MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 75/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 75             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 9 februarie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.361 din 11 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 si art. 10-12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice

 

Decizia nr. 1.362 din 11 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.363 din 11 decembrie 2008 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.364 din 11 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4041 si art. 4042 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            57. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            92. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 954/2005 privind aprobarea tarifelor pentru prestatiile de servicii specifice efectuate de Agentia Română de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare - ARSVOM

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            5. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna februarie 2009


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.361

din 11 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 si art. 10-12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 si art. 10-12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, exceptie ridicată de Asociatia Obstea Mosnenilor Cheia-Olănesti în Dosarul nr. 9.346/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 27 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 9.346/288/2007, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 si art. 10-12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, exceptie ridicată de Asociatia Obstea Mosnenilor Cheia-Olănesti într-o cauză având ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că instituirea regimului de arie naturală protejată s-a făcut cu încălcarea dreptului său de proprietate, contrar dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza întâi si alin. (2) teza întâi, ale art. 136 alin. (1) si (5) din Constitutie, ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Caracterul inviolabil al proprietătii are functia de a împiedica abuzurile autoritătilor publice, iar ingerinta acestora în sfera dreptului de proprietate privată, având ca efect pierderea sau restrângerea dreptului, nu este posibilă decât prin expropriere pentru cauze de utilitate publică.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitu t ionalitate îl constituie art. 6, 7, 10-12 din Ordonanta de urgenă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, al căror cuprins este următorul:

- Art. 6: „Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu exceptia celor care privesc:

a) asigurarea securită t ii nationale;

b) asigurarea securităii, sănătătii oamenilor si animalelor;

c) prevenirea unor catastrofe naturale.”;

- Art. 7: „Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgentă, precum si cu alte dispozitii legale în materie.”;

- Art. 10: „Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunitătilor locale, facilitându-se participarea reprezentantilor acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protectie, conservare si utilizare durabilă a resurselor naturale, încurajându-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunitătilor locale.”;

- Art. 11: „(1) Documentatia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes national trebuie să cuprindă:

a) studiul de fundamentare stiintifică;

b) documentatia cadastrală cu limitele ariei naturale protejate, cu evidentierea categoriilor de folosintă a terenurilor;

c) avizul Academiei Române.

(2) Normativul de continut al documentatiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes national se stabileste de către autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

(3) Pentru propunerile de situri de importantă comunitară si pentru ariile de protectie specială avifaunistică se completează Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/CE si adoptat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia.”;


- Art. 12: „(1) În momentul primirii documentatiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată, autoritătile competente pentru protectia mediului trebuie să înstiinteze detinătorii si administratorii de terenuri si să initieze consultări cu toti factorii interesati.

(2) Până la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale protejate, detinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia terenurilor, vor aplica si vor respecta măsurile de protectie, conservare si utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritătile competente pentru protectia mediului, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.”

Dispozitiile pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1) teza întâi si alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate privată, precum si art. 136 alin. (5) referitoare la caracterul inviolabil al proprietătii private, din Constitutie, art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În esentă, autorul exceptiei sustine că dispozitiile criticate instituie regimul de arie naturală protejată prin încălcarea dreptului său de proprietate.

Curtea retine că, asa cum rezultă din cuprinsul art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007, scopul reglementării îl constituie garantarea conservării si utilizării patrimoniului natural, care este un obiectiv de interes public major, ceea ce îi conferă legiuitorului legitimarea constitutională să instituie un regim special al ariilor naturale protejate, în temeiul dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, care prevăd că limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. Limitarea dreptului de proprietate poate, în principiu, să restrângă exercitiul dreptului de proprietate, însă cu respectarea cerintelor impuse de art. 53 alin. (2) din Constitutie, si anume ca restrângerea să fie necesară într-o societate democratică, să fie propor t ională cu situatia care a creat-o si fără să aducă atingere existenei dreptului.

Curtea retine că restrângerea exercitiului dreptului de proprietate este justificată. Astfel, din nota de fundamentare a ordonantei mentionate rezultă că Guvernul a avut în vedere obligatia României ce decurge din angajamentele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, de armonizare a legislatiei nationale în domeniul protectiei naturii cu legislatia Uniunii. În plus, din continutul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 rezultă că obiectivul conservării si utilizării patrimoniului natural depăseste sfera interesul national.   În acest sens, la art. 5 alin. (1) stabile s te existenta unor arii naturale protejate de interes international i comunitar, pe lângă cele de interes national. De asemenea, Curtea constată că restrângerea exercitiului dreptului de proprietate privată nu afectează existenta dreptului de proprietate, ale cărui prerogative pot fi exercitate, însă în anumite limite. Astfel, art. 22 alin. (6) din ordonantă prevede că în zonele de protectie integrală, de conservare durabilă si de management durabil pot fi utilizate rational pajistile pentru cosit sau păsunat numai cu animale domestice ale proprietarilor terenurilor protejate. Mai mult, actul normativ prevede că proprietarii terenurilor cuprinse în ariile naturale protejate beneficiază de plata unor compensatii pentru pierderile generate prin respectarea prevederilor restrictive din planul de management.

Fată de toate acestea Curtea urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. 6, art. 7 si art. 10-12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, exceptie ridicată de Asociatia Obstea Mosnenilor Cheia-Olănesti în Dosarul nr. 9.346/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.362

din 11 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hoffer Impex” - S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 5.605/245/2008 al Judecătoriei Iasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 30 mai 2007, pronuntată în Dosarul nr. 5.605/245/2008, Judecătoria Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hoffer Impex” - S.R.L. din Iasi într-o cauză având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că prevederile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă încalcă dispozitiile art. 21 alin. (3) si art. 125, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece permit organului de executare să modifice titlul executoriu, desi numai instantele de judecată pot pronunta hotărâri judecătoresti. Astfel, se aduce atingere dreptului la apărare al debitorului si principiului contradictorialitătii. Pentru garantarea accesului liber la justitie legiuitorul trebuie să adopte reguli de procedură clare, care să precizeze conditiile si termenele în care justitiabilii îsi pot exercita drepturile procesuale. Altminteri, executorul judecătoresc este obligat să stabilească reguli procedurale, pe cale jurisprudentială, ceea ce contravine dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutie.

Judecătoria Iasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile ce formează obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 3712 alin. 3: „Dacă titlul executoriu contine suficiente criterii în functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea ei. În cazul în care titlul executoriu nu contine niciun criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în functie de cursul monedei în care se face plata, determinat de data plătii efective a obligatiei cuprinse în titlul executoriu.”

Desi autoarea exceptiei critică dispozitiile legale ca fiind contrare dispozitiilor art. 125 din Constitutie referitoare la statutul judecătorilor, se constată că, în realitate, critica sa priveste dispozitiile art. 126 din Constitutie referitoare la instantele judecătoresti. Critica de neconstitutionalitate vizează si dispozi t iile cuprinse la art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaiei si echilibrului puterilor în stat, art. 21 referitor la liberul acces la justitie, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare din Constitutie, precum si la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la accesul la justitie.

Curtea retine că dispozitiile cuprinse în art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă nu reglementează o procedură de competenta instantelor judecătoresti, ci o procedură executională, dată în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de solutionat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizată a obligatiilor de plată, potrivit elementelor si criteriilor cuprinse în titlul executoriu. Operatia de actualizare efectuată de executorul judecătoresc întruneste elementele unui act juridic administrativ, împotriva căruia persoana care se consideră vătămată în drepturile sale - debitorul sau creditorul obligatiei de plată - are deschisă calea contestatiei la executare, potrivit art. 399- 404 din Codul de procedură civilă. Pe cale de consecintă, Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstitutionalitate potrivit căreia dispozitiile supuse controlului încălcă dispozitiile art. 126 din Constitutie.

Referitor la criticile de neconstitutionalitate privind încălcarea dreptului de acces la justitie prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constitutie si de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si a dreptului la apărare garantat de art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că si acestea sunt nefondate, întrucât în cursul executării silite debitorul poate fi asistat de un avocat si, în plus, poate formula contestatie la executarea silită, ceea ce dă expresie atât dreptului său la apărare, dreptului de acces la justitie, cât si principiului contradictorialitătii dezbaterilor. De altfel, acest principiu nici nu ar putea avea relevantă în cauză, întrucât el este un principiu de valoare legală, iar nu unul de valoare constitutională.

De asemenea, Curtea Constitutională constată că nu este încălcat nici art. 1 alin. (4) din Constitutie, referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, întrucât prin posibilitatea organului de executare de a actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani, în raport de criteriile cuprinse în titlul executoriu sau, în lipsa acestor criterii, în functie de cursul monedei în care se face plata, nu se instituie vreo ingerintă a altei autorităti în activitatea autoritătii judecătoresti, ci, dimpotrivă, dă substantă scopului de ocrotire a drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, prin reglementarea unei modalităti tehnice de echivalare a obligatiei stabilite în bani, tocmai pentru a evita perpetuarea unor litigii care au ca sorginte aceeasi obligatie, dar a cărei valoare se schimbă.

În jurisprudenta sa, Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 3712 alin. 3 teza finală din Codul de procedură civilă. De exemplu: deciziile nr. 177 din 18 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 18 iulie 2002, si nr. 188 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 18 iunie 2003. Precizăm că, desi Curtea s-a pronuntat doar asupra tezei întâi a art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dispozitiile cuprinse în teza a doua privesc tot aspecte ce tin de actualizarea obligatiei stabilite în bani.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea jurisprudentei, considerentele acelor decizii îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Hoffer Impex” - S.R.L din Iasi în Dosarul nr. 5.605/245/2008 al Judecătoriei Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.363

din 11 decembrie 2008

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Customline Construct” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 35.347/3/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal răspunde „General Group Expert” - S.R.L. din Timisoara, reprezentată prin Livia Toma, consilier juridic, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă a solicitat respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 23 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 35.347/3/2007, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Customline Construct” - S.R.L. din Timi s oara într-o cauză având ca obiect procedura insolventei declanată împotriva unei societăti comerciale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că prevederile art. 302 din Codul de procedură civilă încalcă dispozitiile art. 16, 20, 21, 22, 24 si 53 din Constitutie si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece sanctionarea recurentului cu nulitatea recursului depus la instanta competentă să îl solutioneze reprezintă o restrângere excesivă a dreptului de acces la justitie si la un proces echitabil.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială apreciază că dispozitiile art. 302 din Codul de procedură civilă contravin cerintelor impuse de dreptul comunitar, potrivit cărora instituirea de către legiuitorul national a unei obligatii procedurale pur formale, de a cărei respectare depinde validitatea respectivului act, este de natură să îngrădească dreptul recurentului de acces liber la justitie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 737 din 24 iunie 2008 Curtea Constitutională a decis că dispozitiile art. 302 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale în partea care prevede „sub sanctiunea nulitătii”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 302 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: „Recursul se depune la instanta a cărei hotărâre se atacă, sub sanctiunea nulitătii.”

Exceptia de neconstitutionalitate se întemeiază pe prevederile constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 22 referitor la dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, art. 24 referitor la dreptul la apărare si art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si pe cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 302 din Codul de procedură civilă Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 737 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008. Prin această decizie Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat că dispozitia „sub sanctiunea nulitătii” din art. 320 din Codul de procedură civilă este neconstitutională.

În considerentele acelei decizii, Curtea a statuat că „prevederea cuprinsă în art. 302 din Codul de procedură civilă, prin care se sanctionează cu nulitate absolută depunerea recursului la altă instantă decât aceea a cărei hotărâre se atacă, apare ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac si să restrângă nejustificat accesul liber la justitie. Sanctiunea este cu atât mai nejustificată cu cât eroarea depunerii recursului la însăsi instanta competentă să judece recursul ori la altă instantă decât aceea a cărei hotărâre se atacă este imputabilă nu numai recurentului, ci si magistratului sau functionarului care primeste cererea de recurs gresit îndreptată, desi are posibilitatea să-l îndrume pe cel în cauză în sensul prevăzut de lege”. Curtea a mai retinut că aplicarea principiilor constitutionale privind accesul liber la justitie si folosirea căilor de atac impune ca cererile gresit îndreptate să fie transmise jurisdictiei competente să le solutioneze. În sistemul Codului de procedură civilă recursul este conceput ca o cale extraordinară de atac, ca un ultim nivel de jurisdictie în care părtile în litigiu îsi pot apăra drepturile lor subiective, înlăturând efectele hotărârilor pronuntate în conditiile cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă. Or, instituirea sanctiunii nulitătii pentru neîndeplinirea cerintei prevăzute de textul analizat îl lipseste pe acesta, fără o justificare rezonabilă, de posibilitatea de a se examina, pe calea recursului, sus t inerile sale întemeiate privind modul eronat prin care s-a soluionat, prin hotărârea atacată, litigiul în care este parte.

Fată de cele arătate, întrucât Curtea a constatat, printr-o decizie anterioară, neconstitutionalitatea dispozitiei legale criticate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu mai poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate, operând o cauză de inadmisibilitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Customline Construct” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 35.347/3/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.364

din 11 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4041 si art. 4042 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4041 si art. 4042 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pioneer Transport” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 4.354/328/2007 al Judecătoriei Turda.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 3 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.354/328/2007, Judecătoria Turda a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4041 si art. 4042 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pioneer Transport” - S.R.L. din Timisoara într-o cauză având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că prevederile art. 4041 si art. 4042 din Codul de procedură civilă sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), art. 20, art. 21, art. 24, art. 53, art. 124 si art. 129. Astfel, este încălcat dreptul la apărare al creditorului, deoarece desfiintarea formelor de executare nu este de natură să determine, în mod automat, restabilirea situatiei anterioare, întrucât aceasta se poate dispune numai în cadrul unui proces. Dispozitiile criticate nu permit creditorului să uzeze de toate căile de atac pentru a se apăra, dar ele permit debitorului să obtină un nou titlu executoriu împotriva creditorului, fără a recurge la competenta de drept comun a instantelor de judecată.

Judecătoria Turda apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile ce formează obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4041 si art. 4042 din Codul de procedură civilă, dispozitii referitoare la întoarcerea executării silite.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 124 referitor la înfăptuirea justitiei si art. 129 referitor la folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, prin Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, a statuat că „dispozitiile art. 4041 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiintat titlul executoriu sau însăsi executarea silită. Desfiintarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanta judecătorească, în urma examinării temeiniciei si legalităti lor. La solutionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instantele judecătoresti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptătit să obtină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privintă, art. 4041 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că «Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptătit». Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justitie valorificarea creantelor sale si, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul si orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justitie, titlul executoriu si executarea silită însăsi”.

Pe de altă parte, în jurisprudenta sa, prin Decizia nr. 227 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, Curtea a retinut că „procedura contestatiei la executare asigură garantii suficiente pentru protectia dreptului de proprietate al tuturor părtilor implicate în proces, prin însusi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestatiei si desfiintării titlului executoriu sau a însesi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situatiei anterioare acesteia”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4041 si art. 4042 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pioneer Transport” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 4.354/328/2007 al Judecătoriei Turda.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 13 si al art. 19 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Ministerul Mediului se organizează si functionează ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul Bucuresti, Bd. Libertătii nr. 12, sectorul 5.

(2) Ministerul Mediului aplică strategia si Programul de guvernare 2009-2012, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 31/2008 pentru acordarea încrederii Guvernului, în vederea promovării politicilor în domeniile mediului, gospodăririi apelor si dezvoltării durabile.

(3) Ministerul Mediului realizează politica în domeniile mediului si gospodăririi apelor la nivel national, elaborează strategia si reglementările specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activităti în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură si coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competentă, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare si control în aceste domenii.

(4) Ministerul Mediului asigură coordonarea interministerială a procesului de elaborare a Strategiei nationale de dezvoltare durabilă, propune adoptarea si urmăreste implementarea acesteia.

(5) Ministerul Mediului coordonează activitatea de integrare a cerintelor privind protectia mediului în celelalte politici sectoriale, în concordantă cu cerintele si standardele europene si internationale.

(6) Ministerul Mediului este desemnat ca autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu.

Art. 2. - Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Ministerul Mediului exercită următoarele functii:

a) de strategie, prin care se elaborează, în conformitate cu politica Guvernului, Strategia natională de dezvoltare durabilă si Strategia în domeniul mediului si gospodăririi apelor;

b) de reglementare, prin care se asigură dezvoltarea cadrului normativ si a celui institutional pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate;

c) de administrare, prin care se asigură administrarea proprietătii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil, în domeniile sale de activitate;

d) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern si extern, în domeniile sale de activitate;

e) de autoritate de stat, prin care se asigură aplicarea si respectarea reglementărilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor care îsi desfăsoară activitatea în subordinea, sub autoritatea si în coordonarea sa;

f) de coordonare a utilizării asistentei financiare nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană în domeniul mediului;

g) de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, în domeniile sale de activitate.

 

CAPITOLUL II

Atributii

 

Art. 3. - (1) În exercitarea functiilor sale Ministerul Mediului are următoarele atributii principale:

1. asigură implementarea politicilor guvernamentale în domeniile sale de activitate, potrivit reglementărilor în vigoare;

2. elaborează strategii si politici în domeniile mediului, gospodăririi apelor si dezvoltării durabile, pe care le supune Guvernului spre adoptare;

3. propune autoritătilor competente sau, după caz, stabileste, în conditiile legii, instrumentele juridice, institutionale, administrative si economico-financiare pentru stimularea si accelerarea integrării principiilor si obiectivelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

4. propune si recomandă autoritătilor competente sau, după caz, stabileste măsuri care să asigure conformarea politicilor si programelor de dezvoltare regională si locală cu Strategia natională de dezvoltare durabilă si cu obiectivele stabilite prin strategiile pentru protectia mediului si gospodărirea apelor;

5. elaborează documentele de politică publică în domeniile sale de activitate;

6. elaborează proiecte de acte normative si avizează proiecte de acte normative elaborate de alte ministere si autorităti ale administratiei publice centrale si locale, care privesc sfera sa de competentă;

7. emite acte de reglementare în domeniul său de activitate, potrivit prevederilor legale;

8. raportează sau, după caz, informează Comisia Europeană asupra măsurilor legislative adoptate în domeniile reglementate de acquis-ul comunitar de mediu, potrivit domeniilor sale de responsabilitate, suplimentar fată de procesul de notificare a măsurilor nationale care transpun acest acquis;

9. coordonează activitatea de avizare, promovare, realizare si monitorizare a investitiilor de protectie a mediului si de gospodărire a apelor;

10. coordonează activitatea de administrare a patrimoniului unitătilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa;

11. fundamentează si elaborează programe privind protectia mediului si gospodărirea apelor, în scopul asigurării dezvoltării durabile;

12. asigură, la nivel national, controlul respectării de către persoanele juridice si fizice a reglementărilor din domeniile mediului si gospodăririi apelor;


13. reprezintă Guvernul în relatiile cu organisme interne si internationale din domeniile mediului, gospodăririi apelor si dezvoltării durabile;

14. asigură organizarea si dezvoltarea activitătii de cercetare stiintifică si inginerie tehnologică si stabileste continutul si prioritătile programelor de dezvoltare si cercetare în domeniile sale de activitate;

15. asigură, în conditiile legii, elaborarea de studii si cercetări necesare domeniilor sale de activitate si actionează pentru valorificarea rezultatelor acestora;

16. asigură, prin compartimentele proprii sau unitătile subordonate, controlul respectării legislatiei în domeniile protectiei mediului, gospodăririi apelor si sigurantei în exploatare a barajelor si constată contraventiile pentru nerespectarea acesteia, aplică sanctiunile si, după caz, sesizează organele de urmărire penală, potrivit prevederilor legale;

17. organizează evenimente, elaborează si sprijină editarea publicatiilor de specialitate si de informare din domeniile sale de activitate;

18. organizează si coordonează elaborarea de studii si proiecte pentru investitii în domeniile mediului, gospodăririi apelor, meteorologiei, hidrologiei si hidrogeologiei;

19. identifică si propune indicatori privind dezvoltarea durabilă, mediul si gospodărirea apelor si colaborează cu Institutul National de Statistică în scopul adaptării continue a statisticii la cerintele nationale si al corelării cu datele statistice internationale;

20. initiază, direct sau prin unitătile aflate în coordonarea ori sub autoritatea sa, proiecte de parteneriat public-privat, negociază, semnează si realizează contractele de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale în domeniu;

21. initiază, negociază si asigură punerea în aplicare a prevederilor tratatelor internationale din sfera sa de competentă, reprezintă interesele statului în diferite institutii si organisme bilaterale si internationale si dezvoltă relatii de cooperare cu institutii si organizatii similare din alte state, în conditiile legii;

22. întreprinde actiuni si initiative, potrivit competentelor stabilite de lege, pentru participarea României la actiunile de cooperare bilaterală si multilaterală, la nivel subregional, regional si global, pentru valorificarea oportunitătilor si facilitătilor de asistentă financiară, tehnică, tehnologică si stiintifică;

23. exercită si alte responsabilităti, în conformitate cu prevederile legislatiei nationale si ale actelor juridice internationale la care România este parte;

24. asigură cadrul juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului asupra politicilor, strategiilor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea durabilă;

25. coordonează elaborarea formei finale a pozitiei României în promovarea noului acquis de mediu la nivelul Uniunii Europene;

26. programează, coordonează si monitorizează utilizarea asistentei financiare nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană în domeniile sale de activitate;

27. asigură accesul publicului la informatiile de mediu, consultarea si participarea acestuia la luarea deciziilor privind mediul;

28. initiază si dezvoltă programe de educatie si de instruire a specialistilor în domeniul său de activitate, colaborează cu ministerele, cu celelalte autorităti ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de învătământ, stiintă si cultură, cu reprezentantii mijloacelor de informare a publicului;

29. asigură relatia cu Parlamentul României, cu sindicatele si patronatele din sfera sa de activitate, precum si cu mass-media.

(2) Ministerul Mediului îndeplineste orice alte atributii prevăzute de actele normative în vigoare.

(3) În exercitarea atributiilor sale Ministerul Mediului colaborează cu celelalte autorităti si institutii ale administratiei publice centrale si locale.

Art. 4. - Ministerul Mediului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, îndeplineste si următoarele atributii specifice:

1. solicită autoritătilor si institutiilor din cadrul administratiei publice centrale informatii necesare elaborării Strategiei nationale de dezvoltare durabilă în acord cu politica europeană în materie, elaborează strategia, pe care o supune Guvernului spre adoptare;

2. solicită autoritătilor administratiei publice centrale rapoarte cu privire la realizarea obiectivelor Strategiei nationale de dezvoltare durabilă pe domeniile de responsabilitate ale acestora si propune, după caz, revizuirea planurilor de actiune în scopul atingerii tintelor stabilite prin strategie;

3. coordonează si urmăreste implementarea legislatiei nationale armonizate cu prevederile si cerintele legislatiei comunitare de mediu;

4. coordonează elaborarea si supune aprobării Guvernului Planul national de actiune pentru protectia mediului;

5. urmăreste implementarea Planului national de actiune pentru protectia mediului;

6. aprobă instructiuni privind elaborarea planurilor locale si regionale de actiune pentru protectia mediului;

7. asigură raportarea indicatorilor de mediu din sistemul indicatorilor de dezvoltare durabilă la organismele internationale, pe baza datelor furnizate de celelalte autorităti responsabile de implementarea strategiilor sectoriale;

8. elaborează, actualizează si urmăreste aplicarea strategiilor, planurilor si programelor nationale sectoriale în domeniile protectiei mediului si gospodăririi apelor, după cum urmează:

a) Strategia natională si Planul national de actiune privind protectia atmosferei;

b) Strategia natională si Planul national de actiune în domeniul schimbărilor climatice;

c) Strategia natională si Planul national de gestiune a deseurilor;

d) strategiile si planurile nationale privind gestionarea substantelor si preparatelor periculoase;

e) Strategia natională si Planul national pentru conservarea biodiversitătii;

f) Strategia natională si Planul national privind biosecuritatea;

g) Strategia natională de management al riscului la inundatii; h) Strategia natională si Planul national de actiune pentru gospodărirea resurselor de apă;

i) Strategia de management integrat al zonei costiere si Planul strategic de actiune pentru reabilitarea si protectia Mării Negre;

j) Programul national de reducere progresivă a emisiilor de SO2, NOx, COV si NH3;

k) Programul national de reducere a emisiilor de SO2, NOx si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere;

l) Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu;

9. coordonează activitătile în domeniul schimbărilor climatice în ceea ce priveste reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră si adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

10. coordonează si monitorizează procesul de implementare a Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;


11. coordonează actualizarea anuală a Registrului national privind inventarul instalatiilor care intră sub incidenta prevederilor legale privind prevenirea si controlul integrat al poluării si elaborează raportările solicitate de institutiile europene si internationale;

12. îndeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele, conventiile si acordurile internationale din domeniile sale de responsabilitate, precum si de punct focal national si/sau de autoritate natională competentă pentru activitătile aflate în coordonarea unor institutii, organisme si organizatii internationale, în conformitate cu prevederile tratatelor internationale la care România este parte;

13. asigură secretariatele comisiilor mixte în domeniul mediului si gospodăririi apelor, înfiintate pentru implementarea acordurilor si conventiilor bilaterale;

14. elaborează si promovează acte normative necesare punerii în aplicare a prevederilor procedurii de organizare si coordonare a Schemei de management si audit de mediu (EMAS), care permite participarea voluntară a organizatiilor la această schemă;

15. asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze, politici si strategii în domeniul protectiei mediului, în scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare în vederea fundamentării deciziilor privind mediul si dezvoltarea durabilă, precum si al promovării programelor de dezvoltare în domeniul mediului;

16. coordonează activitătile privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental;

17. coordonează activitătile privind evaluarea si gestionarea calitătii aerului;

18. coordonează si supraveghează respectarea prevederilor privind substantele si preparatele periculoase, în colaborare cu celelalte autorităti competente, potrivit legii;

19. coordonează si supraveghează respectarea prevederilor privind solul, subsolul si gestionarea deseurilor, în colaborare cu celelalte autorităti competente, potrivit legii;

20. organizează si coordonează activitatea referitoare la protectia naturii si conservarea diversitătii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră si faună sălbatică, în scopul utilizării durabile a acestora, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, în acord cu politicile si practicile specifice aplicate la nivel european si global, prin crearea structurilor de administrare proprii pentru ariile protejate care necesită constituirea acestora, aprobă regimul de administrare a tuturor ariilor naturale protejate si executarea controlului privind respectarea legislatiei specifice;

21. avizează programele de exploatare a resurselor naturale, corelate cu capacitatea de suport a ecosistemelor, în raport cu obiectivele dezvoltării durabile;

22. asigură cadrul national privind biosecuritatea;

23. organizează sistemul national de monitorizare integrată a calitătii si radioactivitătii mediului, coordonează activitatea acestuia si aprobă raportul anual privind starea mediului;

24. asigură, prin compartimentele proprii, prin unitătile subordonate sau prin cele aflate sub autoritatea sa, secretariatele tehnice specifice activitătilor de protectie a mediului si gospodărire a apelor;

25. stabileste regimul de utilizare a resurselor de apă si asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze si strategii pentru domeniul gospodăririi cantitative si calitative a apelor, precum si elaborarea programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor de gospodărire a apelor;

26. colaborează cu celelalte autorităti ale administratiei publice centrale si locale pentru amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, valorificarea de noi surse de apă în concordantă cu dezvoltarea economico-socială a tării, protectia apelor împotriva epuizării si degradării, precum si pentru apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor;

27. coordonează elaborarea si reactualizarea schemelor directoare de management si amenajare a bazinelor hidrografice si desfăsurarea activitătilor de interes public din domeniul meteorologiei si hidrologiei;

28. coordonează, prin Inspectia de Stat a Apelor, aplicarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor;

29. asigură baza metodologică si atestă persoanele juridice si fizice pentru întocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie si hidrogeologie, a studiilor si proiectelor de gospodărire a apelor, pentru evaluarea stării de sigurantă în exploatare a barajelor si a altor lucrări hidrotehnice;

30. coordonează activitatea de avizare si de autorizare, din punctul de vedere al gospodăririi apelor, a lucrărilor care se construiesc pe ape sau în legătură cu apele, activitatea de avizare a documentatiilor de evaluare a stării de sigurantă în exploatare a barajelor existente si a proiectelor barajelor noi, precum si activitatea de emitere a autorizatiilor de functionare în conditii de sigurantă a barajelor aflate în exploatare si a acordurilor de functionare în sigurantă pentru barajele noi;

31. organizează sistemul informational specific domeniului gospodăririi apelor si evidentei dreptului de folosire cantitativă si calitativă a apelor;

32. asigură documentatiile necesare pentru concesionarea resurselor de apă si a lucrărilor de gospodărire a apelor care apartin domeniului public sau, după caz, pentru darea în administrare a acestora si urmăreste îndeplinirea de către concesionar, respectiv administrator a sarcinilor ce îi revin;

33. stabileste strategia organizării la nivel national a activitătilor de meteorologie, hidrologie si hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoză si avertizare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase si a sistemului de avertizare în caz de accident la constructiile hidrotehnice;

34. coordonează realizarea Planului de management al fluviului Dunărea pentru teritoriul României;

35. organizează periodic actiuni de verificare a stării tehnice si functionale a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor, indiferent de detinător, si stabileste măsurile ce se impun;

36. stabileste metodologia de fundamentare a sistemului de plăti în domeniul apelor, precum si procedura de elaborare a acesteia;

37. dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de oprire a activitătii poluatorului ori a instalatiei care provoacă poluarea apelor;

38. elaborează si urmăreste aplicarea Programului de eliminare treptată a emisiilor si pierderilor de substante periculoase în ape;

39. elaborează si promovează, potrivit legii, proiecte de acte normative, regulamente, instructiuni si norme tehnice specifice domeniilor meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei, gospodăririi apelor si sigurantei în exploatare a barajelor;

40. coordonează activitatea de elaborare a planurilor de apărare împotriva inundatiilor;

41. organizează si certifică corpul de experti pentru evaluarea stării de sigurantă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importantă A si B, precum si activitatea de avizare a specialistilor pentru asigurarea stării de sigurantă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importantă C si D;

42. aprobă lista definitivă a barajelor, cu declararea publică a caracteristicilor generale, a categoriei de importantă si a gradului de risc asociat acestora, lista barajelor cu risc sporit si a celor din categoria de importantă majoră, precum si fisele de evidentă a barajelor administrate de detinătorii cu orice titlu;

43. certifică personalul de conducere si coordonare a activitătii de urmărire în timp a barajelor si controlează activitatea acestuia;

44. dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice cu risc crescut de avarie si stabileste, împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul lucrărilor publice, măsurile operative imediate si de perspectivă pentru evitarea accidentelor;

45. elaborează lista de specificatii tehnice si metode standardizate pentru analiza si monitorizarea stării apelor;

46. elaborează si promovează normele de calitate a resurselor de apă legate de functiile apei privind calitatea apei brute pentru apa potabilă, calitatea apei necesare sustinerii vietii pestilor si crustaceelor;

47. coordonează activitatea comitetelor de bazin;

48. coordonează activitatea de elaborare a politicilor publice în domeniul protectiei mediului si gospodăririi apelor.

 

CAPITOLUL III

Conducerea ministerului

 

Art. 5. - (1) Conducerea Ministerului Mediului se exercită de către ministru.

(2) Ministrul mediului reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte autorităti publice, cu persoanele juridice si fizice din tară si din străinătate.

(3) Ministrul mediului răspunde de întreaga activitate a ministerului în fata Guvernului, precum si, în calitate de membru al Guvernului, în fata Parlamentului.

(4) Ministrul mediului îndeplineste în domeniul de activitate al ministerului atributiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Ministrul mediului îndeplineste si alte atributii specifice, stabilite prin alte acte normative.

(6) Ministrul mediului conduce activitatea aparatului propriu al Ministerului Mediului si exercită întreaga autoritate asupra unitătilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ministerului.

(7) În exercitarea atributiilor ce îi revin ministrul mediului emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.

(8) Ministrul mediului îndeplineste, conform legii, functia de ordonator principal de credite.

Art. 6. - (1) În activitatea de conducere a ministerului, ministrul mediului este ajutat de 2 secretari de stat.

(2) Secretarii de stat exercită atributiile delegate, prin ordin, de ministrul mediului.

Art. 7. - În cazul în care ministrul mediului, din diferite motive, nu îsi poate exercita atributiile curente, desemnează secretarul de stat care să exercite aceste atributii, înstiintându-l pe primul-ministru despre aceasta.

Art. 8. - (1) Secretarul general este înalt functionar public, numit pe criterii de profesionalism, în conditiile legii.

(2) Secretarul general îndeplineste atributiile si responsabilitătile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Secretarul general îndeplineste si alte atributii prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a ministerului ori încredintate de ministrul mediului.

(4) În realizarea atributiilor ce îi revin secretarul general este ajutat de un secretar general adjunct, care este înalt functionar public, numit pe criterii de profesionalism, în conditiile legii.

Art. 9. - (1) Pe lângă ministrul mediului functionează, ca entităti consultative, colegiul ministerial si consiliul consultativ.

(2) Componenta si regulamentul de functionare ale celor două entităti consultative se aprobă prin ordin al ministrului mediului.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică

 

Art. 10. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Mediului este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul structurii organizatorice, prin ordin al ministrului mediului, se pot organiza directii, servicii, birouri si compartimente, stabilindu-se numărul posturilor de conducere, potrivit legii.

(2) În structura organizatorică a Ministerului Mediului se organizează si functionează, în subordinea ministrului si a secretarilor de stat, cabinetele demnitarilor.

(3) Atributiile si responsabilitătile compartimentelor din aparatul propriu al Ministerului Mediului se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică, prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului mediului.

(4) Statul de functii, structura posturilor pe compartimente, precum si încadrarea, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Mediului se aprobă prin ordin al ministrului mediului.

(5) Numărul maxim de posturi este de 533, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.

(6) Personalul necesar desfăsurării activitătilor Ministerului Mediului este format din functionari publici si personal contractual.

(7) Numărul de posturi aferent fostului Minister al Mediului si Dezvoltării Durabile se preia, împreună cu fondurile corespunzătoare, de Ministerul Mediului.

(8) Personalul încadrat pe posturile prevăzute la alin. (7) se preia de Ministerul Mediului, potrivit dispozitiilor art. 21 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale.

(9) Salarizarea personalului din aparatul propriu si din institutiile subordonate se face potrivit legii.

(10) Ministerul Mediului preia toate drepturile si obligatiile fostului Minister al Mediului si Dezvoltării Durabile, inclusiv bunurile mobile si imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestuia.

Art. 11. - (1) În cadrul Ministerului Mediului functionează Directia generală pentru managementul instrumentelor structurale, care îndeplineste functia de autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu.

(2) Autoritatea de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu coordonează metodologic structurile desemnate ca organisme intermediare pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Organismele intermediare prevăzute la alin. (2) sunt conduse de câte un director executiv, iar numărul si structura posturilor pe fiecare unitate regională se stabilesc prin ordin al ministrului mediului.

(4) Organismele intermediare pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu îndeplinesc atributiile delegate de autoritatea de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu si răspund pentru îndeplinirea acestora.

Art. 12. - Ministerul Mediului are în subordine, sub autoritate sau în coordonare, după caz, unitătile prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 13. - Structura organizatorică, regulamentele de organizare si functionare, statele de functii, numărul de posturi si încadrarea personalului din unitătile bugetare care functionează în subordinea Ministerului Mediului, prevăzute în anexa nr. 2, se aprobă prin ordin al ministrului mediului, în limita numărului maxim de posturi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 14. - (1) În subordinea Ministerului Mediului se organizează si functionează, în conditiile legii, unităti de management al proiectului si unităti de implementare a proiectelor, conduse de câte un director de proiect, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru managementul si implementarea proiectelor finantate prin împrumuturi externe rambursabile sau nerambursabile.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale acestor unităti se stabilesc prin ordin al ministrului mediului.

(3) Ministrul mediului numeste personalul unitătilor si stabileste competentele directorului de proiect.

Art. 15. - Ministrul mediului numeste si eliberează din functie conducătorii institutiilor subordonate si unitătilor din coordonarea si de sub autoritatea ministerului, în condi t iile legii.

Art. 16. - (1) Pe lângă Ministerul Mediului funcionează următoarele organisme consultative:

a) Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national;

b) Comitetul ministerial pentru situatii de urgentă (CMSU);

c) Comisia natională pentru siguranta barajelor si a altor lucrări hidrotehnice (CONSIB);

d) Comitetul national român pentru Programul hidrologic international;

e) Comisia natională de acordare a etichetei ecologice;

f) Comitetul consultativ de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit;

g) Comisia tehnico-economică;

h) Centrul român pentru reconstructia ecologică a râurilor si lacurilor;

i) Comisia natională privind schimbările climatice;

j) Consiliul interministerial al apelor.

(2) Membrii organismelor prevăzute la alin. (1) sunt salarizati de unitătile la care sunt angajati, iar secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de Ministerul Mediului sau de unitătile desemnate dintre cele prevăzute în anexa nr. 2, în cadrul numărului de posturi aprobat.

(3) Regulamentele de organizare si functionare a organismelor consultative prevăzute la alin. (1) lit. a)-i), precum si componenta acestora se aprobă prin ordin al ministrului mediului.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 17. - (1) Ministerul Mediului are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit actelor normative în vigoare.

(2) Pentru activităti specifice de control la unitătile din subordine, pentru deplasări în caz de poluare, accidente industriale, apărare împotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase, pentru realizarea atributiilor ce revin organismelor intermediare pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu, precum si în caz de alte urgente de mediu si de gospodărire a apelor se utilizează un număr de 12 autovehicule cu un consum lunar de 300 litri/autovehicul.

Art. 18. - Numărul autoturismelor pentru transportul personalului si pentru alte utilizări speciale, precum si cota de consum lunar alocată pentru unitătile subordonate se stabilesc prin ordin al ministrului mediului, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 19. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 20. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) alineatele (2) si (5) ale articolului 8 din Hotărârea Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005, cu modificările ulterioare;

b) alineatul (6) al articolului 7 si articolul 20 din Hotărârea Guvernului nr. 1.224/2007 pentru organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 1 noiembrie 2007, cu modificările si completările ulterioare;

c) articolul 26 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 367/2002 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării” si a componentei nominale a Consiliului stiintific, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 25 aprilie 2002, cu modificările ulterioare;

d) Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 27 aprilie 2007, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează: Ministrul mediului,

Nicolae Nemirschi

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 5 februarie 2009.

Nr. 57.

 


ANEXA Nr. 1V

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Mediului

ANEXA Nr. 2

 

            1. Unităti care functionează în subordinea Ministerului Mediului

 

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

I.

Institutii publice cu personalitate juridică finantate integral din bugetul de stat

1.

Agentia Natională pentru Protectia Mediului

2.

Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”

3.

Garda Natională de Mediu

II.

Unităti fără personalitate juridică finantate integral din bugetul de stat

1.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Bacău pentru Regiunea 1 - Nord-Est

2.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Galati pentru Regiunea 2 - Sud-Est

3.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Pitesti pentru Regiunea 3 - Sud-Muntenia

4.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Craiova pentru Regiunea 4 - Sud-Vest Oltenia

5.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Timisoara pentru Regiunea 5 - Vest

6.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Cluj-Napoca pentru Regiunea 6 - Nord-Vest

7.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Sibiu pentru Regiunea 7 - Centru

8.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial „Mediu” Bucuresti pentru Regiunea 8 - Bucuresti-Ilfov

III.

Unităti cu finantare externă si de la bugetul de stat

1.

Unităti de management al proiectului (UMP)

2.

Unităti de implementare a proiectului (UIP)

IV

Institutii publice finantate din venituri proprii si de la bugetul de stat

1.

Agentia Natională pentru Arii Naturale Protejate

 

Notă:

Numărul maxim de posturi finantate de la bugetul de stat pentru institutiile prevăzute la cap. I, II si IV este de 3.861.

 

2. Unităti care functionează sub autoritatea Ministerului Mediului

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

1.

Administratia Natională de Meteorologie

 

            3. Unităti care functionează în coordonarea Ministerului Mediului

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

I.

Unităti finantate din venituri proprii

1.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti

2.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” - I.N.C.D.M. Constanta

3.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” - I.N.C.D.D.D. Tulcea

4.

Administratia Fondului pentru Mediu

5.

Administratia Natională „Apele Române”


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 954/2005 privind aprobarea tarifelor pentru prestatiile de servicii specifice efectuate de Agentia Română de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare – ARSVOM

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) lit. k) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.022/2004 privind organizarea si functionarea Agentiei Române de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare - ARSVOM, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 11 si 21 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale si ale art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 954/2005 privind aprobarea tarifelor pentru prestatiile de servicii specifice efectuate de Agentia Română de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare - ARSVOM, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 14 noiembrie 2005, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Agentia Română de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare - ARSVOM va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 3 februarie 2009.

Nr. 92.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 954/2005)

 

TARIFE

privind prestatiile de servicii specifice efectuate de Agentia de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare – ARSVOM

 

Nr. crt.

Denumirea tarifului

Tarif (euro/h)

1.

Tarif R/M Hercules în mars

1.512

2.

Tarif R/M Hercules în stationare

336

3.

Tarif Albatros S.A.R. în mars

131

4.

Tarif Albatros S.A.R. în stationare

10

5.

Tarif salupă interventie (Cristal, Safir, Rubin) în mars

215

6.

Tarif salupă interventie (Cristal, Safir, Rubin) în stationare

15

7.

Tarif salupă salvare S.A.R. (Opal, Topaz ) în mars

170

8.

Tarif salupă salvare S.A.R. (Opal, Topaz ) în stationare

11

9.

Tarif salupă 150 CP (Saturn, Jupiter, Sorana 1, Sorana 2, Sorana 3) în mars

37

10.

Tarif salupă 150 CP (Saturn, Jupiter, Sorana 1, Sorana 2, Sorana 3) în stationare

1,8

11 .

Tarif scafandru autonom în imersie

35

12.

Tarif scafandru autonom în asistentă/deplasare

13

13.

Tarif sac pneumatic cu deschidere inferioară 500 kgf

2

14.

Tarif sac pneumatic cu deschidere inferioară 1.000 kgf

2

15.

Tarif sac pneumatic cu deschidere inferioară 2.000 kgf

2

16.

Tarif sac pneumatic cu deschidere inferioară 3.000 kgf

2

17.

Tarif sac pneumatic cu deschidere inferioară 5.000 kgf

2

18.

Tarif sac pneumatic cu deschidere inferioară 10.000 kgf

2

19.

Tarif sac pneumatic ermetic 500 kgf

2

20.

Tarif sac pneumatic ermetic de 1.000 kgf

2

21.

Tarif sac pneumatic ermetic de 3.000 kgf

2

22.

Tarif sac pneumatic ermetic de 5.000 kgf

2

23.

Tarif sac pneumatic ermetic de 10.000 kgf

2

24.

Tarif sac pneumatic ermetic de 20.000 kgf

2

25.

Tarif cilindri ridicători 200 tf

2

26.

Tarif pompe submersibile pentru nămol, pompe submersibile tip EPET

Pompe submersibile Q = 60 m3/h; Q = 500 m3/h; alte pompe si electrocompresoare de aer

22,5

27.

Tarif motocompresoare aer respirabil, motocompresoare aer industrial, diverse motocompresoare de aer

12

28.

Tarif baraj antipoluare „mare liberă”

0,4 euro/ml/h

29.

Tarif baraj antipoluare „port”

0,14 euro/ml/h

30.

Tarif automacara 45 tf în deplasare

51

31.

Tarif automacara 45 tf în lucru efectiv

26

32.

Tarif motostivuitor 10 tf în lucru efectiv/deplasare/asistentă

23

33.

Tarif grup actionare baraje antipoluare (10 kw) - umflare/dezumflare/rulare/derulare

9,7

34.

Tarif grup actionare pompă (Skimmer) 25 m3/h „mic”

10

35.

Tarif grup actionare pompă (Skimmer ) 50 m3/h „mare”

13,5

36.

Tarif utilizare autocamionetă

0,26 euro/km

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna februarie 2009

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Natională a României hotărăste:

Pentru luna februarie 2009, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 10,25% pe an.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 4 februarie 2009.

Nr. 5.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.