MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 340/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 340            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 21 mai 2009

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

560. - Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

 

562. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate

 

572. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Companiei Nationale „UNIFARM” - S.A. Bucuresti, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătătii

 

            576. - Hotărâre privind declansarea procedurilor de expropriere a bunurilor imobile, proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică

„Infrastructura conexă pe teritoriul românesc al obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat - Vidin»“, municipiul Calafat, judetul Dolj

 

            578. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.909/2006 privind finantarea din bugetul Ministerului Integrării Europene a subprogramului multianual „Asistenta tehnică pentru supervizarea lucrărilor de infrastructură aferente proiectelor finantate din Programul PHARE Coeziune economică si socială”

 

            582. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Societătii Nationale de Radiocomunicatii - S.A., la care Ministerul Comunicatiilor si Societătii Informationale îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar unic

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European

si al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

 

În scopul asigurării aplicării în România a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 septembrie 2008 rivind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate,

în temeiul art. 108 si al art. 148 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se desemnează Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii ca organisme responsabile cu supravegherea respectării cerintelor de informare si nediscriminare prevăzute la art. 23 din Regulamentul (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L293 din 31 octombrie 2008, denumit în continuare Regulamentul.

(2) Ministerul Transporturilor si Infrastructurii va sprijini si va asista Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor în exercitarea atributiilor ce revin acesteia potrivit alin. (1).

Art. 2. - Constituie contraventii următoarele fapte:

a) oferirea sau publicarea, sub orice formă, inclusiv pe internet, de către un transportator aerian a tarifelor pentru transportul aerian de pasageri sau marfă, fără specificarea conditiilor aplicabile si fără indicarea pretului final care urmează să fie plătit de beneficiarul serviciului de transport, conform cerintelor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Regulament;

b) nerespectarea de către un transportator aerian a cerintelor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Regulament, referitoare la comunicarea si acceptarea suplimentelor de pret optionale;

c) nerespectarea de către un transportator aerian a cerintelor prevăzute la art. 23 alin. (2) din Regulament, referitoare la accesul nediscriminatoriu la tarifele pentru transportul aerian de pasageri sau de marfă.

Art. 3. - (1) Contraventiile prevăzute la Art. 2. lit. a) si c) se sanctionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar cele prevăzute la art. 2 lit. b), cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor prevăzute la art. 2 si aplicarea sanctiunilor se fac de către reprezentantii anume împuterniciti ai Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, în cazul în care sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor, asa cum sunt acestia definiti în Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, respectiv de către reprezentantii anume împuterniciti ai Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în cazul în care sunt sau pot fi afectate interesele persoanelor juridice.

(3) Contraventiilor prevăzute la art. 2 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Presedintele Autoritătii Nationale pentru

Protectia Consumatorilor,

Bogdan Marcel Pandelică

Seful Departamentului pentru Afaceri

Europene,

Vasile Puscas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 6 mai 2009.

Nr. 560.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 8 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia de descentralizare în sistemul de sănătate, denumită în continuare Strategie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Se desemnează Ministerul Sănătătii ca institutie responsabilă pentru coordonarea implementării Strategiei.

(2) În scopul îndeplinirii atributiei prevăzute la alin. (1), Ministerul Sănătătii colaborează cu Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si autoritătile administratiei publice locale, în conformitate cu atributiile legale ale acestora si cu prevederile Strategiei.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ion Bazac

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 10 mai 2009.

Nr. 562.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA DE DESCENTRALIZARE

în sistemul de sănătate

 

CAPITOLUL I

Informatii generale

 

Evolutia diferitelor guvernări, mai ales a celor din spatiul european, a demonstrat o tendintă accentuată de îndreptare către descentralizarea administratiei publice centrale si către conferirea unei autonomii sporite autoritătilor publice locale.

Două dintre principiile ce stau la baza realizării obiectivelor strategiei de sănătate se referă la plasarea pacientului - si a cetăteanului în general - în centrul sistemului de sănătate, împreună cu responsabilitatea decidentilorîn fata sa. Acest lucru presupune o schimbare majoră a mecanismelor decizionale si de responsabilitate, astfel încât decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt furnizate si utilizate serviciile de sănătate. În acest mod se asigură o mai bună adecvare la nevoile de sănătate ale populatiei, concomitent cu responsabilizarea directă a celor care iau deciziile în fata comunitătii. În acelasi timp, structurile centrale - în special Ministerul Sănătătii -, retrăgându-se din managementul de nivel local, se pot concentra pe functiile strategice, respectiv pe dezvoltarea de politici sectoriale, supravegherea si îndrumarea întregului sistem, incluzând activitătile din afara sistemului care au impact asupra stării de sănătate, precum si pe dezvoltarea mecanismelor si structurilor de cooperare intersectorială. Pentru aceasta este necesară cresterea capacitătii institutionale a Ministerului Sănătătii, astfel încât să răspundă acestor noi roluri, si dezvoltarea de noi structuri la nivel central si local, concomitent cu modificarea statutului unitătilor sanitare.

în acest context, se realizează o strategie de descentralizare a asistentei medicale care să răspundă obiectivelor asumate prin Programul de guvernare si care să conducă la obtinerea

efectivă a dreptului la ocrotirea sănătătii, prevăzut de Constitutia României.

Procesul de descentralizare va urmări delimitarea prerogativelor de putere publică între nivelul central si cel local, debirocratizarea sistemului sanitar prin transferul de competente si atributii si întărirea responsabilitătii comunitătii locale fată de cetătean.

 

SECTIUNEA 1

Priorităti

 

Obiectivele principale ale actualului Program de guvernare în domeniul sănătătii constau în:

a) îmbunătătirea stării de sănătate a populatiei, cresterea calitătii vietii în conditiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană;

b) aprobarea strategiei nationale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani;

c) cresterea graduală a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sănătate la nivel European;

d) oferirea si garantarea accesului tuturor cetătenilor la servicii de sănătate de înaltă calitate;

e) dezvoltarea programelor de preventie si de depistare precoce a bolilor;

f) asigurarea securitătii cetăteanului si a populatiei, prin perfectionarea strategiei de supraveghere epidemiologică;

g) redresarea si dezvoltarea asistentei medicale din mediul rural;

h) cresterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar;


i) participarea personalului sanitar la un program de educatie continuă garantat de stat;

j) asigurarea transparentei în cheltuirea banilor publici.

 

SECTIUNEA a 2-a

Politici si cadru juridic existent

 

Prin Programul national de dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013, România si-a definit prioritătile si directiile de dezvoltare pe termen mediu. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe 6 priorităti nationale de dezvoltare, respectiv:

• cresterea competitivitătii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;

• dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;

• protejarea si îmbunătătirea calitătii mediului;

• dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si a incluziunii sociale si întărirea capacitătii administrative;

• dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitătii în sectorul agricol;

• diminuarea disparitătilor de dezvoltare între regiunile tării, în interiorul acestor priorităti sunt abordate numeroase domenii/sectoare de interventie specifice, între care sănătatea ocupă un loc important, prin:

- cresterea accesibilitătii populatiei la serviciile de sănătate;

- îmbunătătirea calitătii si sigurantei actului medical;

- transparenta decizională în scopul cresterii eficientei în utilizarea resurselor alocate si în eliminarea pagubelor si a actelor de coruptie;

- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate;

- asigurarea resurselor umane profesionalizate;

- armonizarea legislativă si administrativă cu sistemele de sănătate din statele Uniunii Europene.

Aceste obiective se suprapun peste prevederile Programului de guvernare.

Cadrul legislativ referitor la descentralizarea unor competente ale Ministerului Sănătătii este reprezentat de următoarele acte normative:

- Legi

• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

• Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006;

• Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

• Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificările si completările ulterioare.

- Ordonante de urgentă/ordonante ale Guvernului

• Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sănătătii către autoritătile administratiei publice locale;

• Ordonanta Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unitătilor sanitare publice de interes judetean si local, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 99/2004, cu modificările si completările ulterioare.

- Hotărâri ale Guvernului

• Hotărârea Guvernului nr. 56/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sănătătii către autoritătile administratiei publice locale;

• Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006;

• Hotărârea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective, cu modificările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii în domeniul public al judetelor si în administrarea consiliilor judetene respective, cu modificările si completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2002 privind trecerea imobilelor în care îsi desfăsoară activitatea unele unităti sanitare de interes local din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii în domeniul public al municipiului Bucuresti si în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

• Hotărârea Guvernului nr. 1.106/2002 pentru declararea unor unităti sanitare de interes public national, aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Sănătătii.

 

SECTIUNEA a 3-a

Premisele elaborării strategiei de descentralizare în sectorul sanitar, respectiv a strategiei sectoriale pentru îmbunătătirea modului de exercitare a competentelor descentralizate

 

Sistemul sanitar din România se află într-o perioadă de transformări profunde, de la faza anterioară anilor 90, în care era în întregime proprietatea statului si era coordonat centralizat de Ministerul Sănătătii, la situatia actuală, în care formele de exercitare a practicii medicale s-au diversificat substantial, iar în relatia dintre pacient si furnizorul de servicii a intervenit casa de asigurări de sănătate.

Principalele aspecte vizate în vederea demarării reformei în sistemul de sănătate au fost:

- trecerea de la un sistem centralizat de stat spre unul finantat prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate si aparitia Casei Nationale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu rol de tert plătitor;

- furnizarea de servicii medicale pe baza contractuală;

- aparitia unor modalităti noi de plată a furnizorilor si introducerea competitiei.

Resursele financiare alocate pentru competentele descentralizate

Odată cu aparitia sistemului de asigurări sociale de sănătate peste 80% din fondurile destinate sănătătii au fost asigurate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, Ministerul Sănătătii asigurând fonduri de la bugetul de stat pentru programele nationale de sănătate, investitiile în infrastructură si în aparatură de înaltă performantă.

Resurse umane transferate

Aproximativ 70 % din numărul de posturi finantate de la bugetul de stat a fost transferat, cu finantare din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate. Numărul posturilor finantate integral de la bugetul de stat a fost redus în perioada 1998-2005 cu 52% si aproximativ 4.000 de posturi administrative au fost transferate de la directiile de sănătate publică la casele de asigurări de sănătate judetene (circa 2.000 posturi în anul 1998).

Baza materială transferată autoritătilor publice locale

a) Cabinete medicale, centre medicale si centre de diagnostic si tratament


Spatiile cu destinatie de cabinete medicale, indiferent de forma de organizare, au trecut în domeniul public al unitătilor administrativ-teritoriale, fiind date în comodat sau concesionate medicilor care îsi desfăsoară activitatea în aceste cabinete. În prezent se analizează cele mai adecvate solutii pentru vânzarea spatiilor cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical către furnizorii de servicii medicale.

b) Spitale

Unele imobile compuse din constructii si terenurile aferente în care îsi desfăsoară activitatea unitătile sanitare respective au trecut din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii în domeniul public al judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor judetene sau consiliilor locale, după caz, conform:

- Hotărârii Guvernului nr. 866/2002, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 867/2002, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2002;

- Ordonantei Guvernului nr. 70/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Acest ultim act normativ stabileste competentele Ministerului Sănătătii, ale directiilor de sănătate publică si ale consiliilor judetene/locale, în ceea ce priveste asigurarea resurselor financiare pentru cheltuielile de întretinere si gospodărire, reparatii, consolidare, extindere si modernizare a unitătilor sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinatie în bugetele locale. În baza acestui act normativ au fost înfiintate unitătile medico-sociale, unităti în subordinea consiliilor locale sau judetene.

 

SECTIUNEA a 4-a

Planificarea în timp

 

            Prezenta Strategie de descentralizare în sistemul de sănătate (Strategia) se va implementa în perioada 2009-2011 conform Planului de actiune prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta strategie.

 

SECTIUNEA a 5-a

Părtile implicate în elaborarea Strategiei

 

Institutiile implicate sunt următoarele:

a) la nivel central:

- Ministerul Sănătătii;

- Ministerul Administratiei si Internelor;

- Ministerul Finantelor Publice;

b) la nivel local:

- directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti;

- consiliile judetene si locale;

c) asociatii:

- Uniunea Natională a Consiliilor Judetene din România;

- Asociatia Municipiilor din România;

- Asociatia Oraselor din România;

- Asociatia Comunelor din România.

 

SECTIUNEA a 6-a

Principii ale Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate

 

1. Principiul transparentei în ceea ce priveste luarea deciziilor si alocarea fondurilor

2. Principiul descentralizării - transferarea unor prerogative ale administratiei publice centrale către administratia publică locală

3. Principiul autonomiei locale - consacrarea deplinei competente în gestionarea si solutionarea problemelor apărute la nivel local si asumarea răspunderii pentru interventie

4. Principiul cooperării între institutiile implicate în elaborarea si controlul implementării politicilor în domeniul sănătătii si cele implicate în implementarea acestora

5. Principiul responsabilitătii administratiei publice judetene si locale în ceea ce priveste sănătatea publică

6. Principiul subsidiaritătii, care constă în exercitarea competentelor de către autoritatea administratiei publice locale, situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetătean si care dispune de capacitate administrativă necesară

7. Principiul asigurării resurselor corespunzătoare competentelor transferate

8. Principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autoritătilor administratiei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară

9. Principiul echitătii, care implică asigurarea accesului tuturor cetătenilor la îngrijirile sanitare de bază

10. Principiul constrângerii bugetare, care interzice utilizarea de către autoritătile administratiei publice centrale a transferurilor speciale sau a subventiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale.

 

SECTIUNEA a 7-a

Prezentarea concluziilor analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial

 

Sistemul de sănătate din România are în multe privinte aceleasi modalităti de functionare, neschimbate în ultimii 30 de ani. Sistemul este construit în primul rând în jurul administratiei centrale si în subsidiar în jurul personalului medical, pacientul sau reprezentantii acestuia fiind practic lipsiti de orice putere de a influenta sistemul pe care ei îl finantează. Singura modificare majoră a fost introducerea sistemului de asigurări de sănătate, care avea ca scop organizational clarificarea si întărirea responsabilitătii principalului cumpărător de servicii de sănătate CNAS. În interiorul sistemului de sănătate autoritatea centrală, Ministerul Sănătătii (MS), îsi mentine prea multe atributii în ceea ce priveste deciziile locale, în detrimentul aprofundării unor zone esentiale pentru functionarea eficientă a sistemului de sănătate. Astfel, sistemele de asigurare a calitătii, siguranta pacientului si managementul riscului sunt directii care vor trebui dezvoltate în viitor.

În ceea ce priveste alocarea resurselor, se constată că pentru marea majoritate a spitalelor, Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate continuă să reprezinte o sursă unică sau preponderentă de finantare, desi încă din anul 2002 s-a creat baza legală prin care autoritătile publice locale puteau contribui la sustinerea unor cheltuieli administrative. Această realitate afectează calitatea serviciilor medicale furnizate pacientilor si conditiile în care se desfăsoară activitatea medicală.

Pe de altă parte, cadrul legislativ din domeniul sănătătii se caracterizează prin transformări numeroase, care scad capacitatea de implementare, prezentând o lipsă de rigurozitate în definirea rolurilor si a responsabilitătilor si existând chiar suprapuneri între diferite atributii institutionale si structuri organizationale. Acest lucru este datorat permanentelor schimbări de directie în ceea ce priveste structura si rolul sistemului sanitar, concomitent cu lipsa de resurse calificate pe diferite niveluri decizionale. Ca exemplificare, amplul pachet legislativ care a fost asumat de Parlamentul României în 2006 a fost în mai putin de un an modificat de peste 100 de ori, uneori în prevederi esentiale, si în acelasi timp toată legislatia secundară necesară - normele de aplicare - a fost mult întârziată, astfel încât multe din prevederile legislative nu pot fi aplicate nici în prezent.

O altă zonă esentială pentru asigurarea unei bune stări de sănătate a populatiei tine de mecanismele si structurile necesare pentru a asigura o colaborare intersectorială adecvată, multi dintre determinantii majori ai stării de sănătate neputând fi influentati exclusiv de sectorul sanitar. Din acest punct de vedere, trebuie întărită capacitatea MS de a influenta celelalte sectoare de activitate, astfel încât acestea să ia în calcul sănătatea atunci când îsi dezvoltă strategiile proprii. De altfel, Uniunea Europeană recomandă evaluarea politicilor, programelor si a oricăror interventii din alte sectoare din punctul de vedere al impactului asupra stării de sănătate a populatiei.

 

SECTIUNEA a 8-a

Listarea problemelor identificate

 

În urma analizelor efectuate de către specialistii din cadrul MS si în urma consultării diferitilor factori interesati, a fost identificat următorul set de probleme:

- centralizarea institutională excesivă existentă în prezent;

- existenta unor paliere suplimentare de decizie care îngreunează activitatea la nivelul serviciilor publice deconcentrate: de exemplu, obligativitatea avizării de către MS a bugetelor de venituri si cheltuieli si a statelor de functii, a deblocărilor de posturi, a concursurilor, numirea În functie a managerilor si existenta unui contract de management între ministrul sănătătii si conducătorii unitătilor sanitare publice etc;

- implicarea partială a autoritătilor publice locale în rezolvarea problemelor specifice de sănătate de la nivelul comunitătii;

- disparităti în ceea ce priveste accesul populatiei la serviciile medicale, desi cadrul legislativ garantează acoperirea universală si echitatea.

 

CAPITOLUL II

Obiective si activităti ale Strategiei

 

SECTIUNEA

Obiective

 

1.1. Obiectivul general: îmbunătătirea stării de sănătate a populatiei prin cresterea accesului la servicii medicale de calitate, adecvate nevoilor reale

1.2. Obiective specifice:

A. Crearea cadrului operational pentru realizarea descentralizării;

B. Transferul competentelor privind administrarea unitătilor sanitare cu paturi si managementul asistentei medicale către autoritătile administratiei publice locale sau judetene;

C. Redefinirea rolului MS în elaborarea, implementarea si monitorizarea politicilor de sănătate publică si a reglementărilor necesare functionării sistemului de sănătate.

 

SECTIUNEA a 2-a

Activităti

 

2.1. Activitătile aferente obiectivului specific A „Crearea cadrului operational pentru realizarea descentralizării”

2.1.1. Înfiintarea structurilor tehnice ale procesului descentralizării

Stadiu: realizat

În baza Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sănătătii către autoritătile administratiei publice locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2009, a fost nominalizat, prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 209/2009, secretarul de stat din cadrul MS care să facă parte din Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, iar prin Ordinul ministrului sănătătii nr. 221/2009 a fost aprobată componenta Grupului de lucru pentru descentralizarea competentelor.

2.1.2. Elaborarea si aprobarea Strategiei

Responsabil: Grupul de lucru pentru descentralizarea competentelor

Termen: 4 mai 2009

Etape parcurse:

- revizuirea Strategiei - realizat;

- aprobarea Strategiei în Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare - realizat;

- organizarea procesului de consultare publică în ceea ce priveste Strategia - realizat.

Etape în curs de realizare:

- elaborarea standardelor minime de cost si calitate - în curs de realizare;

- aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Strategiei.

2.1.3. Elaborarea si aprobarea legislatiei necesare punerii în aplicare a Strategiei

Responsabil: structurile din MS

Stadiu: în curs de realizare

Termene preconizate de intrare în vigoare:

a) acte normative noi - vor intra în vigoare la 1 septembrie 2009:

- Legea descentralizării în sănătate;

- Legea sănătătii;

b) acte normative ce urmează a fi modificate:

- Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 162/2008;

- Hotărârea Guvernului nr. 56/2009;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 866/2002, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 867/2002, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2002;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.106/2002.

2.1.4. Monitorizarea etapelor procesului de descentralizare Responsabil: structurile MS si ale consiliilor judetene/locale Termen: permanent

MS va actiona permanent pentru monitorizarea etapelor procesului de descentralizare a competentelor si va face ajustările necesare, în functie de derularea activitătilor si de rezultatele partiale obtinute.


2.2. Activitătile aferente obiectivului specific B „Transferul competentelor privind administrarea unitătilor sanitare cu paturi si managementul asistentei medicale către autoritătile administratiei publice locale sau judetene”

2.2.1. Înfiintarea la nivelul autoritătilor administratiei publice locale/judetene de structuri proprii de management al unitătilor de asistentă medicală preluate

La nivelul fiecărui judet si a municipiului Bucuresti, competentele privind managementul asistentei medicale se vor transfera consiliilor judetene/locale, după caz. Autoritătile administratiei publice locale îsi vor înfiinta structuri proprii de management al unitătilor medicale preluate.

Atributiile structurilor proprii de management al unitătilor publice de furnizare de servicii medicale ale autoritătilor administratiei publice locale vor consta în:

- coordonarea functională a tuturor activitătilor de asistentă medicală din judet;

- reprezentarea autoritătii locale în consiliul de administratie al unitătilor medicale;

- alocarea resurselor proprii la nivel judetean si local în functie de nevoile prioritare de sănătate ale populatiei;

- avizarea proiectului bugetului de venituri si cheltuieli;

- avizarea planului de investitii si a cheltuielilor de capital care vor fi finantate din bugetul local;

- avizarea propunerilor de dotare cu aparatură de înaltă performantă, finantate de MS, pe baza identificării nevoilor normative si a studiilor cost/eficacitate;

- fundamentarea propunerilor adresate MS pentru dezvoltarea furnizării unor servicii medicale necesare rezolvării problemelor de sănătate ale populatiei din zona administrativ-teritorială de care răspunde;

- controlul calitătii managementului unitătilor aflate în subordine si adoptarea măsurilor necesare pentru corectarea deficientelor;

- evaluarea gradului de satisfactie a populatiei privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitătile medicale detinute.

2.2.2. Transferul unitătilor sanitare de interes judetean/local:

- transferul către autoritătile administratiei publice locale - respectiv consiliile judetene sau locale, după caz, al unor unităti sanitare publice de tip: spitale judetene, municipale, orăsenesti si comunale, spitale de boli cronice, de monospecialitate, centre de sănătate, centre medicale, centre de diagnostic si tratament, policlinici cu plată;

- mentinerea la MS numai a unor spitale sau institute clinice si a spitalelor de interes national.

Unitătile sanitare transferate vor fi finantate după cum urmează:

a) din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate - pentru servicii medicale contractate cu casa de asigurări de sănătate judeteană;

b) de la bugetul de stat - prin bugetul MS, direct sau prin transferuri, pentru programe nationale de sănătate, dotare cu aparatură de înaltă performantă, precum si pentru actiuni de sănătate (cercetare, rezidenti, UPU/CPU etc);

c) de la bugetele locale, pentru orice tip de cheltuieli. Administratia publică locală va finanta reparatiile curente, reparatiile capitale, utilitătile, consolidările, modernizările si achizitiile de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă.

d) alte surse, potrivit legii.

2.2.3. Inventarierea nevoilor reale ale unitătilor sanitare privind reparatiile curente, reparatiile capitale, utilitătile, consolidările, modernizările si achizitiile de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă:

- autoevaluarea necesarului de resurse pe categorii de către fiecare unitate sanitară;

- evaluarea necesarului de resurse, având ca bază de plecare autoevaluarea, de către directia de sănătate publică în colaborare cu autoritătile administratiei publice locale către care urmează să se transfere competentele privind administrarea unitătii sanitare.

2.2.4. Planificarea bugetară pentru anul 2010 pe baza nevoilor reale:

- planificarea bugetară pentru anul 2010, astfel încât să fie asigurată finantarea pentru competentele transferate, în baza unui standard minim de cost, reprezentând cheltuielile anuale necesare pentru furnizarea serviciilor în conformitate cu standardele de calitate pentru competentele specifice asistentei medicale din unitătile sanitare transferate.

2.2.5. Înfiintarea consiliilor de administratie la nivelul spitalelor Se va înfiinta consiliul de administratie al spitalului, format din reprezentanti ai MS, ai caselor de asigurări de sănătate judetene, ai consiliilor judetene/locale si ai organizatiilor profesionale de nivel judetean (colegiul medicilor, ordinul asistentilor medicali si moaselor). Pentru spitalele clinice, acesta va avea si reprezentanti ai facultătii/universitătii de medicină respective.

2.2.6. Dezvoltarea cadrului de monitorizare a calitătii managementului unitătilor aflate în subordine si adoptarea măsurilor necesare pentru corectarea deficientelor:

- elaborarea metodologiei de monitorizare a calitătii managementului unitătilor sanitare transferate;

- stabilirea modalitătilor de interventie si de adoptare a măsurilor necesare corectării deficientelor constatate în procesul de monitorizare.

Activitatea va fi realizată în colaborare de către autoritătile administratiei publice locale si reprezentanti ai MS.

2.2.7. Evaluarea gradului de satisfactie a pacientilor privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitătile medicale transferate:

- testarea nivelului de satisfactie a pacientilor privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitătile medicale transferabile înainte de transferul acestora către autoritătile administratiei publice locale (trimestrul al IV-lea al anului 2009);

- testarea nivelului de satisfactie a pacientilor privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitătile medicale transferate către autoritătile administratiei publice locale la finele anului 2010 si 2011 (utilizând aceleasi instrumente de testare).

Evaluarea gradului de satisfactie a pacientilor va fi realizată prin colaborare de către autoritătile administratiei publice locale si directiile de sănătate publică.

2.3. Activitătile aferente obiectivului specific C „Redefinirea rolului MS în elaborarea, implementarea si monitorizarea politicilor de sănătate publică si a reglementărilor necesare functionării sistemului de sănătate”

2.3.1. La nivelul fiecărui judet si al municipiului Bucuresti se va modifica structura organizatorică a directiilor de sănătate publică, prin ordin al ministrului sănătătii.

Competente mentinute:

• supravegherea epidemiologică si controlul problemelor de sănătate publică (boli transmisibile si netransmisibile, determinantii stării de sănătate, asistenta de sănătate publică a colectivitătilor organizate de copii si tineri, asistenta mamei si copilului etc);


• monitorizarea si evaluarea factorilor de risc la nivel national si teritorial si dezvoltarea de măsuri specifice pentru reducerea impactului acestora, conform metodologiilor nationale;

• coordonarea si organizarea asistentei medicale de urgentă la nivel judetean;

• colaborarea cu inspectoratul pentru situatii de urgentă în supravegherea si evaluarea situatiilor/fenomenelor cu risc pentru starea de sănătate a populatiei si solicitarea colaborării structurilor de specialitate abilitate pentru eliminarea/anihilarea riscului;

• promovarea sănătătii;

• legătura informatională cu unitătile sanitare;

• controlul în sănătate publică si în asistenta medicală;

• implementarea programelor nationale de sănătate;

• coordonarea profesională a tuturor activitătilor de asistentă medicală din judet.

2.3.2. Se va înfiinta Institutul National de Sănătate Publică, prin reorganizarea institutelor/centrelor de sănătate publică existente în tară, asigurând, prin concentrarea într-o singură unitate, performanta profesională si resursele umane de specialitate necesare activitătilor specifice.

Acest institut va cuprinde 3 centre nationale (de supraveghere si control al bolilor, de supraveghere a mediului comunitar si muncă si de promovare a sănătătii) si unitătile functionale externe cu profil de activitate profesională identică cu ale centrelor nationale, distribuite în teritoriul national în locatia actualelor institute/centre de sănătate publică, asigurând un sistem informational coerent pentru supraveghere si posibilitatea optimă pentru alertă si răspuns precoce în toate situatiile de risc sau critice, care constituie amenintări pentru starea de sănătate a populatiei.

2.3.3. Întărirea capacitătii de reglementare si control la nivelul MS MS îsi va păstra în principal competentele de planificare,

reglementare si de control, după cum urmează:

- la nivel local se vor mentine competentele în domeniul sănătătii publice si cele de control, incluzând controlul în sănătate publică si în domeniul asigurării conditiilor necesare pentru garantarea calitătii serviciilor medicale; acestea vor fi gestionate de către directiile de sănătate publică judetene;

- la nivel central se vor mentine functiile de elaborare de politici, de reglementare, de control, de avizare conformă a modificărilor de structură organizatorică, a reorganizării, restructurării, schimbării sediului si a denumirii pentru unitătile sanitare cu paturi transferate, la solicitarea autoritătilor publice judetene sau locale.

 

CAPITOLULUI

Competente transferate autoritătilor publice judetene/locale prin procesul de descentralizare

 

O trăsătură a sistemelor de sănătate bazate pe principiile pietei o constituie existenta unui grad înalt de responsivitate a serviciilor fată de nevoile în schimbare ale populatiei. Acesta este cel mai bine realizabil în conditiile în care deciziile operationale sunt luate la un nivel cât mai apropiat de cel al furnizării serviciilor. Mai mult, magnitudinea deciziilor necesare în privinta unor aspecte cum ar fi restructurarea bunurilor si serviciilor, implementarea programelor de îngrijire, încadrarea cu personal conform noilor modalităti de îngrijire etc. va face imposibilă avansarea strategiei în conditiile existentei în continuare a unui sistem centralizat. Totusi, acest proces de descentralizare a responsabilitătii manageriale trebuie să fie însotit de o îmbunătătire semnificativă a managementului serviciilor la nivel regional, deoarece structurile de management

actuale nu vor putea face fată noilor provocări (lucru evident, fiindcă, dacă actualele structuri ar fi avut această capacitate, nu ar mai fi existat necesitatea exprimată permanent de reformare a sistemului spitalicesc).

1. Competente ce se transferă consiliilor judetene:

a) administrarea unitătilor sanitare publice de interes judetean;

b) numirea managerului, pentru unitătile sanitare pe care le detin, la propunerea consiliului de administratie al unitătii sanitare;

c) managementul asistentei medicale pentru unitătile sanitare pe care le detin, constând în:

- evaluarea indicatorilor (stabiliti prin ordin al ministrului sănătătii) privind activitatea desfăsurată în unitătile sanitare publice;

- aprobarea modificărilor de structură organizatorică, a reorganizării, restructurării, schimbării sediului si a denumirii pentru unitătile sanitare cu paturi al căror management Ie-a fost transferat, pe baza avizului conform al MS;

d) aprobarea proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli si a situatiilor financiare trimestriale si anuale transmise de unitătile sanitare publice aflate în subordine, precum si a executiei bugetare;

e) controlul modului de utilizare a fondurilor alocate pentru unitătile sanitare pe care le detin;

f) activităti de avizare pentru proiecte si obiective care sunt de interes general al comunitătii (Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal, depozite locale de deseuri, programul fermierului, retele de canalizare etc);

g) coordonarea, supravegherea si asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfăsurare a activitătilor medicale preventive si curative din cabinetele medicale sau de medicină dentară din unitătile de învătământ din judet;

h) asigurarea finantării pentru utilităti, reparatii curente, reparatii capitale, consolidări, modernizări si achizitii de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă pentru unitătile sanitare publice pe care le detin, precum si pentru unitătile sanitare de interes local pe care consiliile locale nu le pot finanta;

i) coordonarea, supravegherea si asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfăsurare a activitătilor mediatorilor sanitari romi si a asistentilor comunitari angajati ai consiliului judetean.

2. Competente care se transferă consiliilor locale:

a) administrarea unitătilor sanitare publice de interes local;

b) numirea managerului, pentru unitătile sanitare pe care le detin, la propunerea consiliului de administratie al unitătii sanitare;

c) managementul asistentei medicale pentru unitătile sanitare pe care le detin, constând în:

- evaluarea indicatorilor (stabiliti prin ordin al ministrului sănătătii) privind activitatea desfăsurată în unitătile sanitare publice;

- aprobarea modificărilor de structură organizatorică, a reorganizării, restructurării, schimbării sediului si a denumirii pentru unitătile sanitare publice al căror management Ie-a fost transferat, pe baza avizului conform al MS;

d) aprobarea proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli si a situatiilor financiare trimestriale si anuale transmise de unitătile sanitare publice aflate în subordine, precum si a executiei bugetare a acestora;

e) controlul modului de utilizare a fondurilor alocate pentru unitătile sanitare pe care le detin;


f) activităti de avizare pentru proiecte si obiective care sunt de interes general al comunitătii (Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal, depozite locale de deseuri, programul fermierului, retele de canalizare etc);

g) coordonarea, supravegherea si asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfăsurare a activitătilor medicale preventive si curative din cabinetele medicale sau de medicină dentară din unitătile de învătământ pe care le detin;

h) coordonarea, supravegherea si asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfăsurare a activitătilor mediatorilor sanitari romi si a asistentilor comunitari angajati ai consiliilor locale;

i) urmărirea încadrării în normativele de personal aprobate pentru unitătile sanitare pe care le detin;

j) asigurarea finantării pentru utilităti, reparatii curente, reparatii capitale, consolidări, modernizări si achizitii de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă, pentru unitătile sanitare pe care le detin.

 

CAPITOLUL IV

Rezultate ale procesului de descentralizare

 

Prin punerea în aplicare a procesului de descentralizare se urmăreste asigurarea respectării principiilor echitătii, calitătii, responsabilitătii si centrării pe pacienti/cetăteni în sistemul serviciilor de sănătate; toate aceste principii au fost, în diferite grade, asumate si acceptate de către toate guvernările post 1990, ele fiind în acelasi timp în concordantă cu toate acordurile si documentele internationale la care România este parte semnatară.

Echitatea

„Fiecare individ trebuie să aibă oportunităti juste de a-si atinge întregul potential de sănătate, nimeni nu trebuie să fie dezavantajat în atingerea acestui potential, dacă acest lucru poate fi evitat. Inechitătile se referă la diferentele în sănătate care nu sunt numai necesare si evitabile dar, în plus, sunt considerate si injuste.”

Asigurarea accesului echitabil la informatii privind serviciile medicale si la modalitătile prin care le pot efectiv obtine va conduce în final la îmbunătătirea stării de sănătate a cetătenilor. Echitatea va trebui să stea în centrul dezvoltării tuturor politicilor publice pentru a reduce diferentele în starea de sănătate, diferente care se regăsesc de-a lungul întregului spectru social al României.

Centrarea sistemului pe cetătean

Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai sănătosi, un sistem corect, în care oamenii să aibă încredere si care este acolo când e nevoie de el. Modul în care serviciile de sănătate sunt furnizate în cadrul sistemului trebuie personalizat.

Acest lucru înseamnă că:

• serviciile trebuie organizate, localizate si accesate în asa fel încât să se tină cont de nevoile si preferintele comunitătilor pe care le deservesc;

• sistemele sociale si de sănătate trebuie să fie capabile să asimileze diferentele preferintelor pacientilor si să încurajeze procesul de luare în comun a deciziilor;

• consumatorului să i se dea un control mai mare, dar si o responsabilitate mai mare pentru propria sănătate;

• consumatorii trebuie să aibă acces la informatii de mare calitate în ceea ce priveste sănătatea pentru a beneficia total de sistemul social si de sănătate si pentru a putea participa la deciziile legate de propria lor sănătate. Informatiile de calitate disponibile stimulează alegerea informată si sporesc sansele de mentinere sau recăpătare a stării de sănătate;

• o implicare sporită a consumatorului ca partener în planificare si evaluare reprezintă o componentă importantă în promovarea transparentei si responsabilizării în sistemul de sănătate.

Calitatea

Câstigarea încrederii populatiei în sistemul de sănătate presupune garantarea calitătii. Calitatea în sănătate înseamnă că:

• sunt stabilite standarde în conditiile legii;

• îmbunătătirea continuă este o valoare recunoscută si acceptată a sistemului de sănătate.

Responsabilizarea

Responsabilizarea include responsabilităti financiare, organizationale si profesionale.

Responsabilizarea este cu atât mai eficientă cu cât se realizează mai aproape de locul în care oamenii beneficiază sau nu de deciziile luate. De aceea, un corolar al responsabilitătii este descentralizarea organizatională si decizională, ori de câte ori este posibil. Modele de planificare si evaluare mai bune trebuie să demonstreze că resursele existente sunt utilizate în mod cât mai eficient posibil. Întărirea si clarificarea responsabilitătilor, precum si mecanismele de măsurare vor necesita actiuni pe mai multe fronturi.

În urma acestor interventii sistemul de sănătate din România va trebui să îndeplinească următoarele caracteristici minimale:

• Să furnizeze, permanent, servicii de sănătate integrate, bazate pe relatii de îngrijire continuă, în care pacientul să primească serviciile medicale de care are nevoie si în forme variate, la toate nivelurile de asistentă.

• Pacientii/Cetătenii vor deveni parteneri în luarea deciziilor, primind informatiile necesare si având oportunitatea de a-si exercita controlul - în măsura dorită - asupra deciziilor de îngrijiri medicale care îi afectează direct, înlocuind modelul existent cu unul de parteneriat pentru sănătate.

• Noua organizare a sistemului va facilita accesul sporit la informatii relevante al tuturor actorilor din sistemul de sănătate, toate acestea urmând a fi facilitate conform strategiei de informatii din sănătate;

• Sistemul sanitar va trebui să îsi crească transparenta, să pună la dispozitia pacientilor si familiilor acestora informatii care să le permită să ia decizii informate atunci când aleg un furnizor de servicii de sănătate, un spital sau dintre alternativele de tratament. Acestea ar trebui să includă informatii privind performanta sistemului în ceea ce priveste siguranta, practica bazată pe dovezi si satisfactia pacientului;

• Toate deciziile luate în sistem, de la cele de alocare a resurselor la nivel national până la cele legate de metodele de diagnostic si tratament vor trebui să fie bazate pe cele mai bune cunostinte stiintifice, disponibile la acel moment.

• Asigurarea calitătii serviciilor medicale va deveni un element fundamental al sistemului, noile structuri propuse urmând să aibă ca obiect exclusiv de activitate acest domeniu.

• Siguranta va fi o caracteristică de bază a sistemului. Reducerea riscului si asigurarea sigurantei pacientului va fi sprijinită prin sistemele si procedurile informationale propuse si prin sistemul de monitorizare a calitătii, care vor ajuta la recunoasterea, prevenirea si diminuarea erorilor.

• Cooperarea dintre discipline si profesii va fi încurajată, atât între diferitele nivele de asistentă, cât si între specialistii de la acelasi nivel. Dezvoltarea de echipe multidisciplinare ca bază a furnizării serviciilor va necesita în afara schimbărilor ce tin de sistemul de sănătate si modificări la nivelul sistemului de învătământ medical de toate gradele.

• Organizarea sistemului va fi astfel făcută încât să faciliteze cooperarea intersectorială, esentială pentru abordarea determinantilor sănătătii cu impact crescut asupra sănătătii.


 

ANEXA

la strategie

 

Planul de actiune

 

 

 

 

 

Obiectivul general:

îmbunătătirea stării de sănătate a populatiei prin cresterea accesului la servicii medicale de calitate, adecvate nevoilor reale

OS A: Crearea cadrului operational pentru realizarea descentralizării

Rezultat asteptat: -implementarea strategiei de descentralizare

Indicator-cheie de performantă:

- Număr de acte normative aprobate la data de 1 iulie 2009 din totalul celor supuse spre aprobare

Activitate

Resurse necesare

Termen

Rezultatul activitătii

Indicatori de performantă

Umane

Financiare

Materiale

Responsabil

înfiintarea structurilor tehnice ale procesului descentralizării

- secretar de stat

- secretar general adjunct

- sefii structurilor din cadrul Ministerului Sănătătii

 

 

Secretariatul General al Ministerului Sănătătii

realizat

Structuri tehnice functionale

 

Elaborarea strategiei de descentralizare a sistemului de sănătate

Grupul de lucru pentru

descentralizare si alti experti tehnici

 

 

Grupul de lucru

pentru

descentralizare

4 mai 2009

Proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea strategiei

de descentralizare a sistemului de sănătate

Proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea strategiei

de descentralizare a sistemului de sănătate aprobat de către Guvern

Elaborarea

si aprobarea

legislatiei

necesare punerii

în aplicare

a strategiei

de descentralizare

structurile din cadrul Ministerului Sănătătii

 

 

structurile din cadrul Ministerului Sănătătii

30 iunie 2009

Proiecte de acte

normative

ce urmează

a fi promovate:

- Legea descentralizării în sistemul

de sănătate;

- Legea sănătătii;

- Proiecte

de acte normative pentru modificarea/ completarea:

- Legii

nr. 95/2006;

- Ordonantei de urgentă

a Guvernului nr. 162/2008;

Număr de acte normative aprobate la data de 1 iulie 2009 din totalul celor supuse spre aprobare


 

 

 

 

Activitate

Resurse necesare

Termen

Rezultatul activitătii

Indicatori de performantă

Umane

Financiare

Materiale

Responsabil

 

 

 

 

 

 

- Hotărârii Guvernului nr. 56/2009;

- Hotărârii Guvernului

nr. 1.718/2008;

- Hotărârii Guvernului nr. 866/2002;

- Hotărârii Guvernului nr. 867/2002;

- Hotărârii Guvernului

nr. 1.096/2002;

- Hotărârii Guvernului

nr. 1.106/2002.

 

Monitorizarea

etapelor

procesului

de descentralizare

- structurile din cadrul Ministerului Sănătătii

- structurile autoritătilor administratiei publice locale

 

 

Grupul de lucru

pentru

descentralizare

permanent

- implementarea

strategiei

de descentralizare

conform planului

de actiune

- întârzieri mai mici de o lună pentru fiecare etapă

OS B: Transferul competentelor privind administrarea unitătilor sanitare cu paturi si managementul asistentei medicale către autoritătile administratiei publice judetene sau locale

Rezultat asteptat: Autoritătile administratiei publice judetene sau locale administrează unitătile sanitare cu paturi transferate

Indicator-cheie de performantă:

- 70% dintre unitătile sanitare transferabile către autoritătile administratiei publice locale au fost preluate si sunt administrate de către acestea;

- 90% dintre unitătile sanitare transferabile către autoritătile administratiei publice judetene au fost preluate si sunt administrate de către acestea.

înfiintarea la nivelul autoritătilor administratiei publice locale de structuri proprii de management al unitătilor de asistentă medicală preluate

- în medie

10,5 posturi/judet

(total 442,5

posturi, aferente

structurilor

din subordinea

directorului

coordonator

adjunct

de asistentă

medicală + cota

proportională din

personalul

administrativ = 6%)

- salariu mediu lunar brut 1,333 + spor de vechime mediu 12,5% = 1500 lei

- Contributii = 43,35%

- Cheltuieli totale personal = 951,49 mii lei x 12 luni = 11.417,9 mii lei

- mobilier, birotică

Autoritătile administratiei publice judetene si locale

30 septembrie 2009

Structuri

functionale

în toate judetele

Nr. structuri create/nr. total autorităti locale care urmează să preia unităti sanitare publice > 0,7 la 31 decembrie 2009


 

 

 

 

Activitate

Resurse necesare

Termen

Rezultatul activitătii

Indicatori de performantă

Umane

Financiare

Materiale

Responsabil

Transferul unitătilor sanitare de interes judetean/local

 

 

 

- Directia de sănătate publică

- Administratia publică locală

1 ianuarie 2010

Spitalele

75% dintre unitătile sanitare transferate la 1 ianuarie 2010

Inventarierea nevoilor reale ale spitalelor privind reparatiile curente, reparatiile capitale, utilitătile, consolidările, modernizările si achizitiile de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă

 

 

 

- Unitătile sanitare

- directiile de sănătate publică judetene în colaborare

cu consiliile judetene/locale, după caz

30 iunie 2009

Cunoasterea nevoilor reale ale spitalelor privind:

- reparatiile curente;

- reparatiile capitale;

- utilitătile;

- consolidările, modernizările;

- achizitiile de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă

75% dintre unitătile sanitare au previziuni pentru:

- reparatii curente;

- reparatii capitale;

- utilităti;

- consolidări, modernizări;

- achizitii de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă

Planificarea bugetară pentru 2010 pe baza nevoilor reale

 

 

 

Consiliile judetene/locale, după caz, în colaborare cu directiile de sănătate publică judetene

31 iulie 2009

Consiliile judetene/locale vor finanta reparatiile curente, reparatiile capitale, utilitătile, consolidările, modernizările si achizitiile de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă pentru unitătile sanitare preluate din 1 ianuarie 2010.

- Consiliile locale finantează în anul 2010 cheltuielile pentru reparatii curente, reparatii capitale utilităti, consolidări, modernizări

si achizitii de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performantă, la cel putin 70% din unitătile propuse a li se transfera.

- Consiliile judetene finantează în anul 2010


 

 

 

 

Activitate

Resurse necesare

Termen

Rezultatul activitătii

Indicatori de performantă

Umane

Financiare

Materiale

Responsabil

 

 

 

 

 

 

 

cheltuielile pentru reparatii curente, reparatii capitale utilităti, consolidări, modernizări si achizitii de obiecte de inventar, echipamente si aparatură medicală, altele decât cele de înaltă

performantă, la cel putin 90% din unitătile propuse a li se transfera.

înfiintarea

consiliilor

de administratie

la nivelul spitalelor

 

 

 

Directiile de sănătate publică

judetene/casele de asigurări de sănătate în colaborare cu consiliile judetene/locale, după caz, si cu organizatiile profesionale, reprezentanti ai universitătilor pentru spitalele clinice

31 decembrie 2009

Consilii

de administratie

constituite

100% dintre spitale au consilii de administratie constituite la 31 decembrie 2009

Dezvoltarea

cadrului

de monitorizare

a calitătii

managementului

unitătilor aflate

în subordine

si adoptarea

măsurilor

necesare pentru

corectarea

deficientelor

 

 

 

- Ministerul Sănătătii/unitătile subordonate în colaborare cu consiliile judetene/locale

31 decembrie 2009

- indicatori de performantă managerială stabiliti pe tipuri de spitale

- Cel putin 80% dintre manageri îndeplinesc nivelul de bază al indicatorilor de performantă pe tip de spital în anul 2010.

- Cel putin 90% dintre manageri îndeplinesc nivelul de bază al indicatorilor de performantă pe tip de spital în anul 2011.


 

 

 

 

Activitate

Resurse necesare

Termen

Rezultatul activitătii

Indicatori de performantă

Umane

Financiare

Materiale

Responsabil

Evaluarea gradului de satisfactie a populatiei privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitătile medicale detinute

 

 

 

Structurile

din consiliile

judetene/locale +

directiile

de sănătate

publică

judetene/casele

de asigurări

de sănătate

judetene

anual

Rapoarte anuale privind gradul de satisfactie a populatiei/ pacientilor privind calitatea serviciilor medicale

- cresterea

cu 20% a ponderii pacientilor destul de multumiti/ multumiti/foarte multumiti

din totalul pacientilor testati în anul 2010 fata de anul 2009;

- cresterea cu 20% a ponderii pacientilor destul de multumiti/ multumiti/foarte multumiti

din totalul pacientilor testati în anul 2011 fata de anul 2010.

OS C: Redefinirea rolului Ministerului Sănătătii în elaborarea si implementarea politicilor de sănătate publică si a reglementărilor necesare functionării sistemului de sănătate

Rezultatul asteptat: îmbunătătirea stării de sănătate a populatiei

Indicator-cheie de performantă: Scăderea decalajului la principalii indicatori ai stării de sănătate cu 10% în 3 ani fată de media din Uniunea Europeană

La nivelul fiecărui judet si al municipiului Bucuresti se vor reorganiza directiile de sănătate publică, urmând ca statutul juridic si modul de organizare să fie reglementate prin acte normative

în directiile de sănătate publică judetene vor rămâne în medie cea. 120 de posturi/judet.

Salariul mediu brut + sporul de vechime mediu = 1.500 lei/lună

Patrimoniul directiilor de sănătate publică judetene

Ministerul Sănătătii

31 decembrie 2009

Directii de sănătate publică reorganizate în toate judetele

Scăderea cheltuielilor totale de personal cu 20%

Se va înfiinta Institutul National de Sănătate Publică

Personalul din institutele de sănătate publică si centrele de sănătate publică

 

Patrimoniul institutelor de sănătate publică/centrelor de sănătate publică

Ministerul Sănătătii

1 octombrie 2009

Cresterea

nivelului performantei în domeniul sănătătii publice

 

întărirea

capacitătii

de reglementare si

control la nivelul

Ministerului

Sănătătii

 

 

 

Ministerul Sănătătii

permanent

îmbunătătirea stării de sănătate a populatiei

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Companiei Nationale „UNIFARM” - S.A. Bucuresti, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătătii

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Companiei Nationale „UNIFARM” - S.A. Bucuresti, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătătii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se va face defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale „UNIFARM” - S.A. Bucuresti, cu aprobarea Ministerului Sănătătii.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale, prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale „UNIFARM” - S.A. Bucuresti mentionat la art. 1, reprezintă limita maximă si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătătii, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) În situatia în care în cursul executiei bugetului se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Compania Natională „UNIFARM” - S.A. Bucuresti va putea efectua cheltuieli totale aferente veniturilor totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de 5.000 lei.

(2) Contraventiei prevăzute la alin. (1) i se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Contraventia se constată de organele de control financiar ale statului împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ion Bazac

Ministrul muncii,

familiei si protectiei sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 13 mai 2009.

Nr. 572.

 


MINISTERUL SĂNĂTĂTII

COMPANIA NATIONALĂ „UNIFARM” - S.A. BUCURESTI

Str. Mr. Av. St. Sănătescu nr. 48, sectorul 1, Bucuresti

C.U.I. 11653560/2002, A.F:RO

 

BUGETUL DE VENITURI Sl CHELTUIELI PE ANUL 2009

 

 

 

 

 

 

mii lei

 

 

Indicatori

Nr rd.

2009 Propuneri

0

1

2

3

4

I.

I. VENITURI TOTALE, (rd.2 + rd.10 + rd.15)

1

8.470,00

 

1

1.Venituri din exploatare-total, din care:

2

8.400,00

 

 

a) productia vândută

3

1.600.00

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

6.797,00

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete. din care:

5

 

 

 

- subventii, cf.preved.legale in vigoare

6

 

 

 

- transferuri, cf.preved.legale in vigoare

7

 

 

 

d) productia imobilizată

8

 

 

 

e) alte venituri din exploatare:

9

3.00

 

2

Venituri financiare-total, din care:

10

70,00

 

 

a) venituri din interese de participare

11

 

 

 

b) venituri din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

18.00

 

 

d) alte venituri financiare

14

52.00

 

3

Venituri extraordinare

15

 

II.

II. CHELTUIELI TOTALE (rd.17+rd.48+51)

16

8.250,00

 

1

Cheltuieli de exploatare - total, din care:

17

8.140,00

 

 

a) Cheltuieli materiale

18

95.00

 

 

b) alte cheltuieli din afară ( cu energia si apa)

19

205.00

 

 

c) cheltuieli privind mărfurile

20

6.325.00

 

 

d) Cheltuieli cu personalul, din care :

21

923,80


 

 

- salarii

22

581.41

 

 

- contracte de mandat

23

78.00

 

 

- premiul anual aferent 2008 cf.art.4 (2) din O.U.G. NR.79/2008

24

3,20

 

 

-cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care :

25

183.94

 

 

- cheltuieli privind conlribu(ia la asigurări sociale

26

138.88

 

 

- cheltuieli privind contributia de asigurări pt. somaj

27

4.97

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

28

40,09

 

 

- alte cheltuieli cu personalul, din care:

29

77,25

 

 

- cheltuieli sociale prevăzute la art.21 lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modif. si complet, ulterioare, din care:

30

 

 

 

- tichete de cresa (cf.art.3 din Legea nr. 193/2006)

31

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale(cf.art.2 din Legea nr. 193/2006)

32

 

 

 

- fonduri speciale aferente fondului de salarii

33

13,25

 

 

- tichete de masa

34

64.00

 

 

- tichete de vacanta

35

 

 

 

e) amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

60.00

 

 

f) alte cheltuieli de exploatare, din care:

37

531.20

 

 

- cheltuieli privind prestatiile externe, din care:

38

5.00

 

 

- cheltuieli de protocol, din care:

39

0,96

 

 

- tichete potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

40

 

 

 

- cheltuieli reclamă si publicitate, din care:

41

0.89

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclama si publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

42

 


 

 

- tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

 

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

44

3.15

 

 

- alte cheltuieli, din care:

45

526,20

 

 

- taxa pentru activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

- redeventa din concesionarea bunurilor publice

47

 

 

2

Cheltuieli financiare - total, din care :

48

110,00

 

 

- cheltuieli privind dobânzile

49

 

 

 

- alte cheltuieli financiare

50

110,00

 

3

Cheltuieli extraordinare

51

 

III.

REZULTAT BRUT (profit/pierdere)

52

220,00

IV.

IMPOZIT PE PROFIT

53

34,72

 

Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile (sold C al contului 1174)

54

 

V.

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

55

185.28

 

1

Rezerve legale

56

3,00

 

2

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

 

 

3

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute de lege

58

 

 

4

Constituirea surselor proprii de finantare pt. proiectele cofinantate din imprumuturi externe, precum si pt.constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si alte costuri aferente acestor imprumuturi externe

59

 

 

5

Alte repartizări prevăzute de lege

60

 

 

6

Profit contabil rămas după deducerea sumelor de la rd. 55, 56, 57, 58 si 59

61

182.28


 

7

Participarea salariatilor la profit in limita a 10 %din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic in exercitiul financiar de referinta

62

18,23

 

8

Minim 50 % vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/ companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

63

91,14

 

9

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare

64

72,91

VI.

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

65

453,14

 

1

Surse proprii

66

153,14

 

2

Alocatii de la buget

67

 

 

3

Credite bancare

68

300,00

 

 

- interne

69

300,00

 

 

- externe

70

 

 

4

Alte surse

71

 

VII.

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

72

453,14

 

1

Cheltuieli aferente investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului

73

453,14

 

2

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

74

 

 

 

- interne

75

 

 

 

-externe

76

 

VIII.

REZERVE, din care:

77

75,72

 

1

Rezerve legale

78

3,00

 

2

Rezerve statuare

79

 

 

3

Alte rezerve

80

72,72

IX.

DATE DE FUNDAMENTARE

81

 

 

1

Venituri totale

82

8.470,00

 

2

Cheltuieli aferente veniturilor totale

83

8.250.00

 

3

Nr. prognozat de personal la finele anului

84

32


 

4

Nr.mediu de salariati total

85

32

 

5

Fond de salarii, din care :

86

581,41

 

 

a) fond de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca

87

574,91

 

 

b) alte cheltuieli cu personalul

88

6.5

 

6

Câstigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana)

89

1.497.16

 

7

Productivitatea muncii pe total personal mediu (lei/persoană) (rd.82/rd.85), în preturi curente

90

264.687,50

 

8

Productivitatea muncii pe total personal mediu (lei/persoană ) (rd.82/rd.85), în preturi comparabile

91

264.687.50

 

9

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoană)

92

 

 

10

Cheltuieli totale la 1000 Ici venituri totale [(cheltuieli totale/venituri totale) x 1000] =(rd.!6/rd.l)xl000

93

974.03

 

11

Plăti restante

94

 

 

 

- preturi curente

95

 

 

 

- preturi comparabile

96

 

 

12

Creante restante

97

72,00

 

 

- preturi curente

98

72.00

 

 

- preturi comparabile

99

 

 

NOTA

Rd.22 „ salarii” = fondul de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca + indemnizatiile A.G.A, CA si cenzorilor+alte drepturi banesti asimilate salariilor, potrivit reglementarilor legale in vigoare

Rd.22=Rd.86

Rd.84 si 85 nu cuprind persoanele care au contracte de mandat, încheiate conform legislatiei in vigoare (ex:directorul general)

Rd.88= indemnizatiile A.G.A, CAS, cenzorilor si alte drepturi banesti asimilate salariilor, potrivit reglementarilor legale in vigoare

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind declansarea procedurilor de expropriere a bunurilor imobile, proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Infrastructura conexă pe teritoriul românesc al obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat-Vidin»“, municipiul Calafat, judetul Dolj

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică „Infrastructura conexă pe teritoriul românesc al obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat-Vidin»“, municipiul Calafat, judetul Dolj, potrivit planului de situatie prevăzut în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, prin Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. de sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

(2) Imobilele supuse exproprierii sunt mentionate în tabelul prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1 suma globală estimată de 7.350 mii lei alocată din bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita prevederilor anuale aprobate cu destinatia cheltuieli aferente costurilor neeligibile, incluse în planul de finantare prevăzut în Memorandumul de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura „Construirea infrastructurii rutiere si feroviare de acces la cel de-al doilea pod peste Dunăre la Calafat-Vidin (teritoriul românesc)”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 bis din 23 august 2006.

Art. 4. - Suma prevăzută la art. 3 se virează de către Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. pentru lucrarea de utilitate publică prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în conditiile legii.

Art. 5. - (1) Planurile cu amplasamentul lucrării si delimitarea suprafetelor de teren supuse exproprierii, precum si tabelul prevăzut în anexa nr. 2 se aduc la cunostinta publică prin afisare la sediul consiliilor locale implicate si vor rămâne afisate până la finalizarea procedurii de despăgubire.

(2) Planul cu amplasamentul lucrării va fi publicat si într-un ziar local, potrivit legii.

Art. 6. - Regularizarea documentatiilor cadastrale se va efectua de către expropriator, pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie, fără a afecta dispozitiile prezentei hotărâri, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 7. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.664/2004 privind declansarea procedurilor de expropriere a bunurilor imobile, proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării „Infrastructura conexă de pe teritoriul românesc al obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat-Vidin»“, municipiul Calafat, judetul Dolj, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 20 octombrie 2004, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 13 mai 2009.

Nr. 576.

 

*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice si juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărtii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redactională.

 

ANEXA Nr. 2

 

TABEL

cu imobile proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării „Infrastructura conexă pe teritoriul românesc al obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat-Vidin»“, municipiul Calafat, judetul Dolj

 

Nr. crt.

Judetul

Unitatea

administrativ-

teritorială

Nr. cadastral

Suprafata

rezultată din acte

- mp -

Suprafata rezultată

din măsurători,

(de expropriat)

- mp -

Suprafata constructiilor

Numele proprietarului, conform documentatiilor tehnico-cadastrale

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

Dolj

Calafat

18

 

863,00

 

S.C. MARCELLO BENNE SRL

2.

Dolj

Calafat

18\1

 

3274,00

 

CEAPCHI VLADIMIR

3.

Dolj

Calafat

19

 

6021,00

 

TASLAU ELENA

4.

Dolj

Calafat

20

 

1699,00

 

BARBUCEANU FLOAREA

5.

Dolj

Calafat

21

 

261,00

 

CATRINAGHEORGHE

6.

Dolj

Calafat

32

 

1258,00

 

SANDA ELISABETA

7.

Dolj

Calafat

33

 

155,00

 

FUDULU ELENA

8.

Dolj

Calafat

34

 

2657,00

 

STEFAN I.MIHAIL

9.

Dolj

Calafat

35

 

4480,00

 

PREDOI EUSTATIU

10.

Dolj

Calafat

36\1

 

2695,00

 

PATULEANU MITITA

11.

Dolj

Calafat

36\2

 

2318,00

 

CIUCU SILVIA

12.

Dolj

Calafat

37

 

4855,00

 

RAMOIU GHEORGHE

13.

Dolj

Calafat

38

 

2460,00

 

CIOBANU DANIEL

14.

Dolj

Calafat

39

 

1545,00

 

POPA GHEORGHE, POPA DANIEL MARIN, POPA ILEANA, POPA LUCIA, BUTEICA MARIANA, POPA ANDREEA IONELA

15.

Dolj

Calafat

40

 

1350,00

 

Def. CIUPERCEANU PARASCHIVA, Mostenitor PARVULETU MILICA

16.

Dolj

Calafat

41

 

938,00

 

PASA AURELIA, DUMITRASCU MARIANA

17.

Dolj

Calafat

42

 

1032,00

 

IOVANESCU SILVIA

18.

Dolj

Calafat

43

 

1032,00

 

MOLDOVAN VIORICA

19.

Dolj

Calafat

44

 

11069,00

 

RUSESCU MARIANA, SUCIU GABRIELA, CRETU MIRCEA, MITRAN IRINA

20.

Dolj

Calafat

121

 

4143,00

 

PĂUN PETRE

21.

Dolj

Calafat

122

 

2602,00

 

BURCA GRIGORESCU

22.

Dolj

Calafat

123

 

26,00

 

TI RA MARIN

23.

Dolj

Calafat

176

 

7651,00

 

VLAD MARGARETA, STANCIU DUMITRU, BAZAVAN GABRIELA

24.

Dolj

Calafat

159

 

9307,00

 

POPESCU NICOLAE, most. POPESCU GR. N, BUJAC M

25.

Dolj

Calafat

160

 

10592,00

 

NISTORVASILE

26.

Dolj

Calafat

98

 

19,00

 

ICALASI SPERANTA

27.

Dolj

Calafat

98\1

 

865,00

 

ICALASI SPERANTA

28.

Dolj

Calafat

99

 

3261,00

 

VOINIC ION


29.

Dolj

Calafat

100

 

1904,00

 

CIOBANU OCTAVIAN

30.

Dolj

Calafat

100\1

 

3336,00

 

CIOBANU OCTAVIAN

31.

Dolj

Calafat

100\2

 

1200,00

 

CIOBANU OCTAVIAN

32.

Dolj

Calafat

101

 

2315,00

 

MOCOFAN CALIN

33.

Dolj

Calafat

102

 

1567,00

 

LITA ION

34.

Dolj

Calafat

45

 

159,00

 

IORDACHE ION

35.

Dolj

Calafat

46

 

333,00

 

BABARADA DORINA

36.

Dolj

Calafat

47

 

237,00

 

LATEA ION

37.

Dolj

Calafat

50

 

616,00

 

DOROBANTU ALEXANDRU

38.

Dolj

Calafat

51

 

2646,00

 

MIREA PETRE

39.

Dolj

Calafat

52

 

4052,00

 

COLTAN C.ILEANA

40.

Dolj

Calafat

53

 

11570,00

 

CRĂCIUN MARGARETA

41.

Dolj

Calafat

64

 

3325,00

 

PIRVULESCU M.RADU

42.

Dolj

Calafat

65

 

5511,00

 

AMARAZEANU CONSTANTA

43.

Dolj

Calafat

66

 

7500,00

 

SMINTINAGHEORGHE

44.

Dolj

Calafat

67

 

6122,00

 

STANESCU ELENA

45.

Dolj

Calafat

68

 

3238,00

 

SOSEAM. AN ETA

46.

Dolj

Calafat

69

 

3105,00

 

PASAGHEORGHE

47.

Dolj

Calafat

70

 

1712,00

 

PETROVICI LUCRETIA

48.

Dolj

Calafat

71

 

412,00

 

DANCIU I. MARI A

49.

Dolj

Calafat

54

 

4900,00

 

PASA STEFAN SI PASA ALEXANDRINA

50.

Dolj

Calafat

55

 

25984,00

 

TRAISTARU ALEXANDRU, MOST TRAISTARU ION

51.

Dolj

Calafat

55/1

 

4000,00

 

MOCOFAN CALIN

52.

Dolj

Calafat

56

 

10000,00

 

VOINEASTELIAN

53.

Dolj

Calafat

57

 

32326,00

 

CHIRITESCU CONSTANTIN MIHAI, BURILEANU VERONICA

54.

Dolj

Calafat

58

 

3924,00

 

CARAULEANU I. OPREA

55.

Dolj

Calafat

59

 

5527,00

 

CIOBANU STEFAN

56.

Dolj

Calafat

60

 

710,00

 

RACOLTEA ALEXANDRU

57.

Dolj

Calafat

34/1

 

5,12

 

HODOR CAMELIA

58.

Dolj

Calafat

23

 

48,49

 

CARAULEANU STEFAN

59.

Dolj

Calafat

30\1

 

82,00

 

TUDOR ION

60.

Dolj

Calafat

39

 

72,00

 

PASAAURELIA


61.

Dolj

Calafat

26

 

78,00

 

LICULESCU VINTILIA, MOSTENITOR GAVRILESCU ION

62.

Dolj

Calafat

29\1

 

67,55

 

DRAGOTA LARISA ELENA, BABARADA DORINA

63.

Dolj

Calafat

28

 

73,74

 

GOMOTIRCEANU VIOLETA

64.

Dolj

Calafat

29

 

78,58

 

DRAGOMIR-STANCU V DANUT EUSEBIU

65.

Dolj

Calafat

32

 

68,00

 

TOMA RODICA

66.

Dolj

Calafat

33

 

77,57

 

HUNIANU STEFAN

67.

Dolj

Calafat

15

 

169,00

 

LESCU CRISTINA

68.

Dolj

Calafat

31

 

62,94

 

VASILESCU PALMA EVA

69.

Dolj

Calafat

30

 

104,89

 

CIUPAG FLOAREA

70.

Dolj

Calafat

17

 

58,00

 

CATRINAVASILE

71.

Dolj

Calafat

19

 

61,08

 

VISAN CONSTANTIN

72.

Dolj

Calafat

18\1

 

49,69

 

RIZEA RODICA

73.

Dolj

Calafat

14

 

64,01

 

DANCEANU M. VIORICA COCUTA, CIRSTEA MARIA

74.

Dolj

Calafat

16

 

119,59

 

LITESCU VIOREL ION

75.

Dolj

Calafat

14\1

 

131,00

 

IORDACHE PETRE, MOST IORDACHE GH.

76

Dolj

Calafat

18

 

378,00

 

TRAISTARU MARIN, MOST. TRAISTARU MĂRIA

77.

Dolj

Calafat

17\1

 

2547,78

 

TRAISTARU PETRE

78.

Dolj

Calafat

16\1

 

1528,00

 

VOINEA STELIAN

79.

Dolj

Calafat

16\2

 

1702,00

 

DINESCU FLORIN Sl GAVRILA RADU PAUL

80.

Dolj

Calafat

13

 

727,00

 

PASCA LIVIU

81.

Dolj

Calafat

12

 

2764,33

 

ANGIU D. STEFAN, STEFANESCU GRIGORE

82.

Dolj

Calafat

19\1

 

555,85

 

MITRANADELINA

83.

Dolj

Calafat

12\1

 

434,00

 

DUMITRESCU AUREL

84.

Dolj

Calafat

12\2

 

657,29

 

RADESCU DOINA

85.

Dolj

Calafat

11

 

714,74

 

BRINZAN MARIAN, CIUPITU ELENA

86.

Dolj

Calafat

10

 

741,09

 

MIHAILOVICI MAĂRIA

87.

Dolj

Calafat

7

 

502,85