementare a acesteia. În acest context, trebuie accentuat faptul că incertitudinea - fie ea legislativă, administrativă sau rezultând din practici aplicate de autorităti - este un factor important de luat în seamă la evaluarea conduitei statului [vezi Broniowski împotriva Poloniei [MC], nr. 31.443/96, § 151, CEDO 2004-V; Păduraru, citată anterior, § 92, si Beian împotriva României (nr. 1), nr. 30.658/05, § 33, CEDO 2007-... (extrase)].

27. Curtea retine că, în contextul special al restituirii proprietătilor nationalizate în România, lipsa unei coerente legislative si jurisprudenta contradictorie în ceea ce priveste interpretarea anumitor aspecte ale legilor privind retrocedarea a creat un climat general de insecuritate juridică (vezi Păduraru, §§99, 109, citată anterior).

28. Aceeasi lipsă de certitudine este observată în cazul de fată: aceeasi curte de apel a dat interpretări opuse cu privire la relevanta bunei-credinte a cumpărătorilor la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare cu statul (vezi paragrafele 9-11 de mai sus).

29. Desi anumite divergente în interpretare ar putea fi o consecintă inerentă a oricărui sistem judiciar care, la fel ca si cel românesc, este bazat pe o retea de instante de fond si de instante superioare cu competentă în aria lor teritorială, Curtea observă că, în spetă, interpretările contradictorii au provenit de la aceeasi instantă care, în plus, era instantă de ultim grad în materie. Mai mult chiar, Curtea Supremă nu avea la dispozitie niciun mecanism efectiv pentru a rezolva conflictele dintre hotărârile instantelor inferioare (vezi Păduraru, §§ 99 si 109, si Beian, § 37, citată anterior, si, mutatis mutandis, Schwarzkopf si Taussik împotriva Republicii Cehe (dec), nr. 42.162/02, 2 decembrie 2008). În spetă, la evaluarea cererii procurorului general (vezi paragraful 11 de mai sus), Înalta Curte de Casatie si Justitie nu a fost chemată să transeze chestiunea interpretărilor contradictorii, ci să analizeze anumite aplicări ale legii în cazuri individuale; în plus, interventia sa în cauză a fost posibilă numai prin intermediul unei căi de atac extraordinare care contrazice prin ea însăsi principiul securitătii raporturilor juridice (vezi Brumărescu împotriva României [MC], nr. 28.342/95, § 62, CEDO 1999-VII; SC Masinexportimport Industrial Group SA împotriva României, nr. 22.687/03, § 36, 1 decembrie 2005).

30. În fine, Curtea observă că după 7 ani de la adoptarea Legii nr. 10/2001, interpretarea aspectelor esentiale ale legii retrocedării încă se mai modifică la nivel de instantă de fond, prin hotărâri individuale (vezi paragrafele 19-21 de mai sus), si că nu există încă o rezolvare definitivă a interpretării date de instante diferitelor aspecte ale legilor privind retrocedarea.

Desi nu contestă competenta instantelor interne de a-si schimba practica, Curtea observă că, în contextul special al retrocedării din România, această nouă tendintă de interpretare favorabilă fostilor chiriasi s-ar putea dovedi a fi nimic mai mult decât o altă schimbare temporară a jurisprudentei.

31. Curtea consideră că, în lipsa unui mecanism care să asigure consecventă în practica instantelor nationale, aceste diferente de abordare profunde si de lungă durată în jurisprudenta, în ceea ce priveste o problemă de o mare importantă pentru societate, sunt de asa natură încât creează o stare de insecuritate continuă (vezi, mutatis mutandis, Păduraru, citată anterior, § 98).

32. În spetă, această lipsă de securitate l-a lipsit pe reclamant de un proces echitabil în fata Curtii de Apel.

Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din acest punct de vedere.

33. Având în vedere că a constatat această încălcare, Curtea consideră că nu mai este necesar să analizeze dacă, în acest caz, a avut loc si încălcarea art. 14 coroborat cu art. 6 din Conventie.

II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, interpretat separat sau coroborat cu art. 14

34. Reclamantul s-a plâns de faptul că, din cauză că instantele interne au preferat titlul de proprietate al fostului proprietar fată de al său, îi este imposibil în prezent să îsi exercite dreptul de proprietate asupra apartamentului, cu încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie. De asemenea, acesta s-a plâns si de discriminare, conform art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1, în măsura în care aceeasi curte de apel a adoptat decizii contradictorii în cazuri identice, îndreptate împotriva cumpărătorilor apartamentelor situate în aceeasi clădire.

Art. 1. din Protocolul nr. 1 prevede următoarele: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor."

A. Argumentele părtilor

35. În observatiile sale din 13 august 2008, Guvernul a sustinut că reclamantul nu a epuizat căile de atac interne, în măsura în care acesta nu a introdus o actiune în garantie pentru evictiune împotriva autoritătilor statului conform Codului civil. Această actiune i-arfi permis să recupereze de la stat pretul de cumpărare indexat si despăgubiri.

36. Reclamantul a subliniat că nu a avut niciun motiv să cheme în garantie statul în actiunea introdusă împotriva sa, în măsura în care instanta de fond si curtea de apel statuaseră în favoarea sa. De asemenea, acesta a considerat că, deoarece ingerinta în dreptul său de proprietate fusese cauzată de decizia din data de 28 ianuarie 2003, dacă ar fi introdus o nouă actiune împotriva statului ar fi depăsit termenul-limită de 6 luni prevăzut de art. 35 § 1 din Conventie.

B. Aprecierea Curtii

37. Curtea reaminteste că, potrivit art. 35, persoana care se pretinde victimă ar trebui să recurgă în mod normal la căile de atac interne disponibile si suficiente pentru a permite o reparatie pentru încălcările pretinse. Existenta căilor de atac respective trebuie să fie suficient de sigură nu numai teoretic, ci si practic, altfel acestea nu respectă cerintele de accesibilitate si caracterul efectiv (vezi Akdivar si altii împotriva Turciei, 16 septembrie 1996, §^ 66, Culegere de hotărâri si decizii 1996-IV).

38. În cauza de fată, instantele interne au comparat titlurile de proprietate prezentate de reclamant si de fostul proprietar si au hotărât să acorde prioritate titlului fostului proprietar. Astfel, Curtea de Apel Bucuresti nu a anulat titlul de proprietate al reclamantului, si nici nu i-a acordat vreo despăgubire pentru pierderea suferită.

Cu toate acestea, reclamantul, care nu îsi mai poate folosi în mod valabil titlul de proprietate, poate solicita despăgubiri din partea vânzătorului, în temeiul Codului civil, pentru evictiune, fie chemând în garantie statul în procesul intentat împotriva sa, fie prin introducerea unei actiuni separate în acest sens. Jurisprudenta trimisă de Guvern indică o practică internă consecventă de acordare de despăgubiri în cauze similare cu cea de fată. Prin urmare, calea de atac este disponibilă atât în teorie, cât si în practică.

39. Rămâne de stabilit dacă valoarea despăgubirii ce poate fi acordată de instantele nationale este suficientă astfel încât să permită reparatia încălcărilor pretinse. În acest context, Curtea observă că această cauză provine din aplicarea legilor privind retrocedarea proprietătilor nationalizate. Recunoscând contextul deosebit de dificil al despăgubirii pentru proprietătile nationalizate în timpul regimului comunist, Curtea a exprimat opinia că trebuie garantat ca atenuarea prejudiciilor vechi să nu creeze noi prejudicii disproportionate (vezi Pincovâ si Pine, citată anterior, § 58, si Velikovi si altii împotriva Bulgariei, nr. 43.278/98, 45.437/99, 48.014/99, 48.380/99, 51.362/99, 53.367/99, 60.036/00, 73.465/01 si 194/02, §§ 178-179, 15 martie 2007).

40. Jurisprudenta furnizată de Guvern indică faptul că persoanelor aflate în situatia reclamantului li s-ar fi acordat cel putin pretul de cumpărare indexat si, eventual, despăgubiri până ia valoarea de piată actuală a proprietătii, precum si rambursarea oricăror costuri angajate în limite rezonabile pentru întretinerea casei.

41. Desi Curtea nu poate specula în acest caz care ar fi fost solutia unei actiuni în despăgubire dacă reclamantul ar fi ales să o introducă, aceasta observă că sumele acordate de instantele interne în situatii similare sunt mult mai mari decât cele din Cauza Pincovâ si Pine, în care Curtea a constatat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 în măsura în care reclamantilor, care se aflau într-o situatie similară cu cea a reclamantului din cauza de fată, li s-a acordat numai pretul de cumpărare ca despăgubire pentru proprietatea pierdută (vezi Pincovâ si Pine, citată anterior, §§ 61-64; vezi si Velikovi si Others, citată anterior, §§ 140-141, si Kalinova împotriva Bulgariei, nr. 45.116/98, § 76, 8 noiembrie 2007).

42. În fine, desi legea retrocedării nu prevede o actiune specifică împotriva statului pentru persoane aflate în situatia reclamantului (vezi, mutatis mutandis, Velikovi si altii, § 127, si Kalinova, § 77, citate anterior), Curtea se declară multumită că această cale de atac, oferită de Codul civil, este suficientă pentru a asigura o reparatie în situatii precum cea a reclamantului.

43. Reclamantul ar fi trebuit, astfel, să uzeze de această cale de atac înainte de a introduce plângerea în fata Curtii.

Prin urmare, acest capăt de cerere trebuie respins conform art. 35 paragrafele 1 si 4 din Conventie pentru neepuizarea căilor de recurs interne.

III. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

44. Conform art. 41 din Conventie:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă."

A. Prejudiciu

45. Reclamantul solicită suma de 10.000 euro (EUR) pentru prejudiciul material, reprezentând valoarea apartamentului său, si suma de 5.000 EUR pentru prejudiciul moral.

46. Guvernul nu a prezentat comentarii cu privire la aceste pretentii.

47. Curtea constată că nu există legătură de cauzalitate între încălcarea constatată si prejudiciul material pretins; prin urmare respinge cererea. Pe de altă parte, Curtea îi alocă reclamantului suma de 5.000 EUR cu titlu de daune morale.

B. Cheltuieli de judecată

48. Reclamantul a mai solicitat 3.000 EUR si 100.000.000 lei românesti (RON) pentru cheltuielile de judecată angajate în fata instantelor interne si în fata Curtii. Acesta a trimis facturi pentru suma de 1.059,95 RON, reprezentând costuri de traducere, si 9.000.000 ROL (lei românesti vechi), 500 RON si 1.500 EUR reprezentând onorarii avocatiale.

49. Guvernul consideră că aceste pretentii sunt nejustificate si excesive.

50. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil în ceea ce priveste cuantumul lor. În spetă, tinând cont de informatiile aflate în posesia sa si de criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil să acorde suma de 2.200 EUR, care să acopere toate costurile invocate.

C. Dobânzi moratorii

51. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste art. 6, analizat separat si coroborat cu art. 14;

2. declară cererea inadmisibilă pentru neepuizarea căilor de recurs interne în ceea ce priveste art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, analizat separat si coroborat cu art. 14;

3. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Conventie;

4. hotărăste că nu se impune să analizeze plângerea din perspectiva art. 14 coroborat cu art. 6 din Conventie;

5. hotărăste:

a) ca statul pârât să îi plătească reclamantului, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 § 2 din Conventie, următoarele sume ce vor fi convertite în moneda natională a statului pârât, la cursul de schimb valabil la data plătii:

(i) 5.000 EUR (cinci mii euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral; si

(ii) 2.200 EUR (două mii două sute euro) pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce ar putea fi datorată de reclamant cu titlu de impozit;

b) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

6. respinge cererea de acordare a reparatiei echitabile pentru rest.

Întocmită în limba engleză, ulterior fiind comunicată în scris la data de 24 martie 2009, în conformitate cu art. 77 paragrafele 2 si 3 din Regulament.

 

Josep CasadevaII,

Presedinte

Stanley Naismith,

grefier adjunct


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unor monede dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiintarea Statului Major General al Armatei Române

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, în scop numismatic, începând cu data de 12 noiembrie 2009, o monedă din aur, o monedă din argint si o monedă din tombac, dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiintarea Statului Major General al Armatei Române.

Art. 2. - Caracteristicile monedelor din aur, argint si tombac sunt următoarele:

 

- valoare nominală:

100 lei

5 lei

1 leu

- metal:

aur

argint

tombac cuprat

- diametru:

21 mm

30 mm

37 mm

- titlu:

999%o

925%o

-

- greutate:

6,452 g

15,55 g

23,50 g

- calitate:

proof

proof

proof

- margine:

zimtată

zimtată

zimtată

 

Aversul prezintă în partea dreaptă portretul domnitorului Alexandru loan Cuza si numele acestuia în arc de cerc; în stânga, de sus în jos, valoarea nominală a monedei, inscriptia „ROMÂNIA", stema României si anul de emisiune.

Reversul prezintă în partea superioară o imagine reprezentând întâlnirea trupelor celor două Principate Române - Moldova si Tara Românească - în tabăra de la Socola si inscriptia „1859"; în partea de jos a imaginii, suprapus partial peste aceasta, semnul distinctiv, din anul 1860, al Statului Major si inscriptia „150 ANI STATUL MAJOR GENERAL".

Art. 3. - Fiecare monedă, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, va fi însotită de o brosură de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactată în limbile română, engleză si franceză. Brosurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Nationale a României si casierului central. Monedele vor fi prezentate în cutii adecvate, pe al căror capac este inscriptionată sigla BNR.

Art. 4. - Monedele din aur, argint si tombac, dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiintarea Statului Major General al Armatei Române, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulatie, în scop numismatic, a monedelor din aur, argint si tombac, din emisiunea dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiintarea Statului Major General al Armatei Române, se realizează prin sucursalele Bucuresti, Cluj, lasi si Timis ale Băncii Nationale a României.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2009.

Nr. 42.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.