MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 109/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 109             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Marti, 24 februarie 2009

 

SUMAR

 

DECRETE

 

324. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Serviciul de Protectie si Pază si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

325. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării Nationale si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

326. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării Nationale si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

327. - Decret privind conferirea Ordinului National Steaua României în grad de Ofiter

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.304 din 2 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 si ale alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului

 

Decizia nr. 32 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 44 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 45 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 572 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată prin Legea nr. 102/2006

 

Decizia nr. 46 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Decizia nr. 96 din 20 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 8 si 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            193. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului si continutului formularelor „Adeverintă de venit” si „Cerere de eliberare a unei adeverinte de venit” pentru persoane fizice

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Serviciul de Protectie si Pază si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Protectie si Pază si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 13/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Micu Petre Ion i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea si trece în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 19 februarie 2009.

Nr. 324.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării Nationale si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 12/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Popov Tvetko Mihai i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea si trece în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 19 februarie 2009.

Nr. 325.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării Nationale si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 14/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Câltan Florea Alexe i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea si trece în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 19 februarie 2009.

Nr. 326.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului National Steaua României în grad de Ofiter

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

în semn de deosebită apreciere pentru întreaga sa contributie pusă în slujba artei plastice contemporane, pentru înalta sa tinută morală si determinarea cu care a promovat imaginea României în mediile culturale franceze,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul National Steaua României în grad de Ofiter maestrului Horia Damian, pictor (Republica Franceză).

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 19 februarie 2009.

Nr. 327.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.304

din 2 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 si ale alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 si alin. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, exceptie ridicată de Vasile Kraila si, din oficiu, de instanta de judecată în Dosarul nr. 4.800/197/2006 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât criticile de neconstitutionalitate vizează aplicarea legii. Invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.800/197/2006, Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 si ale alin. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, exceptie ridicată de Vasile Kraila si, din oficiu, de instanta de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate contravin art. 20 din Constitutie, întrucât prevăd posibilitatea aplicării cumulative a amenzii penale si a închisorii, în timp ce Codul penal stabileste că pedepsele principale nu pot fi aplicate cumulativ.

Instanta de judecată consideră că dispozitiile art. 84 alin. 2 din Legea nr. 59/1934, în conformitate cu care, „când emiterea cecului se datoreste unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă”, sunt neconstitutionale, întrucât nu definesc „faptul scuzabil”, iar prin aceasta inculpatul nu-si poate exercita dreptul la apărare, neputându-se ghida după anumite repere pentru a-si sustine nevinovătia. În acelasi sens, inculpatul invocă jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si arată că legea nu este suficient de clară si lasă loc unei marje de apreciere „care poate depăsi limitele rezonabilului”.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 sunt constitutionale. În ce priveste prevederile art. 84 alin. 2, consideră că acestea sunt neconstitutionale, deoarece lipsa de claritate si de uniformitate a textelor legale examinate poate genera interpretări gresite, de natură să aducă atingere dreptului la apărare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezultă atât din considerentele încheierii de sesizare, cât si din concluziile scrise ale autorului exceptiei, îl constituie prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 si alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, având următorul cuprins:

- Art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 si alin. 2 teza a doua: „Se va pedepsi cu amendă de la 5.000-100.000 lei si închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă: [...].

2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul si mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut.

3. Oricine emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipseste unul din elementele esentiale arătate de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11.

[...] Când emiterea cecului se datorează unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă.”

Dispozitiile constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate referitoare la art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3, Curtea constată că motivul de neconstitutionalitate invocat nu priveste textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excedează competentei instantei de contencios constitutional.

Curtea Constitutională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atributiile sale cenzurarea aplicării legii de către instantele judecătoresti, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzute de lege.

În plus, asa cum a statuat Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei.

În ce priveste alin. 2 teza a doua din art. 84, Curtea constată că autorul exceptiei critică acest text pe motiv că legiuitorul nu defineste faptul scuzabil, astfel „că inculpatului nu i se garantează dreptul la apărare câtă vreme acest drept este lipsit de continut”.

Or, asemenea critici nu intră în competenta Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 si ale alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, exceptie ridicată de Vasile Kraila si, din oficiu, de instanta de judecată în Dosarul nr. 4.800/197/2006 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 32

din 13 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Moldovan Barbala, Kakasi Ilona, Mezei Eva, Kakasi Attila, Kakasi Kinga Jolanda, Halasz Marta Ilona si Nagy Ella în Dosarul nr. 3.696/102/2007 (număr vechi 5.695/2007) al Tribunalului Mures - Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă pentru autorii exceptiei, domnul avocat Constantin Florea, apărător ales, cu delegatie la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curtii că partea Municipiul Târgu-Mures, prin primar, a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului autorilor exceptiei. Acesta reiterează sustinerile prezentate în motivarea scrisă a exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.696/102/2007 (număr vechi 5.695/2007), Tribunalul


Mures - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Moldovan Barbala, Kakasi Ilona, Mezei Eva, Kakasi Attila, Kakasi Kinga Jolanda, Halasz Marta Ilona si Nagy Ella într-o cauză având ca obiect o cerere de retrocedare a unui imobil expropriat.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 329 alin. 3: „Solutiile se pronuntă numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătoresti examinate si nici cu privire la situatia părtilor din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.”

În motivarea exceptiei se sustine, în esentă, că instituirea caracterului obligatoriu pentru instantă „si, implicit, pentru justitiabil” al deciziilor pronuntate de Înalta Curte de Casatie si Justitie în solutionarea recursurilor în interesul legii lezează dreptul de acces liber la justitie, întrucât acestea sunt pronuntate în cadrul unei proceduri la care părtile nu au acces si nu pot fi contestate prin intermediul niciunei căi de atac. Se mai arată că aceste decizii „sunt norme noi prin care se poate adăuga la lege sau se poate contraveni vointei legiuitorului, puterea de emitere a lor fiind discretionară, nesupusă aprobării Parlamentului”.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3), (4) si (5), care consacră caracterul de stat de drept al statului român, instituie principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat si statuează obligativitatea respectării suprematiei Constitutiei si a legilor, art. 11 referitor la raportul dintre dreptul international si dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (2) care prevede că nimeni nu este mai presus de lege, art. 20 care se referă la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) care conferă părtilor dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 61 care reglementează rolul si structura Parlamentului, art. 67 privind actele juridice ale Camerelor Parlamentului si cvorumul necesar pentru adoptarea acestora, art. 73 alin. (1) care enumeră categoriile de legi pe care le poate adopta Parlamentul, art. 124 alin. (1) si (3), potrivit căruia justitia se înfăptuieste în numele legii, iar judecătorii sunt independenti si se supun numai legii, art. 126 alin. (3) care atribuie Înaltei Curti de Casatie si Justitie functia de a asigura interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale, si art. 129 privind folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti.

Tribunalul Mures - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că textul de lege ce formează obiectul prezentei exceptii a mai fost supus controlului de constitutionalitate, sub aspectul unor critici de neconstitutionalitate similare si prin raportare la aceleasi prevederi din Legea fundamentală ca cele invocate în cauza de fată, iar prin Decizia nr. 1.014 din 8 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 29 noiembrie 2007, Curtea a respins exceptia ca neîntemeiată, pentru motivele acolo retinute.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale, solutia pronuntată cu acel prilej si argumentele pe care aceasta s-a întemeiat îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Moldovan Barbala, Kakasi Ilona, Mezei Eva, Kakasi Attila, Kakasi Kinga Jolanda, Halasz Marta Ilona si Nagy Ella în Dosarul nr. 3.696/102/2007 (număr vechi 5.695/2007) al Tribunalului Mures - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 44

din 13 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Nicusor Turcan în Dosarul nr. 3.452/62/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.452/62/2008, Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie invocată de Nicusor Turcan.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că „dreptul individului de a opta să iasă din propriul univers”, prin exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul de a conduce autovehicule, nu poate fi îngrădit prin amestecul unei autorităti publice decât în măsura în care, într-o societate democratică, o asemenea măsură este necesară pentru securitatea natională, siguranta publică, bunăstarea economică a tării, apărarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sănătătii si a moralei sau protejarea drepturilor si a libertătilor altora. Or, aplicarea sanctiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe timp limitat si luarea măsurii retinerii permisului de conducere, prerogative date politistului rutier, pe care acesta le exercită în momentul constatării faptei contraventionale, nu îndeplinesc aceste conditii. Se mai arată că îngrădirea, restrângerea sau suspendarea temporară a exercitării unor drepturi pot fi atributele puterii judecătoresti, care poate lua aceste măsuri numai în deplină cunostintă de cauză, neputând fi lăsate la îndemâna unei persoane cu o pregătire si un rationament îndoielnice, care poate comite un abuz de drept.

Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu încalcă dispozitiile din Legea fundamentală invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b): „(1) Sanctiunile contraventionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol si preîntâmpinarea săvârsirii altor fapte interzise de lege si se aplică prin acelasi proces-verbal prin care se aplică si sanctiunea principală a amenzii sau avertismentului.

(2) Sanctiunile contraventionale complementare sunt următoarele: [...];

b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;”;

- Art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2): „(1) În cazurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă, politistul rutier dispune si una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:

a) retinerea permisului de conducere si/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora; [... ]

(2) Retinerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către politistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulatie.”;

- Art. 109 alin. (1) „Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de către politistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către politistii de frontieră.”

Prevederile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 1 alin. (4) si (5) referitoare la separatia puterilor în stat si suprematia Constitutiei si a legilor, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, precum si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Se invocă, totodată, dispozitiile art. 8, art. 13 si art. 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor si a libertătilor fundamentale privind dreptul la respectarea vietii private si de familie, dreptul la un recurs efectiv, respectiv limitarea folosirii restrângerii drepturilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii normelor criticate în prezenta cauză, în raport de aceleasi prevederi din Legea fundamentală si fată de critici similare. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 796 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iulie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo retinute, exceptia de neconstitutionalitate invocată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia pronuntată anterior, precum si considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Nicusor Turcan în Dosarul nr. 3.452/62/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 45

din 13 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 572 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată prin Legea nr. 102/2006

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantinescu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 572 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată prin Legea nr. 102/2006, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Transbus” - S.A. din Brasov în Dosarul nr. 6.151/197/2007 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde Societatea Comercială „Transbus” – S.A., reprezentată prin Andreea Olteanu, consilier juridic, lipsind celelate părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autoarei exceptiei solicită admiterea acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: I. Prin Încheierea din 27 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.151/197/2007, Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 572 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, asa cum a fost modificată prin Legea nr. 102/2006, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Transbus” - S.A. din Brasov într-o cauză având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), întrucât sanctiunile prevăzute de acest text se aplică numai operatorului de transport licentiat care efectuează o cursă pentru care nu a fost licentiat, si nu si celui care nu are calitatea de operator de transport. Se apreciază, totodată, că este discriminatorie aplicarea textului doar operatorului de transport interjudetean, ajungându-se la sanctionarea mai severă a acestuia fată de operatorul de transport judetean căruia îi sunt aplicabile prevederile unui alt act normativ.

Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ opinează că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 572 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată prin Legea nr. 102/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006. Dispozitiile criticate au următorul cuprins: „Constituie contraventii, dacă nu sunt considerate infractiuni potrivit legii penale, următoarele fapte:

a) efectuarea transportului rutier sau a activitătilor conexe acestuia fără a detine licentă de transport, certificat de transport în cont propriu, licentă pentru activităti conexe, licentă de traseu sau autorizatie de transport international, document de transport pentru transportul de persoane prin servicii ocazionale, respectiv retrase, expirate sau declarate pierdute, după caz;”.

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi.

Prin deciziile nr. 85 din 2 martie 2004 si nr. 491 din 29 mai 2007, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 aprilie 2004, si, respectiv, nr. 409 din 19 iunie 2007, Curtea a stabilit că dispozitiile legale criticate nu afectează principiul egalitătii în drepturi, întrucât legiuitorul „a actionat în temeiul dreptului său de apreciere cu privire la modalitatea de reglementare a conditiilor în care anumite fapte să fie sanctionate contraventional, precum si la stabilirea sanctiunilor aplicabile, fără să instituie o discriminare”.

Curtea Constitutională retine că principiul egalitătii nu presupune uniformitate, astfel că la situatii de fapt diferite se impune un tratament juridic diferit. Astfel, activitatea operatorilor de transport judetean este reglementată de un act normativ distinct - Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local - fată de cea desfăsurată de operatorii de transport interjudetean, tocmai datorită tipului de curse pe care le efectuează si pentru care au fost autorizati. Se observă că acele contraventii care sunt aplicabile operatorilor de transport interjudetean apără interesele comune ale mai multor unităti administrativ-teritoriale, pe când cele aplicabile operatorilor de transport judetean numai interesele unitătilor administrativ-teritoriale componente ale unui judet. O asemenea teză este validă chiar dacă fapta contraventională a fost săvârsită numai pe teritoriul unei singure unităti-administrative. Astfel, în reglementarea acestor situatii de fapt, legiuitorul este liber să aplice solutii legislative, iar contraventiile săvârsite vor fi constatate si sanctionate potrivit legii aplicabile fiecărui operator în parte. Aplicarea individualizată a amenzii contraventionale este, însă, atributul organului de constatare. În măsura în care cel sanctionat este nemultumit de cuantumul stabilit al amenzii, poate face plângere la instanta de judecată competentă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 572 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată prin Legea nr. 102/2006, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Transbus” - S.A. din Brasov în Dosarul nr. 6.151/197/2007 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 46

din 13 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, exceptie ridicată de Viorica Păvălache în Dosarul nr. 657/285/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curtii că partea Oficiul Român pentru Imigrări a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 657/285/2008, Tribunalul Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Viorica Păvălache într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea plângerii formulate de aceasta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, astfel cum a fost modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiintarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autoritătii pentru străini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 66 alin. (1): „Împotriva hotărârii instantei contestatarul sau Oficiul Român pentru Imigrări poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.”

În motivarea exceptiei se sustine că textul de lege încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât solicitantul dreptului de azil căruia i-a fost admisă plângerea este obligat să declare recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, fără să cunoască motivele pe care le-a avut în vedere instanta, pe când Oficiul Român pentru Imigrări va declara recurs numai când solutia pronuntată de instantă îi este nefavorabilă. De asemenea, arată că termenul de 5 zile este insuficient, iar sintagma „de la pronuntare” are în vedere un moment procesual în care nu se poate cunoaste nici motivarea judecătorului, nici continutul dispozitivului hotărârii.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si art.6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ambele garantând dreptul la un proces echitabil, raportate la dispozitiile art. 20 din Legea fundamentală referitor la tratatele internationale privind drepturile omului.

Tribunalul Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitu ­tionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că a mai exercitat controlul de constitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentul dosar, iar, prin mai multe decizii, de exemplu, Decizia nr. 854 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2007, sau Decizia nr. 503 din 4 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 986 din 7 noiembrie 2005, aceasta din urmă referindu-se la dispozitiile art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, dispozitii preluate de reglementarea ce face obiectul prezentei exceptii, Curtea a respins exceptia ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo retinute.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale, solutia pronuntată cu acel prilej si argumentele pe care aceasta s-a întemeiat îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, exceptie ridicată de Viorica Păvălache în Dosarul nr. 657/285/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 96

din 20 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 8 si 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 8 si 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, exceptie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 12.393/55/2007 al Judecătoriei Arad - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 1.768D/2008, nr. 1.769D/2008, nr. 1.770D/2008, nr. 1.784D/2008, nr. 1.955D/2008 si nr. 1.992D/2008 care au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de acelasi autor în dosarele nr. 6.989/55/2007, nr. 4.786/55/2007, nr. 11.083/55/2007, nr. 122/108/2008 si nr. 1.719/108/2008, precum si de Gigel Dăscălescu în Dosarul nr. 2.988/108/2007 ale Tribunalului Arad - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor de neconstitutionalitate, pune în discutie, din oficiu, conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.768D/2008, nr. 1.769D/2008, nr. 1.770D/2008, nr. 1.784D/2008, nr. 1.955D/2008 si nr. 1.992D/2008 la Dosarul nr. 1.610D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se arată că textele legale criticate nu încalcă principiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 16 iunie 2008, 17 iunie 2008, 26 iunie 2008, 25 septembrie 2008 si 30 septembrie 2008, pronuntate în dosarele nr. 12.393/55/2007, nr. 6.989/55/2007, nr. 4.786/55/2007, nr. 11.083/55/2007, nr. 122/108/2008, nr. 1.719/108/2008 si nr. 2.988/108/2007, Judecătoria Arad - Sectia civilă si Tribunalul Arad - Sectia civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008, exceptie ridicată de Nistor Isai Faur si Gigel Dascălu în cauze ce au ca obiect judecarea cererilor de pretentii formulate de autorii exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 7, 8 si 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 1 alin. (5), art. 11, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24 si art. 148 din Constitutie. Totodată sunt încălcate art. 1,


5, 6, 13, 14, 17 si 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Se arată că textele legale criticate limitează dreptul la apărare si îngrădeste accesul la justitie.

Judecătoria Arad - Sectia civilă consideră că exceptia este neconstitutională, fiind contrară prevederilor art. 115 din Constitutie.

Tribunalul Arad - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 7 alin. (1) din ordonanta de urgentă sunt constitutionale. Se arată că prevederile legale nu aduc atingere textelor constitutionale invocate în sustinerea exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7, 8 si 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 7: „Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6, fără a putea depăsi, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe tară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.”;

- Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proportie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda si în alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru în care acesta îsi are domiciliul sau resedinta obisnuită si cel din România.”;

- Art. 53: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă art. 74-81 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările si completările ulterioare, alin. (1) al art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, si art. 295 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările si completările ulterioare.”

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 1 alin. (5), art. 11, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24 si art. 148. Totodată, autorii invocă încălcarea dispozitiilor art. 1, 5, 6, 13, 14, 17 si 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Prevederile legale criticate stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc conditiile legale. Curtea retine că textele legale sunt în concordantă cu dispozitiile art. 16 si 20 din Constitutie, precum si cu art. 14 din Conventie, întrucât aceste categorii de cauze si de persoane se deosebesc de altele si dau dreptul legiuitorului de a institui un anumit tratament. De asemenea, reglementările art. 7, 8 si 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 sunt conforme si prevederilor art. 21 si 24 din Constitutie, precum si art. 6 si 13 din Conventie, având în vedere că atât accesul la justitie, cât si dreptul la apărare sunt asigurate tuturor persoanelor beneficiare ale ajutorului public de stat. Mai mult decât atât, atât prevederile legale criticate, cât si ordonanta în întregul ei constituie o garantie suplimentară a accesului efectiv la justitie, mai ales pentru persoanele aflate în situatiile mentionate în cuprinsul ordonantei.

Cât priveste critica referitoare la încălcarea art. 148 din Constitutie, Curtea constată că este neîntemeiată. Conform preambului ordonantei, România avea obligatia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătătirea accesului la justitie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze. Astfel, legiuitorul a avut în vedere că directiva a cărei transpunere trebuie asigurată prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistentă judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justitie cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene, iar preluarea acestor standarde în plan legislativ presupune crearea unor conditii cel putin identice în plan intern, pentru a nu conduce la aparitia unor discriminări între propriii cetăteni si cetătenii celorlalte state membre ori persoane care îsi au domiciliul sau resedinta obisnuită pe teritoriul unui stat membru.

Celelalte prevederi din Constitutie si din Conventie invocate în sustinerea exceptiei nu au incidentă în cauză.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 8 si 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, exceptie ridicată de Nistor Isai Faur si Gigel Dascălu în Dosarul nr. 12.393/55/2007 al Judecătoriei Arad - Sectia civilă, precum si în dosarele nr. 6.989/55/2007, nr. 4.786/55/2007, nr. 11.083/55/2007, nr. 122/108/2008, nr. 1.719/108/2008 si nr. 2.988/108/2007 ale Tribunalului Arad - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului si continutului formularelor „Adeverintă de venit” si „Cerere de eliberare a unei adeverinte de venit” pentru persoane fizice

 

În temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor si adeverintelor de către autoritătile publice centrale si locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002,

în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă modelul si continutul următoarelor formulare, prevăzute în anexa nr. 1:

1. „Adeverintă de venit”, cod 14.13.21.13;

2. „Cerere de eliberare a unei adeverinte de venit”, cod 14.13.25.13.

Art. 2. - Adeverinta de venit atestă veniturile impozabile anuale realizate sau estimate, existente în evidenta fiscală, la data solicitării, pe baza datelor declarate de persoanele fizice sau de plătitorii de venituri.

Art. 3. - Procedura de completare a formularului mentionat la art. 1 pct. 1 este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 4. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de păstrare a formularelor mentionate la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispozitie contrară se abrogă.

Art. 7. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generală de tehnologia informatiei din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Sorin Blejnar

 

Bucuresti, 17 februarie 2009.

Nr. 193.

 

ANEXA Nr. 1

 


Agentia Natională de Administrare Fiscală

Direcia Generală a Finantelor Publice a Judetului .................

Administratia Finantelor Publice ........................

Nr. de înregistrare..................

Data emiterii....../....../...........

 

ADEVERINTĂ DE VENIT

pe anul ..........................

 

            Ca urmare a Cererii nr. . ............. din data de ................... , se atestă faptul că dl/dna ........................................................................ , cu domiciliul fiscal în ........................................ , str. . ............................................. nr. . ...... , bl. . ...... , sc. ..., et. ....., ap. ....., judetul/sectorul ............................... , CNP/NIF ................................................... , figurează în evidenta fiscală cu următoarele venituri impozabile/nu figurează în evidenta fiscală cu venituri impozabile:

 

Nr. crt.

Documentul care atestă venitul impozabil

Categoria de venit

Tip venit (realizat/estimat)

Venit impozabil

- lei -

Impozit

- lei -

0

1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            S-a eliberat prezenta adeverintă spre a-i servi la ........................................ *) si este valabilă 90 de zile de la data emiterii.

 

Conducătorul unitătii

Numele si prenumele.....................

Semnătura .......................

L.S.

Întocmit

Numele si prenumele.....................

Semnătura .......................

 

            cod 14.13.21.13

            Număr de operator de date cu caracter personal -1067.


*) În cazul adeverintelor solicitate în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2006, cu modificările si completările ulterioare, se va completa următorul text: „stabilirea bazei de calcul a indemnizatiei pentru cresterea copilului”.

 

 

Nr...................................../........................

 

CERERE DE ELIBERARE A UNEI ADEVERINTE DE VENIT

 

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................................CNP/NIF...................................................................., cu domiciliul fiscal în ........................................, str............................................... nr........, bl........, sc. ..., et......, ap......, judetul/sectorul ..........................., cod postal ................................, telefon ..............................., fax .............................., reprezentat/reprezentantă prin dl/dna................................................................., CNP/NIF....................................................., cu domiciliul fiscal în ........................................, str............................................... nr........, bl........, sc. ..., et......, ap......, judetul/sectorul .........................................., cod postal .................................., posesorul/posesoarea documentului de identitate seria...........nr..............................., eliberat de..........................................., solicit eliberarea unei adeverinte privind situatia veniturilor impozabile pe anul .............., pentru a servi la ....................................................................

 

Numele si prenumele .....................................

Semnătura ..........................

Data ....................................

 

cod 14.13.25.13

Număr de operator de date cu caracter personal -1067.


 

ANEXA Nr. 2

 

Procedura de completare a formularului „Adeverintă de venit”, cod 14.13.21.13

 

1. Formularul „Adeverintă de venit” reprezintă documentul prin care se atestă faptul că o persoană fizică figurează în evidenta fiscală, constituită pe baza declaratiilor depuse, cu venituri realizate/estimate privind un an fiscal.

2. Adeverinta de venit se eliberează de organul fiscal competent, conform legii, la solicitarea persoanelor fizice, pe baza formularului „Cerere de eliberare a unei adeverinte de venit”, cod 14.13.25.13.

3. Prin organ fiscal competent se întelege:

a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îsi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;

b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice.

4. Adeverinta de venit se completează cu date privind venitul impozabil realizat într-un an fiscal, pe baza informatiilor existente în evidenta fiscală, constituită pe baza declaratiilor depuse.

În situatia în care, la data solicitării, în evidenta fiscală nu există informatii privind venitul impozabil realizat pentru perioada

solicitată, adeverinta de venit se completează cu venitul impozabil estimat, luat în calcul pentru stabilirea plătilor anticipate cu titlu de impozit.

Completarea tabelului din formular se face după cum urmează:

- col. 1 „Documentul care atestă venitul impozabil” - se înscriu denumirea, numărul si data documentului din care rezultă venitul impozabil realizat/estimat;

- col. 2 „Categoria de venit” - se înscrie natura venitului realizat/estimat (de exemplu, venituri comerciale, venituri din profesii libere, venituri din drepturi de proprietate intelectuală etc.);

- col. 3 „Tip venit (realizat/estimat)” - se înscrie sintagma „venit realizat” sau „venit estimat”, după caz, pe rândul corespunzător categoriei de venit;

- col. 4 „Venit impozabil” - se înscrie suma reprezentând venitul impozabil corespunzător categoriei de venit, declarat de persoana fizică sau de plătitorul de venit, potrivit legii;

- col. 5 „Impozit” - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venit datorat, stabilit de organul fiscal sau de plătitorii de venit, corespunzător venitului impozabil.

 

ANEXA Nr. 3

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de păstrare a formularelor

 

a) Adeverintă de venit

1. Denumirea: Adeverintă de venit

2. Codul: 14.13.21.13

3. Formatul: A4/t1

4. Caracteristici de tipărire: se poate utiliza si echipament informatic pentru editare si completare, cu adaptări adecvate situatiei contribuabilului.

5. Se difuzează: gratuit.

6. Se utilizează: la atestarea veniturilor impozabile declarate de contribuabil sau plătitorii de venituri, aflate în evidenta fiscală pentru persoanele fizice.

7. Se întocmeste în două exemplare de către:

a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îsi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;

b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice.

8. Circulă:         - copia la organul fiscal competent;

                        - originalul la contribuabil.

9. Se arhivează: la organul fiscal emitent.

b) Cerere de eliberare a unei adeverinte de venit

1. Denumirea: Cerere de eliberare a unei adeverinte de venit

2. Codul: 14.13.25.13

3. Formatul: A4/t1

4. U/M: seturi

5. Caracteristici de tipărire: se tipăreste pe o singură fată.

6. Se difuzează: gratuit.

7. Se utilizează: la solicitarea eliberării unei adeverinte de venit pentru persoane fizice.

8. Se întocmeste în două exemplare.

9. Circulă:

            - originalul la:

            a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îsi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;

            b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice;

            - copia la contribuabil.

10. Se arhivează: la organul fiscal competent.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.