MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 856/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 856         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 9 decembrie 2009

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 1.558 din 18 noiembrie 2009 privind sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.426. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului

 

            1.486. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 605/2009 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru autoritătile administratiei publice locale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            88. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică

 

            285. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, interimar, pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind planificarea strategică si planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

 

ACTE ALE PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

            279. - Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind recrutarea, promovarea în functii de executie si de conducere si evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.558

din 18 noiembrie 2009

privind sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

 

Cu Adresa nr. XXXV/4.045 din 12 octombrie 2009, secretarul general al Senatului a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulată de grupul parlamentar al Partidului Democrat - Liberal din Senatul României, în temeiul dispozitiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, pentru constatarea neconstitutionalitătii art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

La sesizare a fost anexată o listă de sustinere cuprinzând semnăturile unui număr de 38 de senatori ai acestui grup parlamentar. Acestia sunt următorii: Igas Traian Constantin, Nistor Vasile, Bîrlea Gheorghe, Rasaliu Marian Iulian, Alexandru Peres, Viorel Badea Riceard, Orest Onofrei, Marian Ovidiu, Bădescu Iulian, Mocanu Toader, Hărdău Mihail, Păran Dorin, Dumitru Constantin, Plăcintă Sorina Luminita, Urban Iulian, Tudor Udristoiu, Dobra Nicolae, David Gheorghe, Ariton Ion, Borza Dorel, Mocanu Alexandru, Filip Petru, Bara Ion, Constantinescu Viorel, Oprea Dumitru, Fodoreanu Sorin, Sbîrciu Ioan, Mutu Gabriel, Staicu Dumitru Florian, Prodan Tiberiu Aurelian, Nită Mihai, Radu F. Alexandru, Secăsan losif, Rădulescu Serban, Boagiu Anca-Daniela, Severin Georgică, Jurcan V. Dorel si Panturu Tudor.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. J 5.694 din 13 octombrie 2009 si formează obiectul Dosarului nr. 7.682C/2009.

Obiectul sesizării îl constituie dispozitiile art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins:

„Art. 40. - În caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrările sedintei comune este decisiv.

Presedintii celor două Camere îsi exercită votul după exprimarea vointei tuturor deputatilor si senatorilor."

În opinia autorilor sesizării, textele mentionate sunt neconstitutionale, deoarece domnul senator Mircea-Dan Geoană, în calitate de presedinte al sedintei comune a Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, desfăsurată în data de 7 octombrie 2009, a acceptat supunerea la vot a propunerii de a trimite scrisoarea Presedintelui României la Comisiile juridice reunite din Camera Deputatilor si Senat, iar ulterior a exercitat dreptul său de vot de două ori în scopul adoptării propunerii formulate.

Exercitarea abuzivă a dreptului de a vota de către domnul senator Mircea-Dan Geoană este amplificată de recurgerea nestatutară la această procedură în sedinta comună a celor două Birouri permanente. Astfel, potrivit art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, votul presedintelui oricărei Camere este decisiv numai în caz de paritate de voturi si numai în cadrul sedintelor plenare ale Camerelor.

De asemenea, prin Decizia nr. 45/1994 privind constitutionalitatea Regulamentului Camerei Deputatilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994, s-a constatat că art. 114 care dădea rol decisiv votului presedintelui Camerei în caz de paritate de voturi contravine dispozitiilor constitutionale privind majoritătile cerute pentru adoptarea actelor, dispozitii ce nu fac asemenea delimitări (art. 74 din Constitutia nerevizuită, în prezent art. 76 din Constitutia revizuită referitor la Adoptarea legilor si a hotărârilor). Cu acel prilej, Curtea a statuat că „singura solutie constitutională rezultând din pozitia juridică egală la vot a tuturor deputatilor este, în situatia paritătii de voturi, repetarea votului."

În conformitate cu dispozitiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost trimisă presedintilor celor două Camere, pentru a comunica punctele de vedere ale Birourilor permanente.

Presedintii celor două Camere nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele de vedere ale Birourilor permanente.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstitutionalitate, raportul întocmit de judecătorul raportor, dispozitiile criticate din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, prin raportare la prevederile Constitutiei României, si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1, 10, 27 si 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederilor criticate din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Obiectul controlului de constitutionalitate îl constituie prevederile art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992, cu modificările si completările ulterioare, prevederi potrivit cărora, „în caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrările sedintei comune este decisiv.

Presedintii celor două Camere îsi exercită votul după exprimarea vointei tuturor deputatilor si senatorilor."

În opinia autorilor sesizării, aceste prevederi regulamentare sunt contrare dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 76 referitor la Adoptarea legilor si a hotărârilor.


Examinând sesizarea de neconstitutionalitate formulată, Curtea constată că prin sesizare s-au semnalat o serie de neajunsuri referitoare la modalitatea necorespunzătoare a utilizării procedurii de vot în cadrul sedintelor comune ale Birourilor permanente, care urmează procedura prevăzută de art. 8 alin. 2 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului si nicidecum pe cea prevăzută de art. 40 din acelasi regulament. Or, acestea nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci una de aplicare a dispozitiilor regulamentare, a căror încălcare, în functie de gravitate, este sanctionată potrivit Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor.

Dincolo de aceste neajunsuri de ordin practic, cu privire la dreptul de vot si procedura de urmat, Curtea Constitutională constată că sesizarea este întemeiată în ceea ce priveste prevederile alin. (1) al art. 40 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului si urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:

Votul reprezintă manifestarea de vointă ce exprimă acordul ori dezacordul unui parlamentar cu privire la luarea unei decizii, care la rândul său este expresia unei vointe majoritare. În cadrul procedurii de vot toti parlamentarii sunt egali, acestia, în virtutea unui mandat reprezentativ, îndeplinind o demnitate publică prin care reprezintă poporul, fiind deci, potrivit art. 69 alin. (1) din Constitutie, în serviciul acestuia. Votul constituie, de altfel, un drept-functie pus în serviciul altuia, adică a reprezentativitătii pe care parlamentarul o întruchipează si la care nu poate renunta, după cum nu poate constitui obiect al vreunei tranzactii.

Prin urmare, legile, hotărârile si motiunile, ca acte ale Parlamentului, se adoptă în prezenta majoritătii membrilor săi, fiind necesar cvorumul legal prevăzut de art. 67 din Constitutie. De altfel, potrivit art. 39 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, rezultă că întrunirea cvorumului nu se prezumă si este o conditie a validitătii votului, motiv pentru care, în cazul în care în sală nu este prezentă majoritatea absolută a parlamentarilor, presedintele care conduce sedinta comună amână votarea, neputând trece, în virtutea calitătii sale, peste acest impediment.

Tot asa, Curtea constată că a admite teza votului decisiv a unui parlamentar - fie el si presedinte al sedintelor comune - înseamnă a anihila vointa altui parlamentar si implicit a grupului de alegători pe care acesta din urmă îl reprezintă, pentru că, asa cum am arătat mai sus, dreptul de vot este personal si egal cu al celorlalti senatori sau deputati si apartine în esentă cetătenilor.

De altfel, prin votul său, presedintele nu poate dispune hotărâtor, în caz de paritate, asupra adoptării sau nu a unui act, întrucât, potrivit art. 76 din Constitutie, legile si hotărârile se adoptă cu votul majoritătii simple ori absolute, cel ce conduce sedinta apartinând la rândul său acestei majorităti. Or, tocmai această apartenentă este cea care nu legitimează sau, mai bine spus, interzice pozitionarea presedintelui deasupra ei.

Curtea retine că prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, a constatat că fosta reglementare prevăzută de dispozitiile art. 114 din Regulamentul Camerei Deputatilor, care dădea rol decisiv presedintelui Camerei în caz de paritate de voturi, contravine prevederilor constitutionale privind majoritătile cerute pentru adoptarea actelor, dispozitii care nu fac o asemenea precizare. Cu acel prilej a statuat că „singura solutie constitutională rezultând din pozitia juridică egală la vot a tuturor deputatilor este, în situatia paritătii de voturi, repetarea votului."

Cât priveste dispozitiile art. 40 alin. 2 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, Curtea constată că acestea sunt constitutionale si nu contravin prevederilor invocate, cu atât mai mult cu cât nici autorii sesizării nu au contestat aspectul referitor la momentul în care presedintii celor două Camere îsi exercită votul.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. c) si ale art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie, precum si al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), art. 27 si art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Constată că prevederile art. 40 alin. 1 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992, sunt neconstitutionale.

2. Constată că prevederile art. 40 alin. 2 din acelasi regulament sunt constitutionale. Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 18 noiembrie 2009 si la aceasta au participat: loan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Puskâs Valentin Zoltân, Tudorel Toader si Augustin Zegrean, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Ministerul Tineretului si Sportului este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care elaborează si asigură aplicarea strategiei si politicilor Guvernului în domeniile tineretului si sportului.

Art. 2. - Sediul principal al Ministerului Tineretului si Sportului este în municipiul Bucuresti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2. Ministerul Tineretului si Sportului îsi desfăsoară activitatea si în alte sedii, detinute potrivit legii, situate în str. Eremia Grigorescu nr. 26, sectorul 1, respectiv în str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, sectorul 1.

 

CAPITOLUL II

Principalele atributii ale Ministerului Tineretului si Sportului

 

Art. 3. - (1) În îndeplinirea rolului si a obiectivelor sale generale, Ministerul Tineretului si Sportului exercită următoarele atributii principale:

a) asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniile tineretului si sportului;

b) fundamentează si propune Guvernului politici în domeniile tineretului si sportului;

c) initiază, elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, în vederea realizării obiectivelor strategice si a politicilor în domeniile tineretului si sportului;

d) propune structura anuală a subventiilor de la bugetul de stat;

e) asigură administrarea bunurilor proprietate publică si/sau privată a statului încredintate, potrivit prevederilor legale;

f) asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniile tineretului si sportului;

g) asigură urmărirea aplicării si controlul respectării legilor si a celorlalte acte normative din domeniile tineretului si sportului;

h) colaborează cu celelalte ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritătile administratiei publice locale, cu alte institutii publice si persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine.

(2) Ministerul Tineretului si Sportului îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau prin alte acte normative privind politicile în domeniile tineretului si sportului.

Art. 4. - (1) În îndeplinirea rolului si a obiectivelor sale în domeniul activitătii de tineret, Ministerul Tineretului si Sportului are următoarele atributii specifice:

a) aplică politica guvernamentală în domeniul tineretului, fundamentează si efectuează studii si cercetări, analize si prognoze privind problemele tineretului si elaborează politicile specifice în favoarea acestuia, care servesc la aplicarea strategiei în domeniu si a initiativelor legislative cu incidentă asupra tineretului în mod direct sau prin institutiile aflate în subordinea sa sau în colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate;

b) colaborează si sprijină structurile de si pentru tineret, legal constituite, în vederea atingerii obiectivelor cuprinse în programele sale;

c) elaborează programe în scopul finantării actiunilor proprii;

d) autorizează si avizează desfăsurarea activitătilor din centrele proprii;

e) stabileste contacte la nivel international cu institutii si organisme similare;

f) sprijină formarea, pregătirea si perfectionarea profesională în domeniul tineretului în mod direct, prin institutiile aflate în subordinea sa sau în colaborare cu institutii si organisme de specialitate din tară si din străinătate;

g) organizează activităti de profil cu caracter national si international, asigurându-se în acest fel participarea directă si pe bază de reciprocitate la manifestări similare peste hotare;

h) înfiintează centre de tineret noi ori prin amenajarea spatiilor si imobilelor neutilizate din domeniul public al statului sau aflate în administrarea institutiilor din subordinea sa;

i) colaborează direct cu Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuintei sau prin structurile specializate din subordine, în domenii de interes comun;

j) avizează proiectele de acte normative initiate de alte institutii în domeniul tineretului;

k) elaborează si implementează planul de reabilitare si de extindere a centrelor de agrement;

l) asigură organizarea si administrarea centrelor de agrement;

m) elaborează regulamentul privind functionarea si administrarea centrelor de agrement;

n) elaborează metodologia privind repartizarea locurilor în taberele studentesti si eliberarea biletelor de tabără, precum si criteriile de eligibilitate ale participantilor;

o) elaborează si implementează planul de extindere si dezvoltare a retelei caselor de cultură ale studentilor;

p) coordonează si monitorizează buna desfăsurare a activitătilor specifice caselor de cultură ale studentilor si Complexului Cultural Sportiv Studentesc „Tei" din Bucuresti;

q) elaborează si derulează proiecte si programe nationale si internationale în interesul tinerilor;


r) sprijină formarea, pregătirea si perfectionarea profesională a studentilor si tinerilor;

s) editează, produce si difuzează materiale de specialitate, cuprinzând informatii utile tinerilor, precum si institutiilor si structurilor asociative studentesti implicate în activitatea de tineret;

s) organizează tabere sociale si tematice pentru tineri;

t) acreditează, în vederea colaborării, persoane juridice si fizice, pentru organizarea de tabere pentru copii, studenti si tineri;

t) organizează evenimente în vederea promovării programelor de tineret;

u) realizează, gestionează si actualizează baza de date privind starea tineretului, structurile neguvernamentale de si pentru tineret si institutiile cu preocupări în domeniu, precum si informatiile solicitate de tineri si de structurile neguvernamentale de si pentru tineret;

v) initiază si organizează schimburi de experientă, dezbateri, simpozioane, sesiuni de comunicări si alte tipuri de reuniuni de natură să asigure optimizarea schimbului de informatii între institutiile, structurile neguvernamentale de si pentru tineret si alte persoane fizice sau juridice implicate în politica de tineret;

w) facilitează accesul tinerilor la programe si proiecte specializate pentru dezvoltarea unor abilităti si competente complementare celor oferite în cadrul sistemului de învătământ.

(2) Ministerul Tineretului si Sportului acordă asistentă de specialitate studentilor si structurilor asociative studentesti, în vederea elaborării unor proiecte si programe care au următoarele obiective:

a) impulsionarea participării studentilor, sub diversele ei forme, si anume: civică, culturală, economică si educatională, politică, inclusiv prin implicarea acestora în actul decizional;

b) stimularea creativitătii studentilor;

c) promovarea mobilitătii studentilor în spatiul european;

d) atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizare si excludere socială;

(3) Finantarea actiunilor de tineret se poate face din venituri realizate prin derularea de programe si actiuni specifice, din donatii si sponsorizări, precum si din fondurile alocate de la bugetul de stat în acest scop.

Art. 5. - (1) În îndeplinirea rolului si a obiectivelor sale în domeniul absorbtiei fondurilor europene, Ministerul Tineretului si Sportului are următoarele atributii specifice:

a) înfiintează centre noi pentru tineret cu responsabilităti directe în atragerea fondurilor comunitare pe domeniul Tineret;

b) gestionează fonduri publice si fonduri atrase de la organisme finantatoare interne sau internationale, pe care le alocă sustinerii initiativelor tinerilor si ale structurilor neguvernamentale de si pentru tineret, prin selectie competitivă de proiecte desfăsurată conform legislatiei specifice;

c) accesează fonduri structurale destinate sustinerii politicilor de coeziune în domeniul tineretului, cu respectarea metodologiei specifice, în calitate de gestionar, beneficiar sau partener.

(2) În calitate de autoritate natională pentru Programul „Tineret în actiune" - „Youth in action", Ministerul Tineretului si Sportului are următoarele atributii specifice:

a) aprobă programul de lucru anual al Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale, până la termenul impus de Comisia Europeană;

b) stabileste politicile si prioritătile nationale în domeniul tineretului, pe actiuni, măsuri de monitorizare si evaluare a impactului proiectelor, care vor fi utilizate în comun de Agentia Natională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale, cu scopul de a estima modul în care programul „Tineret în actiune" - „Youth in action" îsi atinge obiectivele la nivel national, în general, si, în particular, modul în care contribuie la modernizarea sistemelor si practicilor în domeniul sprijinirii tineretului;

c) evaluează sistemul si procedurile de organizare si functionare a Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale, în conformitate cu Ghidul pentru autoritătile nationale stabilit de Comisia Europeană, în vederea emiterii declaratiei de asigurare anuală;

d) întocmeste si aplică metodologia care va sta la baza efectuării controlului secundar, pentru granturile comunitare aferente diferitelor tipuri de proiecte;

e) supervizează mecanismul de control national primar si secundar si centralizează rezultatele din rapoarte, în scopul emiterii declaratiei anuale de asigurare;

f) controlează si coordonează activitatea Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale cu privire la managementul corect al fondurilor comunitare pentru realizarea proiectelor din cadrul programului, asigurând gestionarea corespunzătoare a acestora;

g) colaborează si consultă Comisia Europeană în vederea monitorizării si supervizării Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale;

h) stabileste un mecanism propriu de raportare si urmărire a neregulilor si/sau fraudelor, în conformitate cu legislatia în vigoare;

i) prin ordin al ministrului, actul de desemnare a Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale poate fi revocat din proprie initiativă sau în urma unei solicitări din partea Comisiei Europene, în eventualitatea unor nereguli, neglijente sau fraude care pot fi atribuite Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale. În cazul unor deficiente serioase repetate sau al unui management neperformant al Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale, Comisia Europeană poate solicita Ministerului Tineretului si Sportului revocarea actului de desemnare a Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale, cu o notificare în termen de 3 luni. Ministerul Tineretului si Sportului poate revoca, prin ordin al ministrului, actul de desemnare a Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale, pentru alte motive întemeiate. În acest caz, Ministerul Tineretului si Sportului va notifica Comisiei Europene, precizând motivele, cu cel putin 6 luni înainte de data prevăzută, în vederea încheierii mandatului Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale.

(3) Ministerul Tineretului si Sportului emite anual o declaratie de asigurare ex-post comună, care să certifice:

a) corectitudinea si transparenta sistemelor financiare si ale procedurilor Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în


Domeniul Educatiei si Formării Profesionale referitoare la managementul actiunilor descentralizate;

b) probitatea conturilor;

c) asigurarea rezonabilă asupra faptului că resursele financiare alocate proiectelor finantate de Agentia Natională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale au fost folosite pentru scopurile declarate în respectivele proiecte si în conformitate cu principiile unui management financiar corect, conform Regulamentului financiar comunitar;

d) că procedurile de control primar si secundar puse în practică pot să garanteze în mod corespunzător legalitatea si regularitatea tranzactiilor subsecvente. Această declaratie va fi întocmită în conformitate cu formatul impus de Comisia Europeană si va tine cont de rezultatele controalelor desfăsurate pe parcursul anului.

(4) Pentru implementarea proiectelor cu finantare externă, în conditiile reglementate de legislatia în vigoare, în cadrul Ministerului Tineretului si Sportului si a unitătilor subordonate se pot înfiinta unităti de management a proiectului sau, după caz, unităti de implementare a proiectului. Structura organizatorică, numărul de persoane, regulamentul de organizare si functionare pentru fiecare unitate de management a proiectului sau unitate de implementare a proiectului si, după caz, numărul de unităti se vor stabili prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

Art. 6. - (1) În îndeplinirea rolului si a obiectivelor sale în domeniul activitătii sportive, Ministerul Tineretului si Sportului are următoarele atributii specifice:

a) elaborează si sustine strategia generală a organizării si dezvoltării activitătii sportive si reprezintă interesele statului în raport cu federatiile sportive nationale;

b) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa si a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocatii de la bugetul de stat;

c) colaborează cu ministerele si cu celelalte autorităti ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de cercetare si cu unitătile de învătământ si sanitare de specialitate pentru organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului;

d) conlucrează cu Comitetul Olimpic si Sportiv Român în finantarea si derularea programelor privind pregătirea si participarea sportivilor români la jocurile olimpice, precum si pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului;

e) avizează proiectele de acte normative initiate de alte institutii în domeniul sportului;

f) supraveghează mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitătilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat în circuitul privat după anul 1989;

g) supraveghează mentinerea destinatiei bazelor si/sau instalatiilor sportive care au apartinut domeniului public sau privat al statului ori al unitătilor administrativ-teritoriale si care, ulterior, au fost dobândite ca active patrimoniale destinate activitătii sportive sau vândute către societătile comerciale;

h) autorizează afilierea federatiilor sportive nationale la federatiile sportive internationale de profil si la alte foruri continentale sau mondiale, precum si afilierea tuturor organizatiilor cu profil sportiv la forurile internationale de specialitate;

i) supraveghează si controlează respectarea de către structurile sportive a dispozitiilor legale în vigoare si a prevederilor cuprinse în statutele si în actele de constituire a acestora;

j) organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu institutiile si organismele de specialitate din tară si din străinătate;

k) elaborează si duce la îndeplinire, în colaborare cu autoritătile administratiei publice locale, planurile de construire si de modernizare a bazelor si instalatiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performantă de interes national si international; avizează normativele tehnice în materie de baze si instalatii sportive;

l) recunoaste sau revocă, potrivit legii, existenta unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

m) avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăti comerciale sportive pe actiuni, respectiv retrage avizul de functionare a acestora;

n) elaborează criteriile de acordare si atribuie distinctiile si titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege;

o) sprijină organizarea si promovarea cercetării stiintifice si asistentei medicale în domeniul sportiv;

p) autorizează desfăsurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene si regionale si participarea reprezentativelor nationale la campionatele mondiale si europene organizate în străinătate, precum si la campionatele regionale;

q) promovează măsurile de prevenire, control si reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor neregulamentare destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competitiilor;

r) adoptă măsuri pentru prevenirea si combaterea violentei la manifestările sportive;

s) reprezintă interesele statului în diferite organe si organisme sportive internationale; negociază si încheie acorduri, întelegeri, protocoale si alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tări, pe baza prevederilor legale în vigoare;

s) colaborează cu celelalte organe ale administratiei publice centrale si locale pentru sustinerea sportului pentru toti si de performantă, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului, exercitării autoritătii disciplinare, formării si perfectionării specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea finantării activitătii sportive, prevenirea violentei în sport si combaterea dopajului;

t) organizează evenimente în vederea promovării programelor de sport.

(2) Ministerul Tineretului si Sportului repartizează bugetul afectat activitătii sportive pentru:

a) activitatea proprie si cea a unitătilor din subordinea sa;

b) federatiile sportive nationale, în baza contractelor de finantare a obiectivelor si programelor sportive ale acestora;


c) premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile sportive internationale oficiale.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatorică si conducerea Ministerului Tineretului si Sportului

 

Art. 7. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Tineretului si Sportului, formată din directii generale si directii, este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului tineretului si sportului, se pot organiza servicii, birouri, compartimente sau colective temporare si se pot stabili numărul total al posturilor, numărul posturilor de conducere si numărul posturilor de executie, în conditiile legii, cu respectarea numărului de posturi aprobat.

(2) Personalul Ministerului Tineretului si Sportului este compus din demnitari si asimilati ai acestora, functionari publici si personal contractual.

(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Tineretului si Sportului este de 242, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.

(4) Atributiile, sarcinile si răspunderile individuale ale personalului din aparatul propriu al Ministerului Tineretului si Sportului se stabilesc prin fisa postului, în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(5) Statul de functii pentru aparatul propriu al Ministerului Tineretului si Sportului se aprobă prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(6) Încadrarea si salarizarea personalului se fac potrivit prevederilor aplicabile personalului din administratia publică centrală.

Art. 8. - (1) Conducerea Ministerului Tineretului si Sportului este exercitată de ministru, ajutat de un secretar de stat si un subsecretar de stat, numiti prin decizie a primului-ministru.

(2) Ministrul tineretului si sportului reprezintă Ministerul Tineretului si Sportului în raporturile cu celelalte autorităti publice, cu organisme si organizatii, precum si cu celelalte persoane juridice si fizice din tară si din străinătate.

(3) Ministrul tineretului si sportului este ordonator principal de credite.

(4) Secretarul de stat si subsecretarul de stat se subordonează ministrului tineretului si sportului si îndeplinesc atributiile stabilite prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(5) În exercitarea atributiilor sale, ministrul tineretului si sportului emite ordine si instructiuni.

Art. 9. - (1) Ministerul Tineretului si Sportului are un secretar general, înalt functionar public, numit în conditiile legii.

(2) Secretarul general este subordonat ministrului tineretului si sportului si îndeplineste atributiile prevăzute de lege, de regulamentul de organizare si functionare si alte atributii stabilite prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

Art. 10. - (1) Pe lângă ministrul tineretului si sportului functionează, ca organ consultativ, Colegiul ministerului. Componenta si regulamentul de organizare si functionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(2) Colegiul ministerului se întruneste, la cererea ministrului tineretului si sportului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.

(3) Presedintele Colegiului ministerului este ministrul tineretului si sportului. În lipsa acestuia, atributiile presedintelui se exercită de către secretarul de stat sau de subsecretarul de stat, desemnat de ministrul tineretului si sportului.

(4) Pentru analiza, prioritizarea si avizarea activitătilor din domeniul investitiilor, în cadrul Ministerului Tineretului si Sportului functionează Consiliul tehnico-economic. Componenta si regulamentul de organizare si functionare ale Consiliului tehnico-economic se aprobă prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(5) Presedintele Consiliului tehnico-economic al ministerului este ministrul tineretului si sportului, iar secretarul de stat, subsecretarul de stat si secretarul general sunt vicepresedinti.

(6) În lipsa ministrului tineretului si sportului atributiile presedintelui se exercită de unul dintre vicepresedinti, desemnat de ministrul tineretului si sportului.

Art. 11. - (1) Ministrul tineretului si sportului poate delega unele dintre atributiile sale secretarului de stat, subsecretarului de stat sau altei persoane desemnate de acesta.

(2) Pentru atributiile din activitatea curentă ce nu impun luarea unei decizii la nivelul conducerii Ministerului Tineretului si Sportului, delegarea unor atributii din competenta ministrului tineretului si sportului poate fi dispusă prin ordin al acestuia.

Art. 12. - La nivelul Ministerului Tineretului si Sportului pot functiona consilii consultative pe probleme de tineret si sport, înfiintarea, desfiintarea, competentele si componenta acestor consilii se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

Art. 13. - (1) Unitătile aflate în subordinea Ministerului Tineretului si Sportului pot închiria spatii pentru necesităti proprii si pot închiria, la rândul lor, spatii unor operatori economici sau pot da în folosinta gratuită a altor institutii de utilitate publică spatii situate în imobilele proprietate publică ori privată a statului, în care îsi desfăsoară activitatea si pe care le administrează, în conditiile legii.

(2) Veniturile rezultate din închirierea bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor retine si se vor gestiona potrivit legii.

 

CAPITOLUL IV

Unitătile subordonate Ministerului Tineretului si Sportului

 

Art. 14. - (1) Unitătile din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului si sursele de finantare ale acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică, statele de functii si numărul de posturi ale unitătilor din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului se aprobă prin ordin al ministrului tineretului si sportului, la propunerea conducătorilor acestor unităti.

(3) Persoanele care îndeplinesc functii de conducere ale unitătilor din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului si, după caz, adjunctii acestora se numesc, în conditiile legii, prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

Art. 15. - (1) Directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Tineretului si Sportului si îndeplinesc atributiile prevăzute în Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificările si completările ulterioare.


(2) Directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti îndeplinesc si alte atributii stabilite prin acte normative specifice activitătii sportive.

Art. 16. - (1) Directiile pentru tineret judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Tineretului si Sportului si îndeplinesc atributiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 753/2005 privind organizarea si functionarea directiilor pentru tineret judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Directiile pentru tineret judetene, respectiv a municipiului Bucuresti îndeplinesc si alte atributii stabilite prin acte normative specifice activitătii de tineret.

Art. 17. - Casele de cultură ale studentilor si Complexul Cultural Sportiv Studentesc „Tei" sunt institutii publice deconcentrate ale Ministerului Tineretului si Sportului, care îndeplinesc atributiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 801/2004 privind organizarea si functionarea caselor de cultură ale studentilor si a Complexului Cultural Sportiv Studentesc „Tei".

Art. 18. - (1) Cluburile sportive, persoane juridice de drept public din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, sunt institutii publice, care au ca obiect de activitate:

a) realizarea performantelor sportive, selectia, pregătirea si participarea la competitii sportive interne si internationale;

b) promovarea spiritului de fairplay, combaterea si prevenirea violentei si dopajului în activitatea sportivă;

c) promovarea uneia sau mai multor discipline sportive;

d) administrarea bazei materiale sportive proprii;

e) organizarea de competitii sportive în conformitate cu statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale.

(2) Cluburile sportive pot desfăsura si alte activităti în vederea realizării scopului si obiectului de activitate, în conformitate cu prevederile legale si continutul regulamentului propriu de organizare si functionare aprobat.

Art. 19. - Complexurile sportive nationale sunt institutii publice în subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Obiectul de activitate al acestora constă în administrarea bazelor sportive de interes national si international, destinate cu prioritate pregătirii loturilor nationale si olimpice, precum si organizării competitiilor sportive la nivel national si international.

Art. 20. - Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor este institutie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, cu sediul în municipiul Bucuresti, bd. Basarabia nr. 37-39, sectorul 2, si are ca obiect de activitate formarea, promovarea si perfectionarea antrenorilor si a altor specialisti din domeniul sportului, în conformitate cu Statutul antrenorului si cu celelalte dispozitii legale în vigoare.

Art. 21. - Institutul National de Cercetare pentru Sport, institutie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, cu sediul în municipiul Bucuresti, bd. Basarabia nr. 37-39, sectorul 2, se organizează si functionează potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 22. - Muzeul Sportului este institutie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, cu sediul în municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 12, sectorul 3, si are ca obiect de activitate achizitionarea, conservarea, cercetarea si expunerea colectiilor de bunuri din domeniul educatiei fizice si sportului.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 23. - Ministerul Tineretului si Sportului are în dotare un parc auto si un consum de carburanti, stabilite potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 24. - (1) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Încadrarea pe functii, în limita numărului de posturi aprobat si în noua structură organizatorică cu stabilirea drepturilor salariale aferente, se realizează potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal.

(3) Încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale personalului se face în termenul prevăzut la alin. (2), cu respectarea procedurilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal din care face parte si a prevederilor legale privind protectia socială, pe baza criteriilor la care se referă alin. (5) sau, după caz, alin. (6) din Legea nr. 329/2009.

Art. 25. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.721/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2009, cu completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul tineretului si sportului,

Sorina Luminita Plăcintă

p. Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

interimar,

Mihai Constantin Seitan,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.426.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Tineretului si Sportului

 

Număr maxim de posturi: 242 exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


ANEXA Nr. 2

 

UNITĂTILE

care functionează în subordinea Ministerului Tineretului si Sportului

 

Denumirea unitătii

Sursa de finantare

I. Directiile pentru tineret judetene, respectiv a municipiului Bucuresti

II. Casele de cultură ale studentilor si Complexul Cultural Sportiv Studentesc „Tei" - Bucuresti

Cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat

III. Directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti

Cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat

IV. Cluburi sportive

Cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat

1. Clubul Sportiv „Unirea" Alba lulia

2. Clubul Sportiv Municipal Arad

3. Clubul Sportiv Municipal Pitesti

4. Clubul Sportiv „Muscel" Câmpulung

5. Sport Club Municipal Bacău

6. Clubul Sportiv Municipal Onesti

7. Clubul Sportiv „Crisul" Oradea

8. Clubul Sportiv Municipal Bistrita

9. Clubul Sportiv Botosani

10. Clubul Sportiv Municipal Brasov

11. Clubul Sportiv Municipal Brăila

12. Clubul Sportiv Municipal Buzău

13. Clubul Sportiv Municipal Resita

14. Clubul Sportiv Municipal Călărasi

15. Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca

16. Clubul Sportiv „Farul" Constanta

17. Clubul Sportiv Municipal Sfântu Gheorghe

18. Clubul Sportiv Târgoviste

19. Clubul Sportiv Municipal Craiova

20. Clubul Sportiv Municipal „Dunărea" Galati

21. Clubul Sportiv Municipal Giurgiu

22. Clubul Sportiv „Pandurii" Târgu Jiu

23. Sport Club Miercurea-Ciuc

24. Clubul Sportiv Municipal lasi

25. Clubul Sportiv Municipal Baia Mare

26. Clubul Sportiv „Muresul" Târgu Mures

27. Clubul Sportiv „Ceahlăul" Piatra-Neamt

28. Clubul Atletic Roman

29. Clubul Sportiv „Petrolul" Ploiesti

30. Clubul Sportiv Orăsenesc Sinaia

31. Clubul Sportiv Satu Mare

32. Clubul Sportiv Municipal „Armătura" Zalău

33. Clubul Sportiv Municipal Sibiu

34. Clubul Sportiv Municipal Suceava

35. Clubul Sporturilor Tehnico- Aplicative Suceava

36. Clubul Sportiv „Teleorman" Alexandria

37. Clubul Sportiv Municipal Timisoara

38. Clubul Sportiv Municipal „Danubiu" Tulcea

39. Clubul Sportiv „Viitorul" Vaslui

40. Clubul Sportiv „Chimia" Râmnicu Vâlcea

41. Clubul Sportiv „Unirea" Focsani

42. Clubul Sportiv „Olimpia" Bucuresti

43. Clubul Sportiv Scolar „Triumf Bucuresti

44. Clubul Central de Sah Bucuresti

45. Clubul Sporturilor Tehnico- Aplicative Bucuresti

46. Clubul Sportiv Municipal Drobeta-Turnu Severin

47. Clubul Sporturilor de Iarna Vatra Dornei

48. Sport Club Municipal Deva

V. Complexuri sportive nationale

Cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat

1. Complexul Sportiv National „Lia Manoliu" Bucuresti

2. Complexul Sportiv National Snagov

3. Complexul Sportiv National „Nicolae Navasart" Snagov                          

4. Complexul Sportiv National Poiana Brasov

5. Complexul Sportiv National Bascov

6. Complexul Sportiv National Orsova

7. Complexul Sportiv National Piatra Arsă

8. Complexul Sportiv National „Sala Polivalentă" Bucuresti

9. Complexul Sportiv National Izvorul Muresului

VI. Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor

Cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat

VII. Muzeul Sportului

Cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat

VIII. Institutul National de Cercetări pentru Sport

Cu finantare din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat

 

NOTĂ:

Numărul maxim de posturi prevăzut pentru unitătile cuprinse la pct. I-VIII este de 4.601.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 605/2009 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru autoritătile administratiei publice locale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2002, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 3 „Repartizarea sumei alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru finantarea unor cheltuieli ale unitătilor de cult" la Hotărârea Guvernului nr. 605/2009 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru autoritătile administratiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 si 376 bis din 3 iunie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La nr. crt. 22, coloana „Denumirea" va avea următorul cuprins: „Arhiepiscopia Craiovei pentru Centrul Pastoral Misionar «Renasterea», Craiova".

2. La nr. crt. 26, coloana „Denumirea" va avea următorul cuprins: „Arhiepiscopia Craiovei pentru Centrul Pastoral «Academia Tismana»".

3. La nr. crt. 33, coloana „Denumirea" va avea următorul cuprins: „Episcopia Slatinei si Romanatilor pentru Asezământul Mănăstire Buna Vestire, Grădinari".

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul culturii, cultelor si patrimoniului national,

Theodor Paleologu

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

interimar,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2009.

Nr. 1.486.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (2) si (9) si ale art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electrică, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 21/2005 pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 13 iunie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Furnizorii de energie electrică, operatorul de transport si de sistem, operatorii de distributie si consumatorii de energie electrică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Entitătile organizatorice din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor cuprinse în prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin intră în vigoare la data de întâi a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei,

Petru Lificiu

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2009.

Nr. 88.

 

ANEXĂ

 

 

PROCEDURĂ

privind schimbarea furnizorului de energie electrică

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

SECTIUNEA 1

Scop

 

Art. 1. - (1) Prezenta procedură stabileste elementele procedurale privind modul de schimbare a furnizorului de energie electrică de către consumator pe piata liberalizată de energie electrică.

(2) Prezenta procedură urmăreste armonizarea regulilor de schimbare a furnizorului aplicate în România cu legislatia Uniunii Europene, în special cu prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piata internă de energie electrică si de abrogare a Directivei 2003/54/CE.

 

SECTIUNEA a 2-a

Domeniu de aplicare

 

Art. 2. - Prezenta procedură se aplică consumatorilor de energie electrică, furnizorilor de energie electrică, operatorilor de distributie si operatorului de transport si de sistem implicati în procesul de schimbare a furnizorului.

Art. 3. - Prezenta procedură nu se aplică în cazul repartizării consumatorilor de energie electrică la furnizorul de ultimă optiune, caz în care schimbarea furnizorului are loc în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în acest scop.

 

SECTIUNEA a 3-a

Definitii si abrevieri

 

Art. 4. - (1) Termenii folositi sunt definiti în Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare.

(2) În întelesul prezentei proceduri, termenii folositi se definesc după cum urmează:

- data semnării contractului - data la care se întruneste acordul de vointă al părtilor privind încheierea contractului, acord exprimat prin semnarea acestuia de către părtile contractante;

- data intrării în vigoare a contractului - data mentionată în contract de la care acesta îsi produce efectele;

- furnizor actual (Fa) - furnizorul care prestează serviciul de furnizare a energiei electrice până la data finalizării procesului de schimbare a furnizorului, dată de la care începe derularea unui nou contract;

- furnizor nou (Fn) - furnizorul care va presta serviciul de furnizare a energiei electrice pentru consumator, pe baza unui nou contract de furnizare, a cărui derulare începe de la data finalizării procesului de schimbare a furnizorului, dată mentionată în contract;

- instalatie de utilizare - instalatie electrică a utilizatorului, în aval de punctul/punctele de delimitare; în cazul mai multor puncte de delimitare, se consideră o singură instalatie de utilizare numai dacă instalatiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin retele ale utilizatorului. Prin exceptie, sursele de iluminat public sau alte sarcini distribuite, de acelasi tip si ale aceluiasi utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distributie, se pot considera ca fiind o singură instalatie de utilizare;


- loc de consum - incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalatie de utilizare, energia electrică furnizată prin una sau mai multe instalatii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau în zone diferite ori în aceeasi incintă sau zonă;

- operator de retea (OR) - operatorul de transport si de sistem sau, după caz, operatorul de distributie ori persoana juridică ce exploatează reteaua electrică de interes public la care sunt racordate instalatiile electrice ale locului de consum pentru care consumatorul solicită schimbarea furnizorului;

- parte responsabilă cu echilibrarea (PRE) - titular de licentă care a fost înregistrat de operatorul de transport si de sistem ca parte responsabilă cu echilibrarea, conform prevederilor Codului comercial al pietei angro de energie electrică în vigoare;

- profil de consum - algoritm pentru repartizarea orară, pe baza unui model matematic, a consumului de energie electrică înregistrat lunar prin punctele de măsurare la care, conform reglementărilor, nu este obligatorie montarea unui contor cu înregistrare orară a consumului. Profilele de consum se stabilesc de operatorul de distributie cu aprobarea ANRE si pot fi diferentiate pe tipuri de consumatori. Profilele de consum pentru un anumit tip de consumatori sunt unice pe teritoriul operatorului de distributie respectiv;

- punct de delimitare - loc în care instalatiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalatiile operatorului de retea;

- punct de măsurare a energiei electrice - locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura si ansamblul instalatiilor care servesc la măsurarea puterii si energiei electrice tranzactionate;

- schimbarea furnizorului - actiunea prin care, pe parcursul derulării unui contract, consumatorul decide, prin optiune liber exprimată, să înceteze raportul contractual cu furnizorul actual si să încheie contract de furnizare cu un alt furnizor;

- valoare măsurată - cantitatea de energie electrică măsurată de contor sau considerată ca fiind măsurată;

- valoare măsurată aprobată - valoarea măsurată confirmată de participantii la tranzactie, conform prevederilor Codului comercial al pietei angro de energie electrică.

(3) Abrevierile utilizate sunt: OD - operator de distributie; OR - operator de retea; OTS - operator de transport si de sistem; OTS-OM - operatorul de transport si de sistem în calitate de operator de măsurare si agregare;

PRE - parte responsabilă cu echilibrarea.

 

CAPITOLUL II

Conditii privind schimbarea furnizorului

 

SECTIUNEA 1

Conditii generale

 

Art. 5. - Procesul de schimbare a furnizorului se desfăsoară pentru un anumit loc de consum al consumatorului.

Art. 6. - În procesul de schimbare a furnizorului de către un consumator sunt implicate următoarele entităti juridice: consumatorul de energie electrică, furnizorul actual, furnizorul nou, OR, după caz.

Art. 7. - (1) OR are obligatia de a realiza si administra centralizat o bază de date cu informatii referitoare la locurile de consum racordate la reteaua electrică din zona de licentă proprie.

(2) Baza de date prevăzută la alin. (1) contine, pentru fiecare punct de măsurare conectat la reteaua OR, cel putin următoarele informatii:

a) denumirea si adresa consumatorului si a locului de consum;

b) puterea aprobată si durata de valabilitate a avizului tehnic de racordare;

c) codurile de identificare ale punctelor de măsurare;

d) punctul de racordare;

e) punctul de delimitare patrimonială;

f) tensiunea de alimentare în punctul de delimitare patrimonială;

g) starea instalatiei electrice de utilizare (conectată/deconectată);

h) caracteristicile grupului de măsurare, respectiv:

(i) seria si marca contorului;

(ii) tipul de contor;

(iii) precizarea posibilitătii contorului de a înregistra consumul de energie electrică orar;

(iv) precizarea posibilitătii contorului de a înregistra valorile puterii absorbite si ale consumului de energie electrică, pe intervale de timp corespunzătoare perioadelor din zi/lună utilizate pentru proiectarea sistemelor de tarife reglementate, pentru contoarele care nu înregistrează orar consumul de energie electrică;

(v) clasa de precizie a contorului;

(vi) data si, după caz, ora instalării sau schimbării contorului;

(vii) raportul de transformare al transformatoarelor de curent/tensiune, după caz;

i) istoricul de consum pe ultimele 12 luni calendaristice;

j) profilul de consum aplicat si indicatia privind accesarea pe site-ul OD a profilului aplicabil, pentru acele locuri de consum la care, conform prevederilor Codului de măsurare a energiei electrice aprobat de ANRE, nu este obligatorie montarea unui contor cu înregistrare orară a consumului de energie electrică;

k) denumirea furnizorului si PRE înregistrat pentru fiecare punct de măsurare. În cazul în care pentru un loc de consum serviciul de furnizare este prestat de mai multi furnizori, în baza de date se mentionează care este furnizorul responsabil de echilibrarea consumului de energie electrică;

l) denumirea partenerului din contractul de distributie/ transport (consumator sau furnizor).

(3) OR are obligatia de a realiza o codificare unică la nivel national pentru toate punctele de măsurare aferente locurilor de consum racordate la reteaua sa, în conformitate cu sistemul de codificare elaborat de OTS-OM împreună cu OD si transmis în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri către ANRE, în vederea avizării.

(4) OR are obligatia de a comunica fiecărui furnizor de energie electrică, până la data de 1 septembrie 2010, codurile unice ale punctelor de măsurare cu care este înregistrat respectivul furnizor.

(5) Pe avizele tehnice de racordare emise după data de 1 septembrie 2010 OR are obligatia de a completa, la încheierea contractului de distributie/transport, codul punctului/punctelor de măsurare aferent/aferente respectivului loc de consum.

(6) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, furnizorii si OR au obligatia de a înscrie pe fiecare factură de energie electrică, direct sau în anexă, codurile punctelor de măsurare pe baza cărora se calculează consumul de energie electrică facturat.

Art. 8. - (1) Sistemul informatic aferent bazei de date mentionate la art. 7 alin. (1) trebuie să permită consumatorului si furnizorului de energie electrică accesul la informatiile privind punctele de măsurare aferente locurilor de consum detinute, respectiv deservite.

(2) Accesul la baza de date trebuie să fie securizat si confidential.

(3) Accesul la informatiile din baza de date referitoare la un anumit consumator de energie electrică va fi permis furnizorilor, pe baza acceptului scris al consumatorului sau pe baza contractului de furnizare a energiei electrice în vigoare, conform unei proceduri specifice elaborate de OR si transmise către ANRE, în vederea avizării, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri.

Art. 9. - Furnizorul are obligatia de a verifica corectitudinea informatiilor mentionate la art. 7 alin. (2) lit. a) si c) corespunzătoare locurilor de consum deservite si, în cazul în care constată neconcordante, să sesizeze OR.

Art. 10. - (1) Pentru schimbarea furnizorului, consumatorul de energie electrică este obligat să notifice furnizorului actual încetarea contractului de furnizare cu 30 de zile înainte.

(2) Notificarea trebuie să fie clară, să exprime în mod neechivoc decizia de schimbare a furnizorului actual si să precizeze în mod expres data încetării contractului de furnizare existent, precum si situatia soldurilor izvorâte din derularea contractului de furnizare până la data notificării. În anexa care face parte integrantă din prezenta procedură este prezentat un model orientativ de notificare.

(3) La aceeasi dată cu transmiterea originalului către furnizorul actual, consumatorul transmite o copie a notificării prevăzute la alin. (1) atât OR la care este racordat locul de consum, cât si furnizorului nou.

(4) Furnizorul actual verifică situatia soldurilor mentionată la alin. (2) si transmite răspunsul său consumatorului, OR si furnizorului nou, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea notificării mentionate la alin. (1).

(5) Pentru a putea schimba furnizorul, consumatorul trebuie să achite integral, cu cel putin 20 de zile înainte de data propusă pentru schimbarea furnizorului:

a) toate facturile care, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare în vigoare, au termenul de scadentă până la data notificării prevăzute la alin. (1); precum si

b) toate facturile reprezentând valoarea penalitătilor datorate întârzierii la plată, scadente până la data notificării mentionate la alin. (1).

(6) Neachitarea acestor facturi în termenul mentionat conduce la suspendarea procesului de schimbare a furnizorului.

(7) În cazul clientilor cu periodicitate de citire diferită de o lună, consumatorul va cuprinde în notificarea mentionată la alin. (1) si indexul contorului de decontare.

(8) Plata aferentă facturilor emise de furnizorul actual devenite scadente după data notificării prevăzute la alin. (1) nu împiedică derularea procesului de schimbare a furnizorului.

(9) Furnizorul nou poate prelua, cu acordul furnizorului actual, partial sau integral, debitele consumatorului către furnizorul actual, astfel încât, prin conventie tripartită, părtile să convină asupra stingerii datoriilor si continuării derulării procesului de schimbare.

(10) Contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu furnizorul nou intră în vigoare la data încetării contractului încheiat cu furnizorul actual, dată care trebuie să coincidă cu cea a schimbării PRE sau a structurii PRE existente1.

(11) Dacă termenul de transmitere către furnizorul actual a notificării referitoare la încetarea contractului existent nu îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (1) si (10), procesul de schimbare a furnizorului se reia, cu respectarea acestor conditii.

(12) În cazul în care contractele de distributie si/sau transport au fost încheiate de furnizorul actual, acestea încetează la data intrării în vigoare a contractului de furnizare cu noul furnizor si sunt înlocuite de contractele mentionate la art. 14, astfel încât să se asigure continuitatea serviciilor de distributie si/sau transport a/al energiei electrice.

(13) Perioada de valabilitate a contractului de distributie si/sau transport încheiat cu furnizorul nou trebuie să coincidă cu perioada de valabilitate a contractului de furnizare încheiat de acesta cu consumatorul.

Art. 11. - Procesul de schimbare a furnizorului este gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife legate de parcurgerea procedurilor specifice.


1 Schimbarea PRE sau a structurii PRE existente se face numai cu data de întâi a lunii calendaristice si se comunică cu 15 zile calendaristice înainte de începerea următoarei luni de decontare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data prezentei proceduri.

 

SECTIUNEA a 2-a

Conditii speciale privind măsurarea

 

Art. 12. - (1) Contoarele de decontare pentru consumatorul de energie electrică care îsi schimbă furnizorul pentru a achizitiona energie electrică de pe piata concurentială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) să fie montate într-un punct fix, conectat în mod direct la un punct identificabil al unei retele electrice de interes public;

b) să înregistreze consumul orar de energie electrică, conform prevederilor Codului de măsurare a energiei electrice aprobat de ANRE, cu exceptia cazurilor prevăzute la alin. (3).

(2) În situatia în care contoarele de decontare existente nu înregistrează consumul orar de energie electrică, conform cerintelor Codului de măsurare a energiei electrice, acestea se înlocuiesc de către OR, pe cheltuiala sa, cu contoare care au posibilitatea înregistrării orare.

(3) În cazul punctelor de măsurare la care, conform prevederilor Codului de măsurare a energiei electrice, nu există obligatia legală de înregistrare orară a consumului de energie electrică, OR optează pentru una dintre următoarele variante:

a) determinarea valorilor orare ale consumului se face pe baza unui profil de consum aprobat de ANRE, aplicabil pentru categoria respectivă de consumatori;

b) aplică prevederile prevăzute la alin. (2) si pentru această categorie de puncte de măsurare.

(4) În cazuri exceptionale în care OR, din motive obiective, generate de insuficienta resurselor financiare în planul de investitii aferent anului în curs, nu poate înlocui contorul până la data schimbării de către consumator a furnizorului actual, consumatorul poate suporta înlocuirea acestuia pe cheltuiala sa. În acest caz, OR are obligatia să restituie consumatorului, în maximum 24 de rate lunare egale, suma achitată de acesta pentru schimbarea contorului.

 

CAPITOLUL III

Etapele procesului

 

Art. 13. - (1) Pentru initierea schimbării furnizorului, consumatorul contactează un nou furnizor.

(2) Pentru a încheia contractul de furnizare a energiei electrice, consumatorul comunică furnizorului nou cel putin următoarele date: adresa locului/locurilor de consum, denumirea furnizorului actual, codul unic de identificare al punctului de măsurare, valoarea totală a facturilor scadente, precum si datele referitoare la puterile absorbite/cantitătile de energie electrică pentru care trebuie asigurată furnizarea energiei electrice.

(3) După ce consumatorul si furnizorul nou convin asupra clauzelor contractuale, inclusiv asupra pretului energiei electrice, încheie contractul de furnizare, cu respectarea dispozitiilor art. 10 alin. (10).

Art. 14. - (1) Furnizorul nou are obligatia de a întreprinde, la solicitarea consumatorului si pe baza contractului de furnizare încheiat cu acesta, demersurile necesare perfectării contractelor necesare pentru asigurarea serviciului de distributie si/sau transport.

(2) OD si/sau OTS au obligatia să încheie un contract pentru asigurarea serviciului de distributie si/sau transport la locul de consum respectiv cu furnizorul nou ori, după caz, direct cu consumatorul, în conditiile legii.

(3) Contractul de distributie si/sau transport începe să-si producă efectele la data intrării în vigoare a noului contract de furnizare a energiei electrice, în conditiile art. 10 alin. (10).

(4) În vederea încheierii contractului prevăzut la alin. (2), furnizorul nou, respectiv consumatorul comunică OR, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea, respectiv transmiterea notificării mentionate la art. 10 alin. (1), următoarele date/documente:

a) denumirea consumatorului;

b) adresa locului/locurilor de consum;

c) codul punctului/punctelor de măsurare înscris pe factura de energie electrică;

d) data propusă pentru intrarea în vigoare a noului contract de furnizare;

e) datele de identificare ale furnizorului nou;

f) o copie a notificării mentionate la art. 10 alin. (1), referitoare la încetarea contractului de furnizare dintre consumator si furnizorul actual;

g) denumirea PRE la care va fi alocat locul de consum de la data prevăzută la lit. d);

h) datele referitoare la puterile absorbite si cantitătile de energie electrică pentru care trebuie asigurat serviciul de distributie.

(5) OR verifică si validează corectitudinea datelor mentionate la alin. (4), în termen de două zile lucrătoare de la primirea acestora, si transmite:

a) către consumator si furnizorul nou confirmarea privind corectitudinea datelor, împreună cu următoarele informatii privind măsurarea consumului de energie electrică la zi:

(i) data si ora citirii indexului contorului luat în considerare pentru determinarea consumului de energie electrică realizat în baza contractului cu furnizorul actual si, respectiv, a consumului de energie electrică ce se va realiza în baza contractului cu furnizorul nou;

(ii) modul de efectuare a citirii indexului final, respectiv dacă citirea se face la distantă sau la fata locului;

(iii) seria si tipul contorului existent;

(iv) data programată pentru înlocuirea contorului, în cazul în care este necesară această operatiune;

(v) profilul de consum, dacă este cazul;

b) către furnizorul actual notificarea pentru încetarea contractului de distributie/transport, împreună cu următoarele informatii:

(i) denumirea consumatorului, adresa locului/locurilor de consum;

(ii) codul punctului/punctelor de măsurare;

(iii) data si ora citirii indexului contorului, conform lit. a) pct. (i);

(iv) modul de efectuare a citirii indexului final, respectiv dacă citirea se face la distantă sau la fata locului.

(6) OR comunică OTS alocarea locului de consum la noul PRE, precum si data de la care are loc schimbarea.

(7) Furnizorul nou va perfecta contractul cu OR, cu informarea consumatorului asupra continutului acestui contract. După semnarea contractului respectiv, o copie va fi transmisă consumatorului de către furnizorul nou.

Art. 15. - (1) În baza notificării de schimbare a furnizorului prevăzute la art. 10 alin. (1), contractul de distributie/transport încheiat între furnizorul actual si OD/OTS îsi încetează efectele, dacă nu sunt întrunite conditiile suspendării procesului de schimbare a furnizorului prevăzute la art. 10 alin. (6).

(2) Contractul de distributie/transport prevăzut la alin. (1) încetează concomitent cu data intrării în vigoare a contractului de furnizare încheiat cu furnizorul nou.

(3) Dacă contractul de distributie/transport aferent contractului de furnizare cu furnizorul actual a fost încheiat direct cu consumatorul, acesta continuă să îsi producă efectele conform clauzelor contractuale.

Art. 16. - (1) Furnizorul nou solicită OTS înregistrarea locului de consum într-un PRE conform reglementărilor în vigoare, într-un termen care să permită respectarea conditiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) si (10).

(2) Solicitarea de înregistrare în PRE trebuie să contină si numărul contractului de transport aferent locului de consum sau, după caz, al actului aditional la acest contract.

Art. 17. - (1) Responsabilitatea stabilirii/validării indexului contorului revine OR la care este racordat locul de consum.

(2) Pentru consumatorii mari si foarte mari este obligatoriu ca OR la care este racordat locul de consum să citească indecsii contorului în ziua în care are loc schimbarea furnizorului.

(3) Dacă contorul este cu autocitire si integrat într-un sistem de transmitere la distantă a indecsilor, OR preia indexul teletransmis aferent datei de schimbare a furnizorului.

(4) Pentru consumatorii casnici si consumatorii mici nu este obligatorie citirea contorului de către OR în ziua în care are loc schimbarea furnizorului, fiind permisă preluarea indexului autocitit de consumator sau stabilirea indexului pe baza estimării consumului de energie electrică. În cazul autocitirii, dacă OR are suspiciuni privind corectitudinea indexului comunicat de consumator, OR determină valoarea măsurată corespunzătoare momentului schimbării fie prin citire, fie prin estimarea consumului pe baza istoricului de consum sau a conventiei de consum încheiate cu consumatorul. Determinarea valorii măsurate si a valorii măsurate aprobate se face în conditiile si la termenele (raportate la data schimbării) prevăzute în Codul comercial al pietei angro de energie electrică.

(5) Neprezentarea uneia sau a mai multor părti la data si ora fixate pentru citire nu împiedică derularea procesului de schimbare a furnizorului. Dacă la momentul citirii una dintre părti nu este prezentă, citirea se face în prezenta unui martor.

(6) După efectuarea citirii, părtile prezente semnează procesul-verbal în care sunt consemnati indecsii cititi.

(7) OR este obligat să pună la dispozitia părtilor implicate în procesul de schimbare a furnizorului, la cerere, câte un exemplar al procesului-verbal de citire.

Art. 18. - Este interzis OR ca, în contractul de distributie/transport încheiat în baza contractului de furnizare cu furnizorul nou, să instituie conditii mai dezavantajoase decât cele din contractul anterior, cu exceptia cazului în care legea prevede altfel.

Art. 19. - Pe baza indecsilor trecuti în procesul-verbal de citire:

1. furnizorul actual emite factura de regularizare a consumului de energie electrică realizat până la data încetării contractului de furnizare;

2. furnizorul nou determină cantitatea de energie electrică consumată pe care o va factura în conformitate cu prevederile contractului de furnizare;

3. OD si/sau OTS emit(e) factura de regularizare pentru serviciul prestat consumatorului sau, după caz, furnizorului actual;

4. OD si/sau OTS determină cantitatea facturată noului partener de contract de distributie/transport.

Art. 20. - În cazul consumatorilor casnici si a micilor consumatori, furnizorul actual emite factura de decontare finală cu consumatorul în termen de 42 de zile de la data încetării contractului de furnizare încheiat cu acesta.


 

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 21. - În situatia în care există contorizare orară iar datele de măsurare se transmit automat într-o bază de date a OR, părtile preiau indecsii de referintă din înregistrările electronice teletransmise.

Art. 22. - În cazul în care consumatorul de energie electrică optează pentru achizitionarea energiei electrice simultan de la mai multi furnizori, schimbarea furnizorului actual se face cu furnizorul care asigură echilibrarea consumului de energie electrică, respectiv care asigură compensarea abaterilor consumului fată de cantitatea totală contractată.

Art. 23. - (1) OR înregistrează si raportează ANRE schimbările de furnizor ale consumatorilor, conform cerintelor metodologiei de monitorizare a pietei cu amănuntul de energie electrică, aprobată prin ordin al presedintelui ANRE.

(2) OR si furnizorii evidentiază în mod distinct reclamatiile referitoare la schimbarea furnizorului si le raportează ANRE conform cerintelor standardelor de performantă pentru serviciile de furnizare, de distributie si de transport a/al energiei electrice.

 

ANEXA

la procedură

 

Către

....................................................................

(denumirea furnizorului de energie electrică)

 

Spre stiintă:........................................................................................

(denumirea operatorului de distributie de energie electrică)

(denumirea furnizorului de energie electrică ales în vederea încheierii unui contract de furnizare)

 

Subiect:

 

NOTIFICARE

a denuntării unilaterale a Contractului de furnizare a energiei electrice

nr. ............ din data de ..............

 

În conformitate cu art..................din Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 88/2009 pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică,

consumatorul de energie electrică

[pentru consumatorul casnic se va scrie]

.............................................., având cod client: ........................., buletinul/cartea de identitate seria ..... nr. ..........., eliberat/eliberată la data de ........................... de către ................................, codul numeric personal ........................., domiciliat în localitatea ..................................., str. ..................nr. ......, bl. ........, sc......., et. ...., ap. .........Judetul .........................................., tel. ........................, cod IBAN .................................,

[pentru consumatorul necasnic se va scrie]

S.C. ....................................................- S.A.(S.R.L.), cu sediul în ..................................., nr. de înregistrare la registrul comertului .................................., str. ............................... nr. ....., tel. ..........., fax ........., cod IBAN ...................., ..../.........., reprezentat prin ................................,

notifică prin prezenta încetarea Contractului de furnizare a energiei electrice nr. ..................din data de .........., cu efect de la data de .............................

Valoarea totală a facturilor restante la data prezentei notificări, emise în baza contractului mentionat, este de..............lei.

Indecsii contoarelor de decontare la data prezentei notificări sunt:

-...............,................, pentru contorul seria........, având codul unic al punctului de măsurare................;

-...............,................, pentru contorul seria......., având codul unic al punctului de măsurare...............

 

Consumator,

.................................


 

MINISTERULADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind planificarea strategică si planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al institutiilor administratiei publice de la nivel central si ale Hotărârii Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al institutiilor administratiei publice de la nivel central,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administratiei si internelor, interimar, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de lucru privind planificarea strategică si planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Unitatea de politici publice din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor va coordona implementarea metodologiei la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor, interimar,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2009.

Nr. 285.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE DE LUCRU

privind planificarea strategică si planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

 

1. Introducere

Prezenta metodologie îsi propune să furnizeze un suport tehnic cu privire la derularea activitătii de planificare strategică si planificare bugetară pe programe la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), astfel încât să se asigure o desfăsurare coerentă a acestor activităti la nivelul ministerului.

În cadrul acestei metodologii se regăseste o nouă abordare a procesului de elaborare a Planului strategic al MAI, ce are drept scop transformarea acestuia într-un real instrument de management pentru factorii de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, care să contribuie la cresterea calitătii generale a serviciilor de la nivelul ministerului.

Până în prezent, în procesul de elaborare si actualizare a planurilor strategice ale MAI au fost utilizate instructiunile si recomandările prezentate în Metodologia de planificare strategică pentru elaborarea componentei de management si a componentei de programare bugetară, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al institutiilor administratiei publice de la nivel central, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al institutiilor administratiei publice de la nivel central. Cu toate acestea, au fost evidentiate o serie de probleme, printre care:

- neconcordante între cele două componente care alcătuiesc Planul strategic al MAI, respectiv o armonizare redusă între directiile de activitate structurate prin Componenta de management si dezvoltarea programelor bugetare din cadrul Componentei de programare bugetară;

- existenta de priorităti, probleme si obiective diferite pentru fiecare sector de activitate de la nivelul ministerului (unele dintre

acestea sunt atât de diferite încât nu pot fi abordate printr-un singur document strategic);

- existenta unei neconcordante între obiectivele stabilite si indicatorii de performantă definiti în cadrul directiilor de activitate ale ministerului (din aceste considerente, un factor de decizie nu poate urmări firul logic existent între obiective - activităti - rezultatele propuse si indicatorii de performantă);

- dimensiunea mare a Planului strategic al MAI, ceea ce face ca acesta să fie dificil de utilizat de către departamentele de specialitate ale ministerului si de către factorii de decizie;

- dificultatea urmăririi si evaluării de către fiecare factor de decizie a rezultatelor propriului sector de activitate, datorită faptului că într-un singur document de planificare sunt tratate toate sectoarele de activitate ale MAI.

Pentru a răspunde acestor probleme, precum si necesitătii transformării Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 într-un instrument de management pentru factorii de decizie, prezenta metodologie prevede elaborarea la nivelul MAI de planuri strategice sectoriale pe fiecare domeniu de activitate gestionat de minister, urmând ca informatiile fundamentale identificate în acestea să fie reunite de o manieră integrată de către Unitatea de politici publice (UPP) în cadrul Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.

2. Structura planurilor strategice sectoriale elaborate la nivelul MAI

Planurile strategice care vor fi elaborate pentru fiecare domeniu prioritar al MAI, domenii stabilite în anexa D, vor avea următoarea structură:

1. Mandat - declaratie care derivă din acte normative, politici guvernamentale, documente de politici publice si care statuează aria sa de competentă. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.


2. Viziune - obiectivul general pe termen lung, situatia spre care se tinde în respectivul sector de activitate. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.

3. Valori comune - Valorile împărtăsite de angajati si management. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.

4. Analiza mediului intern - scurtă prezentare coerentă a mediului intern al sectorului de activitate. Se analizează resursele financiare, umane, materiale si tehnice, precum si coerenta institutională într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea analizei SWOT1. Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.

5. Analiza mediului extern - se prezintă factorii externi care pot influenta dezvoltarea sectorului de activitate respectiv si pot accelera sau împiedica obtinerea rezultatelor estimate. Se prezintă într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea metodei PESTLE2. Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.

6. Priorităti pe termen mediu - se prezintă prioritătile pe termen mediu ale respectivului domeniu de activitate, în acord cu Programul de guvernare, alte documente de politici publice sau angajamente institutionale. Numărul acestora este limitat, iar prioritizarea se reflectă în modul de alocare a resurselor. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.

7. Directia de activitate - se vor detalia următoarele aspecte:

7.1. Situatia curentă - se face o scurtă descriere a situatiei curente în respectivul domeniu de activitate, astfel încât să se obtină o imagină clară asupra acestuia. În acest sens vor fi prezentate:

- informatii privind starea de fapt a sectorului de activitate supus analizei;

- date statistice care să sustină informatiile prezentate;

- indicatorii stabiliti (în vederea clarificării cadrului teoretic si conceptual privitor la indicatorii de performantă, se recomandă consultarea informatiilor asociate, descrise în anexa A la prezenta metodologie).

Dimensiunea recomandată: maximum 2 pagini.

7.2. Obiective - se prezintă atât obiectivele generale (sunt în acord cu directiile de actiune corespunzătoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare), cât si obiectivele specifice care revin structurilor de specialitate din respectivul domeniu de activitate pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Obiectivele vor fi formulate SMART. Dimensiunea recomandată: 1 pagină.

7.3. Institutii subordonate - sunt prezentate institutiile subordonate, în coordonarea sau sub autoritatea ministerului (al căror buget este inclus în bugetul ministerului), precum si rolul acestora pentru atingerea obiectivelor din sectorul de activitate respectiv. Dimensiunea recomandată: maximum 3 pagini.

7.4. Acte normative si documente de politici publice relevante - sunt prezentate actele normative si documentele de politici publice relevante pentru sectorul de activitate. Dimensiunea recomandată: 1 pagină.

7.5. Acte normative si documente de politici publice planificate/ce urmează a fi elaborate - sunt mentionate proiectele de acte normative si documente de politici publice care urmează a fi elaborate sau care sunt în proces de

elaborare, cu importantă pentru sectorul de activitate. Se va preciza calitatea institutiei (initiator, coinitiator eto), precum si, dacă este cazul, celelalte institutii responsabile cu elaborarea si termenul estimat pentru aprobarea acestora. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

7.6. Programe bugetare care finantează domeniul de activitate - se prezintă programul bugetar care finantează respectivul domeniu de activitate (codul si denumirea programului bugetar, descrierea programului bugetar, procentul din buget alocat respectivului domeniu de activitate). Fiecare program bugetar urmează apoi a fi detaliat conform subpct. 7.6.1-7.6.4. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

7.6.1. Finantarea programului bugetar - se prezintă datele financiare ale programului, actualizate conform bugetului aprobat pe 2009, si estimări pentru perioada 2010-2013. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

7.6.2. Obiective program bugetar - sunt mentionate obiectivele ce urmează a fi atinse prin implementarea programului bugetar. Acestea vor fi în număr limitat, maximum 3 obiective pentru un program. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.

7.6.3. Măsuri de implementare - sunt descrise măsurile concrete de implementare, rolul departamentelor de specialitate si se mentionează dacă programul respectiv are un impact transsectorial, implementarea acestuia necesitând sustinere si din partea altor institutii publice. Dimensiune recomandată: 2 pagini.

7.6.4. Rezultate si indicatori - sunt prezentate rezultatele politicii si rezultatele actiunii, precum si indicatorii corespunzători, mentionându-se nivelul estimat al acestora. Se recomandă prezentarea acestor date prin utilizarea modelului „fisă indicatori program", prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 158/2008. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

8. Monitorizarea planului strategic sectorial - se precizează structura din cadrul sectorului de activitate respectiv competentă să întocmească si să transmită rapoartele de progres solicitate de către UPP, pe baza cărora se vor întocmi rapoartele de monitorizare ale planului strategic sectorial. Rapoartele de progres se vor întocmi pe baza analizei modului de îndeplinire a măsurilor stabilite prin planurile de actiuni anuale pentru implementarea planului strategic sectorial.

9. Planul de actiuni pentru implementarea planului strategic sectorial - se va completa macheta prezentată în anexa B la prezenta metodologie.

3. Etapele elaborării planurilor strategice sectoriale în cadrul MAI

În elaborarea fiecărui plan strategic sectorial al MAI vor fi parcurse următoarele etape:

Etapa 1

Se va constitui câte un grup de lucru pentru fiecare domeniu de activitate (care corespund directiilor de activitate definite în Planul strategic al MAI). Grupul de lucru va fi compus din reprezentanti ai structurilor aflate sub coordonarea directă a fiecărui secretar de stat si câte un reprezentant al UPP, în vederea colaborării pentru elaborarea planului strategic pe sectorul de activitate respectiv.

 

1 Analiza SWOT- presupune strângerea de informatii privind sectorul de activitate respectiv si categorizarea lor sub forma: puncte forte (sarcinile realizate de către personalul departamentelor de specialitate, în mod eficient si responsabil; considerentele pe care structurile sectorului respectiv si-au construit reputatia în trecut; chestiunile în privinta cărora alte institutii publice solicită consultantă); puncte slabe (domeniile în care rezultatele obtinute în sectorul de activitate sunt insuficiente); oportunităti (directiile viitoare profitabile pentru sectorul de activitate prin maximizarea punctelor sale forte si eliminarea punctelor slabe) si amenintări (piedici în buna functionare a sectorului de activitate). Punctele forte si slabe sunt evidentiate în urma evaluării sectorului de activitate respectiv, iar oportunitătile si amenintările privesc manifestările relatiei dintre sectorul de activitate si mediul său extern.

2 Metoda PESTLE- presupune identificarea diferitelor componente ale mediului extern care influentează si sunt influentate de activitatea sectorului public, precum si caracterizarea relatiilor dintre componentele mediului ambiant extern si sectorul de activitate, prin prisma variabilelor sau a factorilor de natură: politică (sistemul politic intern, sursele de putere si influentă); economică (bugetul aprobat, structura, managementul si practicile financiare), socială (cultura institutională, metode organizationale si de muncă, natura si gradul de acceptabilitate a serviciilor oferite); tehnologice (echipamentele si tehnicile existente, avantajele si oportunitătile oferite de utilizarea acestora); legislative si de mediu.


 

Etapa 2

Reprezentantii astfel desemnati pentru fiecare grup de lucru vor realiza analizele sectoriale necesare, vor defini cu claritate obiectivele, activitătile, rezultatele si indicatorii de performantă, în conformitate cu prioritătile stabilite de factorii de decizie. În acest scop este recomandabilă utilizarea următoarelor metode si tehnici de lucru:

- analiza SWOT;

- arborele problemei;

- analiza PESTLE etc. Etapa 3

În vederea elaborării planurilor strategice sectoriale va exista o legătură directă între grupul de lucru, Directia generală financiară din cadrul MAI si reprezentantii UPP. O astfel de colaborare între grupul de lucru si Directia generală financiară va conduce la realizarea unei versiuni preliminare a planurilor strategice sectoriale, printr-o corelare adecvată a obiectivelor propuse cu resursele financiare necesare îndeplinirii acestora.

Etapa 4

Versiunea preliminară a planului strategic sectorial va fi transmisă directorilor structurilor aflate sub coordonarea directă a fiecărui secretar de stat, în vederea analizării si asumării. După obtinerea acordului directorilor structurilor de specialitate, planul strategic sectorial va fi transmis de către grupul de lucru către secretarul de stat în responsabilitatea căruia se află sectorul de activitate analizat, pentru aprobare.

Etapa 5

Fiecare secretar de stat, în functie de domeniul aflat în responsabilitate, va analiza informatiile cuprinse în planul strategic sectorial si va propune, dacă este cazul, eventuale modificări si ajustări pe care le va retransmite grupului de lucru pentru a actiona în consecintă.

În acest caz, documentul va fi revizuit pe baza recomandărilor formulate de către secretarul de stat, urmând a fi retransmis acestuia în vederea aprobării.

Etapa 6

Fiecare plan strategic sectorial, aprobat de către secretarul de stat care se ocupă de respectivul domeniu de activitate, va fi transmis către UPP, care va integra datele sintetice din planurile strategice sectoriale într-un document unic, respectiv Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.

Etapa 7

Varianta integrată a Planului strategic al MAI, aprobată de fiecare secretar de stat pe propriul domeniu de activitate, va fi transmisă spre informare Secretariatului General al Guvernului si Ministerului Finantelor Publice. Cele două institutii vor formula puncte de vedere asupra documentului în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii acestuia. Necomunicarea în termenul precizat a eventualelor observatii si propuneri se va interpreta ca un aviz tacit favorabil asupra formei si continutului Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.

Etapa 8

Forma integrată finală a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi înaintată ministrului administratiei si internelor spre verificare si aprobare finală. Versiunea integrată va include si Planul de actiuni pentru implementarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013. După aprobare prin ordin al ministrului, Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi publicat pe pagina de internet a ministerului.

Etapa 9

Forma finală a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi supusă unei monitorizări anuale de către UPP,

prin utilizarea instrumentului de monitorizare integrată prezentat într-o formă sintetizată în anexa C la prezenta metodologie, sub formă tabelară, reunind ansamblul elementelor esentiale cuprinse în Programul de guvernare si în Planul strategic al MAI.

Rapoartele de monitorizare întocmite de către UPP vor fi prezentate fiecărui secretar de stat, precum si ministrului administratiei si internelor.

4. Concluzii

Prin prezenta metodologie UPP si-a propus eficientizarea realizării concertate a obiectivelor sectoriale, prin parcurgerea logică a etapelor ce conduc la elaborarea si gestionarea Planului strategic al MAI. Prin intermediul acestei metodologii se doreste transformarea Planului strategic al MAI într-un instrument real de management pentru factorii de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, menit să asigure standardul necesar de calitate a serviciilor la nivelul ministerului.

În partea introductivă a acestei metodologii am evidentiat studiul comparativ între procesul managementului actual de elaborare a Planului strategic al MAI (în baza instructiunilor si recomandărilor prezentate în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1.807/2006, respectiv Hotărârii Guvernului nr. 158/2008) si noua viziune a UPP cu privire la ameliorarea modului actual de lucru, având drept finalitate elaborarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, prin regruparea informatiilor esentiale cuprinse în planurile strategice ce vor fi elaborate pentru fiecare sector de activitate al ministerului.

Pentru a creiona într-un mod logic si argumentat propunerea noastră, am prezentat în continuare structura planurilor strategice sectoriale elaborate în cadrul MAI, urmată de elaborarea succesiunii logice a etapelor necesare elaborării versiunii integrate a Planului strategic al MAI.

În contextul celor prezentate, rolul UPP constă în asigurarea procesului de coordonare, consultare si monitorizare a versiunii finale integrate a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, contribuind astfel la garantarea calitativă a gestionării armonizate a elementelor fundamentale continute în planurile strategice sectoriale si în Programul de guvernare.

Pe perioada 2010-2013, UPP va realiza monitorizări anuale ale planurilor strategice sectoriale, urmărind:

- stadiul îndeplinirii obiectivelor;

- costurile aferente;

- rezultatele obtinute;

- motivele neîndeplinirii obiectivelor;

De asemenea, UPP va formula propuneri de îmbunătătire si o eventuală revizuire a obiectivelor propuse. Rezultatele vor fi prezentate fiecărui factor de decizie, pentru propriul sector de activitate, si ministrului administratiei si internelor, în forma integrată.

Valoarea adăugată a prezentei metodologii constă pe de o parte în avantajul corelării logice a obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare cu bugetele aferente acestora, iar pe de altă parte prin armonizarea integrată a elementelor esentiale cuprinse în planurile strategice sectoriale (obiective, activităti, rezultate, indicatori, buget, termene, responsabili) în Planul strategic al MAI. Varianta propusă mai prezintă si avantajul major al utilizării unui instrument de monitorizare convivial, ce permite monitorizarea globală anuală a ansamblului elementelor continute în documentul integrat.


 

ANEXA A

 

INDICATORI DE PERFORMANTĂ

 

Definitie

Indicatorii de performantă reprezintă etaloane de măsură care permit examinarea si indicarea viabilitătii strategiei de performantă, în vederea realizării obiectivelor precise ce decurg din aceasta. Indicatorii rezumă o informatie simplă si clară, plecând de la sisteme complexe.

Indicatorii oferă o informatie specifică măsurată la un moment precis; acestia oferă imaginea evolutiei si anticipării performantei unei organizatii.

Indicatorii de performantă permit măsurarea performantei pentru fiecare actiune întreprinsă, în vederea atingerii unui obiectiv propus. Sunt deci date cantitative, care măsoară eficienta sau eficacitatea unei actiuni precise.

Scopul alegerii si utilizării indicatorilor de performantă

O organizatie nu poate ameliora efectiv decât ceea ce poate măsura si compara.

Sunt 5 motive pentru care trebuie măsurată performanta:

- reduce incertitudinea;

- stabilizează informatia;

- facilitează comunicarea;

- dinamizează capacitatea de reflectare (gândirea);

- contribuie la o mai bună stăpânire (controlare) a riscului.

Importanta măsurării performantelor

- Este parte componentă a strategiei institutiei si permite evaluarea gradului de implementare a acesteia.

- Măsurarea performantei permite dirijarea/coordonarea implementării strategiei institutiei.

- Contribuie la luarea deciziilor pe baza faptelor (rezultatelor evidente).

- Clasifică probleme existente: acolo unde este nevoie de îmbunătătire si dacă activitătile clasificate au contribuit la îmbunătătire.

Clase de indicatori

- indicatori de intrare (input);

- indicatori de iesire (output);

- indicatori de proces;

- indicatori de valoare adăugată.

Măsurarea performantelor va permite coordonarea implementării, precum si oferirea informatiei obiective conducerii pentru adoptarea deciziilor corecte pe anumite directii de activitate. De asemenea, metoda nouă de lucru facilitează procesul de identificare a problemelor existente si a sectoarelor unde este nevoie de interventii privind ameliorarea situatiei, precum si de apreciere în ce măsură activitătile planificate si-au atins scopul.

Exemple de indicatori de performantă

- Exemplul nr. 1: Implementarea de proiecte cu finantare comunitară în domeniul reformei administratiei publice

Obiectiv de performantă: Implementarea unui număr cât mai mare de proiecte cu finantare comunitară în domeniul administratiei publice, ca urmare a acceptării cererii de finantare

Indicator de performantă: Numărul de cereri de finantare acceptate din totalul celor prezentate spre aprobare, de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (6 luni, 1 an).

Acest indicator este pertinent, deci măsurabil, întrucât permite cuantificarea numărului de cereri de finantare depuse si a celor aprobate, precum si a raportului dintre cele aprobate si cele depuse (acest raport reprezintă un indice al calitătii si pertinentei proiectelor cu finantare comunitară, deci un indice al performantei pe această directie). Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis si de calitate, care permite măsurarea performantei cu privire la calitatea proiectelor depuse spre finantare din fondurile structurale. Măsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadă la alta si deci evolutia performantei în timp pe directia obiectivului propus.

Rezultatul măsurabil va permite stabilirea performantei proiectelor prezentate spre finantare comunitară, prin cuantificarea proiectelor acceptate din totalul proiectelor prezentate (în %) în perioada respectivă, propusă pentru măsurare.

Rezultatul astfel obtinut poate fi comparat de la o perioada la alta, monitorizând astfel evolutia (progresul sau regresul) înregistrată cu privire la acceptarea cererilor de finantare comunitară.

- Exemplul nr. 2: Procesul de simplificare administrativă în cazul accidentelor rutiere

Obiectiv de simplificare administrativă: îmbunătătirea cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere prin introducerea constatului amiabil si transferul solutionării tamponărilor usoare de la politia rutieră către societătile de asigurări.

Obiectiv de performantă: Impactul introducerii constatului amiabil si a transferului tamponărilor usoare de la politia rutieră către societătile de asigurări asupra simplificării administrative a cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere. Cu alte cuvinte, acest obiectiv poate fi simplificat la formularea următoare: reducerea cazurilor de tamponări usoare înregistrate la politia rutieră, ca urmare a introducerii constatului amiabil si a transferului tamponărilor usoare de la politia rutieră către societătile de asigurări.

Indicator de performantă propus: Numărul (procentajul) cazurilor de tamponare usoară înregistrate de către politia rutieră din totalul acestora, identificate de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (de exemplu: 6 luni, 1 an).

Acest indicator este pertinent, deci măsurabil, întrucât permite cuantificarea numărului total de cazuri de tamponare usoară, precum si a celor înregistrate de către politia rutieră, ca urmare a introducerii constatului amiabil si a transferului tamponărilor usoare de la politia rutieră către societătile de asigurări.

Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis si de calitate, care permite măsurarea performantei cu privire la eficacitatea introducerii constatului amiabil si a transferului tamponărilor usoare de la politia rutieră către societătile de asigurări. Mai precis, acest indicator permite măsurarea cu precizie relativă a impactului introducerii constatului amiabil si a transferului tamponărilor usoare asupra simplificării cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.

Măsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadă la alta si deci evolutia performantei în timp, pe directia obiectivului propus.

Rezultatul astfel obtinut poate fi comparat de la o perioada la alta, monitorizând astfel evolutia (progresul sau regresul) înregistrată cu privire la reducerea sau cresterea cazurilor de tamponări usoare înregistrate la politia rutieră. În egală măsură, indicatorul de performantă ales permite compararea rezultatelor înregistrate la nivel national cu cele înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene, în urma implementării constatului amiabil si a transferului tamponărilor usoare, din perspectiva simplificării cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.

Recomandări

- Numărul indicatorilor, ca si al obiectivelor trebuie să fie limitat (în medie 2 indicatori asociati fiecărui obiectiv).

- Pentru fiecare indicator vor fi afisate o valoare anuală a activitătii, precum si o tintă pe termen mediu (de exemplu: 1-5 ani).

Indicatori de performantă minimali

Prin acelasi document se pot stabili si indicatorii de performantă minimali pe care trebuie să îi atingă/măsoare unitatea pentru ca activitatea să fie considerată bună.


Exemple de indicatori de performantă

- Reducerea timpului de interventie la evenimente care aduc atingere ordinii si linistii publice

- Cresterea cu 3% a procentului de identificare în cauzele penale cu autori necunoscuti

- Reducerea cu 5% a numărului infractiunilor comise cu violentă la nivelul judetului

- Cresterea cu 5% a procentului de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat, prin comiterea infractiunilor economico-financiare

- Reducerea cu 3% a accidentelor de circulatie si a consecintelor acestora

- Reducerea braconajului piscicol si forestier pe teritoriul judetului

- Reducerea timpului de solutionare a anchetelor - Apărarea patrimoniului privat si public

- Reducerea cu 5% a furturilor din locuinte, societăti comerciale si de autoturisme;

- Reducerea infractiunilor stradale cu 3% si reducerea infractiunilor de mare violentă cu 5%.

 

ANEXA B

 

PLANUL DE ACTIUNI

pentru implementarea Planului strategic sectorial pentru perioada 2010-2013

 

            Capitol nr. (descriere)

 

Obiective generale

Obiective specifice

Activităti

Indicatori de performantă

Estimare bugetară

Termen

Structuri responsabile

 

- Model de aplicatie -

 

            Capitolul nr. 22 - REFORMAADMINISTRATIEI PUBLICE

 

Obiective generale

Obiective specifice

Activităti

Indicatori de performantă

Estimare bugetară

Termen

Structuri responsabile

Continuarea reformei în administratia publică

Descentralizarea administrativă

Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice

Aplicarea unor reglementări care să permită gestionarea descentralizării într-o manieră transparentă si stabilă

Descrierea indicatorilor de performantă măsurabili stabiliti pentru realizarea activitătii (pot fi identificati unul sau mai multi indicatori pentru o singură  ctivitate)

Bugetul estimat pentru fiecare

dintre activitătile propuse

Data-limită propusă pentru

îndeplinirea activitătilor propuse

Prezentarea structurilor responsabile

pentru îndeplinirea activitătilor stabilite (de exemplu: UCRAP, UPP, DGAERI etc.)

 

GHID DE COMPLETARE A MACHETEI

 

1. Continutul documentului

Documentul tabelar contine 7 coloane (fără cea referitoare la estimarea bugetară), dispuse în formă logică, continând următoarele rubrici: obiective, obiective specifice, activităti, indicatori de performantă, termen si structuri responsabile. Există o corelatie logică între Programul de guvernare si elementele acestui document tabelar. Astfel, directiile de actiune stabilite prin Programul de guvernare 2009-2012 vor servi drept cadru de referintă în stabilirea si descrierea obiectivelor din coloana nr. 1 a acestui document. La rândul lor, obiectivele din coloana nr. 1 servesc drept criteriu de bază în stabilirea obiectivelor specifice domeniului de activitate respectiv si în descrierea activitătilor ce urmează a fi întreprinse în vederea atingerii obiectivelor propuse.

2. Descrierea continutului fiecărei rubrici a tabelului

- Obiective generale - sunt în acord cu directiile de actiune corespunzătoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare 2009-2012. Fiecare obiectiv general va răspunde la întrebarea „Ce trebuie să realizăm pe acest sector de activitate?". Fiecărui obiectiv general îi poate fi asociat unul sau mai multe obiective specifice.

- Obiective specifice - reprezintă obiectivele urmărite de fiecare dintre structurile de specialitate din respectivul domeniu de activitate, pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor

generale. Aceste obiective vor trebui să răspundă întrebării „Ce ne propunem să realizăm în vederea atingerii obiectivelor generale?".

- Activităti- reprezintă descrierea manierei concrete în care se va actiona în vederea atingerii obiectivului propus. Mai exact, coloana „Activităti" va cuprinde una sau mai multe maniere concrete prin care se va actiona în vederea atingerii obiectivului stabilit. Activitătile vor răspunde la întrebarea „Ce facem în mod concret în sensul atingerii obiectivului propus?".

- Indicatorii de performantă - reprezintă un instrument de măsurare a performantei activitătilor întreprinse, care permite cuantificarea gradul de realizare a obiectivului propus. Mai exact, indicatorii de performantă permit măsurarea impactului actiunilor întreprinse în vederea atingerii obiectivului propus asociat acestora. Un indicator de performantă răspunde la întrebarea „în ce măsură sau în ce proportie am putut realiza ceea ce ne-am propus?".

- Termen - reprezintă data la care este estimată îndeplinirea activitătilor propuse.

- Structuri responsabile - vor fi prezentate structurile responsabile de îndeplinirea obiectivelor si activitătilor întreprinse în acest sens si măsurate prin intermediul indicatorilor de performantă alesi pe criteriul pertinentei.


 

ANEXA C

 

INSTRUMENT DE MONITORIZARE INTEGRATĂ

utilizat de Unitatea de politici publice pentru gestiunea centralizată asigurată de UPP

 

Capitol nr.

 

Obiective generale

 

 

Obiective specifice

 

 

Activităti

 

 

Indicatori de performantă

 

 

Monitorizare intermediară/Rezultate intermediare (periodice)*

Monitorizare finală

Buget

Termen

Structuri responsabile

Rezultat intermediar i**

Rezultat intermediar i**

Rezultat final înregistrat

Buget estimat

Buget alocat

 

 

 

* Se va completa doar în cazul în care activitatea este complexă si se derulează pe o perioadă mai mare.

** i = 1 ...N, in functie de gradul de complexitate si durata activitătii (numărul de coloane asociate monitorizării intermediare variază în functie de complexitatea si perioada de desfăsurare a activitătii propuse).

 

- Model de aplicatie intern -

 

            Capitolul nr. 22 – REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE

 

Obiective generale

Obiective specifice

Activităti

Indicatori de performantă

Monitorizare intermediară/Rezultate intermediare (periodice)*

Monitorizare finală

Buget

Termen

Structuri responsabile

Rezultat intermediar i**

Rezultat intermediar i**

Rezultat final înregistrat

Buget estimat

Buget alocat

Continuarea reformei în administratia publică

Descentralizarea administrativă

Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice

Aplicarea unor reglemen­tări care să permită gestionarea descentralizării într-un mod transparent si stabil

Descrierea indicatorilor de performantă stabiliti pentru realizarea activitătii (pot fi identificati unul sau mai multi indicatori pentru o singură activitate)

Introducerea rezultatelor partiale obtinute prin intermediul indicatorilor de perfor­mantă stabiliti (lunar, trimestrial, semestrial)

Introducerea rezultatelor

secundare obtinute prin

intermediul indicatorilor de performantă stabiliti (lunar, trimestrial, semestrial)

Introducerea rezultatelor

finale înregistrate la finele perioadei de monitorizare

Bugetul estimat

pentru fiecare dintre activitătile

propuse

Bugetul alocat pentru fiecare dintre activitătile propuse

Data-limită

Propusă pentru îndeplinirea activitătilor propuse

Prezentarea structurilor

responsabile pentru îndeplinirea activitătilor

stabilite

(de exemplu: UCRAP, UPP, DGAERI etc.)

NOTĂ:

Aceste coloane vor fi completate cu datele furnizate periodic de structura competentă, pe fiecare sector de activitate al ministerului, să întocmească rapoartele de progres privind activitătile asumate.

 

 


ANEXA D

 

PLAN STRATEGIC AL MAI

pentru perioada 2010-2013

 

DIRECTII DE ACTIVITATE

 

Directia de activitate

Reforma administratiei publice

Institutia prefectului si servicii deconcentrate

Comunităti locale

Ordine publică si siguranta cetăteanului

Schengen si cooperare europeană

Prevenire si combatere

coruptie, protectie internă,

control si audit intern

Suport

Structuri responsabile

1.

Unitatea Centrală pentru Reforma Administratiei Publice

Directia pentru relatiile cu institutiile prefectului

Directia pentru comunităti locale, zone asistate, ajutor de stat si parteneriat cu structurile asociative

Directia generală management

operational

Directia Schengen

Directia generală control si audit intern

Directia juridică

2.

Directia pentru dezvoltarea capacitătii administrative

Directia pentru serviciile publice deconcentrate

Directia pentru servicii de interes general, investitii si dezvoltare locală

Inspectoratul General al Politiei Române

Directia afaceri europene si relatii internationale

Directia generală anticoruptie

Directia generală financiară

3.

Directia pentru politici fiscale si bugetare locale

Institutia Prefectului (42)

Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

 

Directia generală de informatii

si protectie internă

Directia generală pentru comunicatii si tehnologia informatiei

4.

Unitatea de politici publice

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă

 

Inspectoratul General al Politiei de Frontieră

 

 

Directia medicală

5.

Agentia Natională a Functionarilor Publici

Directia generală de pasapoarte

 

Inspectoratul General de Aviatie al MAI

 

 

Directia logistică

6.

 

Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor

 

Administratia Natională a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale

 

 

Directia informare si relatii publice

7.

 

 

 

Oficiul Român pentru Imigrări

 

 

Secretariatul General

8.

 

 

 

Directia pentru evidenta persoanelor si administrarea bazelor de date

 

 

Directia generală resurse umane

9.

 

 

 

 

 

 

Directia economico-administrativă

10.

 

 

 

 

 

 

Centrul Informatic National al MAI (e-administratie)

11.

 

 

 

 

 

 

Academia de Politie „Alexandru loan Cuza"

12.

 

 

 

 

 

 

Arhivele Nationale

13.

 

 

 

 

 

 

Club Sportiv „Dinamo" Bucuresti

14.

 

 

 

 

 

 

Societatea Comercială „Comicex" - S.A.

15.

 

 

 

 

 

 

Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară


ACTE ALE PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind recrutarea, promovarea în functii de executie si de conducere si evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public

 

În temeiul art. 62 alin. (1), art. 70 alin. (1), (2) si (4), art. 76 si art. 133 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

văzând si art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind recrutarea, promovarea în functii de executie si de conducere si evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si va fi disponibil spre consultare publicului la sediile parchetelor, prin grija compartimentelor de informare publică si relatii cu presa.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul nr. 236/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Sectia de resurse umane si documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie va lua măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a dispozitiilor prezentului ordin.

 

p. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie,

Gabriela Scutea

 

Bucuresti, 7 decembrie 2009.

Nr. 279.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

privind recrutarea, promovarea în functii de executie si de conducere si evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public

 

CAPITOLUL I

Dispozitii comune

 

Art. 1. - (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public este numit prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, pe bază de concurs, organizat în conditiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentului regulament.

(2) Posturile vacante de executie de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si parchetelor de pe lângă curtile de apel se ocupă prin concurs organizat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 2. - (1) Ocuparea functiilor de conducere de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public se face în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentului regulament.

(2) Posturile de conducere care urmează a se vacanta se publică pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie cu 10 de zile înainte de data expirării mandatelor.

(3) Promovarea si evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public se fac în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentului regulament.


 

CAPITOLUL II

Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de executie de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public

 

Art. 3. - (1) Recrutarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor pentru ocuparea posturilor vacante de executie din cadrul Ministerului Public se face numai prin concurs, conform legii si prezentului regulament.

(2) Concursul se organizează ori de câte ori este cazul.

(3) Conditiile de participare si conditiile de desfăsurare a concursului, constând în: data si locul organizării concursului, numărul posturilor vacante stabilite pentru concurs, modul de desfăsurare a concursului, calendarul de desfăsurare, tematica si bibliografia de concurs, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs, precum si alte date necesare desfăsurării acestuia, se aprobă prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la propunerea Sectiei de resurse umane si documentare, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării concursului.

(4) Conditiile de participare si conditiile de desfăsurare a concursului se afisează de îndată la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si se publică pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a parchetelor de pe lângă curtile de apel, prin grija Sectiei de resurse umane si documentare.

(5) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de organizare a concursului si comisia de solutionare a contestatiilor se constituie prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie cu cel putin 40 de zile înainte de data desfăsurării concursului.

(6) Comisiile sunt formate din câte 4 membri, desemnati din rândul procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor sau personalului de instruire al Institutului National al Magistraturii, la propunerea procurorului sef al Sectiei de resurse umane si documentare. Pentru comisia de organizare a concursului se va numi si un presedinte supleant, care va înlocui presedintele numit în cazul prevăzut la art. 12 alin. (16).

(7) Secretariatul comisiei de elaborare a subiectelor, comisiei de organizare a concursului si comisiei de solutionare a contestatiilor se asigură de către Sectia de resurse umane si documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 4. - Poate fi numită într-o functie de executie de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor persoana care îndeplineste următoarele conditii:

a) are cetătenie română si domiciliul în România;

b) are studii superioare juridice;

c) are o vechime de cel putin 8 ani în functiile de judecător, procuror, magistrat-asistent, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau în functii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ;

d) are o bună reputatie;

e) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;

f) nu are antecedente penale;

g) nu a desfăsurat activitate de politie politică, astfel cum este definită aceasta prin lege;

h) a promovat concursul organizat potrivit prezentului regulament.

Art. 5. - Concursul constă în 3 etape, după cum urmează:

a) verificarea dosarelor de înscriere;

b) proba scrisă, constând în verificarea cunostintelor teoretice la următoarele discipline: drept civil, dreptul muncii, drept procesual civil, drept procesual penal, drept administrativ si organizare judiciară;

c) interviul.

Art. 6. - (1) În vederea participării la concurs, în termen de 20 de zile de la data publicării anuntului cuprinzând conditiile de desfăsurare a concursului, candidatii depun la secretariatul comisiei de organizare a concursului dosarul de înscriere, care va contine în mod obligatoriu:

a) copia actului de identitate;

b) formularul de înscriere;

c) copiile diplomelor de studii, ale foilor matricole si ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;

d) copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverintă care să ateste vechimea în muncă si, respectiv, în specialitate;

e) curriculum vitae;

f) cazierul judiciar;

g) adeverinta medicală de la medicul de familie care să ateste starea de sănătate corespunzătoare;

h) declaratia pe propria răspundere autentificată la notar sau adeverinta care să ateste că nu au desfăsurat activităti de politie politică.

(2) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însotite de documentele originale si se certifică spre conformitate de secretariatul comisiei de concurs.

(3) Formularul de înscriere la concurs se pune la dispozitia candidatilor prin secretariatul comisiei de organizare a concursului.

Art. 7. - (1) În termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere prevăzut la art. 6 alin. (1), comisia de organizare a concursului verifică dosarele de înscriere pe baza îndeplinirii conditiilor de participare prevăzute la art. 4 si 6.

(2) Rezultatele verificării dosarelor de înscriere se afisează, cu mentiunea „admis" sau „respins", la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si pe site-ul acestuia, în termenul prevăzut la alin. (1).

(3) În termen de 24 de ore de la afisarea rezultatelor, candidatii respinsi pot depune contestatie la secretariatul comisiei de solutionare a contestatiilor. Contestatiile se solutionează în termen de 24 de ore.

(4) Rezultatele solutionării contestatiilor sunt definitive si se afisează, în termen de 24 de ore de la solutionare, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si pe site-ul acestuia.

(5) Pot sustine proba scrisă candidatii ale căror dosare de înscriere au fost admise de către comisia de organizare a concursului si cei ale căror contestatii au fost admise.

(6) Comisiile de elaborare a subiectelor au următoarele atributii:

1. elaborează subiectele pentru testele-grilă, care trebuie să respecte următoarele criterii:

a) să fie în concordantă cu tematica si bibliografia aprobate si publicate;


b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător continutului tematicii si bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;

d) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte si a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;

e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăsească timpul alocat desfăsurării probei de concurs;

2. predau comisiei de organizare a concursului, cu cel putin 12 ore înainte de desfăsurarea probelor scrise, subiectele si baremele de evaluare si notare, în plicuri sigilate.

Art. 8. - (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unorteste-grilă.

(2) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc de comisia de elaborare a subiectelor cu cel mult o zi lucrătoare înaintea sustinerii probei, pe baza tematicii si a bibliografiei de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză si sinteză a candidatilor, în concordantă cu specificul posturilor pentru care se organizează concursul.

(3) Se stabilesc cel putin 3 seturi de subiecte, care se semnează de fiecare membru al comisiei de elaborare a subiectelor si se închid în plicuri sigilate purtând stampila Sectiei de resurse umane si documentare.

(4) Durata probei scrise se stabileste de comisia de organizare a concursului în functie de gradul de dificultate si complexitate al subiectelor, dar nu poate depăsi 4 ore.

Art. 9. - (1) Intrarea candidatilor în sălile de concurs se va face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală si a actului de identitate.

(2) Candidatii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine proba scrisă.

(3) În vederea elaborării lucrării scrise, candidatii vor primi coli de hârtie având stampila Sectiei de resurse umane si documentare. Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră.

(4) Înainte de a se dicta subiectele, candidatii înscriu numele si prenumele pe coltul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică stampila Sectiei de resurse umane si documentare.

(5) Plicul cu subiectele de concurs va fi desfăcut de un candidat care va semna si procesul-verbal încheiat la sfârsitul sustinerii probei scrise.

(6) Pe toată durata desfăsurării probei scrise, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiilor.

(7) La expirarea timpului prevăzut pentru sustinerea probei scrise, candidatii sunt obligati să predea lucrarea, semnând borderoul special întocmit în acest sens. Ultimii 3 candidati rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(8) Pe toată durata desfăsurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidati. În cazuri exceptionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se poate face numai cu un însotitor dintre membrii comisiilor.

(9) Orice fraudă sau încercare de fraudă dovedită se sanctionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri, comisia de organizare a concursului consemnează în procesul-verbal întocmit conform art. 13 constatările făcute si măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu mentiunea „fraudă".

Art. 10. - (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunostintelor teoretice se face pe baza baremului stabilit de membrii comisiei de elaborare a subiectelor.

(2) Baremul de corectare pentru proba scrisă se afisează cu 15 minute înainte de încheierea probei, la sediul parchetului.

(3) În termen de 24 de ore de la afisare, candidatii pot face contestatii la barem, care se solutionează de comisia de solutionare a contestatiilor în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma solutionării contestatiilor se afisează de îndată la sediul parchetului si se publică pe pagina web.

(4) Proba scrisă se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de organizare a concursului.

(5) Nota finală la proba scrisă este media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de organizare a concursului.

(6) Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă candidatii trebuie să obtină cel putin nota 7,00 (sapte).

(7) Promovarea probei scrise este obligatorie pentru sustinerea interviului.

Art. 11. - (1) Rezultatele obtinute la proba scrisă, cu mentiunea „admis" sau „respins", se afisează la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si pe pagina web a acestuia, în termen de 48 de ore, dar care să asigure rămânerea a cel putin 24 de ore până la sustinerea următoarei probe, după rezolvarea unor eventuale contestatii.

(2) Candidatii nemultumiti de notele acordate la proba scrisă pot depune contestatie la secretariat în termen de 24 de ore de la data afisării rezultatelor.

(3) În vederea solutionării contestatiilor, coltul lucrării se lipeste din nou.

(4) Contestatiile se solutionează de comisia de solutionare a contestatiilor în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obtinută la contestatii nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(5) Prevederile art. 7 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Art. 12. - (1) Candidatii declarati admisi la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice vor sustine un interviu, în cel mult 5 zile de la data sustinerii probei scrise, în baza planului de interviu.

(2) Planul de interviu se stabileste de membrii comisiei de elaborare a subiectelor si va contine elemente care să evidentieze în persoana candidatului:

a) abilitătile de comunicare;

b) factorii care motivează sau demotivează candidatul;

c) gândirea sintetică;

d) rezistenta la stres si comportamentul în situatiile de criză;

e) cunostintele teoretice.

(3) Pentru verificarea cunostintelor teoretice, tematica si bibliografia sunt aceleasi ca si pentru proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice.

(4) Planul de interviu se întocmeste în termen de două zile de la publicarea rezultatelor probei scrise si va contine pentru fiecare element cel putin 5 întrebări, iar pentru cunostintele teoretice minimum 3 întrebări pentru fiecare candidat.

(5) Planul de interviu va cuprinde posibile variante de răspuns susceptibile de punctaj maxim, respectiv variantele de răspuns susceptibile de punctaj minim.

(6) Se vor întocmi bilete de concurs, semnate de presedintele si secretarul comisiei de elaborare a subiectelor, cuprinzând întrebări legate de fiecare obiectiv al interviului.

(7) Planul de interviu si biletele de concurs se păstrează până în ziua interviului în plic sigilat, semnat de toti membrii comisiei de elaborare a subiectelor si purtând stampila Sectiei de resurse umane si documentare.


(8) Desigilarea plicului se efectuează în prezenta comisiei de elaborare a subiectelor si a unui reprezentant al candidatilor, ales ad-hoc.

(9) Interviul se înregistrează audio. În acest sens, în cuprinsul formularului de înscriere la concurs candidatii îsi vor exprima acordul în vederea înregistrării interviului, urmând ca această înregistrare să fie pusă la dispozitia comisiei de solutionare a contestatiilor, dacă este cazul.

(10) Planul interviului se afisează la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si pe pagina web a institutiei după încheierea interviului.

(11) Interviul se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de organizare a concursului. Nota finală a interviului este media aritmetică a notelor acordate.

(12) Candidatii sunt considerati admisi la proba interviului dacă obtin minimum nota 7.

(13) Rezultatele interviului pot fi contestate în termen de două zile lucrătoare de la afisare. Contestatia se depune la secretariatul comisiei de solutionare a contestatiilor, conform art. 3 alin. (7).

(14) Contestatiile se solutionează de către comisia de solutionare a contestatiilor în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la alin. (13).

(15) Contestatiile se solutionează în baza actelor întocmite - planul de interviu, biletele de concurs si proces ui-verb al privind finalizarea interviului prevăzut la art. 13 - si înregistrării interviului. Comisia de solutionare a contestatiilor verifică respectarea dispozitiilor privind organizarea si desfăsurarea interviului, precum si temeinicia notelor acordate, în limita motivelor criticate în contestatie. Nota obtinută la contestatii nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(16) Dacă neregulile constatate nu pot fi îndreptate în procedura contestatiei, se dispune refacerea interviului, doar pentru candidatii ale căror contestatii au fost admise. Prevederile alin. (1)-(12) se aplică în mod corespunzător. Rezultatul noului interviu este definitiv.

(17) Prevederile art. 7 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 13. - La finalizarea fiecărei probe si la finalizarea concursului se întocmeste un proces-verbal, semnat de membrii comisiei de organizare a concursului, care contine descrierea modului de desfăsurare a concursului, măsurile luate si rezultatele obtinute de candidati, după caz.

Art. 14. - (1) Media generală de promovare a concursului este cel putin 7,00 (sapte).

(2) Media generală a concursului reprezintă media aritmetică a notelor obtinute la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice si la interviu.

(3) Candidatii care au obtinut media generală 7,00 (sapte) vor fi declarati admisi.

(4) Rezultatele finale ale concursului se afisează la sediul parchetului si se publică pe pagina web a acestuia în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere ori de solutionare a contestatiilor prevăzut la art. 12 alin. (13), respectiv la art. 12 alin. (14), după caz, sau de la sustinerea noului interviu potrivit art. 12 alin. (16).

Art. 15. - (1) Candidatii declarati admisi sunt numiti în posturile vacante scoase la concurs, în conditiile legii, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, în ordinea descrescătoare a mediilor generale (notelor) de promovare obtinute si în functie de optiune.

(2) La medii egale vor fi numiti cu prioritate, în următoarea ordine: candidatii care au obtinut nota cea mai mare la proba scrisă, candidatii care au titlul stiintific de doctor în drept, cei care au vechime mai mare în functie sau în magistratură.

Art. 16. - (1) În cazul existentei unor posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor vacante temporar, poate fi numită în functie o altă persoană, prin concurs, în conditiile prezentului regulament.

(2) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, încadrat pe bază de concurs pe posturi vacante temporar, poate fi definitivat, la data încetării cauzei de vacantare temporară, într-o functie similară, pe baza unor criterii de apreciere a performantelor profesionale, avându-se în vedere competenta profesională si activitatea profesională deosebită, evaluată cu calificativul „foarte bine", dar nu mai devreme de 6 luni de la numirea în functie în conditiile prezentului articol.

 

CAPITOLUL III

Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public

 

Art. 17. - Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curtile de apel în functii de executie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie se face numai prin concurs, în limita posturilor vacante existente.

Art. 18. - Poate participa la concursul de promovare în functii de executie vacante personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor care are vechime de cel putin 3 ani în functie si care la ultima evaluare a avut calificativul „foarte bine".

Art. 19. - (1) Conditiile de participare si conditiile de desfăsurare a concursului, constând în: data si locul organizării concursului, numărul posturilor vacante stabilite pentru concurs, modul de desfăsurare a concursului, calendarul de desfăsurare, precum si tematica si bibliografia de concurs, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs, precum si alte date necesare desfăsurării acestuia, se aprobă prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la propunerea Sectiei de resurse umane si documentare, si se publică pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a parchetelor de pe lângă curtile de apel, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării concursului.

(2) În termen de 5 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1), cei interesati pot depune cereri de înscriere la concurs la registratura Sectiei de resurse umane si documentare, cu precizarea specializării pentru care optează, în vederea stabilirii materiilor de concurs.

Art. 20. - (1) Comisia de organizare a concursului, comisiile de elaborare a subiectelor si comisiile de solutionare a contestatiilor sunt numite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la propunerea Sectiei de resurse umane si documentare, cu cel putin 25 de zile înainte de data desfăsurării concursului, cu avizul Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) În componenta comisiilor sunt numiti si membri supleanti.

(3) Secretariatul comisiei de organizare a concursului, comisiilor de elaborare a subiectelor si comisiilor de solutionare a contestatiilor se asigură de către Sectia de resurse umane si documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 21. - (1) Fiecare comisie este alcătuită din presedinte si 2-3 membri, desemnati dintre procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Pentru fiecare dintre materiile de concurs prevăzute la art. 26 alin. (2) se numeste câte o comisie de elaborare a subiectelor si o comisie de contestatii la barem.

(3) Pentru jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv pentru jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitătilor Europene, se numeste câte o comisie de elaborare a subiectelor si, respectiv, o comisie de contestatii la barem, comune, în conditiile alin. (1).

(4) Comisia de solutionare a contestatiilor este unică pentru ambele probe scrise.

Art. 22. - Comisia de organizare a concursului are următoarele atributii:

1. primeste cererile de înscriere la concurs, întocmeste listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidati a conditiilor legale de participare la concurs, întocmeste si afisează lista candidatilor care îndeplinesc conditiile legale de participare la concurs si afisează lista finală a candidatilor;

2. preia de la comisiile de elaborare a subiectelor subiectele pentru testele-grilă si baremele de evaluare si notare, în plicuri sigilate, si le păstrează în conditii de deplină sigurantă;

3. distribuie candidatilor materialele pentru sustinerea testelor-grilă;

4. afisează baremele de evaluare si notare, cu 15 minute înainte de încheierea probei scrise, si asigură publicarea acestora, precum si a subiectelor de concurs pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie;

5. asigură afisarea si publicarea simultană pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a listelor cu rezultatele concursului;

6. calculează mediile generale si întocmeste listele finale;

7. analizează desfăsurarea si rezultatele concursului si prezintă concluziile conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie;

8. propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie eventualele modificări în modul de organizare si desfăsurare a concursului;

9. Îndeplineste orice alte atributii necesare bunei desfăsurări a concursului.

Art. 23. - (1) Comisiile de contestatii la barem constituite pentru disciplinele de concurs examinează, sub coordonarea presedintelui comisiilor, contestatiile la bareme si adoptă baremele definitive, care se publică pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Comisia de solutionare a contestatiilor reevaluează rezultatele verificării îndeplinirii conditiilor legale de participare la concurs si lucrările scrise ale căror note initiale au fost contestate si acordă note conform baremelor de evaluare si notare definitive.

Art. 24. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de contestatii la barem si de solutionare a contestatiilor au un presedinte comun, membru al comisiei de elaborare a subiectelor. Presedintele veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor pentru testele-grilă si coordonează activitatea comisiilor. Presedintele nu poate solutiona contestatii.

(2) Aceeasi persoană, cu exceptia presedintelui comisiilor, nu poate face parte din mai mult de o comisie.

(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimtământului scris, exprimat anterior.

(4) Membrii comisiilor sunt numiti, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului National al Magistraturii si au urmat cursurile acestuia privind metodele si tehnicile de evaluare.

Art. 25. - (1) Cu cel putin 20 de zile înainte de data desfăsurării concursului, comisia de organizare a concursului întocmeste lista candidatilor care îndeplinesc conditiile legale de participare la concurs, o afisează la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si o publică simultan pe pagina web a acestuia.

(2) Candidatii respinsi în urma verificării pot formula contestatii în termen de 48 de ore de la afisarea listelor prevăzute la alin. (1).

(3) Contestatiile se depun la secretariatul comisiei de solutionare a contestatiilor, conform art. 20 alin. (3).

(4) Contestatiile vor fi solutionate de comisia de solutionare a contestatiilor în termen de 48 de ore.

(5) Comisia de organizare a concursului întocmeste, de îndată după pronuntarea comisiei de solutionare a contestatiilor, lista finală a candidatilor care îndeplinesc conditiile de participare la concurs, care se afisează la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si se publică simultan pe pagina web a acestuia.

Art. 26. - (1) Concursul constă în sustinerea unor probe scrise cu caracter teoretic si practic.

(2) Probele scrise cu caracter teoretic si practic se sustin la:

a) una dintre următoarele materii, în functie de optiunea candidatului: drept civil, drept administrativ, dreptul muncii;

b) drept procesual civil pentru materiile de specialitate: drept civil, drept administrativ, dreptul muncii si drept procesual penal;

c) jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie si jurisprudenta Curtii Constitutionale, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitătilor Europene, indiferent de optiune.

Art. 27. - (1) Testul-grilă pentru verificarea cunostintelor teoretice cuprinde 100 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 26 alin. (2), astfel:

a) 50 de întrebări din următoarele materii, în functie de optiunea candidatului: drept civil, drept administrativ, dreptul muncii;

b) 20 de întrebări din dreptul procesual civil si 10 întrebări din dreptul procesual penal;

c) 5 întrebări din jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie si 5 întrebări din jurisprudenta Curtii Constitutionale;

d) 5 întrebări din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si 5 întrebări din jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitătilor Europene.

(2) La testul-grilă pentru verificarea cunostintelor teoretice fiecare răspuns corect primeste 0,1 puncte în sistemul de notare delaO la 10.

(3) Testul-grilă pentru verificarea cunostintelor practice cuprinde 10 subiecte din materiile de concurs prevăzute la art. 26 alin. (2).

(4) La testul-grilă pentru verificarea cunostintelor practice fiecare răspuns corect primeste 1 punct în sistemul de notare delaO la 10.

(5) Nota lucrărilor care au primit notări între 0 si 1 va fi 1.

(6) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.


(7) Testele-grilă se sustin în aceeasi zi, cu o pauză de o oră între acestea.

Art. 28. - (1) Dispozitiile art. 9 se aplică în mod corespunzător.

(2) Baremele de evaluare si notare se afisează la centrele de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei scrise. În termen de 24 de ore de la afisare, candidatii pot face contestatii la bareme, care se depun la secretariatul comisiei de organizare a concursului si se solutionează în termen de 24 de ore potrivit art. 23 alin. (1). Baremele definitive stabilite în urma solutionării contestatiilor se publică de îndată pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 29. - Rezultatele concursului de promovare se publică simultan pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si se afisează la sediul acestuia.

Art. 30. - (1) Candidatii pot contesta notele obtinute la probele scrise tip grilă.

(2) Contestatiile se depun la secretariatul comisiei de solutionare a contestatiilor în termen de 48 de ore de la afisarea rezultatelor.

(3) În vederea solutionării contestatiilor, lucrările scrise se renumerotează si se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.

(4) Lucrările se predau comisiei de solutionare a contestatiilor, însotite de un borderou de predare-primire în care se mentionează numărul de ordine al lucrărilor.

Art. 31. - (1) Nota acordată de comisia de solutionare a contestatiilor este definitivă si nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(2) Nota obtinută la concurs este media aritmetică a notelor de la cele două probe scrise tip grilă.

(3) După primirea rezultatelor de la comisia de solutionare a contestatiilor, comisia de organizare a concursului recalculează, după caz, mediile generale ale candidatilor.

Art. 32. - (1) În urma calculării mediilor generale ale candidatilor, comisia de organizare a concursului întocmeste listele finale.

(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe pagina web a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si se afisează la sediul acestuia.

Art. 33. - Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obtină cel putin media generală 7 si nu mai putin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs mentionate la art. 27.

Art. 34. - (1) Rezultatele finale se prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie dispune, prin ordin, promovarea candidatilor declarati admisi.

(3) Promovarea în functii de executie vacante a candidatilor declarati admisi la concurs se face în ordinea mediilor obtinute, în limita numărului de posturi aprobate.

Art. 35. - La medii egale se aplică în mod corespunzător prevederile art. 15 alin. (2).

Art. 36. - (1) Candidatii care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 33, dar care nu au fost promovati ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovati în posturile ce se vacantează în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.

(2) Dispozitiile art. 34 alin. (3) si ale art. 35 se aplică în mod corespunzător.

Art. 37. - (1) Pentru cazurile în care în prezentul regulament se prevede afisarea, anuntul respectiv se afisează de îndată pe sau lângă usa de intrare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Procurorul sef al Sectiei de resurse umane si documentare transmite documentele grefierului-sef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi afisate, indicând perioada pentru care vor fi afisate. În momentul afisării, precum si al retragerii documentului, grefierul notează ora si data afisării sau a retragerii pe document, sub semnătura sa, transmitând de îndată documentul retras procurorului-sef.

 

CAPITOLUL IV

Ocuparea functiilor de conducere de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public

 

Art. 38. - (1) Numirea personalului de specialitate juridică în functii de conducere se face de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la propunerea procurorului sef al Sectiei de resurse umane si documentare, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(2) Pot fi numiti în functii de conducere membrii personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor care:

a) au o vechime în functie de cel putin 4 ani;

b) au obtinut calificativul „foarte bine" la ultima evaluare;

c) nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani;

d) îndeplinesc conditia prevăzută la art. 48 alin. (12) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Îndeplinirea acestei conditii se stabileste de Sectia de resurse umane si documentare prin solicitarea de a efectua verificările la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii.

(3) Nu pot fi numiti în functii de conducere membrii personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor care au făcut parte din serviciile de informatii înainte de anul 1990 sau au colaborat cu acestea ori au un interes personal ce influentează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevăzute de lege.

(4) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor care candidează este obligat să dea o declaratie pe propria răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informatii înainte de anul 1990 si nici nu a colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la aparitia unei schimbări sau de la data la care a luat cunostintă despre aceasta.

Art. 39. - (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor interesat îsi depune la Sectia de resurse umane si documentare candidatura însotită de declaratiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în termen de 5 zile de la publicarea anuntului privind ocuparea postului.

(2) Candidaturile vor contine:

a) curriculum vitae;

b) scrisoare de intentie;

c) ultimul raport de evaluare;

d) orice alte acte considerate relevante de candidat pentru aprecierea performantelor profesionale.


Art. 40. - Revocarea din functiile de conducere a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor se dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru motivele prevăzute în art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, din oficiu sau la propunerea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 41. - Dispozitiile art. 16 privind numirea în functie pe posturi vacante temporar se aplică în mod corespunzător si pentru functiile de conducere. Definitivarea persoanelor numite într-o functie de conducere vacantă temporar se poate face pe functiile de executie vacante.

Art. 42. - Delegarea în functii de conducere sau executie se poate face de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu acordul scris al persoanei delegate, pe o perioadă de cel mult 6 luni, si poate fi prelungită cel mult încă 6 luni.

 

CAPITOLUL V

Evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Public

 

Art. 43. - Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competentă profesională si de performantă, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor este supus la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienta, calitatea activitătii si integritatea, obligatia de formare profesională continuă si absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul personalului numit în functii de conducere, evaluarea se face si asupra modului de îndeplinire a atributiilor manageriale.

Art. 44. - Indicatorii de evaluare a performantelor profesionale pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor sunt cei prevăzuti în art. 4-24 din Regulamentul privind evaluarea activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, care se aplică în mod corespunzător.

Art. 45. - (1) Evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor se face de către comisiile constituite pentru evaluarea procurorilor la parchetele de pe lângă curtile de apel, respectiv de către comisia de evaluare a procurorilor din cadrul compartimentelor subordonate direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Dispozitiile art. 26 alin. (1), (2), (4)-(11), art. 27, 28, art. 29 alin. (1), art. 30, 31, art. 32 alin. (1) si (5), art. 33-36 din Regulamentul privind evaluarea activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor se aplică în mod corespunzător.

Art. 46. - (1) Personalul nemultumit de calificativul acordat poate face contestatie la colegiul de conducere al parchetului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestatia se depune la presedintele comisiei de evaluare, care, în cursul aceleiasi zile, o transmite colegiului de conducere al parchetului, împreună cu raportul de evaluare, însotit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare si de punctul de vedere al comisiei fată de contestatia formulată.

(3) Pentru solutionarea contestatiei, colegiul de conducere al parchetului poate cere comisiei de evaluare orice informatii pe care le consideră necesare. Contestatia se solutionează cu citarea obligatorie a persoanei care a formulat-o. Audierea persoanei care a formulat contestatia nu este obligatorie.

(4) Procurorii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la solutionarea contestatiei.

(5) Hotărârile colegiului de conducere sunt definitive.

Art. 47. - (1) Persoanele care primesc calificativul „Nesatisfăcător" sunt obligate să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 si 6 luni, cursuri organizate de Institutul National al Magistraturii.

(2) Persoanele care primesc calificativul „Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligate să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 si 6 luni, cursuri organizate de Institutul National al Magistraturii.

Art. 48. - (1) Cursurile prevăzute la art. 47 alin. (1) si (2) se încheie cu sustinerea unui examen.

(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de persoanele care au primit calificativul „Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul „Satisfăcător", precum si tematica si bibliografia examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la propunerea Sectiei de resurse umane si documentare, în functie de recomandarea comisiilor de evaluare.

(3) Comisia de examinare este formată din 2 procurori si un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii, numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la propunerea Sectiei de resurse umane si documentare.

Art. 49. - (1) Absenta nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.

(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va sustine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situatii, persoana în cauză are obligatia de a înstiinta Sectia de resurse umane si documentare atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât si referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.

Art. 50. - Pentru persoanele care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul „Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 48 alin. (1), comisia de examinare propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie eliberarea din functie, pentru incapacitate profesională.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 51. - Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 101 si următoarele din Codul de procedură civilă.

Art. 52. - Lucrările scrise, procesele-verbale si celelalte lucrări privind rezultatele concursurilor de recrutare si de promovare se anexează la dosarele personale ale candidatilor declarati admisi, respectiv ale candidatilor.

Art. 53. - Dosarele de înscriere si lucrările scrise ale candidatilor respinsi, precum si procesele-verbale si alte lucrări privind concursul de recrutare, documentele prevăzute la art. 39 alin. (1) si (2), lucrările privind concursul de promovare si documentele comisiilor de evaluare se arhivează si se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice, în arhiva Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin grija Sectiei de resurse umane si documentare, respectiv în arhivele parchetelor de pe lângă curtile de apel.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.