MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 875/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 875         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 15 decembrie 2009

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.603 din 26 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.618 din 26 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.441. - Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Consolidare si modernizare Sediul Inspectoratului General al Politiei Române"

 

1.538. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Public din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

94. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul pietei centralizate participantilor la pietele administrate de acesta si a tarifelor zonale aferente serviciului de transport, practicate de operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice

 

M.124. - Ordin al ministrului apărării nationale pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare al Institutului Medico-Militar, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.102/2009

 

301. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, interimar, privind stabilirea unui spatiu în care functionează Centrul special de primire si cazare a solicitantilor de azil, având regimul juridic al zonei de tranzit

 

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

            27. - Lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti care au depus până la data de 10 decembrie 2009 rapoartele detaliate ale veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (11) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificările si completările ulterioare, pentru alegerea presedintelui României

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

            995. - Decizie privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice ale serviciilor de originare a apelurilor la puncte fixe, ale serviciilor de tranzit comutat al apelurilor, precum si ale serviciilor de acces la puncte fixe la retelele publice de telefonie

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

            Decizia nr. 17 din 15 iunie 2009

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            23. - Regulament privind comisioanele practicate de Banca Natională a României pentru serviciile aferente conturilor curente în lei deschise în evidentele sale


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.603 din 26 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Lucian Hreceniuc în Dosarul nr. 5.247/86/2008 al Curtii de Apel Suceava - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 mai 2009, pronuntată în Dosarul nr. 5.247/86/2008, Curtea de Apel Suceava - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Lucian Hreceniuc în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 23 alin. (11), art. 124 alin. (2), precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 7, 10 si 11 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, deoarece se creează o situatie mai grea inculpatului achitat, prin aceea că se dezechilibrează raportul de egalitate a armelor dintre acuzare si apărare. În opinia autorului, audierea inculpatului reprezintă un instrument inchizitorial suplimentar pe care textul de lege nu îl justifică prin nicio necesitate legată de atingerea scopului procesului penal.

De asemenea, prevederile legale mentionate încalcă si dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1)-(3), deoarece inculpatul condamnat la fond nu mai poate fi audiat si în fata instantei de apel. În plus, textul de lege lasă impresia că rolul instantelor de judecată este numai acela de a condamna, deoarece numai în acest mod se poate explica deosebirea făcută de legiuitor, atâta vreme cât obligă instanta de apel la reaudierea inculpatului achitat, ca si când, în această situatie, s-ar prezuma că instanta fondului a gresit.

Curtea de Apel Suceava - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 378 alin. V din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Judecarea apelului, care au următorul continut:

„Cu ocazia judecării apelului, instanta este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse în Partea specială, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanta de fond, precum si atunci când instanta de fond nu a pronuntat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului său prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 1.002 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 13 august 2009, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. V din Codul de procedură penală, retinând în esentă că textul „nu permite magistratilor să reaudieze inculpatul achitat tocmai pentru a găsi probe noi de condamnare, deoarece instanta verifică hotărârea atacată nu numai pe baza materialului existent, ci si a oricăror probe noi administrate în fata sa, printre acestea regăsindu-se si declaratia inculpatului. Or, potrivit art. 70 alin. 2 din Codul de procedură penală, inculpatul are libertatea de a nu da nicio declaratie, iar în cazul în care consimte să o facă, precizările sale nu constituie ipso facto o declaratie de culpabilitate, întrucât aceasta, ca de altfel toate mijloacele de probă din procesul penal, are drept scop aflarea adevărului si poate fundamenta o decizie de condamnare numai în măsura în care se coroborează cu alte fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul tuturor probelor existente într-o cauză. Asa fiind, prevederile legale criticate satisfac pe deplin exigentele constitutionale referitoare la art. 23 alin. (11) si nici nu se aplică discriminatoriu, deoarece toti inculpatii aflati în cel putin una dintre cele două situatii juridice circumscrise de text beneficiază de acelasi tratament, neputând fi pus semnul egalitătii între inculpatii neaudiati sau achitati de instanta de fond, pe de o parte, si cei audiati sau condamnati de prima instantă, pe de altă parte.

În plus, potrivit art. 371 alin. 2 din Codul de procedură penală, în cadrul limitelor sale referitoare la efectele devolutivsi extensiv guvernate de principiul non reformatio in pejus, instanta de apel este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, asigurând astfel părtilor suficiente garantii procesuale în deplin acord cu prezumtia de nevinovătie si dreptul la o ocrotire egală din partea legii".

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Lucian Hreceniuc în Dosarul nr. 5.247/86/2008 al Curtii de Apel Suceava - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 1.618 din 26 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Silviu Nertan, Mihai Marius Hidan, Alexandru Cosma si Vasile Roman în Dosarul nr. 5.058/337/271/2008 ai Judecătoriei Oradea - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii exceptiei, apărătorul ales Paul Mihai Neamt din cadrul Baroului Cluj, cu delegatie la dosar, si pentru partea Societatea Comercială „EON Gaz Distributie" - S.A. apărătorul ales Eugen Iordăchescu din cadrul Baroului Cluj, cu delegatie la dosar. Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor exceptiei, care pune concluzii de admitere a acesteia, sens în care depune si note scrise.

Reprezentantul părtii Societatea Comercială „EON Gaz Distributie" - S.A. pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate si depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 1.058 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din


28 noiembrie 2007, Curtea a constatat că dispozitiile lit. a), b), c) si d) ale art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală sunt neconstitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 iulie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 5.058/337/271/2008, Judecătoria Oradea - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Silviu Nertan, Mihai Marius Hidan, Alexandru Cosma si Vasile Roman în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 si 24, precum si cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece, contrar argumentelor Deciziei nr. 1.058/2007, controlul ierarhic nu vizează situatia oricărui procuror de la un parchet superior, un astfel de control, limitat, de altfel, la posibilitatea de a infirma rezolutii si de a analiza plângeri contra actelor întocmite, apartinând numai primului-procuror al parchetului ierarhic superior.

Asa fiind, dispozitiile contestate creează posibilitatea de arbitrariu în instrumentarea unor cauze penale, ceea ce este contrar prevederilor invocate în sustinerea exceptiei.

Judecătoria Oradea - Sectia penală a opinat că exceptia este inadmisibilă, însă ulterior încheierea astfel dispusă a fost casată pe calea controlului ierarhic de Tribunalul Bihor.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 1.058/2007 a fost admisă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Competenta procurorului în faza urmăririi penale, dispozitii care au următorul continut: „Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia conducătorului parchetului ierarhic superior, când: [...]."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că posibilitatea procurorului de la parchetul ierarhic superior de a prelua cauze de competenta parchetelor ierarhic superioare respectă exigentele constitutionale referitoare la conceptul de control ierarhic, deoarece nu se limitează la a infirma solutii ori la a analiza plângeri contra actelor întocmite. De altfel, tocmai dispozitiile legale contestate conditionează actul de preluare a unui dosar de „dispozitia conducătorului parchetului ierarhic superior". În aceste conditii, nu se poate admite teza înfrângerii principiului liberului acces la justitie ori a dreptului la apărare, deoarece un eventual arbitrariu poate fi contestat pe cale ierarhică sau cenzurat în fata instantelor de judecată cu prilejul contestării unei solutii de netrimitere în judecată potrivit art. 2781 din Codul de procedură penală ori cu prilejul învestirii prin rechizitoriu. În plus, Constitutia nu consacră dreptul vreunei persoane de a fi cercetată de un anumit procuror, ci dreptul de a fi cercetată în conditiile legii, întrucât, potrivit art. 131 alin. (3) din Legea fundamentală, „Parchetele functionează pe lângă instantele de judecată, conduc si supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, în conditiile legii".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Silviu Nertan, Mihai Marius Hidan, Alexandru Cosma si Vasile Roman în Dosarul nr. 5.058/337/271/2008 al Judecătoriei Oradea - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Consolidare si modernizare Sediul Inspectoratului General al Politiei Române"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Consolidare si modernizare Sediul Inspectoratului General al Politiei Române", prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor, interimar,

Vasile Blaga

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.441.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Public din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2009 cu suma de 2.048 mii lei, la capitolul 68.01 „Asigurări si asistentă socială", titlul 57 „Asistentă socială", din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispozitiile legale, a sumei prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Public pe anul 2009.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Alina Mihaela Bica,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 9 decembrie 2009.

Nr. 1.538.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul pietei centralizate participantilor la pietele administrate de acesta si a tarifelor zonale aferente serviciului de transport, practicate de operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (8) si (9), ale art. 11 alin. (1) si (2) lit. e), ale art. 74 lit. b) si g), ale art. 76 alin. (1) si ale art. 79 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare,

În temeiul art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă tariful mediu pentru serviciul de transport, tariful pentru serviciul de sistem, tariful pentru serviciile prestate de operatorul pietei centralizate participantilor la pietele administrate de acesta si tarifele zonale aferente serviciului de transport, practicate de operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării in vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 132/2008 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul pietei centralizate participantilor la pietele administrate de acesta si a tarifelor zonale aferente serviciului de transport, practicate de operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 29 decembrie 2008, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Entitătile organizatorice din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Petru Lificiu

 

Bucuresti, 3 decembrie 2009.

Nr. 94.

 

ANEXA

 

Tabelul 1. - Tariful mediu pentru serviciul de transport, tariful pentru serviciul de sistem si tariful pentru serviciile prestate de operatorul pietei centralizate participantilor la pietele administrate de acesta

 

Operatorul economic

Tariful (Lei/MWh)

Compania Natională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" - S.A.

Tariful mediu pentru serviciul de transport al energiei electrice

16,13

Tariful pentru serviciul de sistem, din care: - pentru servicii functionale de sistem

20,08

1,00

Societatea Comercială Operatorul Pietei de Energie Electrică „OPCOM" - S.A.

Tariful pentru serviciile prestate de operatorul de piete centralizate participantilor la pietele administrate de acesta

0,30

 

NOTĂ:

Tarifele nu contin taxa pe valoarea adăugată (TVA).

 


Tabelul 2. - Tarife zonale aferente serviciului de transport pentru introducerea de energie electrică în retea (TG)

 

Zone de introducere a energiei electrice în retea (G)

Cod zonă

Noduri RET

Operatorul de distributie/noduri RED*

 

Tarife zonale pentru introducerea de energie  electrică în retea - TG (Lei/MWh)

Muntenia

1G

Doicesti, Târgoviste

Societatea Comercială FDEE Electrica Distributie Muntenia Nord - S.A.

 

Târgoviste

3,93

Brazi Vest, Teleajen

Ploiesti

Stâlpu

Buzău

Arefu, Bradu, Pitesti Sud

Societatea Comercială CEZ Distributie - S.A.

Pitesti

Râureni, Stupărei

Râmnicu Vâlcea

Turnu Măgurele

Alexandria

Ghizdaru

Societatea Comercială Enel Distributie Muntenia - S.A.

Giurgiu

Bucuresti Sud, Fundeni

Bucuresti

Domnesti

Ilfov

Transilvania de Nord

 

2G

Oradea Sud

Societatea Comercială FDEE Electrica Distributie Transilvania Nord - S.A.

Oradea

6,24

Câmpia Turzii, Cluj Est, Cluj Floresti, Gădălin, Somes Măriselu

Cluj-Napoca

Baia Mare 3, Rosiori

Baia Mare

Vetis

Satu Mare

Sălaj, Tihău

Zalău

Gheorgheni

Societatea Comercială FDEE Electrica Distributie Transilvania Sud -S.A.

Miercurea-Ciuc

Fântânele, lernut, Ungheni

Târgu Mures

Transilvania Centrală

3G

Lotru

Societatea Comercială CEZ Distributie - S.A.

Râmnicu Vâlcea

8,30

Arad, Nădab

Societatea Comercială Enel Distributie Banat - S.A.

Arad

laz, Resita

Resita

Baru Mare, Hăjdat, Mintia, Pestis, Râul Mare Retezat, Paroseni

Deva

Săcălaz, Timisoara

Timisoara

Alba lulia, Gâlceag, Sugag

Societatea Comercială FDEE Electrica Distributie Transilvania Sud -S.A.

Alba lulia

Brasov, Dârste

Brasov

Sibiu Sud

Sibiu

Oltenia

4G

Calafat, Cetate, Craiova Nord, Isalnita

Societatea Comercială CEZ Distributie - S.A.

Craiova

9,64

Sărdănesti, Târgu Jiu Nord, Urechesti, Tântăreni

Târgu Jiu

Portile de Fier, Turnu Severin Est

Turnu Severin

Drăgănesti Olt, Grădiste, Slatina

Slatina

Moldova

5G

Bacău Sud, Gutinas

Societatea Comercială E.ON Moldova Distributie - S.A.

Bacău

1,82

Dumbrava, Roman Nord, Stejaru

Piatra-Neamt

FAI

lasi

Suceava

Suceava

Munteni

Vaslui

Focsani Vest

Societatea Comercială FDEE Electrica Distributie Muntenia Nord - S.A.

Focsani

Dobrogea

6G

Cernavodă, Constanta Nord, Medgidia Sud

Societatea Comercială Enel Distributie Dobrogea - S.A.

Constanta

6,64

Pelicanu, Mostistea

Călărasi

Gura lalomitei

Slobozia

Isaccea, Tulcea Vest

Tulcea

Lacu Sărat

Societatea Comercială FDEE Electrica Distributie Muntenia Nord - S.A.

Brăila

Bărbosi, Filesti, Smârdan

Galati

Tarif mediu de introducere

 

 

 

 

7,60

 

NOTĂ:

Tarifele nu contin taxa pe valoarea adăugată (TVA). * Nodurile din reteaua electrică de distributie exploatată de operatorul de distributie, incluse în fiecare zonă de introducere a energiei electrice în retea.

 

Tabelul 3. - Tarife zonale aferente serviciului de transport pentru extragerea de energie electrică din retea (TL)

 

Zone de extragere a energiei electrice din retea (L)

Cod zonă

Noduri RET

Noduri RED *

Tarife zonale pentru extragerea de energie electrică din retea - TL (Lei/MWh)

Muntenia de Nord

1L

Doicesti, Târgoviste

Târgoviste

10,79

Brazi, Teleajen

Ploiesti

Stâlpu

Buzău

Focsani Vest

Focsani

Bărbosi, Filesti, Smârdan

Galati

Lacu Sărat

Brăila

Muntenia de Sud

2L

Bucuresti Sud, Fundeni

Bucuresti

17,92

Domnesti

Ilfov

Ghizdaru

Giurgiu

Oltenia

3L

Arefu, Bradu, Pitesti Sud

Pitesti

6,35

Râureni, Stupărei, Lotru

Râmnicu Vâlcea

Turnu Măgurele

Alexandria

Calafat, Cetate, Craiova Nord, Isalnita

Craiova

Drăgănesti Olt, Grădiste, Slatina

Slatina

Portile de Fier, Turnu Severin Est

Drobeta-Turnu Severin

Sărdănesti, Târgu Jiu Nord, Urechesti, Tântăreni

Târgu Jiu

Banat

4L

Arad, Nădab

Arad

6,19

Baru Mare, Hăjdat, Mintia, Pestis, Râul Mare Retezat, Paroseni

Deva

Săcălaz, Timisoara

Timisoara

laz, Resita

Resita

Transilvania de Sud

5L

Fântânele, lernut, Ungheni

Târgu Mures

7,85

Gheorgheni

Miercurea-Ciuc

Alba lulia, Gâlceag, Sugag

Alba lulia

Brasov, Dârste

Brasov

Sibiu Sud

Sibiu

Transilvania de Nord

6L

Baia Mare 3, Rosiori

Baia Mare

6,75

Câmpia Turzii, Cluj Est, Cluj Floresti, Gădălin, Somes Măriselu

Cluj-Napoca

Oradea Sud

Oradea

Sălaj, Tihău

Zalău

Vetis

Satu Mare

Moldova

7L

Bacău Sud, Gutinas, Borzesti

Bacău

6,19

Dumbrava, Roman Nord, Stejaru

Neamt

FAI

lasi

Suceava

Suceava

Munteni

Vaslui

Dobrogea

8L

Cernavodă, Constanta Nord, Medgidia Sud

Constanta

6,19

Pelicanu, Mostistea

Călărasi

Gura lalomitei

Slobozia

Isaccea, Tulcea Vest

Tulcea

Tarif mediu de extragere

 

 

 

8,53

 

NOTĂ:

Tarifele nu contin taxa pe valoarea adăugată (TVA).


* Nodurile din reteaua electrică de distributie exploatată de operatorul de distributie, incluse în fiecare zonă de extragere a energiei electrice din retea.

 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare al Institutului Medico-Militar, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.102/2009

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 585/1990 privind înfiintarea Institutului Medico-Militar, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul de organizare si functionare al Institutului Medico-Militar, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M.102/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 8 octombrie 2009, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 41 va avea următorul cuprins: „Art. 41. - Paza si apărarea Institutului Medico-Militar se asigură potrivit documentelor emise de comandantul obiectivului militar în care acesta este dislocat, cu respectarea actelor normative specifice în vigoare."

2. Articolele 42 si 43 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării nationale,

Mihai Stănisoară

 

Bucuresti, 9 decembrie 2009.

Nr. M.124.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind stabilirea unui spatiu în care functionează Centrul special de primire si cazare a solicitantilor de azil, având regimul juridic al zonei de tranzit

 

În temeiul art. 87 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administratiei si internelor, interimar, emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se stabileste spatiul situat în corpul B, parter, al Centrului de cazare a străinilor luati în custodie publică Otopeni, în care functionează Centrul special de primire si cazare a solicitantilor de azil, aflat în subordinea Oficiului Român pentru Imigrări, ca structură teritorială, având regimul juridic al zonei de tranzit.

(2) Cheltuielile cu utilitătile aferente functionării Centrului special de primire si cazare a solicitantilor de azil, aflat în spatiul mentionat la alin. (1), se suportă dinbugetul Oficiului Roman pentru Imigrări.

(3) Datele de identificare ale spatiului mentionat la alin. (1) sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Dotarea spatiului destinat primirii si cazării solicitantilor de azil se realizează de către Oficiul Român pentru Imigrări, care asigură si securitatea acestuia prin intermediul personalului propriu.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor, interimar,

Dan Valentin Fătuloiu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 10 decembrie 2009.

Nr. 301.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale spatiului în care functionează Centrul special de primire si cazare a solicitantilor de azil, având regimul juridic al zonei de tranzit

 

Locul unde este situat imobilul

Numărul de identificare atribuit de către Ministerul Finantelor Publice

Caracteristicile spatiului

Localitatea Otopeni,

sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 257,

Otopeni, judetul Ilfov

102743

Corpul B, parter, al Centrului de cazare a străinilor luati în custodie publică Otopeni

Suprafata totală: 150 m2

 

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti care au depus până la data de 10 decembrie 2009 rapoartele detaliate ale veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (11) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificările si completările ulterioare, pentru alegerea presedintelui României

 

1. Alianta politică PSD+PC - Geoană Mircea Dan

2. Partidul Democrat Liberal - Băsescu Traian

3. Partidul National Liberal - Antonescu George Crin Laurentiu

4. Uniunea Democrată Maghiară din România - Kelemen Hunor

5. Partidul România Mare - Vădim Tudor Corneliu

6. Partidul Noua Generatie-Crestin Democrat - Becali George

7. Partidul Alianta Socialistă - Rotaru Constantin

8. Partidul Verde - Cernea Remus Florinei

9. Partidul Ecologist Român - lane Ovidiu Cristian

10. Oprescu Sorin Mircea - candidat independent

11. Potîrcă Constantin Ninel - candidat independent

12. Manole Gheorghe Eduard - candidat independent

 

Bucuresti, 11 decembrie 2009.

Nr. 27.

 


ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

DECIZIE

privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice ale serviciilor de originare a apelurilor la puncte fixe, ale serviciilor de tranzit comutat al apelurilor, precum si ale serviciilor de acces la puncte fixe la retelele publice de telefonie

 

În temeiul dispozitiilor art. 10 alin. (2) pct. 21, precum si ale art. 11 alin. (1) si art. 12 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii, precum si ale art. 32 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se identifică pietele relevante din sectorul comunicatiilor electronice ale serviciilor de originare a apelurilor la puncte fixe, ale serviciilor de tranzit comutat al apelurilor, precum si ale serviciilor de acces la puncte fixe la retelele publice de telefonie, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie, ale căror caracteristici pot justifica impunerea unor obligatii specifice în sarcina furnizorilor de retele si de servicii de comunicatii electronice cu putere semnificativă pe piată.

Art. 2. - Pe pietele identificate în conformitate cu dispozitiile art. 1, Autoritatea Natională pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii realizează periodic analize de piată, în scopul determinării situatiei concurentiale si al impunerii, mentinerii, modificării sau retragerii obligatiilor specifice prevăzute în cap. II din Ordonanta Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociată, precum si interconectarea acestora, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările si completările ulterioare, sau în cap. III din Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, republicată.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucuresti, 9 decembrie 2009.

Nr. 995.

 

ANEXĂ

PIETELE RELEVANTE

din sectorul comunicatiilor electronice ale serviciilor de originare a apelurilor la puncte fixe, ale serviciilor de tranzit comutat al apelurilor, precum si ale serviciilor de acces la puncte fixe la retelele publice de telefonie

 

I. a) Piata relevantă a produsului

Piata serviciilor de originare a apelurilor la puncte fixe în retelele publice de telefonie

Piata cuprinde serviciile de originare a apelurilor în retelele publice de telefonie, de la liniile de acces pentru abonati sau de la telefoane publice cu plată, prin intermediul procedurii de selectare/preselectare a transportatorului si prin apelarea unui număr national nongeografic din domeniul 0ZAB = 0808 (numere pentru accesul indirect la servicii), indiferent de numărul national sau international apelat, si, respectiv, serviciile de originare a apelurilor către numerele nationale nongeografice din domeniul 0ZAB = 0800 (numere cu acces gratuit pentru apelant) si, respectiv, către numerele de forma 116(xyz) (numere pentru servicii armonizate cu caracter social), precum si a serviciilor de originare a apelurilor furnizate pentru propria activitate, indiferent de tehnologia sau mediul de transmisie utilizat, inclusiv a serviciilor de originare a apelurilor furnizate utilizând tehnologia VolP gestionată, pentru care calitatea serviciului este controlată de către furnizorul serviciilor prin crearea, pe reteaua de acces, a unui canal separat, fizic sau virtual, permanent, dedicat traficului de voce de tip IP sau prin prioritizarea pachetelor de voce.

Piata identificată este o piată de gros, pe care pot fi impuse obligatii ex ante în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociată, precum si interconectarea acestora, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările si completările ulterioare.

b) Piata geografică relevantă

Piata natională determinată de teritoriul României

II. a) Piata relevantă a produsului

Piata serviciilor de tranzit national comutat al apelurilor în retelele publice de telefonie

Piata cuprinde serviciul prin care se asigură preluarea apelurilor (inclusiv a apelurilor pentru acces dial-up la internet), din reteaua unui operator din România si transportul acestora prin reteaua operatorului care furnizează serviciul de tranzit către o altă retea publică din România, fixă sau mobilă, fără a include serviciul de tranzit comutat al apelurilor către serviciul de urgentă 112 prin reteaua operată de Societatea Comercială „Romtelecom" - S.A.

Piata identificată este o piată de gros, pe care pot fi impuse obligatii ex ante în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările si completările ulterioare.

b) Piata geografică relevantă

Piata natională determinată de teritoriul României

III. a) Piata relevantă a produsului

Piata serviciilor de acces la puncte fixe la retelele publice de telefonie

Piata cuprinde serviciile de acces la puncte fixe la retelele publice de telefonie furnizate utilizatorilor finali - persoane fizice si utilizatorilor finali - persoane juridice, prin intermediul unei linii analogice sau al unei linii de tip ISDN, cele furnizate utilizând tehnologia VolP gestionat, pentru care calitatea serviciului este controlată de către furnizorul serviciilor prin crearea, pe reteaua de acces, a unui canal separat, fizic sau virtual, permanent, dedicat traficului de voce de tip IP sau prin prioritizarea pachetelor de voce, precum si serviciile de acces la puncte fixe oferite prin intermediul retelelor publice mobile sau al legăturilor radio directe pentru care, din punct de vedere tehnic, nu este disponibilă procedura de „hand-over" („predare" a gestiunii apelului la trecerea de la o celulă la alta).

Piata identificată este o piată cu amănuntul, pe care pot fi impuse obligatii ex ante în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, republicată.

b) Piata geografică relevantă

Piata natională determinată de teritoriul României

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

DECIZIA

Nr. 17

din 15 iunie 2009

 

Dosar nr. 6/2009

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie privind stabilirea posibilitătii de a ataca cu plângere direct la instantă, conform art. 2781 din Codul de procedură penală, solutiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 80 de judecători din totalul de 113 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, solicitând admiterea acestuia în sensul de a se stabili că plângerea persoanei vătămate sau a oricărei alte persoane ale cărei interese legitime sunt vătămate împotriva solutiilor de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu, adresată direct instantei, se trimite organului judiciar competent în temeiul art. 2781 alin. 13 din Codul de procedură penală, în vederea parcurgerii etapelor obligatorii prevăzute de art. 278 din acelasi cod.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

în legătură cu aplicarea dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală, instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntându-se diferit cu privire la modul de solutionare a plângerii, adresată direct instantei de judecată, împotriva solutiilor de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că instantei de judecată îi revine obligatia să examineze plângerea împotriva solutiilor de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu, ce i s-a adresat direct de persoana vătămată sau de orice altă persoană ce consideră că s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, iar alte instante au dispus trimiterea unor asemenea plângeri la parchet, spre a fi solutionate de procurorul ierarhic superior, considerând că altfel s-ar eluda o etapă procesuală obligatorie potrivit prevederilor art. 278 si 2781 din Codul de procedură penală.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

În cadrul reglementării ce s-a dat plângerii împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală, prin art. 275 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a prevăzut că „orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime".

Tot în cadrul acestei reglementări, în cuprinsul art. 278 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală este determinată competenta de rezolvare a plângerii împotriva măsurilor luate si a actelor efectuate de procuror sau a celor îndeplinite pe baza dispozitiilor sale, la alin. 3 din acelasi articol fiind stabilit termenul în care trebuie făcută plângerea împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale.

Este semnificativ că, instituindu-se controlul judecătoresc asupra rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, prin art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a prevăzut că „după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecătorul de la instanta căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenta să judece cauza în primă instantă", pentru ca în finalul acestui alineat să se mai precizeze că „plângerea poate fi făcută si împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu".

Ca urmare, se impune concluzia că din reglementarea de ansamblu dată plângerii împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală reiese că plângerea împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu trebuie să fie adresată, după caz, mai întâi prim-procurorului parchetului sau procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori procurorului sef de sectie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv procurorului ierarhic superior.

Numai în măsura în care plângerea a fost rezolvată prin solutie de respingere de către procurorul ierarhic superior, căruia i-a fost mai întâi adresată în raport cu distinctiile stabilite în primele două alineate ale art. 278 din Codul de procedură penală, persoana vătămată si orice altă persoană având interese legitime vătămate pot formula o plângere pe care să o adreseze judecătorului în conditiile reglementate prin art. 2781 din Codul de procedură penală.

Or, cât timp nu este încă parcursă etapa reglementată de dispozitiile art. 275-278 din Codul de procedură penală, nu se poate considera că ar fi îndeplinite cerintele art. 2781 alin. 1 si 2 din acelasi cod, astfel că instanta care primeste o astfel de plângere trebuie să se conformeze prevederilor alin. 13 al acestui din urmă articol, potrivit căruia „plângerea gresit îndreptată se trimite organului judiciar competent".

Trebuie observat că verificarea rechizitoriului sub aspectul legalitătii si temeiniciei de către prim-procurorul parchetului si, după caz, de oricare alt procuror ierarhic superior la care se face referire în art. 264 alin. 2 din Codul de procedură penală, înainte de înaintarea dosarului cauzei la instanta competentă, nu acoperă cerintele înscrise în art. 2781 alin. 1 din acelasi cod.

În acest sens este de retinut că neefectuarea verificării mentionate sau lipsa mentiunii de pe rechizitoriu care să confirme că aceasta a avut loc constituie o neregularitate a actului de sesizare, ce poate fi îndreptată, pe calea procedurii reglementate în art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, prin restituirea dosarului la organul care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.

Spre deosebire de această verificare, ce se efectuează din oficiu, asupra tuturor dispozitiilor din rechizitoriu, inclusiv asupra celor de netrimitere în judecată, examinarea si rezolvarea plângerii persoanei vătămate sau a oricărei alte persoane ce se consideră vătămată în interesele sale legitime îsi are temeiul în prevederile art. 275 si următoarele din Codul de procedură penală, prin care este reglementată plângerea împotriva măsurilor si actelor de urmărire.

Or, din felul cum este formulată reglementarea din partea finală (teza a doua) a art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală rezultă că plângerea în fata judecătorului împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu ar putea fi făcută si deveni deci admisibilă numai după respingerea de către procuror a plângerii formulate în conformitate cu art. 275-278 din acelasi cod.

Introducerea plângerii împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu la prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau procurorul sef de sectie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori, după caz, la procurorul ierarhic superior constituie asadar o conditie prealabilă prevăzută de lege, obligatorie pentru exercitarea procedurii reglementate în art. 2781 din Codul de procedură penală.

De aceea, rezolvarea plângerii formulate în temeiul art. 275-278 din Codul de procedură penală de către prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau procurorul sef de sectie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori, după caz, de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 din acelasi cod, constituie o procedură obligatorie, care trebuie parcursă de persoana vătămată si de orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate înainte de a se adresa cu plângere în fata judecătorului împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

Asa fiind si cum, în conformitate cu prevederile art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală, dispozitiile relative la sesizarea instantei sunt prevăzute sub sanctiunea nulitătii absolute, încălcarea lor neputând fi acoperită în niciun mod, se impune să se considere că plângerea care vizează dispozitia de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu este inadmisibilă în măsura în care această dispozitie nu a fost în prealabil atacată, în temeiul art. 278 din acelasi cod, la procurorul ierarhic superior.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se decide că prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală trebuie interpretate în sensul că solutiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu nu pot fi atacate cu plângere direct la instantă, iar în cazul în care este totusi sesizată direct cu o astfel de plângere, instanta trebuie să o trimită organului judiciar competent, conform art. 2781 din Codul de procedură penală, în vederea parcurgerii etapelor prevăzute în art. 278 din acelasi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, în aplicarea dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală stabilesc că:

Solutiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu nu pot fi atacate cu plângere direct la instantă, în cazul în care este sesizată cu o astfel de plângere, instanta o va trimite organului judiciar competent, conform art. 2781 alin. 13 din Codul de procedură penală, în vederea parcurgerii etapelor prevăzute la art. 278 din acelasi cod. Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronuntată în sedintă publică astăzi,15 iunie 2009.

 

p. PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA,

eliberat din functie prin pensionare,

judecător LIDIA BĂRBULESCU

Prim-magistrat-asistent,

Adriana Daniela White

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

privind comisioanele practicate de Banca Natională a României pentru serviciile aferente conturilor curente în lei deschise în evidentele sale

 

Având în vedere dispozitiile art. 21 alin. (1) si (3), precum si cele ale art. 28 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

În temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezentul regulament.

Art. 1. - Pentru serviciile aferente conturilor curente în lei deschise în evidentele Băncii Nationale a României pe numele titularilor de cont (institutii de credit, Trezoreria Statului, case de compensare si alte entităti, rezidente si nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Nationale a României), Banca Natională a României stabileste si încasează comisioane.

Art. 2. - Nivelul comisioanelor încasate de Banca Natională a României pentru serviciile aferente conturilor curente în lei este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

Art. 3. - Comisioanele stabilite potrivit prezentului regulament vor fi încasate de Banca Natională a României prin una dintre următoarele modalităti:

- debitarea directă de către Banca Natională a României;

- plată la initiativa titularului de cont, pe baza documentului justificativ emis de Banca Natională a României.

Art. 4. - La data prezentului regulament îsi încetează aplicabilitatea orice altă dispozitie contrară.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 7 decembrie 2009.

Nr. 23.

 

ANEXĂ

 

Nivelul comisioanelor încasate de Banca Natională a României pentru serviciile aferente conturilor curente în lei deschise în evidentele sale

 

Nr. crt.

Denumirea operatiunii

Nivelul comisionului (lei)

 

I. Servicii de bază

1.

Operatiuni de încasări si plăti efectuate în conturile curente în lei deschise la Banca Natională a României pe numele titularilor de cont care nu sunt temporar/permanent participanti la sistemul ReGIS

Se stabileste pe bază contractuală.

 

II. Servicii adiacente

2.

Deschidere/Închidere conturi curente în lei

200,00 lei

3.

Fisa specimenelor de semnături

10,00 lei

4.

Eliberare extrase de cont pentru titularii de conturi curente în lei

2.500,00 lei/anual

 

III. Alte servicii la cerere

5.

Statistici la cererea titularului de cont

Se stabileste pe bază contractuală sau prin reglementări ale Băncii Nationale a României.

6.

Transmiterea extraselor de cont curent în lei prin fax (pe bază contractuală)

100,00 lei/lunar

7.

Orice solicitare adresată de titularii de cont în lei Băncii Nationale a României, privind remiterea unor duplicate ale documentelor de decontare si ale extraselor de cont

2,00 lei/pagină

8.

Alte servicii prestate de Banca Natională a României

Se stabileste pe bază contractuală sau prin reglementări ale Băncii Nationale a României.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.