MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 398/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 398            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 11 iunie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 732 din 7 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, raportate la art. 1161 alin. (1) si art. 1162 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995

 

Opinie separată fată de admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, pronuntată prin Decizia nr. 732 din 7 mai 2009

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

631. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor

 

677. - Hotărâre pentru modificarea anexei „Lista cuprinzând autoritătile administratiei publice locale care beneficiază de finantarea proiectelor de investitii în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora" la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009 pentru aprobarea sustinerii financiare a autoritătilor administratiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finantarea proiectelor de investitii în turism pe anul 2009

 

680. - Hotărâre privind modificarea unor acte normative referitoare la Programul pentru compensarea cu 90% a pretului de referintă al medicamentelor, pentru pensionari

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.206. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru modificarea Normelor tehnice privind utilizarea Sistemului de monitorizare si securitate a transporturilor rutiere de mărfuri, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.339/2008

 

ACTE ALE CORPULUI EXPERTILOR CONTABILI Sl CONTABILILOR AUTORIZASI DIN ROMÂNIA

 

            09/154. - Hotărâre privind aprobarea Tabloului Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România si a Tabloului expertilor evaluatori de întreprinderi

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 640

din 28 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1)si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Leon Nicaîn Dosarul nr. 10.325/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorului exceptiei, care întelege ca în sustinerea acesteia să facă o serie de consideratii personale cu privire la persoana presedintelui Curtii Constitutionale. Tinând cont de continutul sustinerilor autorului exceptiei si de prevederile art. 53 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, coroborate cu cele ale art. 122 alin. 1 din Codul de procedură civilă, presedintele îi retrage cuvântul si îl acordă reprezentantului Ministerului Public. Acesta din urmă pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10.325/300/2007, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Leon Nica într-o cauză având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare silită.

În motivarea exceptiei autorul acesteia arată că textele legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât conditionează accesul liber la justitie de plata taxei de timbru si de timbru judiciar. Mai mult, se sustine că dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei devin lipsite de continut din moment ce cererile netimbrate de chemare în judecată sunt anulate. De asemenea, se arată că textele criticate sunt discriminatorii pentru că persoanele vătămate, fiind obligate la plata taxelor mentionate, îsi pierd dreptul de a le fi apărate drepturile, averea si de a le fi recunoscute libertătile sau reparate pretentiile legitime.

Autorul exceptiei mai apreciază că, prin impunerea obligatiei de plată a acestor taxe, instantele judecătoresti devin simpli prestatori de servicii, îndepărtându-se de statutul lor de autorităti publice. Într-un atare context, apărarea drepturilor si a intereselor legitime devine un privilegiu.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât obligativitatea plătii taxelor judiciare de timbru la valoare în cadrul unor proceduri judiciare incumbă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale contestate care îsi valorifică drepturile lor patrimoniale. Se mai arată că textele criticate sunt în concordantă cu prevederile art. 21 din Constitutie, întrucât plata taxelor judiciare de timbru nu este o conditie pentru exercitarea actiunii civile. Totodată, o asemenea obligatie este o expresie a dispozitiilor art. 56 din Constitutie. Se apreciază că celelalte dispozitii constitutionale invocate în sustinerea exceptiei nu sunt incidente în cauză.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, al art. 1 alin. (2), al art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2 alin. (1) si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, care au următorul cuprins:

- Art. 2 din Legea nr. 146/1997: „(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel: [...]


(2) În cazul contestatiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestatii nu poate depăsi suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestată.";

- Art. 20 din Legea nr. 146/1997: „(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării actiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanta va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micsorează valoarea pretentiilor formulate în actiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea initială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară.

(3) Neîndeplinirea obligatiei de plată până la termenul stabilit se sanctionează cu anularea actiunii sau a cererii."

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) privind caracterul de stat de drept al României si obligativitatea respectării Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, ale art. 4 alin. (2) privind criteriile de discriminare, ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 54 privind fidelitatea fată de tară, ale art. 56 privind contributiile financiare, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor, ale art. 61 privind rolul si structura Parlamentului, ale art. 82 privind validarea mandatului de Presedinte si depunerea jurământului, ale art. 102 alin. (1) privind rolul si structura Guvernului, ale art. 108 alin. (1) si (2) privind actele Guvernului, ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă, ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public, ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind economia, ale art. 136 alin. (5) privind proprietatea si ale art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi. Totodată, sunt invocate si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că, prin numeroase decizii, s-a pronuntat în sensul constitutionalitătii dispozitiilor art. 2 alin. (1)si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 în raport cu critici similare de neconstitutionalitate. În acest sens, cu titlu exemplificativ, se retin Decizia nr. 40 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 27 februarie 2009, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, Decizia nr. 372 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 13 octombrie 2004, Decizia nr. 473 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 10 ianuarie 2005, Decizia nr. 499 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 31 ianuarie 2005, Decizia nr. 87 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003, Decizia nr. 65 din 11 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, si Decizia nr. 245 din 23 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 29 martie 2001.

În aceste decizii Curtea a retinut că accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispozitie constitutională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constitutie, cetătenii sunt obligati să contribuie prin impozite si taxe, stabilite în conditiile legii.

Atât obligatia de plată a taxelor judiciare, cât si exceptiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetătenilor aflati în situatii identice, precum si tuturor litigiilor de aceeasi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o conditie legală pentru începerea proceselor civile, obligatia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanta judecătorească) este justificată, ca si sanctiunea anulării actiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretentii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestatiile efectuate, în conditiile legii, de organele de justitie.

Având în vedere considerentele expuse, rezultă că dispozitiile legale criticate respectă exigentele prevăzute de art. 1 alin. (3) si (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 si art. 56 din Constitutie, precum si pe cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Întrucât în cauza de fată nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Totodată, Curtea retine că invocarea în sustinerea exceptiei a textelor constitutionale ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 54 privind fidelitatea fată de tară, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor, ale art. 61 privind rolul si structura Parlamentului, ale art. 82 privind validarea mandatului de Presedinte si depunerea jurământului, ale art. 102 alin. (1) privind rolul si structura Guvernului, ale art. 108 alin. (1) si (2) privind actele Guvernului, ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă, ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public, ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind economia, ale art. 136 alin. (5) privind proprietatea si ale art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi nu are incidentă în cauză.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (2), precum si ale art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Leon Nica în Dosarul nr. 10.325/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 732

din 7 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, raportate la art. 1161 alin. (1) si art. 1162 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, exceptie ridicată de Georgiana Olivia Călinescu, Lăcrămioara Mocanu si Ica Diostianu în dosarele nr. 1.616/99/2007, nr. 1.622/99/2007 si nr. 1620/99/2007 ale Curtii de Apel lasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 31 martie 2009, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 7 aprilie 2009, apoi pentru data de 7 mai 2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 6 ianuarie 2009, pronuntate în dosarele nr. 1.616/99/2007, nr. 1.622/99/2007 si nr. V620/99/2007, Curtea de Apel lasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, exceptie ridicată de Georgiana Olivia Călinescu, Lăcrămioara Mocanu si

Ica Diostianu în cauze având ca obiect solutionarea contestatiilor formulate împotriva deciziilor de concediere.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 16 si 32 din Constitutie. Astfel, arată că, în conditiile în care dreptul la învătătură este garantat de stat, apare normal ca acesta să poată verifica modalitatea în care sunt organizate, ca structură si atributii, institutiile care realizează procesul de învătământ, fie ele de stat sau private. Un control al acestei activităti desfăsurate în cadrul unei universităti particulare nu poate fi realizat decât prin implicarea ministerului de resort, care poate si este obligat să acorde girul unei organizări corecte a institutiei de învătământ. Liberul arbitru pe care îl instituie dispozitiile art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 este evident, în conditiile în care formularea acestui text lasă deplină latitudine cartei universitare în organizarea structurilor de conducere, precum si cu privire la controlul modalitătii de administrare sau de stabilire a politicilor de cadre pe care fiecare facultate le poate face, în temeiul aceleiasi legi. Asa fiind, se realizează o încălcare a principiului egalitătii în drepturi, atât din punctul de vedere al modalitătilor în care se pot alege organele de conducere ale unei astfel de institutii de învătământ superior, cât si sub aspectul faptului că dreptul la muncă si perioada pe care legile organice o stabilesc pentru această activitate sunt ignorate. Prin urmare, se instituie un monopol pe care îl detine universitatea cu privire la organizare, monopol ce nu poate fi desfiintat si intră în contradictie cu normele stabilite prin legi organice prin care rectorul este confirmat de ministerul de resort. În final, arată că textul de lege criticat contravine si prevederilor art. 69 din Legea nr. 128/1997.

Curtea de Apel lasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale consideră că textul de lege criticat este constitutional. În acest sens, arată că autonomia universitară este consacrată de art. 32 alin. (6) din Constitutie, fără ca această notiune să fie însă definită. Rezultă că legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare si conditiile în care aceasta se exercită, inclusiv în alegerea organelor de conducere. Autonomia universitară a fost definită prin art. 89 din Legea învătământului nr. 84/1995, iar formele de realizare a acesteia - între care si regulile de alegere a organelor de conducere ale institutiilor de învătământ superior - au fost stabilite prin art. 92-96 din aceeasi lege. Asadar, întrucât autonomia universitară a fost definită chiar de legiuitor, în virtutea competentei sale atribuite prin Constitutie, nu se poate primi sustinerea autorului exceptiei în sensul că dispozitiile legale atacate contravin principiului constitutional al autonomiei universitare. De asemenea, nu poate fi primită sustinerea privind încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), deoarece procedura de alegere a organelor de conducere este aceeasi pentru toate institutiile de învătământ superior si pentru toti candidatii. Cât priveste faptul că dispozitiile art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 ar intra în contradictie cu dispozitiile art. 69 din aceeasi lege, arată că aceasta reprezintă o problemă de interpretare si aplicare a legii, de competenta instantei de judecată învestite cu solutionarea cauzei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 sunt constitutionale. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Astfel, procedura de alegere a organelor de conducere este aceeasi pentru toate institutiile de învătământ superior de stat, particulare si confesionale. De asemenea, referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 fată de art. 32 din Constitutie, arată că dispozitiile de lege criticate nu aduc atingere dreptului la învătătură, ci sunt în concordantă cu regula constitutională potrivit căreia învătământul de toate gradele se desfăsoară în unităti de stat, particulare si confesionale, în conditiile legii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, dispozitii potrivit cărora: „Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din învătământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a institutiei, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor facultătilor si ale departamentelor, cu exceptia prevederilor de la art. 74 alin. (3), se iau cu votul majoritătii membrilor prezenti, dacă numărul lor reprezintă cel putin 2/3 din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal."

Autorii exceptiei consideră că acest text de lege este contrar dispozitiilor art. 16 si 32 din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi si dreptul la învătătură.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, critica autorilor acesteia are în vedere faptul că art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 lasă o libertate deplină universitătilor ca prin carta universitară să stabilească atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din învătământul superior, fără o interventie a statului, care ar trebui să acorde girul unei organizări corecte a institutiei de învătământ. Astfel, autorii sustin că nu mai este vorba de realizarea unei adevărate autonomii universitare, ci a unui monopol pe care ajung să îl detină universitătile cu privire la organizarea si functionarea acestora. În plus, consideră că, efect al prevederilor de lege criticate, persoanele din functiile de conducere a universitătilor vor fi supuse unor reglementări diferite, încălcându-se principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor.

Fată de aceste sustineri, Curtea observă că, potrivit art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997, atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din învătământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a institutiei „potrivit legii". Astfel, textul de lege criticat face trimitere la conceptul de autonomie universitară, atunci când este vorba de învătământul superior de stat, respectiv la autonomia academică, asa cum prevede Legea nr. 480/2006 care modifică Legea nr. 84/1995, în cazul învătământului superior particular.

În acest context, trebuie amintit faptul că, dând expresie dispozitiilor art. 32 alin. (6) din Legea fundamentală, Legea învătământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, reglementează în cuprinsul cap. IX sectiunea a 7-a, art. 89-96, continutul conceptului de autonomie universitară, constând în „dreptul comunitătii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertătile academice fără niciun fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma un ansamblu de competente si obligatii în concordantă cu optiunile si orientările strategice nationale ale dezvoltării învătământului superior, stabilite prin lege".

Or, atât timp cât textul de lege criticat nu face decât să dea expresie autonomiei universitare, care conferă anumite drepturi si libertăti institutiilor de învătământ superior, Curtea retine că situatiile diferite ce ar putea rezulta din aplicarea acestui principiu nu pot fi interpretate ca aducând atingere principiului egalitătii în drepturi.

În acelasi timp însă Curtea nu poate ignora faptul că, în egală măsură, în ceea ce priveste universitătile particulare, art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 face aplicabil conceptul „autonomie academică", concept introdus în Legea învătământului prin Legea nr. 480/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.025 din 22 decembrie 2006, si care, plecând de la premisa proprietătii private, ca fundament economic al învătământului superior particular, stabileste pentru acesta drepturi si libertăti diferite de cele care se circumscriu autonomiei universitare, inclusiv sub aspectul statutului cadrelor didactice, asa cum sunt limita de vârstă, promovarea în functii etc.

Fără a nega fundamentul economic al universitătilor particulare, proprietatea privată a acestora, înfiintate prin lege, fără scop patrimonial si cu afectatiune specială, Curtea constată că acest fundament nu poate constitui si fundamentul instituirii unei forme de autonomie diferită de cea consacrată de art. 32 alin. (6) din Constitutie, asa cum este autonomia academică.


În acest sens, Curtea observă că prevederile constitutionale consacră si garantează o singură formă de autonomie, si anume cea universitară, indiferent că este vorba de învătământul superior de stat sau de învătământul superior particular, autonomie al cărei continut trebuie să fie identic în ambele cazuri.

Potrivit art. 1161 alin. (1) din Legea învătământului, „Universitătile particulare sunt institutii de învătământ superior libere, deschise, autonome atât din punct de vedere academic, cât si economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constitutie", iar potrivit prevederilor art. 1162 alin. (1) din aceeasi lege, „Structurile si functiile de conducere ale universitătilor particulare, atributiile, modul de constituire, durata mandatelor si limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de Carta universitătii. Deciziile definitive, în acest sens, revin universitătii".

În aceste conditii si având în vedere faptul că aceste institutii fac parte din sistemul national de învătământ, Curtea constată că principiul constitutional al autonomiei universitare trebuie să îsi găsească reflectarea, în egală măsură, asupra organizării si functionării procesului de învătământ, a statutului cadrelor didactice, a promovării în functie a acestora, a normei didactice etc.

Fată de cele expuse, Curtea retine că prevederile art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 contravin art. 32 alin. (6) din Constitutie, în măsura în care fac trimitere la art. 1161 alin. (1)si art. 1162 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995, introduse prin Legea nr. 480/2006, texte care la rândul lor sunt neconstitutionale, deoarece, prin derogare de la prevederile constitutionale, consacră un nou tip de autonomie pentru învătământul superior particular, si anume autonomia academică.

În sfârsit, Curtea constată că nu este competentă a analiza critica autorilor exceptiei privind neconcordanta dintre art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 si art. 69 din aceeasi lege, întrucât controlul de constitutionalitate vizează conformitatea dintre prevederile unei legi sau ordonante si dispozitiile sau principiile Constitutiei, iar nu conformitatea unor texte de lege între ele.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Georgiana Olivia Călinescu, Lăcrămioara Mocanu si Ica Diostianu în dosarele nr. 1.616/99/2007, nr. 1.622/99/2007 si nr. 1.620/99/2007 ale Curtii de Apel lasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale si constată că dispozitiile art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic sunt neconstitutionale în măsura în care fac trimitere la dispozitiile art. 1161 alin. (1) si art. 1162 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995, care la rândul lor sunt neconstitutionale.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

OPINIE SEPARATA

fată de admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, pronuntată prin Decizia nr. 732 din 7 mai 2009

 

Solutia pronuntată de Plenul Curtii Constitutionale este gresită pentru considerentele pe care le voi expune în continuare astfel:

1. Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic a fost ridicată de Georgiana Olivia Călinescu, Lăcrămioara Mocanu si Ica Diostianu în dosarele nr. 1.616/99/2007, nr. 1.622/99/2007 si nr. 1.620/99/2007 ale Curtii de Apel lasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale.

Prin încheierile de sedintă pronuntate în aceste dosare, instanta învestită cu judecarea recursurilor a dispus („În numele legii - Dispune:") sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Sesizarea a fost dispusă în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Prin urmare, actul de sesizare a Curtii Constitutionale este încheierea pronuntată de instanta în fata căreia a fost ridicată exceptia, principiu consacrat nu numai de prevederile amintite [art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992], cât si de doctrina si practica unanimă a Curtii Constitutionale.

Admitând că încheierea instantei ordinare are calitatea de act de sesizare al instantei de contencios constitutional, nu poti ignora un principiu procedural unanim recunoscut atât de doctrină, cât si de practica judecătorească, potrivit căruia obiectul cererii si limitele învestirii instantei apartin celui care sesizează instanta - în cazul nostru instanta Curtii de Apel lasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale.


Printr-o derogare nepermisă de lege, Plenul Curtii Constitutionale a modificat obiectul sesizării instantei ordinare, si anume „solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997", astfel încât Decizia nr. 732 din 7 mai 2009 priveste „exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, raportate la art. 1161 alin. (1) si art. 1162 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995", desi în cuprinsul încheierii de sesizare a Curtii nu se precizează că exceptia ar privi si aceste două articole din Legea nr. 84/1995.

2. Textul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 permite Curtii Constitutionale ca, în caz de admitere a exceptiei, să se pronunte si asupra constitutionalitătii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate în sesizare.

Textul art. 31 alin. (2) este cât se poate de suficient si clar încât să nu permită extinderea controlului de constitutionalitate la prevederi din alte acte normative, asa cum s-a întâmplat în speta de fată. Asadar, extinderea controlului de constitutionalitate este permisă la alte prevederi, cu conditia ca aceste „alte prevederi" să facă parte din corpul actului atacat si nu din corpul altor acte normative, pentru că altfel Curtea Constitutională s-ar transforma într-un agent de control al constitutionalitătii legilor, lărgind sfera atributiilor acesteia si adăugând astfel la prevederile art.146 din Constitutie.

Nici măcar printr-o interpretare fortată a prevederilor art. 146 lit. I) din Constitutie, potrivit cărora Curtea Constitutional㠄îndeplineste si alte atributii prevăzute de legea organică a Curtii", nu ar fi posibilă depăsirea limitelor învestirii întrucât Legea nr. 47/1992 nu permite Curtii să se sesizeze din oficiu.

3. Din continutul Deciziei nr. 732 din 7 mai 2009 se desprinde concluzia că atât Legea nr. 128/1997, cât si Legea nr. 84/1995 ar privi acelasi obiect- învătământul -în spetă învătământul superior. Nu se poate face însă abstractie de faptul că Legea învătământului nr. 84/1995, astfel cum a fost modificată si completată prin Legea nr. 480/2006, stabileste cadrul general de organizare si functionare a învătământului, inclusiv învătământul superior, în timp ce Legea nr. 128/1997 reglementează statutul cadrelor didactice, adică drepturile si obligatiile profesorilor, conditiile de accedere în învătământ, de promovare etc.

4. Rezultatul încălcării dispozitiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 este cât se poate de vizibil: art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 atacat cu exceptia de neconstitutionalitate poate fi neconstitutional în mod indirect, numai pe cale de trimitere la cele două texte - art.1161 alin. (1)si art.1162 alin. (1) din Legea nr. 84/1995, în timp ce aceste două texte din Legea nr. 84/1995 neatacate cu exceptia de neconstitutionalitate sunt declarate neconstitutionale.

Iată asadar paradoxul solutiei pronuntate de instanta de contencios constitutional.

Motivatia instantei de contencios constitutional precum că în privinta universitătilor particulare art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic face aplicabil conceptul de „autonomie academică", concept introdus prin Legea nr. 480/2006 si în baza căruia drepturile si libertătile învătământului superior particular ar fi diferite de cele care se circumscriu autonomiei universitare, dând ca exemplu limita de vârstă si promovarea în functie, este cât se poate de gresită.

Plecând de la textul art. 89 din Legea învătământului nr. 84/1995 potrivit căruia autonomia universitară reprezint㠄dreptul comunitătii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertătile academice fără niciun fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma un ansamblu de competente si obligatii în concordantă cu optiunile si orientările strategice nationale ale dezvoltării învătământului superior, stabilite prin lege", Curtea apreciază că textul art. 1161 alin.(1) potrivit căruia „universitătile particulare sunt institutii de învătământ superior libere, deschise, autonome atât din punct de vedere academic, cât si economico-financiar..." ar crea un nou tip de autonomie, si anume „autonomie academică" diferită de cea consacrată de art. 32 alin. (6) din Constitutie.

Concluzia instantei de contencios constitutional pleacă de la o întelegere gresită a conceptului de „ autonomie universitară", concept enuntat de art. 32 alin. (6) din Constitutia României: „Autonomia universitară este garantată".

Asa cum în mod corect a retinut instanta ordinară - Curtea de Apel lasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale în încheierile de sesizare a Curtii Constitutionale, Legea fundamentală a consacrat prin art. 32 alin. (6) principiul „autonomiei universitare", fără însă a-l defini, lăsând legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare si conditiile în care aceasta se exercită, inclusiv în alegerea organelor de conducere, astfel încât prin art. 89 - 96 din Legea nr. 84/1995 se explicitează conceptul de autonomie universitară al cărui continut cuprinde în mod necesar componenta academică, organizatorică si componenta economico-financiară.

De altfel este lesne de observat că art. 89 din Legea nr. 84/1995 defineste în esentă componenta academică a conceptului de autonomie universitară, „dreptul comunitătii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertătile academice fără niciun fel de ingerinte..."; art. 92 alin. (3) lit. a) din Lege - „stabilirea structurii interne a institutiei de învătământ superior, conform legii", art. 92 alin. (3) lit. d) din Lege - „ selectarea si promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum si stabilirea criteriilor de apreciere a activitătii didactice si stiintifice; acordarea titlurilor didactice, stiintifice si onorifice, în conditiile legii", art. 92 alin. (3) lit. f) din Lege - „eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret" si art. 92 alin. (3) lit. k) din Lege - „asigurarea ordinii si disciplinei în spatiul universitar" definesc componenta organizatorică a conceptului de autonomie universitară, în timp ce art. 92 alin. (3) lit. g) din Lege - „ stabilirea necesitătii financiare si materiale; folosirea fondurilor si gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; găsirea si stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea si controlul serviciilor economico-gospodăresti;" si art. 92 alin. (4) din Lege - „în plan financiar autonomia universitară se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii si răspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public national sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenti si cursanti străini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Educatiei Nationale" definesc componenta economico-financiară a conceptului de autonomie universitară.

Mai mult, art. 92 alin. (2) din Legea nr. 84/1995 prevede expres c㠄autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării si functionării institutiei, ale activitătii didactice si de cercetare stiintifică, ale administrării si ale finantării", precizând în acest fel cele trei componente ale autonomiei universitare - componenta organizatorică (domeniul conducerii, structurării si functionării institutiei), componenta academică (domeniul activitătii didactice si de cercetare stiintifică) si componenta economico-financiară (domeniul administrării si finantării).

Formularea sintagmei din art. 1161 alin. (1) din Legea nr. 84/1995: „autonome atât din punct de vedere academic,..." are la bază conceptul de exercitiu al libertătilor academice fără niciun fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, astfel cum acesta este prevăzut în art. 89 din Lege „...dreptul comunitătii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertătile academice fără niciun fel de ingerinte..." si care, în mod necesar si firesc, trebuie aplicat si învătământului superior particular.


Iată asadar că art.1161 alin.(1) din Legea nr. 84/1995 nu introduce niciun alt concept de autonomie, ci vine să sublinieze conceptul de exercitiu al libertătilor academice ca parte componentă a autonomiei universitare.

Prin urmare, câtă vreme conceptul de autonomie universitară este definit doar de legiuitorul ordinar, nu si de legiuitorul constituant, care doar îl enuntă, a vorbi de încălcarea art. 32 alin. (6) din Constitutie este un nonsens.

5. Tot astfel, printr-o interpretare gresită a conceptului de autonomie universitară, Plenul Curtii apreciază că textul art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997, prin raportare la art. 1162 alin. (1) din Legea nr. 84/1995, ar stabili pentru învătământul superior particular „ drepturi si libertăti diferite de cele care se circumscriu autonomiei universitare, inclusiv sub aspectul statutelor cadrelor didactice, asa cum este limita de vârstă, promovarea în functie etc..."

Trebuie observat în primul rând că textul art. 1162 alin. (1) din Legea nr. 84/1995 este reprodus integral după textul art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997, în ce priveste atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din învătământul superior care sunt stabilite prin Carta universitară a institutiei, potrivit legii, singura adăugire fiind durata mandatelor si limitele de vârstă ale cadrelor didactice.

Legea, în speta de fată Legea nr. 84/1995 prin art. 1162 alin. (1) teza finală, stabileste că deciziile definitive, în acest sens, revin universitătii.

Prin urmare, plecând de la permisiunea pe care textul art. 1162 alin. (1) o acordă universitătilor particulare în ce priveste durata mandatelor functiilor de conducere si limitele de vârstă ale cadrelor didactice, Plenul Curtii apreciază c㠄proprietatea privată ca fundament economic al universitătilor particulare nu poate constitui si fundamentul instituirii unei forme de autonomie diferită de cea consacrată de art. 32 alin. (6) din Constitutie, asa cum este autonomia academică".

Prima precizare care se impune este aceea că textul art. 1162 alin. (1) nu aduce atingere în niciun fel componentei academice a conceptului de autonomie universitară, ci, plecând de la proprietatea privată ca fundament al universitătilor particulare, lasă la aprecierea acestora durata mandatelor functiilor de conducere si limitele de vârstă până la care profesorii pot fi mentinuti în activitate.

Prevederea în sine nu încalcă nici egalitatea în drepturi a cetătenilor prevăzută ca atare de art. 16 din Constitutie si cu atât mai putin autonomia universitară prevăzută de art. 32 alin. (6) din Constitutie, indiferent din ce perspectivă ar fi analizată.

Pe de o parte, nu s-ar putea sustine că trebuie să existe o egalitate absolută între învătământul superior particular si învătământul superior de stat câtă vreme învătământul superior particular are la bază proprietatea privată, iar statul nu contribuie cu nimic la desfăsurarea si dezvoltarea acestuia.

Pe de altă parte, nu se poate nega învătământului superior particular o marjă de actiune mai mare în ce priveste organizarea procesului de învătământ si o mai mare libertate în a-si administra resursele economico-financiare.

Singura obligatie pe care statul o poate institui învătământului superior particular trebuie să se limiteze la respectarea optiunilor si orientărilor strategice nationale ale învătământului superior (componenta academică a conceptului de autonomie universitară, astfel cum aceasta este definită prin art. 89 din Legea nr. 84/1995), dat fiind că învătământul superior particular trebuie integrat în mod necesar în sistemul national de învătământ.

Rezumând la cele expuse, învătământul superior particular trebuie să furnizeze învătământ de calitate.

Dintr-o altă perspectivă trebuie apreciat că posibilitatea mentinerii în activitate a profesorilor din învătământul particular peste vârsta de pensionare, vârstă care nu este impusă prin Legea nr. 128/1997, ci prin Legea pensiilor, este si benefică pentru societate, dat fiind că foarte multi profesori universitari, de o valoare incontestabilă, rămân în activitate în beneficiul direct al tinerilor si al societătii.

A doua precizare care se impune este aceea că si învătământul particular preuniversitar are aceeasi reglementare ca si învătământul superior particular.

Astfel, art. 1451 precizează în alin. (1) că unitătile particulare de învătământ sunt unităti libere, autonome atât din punct de vedere organizatoric cât si economico-financiar, iar alin. (2) stabileste că structurile si functiile de conducere ale unitătilor de învătământ particular, atributiile, modul de constituire, durata mandatelor si limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora în concordantă cu prevederile legale.

Prin urmare, legiuitorul a apreciat că în ce priveste modul de organizare, durata mandatelor functiilor de conducere si limitele de vârstă ale cadrelor didactice din învătământul particular, fie el preuniversitar, fie universitar, acestea să fie lăsate la latitudinea institutiilor de învătământ si înscrise în Carta universitătii sau în regulamentele de organizare si functionare a acestora.

Fată de optiunea expresă a legiuitorului, care a înteles să acorde libertăti mai mari învătământului particular- universitar sau preuniversitar, în ce priveste organizarea procesului de învătământ si administrarea propriilor resurse economico-financiare, în consideratia tocmai a fundamentului acestuia - proprietatea privată, garantată de stat (art. 44 din Constitutie), optiune ce nu încalcă în niciun fel textul Constitutiei, Decizia Curtii Constitutionale nr. 732 din 7 mai 2009 nu face altceva decât să înfrângă vointa legiuitorului, cu consecinte practice dintre cele mai nefericite.

Astfel, prin declararea ca neconstitutionale a prevederilor art. 1161 alin. (1) din Legea nr. 84/1995, învătământul superior particular este lipsit de legitimitate, aceste prevederi fiind tocmai cele care definesc si legitimează existenta universitătilor particulare, iar prin declararea ca neconstitutionale a prevederilor art. 1162 alin. (1), lipseste practic universitătile de Carta universitară care nu este altceva decât propria lor Constitutie.

Iată de ce apreciez că solutia de admitere a neconstitutionalitătii art. 72 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 si pe cale de consecintă declararea ca neconstitutionale a prevederilor art. 1161 alin. (1) si art. 1162 alin. (1) sunt gresite.

 

Judecător,

Petre Lăzăroiu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 11 octombrie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera i) se abrogă.

2. La articolul 9, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este echivalentul în lei a 100 milioane euro, în limita plafoanelor bugetare anuale pe perioada celor 5 ani."

3. Anexa nr. 1 „Lista domeniilor de activitate pentru care se acordă ajutoare de minimis" se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

4. La anexa nr. 2 capitolul III „Criterii de eligibilitate", litera i) se abrogă.

5. La anexa nr. 2 capitolul IV „Cheltuieli eligibile", punctul 1, 2 si punctul 6 litera c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„1. Sunt considerate cheltuieli eligibile cheltuielile legate de:

a) investitiile în active corporale referitoare la:

- constructii cu scop industrial, destinate realizării activitătii pentru care s-a solicitat finantare;

- echipamente tehnologice - masini, utilaje si instalatii de lucru;

- aparate si instalatii de măsurare, control si reglare;

- mijloace de transport neînmatriculabile, pentru sustinerea activitătii întreprinderii;

b) investitiile în active necorporale referitoare la brevete, licente, mărci comerciale si alte drepturi si active similare.

2. Se iau în considerare cheltuielile aferente realizării unei constructii cu scop industrial, doar în cazul în care aceasta se realizează cu o întreprindere autorizată în domeniu si întreprinderea beneficiară a proiectului face dovada detinerii în proprietate a terenului pe care urmează să se realizeze constructia ori detine un drept de uzufruct sau un contract de concesiune ori închiriere a terenului respectiv, valabil pe o perioadă de minimum 5 ani de la finalizarea investitiei.

c) trebuie să fie achizitionate în conditii de piată, respectiv să fie întocmit un dosar de achizitie care să cuprindă cereri de ofertă (minimum 3), ofertele primite (acestea trebuie să cuprindă datele de identificare ale ofertantului), un proces-verbal semnat de reprezentantul legal al întreprinderii, prin care să fie justificată alegerea ofertei celei mai convenabile."

6. La anexa nr. 2 capitolul IV „Cheltuieli eligibile", la punctul 6, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

,,c1) activele nu vor fi achizitionate în sistem de leasing;".

7. La anexa nr. 2 capitolul V „Modalitatea de acordare a alocărilor specifice individuale", punctul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„2. Modalitatea de acordare a acestor ajutoare de minimis pentru întreprinderile mici si mijlocii constă în alocarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice - Actiuni generale, a unor sume nerambursabile."

8. La anexa nr. 2 capitolul VI „Procedura de acordare a alocării specifice individuale", la punctul 1 subpunctul 1.2 litera k) se abrogă.

9. La anexa nr. 2 capitolul VI punctul 1, după subpunctul 1.4 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.5, cu următorul cuprins:

„1.5. Echivalentul în euro al valorii ajutorului de minimis acordat întreprinderii este calculat la cursul de schimb stabilit de Banca Natională a României, valabil la data emiterii Acordului de principiu pentru finantare."

10. La anexa nr. 2 capitolul VI, la punctul 3 subpunctul 3.12 se abrogă.

11. La Formularul nr. 1 la Procedur㠄Cerere de acord de principiu pentru finantare", sectiunea B2 se modifică si va avea următorul cuprins:

 

„SECTIUNEA B2

Prezentarea cheltuielilor eligibile pentru care se solicită finantare cu defalcare anuală

 

Denumirea obiectivului

Tipul de cheltuială pentru care se solicită finantare

 

Valoarea cheltuielilor eligibile1)

- lei -

Valoarea finantării solicitate

- lei -

AN I

AN II

AN III

AN I

AN II

AN III



1. Investitii în imobilizări corporale2)



a) Cheltuieli cu constructii cu scop industrial, destinate realizării activitătii pentru care s-a solicitat finantare

 

 

 

 

 

 

 

 



b) Cheltuieli cu echipamente tehnologice - masini, utilaje si instalatii de lucru

 

 

 

 

 

 

 

 



c) Cheltuieli cu aparate si instalatii de măsurare, control si reglare

 

 

 

 

 

 

 

 



d) Cheltuieli cu mijloace de transport neînmatriculabile, pentru sustinerea activitătii întreprinderii

 

 

 

 

 

 


Denumirea obiectivului

Tipul de cheltuială

 

 

Valoarea cheltuielilor eligibile1)

- lei -

Valoarea finantării solicitate

- lei -

AN I

AN II

AN III

AN I

AN II

AN III



2. Investitii în imobilizări necorporale3)



Cheltuieli cu brevete, licente, mărci comerciale, si alte drepturi si active similare

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

TOTAL FINANTARE:

 

 

 

 

 

 


1) Valoarea cheltuielilor eligibile fără T.V.A.

2) Investitii în imobilizări corporale reprezintă orice investitii în active fixe corporale ce se referă la crearea unei noi unităti, extinderea unei unităti existente sau angajarea într-o activitate ce implică o schimbare fundamentală a produsului sau procesului de productie al unei unităti existente, mai ales prin rationalizare, diversificare sau modernizare. O investitie în active fixe, realizată sub forma achizitionării unei unităti care s-a închis sau care s-ar fi închis dacă nu ar fi fost cumpărată, trebuie să fie, de asemenea, considerată ca fiind o investitie în imobilizări corporale.

3) Investitii în imobilizări necorporale reprezintă orice investitii în transfer de tehnologie prin dobândirea drepturilor de brevet de inventie, a licentelor, a know-how-ului sau a cunostintelor tehnice nebrevetate".

 

            12. Formularul 3 la Procedur㠄Acord de principiu pentru finantare" se modifică si va avea următorul cuprins:

 

„Formularul nr. 3

la Procedură

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE UNITATEA DE IMPLEMENTARE

Data............................................

Numărul......................................

 

ACORD DE PRINCIPIU PENTRU FINANTARE4)

 

DESTINATAR:

Denumirea întreprinderii:......................................................................

Data înregistrării întreprinderii:..................................................

Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comertului:..........................................

Cod de identificare fiscală:..............................................

Adresa:...........................................................................................................................

Telefon:....................................................Fax:........................

E-mail:..........................................................................

Ca urmare a Cererii dumneavoastră nr..................din data de........................., vă comunicăm prin prezenta acordul de principiu pentru finantare a următoarelor cheltuieli eligibile aferente proiectului:

 

Denumirea obiectivului

Tipul de cheltuială pentru care se solicită finantare

Valoarea cheltuielilor eligibile1)

- lei -

Valoarea finantării solicitate

- lei -

AN I

AN II

AN III

AN I

AN II

AN III



1. Investitii în imobilizări corporale5)



a) Cheltuieli cu constructii cu scop industrial, destinate realizării activitătii pentru care s-a solicitat finantare

 

 

 

 

 

 

 

 



b) Cheltuieli cu echipamente tehnologice - masini, utilaje si instalatii de lucru

 

 

 

 

 

 

 

 



c) Cheltuieli cu aparate si instalatii de măsurare, control si reglare

 

 

 

 

 

 

 

 



d) Cheltuieli cu mijloace de transport neînmatriculabile, pentru sustinerea activitătii întreprinderii

 

 

 

 

 

 



2. Investitii în imobilizări necorporale6)



Cheltuieli cu brevete, licente, mărci comerciale, si alte drepturi si active similare

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

TOTAL FINANTARE:

 

 

 

 

 

 

 

Mentiuni speciale:................

ORDONATOR DE CREDITE


4) Se completează de către Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat de minimis.

5) Investitii în imobilizări corporale reprezintă orice investitii în active fixe corporale ce se referă la crearea unei noi unităti, extinderea unei unităti existente sau angajarea într-o activitate ce implică o schimbare fundamentală a produsului sau procesului de productie al unei unităti existente, mai ales prin rationalizare, diversificare sau modernizare. O investitie în active fixe, realizată sub forma achizitionării unei unităti care s-a închis sau care s-ar fi închis dacă nu ar fi fost cumpărată, trebuie să fie, de asemenea, considerată ca fiind o investitie în imobilizări corporale.

6) Investitii în imobilizări necorporale reprezintă orice investitii în materie de tehnologie prin dobândirea drepturilor de brevet de inventie, a licentelor, a know-how-ului sau a cunostintelor tehnice nebrevetate."


 

Art. II.- (1) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea si modernizarea întreprinderilor, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se aplică cererilor de acord de principiu pentru finantare depuse după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Cererile de acord de principiu pentru finantare aflate în curs de analiză si acordurile de principiu pentru finantare obtinute anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri se vor supune dispozitiilor aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 20 mai 2009.

Nr. 631.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2007)

 

Nr. crt.

Cod CAEN

Denumire cod CAEN

C - Industria prelucrătoare

1

132

Productia de tesături

2

133

Finisarea materialelor textile

3

139

Fabricarea altor articole textile

4

14

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

5

15

Tăbăcirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinărie, harnasamehtelorsi încăltămintei; prepararea si vopsirea blănurilor

6

162

Fabricarea produselor din lemn, plută, paie si din alte materiale vegetale

7

171

Fabricarea celulozei, hârtiei si cartonului

8

172

Fabricarea articolelor din hârtie si carton

9

1812

Alte activităti de tipărire n.c.a.

10

1813

Servicii pregătitoare pentru pretipărire

11

1814

Legătorie si servicii conexe

12

231

Fabricarea sticlei si a articolelor din sticlă

13

233

Fabricarea materialelor de constructii din argilă

14

2341

Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc si ornamental

15

237

Tăierea, fasonarea si finisarea pietrei

16

257

Productia de unelte si articole de fierărie

17

3099

Fabricarea altor mijloace de transport n.c.a.

18

310

Fabricarea de mobilă

19

324

Fabricarea jocurilor si jucăriilor

20

3291

Fabricarea măturilor si periilor

I - Hoteluri si restaurante

21

552

Facilităti de cazare pentru vacante si perioade de scurtă durată

22

562

Activităti de alimentatie (catering) pentru evenimente si alte servicii de alimentatie

J -Informatii si comunicatii

23

5829

Activităti de editare a altor produse software

24

6201

Activităti de realizare a software-ului la comandă (software orientat client)

N-Activităti de servicii administrative si activităti de servicii suport

25

8121

Activităti generale de curătenie a clădirilor

26

8122

Activităti specializate de curătenie

S-Alte activităti si servicii

27

9522

Repararea dispozitivelor de uz gospodăresc si a echipamentelor pentru casă si grădină

28

9523

Repararea încăltămintei si a articolelor din piele

29

9601

Spălarea si curătarea (uscată) articolelor textile si a produselor din blană


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei „Lista cuprinzând autoritătile administratiei publice locale care beneficiază de finantarea proiectelor de investitii în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora" la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009 pentru aprobarea sustinerii financiare a autoritătilor administratiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finantarea proiectelor de investitii în turism pe anul 2009

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa „Lista cuprinzând autoritătile administratiei publice locale care beneficiază de finantarea proiectelor de investitii în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora" la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009 pentru aprobarea sustinerii financiare a autoritătilor administratiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finantarea proiectelor de investitii în turism pe anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 10 aprilie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 3 iunie 2009.

Nr. 677.

 

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009)

 

LISTA

cuprinzând autoritătile administratiei publice locale care beneficiază de finantarea proiectelor de investitii în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora

 

Nr. crt.

Unitatea administrativ-teritorială

Destinatia

Suma

alocată în 2009

- mii lei -

1

JUDETULALBA

TOTAL

2.255

Consiliul Judetean Alba

Constructie baza salvamont Arieseni

1.091

Consiliul Local Alba lulia

Restaurare si amenajare zona portii de sud a castrului roman - cetatea bastionară Alba Carolina

1.164

2

JUDETULARGES

TOTAL

3.096

Consiliul Judetean Arges

1. Constructii refugii de creastă în masivul Făgăras

2. Constructii baze de salvare în masivul Făgăras si în masivul Piatra Craiului

3. Reabilitare trasee turistice montane în masivele Făgăras si Piatra Craiului

3.096

3

JUDETUL BIHOR

TOTAL

886

Consiliul Judetean Bihor

Centre de sisteme de informare turistică si baze salvamont la Stâna de Vale si la Băita-Vârtop

886

4

JUDETUL BRASOV

TOTAL

29.575

Consiliul Judetean Brasov

1. Modernizări baze de salvare în muntii Bucegi, Făgăras si Piatra Craiului - Valea Mălăiesti, Vârful Omu, Zănoaga, Valea Ciubotea, Valea Sâmbetei, Curmătura

2. Constructii refugii montane în masivul Bucegi si în masivul Făgăras

3. Reabilitare trasee turistice în masivul Bucegi si în masivul Făgăras

6.575

Consiliul Local Brasov

Schi în România

9.500

Consiliul Local Predeal

Schi în România

13.500

5

JUDETUL CARAS-SEVERIN

TOTAL

4.657

Consiliul Judetean Caras-Severin

1. Constructie cabană salvamont si cabană pentru centru de informare turistică

2. Constructie refugiu montan

4.657

6

JUDETUL CLUJ

TOTAL

8.119

Consiliul Judetean Cluj

Constructii centre de salvare în masivul Bihor Vlădeasa - Serviciul public salvamont Margău - localitătile Belis, Doda Pilii, Săcuieu

1.819

Consiliul Judetean Cluj

Schi în România - comuna Băisoara

6.300

7

JUDETUL CONSTANTA

TOTAL

13.644

Consiliul Judetean Constanta

Amenajarea unor centre de preventie, tratament medical primar si a punctelor de salvamar din zona litorală a judetului Constanta

9.000

Consiliul Local Constanta

Pasarela si pontoane acostare ambarcatiuni de agrement în statiunea Mamaia

4.644

8

JUDETULCOVASNA

TOTAL

756

Consiliul Local Covasna

Reabilitarea căilor de acces din parcul central al statiunii si centru de informare turistică

756

9

JUDETUL DÂMBOVITA

TOTAL

9.370

Consiliul Judetean Dâmbovita

1. Constructii si reabilitarea de cabane, refugii montane si baze salvamont

2. Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane

9.370

10

JUDETUL HARGHITA

TOTAL

17.957

Consiliul Local Praid

1. Constructie complex balnear

2. Reabilitare clădire dispensar pentru amenajarea unui centru de informare turistică

9.500

Consiliul Local Băile Tusnad

1. Modernizarea, consolidarea si extinderea clădirii casei de cultură pentru amenajarea unui complex balnear

2. Amenajarea unui traseu pentru cură de teren

4.687

Consiliul Local Borsec

Schi în România

3.770

11

JUDETUL HUNEDOARA

TOTAL

28.458

Consiliul Judetean Hunedoara

Constructii baze salvamont si refugii montane în masivul Retezat - Râusor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia

3.048

Consiliul Local Vulcan

Schi în România

10.700

Consiliul Local Petrosani

Schi în România

14.800

12

JUDETUL MARAMURES

TOTAL

21.500

Consiliul Judetean Maramures

Schi în România

10.500

Consiliul Local Cavnic

Schi în România

11.000

13

JUDETUL MURES

TOTAL

4.633

Consiliul Local Sovata

Amenajare lac de agrement în zona lacului Tineretului

4.633

14

JUDETUL NEAMT

TOTAL

10.992

Consiliul Judetean Neamt

1. Constructii si reabilitare de refugii montane si baze salvamont în masivul Ceahlău

2. Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane în masivul Ceahlău

992

Consiliul Local Piatra-Neamt

Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement pe masivele Cozla si Pietricica

10.000

15

JUDETUL PRAHOVA

TOTAL

32.637

Consiliul Judetean Prahova

1. Constructii baze salvamontîn masivul Bucegi la Busteni - Babele si Sinaia - Cota 1400 

2. Constructie centru de informare turistică în parcul natural Bucegi

1.862

Consiliul Local Azuga

Schi în România

11.500

Consiliul Local Busteni

Schi în România

9.775

Consiliul Local Sinaia

Schi în România

9.500

16

JUDETUL SIBIU

TOTAL

9.569

Consiliul Judetean Sibiu

1. Constructie bază salvamont Bâlea Lac

2. Refacerea refugiilor montane si a sistemul de semnalizare pentru trasee turistice montane

1.069

Consiliul Local Ocna Sibiului

1. Amenajarea parcului balnear

2. Modernizarea si amenajarea salinelor exterioare

8.500

17

JUDETUL SUCEAVA

TOTAL

9.500

Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc

Schi în România

9.500

18

JUDETULTULCEA

TOTAL

25.500

Consiliul Judetean Tulcea

1. Amenajare plajă Sulina

2. Miniporturi în localitătile Sfântu Gheorghe, Murighiol

25.500

19

JUDETULVÂLCEA

TOTAL

8.000

Consiliul Local Băile Govora

1. Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear

2. Constructie centru de informare turistică si bază de kinetoterapie

5.500

Consiliul Local Călimănesti

1. Centre de informare turistică în localitătile Călimănesti si Căciulata

2. Amenajare traseu pentru cură de teren

2.500

 

TOTAL GENERAL:

 

241.104

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea unor acte normative referitoare la Programul pentru compensarea cu 90% a pretului de referintă al medicamentelor, pentru pensionari

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de referintă al medicamentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 27 februarie 2009, al Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.714/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 29 decembrie 2008, cu modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguratii, cu sau fără contributie personală, pe bază de prescriptie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările si completările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 31 martie 2009, cu modificările si completările ulterioare, sintagma „numai din pensii de până la 600 lei/lună" se înlocuieste cu sintagma „numai din pensii de până la 700 lei/lună".

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2009.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ion Bazac

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Irinel Popescu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 3 iunie 2009.

Nr. 680.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor tehnice privind utilizarea Sistemului de monitorizare si securitate a transporturilor rutiere de mărfuri, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.339/2008

 

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

în aplicarea art. 186, 191 si 1911 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, si a pct. 13 alin. (3) si (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare, a art. 14 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum si a prevederilor art. 590 si 664 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice privind utilizarea Sistemului de monitorizare si securitate a transporturilor rutiere de mărfuri, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.339/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 22 octombrie 2008, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) sigiliu inteligent - dispozitivul electronic utilizat alături de sigiliile vamale, sigiliile aplicate de autoritatea fiscală competentă, precum si de sigiliile aplicate de către expeditorii mărfurilor, pentru sigilarea containerelor si mijloacelor de transport marfă încărcate cu mărfuri aflate sub supravegherea autoritătii vamale. Acestea se aplică în baza Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare;".

2. La articolul 3 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:

,,d) privind miscarea în interiorul tării a produselor supuse la plata accizei armonizate si nearmonizate, astfel: produsele aflate în regim suspensiv, produsele eliberate pentru consum până la destinatia finală, precum si produsele la care plata accizei este exceptată sau cu scutire directă."

3. La articolul 6, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) În conformitate cu prevederile art. 604 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 4 alin. (1) pct. 41 din Hotărârea Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor, conducătorul mijlocului de transport este obligat:".

4. Anexa nr. 2 se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 5 zile de la data publicării.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Sorin Blejnar

 

Bucuresti, 9 iunie 2009.

Nr. 1.206.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la normele tehnice)

 

ANGAJAMENT DE PLATĂ

 

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (1) din Normele tehnice privind utilizarea Sistemului de monitorizare si securitate a transporturilor rutiere de mărfuri, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.339/2008, cu modificările ulterioare, Societatea Comercială........................................se obligă la plata contravalorii în cuantum de................ lei a echipamentelor electronice de supraveghere aplicate conform Fisei de monitorizare a transportului nr.................................... din data de..............................., în contul..........................al.............................., ca urmare a aplicării prevederilor art. 10 alin. (3) din normele tehnice mentionate mai sus.

Prezentul angajament de plată este completat si semnat de către delegatul nostru .................................................., domiciliat în..............................., str..............................nr...., bl...., se...., et. ..., ap. ...Judetul.........................., care se legitimează cu.............seria...........nr..................., emis de...................în anul........, CNP....................., având functia de.........................

Data.......................

Numele si prenumele.......................

Semnătura.................................

Prezentul document constituie titlu executoriu, iar în cazul în care debitorul nu îsi respectă obligatiile de plată, acesta va fi învestit cu titlu executoriu si se va trece la executarea silită.


 

ACTE ALE CORPULUI EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMÂNIA

 

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI Sl CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMÂNIA CONSILIUL SUPERIOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Tabloului Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România si a Tabloului expertilor evaluatori de întreprinderi

 

În temeiul:

- art. 6 lit. c), art. 20 lit. c) si e) si al art. 21 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitătii de expertiză contabilă si a contabililor autorizati, republicată;

- pct. 3, 18, 25, 93 si 147 din Regulamentul de organizare si functionare al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, aprobat prin Hotărârea Conferintei nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati din România nr. 1/1995, republicat,

Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România adoptă următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, cuprinzând expertii contabili si contabilii autorizati - persoane fizice si juridice, prevăzut în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă Tabloul expertilor evaluatori de întreprinderi, prevăzut în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Organele alese si executive vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentei hotărâri.

 

Presedintele Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România,

Marin Toma

 

Bucuresti, 19 mai 2009.

Nr. 09/154.


*) Anexele nr. 1 si 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.