MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 96/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 96             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 18 februarie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.286 din 2 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 si art. 14 din Ordonana de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

 

Decizia nr. 7 din 8 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală si ale art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni

 

Decizia nr. 9 din 8 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Decizia nr. 33 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 alin. (5), art. 87 alin. (1) lit. b) si art. 106 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            53. - Hotărâre pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.286

din 2 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Tudorita Dinu în Dosarul nr. 3.967/301/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la cererea de amânare a judecătii pentru lipsă de apărare, formulată de autorul exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare a judecătii.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de autorul exceptiei.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.967/301/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Tudorita Dinu într-un proces de evacuare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin art. 22 din Legea fundamentală, întrucât creează obligatia pentru proprietarii caselor care au fost retrocedate să încheie contracte de închiriere în conditiile impuse de acestia.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază exceptia ca neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Invocă, în acest sens, jurisprudenta Curtii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), al art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 12 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001.

Textele criticate au următoarea redactare:

- Art. 12: „În cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, închirierea continuă, contractul de închiriere transferându-se, la cerere, după caz:

a) în beneficiul sotului sau al sotiei, dacă este mentionat în contract si dacă a locuit efectiv împreună cu titularul;

b) în beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, dacă acestia erau mentionati în contract si dacă au locuit efectiv împreună cu titularul. În cazul minorilor si al incapabililor, care nu au reprezentant legal, autoritatea tutelară este obligată să asigure asistenta pentru încheierea, modificarea sau încetarea contractului de închiriere, după caz;

c) în beneficiul altor persoane, dacă acestea erau mentionate în contract si dacă au locuit efectiv împreună cu titularul cel putin un an.”.

- Art. 14: „(1) La expirarea termenului de închiriere stabilit conform prezentei ordonante de urgentă chiriasul are dreptul la reînnoirea contractului, pentru aceeasi perioadă, dacă părtile nu modifică prin acord expres durata închirierii.

(2) Proprietarul poate refuza reînnoirea contractului de închiriere numai pentru următoarele motive:

a) locuinta este necesară pentru a satisface nevoile sale de locuit, ale sotului, părintilor ori copiilor oricăruia dintre acestia, numai dacă sunt cetăteni români cu domiciliul în România;

b) locuinta urmează să fie vândută în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

c) chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutive în executarea contractului de închiriere;

d) în cazurile prevăzute la art. 13 lit. f)-i).

(3) Proprietarul este obligat să îi notifice chiriasului refuzul de a reînnoi contractul de închiriere cu cel putin un an înainte de expirarea acestuia, pentru situatiile prevăzute la alin. (2) lit. a) si b). În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d) notificarea se face cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea contractului.

(4) Sunt permise mai multe reînnoiri succesive.

(5) Chiriasul este obligat să părăsească locuinta în termen de 60 de zile de la expirarea termenului contractual, dacă locatiunea nu s-a reînnoit. Chiriasul este obligat să plătească întreaga chirie, precum si toate cheltuielile pentru servicii si întretinere aferente perioadei în care a ocupat efectiv locuinta.”

Textul constitutional considerat ca fiind încălcat este cel al art. 22 privind dreptul la viată si la integritate fizică si psihică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999, în ansamblu, precum si unele dintre articolele ei, printre care si textele de lege criticate în cauza de fată, au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 21 februarie 2005, Decizia nr. 512 din 6 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 2 decembrie 2005, si Decizia nr. 256 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, Curtea a statuat că măsurile de protectie a chiriasilor, instituite prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999, îsi au temeiul constitutional în art. 47 alin. (1) si în cele ale art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, finalitatea acestei ordonante fiind aceea de a reglementa raporturile dintre chiriasi si proprietari, de a oferi solutii juridice situatiilor litigioase ivite în procesul aplicării Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, prin utilizarea unor mijloace juridice, asigurându-se totodată posibilitatea pentru proprietar de valorificare a atributelor dreptului său de proprietate si, în acelasi timp, protectia chiriasilor împotriva unor eventuale abuzuri.

De asemenea, Curtea a mai retinut că protectia temporară a chiriasilor, inclusiv în conditiile retrocedării imobilelor către fostii proprietari se realizează prin diverse modalităti juridice, cum sunt: prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioadă de 5 sau 3 ani, după caz, asigurarea stabilitătii, în viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriasului la reînnoirea contractului de închiriere si crearea unor garantii împotriva unei evacuări abuzive, precum si a unui drept de preemptiune în cazul în care proprietarul intentionează să vândă locuinta.

Considerentele retinute de Curte în deciziile mai sus mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei acesteia.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 si art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Tudorita Dinu în Dosarul nr. 3.967/301/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 7

din 8 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală si ale art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marilena Mincă - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală si ale art. 4 alin. (2) s i art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, exceptie ridicată de Gheorghe Smeu în Dosarul nr. 204/86/2005 al Curtii de Apel Suceava - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă în ceea ce prive s te dispozitiile art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal i ale art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală, respectiv ca fiind neîntemeiată cu privire la art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 14 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 204/86/2005, Curtea de Apel Suceava - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală si ale art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni. Exceptia a fost ridicată de Gheorghe Smeu cu ocazia solutionării apelurilor formulate împotriva unei sentinte pronuntate de Tribunalul Suceava - Sectia penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 88 din Codul penal privind computarea retinerii si a arestării preventive încalcă principiul egalitătii în drepturi, întrucât există posibilitatea ca, în cazul concursului de infractiuni, condamnatul să nu beneficieze de computare din cauza prelungirii duratei procesului. Consideră că art. 89 din Codul penal privind computarea privatiunii de libertate executate în afara tării aduce atingere egalitătii în drepturi în măsura în care nu se interpretează în sensul de a computa orice privatiune de libertate executată în afara tării. Totodată, arată că art. 82 alin. 3 din Codul penal, potrivit căruia termenul de încercare se socoteste de la data când hotărârea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionată a executării pedepsei a rămas definitivă, încalcă dreptul la un proces echitabil, propunând ca termenul de încercare să înceapă să curgă din momentul în care se poate considera ca executată pedeapsa, de exemplu prin computarea perioadei de privare de libertate executată în afara tării. Sustine că art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală împiedică accesul la justitie, întrucât în apel nu se poate formula o cerere de constatare a reabilitării de drept. De asemenea, consideră că dispozitiile art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 încalcă egalitatea în drepturi, deoarece prin gratierea unor pedepse si mentinerea pedepselor pentru alte infractiuni se creează o discriminare între persoanele condamnate la pedepse comparabile ca durată.

Curtea de Apel Suceava - Sectia penală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală si ale art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 nu încalcă textele din Legea fundamentală invocate de autorul exceptiei, făcând trimitere, în acest sens, la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale, invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 104/2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal, art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală si ale art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse i înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, având următorul cuprins:

- Art. 82 alin. 3 din Codul penal: „Termenul de încercare se socoteste de la data când hotărârea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionată a executării pedepsei a rămas definitivă.”;

- Art. 88 din Codul penal: „Timpul retinerii si al arestării preventive se scade din durata pedepsei închisorii pronuntate. Scăderea se face s i atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelai timp ori în mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar dacă a fost scos de sub urmărire, s-a încetat urmărirea penală sau a fost achitat ori s-a încetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea preventivă.


Scăderea retinerii si a arestării preventive se face si în caz de condamnare la amendă, prin înlăturarea în totul sau în parte a executării amenzii.”;

- Art. 89 din Codul penal: „În cazul infractiunilor săvârsite în conditiile art. 4, 5 sau 6, partea din pedeapsă, precum si retinerea si arestarea preventivă executate în afara teritoriului tării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele române.”;

- Art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală: „Instanta judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se referă declaratia de apel si numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.”;

- Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 543/2002: „Nu beneficiază de prevederile art. 1-3 cei cărora li s-au aplicat pedepse sau măsuri educative pentru următoarele infractiuni:

A. Infractiuni reglementate de Codul penal:

1. infractiunile contra sigurantei statului, prevăzute în art. 155-173;

2. infractiunile de omor, prevăzute în art. 174-176;

3. vătămarea corporală gravă, prevăzută în art. 182;

4. lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, prevăzute în art. 183;

5. lipsirea de libertate în mod ilegal, prevăzută în art. 189;

6. violarea de domiciliu, prevăzută în art. 192 alin. 2;

7. santajul, prevăzut în art. 194;

8. violul, prevăzut în art. 197;

9. actul sexual cu un minor, prevăzut în art. 198 alin. 2-4;

10. perversiunea sexuală, prevăzută în art. 201 alin. 2-5;

11. incestul, prevăzut în art. 203;

12. furtul de autovehicule, precum si furtul calificat, prevăzute în art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) si g), alin. 2 si 3 în redactarea anterioară Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, în art. 209 alin. 1-4 în redactarea anterioară Legii nr. 456/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, si în art. 209 alin. 2-4, în redactarea în vigoare;

13. tâlhăria, prevăzută în art. 211;

14. pirateria, prevăzută în art. 212;

15. înselăciunea, prevăzută în art. 215 alin. 2-5;

16. delapidarea, prevăzută în art. 2151 alin. 2;

17. ultrajul, prevăzut în art. 239 alin. 2 si 3;

18. abuzul în serviciu în formă calificată, prevăzut în art. 2481;

19. luarea de mită, prevăzută în art. 254;

20. darea de mită, prevăzută în art. 255;

21. primirea de foloase necuvenite, prevăzută în art. 256;

22. traficul de influentă, prevăzut în art. 257;

23. tortura, prevăzută în art. 2671;

24. represiunea nedreaptă, prevăzută în art. 268;

25. evadarea, prevăzută în art. 269;

26. înlesnirea evadării, prevăzută în art. 270;

27. neîndeplinirea cu stiintă a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, prevăzută în art. 274 alin. 2;

28. părăsirea postului si prezenta la serviciu în stare de ebrietate, prevăzute în art. 275 alin. 3;

29. distrugerea si semnalizarea falsă, prevăzute în art. 276;

30. nerespectarea regimului armelor si munitiilor, prevăzută în art. 279;

31. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, prevăzută în art. 2791;

32. falsificarea de monede sau de alte valori, prevăzută în art. 282;

33. falsificarea de valori străine, prevăzută în art. 284;

34. detinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută în art. 285;

35. falsul material în înscrisuri oficiale, prevăzut în art. 288;

36. falsul intelectual, prevăzut în art. 289;

37. falsul în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut în art. 290;

38. uzul de fals, prevăzut în art. 291;

39. deturnarea de fonduri, prevăzută în art. 3021 alin. 2;

40. nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri, prevăzută în art. 3022 alin. 2;

41. contaminarea venerică si transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit, prevăzute în art. 309;

42. traficul de stupefiante, prevăzut în art. 312;

43. falsificarea de alimente sau alte produse, prevăzută în art. 313;

44. punerea în primejdie a unei persoane în neputintă de a se îngriji, prevăzută în art. 314;

45. relele tratamente aplicate minorului, prevăzute în art. 306;

46. încăierarea, prevăzută în art. 322 alin. 3 teza II;

47. asocierea pentru săvârsirea de infractiuni, prevăzută în art. 323;

48. proxenetismul, prevăzut în art. 329;

49. dezertarea, prevăzută în art. 332;

50. zborul neautorizat, prevăzut în art. 340 alin. 2. B. Infractiuni reglementate de legi speciale:

1. infractiunile prevăzute în art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta natională a României;

2. infractiunile prevăzute în art. 109, 110 si 115 din Decretul nr. 443/1972 privind navigatia civilă;

3. infractiunile prevăzute în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României;

4. infractiunile prevăzute în art. 276 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată;

5. infractiunile prevăzute în art. 85 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată;

6. infractiunile prevăzute în art. 7-18 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie;

7. infractiunile prevăzute în art. 10-16 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale;

8. infractiunile prevăzute în art. 23 si 24 din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor;

9. infractiunile prevăzute în art. 2-14 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.”;

- Art. 7 din Legea nr. 543/2002: „Persoanele gratiate care, în curs de 3 ani, săvârsesc cu intentie o infractiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infractiune, si pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi”.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 21 privind accesul liber la justitie, precum si ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Sustinerile autorului exceptiei vizează, pe de o parte, modul de aplicare a dispozitiilor art. 88 si art. 89 din Codul penal în raport cu situatia concretă în care se află acesta, iar pe de altă parte, completarea prevederilor art. 82 alin. 3 din Codul penal si ale art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală. Or, aceste aspecte nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate exercitat de Curte, ci sunt, după caz, de competenta instantei de judecată învestite cu solutionarea litigiului, respectiv a legiuitorului.

II. Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002, gratierea unor pedepse reprezintă un act de clementă, exercitat de Parlament în temeiul prerogativelor sale constituionale si conform politicii penale a statului. Fixarea criteriilor de determinare a pedepselor care se gratiază, a infractiunilor pentru săvârsirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă, precum si stabilirea consecintelor comiterii unor noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de actul de clementă intră în competenta exclusivă a legiuitorului. Exceptarea de la acordarea gratierii în functie de natura infractiunii săvârsite nu reprezintă un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate în situatii identice. Condamnatii care au săvârsit infractiuni diferite ca natură se află, evident, în situatii diferite, ceea ce permite si instituirea unui tratament juridic diferentiat, conform optiunii libere a legiuitorului, fără a se putea retine instituirea unor privilegii sau a unor discriminări.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. 3, art. 88 si art. 89 din Codul penal si ale art. 371 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gheorghe Smeu în Dosarul nr. 204/86/2005 al Curtii de Apel Suceava - Sectia penală.

II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 9

din 8 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marilena Mincă - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Ion Tutuianu în Dosarul nr. 10/751/2008 al Tribunalului Militar Timisoara.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei.

Cauza se află în stare de judecată.

Autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în fata Tribunalului Militar Timisoara.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă în ceea ce priveste dispozitiile art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală, respectiv ca fiind neîntemeiată cu privire la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 6 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10/751/2008, Tribunalul Militar Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Exceptia a fost ridicată de Ion Tutuianu cu ocazia solutionării unei cereri de revizuire.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, nemultumit fiind de faptul că respectivele texte de lege nu prevăd posibilitatea reparării pe calea revizuirii a pagubei materiale si a daunei morale cauzate inculpatului ca urmare a condamnării pe nedrept, în conditiile în care hotărârea penală de condamnare a fost casată si inculpatul achitat. De asemenea, consideră că dispozitiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 contravin art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, deoarece Curtea Constitutională este singura autoritate în măsură să hotărască asupra admisibilitătii unei exceptii de neconstitutionalitate.

Tribunalul Militar Timisoara apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale


Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, invocând, în acest sens, deciziile nr. 250/2004, 324/2006, 638/2008, 688/2008, 744/2008 si 840/2008 ale Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală s i ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, având următorul cuprins:

- Art. 394 din Codul de procedură penală: „Revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instantă la solutionarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârsit infractiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infractiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoresti definitive nu se pot concilia.

Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.

Cazurile de la lit. b), c) si d) constituie motive de revizuire, dacă au dus la darea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

În cazul prevăzut de lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.”;

- Art. 408 din Codul de procedură penală:„Regulile cuprinse în prezenta sectiune se aplică în mod corespunzător si în ce priveste revizuirea hotărârii penale cu privire la latura civilă.”;

- Art. 29 alin.(6) din Legea nr. 47/1992: „Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanta imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judecă în termen de 3 zile”.

În susinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 146 lit. d) referitoare la atributiile Curtii Constitutionale, precum si ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern si ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Autorul exceptiei solicită, în realitate, completarea dispozitiilor art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală în sensul prevederii posibilitătii reparării pe calea revizuirii a pagubei materiale si a daunei morale cauzate inculpatului ca urmare a condamnării pe nedrept, în conditiile în care hotărârea penală de condamnare a fost casată si inculpatul achitat. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 referitoare la calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare, Curtea observă că exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată cu ocazia solutionării unei cereri de revizuire, fără ca instanta să fi respins vreo cerere de sesizare a Curtii Constitutionale. În aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 nu are legătură cu solutionarea cauzei, în acceptiunea art. 29 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 si art. 408 din Codul de procedură penală si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Ion Tutuianu în Dosarul nr. 10/751/2008 al Tribunalului Militar Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 33

din 13 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 alin. (5), art. 87 alin. (1) lit. b) si art. 106 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 80 alin. (5) coroborat cu art. 86 alin. (1) lit. b) si art. 102 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Cataltepe Cengiz în Dosarul nr. 2.547/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că textele de lege nu contravin dispozitiilor constitutionale si conventionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.547/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor „art. 80 alin. (5) coroborat cu art. 86 alin. (1) lit. b) si art. 102 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România”. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Cataltepe Cengiz într-o cauză având ca obiect anularea deciziei prin care Oficiul Român pentru Imigrări a dispus îndepărtarea sub escortă a acestuia de pe teritoriul României.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile „art. 80 alin. (5) coroborat cu art. 86 alin. (1) lit. b) si art. 102 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România”, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 56/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007, si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007. Continutul acestor texte de lege avute în vedere de autorul exceptiei este următorul:

- Art. 80 alin. (5): „(5) Străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat, precum si celor cu sedere ilegală a căror identitate nu a putut fi stabilită li se emite decizie de returnare sub escortă, care va fi însotită de luarea în custodie publică, în conditiile prevăzute la art. 93.”;

- Art. 86 alin. (1) lit. b): „(1) Îndepărtarea sub escortă se realizează, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări, pentru următoarele categorii de străini: (...)

b) care au trecut ilegal frontiera de stat.”;

- Art. 102 alin. (4): „(4) Împotriva străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat, durata interdictiei va fi de 5 ani.”

În motivarea exceptiei se sustine că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât „pretinsa încălcare a legii nu a fost dovedită dincolo de orice dubiu”. Mai arată că textele de lege ce formează obiect al exceptiei „nu îndeplinesc criteriul de calitate prevăzut de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în întelesul dat de practica jurisprudentială a Curtii Europene a Drepturilor Omului, în sensul de a fi «suficient de accesibile si precise încât să înlăture orice risc de arbitrariu, astfel încât cetăteanul să poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile într-o anumită situatie» (Cauza Silver contra Regatului Unit, 1983)”.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispozitii din Constitutie: art. 20 care se referă la interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor, precum si la prioritatea reglementărilor internationale în domeniul drepturilor fundamentale ale omului în raport cu legile interne si art. 22 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu poate fi supus torturii si niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. Se invocă, de asemenea, si prevederile art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, precum si art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeasi conventie, potrivit căruia exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine natională sau socială, apartenentă la o minoritate natională, avere, nastere sau orice altă situatie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că sustinerile reclamantului nu vizează în esentă neconstitutionalitatea textelor de lege criticate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile criticate din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă, mai întâi, în ceea ce priveste obiectul acesteia, că, în temeiul art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiintarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autoritătii pentru străini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completarea unor acte normative, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, iar după renumerotare textele criticate se regăsesc la art. 82 alin. (5), art. 87 alin. (1) lit. b) si art. 106 alin. (4), continutul acestora fiind identic cu al textelor în numerotarea anterioară. Asadar, Curtea urmează să ia în considerare aceste din urmă prevederi ca obiect al exceptiei.

În continuare, Curtea constată că textele de lege criticate reprezintă norme procedurale care nu contravin niciuneia dintre dispozitiile constitutionale ori conventionale invocate de autorul exceptiei si care sunt redactate într-o manieră deosebit de clară si precisă, astfel încât orice persoană îsi poate adapta conduita în functie de dispozitiile acestora.

Curtea observă că în argumentarea exceptiei autorul acesteia dezvoltă o serie de aspecte legate de situatia de fapt, detaliind împrejurările concrete ale cazului său. Cu privire la aceste sustineri, Curtea retine că problemele legate de aplicarea legii si de interpretarea prevederilor legale la spete individualizate nu sunt de competenta instantei de contencios constitutional, ci a instantelor de judecată învestite cu solutionarea litigiilor în cadrul cărora se ridică exceptiile de neconstitutionalitate.

În plus, Curtea Constitutională nu se poate substitui instantei de judecată pentru a stabili dacă actiunile unei persoane determinate - în cazul de fată trecerea, în anumite împrejurări, a frontierei României de către autorul prezentei exceptii - au constituit sau nu o încălcare a prevederilor imperative ale legii care „nu a fost dovedită dincolo de orice dubiu”. În caz contrar, Curtea ar nesocoti principiul independentei judecătorilor, statuat în art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 alin. (5), art. 87 alin. (1) lit. b) si art. 106 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Cataltepe Cengiz în Dosarul nr. 2.547/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Planul national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Mediului transmite Comisiei Europene textele principalelor reglementări de drept intern pe care le emite sau pe care le adoptă Guvernul în domeniul reglementat de prezenta hotărâre.

 

Prezenta hotărâre transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2006/118/CE privind protectia apelor subterane împotriva poluării si deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 372 din 27 decembrie 2006.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului,

Nicolae Nemirschi

p. Ministrul economiei,

Tudor Serban,

secretar de stat

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Vasile Puscas,

secretar de stat

 

Bucuresti, 29 ianuarie 2009.

Nr. 53.

 

ANEXĂ

 

PLANUL NATIONAL

de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării

 

Art. 1. - (1) Prezentul plan are ca scop stabilirea măsurilor specifice necesare pentru prevenirea si controlul poluării apelor subterane, în vederea atingerii obiectivelor de protectie a apelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. e)-g) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare. Aceste măsuri includ în special:

a) criterii pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane;

b) criterii pentru identificarea si inversarea tendintelor crescătoare semnificative si durabile, precum si pentru definirea nivelurilor de pornire pentru inversarea tendintelor.

(2) Prezentul plan detaliază dispozitiile referitoare la prevenirea sau limitarea evacuărilor de poluanti în apele subterane prevăzute în Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, cu scopul de a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de ape subterane.

(3) Autoritatea publică centrală în domeniul apelor este desemnată autoritatea responsabilă pentru promovarea si coordonarea prezentului plan, iar Administratia Natională „Apele Române” este desemnată autoritatea pentru implementarea acestuia.

(4) Autoritatea de implementare pune în aplicare prevederile prezentului plan în cadrul activitătilor sale de autorizare si control al folosintelor de apă, precum si de monitorizare a resurselor de apă, realizează raportările periodice pe baza rezultatelor programului de monitorizare a apelor subterane si elaborează propuneri în vederea eliminării si reducerii poluării apelor subterane, pe care le înaintează spre aprobare autoritătii responsabile.


Art. 2. - Pentru aplicarea prezentului plan, expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a) standard de calitate a apelor subterane - un standard de calitate a mediului exprimat drept concentratia unui anumit poluant, grup de poluanti sau a unui indicator al poluării în apa subterană, care nu trebuie depăsit, pentru a proteja sănătatea oamenilor si mediul;

b) valoare de prag - un standard de calitate a apelor subterane stabilit potrivit dispozitiilor art. 3;

c) tendintă crescătoare semnificativă si durabilă - orice crestere semnificativă, din punct de vedere statistic si al mediului, a concentratiei unui poluant, grup de poluanti sau a unui indicator al poluării în apele subterane, pentru care se consideră necesară o inversare a tendintei potrivit dispozitiilor art. 5;

d) evacuare de poluanti în apele subterane - introducerea directă sau indirectă de poluanti în apele subterane ca urmare a activitătii umane;

e) nivelul fondului geochimic natural - concentratia unei substante sau valoarea unui indicator într-un corp de ape subterane care corespunde absentei deteriorărilor antropice sau numai unor modificări minore fată de conditiile naturale neperturbate;

f) nivel de bază - valoarea medie măsurată cel putin în cursul anilor de referintă 2007 si 2008, pe baza programelor de monitorizare puse în aplicare în temeiul art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, sau, în cazul substantelor identificate după acesti ani de referintă, în cursul primei perioade reprezentative pentru care sunt disponibile date de monitorizare.

Art. 3. - (1) Pentru evaluarea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană, potrivit dispozitiilor pct. 2.3 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, se utilizează următoarele criterii:

a) standardele de calitate a apelor subterane, prevăzute în anexa nr. 1;

b) valorile de prag stabilite pentru poluantii, grupurile de poluanti si indicatori ai poluării care au fost identificati ca având o contributie la caracterizarea corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană ca fiind la risc; stabilirea valorilor de prag se face în conformitate cu procedura prevăzută în anexa nr. 2 partea A, luându-se în considerare cel putin poluantii din lista prevăzută în partea B a anexei nr. 2.

(2) Valorile de prag pentru determinarea stării chimice bune a apelor subterane au în vedere protectia corpului de ape subterane în conformitate cu partea A pct. 1-3 din anexa nr. 2, referindu-se, în special, la impactul apelor subterane asupra apelor de suprafată asociate si asupra ecosistemelor terestre si a zonelor umede direct dependente, precum si la interactiunea lor cu acestea, tinând seama, printre altele, de cunostintele în materie de toxicologie umană si de ecotoxicologie.

(3) În functie de gradul de omogenitate al fondului geochimic natural al apelor subterane, valorile de prag se stabilesc la nivel national, respectiv la nivelul părtii din districtul hidrografic international al fluviului Dunărea aflate pe teritoriul României, sau la nivel de district hidrografic, la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de ape subterane.

(4) În cazul corpurilor de ape subterane detinute în comun de România si unul sau două state membre ale Uniunii Europene si al corpurilor de ape subterane în care apa subterană traversează granita cu un stat membru al Uniunii Europene, stabilirea valorilor de prag face obiectul coordonării cu statele membre în cauză, potrivit dispozitiilor Legii nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.

(5) În cazul corpurilor de ape subterane detinute în comun de România si un alt stat care nu este membru al Uniunii Europene, statul român, prin autoritatea responsabilă, întreprinde demersurile necesare în vederea stabilirii valorilor

de prag în coordonare cu statul în cauză, potrivit dispozitiilor Legii nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.

(6) În scopul elaborării schemelor directoare de management si amenajare a apelor pe bazine hidrografice, autoritatea de implementare stabileste propunerile pentru valorile de prag, în conformitate cu alin. (1) lit. b), si le transmite autoritătii responsabile în vederea aprobării prin ordin al conducătorului acesteia.

(7) Toate valorile de prag aprobate de autoritatea responsabilă se publică în schemele directoare de management si amenajare a apelor, care urmează să fie prezentate potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv un rezumat al informatiilor prevăzute în partea C a anexei nr. 2.

(8) Lista valorilor de prag se modifică atunci când noi informatii despre poluanti, grupuri de poluanti sau indicatori ai poluării arată faptul că ar trebui să se stabilească o valoare de prag pentru o nouă substantă, că ar trebui să se modifice o valoare de prag existentă sau că o valoare de prag eliminată anterior de pe listă ar trebui reintrodusă, pentru a proteja sănătatea oamenilor si mediul.

(9) Valorile de prag pot fi eliminate de pe listă atunci când corpul de ape subterane în cauză nu mai este la risc din cauza poluantilor, a grupurilor de poluanti sau a indicatorilor de poluare pentru care au fost stabilite.

(10) Orice astfel de modificări ale listei valorilor de prag se raportează în cadrul revizuirii periodice a schemelor directoare de management si amenajare a apelor.

(11) La solicitarea Comisiei Europene, autoritatea responsabilă transmite acesteia informatiile prevăzute la alin. (7) referitoare la valorile de prag stabilite pentru apele subterane din România.

Art. 4. - (1) Autoritatea de implementare utilizează procedura descrisă la alin. (2) pentru evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane. Pentru aplicarea acestei proceduri, corpurile de ape subterane pot fi grupate în conformitate cu anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Se consideră că un corp sau un grup de corpuri de ape subterane este în stare chimică bună atunci când:

a) monitorizarea relevantă demonstrează că sunt îndeplinite conditiile stabilite la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare; sau

b) valorile corespunzătoare standardelor de calitate a apelor subterane, enumerate în anexa nr. 1, si valorile de prag relevante, stabilite potrivit dispozitiilor art. 3 si anexei nr. 2, nu sunt depăsite în niciun punct de monitorizare din corpul sau din grupul de corpuri de ape subterane; sau

c) valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau valoarea de prag este depăsită în unul sau în mai multe puncte de monitorizare, însă o investigatie corespunzătoare efectuată în conformitate cu anexa nr. 3 confirmă că:

(i) pe baza evaluării prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 3, concentratiile de poluanti care depăsesc standardele de calitate a apelor subterane sau valorile de prag nu sunt considerate ca prezentând un risc semnificativ pentru mediu, tinându-se seama, după caz, de întinderea pe care corpul de ape subterane este afectat;

(ii) sunt îndeplinite celelalte conditii pentru o stare chimică bună a apelor subterane prevăzute la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, potrivit dispozitiilor pct. 4 din anexa nr. 3;


(iii) sunt îndeplinite cerintele art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 3, pentru corpurile de ape subterane identificate potrivit dispozitiilor art. 26 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

(iv) capacitatea corpului de ape subterane sau a oricărui corp din grupul de corpuri de ape subterane de a fi utilizat de către om nu a fost compromisă în mod semnificativ prin poluare.

(3) Alegerea punctelor de monitorizare a apelor subterane trebuie să îndeplinească cerintele prevăzute la pct. 2.4 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, fiind concepută astfel încât să ofere o imagine coerentă si globală asupra stării chimice a apelor subterane si să furnizeze date de monitorizare reprezentative.

(4) Autoritatea de implementare elaborează un rezumat al evaluării stării chimice a apelor subterane ca parte integrantă a schemelor directoare de management si amenajare a apelor, realizate potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, care se publică odată cu aceste scheme.

(5) Rezumatul prevăzut la alin. (4), stabilit la nivelul districtului de bazin hidrografic sau la nivelul părtii din districtul hidrografic international al fluviului Dunărea aflate pe teritoriul României, include, de asemenea, o explicatie a modului în care depăsirile standardelor de calitate a apelor subterane sau ale valorilor de prag în anumite puncte de monitorizare a corpurilor de apă au fost luate în considerare în evaluarea finală.

(6) În cazul în care un corp de ape subterane este clasificat ca având o stare chimică bună, potrivit dispozitiilor alin. (2) lit. c), autoritatea de implementare include în programul de măsuri pentru bazinul hidrografic respectiv, realizat în conformitate cu art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, măsurile necesare pentru a proteja ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre si utilizarea de către om a apelor subterane, pe partea din corpul de ape subterane reprezentată de punctul sau punctele de monitorizare în care s-a depăsit valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau unei valori de prag.

Art. 5. - (1) Pe baza rezultatelor monitorizării, prin studii de specialitate efectuate în cadrul autoritătii de implementare, se identifică orice tendintă crescătoare semnificativă si durabilă în concentratiile poluantilor, grupurilor de poluanti sau ale indicatorilor de poluare observate în corpurile sau în grupurile de corpuri de ape subterane identificate ca fiind la risc si se defineste nivelul de pornire pentru inversarea acestei tendinte, în conformitate cu anexa nr. 4.

(2) În conformitate cu partea B din anexa nr. 4, autoritatea de implementare include în programul de măsuri realizat potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, toate măsurile necesare pentru inversarea tendintelor care prezintă un risc semnificativ de afectare a sănătătii oamenilor, a calitătii ecosistemelor acvatice ori terestre sau a utilizărilor legitime, reale ori potentiale, ale mediului acvatic, pentru a reduce progresiv poluarea si pentru a preveni deteriorarea apelor subterane.

(3) Autoritatea responsabilă aprobă prin ordin al conducătorului său, la propunerea autoritătii de implementare, nivelul de pornire pentru inversarea tendintei, ca procent din nivelul standardelor de calitate a apelor subterane stabilite în anexa nr. 1 si al valorilor de prag stabilite potrivit dispozitiilor art. 3, pe baza tendintei identificate si a riscului asupra mediului asociat acesteia, în conformitate cu partea B pct. 1 din anexa nr. 4.

(4) Schemele directoare de management si amenajare a apelor, prezentate potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, vor cuprinde un rezumat privind:

a) modul în care evaluarea tendintei în puncte individuale de monitorizare într-un corp sau într-un grup de corpuri de apă subterană a contribuit, potrivit dispozitiilor pct. 2.5 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, la stabilirea faptului că aceste corpuri sunt supuse unei tendinte crescătoare semnificative si durabile a concentratiei oricărui poluant sau unei inversări a acestei tendinte; si

b) argumentele pe care se bazează stabilirea nivelurilor de pornire pentru inversarea tendintelor, definite conform alin. (3).

(5) În situatia în care este necesar să se evalueze impactul penelor de poluare existente în corpurile de apă subterană, care pot duce la nerealizarea obiectivelor prevăzute la art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, si, în special, al acelor pene de poluare care rezultă din surse de poluare punctuale si din terenuri contaminate, autoritatea responsabilă include în lista temelor de cercetare-dezvoltare finantate anual de la bugetul de stat, prin bugetul propriu, evaluări suplimentare ale tendintelor pentru poluantii identificati, pentru a verifica dacă penele de poluare provenind din siturile contaminate nu se extind, nu deteriorează starea chimică a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană si nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor si pentru mediu. Rezultatele acestor evaluări sunt rezumate în schemele directoare de management si amenajare a apelor, realizate potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Pentru a realiza obiectivul de prevenire sau de limitare a evacuărilor de poluanti în apele subterane, stabilit potrivit dispozitiilor art. 21 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea de implementare include în programul de măsuri:

a) toate măsurile necesare pentru a preveni evacuările în apele subterane ale oricăror substante periculoase, fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) si (3). Pentru identificarea acestor substante, se iau în considerare, în special, substantele periculoase care apartin familiilor sau grupurilor de poluanti prevăzute la pct. 1-6 din anexa nr. 6 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si substantele care apartin familiilor sau grupurilor de poluanti prevăzute la pct. 7-9 din anexa mentionată, atunci când acestea sunt considerate periculoase;

b) toate măsurile necesare pentru a limita evacuările în apele subterane ale poluantilor enumerati în anexa nr. 6 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, care nu sunt considerati periculosi, precum si ale celorlalti poluanti nepericulosi care nu sunt enumeraţi în anexa mentionată, dar care prezintă un risc real ori potential de poluare, astfel încât aceste evacuări să nu conducă la deteriorare sau la tendinte crescătoare semnificative si durabile ale concentratiilor poluantilor în apele subterane. Aceste măsuri tin seama, cel putin, de cele mai bune practici stabilite, inclusiv de cele mai bune practici de mediu si de cele mai bune tehnici disponibile prevăzute în legislatia în domeniul protectiei mediului.

(2) Cu scopul de a stabili măsurile prevăzute la alin. (1) lit.a) sau b), autoritatea responsabilă poate include în lista temelor de cercetare-dezvoltare finantate anual de la bugetul de stat, prin bugetul propriu, studii hidrogeochimice prin care să fie identificate circumstantele în care poluantii enumerati în anexa nr. 6 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, în special metalele esentiale si compusii acestora mentionati la pct. 7 din aceeasi anexă, sunt considerati periculosi sau nepericulosi.

(3) Evacuările de poluanti provenind din surse difuze de poluare care au un impact asupra stării chimice a apelor


subterane sunt luate în considerare de fiecare dată când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.

(4) Fără a aduce atingere cerintelor mai stricte stabilite de legislatia în vigoare, autoritatea de implementare poate excepta de la măsurile prevăzute la alin. (1) evacuările de poluanti care sunt:

a) rezultatul evacuărilor directe autorizate potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (2)-(6) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

b) într-o cantitate si o concentratie atât de mici încât să fie înlăturat orice pericol prezent sau viitor de deteriorare a calitătii apelor subterane receptoare;

c) consecintele unor accidente sau circumstante exceptionale datorate unor cauze naturale care nu au putut fi prevăzute, evitate ori atenuate în mod rezonabil;

d) rezultatul unei realimentări sau al unei îmbogătiri artificiale a corpurilor de ape subterane autorizate potrivit dispozitiilor lit. C paragraful 3 lit. f) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

e) imposibil de evitat sau de limitat din punct de vedere tehnic fără a recurge la:

(i) măsuri care ar spori riscurile pentru sănătatea oamenilor sau pentru calitatea mediului în ansamblu; sau

(ii) măsuri cu un cost disproportionat, menite să îndepărteze cantităti de poluanti din solul sau din subsolul contaminat ori să controleze infiltrarea acestora în solul sau în subsolul în cauză;

f) rezultatul unor interventii în apele de suprafată, menite, între altele, să atenueze efectele inundatiilor si ale secetelor si să asigure gestionarea apei si a cursurilor de apă, inclusiv la nivel international. Aceste activităti, inclusiv excavarea, dragarea, reamplasarea si depunerea de sedimente în apele de suprafată, se desfăsoară în conformitate cu legislatia specifică si, după caz, cu permisele si autorizatiile eliberate pe baza acestor norme, cu conditia ca evacuările în cauză să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apă în cauză, potrivit dispozitiilor art. 21 alin. (1) lit. e)-g) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Exceptările prevăzute la alin. (4) se pot acorda numai atunci când autoritatea responsabilă a constatat că se efectuează o monitorizare eficientă a corpurilor de apă subterană în cauză, potrivit dispozitiilor pct. 2.4.2. din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, sau o altă monitorizare corespunzătoare.

(6) Autoritatea de implementare întocmeste inventarul la nivel national al exceptărilor acordate potrivit alin. (4), detaliat pe tipul evacuărilor si pe districte de bazin, pe care îl va actualiza anual si îl va transmite autoritătii responsabile, care, la cererea Comisiei Europene, transmite acesteia notificări cu privire la acest inventar.

Art. 7. - Până la data de 22 decembrie 2013, orice nouă procedură de autorizare desfăsurată în temeiul art. 6 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările si completările ulterioare, se face cu respectarea prevederilor art. 3-5.

Art. 8. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul plan.

 

ANEXA Nr.1 la plan

 

STANDARDE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE

 

1. Pentru a evalua starea chimică a apelor subterane potrivit dispozitiilor art. 4 din Planul national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării, denumit în continuare Plan national, următoarele standarde de calitate a apelor subterane corespund standardelor de calitate prevăzute la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 11 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare:

 

Poluanti

Standarde de calitate

Nitrati

50 mg/l

Substante active din pesticide, inclusiv metabolitii, produsii de degradare si de reactie relevanti1)

0,1 μg/l

0,5 μg/l (total)2)

 

2. Rezultatele aplicării standardelor de calitate pentru pesticide, în conformitate cu modalitătile prevăzute în Planul national, nu aduc atingere rezultatelor procedurilor de evaluare

a riscului cerute de Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările si completările ulterioare, sau de Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările si completările ulterioare.

3. Atunci când, pentru un anumit corp de ape subterane, se consideră că standardele de calitate a apelor subterane ar putea împiedica realizarea obiectivelor de mediu specificate la art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, pentru corpurile de ape de suprafată asociate, sau ar putea determina o reducere semnificativă a calitătii ecologice ori chimice a unor astfel de corpuri de apă sau daune semnificative ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană respectiv, se stabilesc valori de prag mai stricte, potrivit dispozitiilor art. 3 si anexei nr. 3 la Planul national. Programele si măsurile cerute în raport cu o astfel de valoare de prag se aplică, de asemenea, activitătilor din domeniul de aplicare al Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificările si completările ulterioare.

 

1) Pesticide înseamnă produsele de protectie a plantelor si produsele biocide, astfel cum sunt definite la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor în vederea plasării pe piată si a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările si completările ulterioare, si respectiv, la art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piată a produselor biocide, cu modificările si completările ulterioare.

2) Totalînseamnă suma tuturor pesticidelor detectate si cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metabolitii, produsii de degradare si de reactie relevanti.


 

ANEXA Nr. 2 la plan

 

VALORILE DE PRAG

pentru poluantii si indicatorii de poluare ai apelor subterane

 

PARTEA A PARTEA B

Instructiuni referitoare la stabilirea valorilor de prag, în conformitate cu art. 3 din Planului national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării

Valorile de prag se stabilesc pentru toti poluantii si indicatorii de poluare care, în temeiul caracterizării realizate potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (14) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, caracterizează corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană ca fiind la risc de a nu avea o stare chimică bună.

Valorile de prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care ele sunt depăsite de rezultatele monitorizării într-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta să indice riscul ca una ori mai multe dintre conditiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (ii), (iii) si (iv) din Planul national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării, să nu fie îndeplinite.

Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare tine seama de următoarele:

1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente:

a) extinderea interactiunilor dintre apele subterane si ecosistemele acvatice asociate si ecosistemele terestre dependente;

b) legătura cu utilizările sau cu functiile legitime reale ori potentiale ale apelor subterane;

c) toti poluantii care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, tinându-se seama de lista minimală stabilită în partea B;

d) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informatiile despre nivelurile fondului geochimic natural si bilantul apei;

2. determinarea valorilor de prag ia în considerare, de asemenea, originea poluantilor, eventuala lor prezentă naturală, toxicologia si tendinta de dispersie, persistenta si potentialul de bioacumulare a acestor poluanti;

3. de fiecare dată când, din cauze hidrogeologice naturale, se înregistrează niveluri ridicate ale fondului geochimic pentru substante sau ioni ori indicatori ai acestora, aceste niveluri ale fondului geochimic natural din corpul de ape subterane în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile de prag;

4. determinarea valorilor de prag trebuie să se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calitătii datelor, pe consideratii analitice, precum si pe nivelurile fondului geochimic pentru substantele care pot să apară atât natural, cât si ca urmare a activitătilor umane.

Lista minimală a poluantilor si a indicatorilor acestora care trebuie luati în considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispozitiilor art. 3 din Planul national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării

1. Substante sau ioni ori indicatori care pot să apară atât natural, cât si/sau ca urmare a activitătilor umane:

- arsen;

- cadmiu;

- plumb;

- mercur;

- amoniu;

- cloruri;

- sulfati.

2. Substante sintetice artificiale:

- tricloretilenă;

- tetracloretilenă.

3. Parametri care indică intruziunile saline sau de alt tip1):

- conductivitate.

PARTEA C

Informatii cu privire la poluantii si indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori de prag

Autoritatea de implementare rezumă, în schemele directoare de management si amenajare a apelor, prezentate potrivit dispozitiilor art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, modul în care s-a urmat procedura stabilită în partea A.

Atunci când este posibil, se comunică în special:

a) informatii privind numărul de corpuri sau de grupuri de corpuri de apă subterană caracterizate la risc si privind poluantii si indicatorii de poluare care contribuie la această clasificare, inclusiv concentratiile/valorile observate;

b) informatii despre fiecare dintre corpurile de ape subterane caracterizate ca fiind la risc, în special extinderea corpurilor, relatia dintre corpurile de ape subterane si apele de suprafată asociate si ecosistemele terestre direct dependente si, în cazul substantelor care apar în mod natural, nivelurile fondului geochimic natural în corpurile de ape subterane;

c) valorile de prag aplicabile la nivel national, la nivelul districtelor hidrografice sau la nivelul unui corp ori al unui grup de corpuri de ape subterane;

d) relatia dintre valorile de prag si:

(i) nivelurile de fond geochimic observate, în cazul substantelor prezente în mod natural;

(ii) obiectivele de calitate a mediului si alte standarde de protectie a apelor existente la nivel national, comunitar sau international;

(iii) orice informatii relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistenta, potentialul de bioacumulare si tendinta de dispersie a poluantilor.

 

1) Referitor la concentratiile saline rezultate în urma activitătilor umane, autoritatea de implementare poate propune valori de prag fie pentru sulfati si cloruri, fie pentru conductivitate.


 

ANEXA Nr. 3 la plan

 

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A APELOR SUBTERANE

 

1. Procedura de evaluare pentru stabilirea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se efectuează pentru toate corpurile ori grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate ca fiind la risc si pentru fiecare poluant care contribuie la această caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de ape subterane.

2. Atunci când se efectuează una dintre investigatiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c) din Planul national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării, denumit în continuare Plan national, se iau în considerare:

a) informatiile colectate în cadrul caracterizării efectuate potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (14) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, si ale pct. 2.1, 2.2 si 2.3 din anexa nr. 13 la aceeasi lege;

b) rezultatele retelei de monitorizare a apelor subterane, obtinute în conformitate cu pct. 2.4 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare; si

c) orice alte informatii relevante, inclusiv o comparatie a mediei aritmetice anuale a concentratiei poluantilor relevanti într-un punct de monitorizare cu standardele de calitate a apelor subterane stabilite în anexa nr. 1 si cu valorile de prag stabilite potrivit dispozitiilor art. 3 si ale anexei nr. 2 la Planul national.

3. Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite conditiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, mentionate la art. 4 alin. (2) lit. c) pct. (i) si (iv) din Planul national, atunci când este relevant si necesar si pe baza unor agregări corespunzătoare ale rezultatelor monitorizării, completate, acolo unde este necesar, de estimări ale concentratiilor pe baza unui model conceptual al corpului sau al grupului de corpuri de ape subterane, se estimează suprafata pe care corpul de ape subterane are o medie aritmetică anuală a concentratiei unui poluant mai mare decât standardul de calitate a apei subterane sau decât valoarea de prag.

4. Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite conditiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, mentionate la art. 4 alin. (2) lit. (c) pct. (ii) si (iii) din Planul national, atunci când este relevant si necesar si pe baza rezultatelor relevante ale monitorizării si a unui model conceptual adecvat al corpului de ape subterane, autoritatea de implementare evaluează:

a) impactul poluantilor asupra corpului de ape subterane;

b) cantitătile si concentratiile poluantilor care sunt transferati sau care pot fi transferati din corpul de ape subterane către apele de suprafată asociate si ecosistemele terestre direct dependente;

c) impactul probabil al cantitătilor si concentratiilor poluantilor transferati către apele de suprafată asociate si ecosistemele terestre direct dependente;

d) întinderea oricărei intruziuni saline sau de altă natură în corpul de ape subterane; si

e) riscul pe care îl prezintă poluantii din corpul de ape subterane pentru calitatea apei captate sau care urmează să fie captată din corpul de ape subterane în scopul consumului uman.

5. Starea chimică a corpului de ape subterane sau a grupului de corpuri de ape subterane se prezintă pe hărti, potrivit dispozitiilor pct. 2.4.5 si 2.5 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare. În plus, pe aceste hărti se vor indica toate punctele de monitorizare în care standardele de calitate a apelor subterane si/sau valorile de prag sunt depăsite, atunci când acest lucru este relevant si posibil.

 

ANEXA Nr. 4 la plan

 

IDENTIFICAREA SI INVERSAREA

tendintelor crescătoare semnificative si durabile

 

PARTEA A

Identificarea tendintelor crescătoare semnificative si durabile

Autoritatea de implementare identifică tendintele crescătoare semnificative si durabile în toate corpurile de ape subterane sau în toate grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate ca fiind la risc, în conformitate cu anexa nr. 13 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, tinând seama de următoarele cerinte:

1. potrivit dispozitiilor pct. 2.4 al anexei nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, programul de monitorizare este conceput astfel încât să detecteze tendintele crescătoare semnificative si durabile în concentratiile poluantilor identificati în temeiul art. 3 din Planul national de protectie a apelor subterane împotriva poluării si deteriorării, denumit în continuare Plan national;

2. procedura de identificare a tendintelor crescătoare semnificative si durabile se bazează pe următoarele elemente:

a) frecventele si punctele de monitorizare sunt alese astfel încât să fie suficiente pentru:

(i) a furniza informatiile necesare pentru a garanta că aceste tendinte crescătoare pot fi deosebite de

variatiile naturale, la un nivel corespunzător de încredere si precizie;

(ii) a permite identificarea în timp util a acestor tendinte crescătoare, astfel încât să se poată pune în aplicare măsuri pentru a preveni sau cel putin a atenua pe cât posibil schimbările dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane. Dacă este posibil, această identificare va avea loc pentru prima dată până în anul 2009 si va tine seama de datele existente, în contextul raportului privind identificarea tendintelor în cadrul primei scheme directoare de management si amenajare a apelor, prevăzute la art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, si, ulterior, cel putin o dată la 6 ani;

(iii) a tine seama de caracteristicile fizice si chimice variabile în timp ale corpului de ape subterane, inclusiv de conditiile de curgere si de ratele de reîncărcare, precum si de timpul de percolare prin sol sau subsol a apelor subterane;


b) metodele de monitorizare si de analiză utilizate sunt conforme cu principiile internationale de control al calitătii, inclusiv, în cazul în care sunt relevante, cu metodele standardizate la nivel european si national, pentru a garanta calitatea stiintifică echivalentă si comparabilitatea datelor furnizate;

c) evaluarea se bazează pe o metodă statistică, cum ar fi analiza regresiei, pentru analiza tendintelor în punctele de monitorizare individuale pe baza seriilor de timp;

d) pentru a evita erori în identificarea tendintelor, toate măsurătorile sub limita de cuantificare sunt stabilite la jumătate din valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din seriile de timp, cu exceptia totalului pesticidelor;

3. identificarea tendintelor crescătoare semnificative si durabile ale concentratiilor substantelor care apar atât în mod natural, cât si ca rezultat al activitătilor umane, va lua în considerare nivelurile de bază, precum si datele colectate înainte de începerea programului de monitorizare, pentru a raporta asupra identificării tendintelor în cadrul primei scheme directoare de management si amenajare a apelor, prevăzută la art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, atunci când aceste date sunt disponibile.

PARTEA B

Nivelurile de pornire pentru inversarea tendintelor

Autoritatea responsabilă propune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului măsurile pentru inversarea tendintelor crescătoare semnificative si durabile identificate potrivit dispozitiilor art. 5 din Planul national, tinând seama de următoarele cerinte:

1. nivelul de pornire pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să inverseze tendintele crescătoare semnificative si durabile corespunde unei concentratii a poluantului care este egală cu 75% din valoarea standardului de calitate sau din valoarea de prag pentru parametrul respectiv, stabilite în anexa nr. 1 la Planul national, respectiv potrivit art. 3 din Planul national, cu exceptia cazului în care:

a) este necesar un nivel de pornire anterior pentru ca măsurile de inversare a tendintelor să prevină cât mai eficient economic sau cel putin să atenueze pe cât posibil orice schimbări dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, ale calitătii apelor subterane;

b) un nivel de pornire diferit este justificat atunci când limita de detectie nu permite să se stabilească existenta unei tendinte la 75% din valorile standardelor sau valorilor de prag pentru parametrii respectivi; sau

c) rata cresterii si reversibilitatea tendintei sunt astfel încât un nivel de bază ulterior pentru măsurile de inversare a tendintei ar permite în continuare prevenirea în cel mai economic mod cu putintă sau cel putin atenuarea în măsura posibilului a oricăror schimbări dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane. Un astfel de nivel de pornire ulterior nu trebuie să conducă la nicio întârziere în respectarea termenelor-limită pentru obiectivele de mediu.

Pentru activitătile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificările si completările ulterioare, nivelul de pornire pentru aplicarea măsurilor menite să inverseze tendintele crescătoare semnificative si durabile se stabileste si în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, si, în special, prin aderarea la obiectivele de mediu pentru protectia apelor, astfel cum au fost stabilite în art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

2. odată stabilit un nivel de pornire pentru inversarea tendintei într-un corp de ape subterane caracterizat la risc, în conformitate cu pct. 2.4.4 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, si cu pct. 1, acesta nu se va mai modifica în cursul ciclului de 6 ani al schemei directoare de management si amenajare a apelor, solicitată în conformitate cu art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

3. inversările tendintelor trebuie demonstrate, tinându-se seama de dispozitiile relevante în materie de monitorizare cuprinse la pct. 2 din partea A.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.