MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 339/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 339           LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 21 mai 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

112. - Lege pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

 

Protocol privind Registrul poluantilor emisi si transferati

 

632. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 380 din 19 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală si ale art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

Decizia nr. 382 din 19 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 si art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal

 

Decizia nr. 590 din 14 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

46. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale Anti-Doping pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping

 

47. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale Anti-Doping pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei de apel

 

621. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Autoritătii Navale Române

 

675. - Ordin al ministrului economiei privind aprobarea Prescriptiei tehnice PT N SCP 1-2008 - Cerinte generale pentru sistemele si componentele care retin presiunea din instalatiile nucleare


 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 mai 2000.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU PERES

 

Bucuresti, 14 aprilie 2009.

Nr. 112.

 

PROTOCOL

privind Registrul poluantilor emisi si transferati*)

 

*) Traducere.

 

Părtile la prezentul protocol,

amintind art. 5 paragraful 9 si art. 10 paragraful 2 ale Conventiei din 1998 privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu (Conventia de la Aarhus),

recunoscând faptul că registrele poluantilor emisi si transferati pun la dispozitie un important mecanism de crestere a răspunderii operatorilor economici, reduc poluarea si promovează dezvoltarea durabilă, asa cum a fost formulată în Declaratia de la Lucea, adoptată la prima întrunire a părtilor la Conventia de la Aarhus,

luând în considerare principiul 10 al Declaratiei de la Rio din 1992 privind mediul si dezvoltarea,

luând în considerare, de asemenea, principiile si obligatiile angajate la Conferinta Natiunilor Unite din 1992 privind mediul si dezvoltarea, în special prevederile din cap. 19 al Agendei 21,

luând în considerare Programul pentru urmărirea implementării Agendei 21, adoptată de Adunarea Generală a Natiunilor Unite la cea de-a XIX-a sesiune specială din anul 1997, în care se făcea apel, printre altele, la întărirea capacitătilor si mijloacelor nationale de colectare, procesare si diseminare a informatiei, pentru a facilita accesul publicului la informatia privind problemele globale de mediu, prin intermediul mijloacelor corespunzătoare,

luând în considerare Planul de implementare de la Summitul Mondial privind Dezvoltarea Durabilă din anul 2002, care încurajează elaborarea coerentă si integrată a informatiei privind substantele chimice, mai ales prin intermediul registrelor poluantilor emisi si transferati,

tinând cont de activitatea Forumului Interguvernamental privind Securitatea Substantelor Chimice, în special de Declaratia de la Bahia din anul 2000 privind siguranta chimică, prioritătile de actiune de după anul 2000 si de Registrul poluantilor emisi si transferati/Planul de actiune privind inventarele de emisii,

tinând cont, de asemenea, de activitătile întreprinse în cadrul Programului interorganizare pentru gestionarea ratională a substantelor chimice,

mai mult, tinând cont de activitatea Organizatiei pentru Cooperare Economică si Dezvoltare, în special de Recomandarea Consiliului privind implementarea registrelor poluantilor emisi si transferati, în care Consiliul cheamă statele membre să stabilească si să pună la dispozitia publicului registrele nationale ale poluantilor emisi si transferati,

dorind crearea unui mecanism care să faciliteze exercitarea dreptului fiecărei persoane, al generatiilor actuale sau viitoare, de a trăi într-un mediu adecvat bunăstării si sănătătii sale, prin asigurarea punerii în practică a unor sisteme de informatie de mediu accesibile publicului


dorind, de asemenea, să se asigure că elaborarea acestor sisteme tine cont de principiile care contribuie la dezvoltarea durabilă, cum ar fi o abordare precaută, asa cum stabileste principiul 15 al Declaratiei de la Rio din 1992 privind mediul si dezvoltarea,

recunoscând legătura dintre sistemele informatiei de mediu corespunzătoare si exercitarea drepturilor stipulate în Conventia de la Aarhus,

amintind nevoia de cooperare cu alte initiative internationale privind poluantii si deseurile, inclusiv Conventia de la Stockholm din 2001 privind poluantii organici persistenti si Conventia de la Basel din 1989 privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminării acestora,

recunoscând faptul că obiectivele unei abordări integrate pentru reducerea la minimum a poluării si a cantitătii de deseuri rezultate din functionarea instalatiilor industriale si a altor surse au drept scop atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului ca întreg, promovarea dezvoltării durabile, respectarea mediului si protejarea sănătătii generatiilor actuale si viitoare,

convinse fiind de valoarea registrelor poluantilor emisi si transferati ca instrument cost-beneficiu pentru încurajarea îmbunătătirii performantei de mediu, pentru asigurarea accesului publicului la informatia privind poluantii emisi si transferati în si din comunităti si pentru utilizarea lor de către guverne în urmărirea tendintelor, demonstrarea progreselor în reducerea poluării, monitorizarea conformării cu anumite acorduri internationale, stabilirea prioritătilor si evaluarea progreselor atinse prin intermediul politicilor si programelor de mediu,

estimând faptul că registrele poluantilor emisi si transferati pot aduce beneficii reale industriei prin intermediul îmbunătătirii gestiunii poluantilor,

considerând oportunitătile de utilizare a datelor din registrele poluantilor emisi si transferati, combinate cu informatiile privind sănătatea, mediul, informatiile demografice si economice sau cu alte tipuri de informatii relevante, pentru obtinerea unei mai bune întelegeri a problemelor potentiale, identificarea „zonelor fierbinti", luând în considerare măsurile de reducere, prevenire si stabilire a prioritătilor de gestionare a mediului,

recunoscând importanta protejării vietii private a persoanelor fizice identificate sau identificabile în prelucrarea informatiilor raportate în registrele poluantilor emisi si transferati în conformitate cu standardele internationale aplicabile protectiei datelor,

recunoscând, de asemenea, importanta dezvoltării la nivel international a sistemelor compatibile ale registrelor de poluanti emisi si transferati pentru a creste gradul de comparabilitate a datelor,

considerând faptul că multe state membre ale Comisiei Economice a Natiunilor Unite pentru Europa, ale Comunitătii Europene si ale părtilor la Acordul pietei libere pentru America de Nord actionează în sensul colectării datelor privind poluantii emisi si transferati din diferite surse si în sensul punerii acestora la dispozitia publicului si recunoscând îndeosebi experienta lungă si valoroasă a anumitor state în acest domeniu,

luând în considerare abordările diferite ale registrelor de emisii existente si necesitatea de a evita duplicarea si recunoscând, prin urmare, faptul că este necesar un anumit grad de flexibilitate,

stimulând dezvoltarea progresivă a registrelor nationale de poluanti emisi si transferati,

stimulând, de asemenea, stabilirea de legături între registrele nationale de poluanti emisi si transferati si sistemele de informatii ce privesc alte emisii de interes public,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Obiectivul

 

            Obiectivul prezentului protocol este acela de a promova accesul publicului la informatie prin stabilirea de registre coerente, integrate ale poluantilor emisi si transferati (PRTRs) la scară natională, în conformitate cu prevederile prezentului protocol, care pot facilita participarea publicului la luarea deciziei de mediu, precum si de a contribui la prevenirea si reducerea poluării mediului.

 

ARTICOLUL 2

Definitii

 

În sensul prezentului protocol:

1. parte înseamnă, în cazul în care textul nu prevede altfel, un stat sau o organizatie de integrare economică la nivel regional, la care se face referire în art. 24, care a consimtit să fie implicată în prezentul protocol si pentru care prezentul protocol este în vigoare;

2. Conventie înseamnă Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus, Danemarca, la 25 iunie 1998;

3. public reprezintă una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în conformitate cu legislatia sau cu practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupuri ale acestora;

4. complex industrial înseamnă una sau mai multe instalatii de pe acelasi amplasament ori de pe amplasamente învecinate care sunt detinute sau operate de aceeasi persoană fizică ori juridică;

5. autoritate competentă reprezintă autoritatea ori autoritătile nationale sau orice altă organizatie ori organizatii competente desemnate de o parte să administreze sistemul registrului national de poluanti emisi si transferati;

6. poluant reprezintă o substantă sau un grup de substante ce pot fi dăunătoare pentru mediu ori pentru sănătatea umană din cauza proprietătilor si a introducerii acestora în mediu;

7. emisie reprezintă orice introducere a poluantilor în mediu ca rezultat al oricărei activităti umane, în mod deliberat sau accidental, în conditii obisnuite ori neobisnuite, inclusiv deversarea, emiterea, descărcarea, injectarea, eliminarea sau descărcarea, ori evacuarea prin intermediul sistemelor de canalizare fără epurarea finală a apelor uzate;

8. transfer în afara amplasamentului reprezintă transportul în afara perimetrului complexului industrial fie al poluantilor, fie al deseurilor destinate depozitării sau recuperării si al poluantilor din apa uzată destinată epurării;

9. surse difuze reprezintă mai multe surse mici sau dispersate din care poluatii pot fi emisi pe sol, în aer sau în apă, al căror impact combinat asupra acestor componente ale mediului poate fi semnificativ si pentru care este ineficient să se colecteze rapoarte de la fiecare sursă în parte;

10. termenii national si la nivel national vor fi interpretati, dacă nu se indică altfel, ca referire la regiunea în chestiune, care reprezintă organizatii de integrare economică regională, respectând obligatiile prezentului protocol de către părti;

11. deseuri reprezintă substantele sau materialele care:

a) sunt eliminate sau valorificate;

b) se intentionează să fie eliminate ori valorificate; sau

c) se impune prin prevederile legislatiei nationale să fie eliminate sau valorificate;


12. deseuri periculoase reprezintă deseurile care sunt definite ca periculoase prin prevederile legislatiei nationale;

13. alte deseuri reprezintă deseurile care nu sunt deseuri periculoase;

14. ape uzate reprezintă ape utilizate care contin substante sau materiale ce fac obiectul reglementărilor legislatiei nationale.

 

ARTICOLUL 3

Prevederi generale

 

1. Fiecare parte ia măsurile legislative necesare, de reglementare si alte tipuri de măsuri necesare pentru implementarea prevederilor prezentului protocol.

2. Prevederile prezentului protocol nu vor afecta dreptul unei părti de a mentine ori de a introduce măsuri care să asigure un acces mai usor sau mai larg al publicului la registrul poluantilor emisi si transferati, altele decât cele cerute de prezentul protocol.

3. Fiecare parte va lua măsurile necesare pentru ca angajatii unui complex industrial si membrii publicului care raportează autoritătilor publice o herespectare, de către un complex industrial, a legislatiei nationale implementate prin prezentul protocol să nu fie penalizati, persecutati sau hărtuiti de către conducerea complexului industrial ori de către autoritătile publice pentru actiunile lor de raportare a nerespectârii legislatiei.

4. În implementarea prezentului protocol, fiecare parte trebuie să se bazeze pe o abordare precaută, asa cum recomandă principiul 15 al Declaratiei de la Rio privind mediul si dezvoltarea.

5. Pentru a reduce raportarea dublă, sistemele registrului poluantilor emisi si transferati pot fi integrate în mod util cu sursele de informatie existente, precum mecanismele de raportare subordonate licentelor sau autorizatiilor de functionare.

6. Părtile se vor strădui să obtină convergentă între registrele nationalede poluanti emisi si transferati.

 

ARTICOLUL 4

Principalele elemente ale sistemului registrului de poluanti emisi si transferati

 

În conformitate cu prezentul protocol, fiecare parte trebuie să stabilească si să mentină un registru national de poluanti emisi si transferati accesibil publicului:

a) în care să se specifice, pentru fiecare complex industrial, datele furnizate referitoare la sursele punctiforme;

b) care să permită revizuirea raportărilor de la sursele difuze;

c) în care datele sunt furnizate pe poluant sau deseu, după caz;

d) care tine cont de diferiti factori de mediu, stabilind o distinctie între emisiile în aer, apă si sol;

e) care cuprinde informatii privind transferurile;

f) care se bazează pe raportarea obligatorie si periodică;

g) care include informatii standardizate si actualizate, un număr redus de valori de prag de raportare standardizate si de prevederi, dacă este cazul, pentru confidentialitate;

h) care este coerent si destinat a fi prietenos cu utilizatorul/usor de utilizat si accesibil publicului, inclusiv în format electronic;

i) care permite accesul publicului la elaborarea si modificarea sa; si

j) care reprezintă o bază de date structurată si computerizată sau mai multe baze de date legate între ele, administrate de autoritatea competentă.

 

ARTICOLUL 5

Proiectare si structură

 

1. Fiecare parte trebuie să se asigure că datele incluse în registru, la care se face referire în art. 4, sunt prezentate atât în forma prelucrată, cât si în forma neprelucrată, astfel încât emisiile si transferurile pot fi căutate si identificate în conformitate cu:

a) unitatea si localizarea sa geografică;

b) activitatea;

c) proprietarul sau operatorul si, acolo unde este cazul, compania;

d) poluantul sau deseurile, unde este cazul;

e) fiecare dintre factorii de mediu în care este emis poluantul; si

f) asa cum se arată în art. 7 paragraful 5, destinatia transferului si, după caz, operatiile de depozitare sau recuperare a deseurilor.

2. Fiecare parte va asigura, de asemenea, că datele pot fi găsite si identificate pentru toate sursele difuze care au fost incluse în registru.

3. Fiecare parte îsi va considera, la elaborarea propriului registru, posibilitatea extinderii ulterioare a acestuia si se va asigura că datele de raportare sunt accesibile publicului pentru cel putin ultimii 10 ani.

4. Registrul va fi elaborat pentru a permite un cât mai usor acces al publicului prin intermediul mijloacelor electronice de tip internet. Proiectarea registrului va permite ca, în conditii normale de operare, informatia să fie oricând disponibilă, în mod continuu si rapid, prin intermediul mijloacelor electronice.

5. Fiecare parte va prezenta în cadrul registrului legăturile cu alte baze de date relevante existente, accesibile publicului, în domeniul protectiei mediului.

6. Fiecare parte va prezenta, în cadrul registrului, legăturile cu registrele poluantilor emisi si transferati ale altor părti la prezentul protocol si, unde este posibil, cu cele ale altor state.

 

ARTICOLUL 6

Scopul registrului

 

1. Fiecare parte trebuie să se asigure că registrul său include informatii privind:

a) emisiile de poluanti solicitate a fi raportate conform art. 7 paragraful 2;

b) transferurile în afara amplasamentelor solicitate a fi raportate conform art. 7 paragraful 2; si

c) emisiile de poluanti din sursele difuze solicitate conform art. 7 paragraful 4.

2. Evaluând experienta obtinută în elaborarea registrelor nationale de poluanti emisi si transferati, precum si în implementarea prezentului protocol si luând în considerare procesele internationale relevante, întrunirea părtilor va revizui cerintele de raportare prin prevederile prezentului protocol si va avea în vedere în dezvoltarea viitoare următoarele probleme:

a) revizuirea activitătilor specificate în anexa nr. I;

b) revizuirea poluantilor specificati în anexa nr. II;

c) revizuirea valorilor de prag din anexele nr. I si II; si

d) introducerea altor aspecte relevante, cum ar fi informatia privind transferurile în cadrul amplasamentului, depozitările, specificarea cerintelor de raportare pentru sursele difuze sau elaborarea criteriilor de introducere a poluantilor în prezentul protocol.

 

ARTICOLUL 7

Cerintele de raportare

 

1. Fiecare parte fie:

a) va solicita proprietarului ori operatorului fiecărui complex industrial din cadrul jurisdictiei sale, care desfăsoară una sau mai multe activităti specificate în anexa nr. I, valoarea de prag de capacitate aplicabilă specificată în anexa nr. I, coloana 1, si:

(i) emisiile oricărui poluant specificat în anexa nr. II, ale cărui cantităti depăsesc valorile de prag aplicabile specificate în anexa nr. II, coloana 1;

(ii) transferurile în afara amplasamentului ale oricărui poluant specificat în anexa nr. II, în cantităti ce depăsesc valorile de prag aplicabile specificate în anexa nr. II, coloana 2, în cazul în care partea a optat pentru raportarea transferurilor poluantului specific conform paragrafului 5 lit. d);


(iii) transferurile în afara amplasamentului de deseuri periculoase ce depăsesc 2 tone/an sau de alte deseuri ce depăsesc 2.000 tone/an, în cazul în care partea a optat pentru raportarea transferurilor deseului specific conform paragrafului 5 lit. d); sau

(iv) transferurile în afara amplasamentului ale oricărui poluant specificat în anexa nr. II, ca ape uzate destinate epurării, în cantităti ce depăsesc valorile de prag aplicabile specificate în anexa nr. II, coloana 1b;

pentru îndeplinirea obligatiilor impuse proprietarului sau operatorului conform paragrafului 2 sau:

b) va solicita proprietarului ori operatorului fiecărui complex industrial din cadrul jurisdictiei sale, care desfăsoară una sau mai multe activităti specificate în anexa nr. I, cu un număr limitat de angajati specificat în anexa nr. I, coloana 2, si oricăror producători, prelucrători sau utilizatori de poluanti specificati în anexa nr. II, în cantităti ce depăsesc valorile de prag aplicabile specificate în anexa hr. II, coloana 3, să respecte obligatiile impuse proprietarilor sau operatorilor conform paragrafului 2.

2. Fiecare parte va solicita proprietarului sau operatorului unui complex industrial la care se face referire în paragraful 1 să prezinte informatia specificată în paragrafele 5 si 6 si, în conformitate cu cerintele acestora, cu privire la acei poluanti si acele deseuri pentru care valorile de prag sunt depăsite.

3. În scopul atingerii obiectivului prezentului protocol, o parte poate decide pentru un anumit poluant dacă să aplice fie o valoare de prag de emisie ori un prag de fabricare, procesare sau utilizare, în cazul în care acest lucru creste informatia relevantă în ceea ce priveste emisiile si transferurile consemnate în registrul său.

4. Fiecare parte se va asigura că autoritatea sa competentă colectează sau va desemna una ori mai multe autorităti publice sau organisme competente să colecteze informatii cu privire la emisiile de poluanti din sursele difuze specificate în paragrafele 7 si 8, pentru introducerea lor în registrul său.

5. Fiecare parte va solicita proprietarilor sau operatorilor complexelor industriale să raporteze, conform paragrafului 2, să completeze si să prezinte autoritătii sale competente următoarele informatii cu privire la complexul industrial, pe anumite baze specifice:

a) numele, adresa, localizarea geografică si activitatea sau activitătile complexului industrial care raportează si numele proprietarului sau operatorului si, dacă este cazul, numele companiei;

b) numele si numărul de identificare ale fiecărui poluant cerut a fi raportat, în conformitate cu paragraful 2;

c) cantitatea din fiecare poluant emis în mediu, solicitată a fi raportată, în conformitate cu paragraful 2, de complexul industrial, în anul de raportare, indicând atât cantitatea totală de emisie, cât si cantitătile din aer, apă si sol, inclusiv injectările în subteran;

d)fie:

(i) cantitatea din fiecare poluant solicitată a fi raportată în conformitate cu paragraful 2, care este transferată în afara amplasamentului, în cursul anului de raportare, făcându-se deosebirea între cantitătile transferate pentru depozitare si recuperare si numele si adresa unitătii ce primeste transferul; sau

(ii) cantitatea de deseuri solicitată a fi raportată în conformitate cu paragraful 2, transportată în afara amplasamentului, în cursul anului de raportare, făcându-se deosebirea între deseurile periculoase si alte deseuri, pentru orice operatie de recuperare sau de eliminare, indicându-se cu „R" si, respectiv, „D" dacă deseul este destinat recuperării ori eliminării, conform anexei nr. III, si, în cazul transportului transfrontier al deseurilor periculoase, numele si adresa unitătii care procedează la recuperarea sau la eliminarea deseurilor si numele si adresa locului de recuperare ori de eliminare ce primeste deseurile transportate;

e) cantitatea din fiecare poluant în apa uzată solicitată a fi raportată în conformitate cu paragraful 2, transportată în afara amplasamentului în cursul anului de raportare; si

f) tipul de metodologie utilizată pentru obtinerea informatiei la care se face referire la lit. c) - e), în conformitate cu art. 9 paragraful 2, care arată ce informatii se bazează pe măsurători, calcule sau estimări.

6. Informatiile mentionate în paragraful 5 lit. c) - e) vor include informatii privind emisiile si transferurile rezultate din activitătile obisnuite si din accidentele rare.

7. Fiecare parte va prezenta în registrul său, într-un spatiu adecvat destinat detalierii, informatii privind emisiile de poluanti din sursele difuze, pentru care acea parte stabileste ce date vor fi colectate de autoritătile relevante si ce date vor putea fi practic incluse în registru. În cazul în care partea stabileste că nu există asemenea date, va lua măsuri pentru a initia raportarea emisiilor de poluanti relevanti, din una sau mai multe surse difuze, în conformitate cu prioritătile nationale.

8. Informatiile mentionateîn paragraful 7 vor include date privind tipul de metodologie utilizată la obtinerea lor.

 

ARTICOLUL 8

Ciclul de raportare

 

1. Fiecare parte se va asigura că informatiile cerute a fi incluse în registrul său sunt accesibile publicului, prelucrate si prezentate în registru, pe ani calendaristici. Raportarea anuala reprezintă anul calendaristic în care se raportează aceste informatii. Pentru fiecare parte, primul an de raportare reprezintă anul calendaristic de după intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru acea parte. Raportarea cerută prin prevederile art. 7 va fi anuală. Astfel, al doilea an de raportare poate fi al doilea an calendaristic de după primul an de raportare.

2. Fiecare parte care nu reprezintă o organizatie de integrare economică regională se va asigura că informatiile vor fi incluse în registrul său în 15 luni de la sfârsitul fiecărui an de raportare. Astfel, informatiile pentru primul ande raportare vor fi incluse în registrul său în 2 ani de la sfârsitul acelui an de raportare.

3. Fiecare parte care reprezintă o organizatie de integrare economică regională se va asigura că informatiile pentru un anume an de raportare vor fi incluse în registrul său la 6 luni după ce părtile care nu reprezintă organizatii de integrare economică regională sunt solicitate să raporteze.

 

ARTICOLUL 9

Colectarea datelor si păstrarea arhivelor

 

1. Fiecare parte va solicita proprietarilor sau operatorilor complexurilor industriale, subiect al cerintelor de raportare conform prevederilor art. 7, să colecteze datele necesare pentru stabilirea, în conformitate cu paragraful 2 de mai jos si cu o frecventă corespunzătoare, a emisiilor si a transferurilor în afara amplasamentului, subiect al raportării conform art. 7, si să păstreze pentru autoritătile competente arhivele de date dincare au fost obtinute informatiile raportate pentru o perioadă de 5 ani, începând de la sfârsitul anului de raportare considerat. De asemenea, în acestearhive va fi consemnată metoda utilizată pentru colectarea datelor.

2. Fiecare parte va solicita proprietarilor sau operatorilor complexurilor industriale, subiect al raportării, conform art. 7, să utilizeze cele mai bune informatii avute la dispozitie, care pot include datele de monitorizare,factorii de emisie, ecuatii de bilant de masă, monitorizare indirectă sau alte calcule, aprecieri tehnice ori alte metode. Acolo unde este cazul, datele si operatiile vor fi efectuate în conformitate cu metodologiile aprobate international.

 

ARTICOLUL 10

Evaluarea calitătii

 

1. Fiecare parte va solicita proprietarilor sau operatorilor complexurilor industriale supuse raportării, conform prevederilor art. 7 paragraful 1, să asigure calitatea informatiilor pe care le raportează.


2. Fiecare parte se va asigura că datele continute în registrul său fac obiectul evaluării calitătii de către autoritatea competentă si mai ales se verifică completitudinea, coerenta si credibilitatea lor, tinându-se cont de toate liniile directoare care ar putea fi stabilite la reuniunea părtilor.

 

ARTICOLUL 11

Accesul publicului la informatie

 

1. Fiecare parte va asigura accesul publicului la informatiile continute în registrul său de poluanti emisi si transferati, fără a fi necesară declararea interesului, si, în conformitate cu prevederile prezentului protocol, se va asigura mai ales că registrul furnizează date prin acces electronic direct, prin intermediul retelelor publice de telecomunicatii.

2. În cazul în care informatiile continute în registrul său nu sunt usor accesibile publicului prin mijloace electronice directe, fiecare parte se va asigura că autoritatea sa competentă, la cererea publicului, va furniza acele informatii, prin orice alte mijloace eficiente, cât mai curând posibil si nu mai târziu de o lună de la data la care a fost înregistrată solicitarea.

3. Subiect al paragrafului 4, fiecare parte se va asigura ca accesul la informatiile continute în registrul său să fie gratuit.

4. Fiecare parte poate permite autoritătii competente să instituie un tarif pentru reproducerea si trimiterea prin intermediul postei electronice a informatiilor specifice, la care se face referire în paragraful 2, dar un asemenea tarif nu trebuie să depăsească o sumă rezonabilă.

5. În cazul în care informatiile continute în registrul său nu sunt usor accesibile publicului prin mijloace electronice directe, fiecare parte va facilita accesul electronic la registrul său în locuri accesibile publicului, de exemplu în bibliotecile publice, birourile autoritătilor locale sau în alte locuri corespunzătoare.

 

ARTICOLUL 12

Confidentialitatea

 

1. Fiecare parte poate împuternici autoritatea competentă să păstreze informatiile în registrul confidential în cazul în care publicarea acelor informatii ar influenta nefavorabil:

a) relatiile internationale, siguranta natională sau securitatea publică;

b) cursul justitiei, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecată dreaptă sau dreptul unei autorităti publice de a conduce o anchetă de natură penală ori disciplinară;

c) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, în cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru a proteja un interes economic legitim;

d) drepturile de proprietate intelectuală; sau

e) confidentialitatea datelor personale si/sau a unor dosare apartinând unei persoane fizice, atunci când această persoană nu a consimtit la publicarea informatiilor, în cazul în care o astfel de confidentialitate este prevăzută de legislatia natională.

Cele mentionate mai sus privind confidentialitatea vor fi interpretate în mod restrictiv, luându-se în considerare că trebuie să servească interesului public prin divulgarea informatiilor solicitate si posibilitatea ca informatia solicitată să fie legată de emisiile în mediu.

2. În cadrul paragrafului 1 lit. c), orice informatie privind emisiile, care este importantă pentru protectia mediului, trebuie luată în considerare pentru publicarea informatiilor în conformitate cu legislatia natională.

3. Atunci când informatia nu este divulgată în conformitate cu paragraful 1, registrul va indica ce tip de informatie nu a fost făcută publică, de exemplu furnizând date generice asupra produselor chimice, si pentru ce motiv aceasta nu a fost divulgată.

 

ARTICOLUL 13

Participarea publicului la elaborarea registrelor nationale ale poluantilor emisi si transferati

 

1. Fiecare parte va asigura oportunităti corespunzătoare pentru participarea publicului la elaborarea registrului său national de poluanti emisi si transferati, prin legislatia sa natională.

2. Conform prevederilor paragrafului 1, fiecare parte va asigura oportunităti pentru accesul liber al publicului la informatie prin măsurile propuse privind elaborarea registrului său national de poluanti emisi si transferati si prin primirea oricăror comentarii, informatii, analize sau opinii considerate relevante în procesele de luare a deciziei, iar autoritătile relevante vor tine cont de rezultatul participării publicului.

3. Fiecare parte va asigura ca, în momentul în care decizia de organizare sau de modificare semnificativă a registrului său a fost luată, informatiile privind decizia si consideratiile pe care se bazează să fie puse la dispozitia publicului în cel mai scurt timp.

 

ARTICOLUL 14

Accesul la justitie

 

1. Fiecare parte, în cadrul legislatiei nationale, va asigura posibilitatea pentru orice persoană care consideră că solicitarea informatiei, conform prevederilor art. 11 paragraful 2, a fost ignorată, în mod gresit refuzată, partial sau în totalitate, ori care consideră că a primit un răspuns inadecvat sau că cererea sa nu a fost considerată conform prevederilor acestui paragraf, de a avea acces la o procedură de recurs în fata instantei de judecată sau a altui organism independent si impartial prevăzut de lege.

2. Cerintele paragrafului 1 se aplică fără a prejudicia drepturile si obligatiile părtilor în cadrul conventiilor existente aplicabile între ele, tratând subiectul prezentului articol.

 

ARTICOLUL 15

Întărirea capacitătilor

 

1. Fiecare parte va promova întelegerea de către public a registrului său de poluanti emisi si transferati si se va asigura că se oferă asistentă si ghidare pentru accesarea registrului său, precum si în întelegerea si utilizarea informatiilor continute de acesta.

2. Fiecare parte va trebui să asigure o întărire suficientă a capacitătii si să ofere sfaturi potrivite pentru a ajuta autoritătile si organismele responsabile să îndeplinească obligatiile conform prezentului protocol.

 

ARTICOLUL 16

Cooperarea internatională

 

1. Părtile vor coopera si se vor sprijini reciproc, unde este cazul:

a) în actiunile internationale pentru sprijinirea obiectivelor prezentului protocol;

b) pe baza acordurilor mutuale dintre părtile implicate, în implementarea sistemelor nationale pentru îndeplinirea prezentului protocol;

c) în schimbul de informatii conform prezentului protocol, în ceea ce priveste emisiile si transferurile din zonele de granită; si

d) în schimbul de informatii conform prezentului protocol, în ceea ce priveste transferurile între părti.

2. Părtile vor încuraja cooperarea dintre ele si cooperarea cu alte organizatii internationale importante, dacă este cazul, pentru a promova:

a) constientizarea de către public la nivel international;

b) transferul de tehnologie; si

c) oferirea de asistentă tehnică părtilor ce reprezintă tări în curs de dezvoltare si părtilor cu economie în tranzitie în problemele ce privesc prezentul protocol.


 

ARTICOLUL 17

Reuniunea părtilor

 

1. O reuniune a părtilor este stabilită astfel. Prima întâlnire a părtilor va fi convenită nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol. În plus, o întâlnire ordinară a părtilor va fi tinută succesiv cu sau în paralel cu întâlnirea ordinară a părtilor la Conventie, numai dacă părtile la prezentul protocol nu decid altfel. La reuniunea lor, părtile vor tine o sesiune extraordinară, dacă se decide astfel, în cadrul unei sesiuni obisnuite sau la solicitarea scrisă a uneia dintre părti, cu conditia ca,într-un interval de 6 luni de la comunicarea solicitării tuturor părtilor de către secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, solicitarea respectivă să fie aprobată de cel putin o treime din numărul părtilor.

2. La întâlnirea lor, părtile vor examina în mod continuu implementarea si dezvoltarea prezentului protocol, prin rapoarte elaborate de părti în mod regulat, si în acest scop:

a) vor revizui elaborarea registrelor poluantilor emisi si transferati si vor promova consolidarea progresiva si convergenta acestora;

b) vor stabili ghiduri pentru a facilita raportarea de către părti, tinând cont de necesitatea de a evita dublarea eforturilor făcute fn acest sens;

c) vor stabili un program de lucru;

d) vor lua în considerare si, acolo unde este cazul, vor adopta măsuri de întărire a cooperării internationale în conformitate cu art. 16;

e) vor stabili orice organisme subsidiare care se consideră a fi necesare;

f) vor lua în considerare si vor adopta propuneri de amendamente la prezentul protocol si la anexele sale, care sunt considerate necesare pentru atingerea scopurilor prezentului protocol, în conformitate cu prevederile art. 20;

g) la prima reuniune vor considera si vor adopta prin consens reguli de procedură pentru întâlnirile lor si ale organismelor subsidiare, luând în considerare toate regulile de procedură adoptate la reuniunea părtilor la Conventie;

h) vor lua în considerare stabilirea regulilor financiare si a mecanismelor de asistentă tehnică pe bază de consens pentru a facilita implementarea prezentului protocol;

i) vor solicita, unde este cazul, serviciile organismelor internationale relevante pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului protocol; si

j) vor lua în considerare orice actiune auxiliară care poate fi solicitată pentru atingerea scopurilor prezentului protocol, precum adoptarea liniilor de ghidare si recomandările care promovează implementarea acestuia.

3. La întâlnirea lor, părtile vor facilita schimbul de informatii cu privire la experienta câstigată în raportarea transferurilor, utilizând abordările poluantilor specifici si ale deseurilor specifice, si vor revizui această experientă, în vederea investigării posibilitătii de convergentă dintre cele două abordări, tinând cont de interesul publicului în ceea ce priveste informatia, fn conformitate cu art. 1, si de eficacitatea totala a registrelor nationale de poluanti emisi si transferati.

4. Natiunile Unite, agentiile sale specializate si Agentia Internatională pentru Energie Atomică, precum si orice alt stat sau organizatie de integrare economică regionala împuternicită în baza prevederilor art. 24 să semneze prezentul protocol, dar care nu este parte la acesta, si orice organizatie interguvernamentală calificată în domeniile care privesc prezentul protocol vor fi împuternicite să participe ca observatori ia sedintele de întrunire a părtilor. Admiterea si participarea observatorilor trebuie să fie înconformitate cu regulamentul intern, adoptat la reuniunea părtilor.

5. Orice organizatie neguvernamentală, calificată în domeniile la care se referă prezentul protocol, care l-a informat pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa despre dorinta sa de a fi reprezentată la o reuniune a părtilor, va fi împuternicită să participe ca observator, numai dacă cel putin o treime din numărul părtilor prezente la întâlnire nu ridică obiectii. Admiterea si participarea observatorilor trebuie să fie în conformitate cu regulamentul intern adoptat la reuniunea părtilor.

 

ARTICOLUL 18

Dreptul la vot

 

1. Exceptând prevederile paragrafului 2, fiecare parte la prezentul protocol va avea dreptul la un vot.

2. Organizatiile de integrare economică regională, în problemele ce tin de competenta lor, vor exercita dreptul la vot cu un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părti la prezentul protocol. Astfel de organizatii nu îsi vor exercita dreptul de vot dacă statele lor membre si-I*exercită pe al lor si viceversa.

 

ARTICOLUL 19

Anexe

 

            Anexele la prezentul protocol constituie parte integrantă a acestuia si, în cazul în care nu este prevăzut altfel, o referintă la prezentulprotocol constituie în acelasi timp si o referintă la orice anexă.

 

ARTICOLUL 20

Amendamente

 

1. Orice parte are dreptul să propună amendamente la prezentul protocol.

2. Propunerile de amendamente la prezentul protocol vor fi examinate la o sesiune de reuniune a părtilor.

3. Textul oricărui amendament propus la prezentul protocol va fi înaintat în scris secretarului, care îl va comunica, cu cel putin 6 luni înainte de întâlnirea la care este propus pentru adoptare tuturor părtilor, statelor si organizatiilor de integrare economică regionala care au consimtit să fie implicate în prezentul protocol si pentru care prezentul protocol nu a intrat încă în vigoare, cât si părtilor semnatare.

4. Părtile vor faceoriceefort pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind orice amendament propus la prezentul protocol. Dacă toate eforturile pentru obtinerea consensului au fost epuizate si nu s-a ajuns la niciun acord, amendamentul va fi adoptat, în ultimă instantă, cu votul unei majorităti de trei pătrim[din numărul părtilor prezente si votante la reuniune.

5. În sensul acestui articol, părtile prezente si votante înseamnă părtile prezente si care exprimă un vot afirmativ sau negativ.

6. Orice amendament la prezentul protocol, adoptat în conformitate cu paragraful 4, va fi înaintat de secretariat depozitarului, care îl va transmite tuturor părtilor, statelor si organizatiilor de integrare economică regională care au consimtitsă fie implicate în prezentul protocol si pentru care prezentul protocol nu a intrat încă în vigoare, precum si părtilor semnatare.

7. Un amendament, altul decât cel la o anexă, va intra în vigoare pentru părtile care l-au ratificat, acceptat sau aprobat în cea de-a 90-a zi după primirea de către depozitar a instrumentelor de ratificare, acceptare ori de aprobare de către cel putin trei pătrimi din numărul acestor părti prezente în momentul adoptării amendamentului. După această dată, el va intra în vigoare pentru orice altă parte în cea de-a 90-a zi după ce partea respectivă depune instrumentul său de ratificare, de acceptare sau de aprobare a amendamentului.

8. În cazul în care o parte nu aprobă un amendament la o anexă, va notifica în scris depozitarului în decurs de 12 luni de la data comunicării de către depozitar. Depozitarul va comunica tuturor părtilor, fără întârziere, orice astfel de notificare primită. O parte are dreptul să retragă în orice moment o notificare de neacceptare, după ce amendamentul la o astfel de anexă va intra în vigoare pentru acea parte.

9. La expirarea celor 12 luni de la data comunicării de către depozitar, în concordantă cu prevederile paragrafului 6, un amendament la o anexă va intra în vigoare pentru acele părti care nu au transmis o notificare la depozitar conform prevederilor paragrafului 8, dacă cel putin o treime din numărul părtilor prezente în momentul adoptării amendamentului a înaintat o astfel de notificare.

10. Dacă un amendament la o anexă este legat direct de un amendament la prezentul protocol, amendamentul la anexă nu va intra în vigoare înainte ca amendamentul la prezentul protocol să intre în vigoare.

 

ARTICOLUL 21

Secretariatul

 

Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va îndeplini următoarele functii de secretariat pentru prezentul protocol:

a) pregătirea si convocarea sesiunilor de reuniune a părtilor;

b) transmiterea către părti a rapoartelor si a altor informatii primite în conformitate cu prevederile prezentului protocol;

c) raportarea activitătilor de secretariat la întrunirea părtilor; si

d) alte functii pe care reuniunea părtilor poate să le stabilească în functie de resursele disponibile.

 

ARTICOLUL 22

Examinarea conformării

 

            La prima lor sesiune, reuniunea părtilor va stabili, pa bază de consens, proceduri si aranjamente institutionale de cooperare cu caracter nejudiciar, neconflictual si consultativ pentru evaluarea si promovarea conformării cu prevederile prezentului protocol si pentru examinarea cazurilor de neconformare. Odată stabilite aceste proceduri si aranjamente, la reuniunea părtilor se va stabili, printre altele, dacă va fi permisă comunicarea informatilor din partea publicului în probleme legate de prezentul protocol.

 

ARTICOLUL 23

Solutionarea diferendelor

 

1. Orice diferend apărut între două sau mai multe părti în legătură cu interpretarea ori cu aplicarea prezentului protocol va fi solutionat prin negocieri sau prin orice alt mijloc de solutionare a diferendelor, acceptabil părtilor implicate în diferend.

2. În timpul semnării, ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezentul protocol ori în orice moment după aceea, o parte are dreptul să declare în scris depozitarului că, pentru un diferend nerezolvat conform prevederilor paragrafului 1, acceptă ca obligatorii, în relatia cu orice parte care acceptă aceleasi conditii, unul sau ambele mijloace de solutionare:

a) înaintarea diferendului către Curtea Internatională de Justitie;

b) arbitrajul, în concordantă cu procedura prezentată în anexa nr. IV.

O organizatie de integrare economică regională poate face o declaratie analogă referitoare la arbitraj, în conformitate cu procedurile mentionate la lit. b).

3. Dacă părtile implicate în diferend au acceptat ambele mijloace de solutionare a diferendelor la care se referă paragraful 2, diferendul poate fi înaintat numai Curtii Internationale de Justitie, cu exceptia cazului în care părtile au convenit altfel.

 

ARTICOLUL 24

Semnarea

 

Prezentul protocol va fi deschis pentru semnare la Kiev (Ucraina), de la data de 21 mai-23 mai 2003, cu ocazia celei de-a cincea Conferinte Ministeriale „Mediu pentru Europa", si, după aceea, la sediul central al Organizatiei Natiunilor Unite din New York, până la data de 31 decembrie 2003, pentru toate statele cu statut de membru al Natiunilor Unite, precum si pentru organizatiile de integrare economică regională constituite din statele suverane membre ale Natiunilor Unite, cărora statele membre le-au transferat competenta în probleme aflate sub incidenta prezentului protocol, inclusiv competenta de a încheia tratate privind aceste probleme.

 

ARTICOLUL 25

Depozitarul

 

            Secretariatul General al Natiunilor Unite va actiona ca depozitar al prezentului protocol.

 

ARTICOLUL 26

Ratificarea, acceptarea, aprobarea si aderarea

 

1. Prezentul protocol va face obiectul ratificării, acceptării sau aderării de către statele semnatare si de către organizatiile de integrare economică regională, la care se referă art. 24.

2. Prezentul protocol va fi deschis spre aderare statelor si organizatiilor de integrare economică regională la care se referă art. 24, începând cu data de 1 ianuarie 2004.

3. Orice organizatie de integrare economică regională la care se referă art. 24, care devine parte la prezentul protocol, fără ca niciunul din statele sale membre să fie parte, va respecta toate obligatiile care decurg din prezentul protocol. Dacă unul sau mai multe state membre al/ale unei astfel de organizatii este/sunt parte/părti la prezentul protocol, organizatia si statele sale membre vor decide asupra responsabilitătilor lor pentru îndeplinirea obligatiilor ce decurg din prezentul protocol. În astfel de cazuri, organizatia si statele membre nu sunt abilitate să îsi exercite simultan drepturile care le revin din prezentul protocol.

4. În instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, organizatiile de integrare economică regională la care se referă art. 24 vor declara extinderea competentei lor cu privire la problemele la care se referă prezentul protocol. De asemenea, aceste organizatii vor informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competentă.

 

ARTICOLUL 2

Intrarea în vigoare

 

1. Prezentul protocol va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui de-al 16-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

2. În sensul prevederilor paragrafului 1, orice instrument depus de o organizatie de integrare economică regională nu va fi considerat ca suplimentar pe lângă cele depuse de statele membre ale unei astfel de organizatii.

3. Pentru fiecare stat ori organizatie de integrare economică regională care ratifică, acceptă sau aprobă prezentul protocol ori care aderă la acesta după depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, prezentul protocol va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii de către statul ori organizatia respectiv/respectivă a instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

 

ARTICOLUL 28

Restrictii

 

            Nicio rezervă nu poate fi făcută la prezentul protocol.

 

ARTICOLUL 29

Retragerea

 

            În orice moment, după împlinirea a 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru o parte, acea parte se poate retrage din acesta printr-o notificare scrisă către depozitar. Orice astfel de retragere îsi va face efectul în cea de-a 90-a zi de la data primirii notificării de către depozitar.

 

ARTICOLUL 30

Texte autentice

 

Originalul prezentului protocol, ale cărui texte în limbile engleză, franceză si rusă sunt autentice în aceeasi măsură, va fi depozitat la secretarul general al Natiunilor Unite.

Drept care subsemnatii, având depline puteri, au semnat prezentul protocol.

Întocmit la Kiev (Ucraina) la 21 mai 2003.

 


ANEXA Nr. I

 

ACTIVITĂTI

 

Nr. crt.

Activitatea

Limita de capacitate (coloana 1)

Numărul-limită de angajati (coloana 2)

1

2

3

4

1.

Sectorul energetic

a)

Rafinării de titei si gaze

*

10 angajati

b)

Instalatii de gazeificare si lichefiere

*

c)

Centrale termice si alte instalatii de ardere

Cu o putere termică nominală de 50 MW

d)

Cuptoare de cocs

*

e)

Mori cu bile pentru cărbune

Cu o capacitate de 1 t/oră

f)

Instalatii pentru fabricarea produselor pe bază de cărbune si a combustibililor solizi mai putini poluanti

*

2.

Productia si prelucrarea metalelor

a)

Instalatii de prăjire sau de sinterizare a minereului metalic (inclusiv a minereului cu continut de sulf)

*

10 angajati

b)

Instalatii pentru producerea fontei ori a otelului (topire primară sau secundară) inclusiv instalatii pentru turnarea continuă

Cu o capacitate de 2,5 t/oră

c)

Instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase

 

(i) Laminoare la cald

Cu o capacitate de 20 t otel brut/oră

(ii) Forje cu ciocane

Cu o energie de 50 kJ/ciocan care utilizează o putere calorică ce depăseste 20 MW

(iii) Aplicarea de straturi protectoare de metal topit

Cu o capacitate de tratare de 2 t otel brut/oră

d)

Topitorii pentru metale feroase

Cu o capacitate de productie de 20 t/zi

e)

Instalatii pentru:

(i) producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice (ii) Topirea metalelor neferoase, inclusiv a aliajelor si a produselor recuperate (rafinare, turnare etc.)

*

Cu o capacitate de topire de 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau 20 t/zi pentru toate celelalte metale

f)

Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalice si din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice

La care volumul cuvelor de tratare este egal cu 30 m3

3.

Industria de mineralelor

a)

Exploatare minieră subterană si activităti legate de aceasta

*

 

b)

Exploatare minieră de suprafată

Cu o suprafată a zonei de executie de lucrări miniere egală cu 25 ha

10 angajati

c)

Instalatii de producere a:

(i) clincherului de ciment în cuptoare rotative

(ii) varului în cuptoare rotative

(iii) clincherului de ciment sau a varului în alte tipuri de cuptoare

Cu o capacitate de productie de 500 t/zi Cu o capacitate de productie care depăseste 50 t/zi Cu o capacitate de productie de 50 t/zi

d)

Instalatii pentru producerea azbestului si fabricarea produselor pe bază de azbest

*

e)

Instalatii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă

Cu o capacitate de topire de 20 t/zi

f)

Instalatii pentru topirea substantelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale

Cu o capacitate de topire de 20 t/zi

g)

Instalatii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, a cărămizilor, a cărămizilor refractare, a dalelor de pavaj, a plăcilor de gresie sau de faiantă

Cu o capacitate de productie de 75 t/zi sau cu o capacitate a cuptorului de 4 m3 si cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor de 300 kg/m3

 

1

2

3

4

4.

Industria chimică

a)

Instalatii chimice pentru productia la scară industrială a substantelor chimice organice de bază, cum ar fi:

(i) hidrocarburi simple (lineare sau ciclice, saturate ori nesaturate, alifatice sau aromatice);

(ii) hidrocarburi cu continut de oxigen, precum alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, răsini epoxidice;

(iii) hidrocarburi cu continut de sulf;

(iv) hidrocarburi cu continut de azot, precum: amine, amide, compusi azotosi, azotati sau azotiti, nitrili, cianati si izocianati;

(v) hidrocarburi cu continut de fosfor;

(vi) hidrocarburi halogenate;

(vii) compusi organometalici;

(viii) materiale plastice de bază (polimeri, fibre sintetice si fibre pe bază de celuloză);

(ix) cauciucuri sintetice;

(x) vopsele si pigmenti;

(xi) agenti activi de suprafată si agenti tensioactivi

*

10 angajati

b)

Instalatii chimice pentru obtinerea la scară industrială a substantelor chimice anorganice de bază, cum ar fi:

(i)gaze, precum amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor ori acid fluorhidric, oxizi de carbon,  compusi ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf si clorură de carbonil;

(ii) acizi, precum acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfurasi;

(iii) baze, precum hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu;

(iv) săruri, precum clorură de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint;

(v) nemetale, oxizi metalici ori alti compusi anorganici, precum carbură de calciu, siliciu, carbură de siliciu

*

c)

Instalatii chimice pentru producerea la scară industrială a îngrăsămintelor chimice (simple sau compuse) pe bază de fosfor, azot ori potasiu

*

d)

Instalatii chimice pentru fabricarea la scară industrială a produselor de bază de uz fitosanitar si a biocidelor

*

e)

Instalatii utilizând procedee chimice sau biologice e) pentru fabricarea la scară industrială a produselor farmaceutice de bază

*

f)

Instalatii pentru producerea la scară industrială a explozivilor si a produselor pirotehnice

*

5.

Managementul deseurilor si a apelor uzate

 

10 angajati

a)

Instalatii pentru incinerare, piroliză, recuperare, tratare chimică sau depozitare a deseurilor periculoase

Care primesc 10 t/zi

10 angajati

b)

Instalatii pentru incinerarea deseurilor municipale

Cu o capacitate de 3 t/oră

c)

Instalatii pentru depozitarea deseurilor nepericuloase

Cu o capacitate de 50 t/zi

d)

Depozite e (cu exceptia depozite or de deseuri inerte)

Care primesc 10 t/zi sau cu o capacitate totala de 25.000 t

e)

Instalatii pentru eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor de animale

Cu o capacitate de tratare de 10 t/zi

f)

Statii de epurare a apelor uzate orăsenesti

Cu o capacitate de 100.000 locuitori echivalenti

 

g)

Statii de epurare a apelor uzate industriale care operează independent si deservesc una sau mai multe activităti prevăzute în această anexă

Cu o capacitate de 10.000 m3/zi

 


1

2

3

4

6.

Producerea si prelucrarea hârtiei si a lemnului

a)

Instalatii industriale pentru producerea de celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase similare

*

10 angajati

b)

Instalatii industriale pentru producerea hârtiei si a cartonului si a altor produse primare din lemn (precum placa aglomerată, placa fibrolemnoasă si foaia de furnir)

Cu o capacitate de productie de 20 t/zi

c)

Instalatii industriale pentru conservarea lemnului si a produselor lemnoase cu substante chimice

Cu o capacitate de productie de 50 m3/zi

7.

Cresterea intensivă a septetului si acvacultura

a)

Instalatii pentru cresterea intensivă a păsărilor sau a porcilor

(i) Cu 40.000 de locuri pentru păsări

ii) Cu 2.000 de locuri pentru productia de porci (cu o greutate ce depăseste 30 kg)

(iii) Cu 750 de locuri pentru scroafe

10 angajati

b)

Acvacultura intensivă

1.000 t de peste si crustacee pe an

8.

Produse de origine animală si vegetală din sectorul alimentar si al băuturilor

a)

Abatoare

Cu o capacitate de procesare a carcaselor de 50 t/zi

10 angajati

b)

Tratarea si procesarea în vederea obtinerii produselor alimentare si a băuturilor din:

(i) materii prime de origine animală (altele decât laptele)

(ii) materii prime de origine vegetală

Cu o capacitate de productie de 75 t de produse finite/zi

Cu o capacitate de productie de 300 t produse finite/zi (valoare medie

trimestrială)

c)

Tratarea si procesarea laptelui

Cu o capacitate de primire de 200 t lapte/zi (valoare medie anuală)

9.

Alte activităti

a)

Instalatii pentru pretratarea (operatiuni, precum spălare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor

Cu o capacitate de tratare de 10 t/zi

10 angajati

b)

Instalatii pentru tăbăcirea blănurilor si a pieilor

Cu o capacitate de tratare de 12 t de produse finite pe zi

c)

Instalatii pentru tratarea suprafetei materialelor, obiectelor sau produselor utilizând solventi organici, în special pentru gresare, impermeabilizare, apretare, glazurare, vopsire, curătare ori impregnare

Cu o capacitate de consum de 150 kg/oră sau 200 t/an

d)

Instalatii pentru producerea de cărbune (cărbune sărac în gaze) sau de electrografit prin incinerare ori grafitizare

*

e)

Instalatii pentru constructia, vopsirea sau decaparea navelor

Cu o capacitate a navelor de 100 m lungime

 

NOTE:

Coloana 1 contine valorile de prag la care se face referire în art. 7 paragraful 1 lit. a).

Un asterisc (*) indică faptul că nu se aplică nicio valoare-prag de capacitate (toate instalatiile fac obiectul raportării).

Coloana 2 contine numărul-limită de angajati la care se face referire în art. 7 paragraful 1 lit. b).

10 angajati reprezintă echivalentul a 10 angajati cu normă întreagă.

 


ANEXA Nr. II

 

POLUANTI

 

Nr. crt

 

 

Numărul CAS

 

 

Poluantul

 

 

Prag pentru emisiile (coloana 1)

Limita pentru

transferurile de

poluanti în afara

amplasamentului

(coloana 2)

kg/an

Limita pentru

producere,

prelucrare

sau utilizare

(coloana 3)

kg/an

în aer

(coloana 1a)

kg/an

în apă

(coloana 1b)

kg/an

în sol

(coloana 1c)

kg/an

 

 

 

 

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

74-82-8

Metan (CH4)

100.000

-

-

-

*

2.

630-08-0

Monoxid de carbon (CO)

500.000

-

-

-

*

3.

124-38-9

Dioxid de carbon (C02)

100

milioane

-

-

-

*

4.

 

Hidrofluorocarburi (HFC-uri)

100

-

-

-

*

5.

10024-97-2

Protoxid de azot (N20)

10.000

-

-

-

*

6.

7664-41-7

Amoniac (NH3)

10.000

-

-

-

10.000

7.

 

Compusi organici volatili nemetanici (NMVOC)

100.000

-

-

-

*

8.

 

Oxizi de azot (NOx/N02)

100.000

-

-

-

*

9.

 

Perfluorocarburi (PFC-uri)

100

-

-

-

*

10.

2551-62-4

Hexafluorura de sulf (SF6)

50

-

-

-

*

11.

 

Oxizi de sulf (SOx/S02)

150.000

-

-

-

*

12.

 

Azot total

-

50.000

50.000

10.000

10.000

13.

 

Fosfor total

-

5.000

5.000

10.000

10.000

14.

 

Hidroclorofluorocarburi (HCFC-uri)

1

-

-

100

10.000

15.

 

Clorofluorocarburi (CFC-uri)

1

-

-

100

10.000

16.

 

Haloni

1

-

-

100

10.000

17.

7440-38-2

Arsen si compusi (exprimati în As)

20

5

5

50

50

18.

7440-43-9

Cadmiu si compusi (exprimati în Cd)

10

5

5

5

5

19.

7440-47-3

Crom si compusi (exprimati în Cr)

100

50

50

200

10.000

20.

7440-50-8

Cupru si compusi (exprimati în Cu)

100

50

50

500

10.000

21.

7439-97-6

Mercur si compusi (exprimati în Hg)

10

1

1

5

5

22.

7440-02-0

Nichel si compusi (exprimati în Ni)

50

20

20

500

10.000

23.

7439-92-1

Plumb si compusi (exprimati în Pb)

200

20

20

50

50

24.

7440-66-6

Zinc si compusi (exprimati în Zn)

200

100

100

1.000

10.000

25.

15972-60-8

Alaclor

-

 

 

5

10.000

26.

309-00-2

Aldrin

1

 

 

1

1

27.

1912-24-9

Atrazină

-

 

 

5

10.000

28.

57-74-9

Clordan

1

 

 

1

1

29.

143-50-0

Clordecon

1

 

 

1

1

30.

470-90-6

Clorfenvinfos

-

 

 

5

10.000

31.

85535-84-8

Cloro-alcani, C-io-C-13

-

 

 

10

10.000

32.

2921-88-2

Clorpirifos

-

 

 

5

10.000

33.

50-29-3

DDT

1

 

 

1

1


1

2

3

4

5

6

7

8

34.

107-06-2

1,2 -Dicloretan (EDC)

1.000

10

10

100

10.000

35.

75-09-2

Diclormetan (DCM)

1.000

10

10

100

10.000

36.

60-57-1

Dieldrin

1

 

 

1

1

37.

330-54-1

Diuron

-

 

 

5

10.000

38.

115-29-7

Endosulfan

-

 

 

5

10.000

39.

72-20-8

Endrin

1

 

 

1

1

40.

 

Compusi organici halogenati (AOX)

-

1.000

1.000

1.000

10.000

41.

76-44-8

Heptaclor

1

 

 

1

1

42.

118-74-1

Hexaclorbenzen (HCB)

10

 

 

1

5

43.

87-68-3

Hexaclorbutadienă (HCBD)

-

 

 

5

10.000

44.

608-73-1

1,2,3,4,5,6 - hexaclorciclohexan (HCH)

10

 

 

1

10

45.

58-89-9

Lindan

1

 

 

1

1

46.

2385-85-5

Mirex

1

 

 

1

1

47.

 

PCDD+PCDF (dioxine+furani) (precum Teq)

0,001

0,001

0,001

0,001

0,001

48.

608-93-5

Pentaclorbenzen

1

 

 

5

50

49.

87-86-5

Pentaclorfenol (PCP)

10

 

 

5

10.000

50.

1336-36-3

Bifenili policlorurati (PCB-uri)

0,1

0,1

0,1

1

50

51.

122-34-9

Simazine

-

 

 

5

10.000

52.

127-18-4

Tetracloretilenă (PER)

2.000

-

-

1.000

10.000

53.

56-23-5

Tetraclormetan (TCM)

100

-

-

1.000

10.000

54.

12002-48-1

Triclorbenzen (TCB)

10

-

-

1.000

10.000

55.

71-55-6

1,1,1 - tricloretan

100

-

-

1.000

10.000

56.

74-34-5

1,1,2,2 -tetracloretan

50

-

-

1.000

10.000

57.

79-01-6

Tricloretilenă

2.000

-

-

1.000

10.000

58.

67-66-3

Triclormetan

500

-

-

1.000

10.000

59.

8001-35-2

Toxafen

1

1

1

1

1

60.

75-01-4

Clorură de vinii

1.000

10

10

100

10.000

61.

120-12-7

Antracen

50

1

1

50

50

62.

71-43-2

Benzen

1.000

200 (precum BTEX)a/

200 (precum BTEX)aZ

2.000 (precum BTEX)a/

10.000

63.

 

Difenileteri bromurati (PBDE)

-

1

1

5

10.000

64.

 

Nonil-fenoli etoxilati (NP/NP-uri) si substante de aceeasi categorie

-

1

1

5

10.000

65.

100-41-4

Etilbenzen

-

200 (precum BTEX)a/

200 (precum BTEX)aZ

2.000 (precum BTEX)a/

10.000

66.

75-21-8

Oxid de etilena

1.000

10

10

100

10.000

67.

34123-59-6

Isoproturon

-

1

1

5

10.000

68.

91-20-3

Naftalină

100

10

10

100

10.000


1

2

3

4

5

6

7

8

69.

 

Compusi organici ai staniului (exprimati în Sn total)

-

50

50

50

10.000

70.

117-81-7

Di - (2-etilhexil) ftalat (DEHP)

10

1

1

100

10.000

71.

108-95-2

Fenoli (exprimati în C total)

-

20

20

200

10.000

72.

 

Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH-uri)b/

50

5

5

50

50

73.

108-88-3

Toluen

-

200 (precum BTEX)a/

200 (precum BTEX)aZ

2.000 (precum BTEX)a/

10.000

74.

 

Tributil staniu si compusii săi

-

1

1

5

10.000

75.

 

Trifenil staniu si compusii săi

-

1

1

5

10.000

76.

 

Carbon organic total (TOC/COT) (exprimat în C total sau COD/3)

-

50.000

-

-

**

77.

1582-09-8

Trifluralin

-

1

1

5

10.000

78.

1330-20-7

Xileni

-

200

(precum BTEX)a/

200 (precum BTEX)aZ

2.000 (precum BTEX)a/

10.000

79.

 

Cloruri (exprimate în CI total)

-

2 milioane

2 milioane

2 milioane

10.0002/

80.

 

Clor si compusi anorganici ai clorului (ca HCI)

10.000

-

-

-

10.000

81.

1332-21-4

Azbest

1

1

1

10

10.000

82.

 

Cianuri (ca CN total)

-

50

50

500

10.000

83.

 

Fluoruri (ca F total)

-

2.000

2.000

10.000

10.0002/

84.

 

Fluor si compusi anorganici (ca HF)

5.000

-

-

-

10.000

85.

74-90-8

Acid Cianhidric (HCN)

200

-

-

-

10.000

86.

 

Pulberi în suspensie (PM10)

50.000

-

-

-

*

 

Note explicative:

Numărul CAS al poluantilor reprezintă identificarea exactă în Chemical Abstracts Service.

Coloana 1 indică valorile de prag la care se face referire în art. 7 paragraful 1 lit. a) (i) si în (iv). Dacă valoarea de prag indicată într-o subcoloană dată (aer, apă sau sol) este depăsită, părtile care au optat pentru un sistem de raportare în conformitate cu art. 7 paragraful 1 lit. a) sunt obligate să raporteze pentru complexul industrial considerat emisiile sau, dacă este vorba de poluantii prezenti în apele uzate destinate epurării, transferurile în factorul de mediu corespunzător la care se face referire în acea subcoloană.

Coloana 2 indică valorile de prag la care se face referire în art. 7 paragraful 1 lit. a) (ii). Dacă valoarea de prag indicată în această coloană este depăsită pentru un poluant dat, părtile care au optat pentru un sistem de raportare conform art. 7 paragraful 1 lit. a) (ii) sunt obligate să raporteze transferul în afara amplasamentului al acestui poluant.

Coloana 3 indică valorile de prag la care se face referire în art. 7 paragraful 1 lit. b). Dacă valoarea de prag din această coloană este depăsită pentru un poluant dat, părtile care au optat pentru un sistem de raportare conform art. 7 paragraful 1 lit. b) sunt obligate să raporteze emisiile si transferurile în afara amplasamentului ale acelui poluant.

O cratimă (-) indică faptul că parametrul în discutie nu motivează cerinta unei raportări.

Un asterisc (*) indică faptul că pentru acest poluant trebuie folosită valoarea de prag a emisiei din coloana 1 lit. a).

Un asterisc dublu (**) indică faptul că pentru acel poluant trebuie folosită valoarea de prag a emisiei din coloana 1 lit. b).

s/ Poluantii simpli se vor raporta dacă este depăsită limita pentru BTEX (suma parametrilor benzen, toluen, etilbenzen, xilen).

hi Hidrocarburile policiclice aromatice (PAH-uri) se vor măsura ca benzo(a)piren (50-32-8), benzo(b)fluoranten (205-99-2), benzo(k)fluoranten (217-08-9), indeno(1,2,3 - cd)piren (193-39-5) (derivate din Protocolul la Conventia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distante lungi privind poluantii organici persistenti).

sL Precum compusii anorganici.


 

ANEXA Nr. III

 

PARTEA A

Operatii de eliminare („D")

 

• Depozitarea pe/sau în sol (de exemplu, depozit de deseuri)

• Tratarea solului (de exemplu, biodegradarea deseurilor lichide sau a nămolului rezidual pe sol)

• Injectia subterană de adâncime (de exemplu, injectarea deseurilor pompabile în foraje, domuri saline sau halde de depozitare care apar în mod natural)

• Suprafete îndiguite (de exemplu, deversarea deseurilor lichide ori a nămolului rezidual în batal, iaz sau lagună)

• Depozite de deseuri special construite (de exemplu, plasarea deseurilor în celule separate asezate liniar, care sunt acoperite si izolate între ele si fată de mediu)

• Evacuarea într-un mediu acvatic în afara imersiei în mare

• Imersia în mări sau oceane, inclusiv îngroparea în subsolul marin

• Tratarea biologică nespecificată în altă parte a acestei anexe, rezultat al compusilor sau amestecurilor care sunt eliminate după unul dintre procedeele enumerate din prezenta parte

• Tratarea biologică nespecificată în altă parte a acestei anexe, rezultat al compusilor sau amestecurilor care sunt eliminate după unul dintre procedeele enumerate din prezenta parte (de exemplu, evaporarea, uscarea, calcinarea, neutralizarea, precipitarea)

• Incinerarea pe sol

• Incinerarea pe mare

• Depozitarea permanentă (de exemplu, plasarea unor containere într-o mină)

• Amestecarea prealabilă uneia dintre operatiile specificate în această parte

• Reconditionare prealabilă uneia dintre operatiile specificate în această parte

• Depozitarea prealabilă uneia dintre operatiile specificate în această parte.

 

PARTEA B

Operatii de recuperare („R")

 

• Utilizarea drept combustibil (altfel decât incinerarea directă) sau alte mijloace de producere a energiei

• Recuperarea sau regenerarea solventilor

• Reciclarea sau recuperarea substantelor organice care nu sunt utilizate drept solventi

• Reciclarea sau recuperarea metalelor si a compusilor metalici

• Reciclarea sau recuperarea altor materii anorganice

• Regenerarea acizilor sau a bazelor

• Recuperarea produsilor folositi la captarea poluantilor

• Recuperarea produsilor proveniti din cataliză

• Regenerarea sau alte refolosiri ale uleiurilor uzate

• Răspândirea pe sol în beneficiul agriculturii sau ecologiei

• Utilizarea materialelor reziduale obtinute prin orice operatii de recuperare specificate mai sus în această parte

• Schimburi de deseuri în vederea supunerii lor la una dintre operatiile mentionate în această parte

• Depozitarea de materiale în vederea supunerii la una dintre operatiile mentionate în această parte.

 

ANEXA Nr. IV

 

ARBITRAREA

 

1. În cazul unui diferend supus arbitrajului conform art. 23 paragraful 2 din prezentul protocol, una sau mai multe părti notifică celeilalte sau celorlalte părti despre diferend, pe cale diplomatică, precum si Secretariatului obiectul diferendului si precizează mai ales articolele prezentului protocol ale căror interpretări sau aplicări sunt în cauză. Secretariatul trimite informatiile primite tuturor părtilor la protocol.

2. Tribunalul arbitrai se compune din 3 membri. Atât partea sau părtile reclamantă/reclamante, cât si cealaltă sau celelalte parte/părti a/ale diferendului numeste/numesc câte un arbitru si cei doi arbitri astfel numiti vor desemna de comun acord pe cel de-al treilea arbitru, cel care prezidează tribunalul arbitrai. Acesta din urmă nu provine din niciuna dintre părtile diferendului, nu îsi are locul de rezidentă obisnuit pe teritoriul uneia dintre aceste părti, nu este angajat de niciuna dintre ele si nu a tratat acest subiect în exercitarea altei functii.

3. Dacă presedintele tribunalului arbitrai nu a fost desemnat în cele două luni care urmează numirii celui de-al doilea arbitru, secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, actionând la cererea uneia sau celeilalte părti a diferendului, va desemna presedintele cu o întârziere de două luni.

4. Dacă una dintre părtile la diferend nu a numit un arbitru într-un interval de două luni după notificarea mentionată la paragraful 1, cealaltă parte poate să îl informeze pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa si acesta îl va desemna pe presedintele tribunalului arbitrar într-un interval de alte două luni. În momentul desemnării, presedintele tribunalului arbitrai va cere părtii care nu si-a numit arbitrul să o facă în aceste două luni. Dacă aceasta nu a reusit să desemneze arbitrul în acest interval, presedintele îl va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa si acesta va desemna arbitrul într-un nou interval de două luni.

5. Tribunalul arbitrai va lua decizia conform dreptului international si prevederilor prezentului protocol.

6. Odată constituit conform prevederilor descrise în prezenta anexă, tribunalul arbitrai îsi stabileste propriul regulament interior.

7. Deciziile tribunalului arbitrai, în materie de procedură si probleme de fond, sunt luate de majoritatea membrilor săi.

8. Tribunalul poate să ia toate măsurile necesare pentru stabilirea faptelor.


9. Părtile diferendului facilitează sarcina tribunalului arbitrai si, mai ales, prin utilizarea tuturor mijloacelor aflate la dispozitia lor, vor:

a) furniza toate documentele, facilitătile si informatiile;

b) permite, unde este necesar, convocarea martorilor sau a expertilor si consemnarea mărturiilor acestora.

10. Părtile si arbitrii protejează caracterul confidential al tuturor informatiilor pe care le primesc în secret în timpul dezbaterilor tribunalului arbitrai.

11. Tribunalul arbitrai poate, la cererea uneia dintre părti, să recomande măsuri interimare de protectie.

12. Dacă una dintre părtile la diferend nu apare în fata tribunalului arbitrai sau nu îsi prezintă argumentele, cealaltă parte poate să ceară tribunalului continuarea dezbaterilor si formularea deciziei finale. Absenta unei părti sau neprezentarea argumentelor nu constituie o piedică în desfăsurarea dezbaterilor. Înainte de luarea deciziei finale, tribunalul arbitrai trebuie să stabilească dacă cererea este bine fondată în fapt si în drept.

13. Tribunalul arbitrai poate să asculte si să stabilească cererile reconventionale direct legate de obiectul diferendului.

14. În afară de cazul în care tribunalul arbitrai decide altfel din cauza circumstantelor particulare ale problemei, sarcina tribunalului, inclusiv remunerarea membrilor săi, vor fi preluate în părti egale de părtile prezente la diferend. Tribunalul păstrează o înregistrare a tuturor cheltuielilor pe care Ie-a făcut, din care furnizează un raport final părtilor.

15. Orice parte la prezentul protocol, care are un interes de natură juridică în problema ce face obiectul diferendului si care poate fi afectată de o decizie în această situatie, poate interveni în dezbateri cu consimtământul tribunalului.

16. Tribunalul arbitrai îsi va pronunta sentinta în următoarele 5 luni de la data la care ea s-a stabilit, în afară de cazul în care se estimează a fi necesară prelungirea termenului-limită cu o perioadă care nu poate să depăsească 5 luni.

17. Sentinta tribunalului arbitrai este însotită de o expunere de motive. Ea este definitivă si prezintă un caracter obligatoriu pentru toate părtile la diferend. Sentinta este transmisă de tribunalul arbitrai părtilor la diferend si secretariatului. Secretariatul va transmite informatiile primite tuturor părtilor la prezentul protocol.

18. Orice diferend care poate surveni între părti privind interpretarea sau executarea sentintei poate fi supus de fiecare parte tribunalului arbitrai care a pronuntat-o sau, dacă acesta din urmă nu poate fi sesizat, unui alt tribunal constituit în acest scop, în acelasi mod ca primul.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, ia Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 aprilie 2009.

Nr. 632.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 380

din 19 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală si ale art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală si ale art. II pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, exceptie ridicată de Constantin Pănescu în Dosarul nr. 6.736/280/2008 al Judecătoriei Pitesti - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curtii că autorul exceptiei a transmis note scrise prin care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 15 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.736/280/2008, Judecătoria Pitesti - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală si ale art. II pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene. Exceptia a fost ridicată de Constantin Pănescu cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii de infirmare de către procurorul ierarhic superior a solutiei de neîncepere a urmăririi penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrucât, pe de o parte, art. 2781 din Codul de procedură penală stipulează posibilitatea de a face plângere în fata judecătorului doar împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, nu si împotriva rezolutiilor procurorului ierarhic superior de infirmare a actelor procurorului de netrimitere în judecată, iar, pe de altă parte, art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 nu prevede termenul si conditiile în care poate interveni infirmarea de către procurorul ierarhic superior a rezolutiilor sau ordonantelor de netrimitere în judecată, ceea ce creează posibilitatea unor practici abuzive ale organelor de urmărire penală, care pot redeschide un dosar penal oricând pe durata vietii presupusului făptuitor, fără nicio motivare, fapt care poate avea consecinte incalculabile asupra drepturilor fundamentale ale acestuia.

Judecătoria Pitesti - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Consideră că nu intră în competenta Curtii Constitutionale modificarea dispozitiilor de lege criticate în sensul asigurării posibilitătii atacării în instantă a actelor procurorului de reluare a urmăririi penale. Totodată, arată că, potrivit art. 132 alin. (1) din Constitutie, activitatea procurorilor este guvernată de principiul controlului ierarhic, eventualele măsuri eronate luate de către procuror putând fi astfel îndreptate de către procurorul ierarhic superior.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală si ale art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 sunt constitutionale. Constată că prevederile art. II pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 au modificat art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată. Ulterior, dispozitiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 au fost modificate de art. V pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2006, fiind păstrată, de principiu, solutia legislativă. În sustinerea netemeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate, invocă deciziile Curtii Constitutionale nr. 405/2005, nr. 141/2006 si nr. 674/2007. Totodată, arată că prevederile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 sunt expresia principiului controlului ierarhic, ce caracterizează activitatea procurorilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, precum si prevederile art. II pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, care modifică cuprinsul alin. (3) si (4) ale art. 64 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Din examinarea notelor scrise ale autorului exceptiei si a considerentelor încheierii de sesizare, reiese, însă, că, în realitate, critica de neconstitutionalitate priveste nu textul art. II pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006, ci chiar dispozitiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, care au fost modificate, anterior sesizării Curtii, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, cu păstrarea însă a solutiei legislative criticate. Prin urmare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală si ale art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, având următorul cuprins:

- Art.2781 din Codul de procedură penală: „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecătorul de la instanta căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenta să judece cauza în primă instantă. Plângerea poate fi făcută si împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile.

Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.

Persoana fată de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum si persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică solutionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenta persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.

La judecarea plângerii, prezenta procurorului este obligatorie.

La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei fată de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale si apoi procurorului.

Judecătorul, solutionând plângerea, verifică rezolutia sau ordonanta atacată, pe baza lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Judecătorul pronuntă una dintre următoarele solutii:

a) respinge plângerea, prin sentintă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, mentinând rezolutia sau ordonanta atacată;

b) admite plângerea, prin sentintă, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele si împrejurările ce urmează a fi constatate si prin care anume mijloace de probă;

c) admite plângerea, prin încheiere, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si, când probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozitiile privind judecata în primă instantă si căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.

Hotărârea judecătorului pronuntată potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana fată de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum si de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.

În situatia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinta căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeasi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală si nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.

Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.

Plângerea gresit îndreptată se trimite organului judiciar competent.";

- Art.64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004: „Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale."

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil si ale art. 124 alin. (1) si (2) referitoare la înfăptuirea justitiei, precum si a prevederilor art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în realitate, autorul exceptiei solicită completarea art. 2781 din Codul de procedură penală, în sensul reglementării posibilitătii de a face plângere în fata judecătorului si împotriva rezolutiilor procurorului ierarhic superior de infirmare a actelor procurorului de netrimitere în judecată. De asemenea, autorul exceptiei consideră necesară completarea art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, astfel încât să prevadă termenul si conditiile în care poate interveni infirmarea de către procurorul ierarhic superior a rezolutiilor sau ordonantelor de netrimitere în judecată. Asemenea solicitări nu intră însă în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Totodată, eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală, la care se face referire în motivarea exceptiei si care constituie, în realitate, cauza nemultumirii autorului exceptiei, nu pot constitui motive de neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege criticate si, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanta de contencios constitutional.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală si ale art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie ridicată de Constantin Pănescu în Dosarul nr. 6.736/280/2008 al Judecătoriei Pitesti - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 martie 2009.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 382

din 19 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 si art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 si art. 278 1 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal, exceptie ridicată de Robert Orzan în Dosarul nr. 63/307/2008 al Judecătoriei Sighetu Marmatiei si de Mirela Lăcătusu în Dosarul nr. 3.308.3/95/2007 al Tribunalului Gorj - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.940D/2008 si nr. 1.999D/2008 au obiect partial identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.999D/2008 la Dosarul nr. 1.940D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, în ceea ce priveste dispozitiile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal, respectiv, ca fiind neîntemeiată, cu privire la art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală, făcând trimitere în acest sens la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierea din 18 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 63/307/2008, Judecătoria Sighetu Marmatiei a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 si art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal. Exceptia a fost ridicată de Robert Orzan cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii a procurorului de scoatere de sub urmărire penală pentru săvârsirea infractiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, infractiune prevăzută de art. 281 din Codul penal, raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Prin încheierea din 10 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.308.3/95/2007, Tribunalul Gorj - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală. Exceptia a fost invocată de Mirela Lăcătusu cu ocazia solutionării recursului împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia, Robert Orzan, sustine că prevederile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora asistenta juridică este obligatorie în cazul în care organul de urmărire penală sau instanta apreciază că învinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apărarea, contravin dispozitiilor art. 24 din Constitutie privind dreptul la apărare, întrucât, în situatia în care Uniunea Natională a Barourilordin România este parte în procesul penal, „este evident că avocatul desemnat din oficiu nu îl va apăra pe învinuit/inculpat împotriva uniunii sale", având în vedere că toti avocatii din România fac parte din respectiva uniune. Astfel, „textul de lege criticat permite magistratilor să îi numească inculpatului un avocat din oficiu care, în unele cazuri, să nu îi sustină cauza în mod corect".


Totodată, consideră că art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile art. 21 alin. (1) si (3) din Legea fundamentală privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil prin ignorarea principiului de generală aplicabilitate în dreptul penal non reformatio in pejus, atât timp cât există posibilitatea ca persoana fată de care procurorul a dat o solutie de netrimitere în judecată, prin propria cale de atac, să îsi agraveze situatia, redobândind calitatea de învinuit sau, chiar mai rău, dobândind calitatea de inculpat.

În fine, autorul exceptiei Robert Orzan sustine că sintagma „legea specială" din art. 281 al Codului penal este neconstitutională prin raportare la dispozitiile Legii fundamentale cuprinse în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi si în art. 115 alin. (1) referitor la delegarea legislativă. Consideră că „Parlamentul nu poate adopta decât o singură lege specială - legea prin care Guvernul este abilitat pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Prin urmare, legea specială la care face trimitere art. 281 din Codul penal nu poate fi Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, întrucât „legea avocaturii este lege organică, si nu specială".

De asemenea, autorul exceptiei Mirela Lăcătusu arată că art. 2781 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 126 alin. (1) referitoare la instantele judecătoresti, precum si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil, întrucât suprimă dreptul la cercetarea judecătorească.

Judecătoria Sighetu Marmatiei consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Tribunalul Gorj - Sectia penală apreciază ca fiind neîntemeiată critica de neconstitutionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii exceptiei. Face trimitere în acest sens la Decizia Curtii Constitutionale nr. 601/2008.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierii din 18 septembrie 2008, pronuntată de Judecătoria Sighetu Marmatiei, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 278 1 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală. Însă, din examinarea notelor scrise ale autorului exceptiei Robert Orzan si a considerentelor încheierii de sesizare, reiese că, în realitate, critica de neconstitutionalitate priveste si dispozitiile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal. Ca

urmare, Curtea se va pronunta asupra prevederilor art. 171 alin. 2 si ale art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, precum si ale art. 281 din Codul penal. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală: „Asistenta juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este retinut sau arestat chiar în altă cauză, când fată de acesta a fost dispusă măsura de sigurantă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanta apreciază că învinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apărarea, precum si în alte cazuri prevăzute de lege.";

- Art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală: „Judecătorul pronuntă una dintre următoarele solutii:

a) respinge plângerea, prin sentintă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, mentinând rezolutia sau ordonanta atacată;

b) admite plângerea, prin sentintă, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele si împrejurările ce urmează a fi constatate si prin care anume mijloace de probă;

c) admite plângerea, prin încheiere, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si, când probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozitiile privind judecata în primă instantă si căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

în cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.";

- Art. 281 din Codul penal: „Exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităti pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora în alte conditii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârsirea unor astfel de fapte se sanctionează potrivit legii penale, se pedepseste cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă."

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi legale, autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) si (2), art. 73 alin. (1), art. 115 alin. (1) si ale art. 126 alin. (1), precum si a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Autorul exceptiei Robert Orzan nu formulează veritabile critici de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal. Astfel, emite doar supozitii legate de posibila nerespectare a legii de către avocatii desemnati în baza art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală să asigure asistenta juridică din oficiu în cauzele în care organul de urmărire penală sau instanta apreciază că învinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apărarea, în conditiile în care Uniunea Natională a Barourilor din România este si ea parte în respectivele procese penale. Totodată, critică modul de aplicare de către organele de urmărire penală si instanta de judecată a prevederilor art. 281 din Codul penal, care fac distinctie între legi penale generale si speciale. Or, aceste aspecte nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenta instantei de judecată învestite cu solutionarea litigiului.


Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

II. Dispozitiile art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate si în prezenta cauză, si fată de critici similare. Astfel, prin deciziile nr. 574 din 7 iunie 2007,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, si nr. 599 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, Curtea a respins criticile de neconstitutionalitate aduse art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală, pentru motivele acolo arătate, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală si ale art. 281 din Codul penal, exceptie ridicată de Robert Orzan în Dosarul nr. 63/307/2008 al Judecătoriei Sighetu Marmatiei.

II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 si 9 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Robert Orzan în acelasi dosar si de Mirela Lăcătusu în Dosarul nr. 3.308.3/95/2007 al Tribunalului Gorj - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 martie 2009.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 590

din 14 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Societatea de Utilaj Transport Azuga - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 7.980/299/2007 (1.657/2008) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a  civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 7.980/299/2007 (1.657/2008), Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a  civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Exceptia a fost ridicată de Societatea de Utilaj Transport Azuga - S.A. din Bucuresti într-o cauză civilă având ca obiect recursul formulat de către autor împotriva Deciziei nr. 447 A din 21 martie 2008 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de acesta împotriva Sentintei civile nr. 14.425 din 19 octombrie 2007 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, prin care s-a respins actiunea formulată de Societatea de Utilaj Transport Azuga - S.A. în contradictoriu cu municipiul Bucuresti, prin primarul general, privind obligarea acestuia din urmă să elibereze un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren.

în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că legea nu îi pune la dispozitie o actiune împotriva notificantului, încălcându-i-se prin aceasta dreptul de acces la justitie. Totodată, arată că prevederile criticate suspendă dreptul de dispozitie asupra terenului până la solutionarea procedurilor administrative si judiciare.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a  civilă si pentru cauze cu minori si de familie consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 sunt constitutionale. În acest sens, arată că acestea nu sunt de natură să îngrădească posibilitatea părtilor interesate de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor sau intereselor lor legitime si, totodată, sunt în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, în urma adoptării Legii nr. 247/2005, în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul continut: „Sub sanctiunea nulitătii absolute, până la solutionarea procedurilor administrative si, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locatia de gestiune, asocierea în participatiune, ipotecarea, locatiunea, precum si orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chirias, schimbarea destinatiei, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri si/sau constructii notificate potrivit prevederilor prezentei legi."

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si ale art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 reglementează sanctiunea nulitătii absolute a tuturor actelor juridice de înstrăinare sau grevare cu sarcini a bunurilor imobile notificate potrivit prezentei legi până la solutionarea procedurilor administrative sau judiciare generate de această lege.

Curtea constată că această interdictie temporară de înstrăinare sau grevare cu sarcini, până la solutionarea procedurilor administrative sau judiciare, a terenurilor si/sau a constructiilor pentru care s-au formulat notificări persoanelor juridice detinătoare are ca scop stabilitatea raporturilor juridice si siguranta circuitului civil. De altfel, prevederile de lege criticate sunt în deplin acord cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Prin reglementarea prevederilor imperative ale art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 este evidentă intentia legiuitorului de a preveni aparitia unor situatii juridice neclare cu privire la bunurile imobile notificate potrivit prevederilor acestei legi, care fac obiectul unor proceduri administrative sau judiciare de restituire.

De asemenea, în prezenta cauză, Curtea nu poate retine nici încălcarea dreptului de acces liber la justitie. Mai mult, autorul a beneficiat de acest drept prin formularea actiunii având ca obiect obligarea municipiului Bucuresti de a elibera un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în cauză, împrejurarea că instanta de judecată s-a pronuntat luând în considerare prevederile imperative ale art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 nu poate fi retinută ca o încălcare a dispozitiilor constitutionale privind liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Societatea de Utilaj Transport Azuga - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 7.980/299/2007 (1.657/2008) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a  civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela lonescu

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI AGENTIA NATIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping

 

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului în sport, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 11 alin. (4) din Regulamentul de organizare si functionare a Agentiei Nationale Anti-Doping, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.522/2006, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 11 din Legea nr. 227/2006, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale Anti-Doping nr. 27/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 10 aprilie 2007, precum si Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului pentru stabilirea sanctiunilor, aprobat prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale Anti-Doping nr. 28/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 10 aprilie 2007, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping,

Dan Gabriel Nichita

 

Bucuresti, 12 mai 2009.

Nr. 46.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping

 

CAPITOLUL I

Cadru legislativ

 

Art. 1. - Agentia Natională Anti-Doping, denumită în continuare Agentia, prin Comisia de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, organizează procedura de audiere pentru sportivul sau personalul asistent al acestuia, învinuit de una dintre încălcările reglementărilor anti-doping, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului în sport, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Comisia de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, denumită în continuare Comisia de audiere, se constituie în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 227/2006, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Organizare

 

Art. 3. - Comisia de audiere este formată din 9 membri, numiti prin ordin al presedintelui Agentiei, după cum urmează:

a) presedintele Agentiei, care este si presedintele Comisiei de audiere;

b) vicepresedintele Agentiei;

c) directorul Directiei juridice si resurse umane din cadrul Agentiei;

d) 3 reprezentanti ai Secretariatului General al Guvernului;

e) un reprezentant al Ministerului Tineretului si Sportului;

f) un reprezentant al Comitetului Olimpic si Sportiv Român;

g) un reprezentant al federatiei sportive nationale la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimată.

Art. 4. - (1) Durata mandatului membrilor Comisiei de audiere prevăzuti la art. 3 lit. a)-f) este de un an, cu posibilitatea reînnoirii acestuia, la propunerea institutiilor din care fac parte.

(2) Cu 30 de zile înainte de data încheierii mandatului prevăzut la alin. (1), Agentia va declansa procedura de numire a noilor membri, conform prevederilor art. 3.

(3) Mandatul reprezentantului federatiei sportive nationale prevăzut la art. 3 lit. g) durează până la pronuntarea deciziei de către Comisia de audiere, conform art. 25. Reprezentantul federatiei sportive nationale, la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimată, se numeste cu minimum 14 zile calendaristice înainte de data sedintei Comisiei de audiere.

Art. 5. - Membrii Comisiei de audiere trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) să fie cetăteni români cu domiciliul în România;

b) să aibă capacitate deplină de exercitiu;


c) să aibă o bună reputatie si pregătire profesională;

d) să nu fi suferit condamnări pentru infractiuni săvârsite cu intentie.

Art. 6. - (1) Mandatul membrilor Comisiei de audiere încetează înainte de termen, în următoarele situatii:

a) renuntarea la calitatea de membru;

b) transferarea în cadrul altei autorităti sau institutii publice;

c) prin revocare de către institutia care i-a desemnat;

d) neîndeplinirea obligatiilor ce le revin în raport cu obiectivele Agentiei;

e) deces.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) se numeste un nou reprezentant, al cărui mandat durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost numit.

Art. 7. - (1) Pentru asigurarea conditiilor organizatorice necesare desfăsurării activitătii Comisiei de audiere, activitatea de secretariat este asigurată de către personalul anume desemnat prin ordin al presedintelui Agentiei.

(2) Secretarul Comisiei de audiere nu are calitatea de membru si nu are drept de vot.

 

CAPITOLULUI

Functionare

 

Art. 8. - Comisia de audiere se întruneste la solicitarea presedintelui.

Art. 9. - Convocarea membrilor Comisiei de audiere se face în scris, cu minimum 10 zile calendaristice înainte de data sedintei, prin grija secretariatului, care va transmite fiecărui membru invitatia de participare.

Art. 10. - Sedintele Comisiei de audiere nu sunt publice.

Art. 11. - Sedintele Comisiei de audiere sunt conduse de presedinte, iar în lipsa acestuia, de către decanul de vârstă dintre ceilalti membri prezenti.

Art. 12. - (1) Comisia de audiere este legal întrunită în prezenta a minimum 5 membri, iar deciziile se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul presedintelui sau, în absenta acestuia, cel al înlocuitorului de drept care conduce sedinta este hotărâtor.

(3) În situatia în care nu este întrunit cvorumul necesar prevăzut la alin. (1), sedinta se amână pentru cel mult 10 zile calendaristice.

(4) Decizia adoptată este obligatorie pentru toti membrii Comisiei de audiere, membrii care au votat împotrivă putându-si consemna opinia separată în procesul-verbal al sedintei respective.

(5) Membrii Comisiei de audiere îsi exercită mandatul potrivit legii. Ei răspund pentru activitatea lor în mod solidar, cu exceptia celor absenti si a celor care au votat împotriva unei decizii si au consemnat opinia separată în procesul-verbal.

Art. 13. - Pentru fiecare sedintă a Comisiei de audiere se întocmeste câte un proces-verbal ce se consemnează în registrul de procese-verbale, fiecare proces-verbal fiind semnat de membrii prezenti la sedintă, de sportiv ori de persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping si/sau reprezentantul acestora, de martorii audiati în cauză, precum si de secretar. Registrul de procese-verbale se păstrează la secretariatul Comisiei de audiere.

Art. 14. - (1) Secretariatul Comisiei de audiere tine o evidentă strictă a documentatiei aferente fiecărui caz analizat, a proceselor-verbale întocmite în cadrul sedintelor acesteia, a deciziilor luate, precum si a celorlalte documente depuse la Comisia de audiere sau emise de aceasta.

(2) Documentele mentionate la alin. (1) se arhivează potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 15. - Pentru îndeplinirea atributiilor legale, Comisia de audiere emite decizii, sub semnătura presedintelui, cu respectarea dispozitiilor prezentului regulament.

 

CAPITOLUL IV

Atributii

 

Art. 16. - Presedintele Comisiei de audiere are următoarele atributii principale:

a) stabileste locul, data si ora când au loc sedintele Comisiei de audiere;

b) verifică existenta cvorumului necesar pentru luarea deciziilor, la deschiderea sedintelor;

c) conduce sedintele Comisiei de audiere;

d) coordonează activitatea Comisiei de audiere si a secretariatului acesteia;

e) reprezintă Comisia de audiere în fata conducătorului Agentiei, a altor autorităti sau institutii publice, în fata oricărei alte persoane fizice sau juridice, precum si, împreună cu directorul Directiei juridice si resurse umane, în fata Comisiei de apel.

Art. 17. - Principalele atributii ale secretariatul Comisiei de audiere sunt:

a) întocmirea dosarului cauzei si înregistrarea actelor acestuia;

b) convocarea membrilor Comisiei de audiere, la solicitarea presedintelui;

c) punerea la dispozitia membrilor a documentelor ce fac obiectul întrunirilor (pe suport hârtie sau electronic, după caz);

d) redactarea proceselor-verbale a sedintelor si a deciziilor emise;

e) comunicarea deciziei adoptate sportivilor si/sau personalului asistent al sportivilor, clubului la care acesta este legitimat, federatiei sportive nationale responsabile, Ministerului Tineretului si Sportului, Comitetului Olimpic si Sportiv Român, federatiei internationale responsabile, precum si Agentiei Mondiale Anti-Doping;

f) păstrarea si arhivarea documentelor în conformitate cu prevederile art. 13 si 14;

g) îndeplinirea oricăror alte sarcini stabilite în cadrul sedintelor si dispuse de presedinte sau, în absenta acestuia, de înlocuitorul de drept.

 

CAPITOLUL V

Confidentialitatea informatiilor

 

            Art. 18. - (1) Membrii Comisiei de audiere au obligatia de a păstra confidentialitatea cu privire la orice activitate legată de caz, precum si la orice informatie aflată în cursul procedurii de audiere.

            (2) Membrii Comisiei de audiere semnează declaratii de confidentialitate.

 

CAPITOLUL VI

Procedura de audiere

 

Art. 19. - Procedura de audiere se desfăsoară cu respectarea următoarelor principii:

a) organizarea audierii într-un interval de cel mult 21 de zile calendaristice, cu respectarea echitătii si impartialitătii;

b) dreptul de a fi reprezentat pe cheltuiala proprie a persoanei;

c) dreptul de a fi informat corect si la timp despre învinuirea adusă de încălcare a reglementărilor anti-doping;

d) dreptul de a se apăra în fata învinuirii aduse de încălcare a reglementărilor anti-doping si fată de consecintele decurgând din aceasta;

e) dreptul fiecărei părti de a prezenta probe, de a chema si a interoga martori, acceptarea mărturiei sub forma declaratiei scrise fiind la latitudinea Comisiei de audiere;

f) dreptul persoanei la un interpret pe durata audierii, desemnat de Comisia de audiere care dispune si asupra responsabilitătii costurilor acestuia;

g) dreptul la o decizie în formă scrisă, motivată, datată si comunicată într-un timp rezonabil.


Art. 20. - (1) In cazul unei încălcări a reglementărilor anti­doping, Agentia sesizează Comisia de audiere. Presedintele Comisiei de audiere stabileste data, ora si locul când va avea loc sedinta de audiere.

(2) Agentia informează de îndată sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping asupra întrunirii Comisiei de audiere, notificarea cuprinzând elementele prevăzute la art. 62 alin. (2) din Normele metodologice privind organizarea si desfăsurarea controlului doping, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.592/2006.

(3) Agentia informează totodată si clubul la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată, federatia sportivă natională responsabilă, Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic si Sportiv Român, federatia internatională responsabilă si Agentia Mondială Anti-Doping.

Art. 21. - La solicitarea presedintelui Comisiei de audiere, secretariatul convoacă membrii acesteia pentru data, ora si locul stabilite.

Art. 22. - După deschiderea sedintei, dacă cerintele de cvorum sunt îndeplinite, sportivul ori persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping, precum si reprezentantul acestora, după caz, au obligatia de a se legitima si de a da alte date necesare pentru stabilirea situatiei personale.

Art. 23. - (1) Presedintele Comisiei de audiere aduce la cunostintă sportivului ori persoanei suspectate de încălcarea reglementărilor anti-doping si/sau reprezentantului acestora, după caz, fapta care face obiectul audierii. De asemenea, i se aduc la cunostintă si drepturile de care beneficiază pe parcursul întregului proces de audiere.

(2) Sportivul ori persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping si/sau reprezentantul acestora sunt întrebati cu privire la probele pe care înteleg să le propună în apărarea lor si apoi sunt invitati să declare tot ce stiu referitor la cauză.

(3) După ce sportivul ori persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping si/sau reprezentantul acestora au declarat ce stiu referitor la cauză, membrii Comisiei de audiere pot pune întrebări si, după caz, pot interoga martorii propusi.

(4) Aspectele dezbătute în cadrul sedintei Comisiei de audiere vor fi consemnate în procesul-verbal de sedintă, înregistrat si semnat potrivit prevederilor art. 13.

(5) Sportivul ori persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping are dreptul să dea o declaratie scrisă prin care recunoaste sau infirmă acuzatia ce i se aduce.

Art. 24. - (1) În cazul în care sportivul si/sau reprezentantul acestuia solicită efectuarea contraexpertizei, prin analiza probei B, se va face mentiune despre aceasta în procesul-verbal de sedintă, iar luarea unei decizii de către Comisia de audiere se va amâna până la aflarea rezultatelor contraexpertizei.

(2) În cazul în care sportivul si/sau reprezentantul acestuia renuntă la efectuarea contraexpertizei, au obligatia de a da o declaratie scrisă în acest sens. Dacă acestia refuză să dea declaratie scrisă, refuzul se consemnează în procesul-verbal de sedintă.

(3) Efectuarea contraexpertizei se va face în conditiile si la termenele prevăzute la art. 63 alin. (2)-(7) din Normele metodologice privind organizarea si desfăsurarea controlului doping, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.592/2006.

(4) După primirea rezultatului contraexpertizei, Agentia sesizează Comisia de audiere, care se va reuni cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

Art. 25. - După analizarea documentelor si probelor existente la dosarul cauzei, a declaratiilor si, după caz, a rezultatului contraexpertizei (indiferent dacă acesta confirmă sau infirmă rezultatul probei A), în baza procesului-verbal de sedintă, Comisia de audiere, printr-o decizie scrisă si motivată, se pronuntă asupra reglementării anti-doping încălcate si sanctiunii

aplicabile ori asupra nevinovătiei sportivului sau persoanei suspectate de încălcarea reglementărilor anti-doping, după caz, cu respectarea dispozitiilor art. 12 alin. (1) si (4).

Art. 26. - Decizia Comisiei de audiere trebuie să contină următoarele elemente, sub sanctiunea nulitătii:

a) data, ora si locul unde s-a desfăsurat sedinta Comisiei de audiere;

b) datele de identificare ale sportivului ori ale personalului asistent al acestuia care se face vinovat de o încălcare a reglementărilor anti-doping, precum si ale reprezentantului acestora, dacă este cazul;

c) fapta care constituie încălcarea reglementărilor anti­doping;

d) sanctiunea stabilită pentru fapta respectivă;

e) termenul în care poate fi contestată decizia Comisiei de audiere si organismul competent să solutioneze contestatia conform legii;

f) data de la care începe să curgă sanctiunea aplicată sportivului si/sau personalului asistent al acestuia;

g) data si numărul deciziei;

h) semnătura presedintelui Comisiei de audiere.

Art. 27. - (1) Decizia Comisiei de audiere se comunică sportivului sau persoanei care a încălcat reglementarea anti­doping, după caz, clubului la care acestia sunt legitimati, federatiei sportive nationale responsabile, Ministerului Tineretului si Sportului, Comitetului Olimpic si Sportiv Român, federatiei internationale responsabile si Agentiei Mondiale Anti-Doping, în cel mult 10 zile calendaristice de la data pronuntării ei.

(2) Comunicarea deciziei se face cu confirmare de primire.

(3) Decizia poate fi înmânată si personal sportivului sau persoanei vinovate de încălcarea reglementărilor anti-doping ori reprezentantului acestora, sub semnătura certificată de secretarul Comisiei de audiere, cu precizarea datei înmânării.

(4) Dovezile de comunicare se depun la dosarul cauzei. Art. 28. - (1) Aspectele dezbătute în cadrul sedintei

Comisiei de audiere sunt consemnate în procesul-verbal de sedintă, semnat de toti membrii acesteia.

(2) Procesul-verbal de sedintă va cuprinde:

a) componenta nominală a Comisiei de audiere, locul si data întrunirii membrilor;

b) locul si data pronuntării deciziei;

c) numele părtilor, domiciliul sau resedinta lor ori, după caz, denumirea si sediul, precum si numele reprezentantilor părtilor si ale celorlalte persoane care au participat la procedura în fata Comisiei de audiere;

d) o scurtă descriere a desfăsurării sedintei;

e) opinia separată a membrilor care au votat împotrivă, dacă este cazul, cu indicarea considerentelor pe care aceasta se sprijină;

f) semnăturile membrilor prezenti.

(3) La cererea sportivului sau a persoanei vinovate de încălcarea reglementărilor anti-doping ori a reprezentantului acestora, precum si a structurilor sportive responsabile, se comunică o copie de pe procesul-verbal de sedintă.

Art. 29.- În caz de neprezentare nejustificată a sportivului ori a persoanei suspectate de încălcarea reglementărilor anti­doping sau a reprezentantului acestuia/acesteia la sedinta Comisiei de audiere, aceasta decide în lipsă, conform prevederilor prezentului regulament. La cererea motivată, depusă cu cel putin 5 zile calendaristice înainte de data întrunirii Comisiei de audiere, sau în situatii de fortă majoră, procedura de audiere poate fi amânată o singură dată pentru maximum 10 zile calendaristice.

Art. 30. - (1) În aplicarea prevederilor art. 271 din Legea nr. 227/2006, cu modificările si completările ulterioare, audierea provizorie se desfăsoară la solicitarea presedintelui Agentiei, în regim de urgentă, în fata Comisiei de audiere.


(2) Contestatia formulată împotriva deciziei de suspendare provizorie, conform art. 484 din Legea nr. 227/2006 din prezentul regulament, suspendă procedura în fata Comisiei de audiere.

Art. 31. - Decizia Comisiei de audiere, luată în conformitate cu prevederile art. 25 din prezentul regulament, si ale art. 35 alin. (41) din Legea nr. 227/2006 din prezentul regulament, precum si decizia conform căreia Comisia de audiere nu are competentă pentru a judeca o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping, pot fi contestate în conformitate cu dispozitiile art. 481 si 483 din aceeasi lege, după caz.

Art. 32. - (1) Sanctiunea aplicată sportivului si/sau personalului asistent al acestuia curge de la data emiterii deciziei Comisiei de audiere.

(2) Perioadele de suspendare provizorie se deduc din perioada totală de suspendare.

(3) În cazul întârzierii pronuntării deciziei de suspendare din motive neimputabile sportivului, Comisia de audiere poate decide ca perioada de suspendare să curgă de la data prelevării probelor biologice.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 33. - (1) Responsabilitatea aplicării sanctiunilor revine federatiilor sportive nationale.

(2) În aplicarea sanctiunilor sportivilor sau personalului asistent al sportivilor, federatiile sportive nationale trebuie să respecte prevederile legale în vigoare, precum si reglementările internationale în domeniu, în conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 227/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 34. - În cazul unei încălcări a reglementărilor anti­doping, Comisia de audiere poate fi sesizată si de federatiile sportive internationale, procedura de audiere si aplicarea sanctiunilor urmând a se efectua cu respectarea prevederilor prezentului regulament, ce se completează cu reglementările internationale în domeniu.

Art. 35. - Prevederile prezentului regulament se completează cu orice alte dispozitii legale care privesc organizarea unei audieri echitabile.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI AGENTIA NATIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei de apel

 

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului în sport, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 11 alin. (4) din Regulamentul de organizare si functionare a Agentiei Nationale Anti-Doping, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.522/2006, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 11 din Legea nr. 227/2006,

 

presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping emite prezentul ordin.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de apel, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de apel, aprobat prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale Anti-Doping nr. 60/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 1 iunie 2007, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping,

Dan Gabriel Nichita

 

Bucuresti, 12 mai 2009.

Nr. 47.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Comisiei de apel

 

CAPITOLUL I

Cadru legislativ

 

Art. 1. - Agentia Natională Anti-Doping, denumită în continuare Agentia, organizează procedura de solutionare a contestatiilor formulate împotriva deciziilor prevăzute la art. 47 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea

dopajului în sport, cu modificările si completările ulterioare, în conformitate cu dispozitiile art. 481 si 484 din aceeasi lege.

Art. 2. - Procedura solutionării contestatiilor se desfăsoară în fata Comisiei de apel, denumită în continuare Comisia, care se constituie în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 227/2006, cu modificările si completările ulterioare.


 

CAPITOLUL II

Organizare

 

Art. 3. - (1) Comisia este formată din 5 membri, reprezentanti ai autoritătilor publice fără atributii în activitatea sportivă, desemnati de acestea.

(2) Membrii Comisiei sunt numiti prin ordin al presedintelui Agentiei.

Art. 4. - (1) Durata mandatului de membru al Comisiei este de un an, cu posibilitatea reînnoirii acestuia, la propunerea institutiei din care face parte.

(2) Cu 30 de zile înainte de data încheierii mandatului, Agentia va declansa procedura de numire a noilor membri, conform art. 3.

Art. 5. - Membrii Comisiei trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) să fie cetăteni români cu domiciliul în România;

b) să aibă capacitate deplină de exercitiu;

c) să aibă o bună reputatie si pregătire profesională;

d) să nu fi suferit condamnări pentru infractiuni săvârsite cu intentie;

e) să aibă studii superioare juridice de lungă durată, atestate în conditiile legii.

Art. 6. - (1) Mandatul membrilor Comisiei încetează înainte de termen în următoarele situatii:

a) renuntarea la calitatea de membru;

b) transferarea în cadrul altei autorităti sau institutii publice;

c) prin revocare de către institutia care i-a desemnat;

d) neîndeplinirea obligatiilor ce le revin în raport cu obiectivele Agentiei;

e) deces.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) se numeste un nou reprezentant, al cărui mandat durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost numit.

Art. 7. - (1) Pentru asigurarea conditiilor organizatorice necesare desfăsurării activitătii Comisiei, activitatea de secretariat este asigurată de către personalul anume desemnat prin ordin al presedintelui Agentiei.

(2) Secretarul Comisiei nu are calitatea de membru si nu are drept de vot.

 

CAPITOLULUI

Functionare

 

Art. 8. - (1) Comisia se întruneste la solicitarea presedintelui.

(2) Presedintele Comisiei se desemnează din rândul membrilor, cu votul majoritătii acestora, pe o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea desemnării consecutive.

Art. 9. - Convocarea membrilor Comisiei se face în scris, prin grija secretariatului, care va transmite fiecărui membru invitatia de participare.

Art. 10. - Sedintele Comisiei nu sunt publice.

Art. 11. - Sedintele Comisiei sunt conduse de presedinte, iar în lipsa acestuia, de către decanul de vârstă dintre ceilalti membri prezenti.

Art. 12. - (1) Comisia este legal întrunită în prezenta a minimum 3 membri, iar deciziile se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti.

(2) In caz de egalitate de voturi, votul presedintelui sau, în absenta acestuia, cel al înlocuitorului de drept care conduce sedinta este hotărâtor.

(3) În situatia în care nu este întrunit cvorumul necesar prevăzut la alin. (1), sedinta se amână pentru cel mult 10 zile calendaristice.

(4) Decizia adoptată este obligatorie pentru toti membrii Comisiei, membrii care au votat urmând a-si consemna opinia separată în procesul-verbal al sedintei respective.

(5) Membrii Comisiei îsi exercită mandatul potrivit legii. Ei răspund pentru activitatea lor în mod solidar, cu exceptia celor absenti si a celor care au votat împotriva unei decizii si au consemnat opinia separată în procesul-verbal.

Art. 13. - Pentru fiecare sedintă a Comisiei se întocmeste câte un proces-verbal ce se consemnează în registrul de procese-verbale, fiecare proces-verbal fiind semnat de membrii prezenti la sedintă, de contestator si/sau de reprezentantul acestuia, precum si de secretar. Registrul de procese-verbale se păstrează la secretariatul Comisiei.

Art. 14. - (1) Secretariatul Comisiei tine o evidentă strictă a documentatiei aferente fiecărui caz analizat, a proceselor-verbale întocmite în cadrul sedintelor acesteia, a deciziilor luate, precum si a celorlalte documente depuse la Comisie sau emise de aceasta.

(2) Documentele mentionate la alin. (1) se arhivează potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 15. - Pentru îndeplinirea atributiilor legale, Comisia emite decizii, sub semnătura presedintelui, cu respectarea dispozitiilor prezentului regulament.

 

CAPITOLUL IV

Atributii

 

Art. 16. - Comisia are următoarele atributii principale:

a) cercetează aspectele pentru care a fost sesizată;

b) dispune mentinerea, modificarea, completarea sau anularea deciziilor Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, a Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic ori a Agentiei, după caz;

c) dispune orice măsură necesară pentru justa solutionare a cauzei pentru care a fost sesizată.

Art. 17. - Presedintele Comisiei are următoarele atributii principale:

a) stabileste locul, data si ora când au loc sedintele Comisiei;

b) verifică existenta cvorumului necesar pentru luarea deciziilor, la deschiderea sedintelor;

c) conduce sedintele Comisiei;

d) coordonează activitatea Comisiei si a secretariatului acesteia;

e) reprezintă Comisia în fata altor autorităti sau institutii publice, precum si în fata oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Art. 18. - Principalele atributii ale secretariatului Comisiei sunt:

a) înregistrarea contestatiei;

b) convocarea, la solicitarea presedintelui, a membrilor Comisiei, a reprezentantului Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat


reglementările anti-doping, a Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic sau a Agentiei, după caz, a contestatorului si, dacă este cazul, a persoanelor ce urmează să fie audiate;

c) punerea la dispozitia membrilor a documentelor ce fac obiectul întrunirilor (pe suport hârtie sau electronic, după caz);

d) redactarea proceselor-verbale ale sedintelor si a deciziilor emise;

e) comunicarea deciziei adoptate contestatorului, clubului la care acesta este legitimat, federatiei sportive nationale responsabile, Ministerului Tineretului si Sportului, Comitetului Olimpic si Sportiv Român, federatiei internationale responsabile, precum si Agentiei Mondiale Anti-Doping, după caz;

f) păstrarea si arhivarea documentelor în conformitate cu prevederile art. 13 si 14;

g) îndeplinirea oricăror altor sarcini stabilite în cadrul sedintelor si dispuse de presedinte sau, în absenta acestuia, de înlocuitorul de drept.

 

CAPITOLUL V

Confidentialitatea informatiilor

 

            Art. 19. - (1) Membrii Comisiei au obligatia de a păstra confidentialitatea cu privire la orice activitate legată de caz, precum si la orice informatie aflată în cursul procedurii de stabilire a sanctiunilor.

            (2) Membrii Comisiei semnează declaratii de confidentialitate.

 

CAPITOLUL VI

Procedura de solutionare a contestatiilor

 

Art. 20. - Procedura de solutionare a contestatiilor se desfăsoară cu respectarea următoarelor principii:

a) dreptul la o audiere echitabilă si impartială;

b) dreptul persoanei de a fi reprezentată pe cheltuiala sa;

c) dreptul la o decizie în formă scrisă, motivată, datată, redactată si comunicată într-un timp rezonabil.

Art. 21. - (1) Pot fi contestate deciziile prevăzute la art. 47 din Legea nr. 227/2006, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Deciziile contestate îsi păstrează efectele pe durata desfăsurării procedurii de solutionare a contestatiei, cu exceptia situatiei în care Comisia decide suspendarea efectelor acestora, în cazuri temeinic justificate.

Art. 22. - (1) Sesizarea Comisiei se face prin depunerea si înregistrarea contestatiei la secretariatul Agentiei.

(2) Agentia va transmite de îndată contestatia secretariatului Comisiei, care va verifica dacă aceasta îndeplineste cerintele prevăzute la art. 23. Dacă este cazul, contestatorului i se pune în vedere să completeze sau să modifice de îndată contestatia, în cazul în care contestatia a fost primită prin postă, contestatorului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu mentiunea că urmează să facă completările sau modificările necesare în cel mai scurt timp posibil.

Art. 23. - (1) Contestatia va cuprinde în mod obligatoriu:

a) numele, prenumele, domiciliul sau resedinta, precum si calitatea contestatorului, iar pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor. Se vor mentiona totodată numărul certificatului de identitate sportivă, dacă este cazul, numărul de telefon, de fax si adresa de e-mail;

b) numele si calitatea celui care reprezintă partea în litigiu;

c) decizia contestată;

d) obiectul contestatiei;

e) motivele contestatiei;

f) arătarea dovezilor pe care se sprijină contestatia;

g) precizarea numelui si domiciliului martorilor, în cazul în care se solicită proba cu martori;

h) data si semnătura contestatorului.

(2) Lipsa mentiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) si h) atrage clasarea contestatiei.

Art. 24. - (1) La primirea contestatiei, respectiv după completarea sau modificarea acesteia potrivit art. 22 alin. (2), secretariatul Comisiei informează presedintele acesteia, care fixează termenul pentru întrunirea membrilor în vederea solutionării contestatiei.

(2) Termenul stabilit pentru întrunirea membrilor Comisiei nu poate fi mai mare de 15 zile de la data depunerii sau completării ori modificării contestatiei, după caz.

(3) La solicitarea presedintelui Comisiei, secretariatul convoacă membrii Comisiei, părtile, respectiv reprezentantul Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic sau a Agentiei, după caz, si contestatorul, pentru data, ora si locul stabilite. Totodată, vor fi convocate si persoanele desemnate ca martori, dacă este cazul.

(4) Notificarea datei stabilite pentru solutionarea contestatiei se face în scris, cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Art. 25. - (1) Dacă contestatorul, până la data stabilită pentru solutionarea contestatiei, renuntă în scris la aceasta, membrii Comisiei se vor întruni la data stabilită pentru a lua act de renuntare.

(2) Dacă contestatorul renuntă la contestatie în cadrul dezbaterilor, acesta are obligatia de a da o declaratie scrisă în acest sens.

(3) Renuntarea se consemnează în procesul-verbal de sedintă, contestatia urmând a fi clasată.

Art. 26. - (1) Procedura de solutionare a contestatiei se desfăsoară în prezenta părtilor.

(2) Dacă una dintre părti, desi legal notificată, nu se prezintă la sedinta Comisiei, aceasta decide în lipsă, conform prevederilor prezentului regulament.

(3) În cazul în care Comisia apreciază ca fiind necesară prezenta la dezbateri a părtii lipsă, aceasta poate stabili un nou termen de solutionare a contestatiei, cu notificarea părtii în cauză. Termenul nu poate fi mai mare de 10 zile calendaristice.

Art. 27. - (1) După deschiderea sedintei, dacă cerintele de cvorum sunt îndeplinite, presedintele Comisiei verifică dacă a fost formulată în termen contestatia. În caz contrar, Comisia decide respingerea contestatiei ca tardiv formulată.

(2) În cazul în care contestatia a fost formulată în termen, presedintele Comisiei acordă cuvântul părtilor în vederea sustinerii contestatiei, prezentării probelor utile solutionării acesteia, aflate în legătură directă cu aceasta.

(3) Membrii Comisiei pot pune întrebări si, după caz, pot interoga martorii propusi.

Art. 28. - (1) După încheierea dezbaterilor, Comisia se pronuntă în sedintă secretă, printr-o decizie scrisă si motivată, cu respectarea dispozitiilor art. 12 alin. (1), (2) si (4).

(2) Decizia Comisiei este obligatorie.

Art. 29. - Comisia verifică motivele contestatiei si temeinicia deciziei contestate pe baza documentelor si materialelor aflate la dosarul cauzei, precum si a probelor noi depuse.

Art. 30. - Solutionând contestatia, Comisia poate decide:


a) respingerea contestatiei si mentinerea deciziei contestate, dacă contestatia a fost tardiv formulată ori dacă este nefondată;

b) admiterea contestatiei, cu modificarea, completarea sau desfiintarea deciziei contestate.

Art. 31. - Decizia Comisiei trebuie să contină următoarele elemente, sub sanctiunea nulitătii:

a) data, ora si locul unde s-a desfăsurat sedinta Comisiei;

b) obiectul contestatiei;

c) decizia contestată;

d) numele si prenumele părtilor prezente si ale celor care au lipsit, cu precizarea calitătii lor;

e) temeiurile de fapt si de drept care au dus, după caz, la admiterea sau respingerea contestatiei;

f) decizia luată de Comisie;

g) termenul de exercitare a căii de atac; h) data si numărul deciziei;

i) semnătura presedintelui Comisiei. Art. 32. - (1) Decizia se comunică părtilor în cel mult 15 zile calendaristice de la data pronuntării ei.

(2) Comunicarea deciziei se face cu confirmare de primire.

(3) Decizia poate fi înmânată si personal contestatorului ori reprezentantului acestuia, sub semnătura certificată de secretarul Comisiei, cu precizarea datei înmânării.

(4) Dovezile de comunicare se depun la dosarul cauzei. Art. 33. - (1) Aspectele dezbătute în cadrul sedintei

Comisiei sunt consemnate în procesul-verbal de sedintă, semnat de toti membrii acesteia, de secretar, contestator si/sau de reprezentantul acestuia.

(2) Procesul-verbal de sedintă va cuprinde:

a) componenta nominală a Comisiei, locul si data întrunirii membrilor;

b) locul si data pronuntării deciziei;

c) numele părtilor, domiciliul sau resedinta lor ori, după caz, denumirea si sediul, precum si numele reprezentantilor părtilor si ale celorlalte persoane care au participat la procedura în fata Comisiei;

d) sustinerile părtilor si declaratiile martorilor audiati;

e) opinia separată a membrilor care au votat împotrivă, dacă este cazul, cu precizarea considerentelor pe care aceasta se sprijină;

f) semnăturile membrilor prezenti, a secretarului Comisiei, contestatorului si/sau a reprezentantului acestuia.

(3) La cererea contestatorului, se comunică o copie de pe procesul-verbal de sedintă.