MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 542 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 4 august 2009

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 623 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului

Decizia nr. 699 din 5 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat

Decizia nr. 704 din 5 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate

Decizia nr. 709 din 5 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea hr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate

Decizia nr. 867 din 16 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ

Decizia nr. 1.009 din 7 iulie 2009 privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 89 alin. (1), (3) si (8), precum si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

817. - Hotărâre privind transmiterea din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarului Craiova a unui imobil situat în judetul Olt, municipiul Caracal, DN 54 Caracal-Corabia

818. - Hotărâre privind transmiterea din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarului Oradea a două imobile situate în judetul Bihor, comuna Sânmartin, satul Cihei

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE AASIGURÂRILOR

557. - Decizie privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale STRASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

559. - Decizie privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale VIENNA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

Rectificări la :

- Legea nr. 243/2009;

- Hotărârea Guvernului nr. 753/2009

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 623

din 28 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, exceptie ridicată de Societatea Comercială Astra - SA. din Pitesti în Dosarul nr. 937/46/2007 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 937/46/2007, Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, exceptie ridicată de Societatea Comercială Astra - S.A. din Pitesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 21, art. 24 alin. (1)si art. 129 din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece prevede în mod restrictiv posibilitatea de a se ataca încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatricularea si orice alte înregistrări în registrul comertului, numai pe calea recursului, instituindu-se în felul acesta, pentru persoanele interesate să atace aceste încheieri, un regim discriminator în raport cu justitiabilii din cauzele solutionate prin hotărâri judecătoresti supuse tuturor căilor de atac.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.

Textul de lege criticat are următoarea redactare: „încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului."

Dispozitiile constitutionale invocate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 care consacră accesul liber la justitie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare si art. 129 privind folosirea căilor de atac. Este invocată si încălcarea art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate pentru critici similare.

Astfel, prin Decizia nr. 873 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, Curtea a statuat că acest text de lege este constitutional, retinând că posibilitatea de a efectua înregistrări în registrul comertului atât în baza hotărârilor judecătorului delegat, cât si a unor hotărâri irevocabile nu pune un semn de egalitate între natura si specificul cauzelor care au avut ca rezultat pronuntarea acestor acte. Astfel, încheierile judecătorului delegat se pronuntă în urma solicitării pentru efectuarea înmatriculării sau a unor înregistrări în registrul comertului si a depunerii actelor necesare în acest sens si vizează respectarea conditiilor necesare pentru a se face înregistrarea. În schimb, cauzele în care deja s-au pronuntat hotărâri irevocabile ce trebuie mentionate în registrul comertului pot avea naturi si obiecte diferite, despre care trebuie să se facă mentiune în registrul comertului, asa cum cere art. 21 din Legea nr. 26/1990, si în functie de care legiuitorul, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, poate stabili reglementări procedurale diferite.

Referitor la critica potrivit căreia textul de lege criticat prevede că încheierile judecătorului delegat sunt supuse numai recursului, Curtea a statuat că nici dispozitiile constitutionale, nici cele ale Conventiei europene a drepturilor omului nu conditionează accesul la justitie de existenta unui dublu grad de jurisdictie, exceptie făcând doar cauzele penale, astfel că argumentele de neconstitutionalitate apar ca fiind neîntemeiate.

Considerentele si solutia deciziei mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, exceptie ridicată de Societatea Comercială Astra - S.A. din Pitesti în Dosarul nr. 937/46/2007 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 aprilie 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 699

din 5 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, exceptie ridicată de Societatea Comercială Daewoo Mangalia Heavy Industries - S.A. în Dosarul nr. 1.579/254/2008 al Judecătoriei Mangalia.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, avocata Fănica Purcăreată, precum si avocatul Alex Burcut pentru partea lalcin Omer. Lipseste Societatea Comercială Santierul Naval 2 Mai Mangalia, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarele nr. 728D/2009, nr. 729D/2009, nr. 730D/2009, nr. 731 D/2009 si nr. 732D/2009, care au acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, avocata Fănica Purcăreată, precum si avocatul Alex Burcut pentru părtile Ion Gale, Gheorghe Hrituc si Romică Preda, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea acestor dosare având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 728D/2009, nr. 729D/2009, nr. 730D/2009, nr. 731D/2009 si nr. 732D/2009 la Dosarul nr. 306D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Avocatul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei pentru aceleasi motive pe care Ie-a invocat în fata instantei de judecată.

Avocatul celorlalte părti prezente solicită respingerea exceptiei, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale. Depune note scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 7 ianuarie 2009 si din 12 ianuarie 2009, pronuntate în Dosarele nr. 1.579/254/2008, nr. 1.516/254/2008, nr. 1.501/254/2008, nr. 1.592/254/2008, nr. 1.596/254/2008 si nr. 1.505/254/2008, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, exceptie ridicată de Societatea Comercială Daewoo Mangalia Heavy Industries - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate contravin art. 44, art. 53 si art. 136 din Constitutie, precum si art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în măsura în care se interpretează că obligatia de a vinde locuintele închiriate - construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice - se transmite nelimitat în timp, indiferent de faptul că bunul a trecut în patrimoniul altei persoane printr-un act juridic translativ de proprietate.

Judecătoria Mangalia, în Dosarul 306D/2009, si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece obligarea prin lege a tertilor dobânditori de a vinde propriilor chiriasi la pret de protectie socială locuintele construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice constituie o gravă atingere a dreptului de proprietate.

În celelalte dosare instanta consideră că textul de lege este constitutional.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, potrivit cărora: „Locuintele construite din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuintele de interventie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a pretului, în conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi."

În opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 136 referitor la proprietate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea retine următoarele:

Prin numeroase decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 113 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2008, si Decizia nr. 814 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, Curtea a statuat, în esentă, că art. 7 din Legea nr. 85/1992 consacră o normă de justitie socială, întrucât dă posibilitatea chiriasilor să cumpere locuintele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic.

În cazul privatizării unitătilor din ale căror fonduri a fost construită locuinta ce a făcut obiectul vânzării, obligatia de vânzare către chiriasi, prevăzută de dispozitiile Legii nr. 85/1992, este - astfel cum a statuat Curtea Constitutională - o obligatie in rem, instituită în considerarea obiectului (locuinta construită din fondurile unitătii economice sau bugetare), iar nu o obligatie in personam, reglementată în considerarea subiectului, societatea comercială ce a luat nastere pe calea privatizării.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 53 din Constitutie, Curtea a retinut că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor si libertătilor fundamentale, restrângere care, însă, nu a fost constatată de Curte.

Considerentele si solutia deciziilor mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, exceptie ridicată de Societatea Comercială Daewoo Mangalia Heavy Industries - S.A. în Dosarele nr. 1.579/254/2008, nr. 1.516/254/2008, nr. 1.501/254/2008, nr. 1.592/254/2008, nr. 1.596/254/2008 si nr 1.505/254/2008 ale Judecătoriei Mangalia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 mai 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 704

din 5 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicată de Mariana Neagu în Dosarul nr. 14.541/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarele nr. 615D/2009, nr. 682D/2009 si nr. 683D/2009,care au acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea acestor dosare având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarelornr. 615D/2009, nr. 682D/2009 si nr. 683D/2009 la Dosarul nr. 614 D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 6 octombrie 2008, 12 februarie 2009 si 14 ianuarie 2009, pronuntate în Dosarele nr. 14.541/299/2008, nr. 14.643/299/2008, nr. 19.197/299/2008 si nr. 21.116/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicată de Mariana Neagu, Daniela Boda, Alexandra-Danieia Gheorghe si Mihai Eduard Frasin.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 4 alin. (2) si art. 53 din Constitutie, deoarece includ în categoria persoanelor care au obligatia declarării averii personalul din institutiile publice implicate în procesul de privatizare angajat cu contract individual de muncă, iar nu si personalul din celelalte institutii publice.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti, în Dosarele nr. 614D/2009 si nr. 615D/2009, considera că exceptia este întemeiată, arătând că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16 din Constitutie, întrucât instituirea prin aceste prevederi a unei obligatii în sarcina personalului contractual din institutiile implicate în procesul de privatizare excedează scopului legii.

În celelalte dosare instanta consideră că exceptia este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 25 mai 2007, având următoarea redactare: „(1) Următoarele categorii de persoane au obligatia declarării averii si a intereselor:

[...]

34. personalul institutiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare."

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 4 alin. (2) referitoare la criteriile nediscriminării si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate, Curtea s-a pronuntat în mai multe cazuri având o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 1.412/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2008, si Decizia nr. 75/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2009, Curtea a statuat că reglementarea criticată nu contine dispozitii discriminatorii în sensul art. 4 alin. (2) si art. 16 din Constitutie, ci se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situatia prevăzută de norma legală. Obligatia instituită prin această reglementare este justificată de necesitatea prevenirii faptelor de coruptie de către anumite categorii de personal individualizate de legiuitor si nu poate fi caracterizată ca o restrângere a exercitiului drepturilor sau al unor libertăti consacrate în Constitutie.

Considerentele si solutia deciziilor mentionate îsi mentin elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit jurisprudente.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicată de Mariana Neagu, Daniela Boda, Alexandra-Daniela Gheorghe si Mihai Eduard Frasinîn Dosarele nr. 14.541/299/2008, nr. 14.643/299/2008, nr. 19.197/299/2008 si nr. 21.116/299/2008 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 mai 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 709

din 5 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, exceptie ridicată de Adrian-Dragos Crăcăna în Dosarul nr. 11.692/245/2008 al Judecătoriei lasi.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 28 aprilie 2009 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronuntarea la data de 5 mai 2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 11.692/245/2008, Judecătoria lasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, exceptie ridicată de Adrian-Dragos Crăcăna.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate contravin art. 16 si 44 din Constitutie, deoarece permit iesirea din tară si stabilirea domiciliului în străinătate unui minor care a fost încredintat unuia dintre părinti, fără a se cere consimtământul celuilalt părinte, ceea ce are drept consecintă restrângerea exercitării drepturilor părintesti prevăzute pentru acesta din urmă.

Judecătoria lasi consideră exceptia neîntemeiată.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 30 alin (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, asa cum au fost modificate prin art. I pct. 23 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 207/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008, cu următoarea redactare: „(1) Organele politiei de frontieră permit iesirea din România a cetătenilor români minori numai dacă sunt însotiti de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

[...]

c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărti de identitate si călătoreste în străinătate împreună cu unul dintre părinti i se permite iesirea în aceleasi conditii si împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaratia celuilalt părinte, numai dacă părintele însotitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă."

Dispozitiile constitutionale invocate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si ale art. 44 privind dreptul de proprietate.

Examinând exceptia, Curtea constată că Legea nr. 248/2005 nu reglementează ipoteza exercitării abuzive a drepturilor părintesti de către părintele divortat căruia i s-a încredintat copilul spre crestere si educare, aceasta constituind obiectul altor reglementări specifice domeniului protectiei copilului, astfel că motivul de neconstitutionalitate invocat nu priveste textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competentei instantei de contencios constitutional.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstitutionale prevederile actelor [...] care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei", alin. (3) al aceluiasi articol stabilind că instanta constitutională „se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]".

Curtea Constitutională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atributiile sale cenzurarea aplicării legii de către instantele judecătoresti, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, „Justitia se realizează prin înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege".

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, exceptie ridicată de Adrian-Dragos Crăcăna în Dosarul nr. 11.692/245/2008 al Judecătoriei lasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 mai 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 867

din 16 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor anexei VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Alexander Hollinger în Dosarul nr. 6.530/3/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorului exceptiei, care solicită admiterea acesteia, arătând că textul legal este neconstitutional, întrucât contravine principiului neretroactivitătii legii, în sensul că al 13-lea salariu nu este luat în calcul la stabilirea pensiei, desi acesta nu era exceptat expres de la plata contributiilor de asigurări sociale, potrivit Decretului nr. 389/1972.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate invocate, ca inadmisibile, întrucât aceasta nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 februarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 6.530/3/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor anexei VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Alexander Holjinger într-o cauză având ca obiect recalculare pensie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invocă, în mod generic, încălcarea principiului egalitătii în drepturi si al neretroactivitătii legii.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului si ale părtii prezente, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile anexei VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005. În realitate, Curtea observă că prevederile criticate sunt cele ale mentiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, care au următorul cuprins:

„Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:

- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;

- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitătile economice;

- premiile anuale si premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;

- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;

- diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer;

- drepturile de autor;

- drepturile plătite potrivit dispozitiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;

- al 13-lea salariu;

- alte sporuri care nu au avut caracter permanent". Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii si ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, se observă că aceasta este nemotivată, autorul exceptiei mentionând doar în mod formal principiile constitutionale pretins încălcate, fără a arăta în ce constă contradictia relevată. În consecintă, se încalcă dispozitiile imperative ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate", astfel încât exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale este inadmisibilă.

Simpla enumerare în sustinerea exceptiei a unor prevederi sau principii constitutionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigentele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în acest sens, Curtea s-a mai pronuntat prin numeroase decizii, dintre care, cu titlu exemplificativ, se retin: Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009.

În final, Curtea retine că motivarea exceptiei trebuie să fie făcută chiar prin actul de sesizare al Curtii, pentru a fi posibilă exercitarea controlului de constitutionalitate. Astfel, motivarea exceptiei de neconstitutionalitate direct în fata Curtii nu acoperă cerinta imperativă a motivării exceptiei drept conditie cu privire la sesizarea Curtii. În aceste conditii, Curtea constată că nemotivarea exceptiei de neconstitutionalitate în fata instantei a quo contravine textului art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în acelasi sens, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 349 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 mai 2006.

În consecintă, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Alexander Hollinger în Dosarul nr. 6.530/3/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 iunie 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 984

din 30 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, exceptie ridicată de Sindicatul Liber din învătământ Călărasi în Dosarul nr. 2.525/116/2008 al Tribunalului Călărasi - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde Sindicatul Liber din învătământ Călărasi, prin consilier juridic cu delegatie la dosar, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 628D/2009, nr. 854D/2009, nr. 899D/2009, hr. 930D/2009, nr. 1.045D/2009, nr. 1.046D/2009, nr. 1.050D-1.052D/2009 si nr. 1.104D/2009, având ca obiect o exceptie de neconstitutionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 593D/2009.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor nr. 628D/2009, nr. 854D/2009, nr. 899D/2009, nr. 930D/2009, nr. 1.045D/2009, nr. 1.046D/2009, nr. 1.050D-1.052D/2009 si nr. 1.104D/2009 la Dosarul nr. 593D/2009.

Reprezentantii părtilor prezente, precum si cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 628D/2009, nr. 854D/2009, nr. 899D/2009, nr. 930D/2009, nr. 1.045D/2009, nr. 1.046D/2009, nr. 1.050D-1.052D/2009 si nr. 1.104D/2009 la Dosarul nr. 593D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului autorilor exceptiei, care, în esentă, solicită admiterea acesteia pentru faptul că ordonanta de urgentă adoptată de Guvern contravine vointei Parlamentului asa cum aceasta a fost exprimată prin Legea nr. 221/2008.

Ministerului Public solicită respingerea ca devenită inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât, prin Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, nepublicată încă, Curtea a constatat neconstitutionalitatea textelor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 30 ianuarie 2009, 12 ianuarie 2009, 3 februarie 2009, 25 februarie 2009, 2 martie 2009, 4 martie 2009 si 16 martie 2009, pronuntate în dosarele nr. 2.525/116/2008, nr. 7.677/105/2008, nr. 11.177/118/2008, nr. 540/110/2009, nr. 534/110/2009, nr. 552/110/2009, nr. 541/110/2009, nr. 699/110/2009, nr. 654/114/2009, nr. 5.510/40/2008 si nr. 5.511/40/2008, Tribunalul Călărasi - Sectia civilă, Tribunalul Prahova - Sectia civilă, Tribunalul Constanta - Sectia civilă, Tribunalul Bacău - Sectia civilă, Tribunalul Buzău - Sectia civilă si Tribunalul Botosani - Sectia civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, precum si a ordonantei de urgentă în întregul ei, exceptie ridicată de Sindicatul Liber din învătământ Călărasi, Sindicatul Scoala Prahovei din Ploiesti, Sindicatul Liber al Salariatilor din învătământul Preuniversitar Constanta, Sindicatul Liber din învătământ Bacău, Sindicatul învătământului Preuniversitar Buzău si Sindicatul învătământului Preuniversitar Botosani în cauze care au ca obiect pretentii bănesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciază că, prin adoptarea acestei ordonante de urgentă, Guvernul refuză să aplice o lege adoptată de Parlament, ceea ce încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4), precum si ale art. 61 alin. (1). De asemenea, se arată că Guvernul a adoptat ordonanta de urgentă cu încălcarea exigentelor stabilite de art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie, întrucât nu a indicat situatia extraordinară care a stat la baza emiterii acesteia, nu a motivat corespunzător urgenta acestei reglementări si a afectat drepturile constitutionale ale personalului didactic, si anume dreptul la un nivel de trai decent si protectia socială a muncii.

În final, se consideră că au fost încălcate si prevederile art. 102 alin. (1) si (2), precum si ale art. 141 din Constitutie, întrucât Guvernul nu a consultat Consiliul Economic si Social atunci când a adoptat această ordonantă de urgentă.

Tribunalul Călărasi - Sectia civilă, Tribunalul Constanta - Sectia civilă, Tribunalul Bacău - Sectia civilă, Tribunalul Buzău - Sectia civilă si Tribunalul Botosani - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind întemeiată.

Tribunalul Prahova - Sectia civilă nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în dosarele nr. 593D/2009 si nr. 628D/2009, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, iar în Dosarul nr. 854D/2009 consideră că exceptia ce priveste art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 este inadmisibilă si cea care priveste art. I pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că în dosarele nr. 593D/2009, nr. 628D/2009, nr. 854D/2009 si nr. 899D/2009 prevederile criticate sunt neconstitutionale, iar în restul dosarelor că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 si

pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 referitor la art. 1¹ alin. (1) lit. a) si lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 15/2008 este inadmisibilă. Se mai apreciază că dispozitiile art. I pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 referitor la art. 11 alin. (1) lit. c)si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 15/2008 sunt neconstitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992,să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 11 noiembrie 2008, care au următorul cuprins:

„Art-1- - Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează: [...]

2. Articolul 1 se modifică si va avea următorul cuprins: «Art. 1. - (1) În cursul anului 2008 salariile de bază ale personalului didactic din învătământ, stabilite potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învătământului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2005, cu modificările ulterioare, se majorează după cum urmează:

a) pentru functia de profesor universitar prevăzută în anexa nr. 1.1, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie-31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 230,247 lei;

- 1 aprilie-30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 244,061 lei;

- 1 octombrie-31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 266,026 lei;

b) coeficientii de multiplicare prevăzuti pentru functiile didactice de predare cu gradul didactic II, definitiv, debutant, cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate si pentru functiile didactice auxiliare se majorează cu 10% începând cu data de 1 ianuarie 2008, fată de nivelul din 31 decembrie 2007;

c) pentru functiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2,2 si 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie-31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;

- 1 aprilie-30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168 lei;

- 1 octombrie-31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 299,933 lei.

(2) Indemnizatiile pentru persoanele care ocupă functii de conducere specifice, precum si indemnizatiile pentru îndeplinirea unor activităti specifice învătământului sunt prevăzute în anexele nr. 4 si 5.»

3. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul P, cu următorul cuprins:

«Art. V. - (1) In cursul anului 2009 salariile de bază ale personalului didactic din învătământ, stabilite potrivit anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 si 3, se majorează după cum urmează:

a) pentru perioada 1 ianuarie -28 februarie 2009, coeficientii de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a si 3a;

b) pentru perioada 1 martie-31 august 2009 se va acorda o treime din cresterea salariilor de bază obtinute prin aplicarea coeficientilor de multiplicare si a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b si 3b;

c) pentru perioada 1 septembrie-31 decembrie 2009, coeficientii de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b si 3b.

(2) Indemnizatiile pentru persoanele care ocupă functii de conducere specifice, precum si indemnizatiile pentru îndeplinirea unor activităti specifice învătământului pentru anul 2009 sunt cele prevăzute în anexele nr. 4 si 5.»"

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariatilor la măsuri de protectie socială, ale art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 102 alin. (1) si (2) privind rolul Guvernului, ale art. 115 alin. (4) si (6) privind conditiile de adoptare ale ordonantelor de urgentă, precum si ale art. 141 privind Consiliul Economic si Social.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că prevederile art. I pct. 2 si 3 ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 reduc, în mod substantial, majorările salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învătământ în temeiul Legii nr. 221/2008 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 15/2008. Curtea Constitutională, prin Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, a declarat neconstitutională o reglementare similară adoptată de Guvern tot printr-o ordonantă de urgentă. Astfel, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învătământ în anul 2008 modifica unele prevederi ale Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008, reducând majorările salariale stabilite de Parlament. Curtea, prin decizia mentionată, a statuat că adoptarea ordonantelor de urgentă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învătământ adoptată de Parlament încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) si art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Totodată, o asemenea măsură este contrară dispozitiilor art. 115 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 41 si ale art. 47 alin. (1) din Constitutie. În consecintă, Curtea a constatat si încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora, „In România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie".

Raportând cele retinute prin considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 la prezenta cauză, Curtea observă că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis si cu privire la situatia creată prin adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 151/2008. Ca urmare, Curtea constată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 încalcă prevederile art. 1 alin. (4) si (5), art. 41, art. 47 alin. (1), art. 61 alin. (1) si ale art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie.

De asemenea, Curtea retine că, în pofida faptului că unele dispozitii cuprinse în art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 si-au încetat efectele, fiind norme cu aplicare limitată în timp, neconstitutionalitatea constatată loveste dispozitiile legale în ansamblul lor, astfel că efectele prezentei decizii se întind si cu privire la textele legale care nu mai sunt în vigoare. O asemenea concluzie se impune având în vedere chiar considerentele de principiu ale Deciziei nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, prin care Curtea a stabilit că neconstitutionalitatea retinută loveste întreaga ordonantă de urgentă, chiar dacă unele prevederi ale sale au fost abrogate anterior pronuntării respectivei decizii.

Mai mult, Curtea constată că ar fi discriminatoriu ca numai unele prevederi dintr-o ordonantă de urgentă să se aplice si să îsi producă efectele pentru perioada de până la 30 aprilie 2009 si celelalte care vizează perioada de după 1 mai 2009 să fie neconstitutionale si să îsi înceteze aplicabilitatea, prin efectul unei decizii de admitere, în conditiile în care art. I pct. 2 si 3 este lovit de acelasi viciu de neconstitutionalitate extrinsec, întrucât cresterile salariale preconizate prin Legea nr. 221/2008 nu au fost acordate nici pentru anul 2008 si nici pentru anul 2009, contrar vointei Parlamentului.

Cele retinute fac inutilă analiza exceptiei de neconstitutionalitate în raport cu celelalte prevederi constitutionale invocate în sustinerea acesteia.

În consecintă, exceptia de neconstitutionalitate invocată urmează să fie admisă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Sindicatul Liber din învătământ Călărasi, Sindicatul Scoala Prahovei din Ploiesti, Sindicatul Liber al Salariatilor din învătământul Preuniversitar Constanta, Sindicatul Liber din învătământ Bacău, Sindicatul învătământului Preuniversitar Buzău si Sindicatul învătământului Preuniversitar Botosani în dosarele nr. 2.525/116/2008, nr. 7.677/105/2008, nr. 11.177/118/2008, nr. 540/110/2009, nr. 534/110/2009, nr. 552/110/2009, nr. 541/110/2009, nr. 699/110/2009, nr. 654/114/2009, nr. 5.510/40/2008 si nr. 5.511/40/2008 ale Tribunalului Călărasi - Sectia civilă, Tribunalului Prahova - Sectia civilă, Tribunalului Constanta - Sectia civilă, Tribunalului Bacău - Sectia civilă, Tribunalului Buzău - Sectia civilă si Tribunalului Botosani - Sectia civilă si constată că dispozitiile art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ sunt neconstitutionale.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 iunie 2009.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Kâroly

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.009

din 7 iulie 2009

privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 89 alin. (1), (3) si (8), precum si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului

Cu Adresa nr. 51/2857 din 19 mai 2009, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, în temeiul dispozitiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea formulată de 51 de deputati referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 89 alin. (1), (3) si (8) si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului.

Autorii sesizării sunt următorii: Sorin Andi Pandele, Mihail Boldea, Carmen Axenie, Daniel Buda, Gabriel Andronache, Doru Brasoan Lese, Răzvan Mustea-Serban, Stefan Seremi, Octavian Bot, Petru Movilă, lustin-Marinei Cionca- Arghir, Marius-Sorin Gondor, Claudia Boghicevici, loan-Nelu Botis, Cosmin Mihai Popescu, Adrian Gurzău, Constantin Severus Militaru, Florian Daniel Geantă, Adrian Henorel Nitu, Gheorghe Roman, Mihai Stroe, Mihaela Stoica, Gelu Visan, Brândusa Novac, Strugaru Stelică lacob, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, Eugen Bădălan, Nicolae Bud, Gheorghe lalomitianu, Mihaela Ioana Sandru, Mircea Marin, Constantin Chirilă, Adrian Florescu, Marius Neculai, Cristian Petrescu, Dan-Radu Zătreanu, Adrian Bădulescu, Gabriel Gospodaru, Sanda-Maria Ardeleanu, Nicusor Păduraru, Corneliu Olar, Mihai Surpăteanu, Sorin Zamfirescu, Samoil Vîlcu, Valeriu Alecu, Toader Stroian, Tinel Gheorghe, Mihai Doru Opriscan, Valeriu Tabără, Alin Augustin Florin Popoviciu, loan Holdis.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. J1060 din 20 mai 2009 si formează obiectul Dosarului nr. 3.039 C/2009.

Obiectul sesizării îl constituie dispozitiile art. 89 alin. (1), (3) si (8), precum si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 24 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, care au următorul cuprins:

- Art. 89 alin. (1), (3) si (8): „(1) Proiectele de lege si propunerile legislative se supun spre dezbatere si adoptare Senatului, ca primă Cameră sesizată, în conditiile prevăzute la art. 75 din Constitutia României, republicată. În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca primă Cameră sesizată, acestea se înregistrează si se tin în evidentă. Ele vor intra în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic si Social.f...]

(3) Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronuntă asupra proiectelor de lege si propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.f...]

(8)Termenele prevăzute la alin. (3) si (5) se calculează potrivit art. 114."

Alin. (5), la care face trimitere alin. (8), are următorul cuprins:

„(5) In situatia ordonantelor de urgentă ale Guvernului, termenul este de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constitutia României, republicată.";

- Art. 114: „Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însotite de avizele necesare.";

- Art. 115: „Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucrează în plen sau în comisii permanente."

În opinia autorilor sesizării, textele mentionate încalcă prevederile art. 75 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora: „Prima Cameră sesizată se pronuntă în termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăsirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate."

În motivarea sesizării se arată că dispozitiile criticate adaugă la Constitutie conditii pe care legiuitorul constituant nu Ie-a avut în vedere, si anume :

- termenul de 45 de zile curge de la prezentarea proiectului de lege Biroului permanent, iar prezentarea în Biroul permanent se face după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern si Consiliul Economic si Social;

- termenul de 45 de zile se calculează pe zile în care Senatul lucrează în plen sau în comisii permanente.

Ca urmare, contrar art. 75 alin. (2) din Constitutie, care impune ca în interiorul termenului de 45 de zile de la data înregistrării initiativei legislative la prima Cameră sesizată să se finalizeze întregul proces legislativ care implică obtinerea avizelor, analiza în cadrul comisiilor de specialitate, întocmirea raportului, dezbaterea în plen si votul final, textele criticate determină ca termenul de 45 de zile să nu curgă niciodată de la înregistrarea initiativei legislative la Senat ca primă Cameră sesizată, ci după împlinirea unui termen variabil, care poate fi de până la trei luni, în interiorul căruia se emit avizele de către autoritătile mentionate.

Se mai arată că termenul de 45 de zile trebuie calculat pe zile calendaristice si nu trebuie interpretat în sensul că ar fi în dependentă de zilele de lucru ale Senatului.

În conformitate cu dispozitiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost trimisă presedintilor celor două Camere, pentru a comunica punctele de vedere ale Birourilor permanente.

Presedintele Senatului a comunicat, cu Adresa nr. I/445 din 9 iunie 2009, înregistrată la Curtea Constitutională cu nr. 8.897 din 9 iunie 2009, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului. Se consideră că prin formularea unei sesizări de către un număr de deputati cu privire la neconstitutionalitatea unor dispozitii din Regulamentul Senatului se încalcă prevederile art. 64alin. (1), art. 71 alin. (1) si ale art. 146 lit. c) din Constitutie, care consacră autonomia functională, financiară si regulamentară a celor două Camere ale Parlamentului României. Ca o consecintă a acestei autonomii, nicio altă autoritate publică nu poate dispune sub aceste aspecte pentru Parlament si, de asemenea, niciuna dintre Camere nu poate decide pentru cealaltă Cameră a Parlamentului. Asa fiind, mandatul de deputat si senator se exercită exclusiv în Camera din care acestia fac parte, iar dreptul de a sesiza Curtea Constitutională cu privire la neconstitutionalitatea regulamentelor parlamentare de către deputati si senatori se limitează la regulamentul Camerei din care acestia fac parte. Enumerarea din cuprinsul art. 146 lit. c) din Constitutie nu trebuie înteleasă ca un drept absolut al parlamentarilor, ci ca un drept ce trebuie exercitat în conditiile stabilite de Constitutie. În acest caz, autonomia Camerelor Parlamentului si incompatibilitatea dintre mandatul de senator si cel de deputat sunt chiar limitele ce circumscriu dreptul de a sesiza Curtea Constitutională cu privire la neconstitutionalitatea regulamentelor parlamentare. Se face referire si la jurisprudenta în acest sens a Curtii Constitutionale, precum si la doctrina în materie. În concluzie, se arată că sesizarea este inadmisibilă, Curtea nefiind legal sesizată.

Presedintele Camerei Deputatilor nu a comunicat Curtii Constitutionale punctul de vedere al Biroului permanent.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile criticate din Regulamentul Senatului, prin raportare la prevederile Constitutiei României si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine următoarele:

Curtea este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 27 si 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederilor criticate din Regulamentul Senatului.

Obiectul controlului de constitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 89 alin. (1), (3) si (8), precum si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 24 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005.

Prevederile constitutionale invocate în motivarea sesizării sunt cele ale art. 75 alin. (2) referitoare la sesizarea Camerelor si termenele în care acestea se pronuntă asupra proiectelor de lege sau propunerilor legislative.

Examinând sesizarea formulată de grupul de deputati cu privire la neconstitutionalitatea unor dispozitii din Regulamentul Senatului, sub aspectul legalitătii acesteia, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie si ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii regulamentelor

Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Aceste dispozitii se coroborează cu cele ale art. 61 si 64 din Constitutie privind rolul si structura Parlamentului, respectiv organizarea internă a fiecărei Camere a Parlamentului, texte constitutionale care consacră principiul autonomiei parlamentare, concretizată într-o triplă autonomie: regulamentară, institutională si financiară.

În temeiul dispozitiilor constitutionale mentionate, fiecare Cameră este în drept să-si stabilească, în limitele si cu respectarea prevederilor constitutionale, regulile de organizare si functionare, care, în substanta lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Din această perspectivă, nicio autoritate publică nu poate dispune, cu privire la aspectele mentionate, pentru Parlament, si, de asemenea, niciuna dintre Camerele Parlamentului nu poate dispune, asupra acelorasi aspecte, pentru cealaltă Cameră. Ca urmare, organizarea si functionarea fiecărei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat prin hotărâre proprie a fiecărei Camere, cu votul majoritătii membrilor Camerei respective.

Astfel fiind, chiar dacă dispozitiile constitutionale nu o precizează expres, considerentele de drept enuntate, reconfirmând autonomia Camerelor Parlamentului, demonstrează lipsa calitătii active a membrilor uneia dintre Camerele Parlamentului în controlul constitutionalitătii dispozitiilor regulamentului celeilalte Camere. De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat în acest sens în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, prin care a respins sesizarea grupului parlamentar liberal din Senat cu privire la o hotărâre a Camerei Deputatilor, statuând că „în temeiul autonomiei regulamentare a fiecărei Camere, grupul parlamentar din Senat nu poate avea calitatea de subiect al dreptului de sesizare a Curtii pentru un asemenea caz."

În consecintă, Curtea nu va proceda la examinarea pe fond a criticilor de neconstitutionalitate, întrucât sesizarea privind constatarea neconstitutionalitătii prevederilor art. 89 alin. (1), (3) si (8) si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului este formulată de un număr de 51 de deputati care, potrivit prevederilor art. 64 si art. 146 lit. c) din Constitutie, nu aveau calitatea să initieze un astfel de demers.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit.c) si al art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie, precum si al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), art. 27 si 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 89 alin. (1), (3) si (8), precum si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintelui Senatului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 7 iulie 2009 si la aceasta au participat: loan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Puskâs Valentin-Zoltân, Tudorel Toader si Augustin Zegrean, judecători.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarului Craiova a unui imobil situat în judetul Olt, municipiul Caracal, DN 54 Caracal-Corabia

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unui imobil situat în judetul Olt, municipiul Caracal, DN 54 Caracal - Corabia, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarului Craiova, judetul Dolj.

(2) Administratia Natională a Penitenciarele si Penitenciarul Craiova îsi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Gabriel Tănăsescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

Bucuresti, 15 iulie 2009.

Nr. 817.

ANEXA

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în proprietatea publică a statului, care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarului Craiova, judetul Dolj

Nr. M.F.

Adresa imobilului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului care se transmite

154003

Judetul Olt, municipiul

Caracal, DN 54 Caracal - Corabia

Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti -

Administratia Natională a Penitenciarelor

Penitenciarul Craiova, judetul Dolj

Teren agricol (izlaz) - 22,70 ha, tarla 74/1

Valoare -3.411.670 lei

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarului Oradea a două imobile situate în judetul Bihor, comuna Sânmartin, satul Cihei

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea a două imobile situate în judetul Bihor, comuna Sânmartin, satul Cihei, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarul Oradea, judetul Bihor.

(2) Administratia Natională a Penitenciarelor si Penitenciarul Oradea îsi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Gabriel Tănăsescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

Bucuresti, 15 iulie 2009.

Nr. 818.

ANEXĂ

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor în administrarea Penitenciarului Oradea, judetul Bihor

Nr. M.F.

Adresa imobilelor care se transmit

Persoana juridică de la care se transmit imobilele

Persoana juridică la care se transmit imobilele

Caracteristicile tehnice ale imobilelor

154007

Judetul Bihor,

Comuna Sânmartin, satul Cihei

Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti -

Administratia Natională a Penitenciarelor

Penitenciarul Oradea, judetul Bihor

Imobil 2952 (poligon tragere) - constructii Suprafata construită - 968 m²Suprafata desfăsurată - 1.007 m²Valoare - 531.773 lei

154008

Judetul Bihor, comuna Sânmartin, satul Cihei

Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti -

Administratia Natională a Penitenciarelor

Penitenciarul Oradea, judetul Bihor

Imobil 2952 (poligon tragere) - teren, curti, constructii - 240.000 m²Valoare-10.826.612 lei

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

DECIZIE

privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale strasig broker de asigurare - s.r.l.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 14 iulie 2009, prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale STRASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de functionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercială STRASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Râmnicu Vâlcea, str. Calea lui Traian nr. 185, bl. 22, se. C, parter, ap. 3, judetul Vâlcea, nr. de ordine în registrul comertului J38/1252/30.12.2008, cod unic de înregistrare 24913620/30.12.2008, este autorizată să functioneze ca broker de asigurare, având ca obiect de activitate activitatea de broker de asigurare, conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are obligatia să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor copii ale documentelor privind plata ratelor primelor de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura achitării acestora, să deschidă Jurnalul asistentilor în brokeraj si să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări si/sau reasigurări personalul propriu conform Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări si/sau în reasigurări, cu modificările si completările ulterioare.

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

Bucuresti, 21 iulie 2009.

Nr. 557.

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

DECIZIE

privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale VIENNÂ BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 14 iulie 2009, prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale VIENNA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de functionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercială VIENNA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucuresti, str. lancu de Hunedoara nr. 2, bl. H6, se. A, et. 8, ap. 31, sectorul 1, nr. de ordine în registrul comertului J40/7032/18.06.2009, cod unic de înregistrare 25683235/18.06.2009, este autorizată să functioneze ca broker de asigurare, având ca obiect de activitate activitatea de broker de asigurare, conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

Bucuresti, 21 iulie 2009.

Nr. 559.


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.

DECIZIA Nr. 623

Petre Lăzăroiu - judecător

DECIZIA Nr. 709

DECIZIA Nr. 1.009

DECIZIE

DECIZIE

RECTIFICĂRI