MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 446/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 446            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 29 iunie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 618 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 619 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 620 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

Decizia nr. 621 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

 

Decizia nr. 745 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 848 din 9 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

732. - Hotărâre privind înlocuirea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 40/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucuresti între A1-DN7 si DN2- A2"

 

733. - Hotărâre privind înlocuirea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 506/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Cluj Est"

 

744. - Hotărâre privind redobândirea cetăteniei române de către o persoană

 

745. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

            573. - Decizie privind eliberarea domnului Cristian Tarara din functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială

 

            574. - Decizie pentru numirea domnului Robert Constantin lonescu în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            2.244. - Ordin al ministrului culturii, cultelor si patrimoniului national privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa „A", în cadrul ansamblului monument istoric Cetatea Oradea din Piata Independentei nr. 41 (fostă str. Iancu de Hunedoara nr. 10), municipiul Oradea, judetul Bihor, a corpurilor de constructii F, H, O si P

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 618

din 28 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Constantin Gusman si Măria Gusman în Dosarul nr. 21.682/215/2007 al Tribunalului Dolj - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 26 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 21.682/215/2007, Tribunalul Dolj - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Constantin Gusman si Măria Gusman.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile criticate încalcă dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constitutie, în măsura în care permit restituirea în natură „indiferent în posesia cui se află". Desi textul foloseste notiunea de posesie, este evidentă trimiterea la dreptul de proprietate în continutul căruia intră si elementul posesie, astfel că se aduce atingere si dispozitiilor art. 44 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire".

Tribunalul Dolj - Sectia civilă apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată. Prevederile art. 9 din Legea nr. 10/2001 nu reprezintă o abatere de la principiile constitutionale privind ocrotirea proprietătii private, deoarece dreptul de proprietate renaste în favoarea fostilor proprietari sau a mostenitorilor acestora, în conditiile imperativ stabilite de lege.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră exceptia ca fiind neîntemeiată, apreciind că stabilirea unor măsuri reparatorii,

constând în restituirea în natură sau în echivalent pentru unele imobile, nu echivalează cu o expropriere sau confiscare, ci reprezintă rezultatul optiunii legiuitorului care se întemeiază pe dreptul pe care acesta îl are de a decide asupra modului de reparare a injustitiilor si a abuzurilor din legislatia trecută.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, texte de lege care au următorul continut: „Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire si libere de orice sarcini."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 si art. 44 alin. (1), (3) si (7).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat constituie expresia aplicării principiului general de drept al reparării în natură a prejudiciilor cauzate, statuând că restituirea imobilului preluat abuziv se realizează în starea în care acesta se află la data cererii de restituire si liber de orice sarcini.

Reglementând restituirea imobilului liber de sarcini, legiuitorul a creat un caz de stingere a sarcinilor care pot greva bunurile ce fac obiectul Legii nr. 10/2001, în acord cu finalitatea acestui act normativ, si anume repararea abuzurilor săvârsite în perioada comunistă în ceea ce priveste preluările de către stat a imobilelor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice private.

Solutia adoptată este cu atât mai echitabilă cu cât persoana îndreptătită la restituire, beneficiarul normei, nu este un succesor în drepturi al persoanei care detine bunul la momentul cererii de restituire. Astfel, în situatia în care detinătorul actual al imobilului a constituit o garantie reală asupra acestuia, pentru garantarea unei creante, aceasta se va stinge, în temeiul legii, ca efect al restituirii în natură a imobilului. Stingerea garantiei nu are semnificatia exonerării de răspundere a detinătorului imobilului fată de persoanele cu care acesta a intrat în raporturi juridice.


Pe de altă parte, Curtea constată că, desi textul de lege criticat contine sintagma „libere de orice sarcini", norma are incidentă numai asupra garantiilor reale, ca mijloace juridice accesorii unui raport juridic de obligatie, prin care creditorul îsi asigură posibilitatea realizării în natură a creantei sale prin afectarea unui bun al debitorului, apărându-se împotriva eventualei insolvabilităti a acestuia, iar nu si asupra sarcinilor, care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. Astfel, nu intră sub incidenta legii sarcinile izvorâte din servituti naturale sau legale, privind protectia mediului, sau asigurarea bunei vecinătăti, care au un regim juridic diferit, si ale căror efecte juridice continuă să se producă indiferent de succesiunea în timp a titularilor dreptului de proprietate asupra imobilului. Dreptul de servitute este un drept real principal, perpetuu, care se mentine atât timp cât există situatia care a determinat constituirea lui, respectiv cât există cele două imobile: primul, asupra căruia se grevează sarcina, si al doilea, pentru uzul si utilitatea căruia se constituie servitutea.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Constantin Gusman si Măria Gusman în Dosarul nr. 21.682/215/2007 al Tribunalului Dolj - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 619

din 28 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Faur" - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 1.095/300/2008, nr. 1.102/300/2008, nr. 898/300/2008, nr. 875/300/2008 si nr. 720/300/2008 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal se prezintă Liliana Vladu si Corina Ivan, reprezentate de avocat Ioana Adelina Popovici, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 16D/2009, nr. 17D/2009, nr. 130D/2009, nr. 131D/2009 si nr. 132D/2009, Curtea pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocatul prezent este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 17D/2009, nr. 130D/2009, nr. 131D/2009 si nr. 132D/2009 la Dosarul nr. 16D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Avocatul sustine respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate si depune note scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierile din 27 noiembrie 2008, pronuntate în dosarele nr. 1.095/300/2008 si nr. 1.102/300/2008, prin încheierile din 7 noiembrie 2008, pronuntate în dosarele nr. 720/300/2008 si nr. 875/300/2008, si prin încheierea din 12 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 898/300/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Faur" - S.A. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că prin aplicarea art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă la situatiile în care instanta de apel califică calea de atac din apel în recurs, ca urmare a incidentei unui text de lege sau a vreunei decizii prin care s-a admis un recurs în interesul legii survenite după formularea căii de atac si în timpul solutionării acesteia, se încalcă accesul liber la justitie al cetătenilor. Astfel, dispozitiile criticate sunt neconstitutionale prin raportare la recalificarea căii de atac, ulterior împlinirii termenului de exercitare a acesteia, întrucât se ajunge la situatia în care apelantul, care si-a exercitat drepturile si obligatiile conform dispozitiilor procedurale referitoare la apel (art. 282 si urm. din Codul de procedură civilă), să fie pus în imposibilitatea de a critica sentinta pronuntată de instanta de fond, prin declararea nulitătii recursului ca nemotivat în termen.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată, arătând că accesul liber la justitie este garantat de Constitutie si de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, însă acest drept se exercită cu respectarea legii. Impunerea unor conditii pentru exercitarea drepturilor procedurale nu constituie o îngrădire a accesului liber la justitie si nici o încălcare a egalitătii în drepturi a cetătenilor, ci se justifică în vederea stabilirii unei proceduri în cadrul căreia se porneste si se desfăsoară un proces în fata instantei de judecată, sanctiunea pentru nerespectarea acestei proceduri fiind prevăzută de lege.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată, arătând că motivele invocate nu privesc constitutionalitatea textului criticat, ci modul de interpretare si de aplicare de către instantă a textului în discutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 3021 alin. 1 lit. c): „Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitătii, următoarele mentiuni:

c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul si dezvoltarea lor sau, după caz, mentiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;";

- Art. 303 alin. 1: „Recursul se va motiva prin însăsi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs."

In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor si art. 21 privitoare la accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Cu privire la constitutionalitatea art. 3021 alin. 1 lit. c), Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, iar prin Decizia nr. 364 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 16 septembrie 2005, a constatat că, „dincolo de semnificatia esentială a acestor mentiuni pentru buna administrare a justitiei în faza de atac a recursului, coroborarea reglementării criticate cu dispozitiile art. 287 si cu cele ale art. 316 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea are posibilitatea să complinească omisiunea lor până la prima zi de înfătisare, în cererea de apel si, prin extindere, si în aceea de recurs, se impune concluzia că dispozitiile legale deduse controlului nu contravin normelor constitutionale de referintă".

II. Referitor la art. 303 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă, care prevăd că recursul se va motiva prin însăsi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, Curtea constată că aceste prevederi nu contravin dispozitiilor constitutionale continute în art. 21.

Astfel, părtile pot indica motivele de recurs fie prin cererea de recurs, fie printr-un memoriu separat, arătând motivele de modificare sau casare a hotărârii atacate si dezvoltarea acestora. Faptul că termenul de depunere a acestor motive se socoteste de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, se justifică prin aceea că, în momentul cunoasterii solutiei, partea interesată poate aprecia dacă este sau nu util să declare recurs, însă motivarea acestuia nu poate fi făcută decât după redactarea integrală a hotărârii.

Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, solutia adoptată în precedent, precum si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Fată de criticile invocate de autorul exceptiei privind recalificarea căii de atac, ca urmare a incidentei unui text de lege sau a vreunei decizii prin care s-a admis un recurs în interesul legii survenite după formularea căii de atac si în timpul solutionării acesteia, Curtea retine că legile de procedură sunt, în principiu, de imediată aplicare. Referitor însă la hotărârea judecătorească, ea rămâne supusă conditiilor de fond si de formă stabilite de legea sub imperiul căreia a fost pronuntată, fără ca legea nouă să aibă vreo înrâurire asupra ei. Prin urmare si dreptul relativ la exercitarea căilor de atac rămâne fixat de legea în vigoare în momentul pronuntării, deoarece admisibilitatea unei căi de atac constituie o calitate inerentă a hotărârii si în aceste conditii nicio cale de atac nouă nu poate rezulta dintr-o lege posterioară, după cum nicio cale de atac existentă contra unei hotărâri nu poate fi desfiintată fără retroactivitate de către o lege posterioară.

Asa fiind, Curtea retine că instanta judecătorească este singura competentă a se pronunta cu privire la succesiunea în timp a normelor de procedură si a stabili norma aplicabilă în fiecare cauză dedusă judecătii.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Faur" - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 1.095/300/2008, nr. 1.102/300/2008, nr. 898/300/2008, nr. 875/300/2008 si nr. 720/300/2008 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 620

din 28 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, exceptie ridicată de Joita Tănase în Dosarul nr. 7.810/301/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 11 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul 7.810/301/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, exceptie ridicată de Joita Tănase.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prevederile art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 care fac obiectul sesizării de neconstitutionalitate nu constituie norme retroactive, asa cum arată instanta de fond si reclamantul, în lipsa unei prevederi legale exprese si derogatorii a legii noi, astfel încât nu poate fi primită aplicarea lor subiectivă asupra unor situatii juridice născute anterior adoptării acesteia. Norma criticată creează această confuzie, dar în aplicarea si interpretarea sa, raportat atât la norma constitutională, cât si la principiile generale de drept, trebuie subliniat faptul că exceptiile de la principiul neretroactivitătii legii civile trebuie să fie consacrate în mod expres, neechivoc în noua lege, ceea ce, în speta dedusă judecătii, nu este cazul. În ceea ce priveste norma prevăzută în art. 4 din ordonantă, încetarea de drept a raporturilor de locatiune constituie o dispozitie care vizează, neexplicit si confuz, situatii juridice din trecut, născute si aflate sub guvernarea Legii nr. 114/1996.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată. Textele de lege criticate stabilesc conditiile în care anumite categorii de personal din cadrul ministerelor sau al altor autorităti publice pot beneficia de locuintă de serviciu, fără ca respectarea acestor conditii să fie impusă de legiuitor, cu caracter retroactiv, unor fapte juridice născute anterior, ale căror efecte au încetat anterior intrării în vigoare a actului normativ examinat.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, Ordonanta de urgentă a


Guvernului nr. 80/2001 nu dispune pentru trecut, nu produce efecte pentru perioada anterioară, urmând a fi aplicată de la data intrării în vigoare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 iunie 2001, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 2: „(1) Pot beneficia de locuintă de serviciu, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, persoanele care ocupă functii de demnitate publică numite sau functii asimilate functiilor de demnitate publică, precum si secretarii generali, directorii generali si persoanele care sunt încadrate pe functii din cabinetul demnitarului în cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice.

(2) Nu beneficiază de locuintă de serviciu persoanele care au domiciliul sau detin în proprietate imobile cu destinatia de locuintă în municipiul Bucuresti.";

- Art. 4: „(1) Contractul de închiriere încetează de drept la data încetării calitătii care a determinat atribuirea locuintei de serviciu.

(2) La data rezilierii contractului de închiriere beneficiarul are obligatia de a preda locatorului imobilul în starea în care acesta se afla la momentul preluării, precum si de a suporta cheltuielile necesare pentru renovarea acestuia în cazul deteriorării din culpa sa."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 prevăd beneficiarii locuintelor de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" si a Regiei Autonome „Locato", în conditiile ordonantei de urgentă, prin derogare de la prevederile Legii locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Persoanele cărora li se pot atribui temporar imobile cu destinatia de locuintă de serviciu trebuie să îndeplinească cumulativ două conditii: prima este aceea ca să ocupe functii de demnitate publică numite sau functii asimilate functiilor de demnitate publică sau să detină functiile de secretari generali, directori generali sau functii din cabinetul demnitarului în cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, iar cea de-a doua conditie o constituie interdictia de a avea domiciliul sau de a detine în proprietate imobile cu destinatia de locuintă în municipiul Bucuresti. Potrivit legii, îndeplinirea celor două conditii nu dă nastere, în patrimoniul persoanei respective, dreptului de a beneficia de o locuintă de serviciu, ci numai vocatiei de a beneficia de o astfel de locuintă, în limita fondului locativ existent.

Dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 prevăd conditia de reziliere a contractului de închiriere, si anume pierderea calitătii care a determinat atribuirea locuintei de serviciu. Beneficiarul are obligatia de a preda locatorului imobilul în starea în care acesta se afla la momentul preluării, precum si de a suporta cheltuielile necesare pentru renovarea acestuia în cazul deteriorării din culpa sa.

Analizând textele de lege criticate din perspectiva principiului neretroactivitătii legii civile, Curtea retine că formula redactională a prevederilor art. 2 si art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu contine în sine nicio dispozitie cu caracter retroactiv, textul urmând a-si găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a ordonantei. Cât priveste determinarea situatiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum si a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenta exclusivă a instantelor judecătoresti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, exceptie ridicată de Joita Tănase în Dosarul nr. 7.810/301/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 621

din 28 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, exceptie ridicată de Constantin Cristian Cioacă în Dosarul nr. 10.965/280/2008 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 19 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10.965/280/2008, Judecătoria Pitesti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, exceptie ridicată de Constantin Cristian Cioacă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că dispozitiile de lege criticate, fiind redactate ambiguu, sunt susceptibile de a genera solutii arbitrare ale instantelor de judecată, de natură a aduce atingere drepturilor constitutionale care garantează exercitarea autoritătii părintesti. Prin aplicarea normei criticate, hotărârea pronuntată de instantă dă posibilitatea bunicilor materni de a continua relatiile personale cu copilul minor, împrejurare ce aduce prejudicii ireparabile sănătătii psihice a acestuia din urmă, din cauza agresiunilor psihice la care este supus prin acuzatiile pe care bunicii le aduc tatălui cu privire la săvârsirea faptei de omor asupra mamei. Or, dreptul la integritate psihică este ocrotit si considerat de valoare constitutională, omul fiind conceput, sub aspect juridic, ca un complex de elemente în care psihicul si fizicul nu pot fi despărtite. Asa fiind, nimeni nu poate să se amestece în viata intimă, familială sau privată a persoanei, fără consimtământul acesteia liber exprimat, autoritătile publice având obligatia de a lua toate măsurile posibile si rezonabile pentru a ocroti acest drept.

Pe de altă parte, dispozitiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 aduc atingere si dreptului copiilor la un regim special de protectie, drept care nu poate fi efectiv decât prin îndeplinirea obligatiei constitutionale a părintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea minorilor si de a trata cu responsabilitate dezvoltarea psihică sănătoasă a acestora.

Judecătoria Pitesti - Sectia civilă consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozitiile legale criticate se încadrează în spiritul prevederilor constitutionale invocate, cât si al prevederilor art. 8 din Conventia cu privire la drepturile copilului, potrivit căruia statul este obligat să respecte dreptul copilului de a-si păstra identitatea, inclusiv cetătenia, numele si relatiile familiale astfel cum sunt recunoscute de lege, fără nicio imixtiune legală.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră exceptia ca neîntemeiată, dispozitiile legale criticate respectând normele constitutionale cu privire la protectia si promovarea dreptului copilului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 557 din 23 iunie 2004, texte de lege care au următorul continut: „Părintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decât în cazurile în care instanta decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 22 alin. (1), art. 26 alin. (1) si (2), art. 48, art. 49 alin. (1) si art. 53 alin. (1)si (2).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că art. 14 face parte din capitolul II - „Drepturile copilului", sectiunea I -„Drepturi si libertăti civile" din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, si reglementează o enumerare, fără caracter exhaustiv, a modalitătilor de realizare a relatiilor personale între copil si părintii, rudele, precum si alte persoane fată de care copilul a dezvoltat legături de atasament.

Potrivit art. 14 alin. (1) din aceeasi lege, copilul „are dreptul de a mentine relatii personale" cu persoanele mentionate anterior, iar potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, „Prezenta lege reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului" si se subordonează cu prioritate interesului superior al acestuia. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile si obligatiile ce revin părintilor sau persoanelor fată de care copilul a dezvoltat legături de atasament. De asemenea, va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritătile publice si de organismele private autorizate, precum si în cauzele solutionate de instantele judecătoresti (art. 2 din lege).

Având în vedere toate acestea, Curtea nu poate retine motivele de neconstitutionalitate invocate de autorul exceptiei, prevederile de lege criticate fiind în acord atât cu dispozitiile constitutionale privind protectia copiilor si a tinerilor potrivit cărora „Copiii si tinerii se bucură de un regim special de protectie si de asistentă în realizarea drepturilor lor", cât si cu dispozitiile art. 26 alin. (1) din Constitutie, care prevăd că „Autoritătile publice respectă si ocrotesc viata intimă, familială si privată."

Curtea retine faptul că solutia legislativă criticată asigură respectarea „vietii de familie", eventuale măsuri legislative care ar împiedica relatia dintre minor si bunici constituind o ingerintă în dreptul la viata familială.

De altfel, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, în cadrul notiunii de „viată familială", în sensul art. 8 din Conventie, au fost incluse si raporturile dintre rude apropiate, „care pot avea un rol considerabil în materie, cum ar fi spre exemplu, cele între bunici si nepoti [...], ceea ce implică pentru stat obligatia de a actiona în asa fel încât să asigure rezolvarea normală a acestor raporturi." (Marckx vs. Belgia, 13 iunie 1979).

Pe de altă parte, Curtea constată că sustinerile autorului exceptiei vizează aspecte de aplicare a legii cu privire la o situatie concretă de fapt, iar rationamentul prin care se tinde la argumentarea exceptiei de neconstitutionalitate rămâne tributar unei viziuni pro causa, determinată de interesul exclusiv al acestuia, care nu tine seama de drepturile celorlalti titulari, în mod egal protejate de lege. Cu privire la asemenea sustineri, la veridicitatea si temeinicia lor, singura autoritate competentă a se pronunta este instanta de judecată, care poate aprecia asupra motivelor de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, exceptie ridicată de Constantin Cristian Cioacă în Dosarul nr. 10.965/280/2008 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 745

din 12 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Brîndusa Bîrsan, apărător ales al petentilor decedati Constantin Buia si Alina Florica Buia, în Dosarul nr. 5.649/2/2008 (număr în format vechi 2.029/2008) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 15 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.649/2/2008 (număr vechi 2.029/2008), Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Brîndusa Bîrsan, apărător ales al petentilor decedati Constantin Buia si Alina Florica Buia, cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii a procurorului de neîncepere a urmăririi penale, procedură în cadrul căreia instanta a respins cererea de introducere în cauză a succesorului în drepturi al petentilor decedati.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 2781 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura plângerii în fata judecătorului împotriva actelor de


netrimitere în judecată ale procurorului, încalcă principiile constitutionale referitoare la universalitatea drepturilor si libertătilor cetătenilor, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul de proprietate privată, dreptul la mostenire, conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si la înfăptuirea justitiei, întrucât nu prevede posibilitatea introducerii în cauză a succesorilor în drepturi, în eventualitatea decesului unuia dintre petenti.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală si pentru cauze cu minori si de familie apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate. În plus, critica vizează, în realitate, completarea textului art. 2781 din Codul de procedură penală, ceea ce nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală sunt constitutionale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate. Mai arată că art. 44 si 46 din Constitutie nu au incidentă în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins:

„După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecătorul de la instanta căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenta să judece cauza în primă instantă. Plângerea poate fi făcută si împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile.

Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.

Persoana fată de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum si persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică solutionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenta persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.

La judecarea plângerii, prezenta procurorului este obligatorie.

La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei fată de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale si apoi procurorului.

Judecătorul, solutionând plângerea, verifică rezolutia sau ordonanta atacată, pe baza lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Judecătorul pronuntă una dintre următoarele solutii:

a) respinge plângerea, prin sentintă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, mentinând rezolutia sau ordonanta atacată;

b) admite plângerea, prin sentintă, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele si împrejurările ce urmează a fi constatate si prin care anume mijloace de probă;

c) admite plângerea, prin încheiere, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si, când probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozitiile privind judecata în primă instantă si căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.

Hotărârea judecătorului pronuntată potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana fată de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum si de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.

În situatia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinta căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeasi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală si nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.

Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.

Plângerea gresit îndreptată se trimite organului judiciar competent."

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege se invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor si libertătilor cetătenilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 46 referitoare la dreptul la mostenire, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că exceptia a fost ridicată de avocat în numele unor petenti decedati, cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii a procurorului de neîncepere a urmăririi penale, procedură în cadrul căreia instanta a respins cererea de introducere în cauză a succesorului în drepturi al respectivilor petenti. Însă, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicată de o persoană dacă aceasta are calitatea de parte în proces, caz în care poate formula cererea personal sau prin mandatari, avocati sau consilieri juridici. Totusi, din jurisprudenta Curtii Constitutionale reiese că aceasta poate fi sesizată si cu o exceptie de neconstitutionalitate ridicată de o persoană care nu era parte în proces, cu conditia ca aceasta să justifice un interes în dobândirea calitătii de parte [a se vedea Decizia nr. 369 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1), art. 35 alin. (2) lit. i) si art. 63 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei]. Or, apărătorul ales al petentilor decedati nu justifică un interes în dobândirea calitătii de parte în cauza de fată.

Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, fiind ridicată de o persoană care nu se încadrează în prevederile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Brîndusa Bîrsan, apărător ales al petentilor decedati Constantin Buia si Alina Florica Buia, în Dosarul nr. 5.649/2/2008 (număr în format vechi 2.029/2008) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 848

din 9 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Aurel Maravela în Dosarul nr. 87/44/2009 al Curtii de Apel Galati - Sectia de minori si familie, de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu si Rozalia Becherliu în Dosarul nr. 329/1.372/2006 al Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov, de Jana Stoian, Bibi Stoian, Marcel Stoian, lonut Casu, Elena Ramona Solomon, Victor Liviu Stoian, Bebi Ciuraru si Carmen Stoian în Dosarul nr. 5.049/121/2007 al Tribunalului Galati - Sectia penală si de Sorin Neacsu în Dosarul nr. 4.203/233/2006 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 568D/2009, nr. 680D/2009, nr. 706D/2009 si nr. 1.168D/2009 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 680D/2009, nr. 706D/2009 si nr. 1.168D/2009 la Dosarul nr. 568D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 11 si 16 februarie 2009 si prin deciziile penale nr. 14/R din 23 ianuarie 2009 si nr. 41/R din 2 februarie 2009, pronuntate în dosarele nr. 87/44/2009, nr. 329/1.372/2006, nr. 5.049/121/2007 si nr. 4.203/233/2006, Curtea de Apel Galati - Sectia de minori si familie, Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov si Tribunalul Galati - Sectia penală au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Aurel Maravela, Silvia Clopotar, Andrei Becherliu, Rozalia Becherliu, Jana Stoian, Bibi Stoian, Marcel Stoian, lonut Casu, Elena Ramona Solomon, Victor Liviu Stoian, Bebi Ciuraru, Carmen Stoian si de Sorin Neacsu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 11, art. 16 alin. (1), art. 20, 21, 24 si art. 126 alin. (1), precum si dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece instantele de judecată pot valorifica probe obtinute cu încălcarea dreptului la apărare si la un proces echitabil, negând totodată rolul cercetării judecătoresti nemijlocite, care constituie garantia unui proces echitabil. De asemenea, persoana acuzată de săvârsirea unei infractiuni este privată de dreptul de a asista la audierea martorilor, în conditii de publicitate si contradictorialitate.

Curtea de Apel Galati - Sectia de minori si familie consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Galati - Sectia penală arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Ascultarea martorului, expertului sau interpretului, care au următorul continut: „Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 704 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Aurel Maravela în Dosarul nr. 87/44/2009 al Curtii de Apel Galati - Sectia de minori si familie, de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu si Rozalia Becherliu în Dosarul nr. 329/1.372/2006 al Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov, de Jana Stoian, Bibi Stoian, Marcel Stoian, lonut Casu, Elena Ramona Solomon, Victor Liviu Stoian, Bebi Ciuraru si Carmen Stoian în Dosarul nr. 5.049/121/2007 al Tribunalului Galati - Sectia penală si de Sorin Neacsu în Dosarul nr. 4.203/233/2006 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind înlocuirea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 40/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucuresti între A1-DN7 si DN2- A2"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 40/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucuresti între A1-DN7 si DN2- A2", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2008, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Finantarea obiectivului de investitii ai cărui indicatori tehnico-economici se modifică potrivit art. I se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu aceasta destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. III. – Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 732.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind înlocuirea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 506/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Cluj Est"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Varianta de ocolire Cluj Est", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 21 aprilie 2006, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Finantarea obiectivului de investitii ai cărui indicatori tehnico-economici se modifică potrivit art. I se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. III. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 733.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind redobândirea cetăteniei române de către o persoană

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. II alin. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetăteniei române nr. 21/1991, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 70/2008,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă cererea de redobândire a cetăteniei române domnului Mazor Sandu Doron, fiul lui Mosescu Lazăr si Cecilia, născut la data de 9 iunie 1945 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Weitzman 19, care a avut această cetătenie si a solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei

si libertătilor cetătenesti,

Cătălin Marian Predoiu

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Mazuru,

secretar de stat

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 744.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 12 februarie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Mazuru,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei

si protectiei sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 745.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 


ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 100/2004)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Afacerilor Externe

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Cristian Tarara din functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. -începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cristian Tarara se eliberează din functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 29 iunie 2009.

Nr. 573.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Robert Constantin lonescu în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială

 

În temeiul prevederilor art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.814/2005 privind organizarea si functionarea Agentiei de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Robert Constantin lonescu se numeste în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 29 iunie 2009.

Nr. 574.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL CULTURII, CULTELOR SI PATRIMONIULUI NATIONAL

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa „A", în cadrul ansamblului monument istoric Cetatea Oradea din Piata Independentei nr. 41 (fostă str. Iancu de Hunedoara nr. 10), municipiul Oradea, judetul Bihor, a corpurilor de constructii F, H, O si P

 

În temeiul prevederilor art. 13 alin. (1), pct. 1 lit. a) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată,

în conformitate cu dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice, cu modificările ulterioare,

tinând seama de Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 72/E/2009,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 9/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii, cultelor si patrimoniului national emite prezentul ordin.

Art. 1. - Corpurile de constructii F, H, O si P din Piata Independentei nr. 41 (fostă str. Iancu de Hunedoara nr. 10), municipiul Oradea, judetul Bihor, se clasează ca monumente istorice, în cadrul ansamblului monument istoric Cetatea Oradea, cod în Lista monumentelor istorice BH-II-a- A-01052.03.

Art. 2. - Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National a Judetului Bihor va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii, cultelor si patrimoniului national,

Theodor Paleologu

 

Bucuresti, 4 iunie 2009.

Nr. 2.244.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.