MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 770/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 770         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 11 noiembrie 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

328. - Lege privind ratificarea actelor adoptate la Congresul Uniunii Postale Universale de la Geneva (23 iulie-12 august 2008)

 

1.587. - Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea actelor adoptate la Congresul Uniunii Postale Universale de la Geneva (23 iulie-12 august 2008)

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.321 din 13 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.295. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei în conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor

 

1.311. - Hotărâre privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri de interes local, situate în judetul Maramures

 

1.313. - Hotărâre privind modificarea unor acte normative

 

1.314. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Constructia variantei de ocolire a municipiului Lugoj"

 

1.315. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Plugova"

 

1.316. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Caransebes"

 

1.318. - Hotărâre pentru modificarea unor acte normative privind implementarea măsurilor necesare interventiei în pandemia de gripă A/H1N1

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.402. - Ordin al ministrului sănătătii, interimar, pentru modificarea Normelor privind înfiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 962/2009

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            41. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2009

 

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

            24. - Lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti care au depus până la data de 9 noiembrie 2009 raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (V) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificările si completările ulterioare, pentru alegerile locale partiale desfăsurate conform Hotărârii Guvernului nr. 1.034/2009 privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru alegerea unor primari si a unui consiliu local

 

ACTE ALE INSTANTELOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 

            Sentinta civilă nr. 767/2008 a Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal

 


LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ratificarea actelor adoptate la Congresul Uniunii Postale Universale de la Geneva (23 iulie-12 august 2008)

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Conventia postală universală si Protocolul final*), adoptate la Congresul de la Geneva al Uniunii Postale Universale la 12 august 2008.

Art. 2. - Se ratifică Al optulea Protocol aditional la Constitutia Uniunii Postale Universale*), adoptat la Congresul de la Geneva al Uniunii Postale Universale la 12 august 2008.

Art. 3. - Se ratifică Regulile de procedură ale congreselor*), adoptate la Congresul de la Geneva al Uniunii Postale Universale la 12 august 2008.

Art. 4. - Se ratifică Primul Protocol aditional al Regulamentului general al Uniunii Postale Universale*), adoptat la Congresul de la Geneva al Uniunii Postale Universale la 12 august 2008.

Art. 5. - Se ratifică Aranjamentul serviciilor postale de plată*), adoptat la Congresul de la Geneva al Uniunii Postale Universale la 12 august 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 27 octombrie 2009.

Nr. 328.


*) Conventia postală universală si Protocolul final, Al optulea Protocol aditional la Constitutia Uniunii Postale Universale, Regulile de procedură ale congreselor, Primul Protocol aditional al Regulamentului general al Uniunii Postale Universale si Aranjamentul serviciilor postale de plată se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind ratificarea actelor adoptate la Congresul Uniunii Postale Universale de la Geneva (23 iulie-12 august 2008)

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind ratificarea actelor adoptate la Congresul Uniunii Postale Universale de la Geneva (23 iulie-12 august 2008) si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 26 octombrie 2009.

Nr. 1.587.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.321

din 13 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 1.887/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal se prezintă Societatea Română de Televiziune, prin consilierul juridic Remus Codreanu, si Societatea Comercială „TV Antena 1" - S.A. din Bucuresti, prin avocatul Stefania lonescu, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Consilierul juridic solicită respingerea criticii de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât, prin invocarea exceptiei, autorul tinde la modificarea textului de lege sub aspectul lărgirii sferei hotărârilor judecătoresti supuse căii extraordinare de atac a contestatiei în anulare.

Avocatul prezent sustine, de asemenea, inadmisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât, în motivarea criticii, nu se arată în ce constă contrarietatea dintre dispozitiile procedurale si cele constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 2 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.887/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 318 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că prevederile art. 318 din Codul de procedură civilă contravin dispozitiilor art. 16, art. 20, art. 21 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât limitează posibilitatea de a ataca o hotărâre judecătorească cu contestatie în anulare doar la situatia în care acea hotărâre a fost pronuntată în recurs, fiind eliminate în mod nelegal din aria de aplicabilitate a dispozitiei legale hotărârile pronuntate în apel, ca ultimă cale de atac. Astfel, hotărârea pronuntată în apel, care are acelasi efect juridic ca si cea pronuntată în recurs, fiind irevocabilă (de exemplu, hotărârile pronuntate în temeiul alin. 9 al art. 1312 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe), chiar dacă este rezultatul unei erori materiale, potrivit art. 318 din Codul de procedură civilă, nu poate fi atacată cu contestatie în anulare. Astfel, se creează o discriminare între persoanele care se judecă în recurs si cele care se judecă în apel, ca ultimă cale de atac.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că exceptia este neîntemeiată. Textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 si art. 21 din Constitutie, cazurile si conditiile de exercitare a unei căi extraordinare de atac putând fi prevăzute în mod limitativ de către legiuitor, fără a fi afectat principiul egalitătii în fata legii si a autoritătilor publice sau accesul liber la justitie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 318 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut: „Hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis din greseală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (1) si (2).

Examinând exceptia, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, s-a retinut că dispozitiile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează contestatia în anulare specială, care este o cale de atac extraordinară, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevăzute de lege numai împotriva hotărârilor pronuntate de instantele de recurs.

Asa cum rezultă în mod univoc din textul de lege criticat, calea procedurală a contestatiei în anulare specială poate fi utilizată de părtile care au participat la solutionarea recursului si este limitată la cazurile în care dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau al omisiunii instantei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. În ceea ce priveste obiectul contestatiei în anulare specială, acesta este format dintr-o singură categorie de hotărâri, respectiv doar hotărârile pronuntate de instantele de recurs.

Curtea a constatat că pretinsa încălcare a art. 16 din Constitutie privind egalitatea în drepturi a cetătenilor nu poate fi retinută, deoarece reglementarea este aplicabilă în cazul tuturor persoanelor aflate în situatia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distinctie, si anume părtilor care au participat la solutionarea recursului a cărui dezlegare este rezultatul unei greseli materiale sau al omisiunii instantei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Textul de lege criticat nu încalcă nici prevederile art. 21 din Constitutie, întrucât, potrivit jurisprudentei constante a instantei constitutionale, dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situatii diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat liberul acces la justitie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discutie este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definitie, are caracter de exceptie, si deci poate fi valorificată numai în cazurile expres si limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilitătii si securitătii raporturilor juridice.

De altfel, art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit căruia „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum si art. 129, care prevede că „împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii"atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecată, inclusiv a conditiilor de exercitare a căilor de atac.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art.1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 1.887/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei în conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor

 

Având în vedere prevederile Liniilor directoare privind asigurarea unor garantii financiare în caz de abandon a navigatorilor, adoptate de către Adunarea Organizatiei Maritime Internationale si de Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii prin Rezolutia A.930(22) din 29 noiembrie 2001 si intrate în vigoare la 1 ianuarie 2002,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei în conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 mai 2003, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

,,j) certificatul de garantie financiară în caz de abandon a navigatorilor."

2. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Certificatul de garantie financiară prevăzut la art. 4 lit. j) se eliberează la cerere, de către ANR în numele Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, companiilor prevăzute la art. 2 care fac dovada constituirii unei garantii financiare, al cărei cuantum este stabilit în functie de numărul de nave, indiferent de titlul în baza căruia le exploatează, astfel:

a) 60.000 euro pentru companiile care detin o flotă de până la 4 nave inclusiv;

b) 100.000 euro pentru companiile care detin o flotă de 5-9 nave inclusiv;

c) 200.000 euro pentru companiile care detin o flotă de

10 nave sau mai multe.

(2) Garantia financiară se constituie fie sub forma unui depozit bancar, prin depunerea sumei respective într-un cont deschis la o bancă din România sau din Spatiul Economic European, fie sub forma unei polite de asigurare încheiate în acest scop cu o societate de asigurare din România sau din Spatiul Economic European.

(3) Companiile sunt obligate să procedeze, în termen de 10 zile de la data producerii oricăreia dintre situatiile mentionate mai jos, la reconstituirea garantiilor financiare la nivelurile corespunzătoare, fie prin mărirea depozitului bancar, fie prin încheierea unei noi polite de asigurare:

a) în cazul în care garantiile financiare constituite s-au epuizat ori s-au diminuat;

b) în cazul în care s-a produs o modificare a numărului de nave aflate în proprietate sau în managementul companiei, care determină un alt cuantum al garantiei;

c) în cazul în care polita de asigurare a fost executată total, conform clauzelor sale.

(4) Sumele prevăzute la alin. (1) cu titlul de garantii financiare pot fi disponibilizate la solicitarea ANR pentru:

a) acoperirea cheltuielilor efectuate pentru repatrierea navigatorilor, inclusiv a celor abandonati în străinătate;

b) acoperirea cheltuielilor efectuate pentru navigatori, din momentul abandonării lor si până în momentul sosirii lor la locurile de repatriere respective;

c) plata salariilor si a altor drepturi bănesti contractuale ale navigatorilor, neachitate de către companiile prevăzute la art. 2;

d) acoperirea altor cheltuieli efectuate pentru navigatori în perioada abandonării, ocazionate de aceasta.

(5) Procedura de constituire a garantiilor financiare si de disponibilizare a sumelor, modelul certificatului de garantie financiară, precum si procedura de emitere a acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii.

(6) În cazul în care companiile prevăzute la art. 2 nu efectuează plata drepturilor mentionate mai sus, în termen de 30 de zile de la solicitarea ANR, aceasta va dispune disponibilizarea sumelor respective si va retrage documentul de conformitate DOC eliberat companiilor de navigatie respective."

Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, ministrul transporturilor si infrastructurii aprobă, prin ordin, procedurile de constituire a garantiilor financiare si de disponibilizare a sumelor, precum si modelul certificatului de garantie financiară si procedura de emitere a acestuia.

Art. III. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 28 octombrie 2009.

Nr. 1.295.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri de interes local, situate în judetul Maramures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri de interes local, situate în judetul Maramures, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor,

interimar,

Vasile Blaga

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2009.

Nr. 1.311.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unor drumuri de interes local, situate în judetul Maramures, care se încadrează în categoria functională a drumurilor comunale

 

Nr. crt.

Indicativ nou

Traseul drumului propus

Pozitia kilometrică (origine - destinatie)

Lungimea - km -

Provine din

1.

DC 19

Grosii Tiblesului (DJ 171 A) - Botiza (DJ 186D)

0+000 - 25+297

25,297

Drum de exploatare

2.

DC 60

Lăpus (DJ 109F) - Grosii Tiblesului (DJ 171A)

0+000 - 5+542

5,542

Ulită, drum vicinal, ulită

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea unor acte normative

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 148/2007 privind înscrierea unor monumente de for public în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 20 februarie 2007, la nr. crt. 1 si 2, coloana „Valoarea de inventar - lei -" se modifică si va avea următorul cuprins:

1. „400.000 lei";

2. „2.250.000 lei".

Art. II. - În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 29/2008 privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în domeniul public al unor unităti administrativ-teritoriale si în administrarea consiliilor locale ale acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2008, la nr. crt. 1 si 2, coloana „Valoarea de inventar - lei -" se modifică si va avea următorul cuprins:

1. „400.000 lei";

2. „2.250.000 lei".

Art. III. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se modifică în mod corespunzător anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul culturii, cultelor si patrimoniului national,

Theodor Paleologu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2009.

Nr. 1.313.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Constructia variantei de ocolire a municipiului Lugoj"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - SA. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România", aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Constructia variantei de ocolire a municipiului Lugoj", judetul Timis, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face din fonduri nerambursabile ISPAÎn proportie de 75% si 25% de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, si din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programului de investitii publice aprobat potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2009.

Nr. 1.314.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Plugova"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - SA. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România", aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Plugova", judetul Caras-Severin, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face din fonduri nerambursabile ISPAÎn proportie de 75% si 25% de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului

Transporturilor si Infrastructurii, si din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programului de investitii publice aprobat potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2009.

Nr. 1.315.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Caransebes"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - SA. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România", aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Caransebes", judetul Caras-Severin, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face din fonduri nerambursabile ISPAÎn proportie de 75% si 25% de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, si din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programului de investitii publice aprobat potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2009.

Nr. 1.316.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea unor acte normative privind implementarea măsurilor necesare interventiei în pandemia de gripă A/H1N1

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 48 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, precum si al Ordonantei Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Articolul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 756/2009 privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătătii din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru finantarea unor măsuri de implementare a Planului national de interventie în pandemia de gripă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 2 iulie 2009, se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se utilizează pentru finantarea cheltuielilor ocazionate de producerea de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie „Cantacuzino", producător national unic, a vaccinului pandemic, achizitionarea de substante dezinfectante, echipamente de protectie pentru personalul medical si populatie si pentru acoperirea costurilor ocazionate de identificarea contactilor, precum si pentru transportul probelor biologice către laboratoarele de specialitate si stabilirea diagnosticului etiologic."

Art. II. - La articolul 8 din Hotărârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 31 martie 2009, cu modificările si completările ulterioare, alineatul (12) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(12) Se abilitează Institutul de Sănătate Publică Bucuresti si directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti să desfăsoare procedurile de achizitie a echipamentelor de protectie personală si a substantelor dezinfectante, în numele si pentru Ministerul Sănătătii, în conditiile legii."

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii, interimar,

Adriean Videanu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2009.

Nr. 1.318.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor privind înfiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 962/2009

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei generale strategii si politica medicamentului nr. A.V. 1.183/2009, având în vedere prevederile Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată,

În temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii, interimar, emite următorul ordin:

Art. I - Normele privind înfiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 962/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 3 august 2009, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, litera m) va avea următorul cuprins:

,,m) produse de puericultura - produsele destinate asigurării

cresterii si dezvoltării normale a copilului, încadrate la produse de puericultura, precum: biberoane, suzete, sterilizatoare, tetine, cărucioare, lapte praf, exceptând articolele de îmbrăcăminte, încăltăminte, mobilier, cărti pentru copii, jucării, articole de papetărie;".

2. La articolul 3, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Autorizatia de functionare a unitătii farmaceutice este emisă la cererea administratorului societătii si a farmacistului-sef, în baza raportului de inspectie favorabil întocmit de farmacistii inspectori ai Ministerului Sănătătii - Directia generală strategii si politica medicamentului."

3. La articolul 20 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

,,c) laboratorul - încăperea dotată cu sursă de apă, gaz, electricitate si în care se instalează distilatorul. În cazul în care farmacia comunitară nu dispune de distilator, procurarea apei distilate se face pe bază de contract. Receptura si laboratorul pot fi organizate si în aceeasi încăpere, dacă spatiul are o suprafată de minimum 6 m2 si dacă volumul de activitate permite acest lucru; pentru farmaciile comunitare din mediul rural, organizarea si dotarea încăperii de receptura si laborator se vor face numai în cazul în care acestea declară că prepară formule magistrale si oficinale;".

4. Modelul nr. 4 din anexă se modifică si se înlocuieste cu modelul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătătii, interimar,

Cristian- Anton Irimie,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2009.

Nr. 1.402.

ANEXĂ

Modelul nr. 4

 

Către

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

DIRECTIA GENERALA STRATEGII SI POLITICA MEDICAMENTULUI

 

Subsemnatii,........................................................................................................................................................................(numele si prenumele), în calitate de administrator, si .................., în calitate de farmacist-sef la Societatea Comercială .........................., cu sediul social aflat la adresa: .............., telefon/fax ................., înregistrată la Oficiul National al Registrului Comertului .................., cod fiscal ..........., vă rog să planificati inspectia la sediul unitătii farmaceutice aflate la adresa: ................................ , în vederea obtinerii autorizatiei de functionare pentru:

□ farmacie comunitară înfiintată:

□ în mediul urban

□ potrivit criteriului demografic

□ prin exceptie de la criteriul demografic

□ în mediul rural

□ farmacie cu circuit închis

□ drogherie

Anexez la prezenta cerere documentatia solicitată de Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată, si de normele de aplicare a acesteia.

Declar pe propria răspundere că actele în copie sunt conforme cu originalul si îmi asum responsabilitatea pentru veridicitatea celor sustinute în documentatia depusă.

 

Semnătura

..................................

Stampila

Farmacist-sef,

..................................


ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2009

 

În baza art. 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, în aplicarea prevederilor Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 48 alin. (2) din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României hotărăste:

începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2009, ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii sunt următoarele:

- 3,69% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în lei;

- 1,37% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în euro;

- 0,89% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2009.

Nr. 41.

 

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti care au depus până la data de 9 noiembrie 2009 raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (11) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificările si completările ulterioare, pentru alegerile locale partiale desfăsurate conform Hotărârii Guvernului nr. 1.034/2009 privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru alegerea unor primari si a unui consiliu local

 

1. Judetul Vâlcea, comuna Gusoeni

- Partidul Social Democrat

- Partidul National Liberal

- Partidul Democrat Liberal

2. Judetul Teleorman, Comuna Smârdioasa

- Partidul National Liberal

- Partidul Social Democrat

- Partidul Democrat Liberal

- Partidul România Mare

- Partidul Conservator

Bucuresti, 9 noiembrie 2009.

Nr. 24.

 

ACTE ALE INSTANTELOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 

CURTEA DE APEL CLUJ - SECTIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr. 1.428/33/2008

 

SENTINTA CIVILĂ Nr. 767

Sedinta publică de la 11 decembrie 2008

 

Completul compus din:

Presedinte: Liviu Ungur

Grefier: Marius Traica

 

S-a luat în examinare actiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. WEB CONSULT - S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României si intervenienta în nume propriu Societatea Română de Radiodifuziune, având ca obiect anulare acte emise de autoritătile de reglementare, Hotărârea Guvernului nr. 977/2003.

La apelul nominal făcut în sedinta publică se constată lipsa părtilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că, raportat la lipsa părtilor de la prezentul termen de judecată, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 14 noiembrie 2008 s-a depus la dosar de către reclamantă întâmpinare la cererea de interventie în interes propriu formulată de către intervenienta Societatea Română de Radiodifuziune.

Curtea, apreciind că la dosar sunt suficiente probe pentru justa solutionare, în temeiul art. 150 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile si retine cauza în pronuntare.

CURTEA,

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Cluj în data de 25 septembrie 2008 în Dosarul nr. 1.428/33/2008, formulată de reclamanta S.C. WEB CONSULT - S.R.L. prin avocat Revnic Dana, în contradictoriu cu Guvernul României, s-a solicitat anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 977 din 22 august 2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, având următorul cuprins:

„Persoanele juridice cu sediul în România, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 111/2003, cu modificările ulterioare, au obligatia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune", si anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 978 din 22 august 2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, având următorul cuprins:

„Persoanele juridice cu sediul în România, care se înregistrează în categoria microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 111/2003, cu modificările ulterioare, au obligatia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de televiziune".

În motivarea actiunii, reclamantul a arătat că din textul normativ a cărui nelegalitate a invocat-o rezultă că toate microîntreprinderile cu sediul în România au obligatia de a plăti pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune si televiziune, indiferent dacă sunt sau nu beneficiare ale unor astfel de servicii.

Aceasta înseamnă că au obligatia de a achita această taxă si societătile comerciale care nu au la sediu aparate de televiziune sau de radio, nici alte echipamente tehnice care să permită accesarea serviciilor de radio sau televiziune. Mai mult, au această obligatie si societătile comerciale care nu desfăsoară activitate, ceea ce este nu numai ilegal, ci si imoral, constituindu-se ca un impozit mascat, în favoarea unui for care nu are niciun fel de atributie de serviciu social.

Prevederile atacate sunt neconforme cu prevederile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu prevederile art. 2 pct. 40 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.

Astfel:

- art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 impune într-adevăr obligatia persoanelor juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agentiile si reprezentantele acestora Sfatul Popular să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxă pentru serviciul public de televiziune, dar precizează că au obligatia de a achita această taxă în calitate de beneficiari ai acestor servicii;

- art. 2 pct. 40 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice defineste „taxa" ca fiind „suma plătită de o persoană fizică/juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o institutie publică sau un serviciu public".

De altfel, în reglementarea corespunzătoare privitoare la persoanele fizice, ambele hotărâri de Guvern atacate fac această distinctie, între persoanele fizice care detin receptoare radio sau TV si cei care nu detin, acestia din urmă având posibilitatea depunerii unei declaratii pe propria răspundere că nu detin receptoare radio sau TV. Legal si moral ar fi ca această distinctie să fie făcută si în ceea ce priveste persoanele juridice (în cazul microîntreprinderilor).

De asemenea, s-a mentionat faptul că prin Decizia nr. 297 din 6 iulie 2004 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Curtea în mod întemeiat a retinut că obligatia prevăzută de acest text este doar în sarcina persoanelor juridice care beneficiază, în diferite modalităti, de serviciile publice respective.

Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunta să se respingă actiunea reclamantului ca fiind neîntemeiată.

Prin cererea de interventie în interes propriu, formulată de intervenienta Societatea Română de Radiodifuziune, a solicitat admiterea cererii formulate si introducerea Societătii Române de Radiodifuziune în calitate de intervenient în nume propriu în


Dosarul nr. 1.428/33/2008 aflat pe rolul Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială de contencios administrativ si fiscal, cu termen la data de 30 octombrie 2008, având ca obiect anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 si în art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003 formulată de reclamanta S.C. WEB CONSULT - S.R.L. Împotriva Guvernului României, iar pe fond s-a solicitat respingerea actiunii ca netemeinică si nefondată.

Prin întâmpinare, reclamanta S.C. WEB CONSULT - S.R.L. a solicitat recalificarea cererii de interventie ca fiind o interventie accesorie, în interesul pârâtului Guvernul României, admiterea în principiu a cererii de interventie în interesul pârâtului Guvernul României, iar pe fond, respingerea cererii de interventie si admiterea actiunii sale introductive.

Examinând actiunea formulată prin prisma motivelor invocate, Curtea retine următoarele:

Prin actiunea formulată, reclamanta solicită anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, precum si a prevederilor art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, sustinând că acestea vin în contradictie cu prevederile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune si cu prevederile art. 2 pct. 40 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.

Reclamanta arată că obligativitatea plătii taxelor pentru serviciul public de radio si televiziune ar trebui instituită doar în sarcina microîntreprinderilor române care detin efectiv aparate radio sau TV, ceea ce, de altfel, rezultă si din prevederile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, care precizează că au obligatia de a achita această taxă doar beneficiarii acestor servicii, precum si ale art. 2 pct. 40 din Legea nr. 500/2002 care defineste taxa ca fiind „suma plătită de către o persoană fizică sau juridică, de regulă pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, institutie publică sau serviciu public".

Prin Ordonanta Guvernului nr. 18 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune s-a statuat că prevederile legale anterior citate vor avea următorul cuprins:

„Art. 40. - (1) Veniturile proprii ale Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune provin din taxele pentru serviciul public de radiodifuziune si pentru cel de televiziune, din sume încasate din realizarea obiectului de activitate, precum si din donatii si sponsorizări.

(2) Toate persoanele fizice si juridice cu domiciliul, respectiv sediul, în România sunt obligate sa plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestora.

(3) Nivelul taxelor pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare si scutirile de plată se stabilesc prin hotărâre a Guvernului."

Legea nr. 533 din 11 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii

Române de Televiziune, prin art. 1, a statuat în sensul modificării art. 40 din Legea nr. 41/1994, după cum urmează:

„Art. 40. - (1) Veniturile proprii ale Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune provin, după caz, din:

a) sume încasate din realizarea obiectului de activitate;

b) taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune;

c) penalităti de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate;

d) sume încasate din publicitate;

e) sume încasate din amenzi si despăgubiri civile;

f) donatii si sponsorizări;

g) alte venituri realizate potrivit legii.

(2) Persoanele fizice cu domiciliul în România au obligatia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii, cu exceptia celor care declară pe propria răspundere că nu detin receptoare de radio, respectiv de televiziune, si a celor care, potrivit legii, beneficiază de scutire de la plata acestor taxe.

(3) Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agentiile si reprezentantele acestora, precum si reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine, au obligatia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.

(4) Cuantumul taxelor prevăzute la alin. (1) lit. b), pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare si scutire de la plata acestora, penalitătile de întârziere, precum si sanctiunile care se aplică în cazul completării în mod eronat a declaratiei de exceptare de la plata taxelor de către detinătorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, care, potrivit legii, sunt plătitori ai taxei pentru serviciul public de radiodifuziune si ai taxei pentru serviciul public de televiziune, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(5) Procedura privind efectuarea controlului, constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor si penalitătilor de întârziere în cazul sustragerii de la plata taxelor prevăzute la alin. (1) lit. b) de către detinătorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

(6) Sunt scutite de la plata taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune si pentru serviciul public de televiziune familiile si persoanele singure care beneficiază de ajutor social lunar, potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare, asociatiile si fundatiile nonprofit, misiunile diplomatice străine si membrii acestora, persoanele fizice abonate la retele de radioamplificare, azilurile de bătrâni, unitătile din cadrul institutiilor care au competente în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, unitătile de învătământ de stat prescolar, preuniversitar si universitar, căminele de copii si cresele de stat, pensionarii proveniti din sistemul pensiilor pentru agricultori, ale căror drepturi au fost stabilite în baza legislatiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, pensionarii Societătii Române de Radiodifuziune si ai Societătii Române de Televiziune, unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, precum si alte categorii prevăzute de legi speciale.

(7) Alte scutiri de la plata taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune si pentru serviciul public de televiziune decât cele prevăzute prin prezenta lege pot fi stabilite prin hotărâre a Guvernului."


La art. II s-a prevăzut că în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va stabili modul de restituire a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune si, respectiv, pentru serviciul public de televiziune către persoanele care au achitat aceste taxe si care declară pe propria răspundere că nu detin receptoare de radio, respectiv receptoare de televiziune, modalitătile financiar-contabile de compensare între Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica" - S.A. si Societatea Română de Radiodifuziune, respectiv Societatea Română de Televiziune, precum si sanctiunile pentru cazurile declaratiilor eronate.

Conform art. 1 din Legea nr. 41/1994, Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune s-au înfiintat ca servicii publice autonome de interes national, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române.

Art. 2 din acelasi act normativ prevede că Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune sunt persoane juridice, au sediul în municipiul Bucuresti si îsi desfăsoară activitatea sub controlul Parlamentului, în conditiile respectivei legi si în conformitate cu conventiile internationale la care România este parte.

Conform prevederilor art. 3, Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune au obligatia să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor si opiniilor, libera comunicare a informatiilor, precum si informarea corectă a opiniei publice, continutul programelor Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune trebuind să răspundă standardelor profesionale în materie.

Potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 41/1994, Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educatie, divertisment, sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, impartial, realitătile vietii social-politice si economice interne si internationale, să asigure informarea corectă a cetătenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competentă si exigentă, valorile limbii române, ale creatiei autentice culturale, stiintifice, nationale si universale, ale minoritătilor nationale, precum si valorile democratice, civice, morale si sportive, să militeze pentru unitatea natională si independenta tării, pentru cultivarea demnitătii umane, a adevărului si justitiei. În îndeplinirea atributiilor pe care le au, Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constitutionale din România.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, în temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, republicată, cu modificările si completările ulterioare, s-a statuat la art. 1 că „Persoanele fizice cu domiciliul în România, cu exceptia celor care declară pe propria răspundere că nu detin receptoare radio, au obligatia să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune".

Art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 prevede că „taxa lunară pentru serviciul public de radiodifuziune se plăteste pe familie. Prin familie, în întelesul prezentei hotărâri, se întelege: sotul, sotia, copiii, precum si orice alte persoane, în cazul în care locuiesc în comun si gospodăresc împreună".

Conform prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003, „Persoanele juridice cu sediul în România, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 111/2003, cu modificările ulterioare, au obligatia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune. Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele acestora, precum si sucursalele si celelalte subunităti ale lor fără personalitate juridică si sucursalele sau reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine, au obligatia sa plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune".

Potrivit prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003, „Persoanele fizice cu domiciliul în România, cu exceptia celor care declară pe propria răspundere că nu detin receptoare TV, au obligatia să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de televiziune".

Art. 2 din acelasi act normativ statuează că „taxa lunară pentru serviciul public de televiziune se plăteste pe familie. Prin familie, în întelesul prezentei hotărâri, se întelege: sotul, sotia, copiii, precum si orice alte persoane, în cazul în care locuiesc în comun si gospodăresc împreună. Taxa lunară pentru serviciul public de televiziune se plăteste si de către persoanele fizice care locuiesc singure".

Conform dispozitiilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003, „Persoanele juridice cu sediul în România, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor au obligatia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de televiziune. Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele acestora, precum si sucursalele si celelalte subunităti ale lor fără personalitate juridică si sucursalele sau reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine, au obligatia să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de televiziune".

Art. 4 din acelasi act normativ prevede că „valorile lunare ale taxei pentru serviciul public de televiziune, pe categorii de plătitori, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din hotărâre".

Legea nr. 500/2002, în art. 2 pct. 40, defineste taxa ca fiind „suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o institutie publică sau un serviciu public".

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 297 din 6 iulie 2004 s-a retinut că prevederile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 care dispun cu privire la obligatia persoanelor juridice române sau străine cu sediul în România de a plăti, în calitate de beneficiari, o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxă pentru serviciul public de televiziune nu sunt contrare Legii fundamentale.

S-a relevat că art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările si completările ulterioare, stabileste că veniturile proprii ale Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune provin, între altele, si din taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune, dar, asa cum prevede chiar alin. (3) al acestui articol, care face si obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, taxele sunt datorate de către subiectele de drept acolo mentionate, „în calitate de beneficiari ai acestor servicii". Asadar, obligatia prevăzută de text este doar în sarcina persoanelor juridice care beneficiază, în diferite modalităti, de serviciile publice respective si, în consecintă, niciuna dintre criticile formulate nu poate fi retinută.

De altfel, cu privire la constitutionalitatea art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat si prin raportare la art. 56 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Constitutia României, republicată. Decizia nr. 159 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 12 mai 2004, statuează că dispozitiile de lege criticate reglementează pentru serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune modul de constituire din venituri proprii a resurselor financiare care le asigură „autonomia financiară, ca premisă a organizării lor autonome", ceea ce nu contravine art. 56 alin. (2) din Constitutia României, republicată. Prin aceeasi decizie s-a retinut, de asemenea, că taxa instituită de text nu este contrară nici dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (2), privitoare la ocrotirea în mod egal a proprietătii, indiferent de titular, deoarece plata serviciului public prestat este obligatorie pentru toti beneficiarii acestor servicii, persoane fizice sau persoane juridice.

Asadar, controlul de constitutionalitate realizat pe calea rezolvării exceptiei de neconstitutionalitate este un control de conformitate cu dispozitiile Constitutiei, dar si unul de strictă conformare cu aceste dispozitii.

Autoritatea de jurisdictie constitutională din România a examinat constitutionalitatea acestor prevederi, statuând că ele nu contravin principiului instituit de Legea fundamentală privind ocrotirea în mod egal a proprietătii, câtă vreme textul în discutie se interpretează în sensul că obligatia de suportare a acestor taxe revine tuturor persoanelor fizice sau juridice care beneficiază de aceste servicii.

Notiunea de beneficiar a fost definită ca fiind: persoană, colectivitate sau institutie care are folos din ceva; destinatar al unor bunuri materiale sau al unor servicii; persoană fizică sau juridică în folosul căreia se realizează o actiune; cel care beneficiază de ceva; persoană, institutie etc. pentru care se face o lucrare; cel care beneficiază de ceva; persoană, întreprindere, institutie pentru care se execută o lucrare, se prestează diferite servicii.

Prin interpretarea normelor de drept civil se întelege operatiunea logică ratională, de stabilire a continutului si sensului normelor de drept civil.

Hotărârile Guvernului dau expresie unei competente originare a Guvernului, strict limitate si decurgând din însăsi natura functiei pe care acesta o îndeplineste. Legile fiind adoptate de către Parlament, Guvernului, ca organ suprem executiv, îi revine numai organizarea executării legilor, scop în care emite hotărâri tocmai pentru a face o lege cât mai clară si a o aplica cât mai corect. O hotărâre a Guvernului nu poate deci decât să precizeze si să asigure corecta aplicare a legilor. Ea nu are calitatea de a crea drept.

Prin interpretarea oficială se întelege interpretarea făcută în exercitarea atributiilor ce îi revin conform legii de un organ de stat.

În controlul de constitutionalitate exercitat cu privire la art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, instanta de contencios constitutional a dat indirect o interpretare oficială jurisdictională, rezolvând exceptia de neconstitutionalitate prin raportarea acestei norme la dispozitiile cuprinse în Legea fundamentală, normă care a fost interpretată din perspectiva sa gramaticală. Astfel, Curtea Constitutională a arătat că textul nu contravine Constitutiei câtă vreme interpretarea oficială făcută de Parlament în activitatea de legiferare a vizat notiunea de beneficiar al acestor servicii publice, în sensul gramatical.

Interpretarea gramaticală constă în lămurirea continutului unei norme pe baza regulilor gramaticii, ceea ce presupune folosirea procedeelor de analiză morfologică si sintactică a textului legal, tinându-se cont de întelesul termenilor utilizati în textul respectiv, de legătura dintre acesti termeni, de constructia propozitiei sau a frazei, de particulele întrebuintate.

Pentru dezlegarea chestiunii litigioase, Curtea a considerat că este necesar să se realizeze mai întâi interpretarea normei cuprinse în art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 prin prisma tuturor tehnicilor de interpretare.

Curtea a avut în vedere că într-o interpretare gramaticală această normă juridică instituie obligativitatea plătii taxei numai acelor persoane juridice care au calitatea de beneficiari, si anume a acelor entităti în folosul cărora se realizează actiunea de informare de către cele două servicii publice.

Nu numai interpretarea gramaticală conduce la această concluzie, ci si o interpretare logică si sistematică a acestor dispozitii care implică lămurirea întelesului lor, tinându-se cont de legăturile pe care acestea le au cu alte norme juridice din acelasi act normativ sau din alte acte normative.

Se recunoaste dreptul societătilor comerciale de a-si suspenda temporar activitatea. Pe perioada suspendării temporare a activitătii entitatea nu mai desfăsoară niciun fel de activităti menite să conducă la realizarea obiectului social. În acest context nu are interesul ca entitate să se expună actiunii de informare realizată de către cele două servicii publice.

Tot agentilor economici le este recunoscut dreptul de a declara la momentul autorizării că nu desfăsoară activitate la sediul social, context în care nu mai sunt necesare în verificarea întrunirii conditiilor privind autorizarea functionării în acele spatii.

Dacă admitem aceste premise, la un sediu social unde nu se desfăsoară activitate, entitatea nu poate beneficia în locatia respectivă de cele două servicii publice.

Interpretând norma în discutie în sensul că societătile comerciale datorează această taxă chiar dacă nu beneficiază în mod direct de aceste servicii si nu detin receptoare menite să transmită informatia, se golesc de continut celelalte dispozitii din normele juridice comerciale speciale care le conferă acestor entităti dreptul de a nu desfăsura niciun fel de activitate pe o perioadă limitată de timp.

Norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei si acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

Interpretarea gramaticală a notiunii de beneficiar include persoanele fizice sau juridice în folosul cărora se prestează efectiv cele două servicii publice.

Dreptul la informare al acestor entităti nu poate fi transformat într-o obligatie de a sustine serviciile publice prin instituirea de taxe ce ar trebui plătite indiferent dacă actiunea de informare ajunge sau nu la contribuabil.

Particularul în favoarea căruia s-a instituit dreptul nu poate fi obligat să sustină prin contributia personală activitatea unui serviciu public si nu este admisibil ca dreptul său constitutional la informare să fie transformat indirect într-o obligatie.

Art. 40 din Legea nr. 41/1994 instituie aparent exceptii de la plata acestor taxe numai în ceea ce priveste persoanele fizice, însă această normă trebuie interpretată coroborat, tinându-se cont de întelesul termenilor utilizati, de legătura dintre acesti termeni si de constructia frazei.

Este evident că sfera de aplicare a scutirii lor trebuie să acopere toate persoanele fizice sau juridice care nu au calitatea de beneficiari în sensul gramatical al acestui termen.

De aceea, exceptia prevăzută în cazul persoanelor fizice nu împiedică aplicarea logică a acestei scutiri si în privinta


persoanelor juridice care nu au calitatea de beneficiar al acestui serviciu. Alin. (7) al art. 40 nu exclude posibilitatea instituirii unor scutiri si în ipoteza reglementată la alin. (3) al aceluiasi articol. Art. II din Legea 533/2003 nu face distinctie în privinta scutirilor între persoanele fizice sau juridice. O interpretare a textului în discutie în maniera evocată de Guvern ar fi neconformă cu dreptul garantat în art. 1 din Primul Protocol aditional si ar denatura sensul interpretării jurisdictionale realizate indirect pe calea contenciosului constitutional. Exceptarea de la scutire a persoanelor juridice aflate în situatii similare cu persoanele fizice cărora li se recunoaste acest drept nu vizează un scop legitim, constituind practic o ingerintă în dreptul de proprietate al celor dintâi, ingerintă care nu se justifică nici prin proportionalitate, nici prin scop, neexistând un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul vizat de executiv prin măsura care privează de scutire persoanele juridice. (A se vedea CEDO, Cauza Pressos Compania Naviera- S.A si altii împotriva Belgiei, Hotărârea din 20 noiembrie 1995,seria A nr. 332, p. 23, paragraful 38.)

Art. 4 din Legea nr. 24/2000 stabileste ierarhia actelor normative, statuând că actele normative date în executarea legilor, ordonantelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele si potrivit normelor care le ordonă.

În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectelor celor două hotărâri, Guvernul trebuia să precizeze si să asigure o corectă aplicare a prevederilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994.

Solutia legislativă preconizată prin această reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie cuprinse în tratatele internationale la care România era parte.

Instituirea unei norme derogatorii se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel putin egal cu cel al reglementării de bază.

Prevederile cuprinse în art. 3 alin. (1) din hotărârile Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003 instituie derogări de la dispozitiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, negând dreptul persoanelor juridice de a beneficia de scutiri independent de conditia detinerii de receptoare radio si TV.

În interpretarea dată de Guvern se denaturează însusi sensul notiunii de taxă, asa cum e ea definită în Legea finantelor publice, ca fiind suma plătită de o persoană fizică/juridică pentru serviciile prestate acesteia de către un serviciu public etc.

Nu poate fi primită interpretarea conform căreia oficial legiuitorul ar fi prezumat calitatea de beneficiari ai serviciului de radio si implicit de televiziune a tuturor persoanelor juridice cu sediul în România, fără a conditiona aceasta de posesia receptoarelor.

Faptul că au existat mai multe propuneri legislative pentru modificarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 41/1994 este lipsit de relevantă.

Acest text, în forma adoptată prin Legea nr. 553/2003, nu exclude dreptul de scutire a entitătilor care justifică în mod obiectiv că nu datorează această taxă întrucât nu detin receptoarele necesare pentru perceperea informatiei ori care demonstrează că temporar nu desfăsoară activitatea în scopul căreia s-au constituit.

Concluzia este logică, cu atât mai mult cu cât taxa se încasează de Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice - S.A. prin filialele sale, în calitate de mandatar al Societătii Române de Televiziune, fiind mai mult decât îndoielnic să se perceapă în conditiile în care, spre exemplu, o entitate care nu desfăsoară activitate la sediul social ori care are suspendată temporar activitatea să nu beneficieze de serviciile societătii de furnizare a energiei electrice, dar să datoreze taxa pentru cele două servicii publice, în special a serviciului de televiziune, care, de principiu, presupune un consum de energie.

Împrejurarea că această taxă se regăseste în legislatia si practica europeană în domeniu nu este în măsură să confere legitimitate acestor dispozitii ale celor două hotărâri de Guvern atacate.

Nu se poate sustine că plata taxei radio de către persoanele juridice reprezintă în fapt o aplicare a dispozitiilor constitutionale care garantează dreptul la informare al cetătenilor prin asigurarea surselor de finantare a principalelor mijloace de informare: radio si televiziunea publică. Asa cum am mai arătat, acest drept constitutional la informare nu poate fi transformat într-o obligatie, subiectele de drept având facultatea de a exercita sau nu drepturile recunoscute în Legea fundamentală.

Precizarea Comisiei Europene că obligatia de a plăti o taxă de licentă prin factura de electricitate constituie o problemă de drept national si împrejurarea că statele membre au fost îndemnate să sprijine serviciile publice de radiodifuziune ori că statele membre beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveste organizarea si finantarea serviciului public de radiodifuziune nu conferă legitimitate dispozitiilor art. 3 alin. (1) din hotărârile Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003.

Dispozitiile Tratatului nu aduc atingere competentei statelor membre de a participa la functionarea serviciului public de radiodifuziune, în măsura în care finantarea se acordă organismelor de radiodifuziune cu scopul ca acestea să îsi îndeplinească misiunea de serviciu public, asa cum a fost ea definită si organizată în fiecare stat membru.

Or, în dispozitiile interne s-a stabilit în mod clar că această taxă incumbă numai beneficiarilor celor două servicii publice, notiunea de beneficiar fiind atribuită, atât în interpretarea oficială, cât si în interpretarea gramaticală, logică si sistematică, numai subiectelor care sunt în mod direct destinatarii acestor servicii.

Din această perspectivă, cele două hotărâri ale Guvernului nu au aplicat în art. 3 alin. (1) în mod corect dispozitiile art. 40 din Legea nr. 41/1994.

Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, în lumina dispozitiilor art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, se va admite actiunea si se va dispune anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003, precum si în art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003. Totodată, în temeiul art. 23 din aceeasi lege, se va dispune publicarea prezentei sentinte în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri judecătoresti.

În ceea ce priveste calificarea cererii de interventie în interes propriu, Curtea notează că Legea contenciosului administrativ nu se opune ca autoritatea publică sau particularul care este beneficiarul actului administrativ ce face obiectul de cenzură al instantei de contencios administrativ si care este direct lezat ori vătămat de acesta să nu poată introduce o astfel de actiune, invocându-se tocmai lezarea acestui drept ori interes legitim, chiar dacă indirect prin demersul judiciar respectiv se sprijină si pozitia autoritătii publice autoare a actului administrativ contestat.

Din această perspectivă, Curtea a calificat demersul intervenientei ca o interventie în interes propriu, cu toate consecintele juridice ce decurg dintr-o astfel de calificare.

Una din consecintele relevate în prezenta cauză este aceea că în raport cu solutia dată actiunii principale se va solutiona si cererea de interventie în interes propriu, între aceste cereri fiind o strânsă legătură de cauzalitate.


Asa fiind, în temeiul art. 50 si următoarele din Codul de procedură civilă, raportat la art. 28 alin. (1) corelat cu art. (1) si următoarele din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge si cererea de interventie în interes propriu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Admite actiunea reclamantei S.C. WEB CONSULT - S.R.L. Cluj, cu domiciliul procesual ales la avocat Revnic Dana, str. Pavel Rosea nr. 1, ap. 7, judetul Cluj, împotriva pârâtului Guvernul României, cu sediul în Bucuresti, Piata Victoriei nr. 1, si, în consecintă:

Anulează prevederile cuprinse în art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 si ale art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003.

Respinge cererea de interventie în interes propriu formulată de Societatea Română de Radiodifuziune, cu sediul în Bucuresti, str. General Berthelot nr. 60-64.

Fără cheltuieli de judecată.

Se va publica conform art. 23 din Legea nr. 554/2004.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntată în sedinta publică din 11 decembrie 2008.

 

PRESEDINTE,

LIVIU UNGUR

Grefier,

Marius Traica


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.