MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 276/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 276           LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Marti, 28 aprilie 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

111. - Lege pentru ratificarea Amendamentului, semnat la Bucuresti la 11 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998

 

Amendament la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998

 

631. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Amendamentului, semnat la Bucuresti la 11 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998

 

684. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

685. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

686. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

687. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

688. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 435 Logistic „Ciuc”

 

689. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Administratiei si Internelor

 

690. - Decret privind supunerea spre adoptare Parlamentului a retragerii României din Acordul dintre statele participante la Brigada multinatională în

asteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operatiuni O.N.U. privind statutul fortelor lor, semnat la Copenhaga la 13 decembrie 2001

 

691. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre România si Organizatia Europeană pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici, semnat la Bucuresti la 29 decembrie 2008 si la Darmstadt la 9 ianuarie 2009, pentru prelungirea perioadei de aplicare a Acordului dintre România si Organizatia Europeană pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia, România, la data de 17 iulie 2003

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 266 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si ale art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

 

Decizia nr. 342 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1), (2) si (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 405 din 24 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 295 alin. 1 si art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

458. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 368/1998 privind înfiintarea Institutului National de Expertize Criminalistice - I.N.E.C

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

258. - Decizie privind interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare si/sau reasigurare a Societătii Comerciale BERTA Broker de asigurare - S.R.L.

 

291. - Decizie privind sanctionarea cu retragerea aprobării domnului Ion Vătafu, director executiv la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L.

 

292. - Decizie privind sanctionarea cu interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare a Societătii Comerciale IV - Broker de asigurare - S.R.L.

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Amendamentului, semnat la Bucuresti la 11 iulie 2008, la Acordul

dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării,

semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Amendamentul, semnat la Bucuresti la 11 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 42/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 august 1999, aprobată prin Legea nr. 14/2000.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU PERES

 

Bucuresti, 14 aprilie 2009.

Nr. 111.

 

AMENDAMENT

la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării,

semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze, denumite în continuare părti,

având în vedere Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998, denumit în continuare Acord, si în special prevederile art. 29 alin. 29.3,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Articolul 5 al capitolului 1 din Acord se înlocuieste cu articolul următor:

„5.1. Se instituie o reuniune de stat major franco-română, însărcinată cu aprofundarea schimburilor referitoare la subiectele politico-militare, precum si cu definirea conceptiei generale a cooperării bilaterale în domeniul apărării.

5.2. Reuniunea de stat major franco-română este coprezidată de un responsabil al ministerului apărării al fiecăreia dintre părti. Aceasta este compusă, pe lângă acestia, dintr-un secretar, din atasatul apărării al fiecăreia dintre părti si, în functie de subiectele abordate, din ofiteri, din reprezentanti ai diferitelor categorii de forte, arme si servicii sau din experti competenti, precum si din reprezentanti ai cooperării militare si de apărare apartinând ministerelor afacerilor externe ai fiecărei părti pentru subiectele care îi privesc.

5.3. Reuniunea de stat major franco-română are loc o dată pe an, alternativ în România si în Republica Franceză.

5.4. Toate subiectele pe care părtile le consideră de natură a favoriza întărirea cooperării bilaterale pot fi înscrise pe ordinea de zi a reuniunii de stat major franco-române, după aprobarea celor doi copresedinti. Ordinea de zi trebuie stabilită cel târziu cu o lună înaintea reuniunii de stat major franco-român.

5.5. Reuniunea de stat major franco-română întocmeste bilantul cooperării realizate în anul care s-a scurs si stabileste planul de cooperare pentru anii următori.

5.6. Planul de cooperare bilaterală cuprinde atât actiunile stabilite de comun acord, cât si tematica lor, modalitătile, datele si locurile de realizare, precum si institutiile responsabile de executarea lor. Actiunile cooperării sunt propuse de categorii de forte, servicii, directii si de alte structuri. Planul de cooperare este semnat de copresedintii reuniunii de stat major francoromâne.

5.7. Atasatii apărării sunt corespondenti pentru orice actiune de cooperare.”

 

ARTICOLUL 2

 

Articolul 21 se înlocuieste cu articolul următor:

„Finantarea cooperării se conformează principiilor enuntate în prezentul capitol, în limita si în cadrul disponibilitătilor bugetare ale fiecărei părti:

21.1. Partea care trimite are în sarcină cheltuielile de transport dus-întors până la locul de destinatie de pe teritoriul statului părtii care primeste, ale membrilor personalului său militar si civil si indemnizatiile care le sunt datorate, în conformitate cu legislatia si reglementările statului părtii care

trimite.

21.2. Partea care primeste pune la dispozitia membrilor personalului militar si civil al părtii care trimite, cu titlu gratuit, mijloacele necesare exercitării functiilor lor administrative.

21.3. Pentru membrii personalului militar si civil al părtii care trimite, care efectuează deplasări de scurtă durată (mai putin de 5 luni, cu exceptia exercitiilor si antrenamentelor comune pentru care modalitătile de suportare a cheltuielilor financiare sunt prevăzute într-o întelegere specifică) pe teritoriul statului părtii

care primeste, aceasta nu ia în sarcina sa cheltuielile sejurului, în special cheltuielile de transport, de cazare si de hrană. Partea care primeste poate să ia în sarcina sa, conform programului vizitei, numai cheltuielile de transport de serviciu în interiorul teritoriului său.

21.4. Pentru membrii personalului militar si civil si pentru membrii familiilor care îi însotesc, care efectuează deplasări de lungă durată (de cel putin 5 luni sau mai mult) pe teritoriul statului părtii care primeste, partea care trimite asigură cheltuielile de transport, cazare si hrană în conformitate cu legislatia si reglementările statului părtii care trimite. Partea care primeste nu ia în sarcina sa nicio cheltuială a sejurului pentru membrii personalului militar si civil si pentru membrii familiilor

lor care îi însotesc.

21.5. Partea franceză analizează posibilitătile de a lua în sarcina sa cheltuielile de scolarizare legate de pregătirea în domeniul învătământului militar superior postuniversitar, precum si de studierea limbii franceze.”

 

ARTICOLUL 3

 

Prezentul amendament intră în vigoare în prima zi după primirea ultimei notificări prin care părtile notifică îndeplinirea formalitătilor lor constitutionale.

Semnat la Bucuresti la 11 iulie 2008, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si franceză, cele două texte fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Teodor Melescanu,

ministrul apărării

Pentru Guvernul Republicii Franceze,

Henri Paul,

ambasadorul Republicii Franceze în România

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Amendamentului, semnat la Bucuresti la 11 iulie 2008,

la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării,

semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Amendamentului, semnat la Bucuresti la 11 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si

Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul

Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 aprilie 2009.

Nr. 631.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 615/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 iunie 2009, domnul Otelea Ion, judecător la Judecătoria Curtea de Arges, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 684.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit.  ) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Apetroaie Eufrosina, judecător la Curtea de Apel Suceava, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 685.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

           

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 501/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 11 mai 2009, doamna Bărbulescu Voica Ioana, judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie, se eliberează din functie ca urmare

a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 686.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 574/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Săuchea Morosanu Mihaela Angela, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, se eliberează din functie ca urmare

a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 687.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 435 Logistic „Ciuc”

 

În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 435 Logistic „Ciuc”.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 688.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă

cu o stea din Ministerul Administratiei si Internelor

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă cu o stea Nită Pandele Aurelian trece în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 689.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre adoptare Parlamentului a retragerii României din Acordul dintre statele participante la Brigada

multinatională în asteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operatiuni O.N.U. privind statutul fortelor lor,

semnat la Copenhaga la 13 decembrie 2001

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 62 din 8 aprilie 2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului retragerea României din Acordul dintre statele participante la Brigada multinatională în asteptare cu

capacitate de luptă ridicată pentru operatiuni O.N.U. privind statutul fortelor lor, semnat la Copenhaga la 13 decembrie 2001, si se dispune publicarea prezentului

decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 690.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre România si Organizatia Europeană pentru Exploatarea

Satelitilor Meteorologici, semnat la Bucuresti la 29 decembrie 2008 si la Darmstadt la 9 ianuarie 2009, pentru prelungirea

perioadei de aplicare a Acordului dintre România si Organizatia Europeană pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia, România, la data de 17 iulie 2003

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 59 din 1 aprilie 2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul dintre România si Organizatia Europeană pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici,

semnat la Bucuresti la 29 decembrie 2008 si la Darmstadt la 9 ianuarie 2009, pentru prelungirea perioadei de aplicare a Acordului dintre România si Organizatia

Europeană pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia, România, la data de 17 iulie 2003, si se dispune

publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 691.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 266

din 24 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si ale art. 6 din Ordonanta de urgentă

a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si ale art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Anastasia Papuc si Ion Papuc în Dosarul nr. 14.188/299/2007 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 16 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 14.188/299/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.13 alin. (1) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, precum si ale art.6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Anastasia Papuc si Ion Papuc în Dosarul nr.14.188/299/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 sunt neconstitutionale în raport cu art. 20 din Constitutie, existând neconcordante între textul de lege criticat si pactele si tratatele internationale privitoare la drepturile omului la care România este parte. În ceea ce priveste dispozitiile art. 13 din Legea nr. 10/2001, acestea contravin art. 16 din Constitutie, revenind Curtii Constitutionale sarcina de a determina dacă protectia chiriasului este conformă sau nu cu o anumită normă juridică si cu respectarea dreptului locativ al acestuia bazat pe traditii de moralitate si civilizatie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că finalitatea textelor criticate este aceea de a reglementa situatia contractului de închiriere a imobilelor cu destinatia de locuinte, în scopul prevenirii unor stări litigioase între chiriasi si proprietari.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.798 din 2 septembrie 2005, si cele ale art.6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.148 din 8 aprilie 1999. Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/2001: „În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările si completările ulterioare.”;

- Art.6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999:

„În cazul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, si desfiintate prin hotărâre judecătorească, proprietarul recunoscut de justitie va încheia cu persoanele care au cumpărat locuinta în baza Legii nr. 112/1995 si care o ocupă efectiv, la cererea acestora, un contract de închiriere pentru o perioadă de 5 ani.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi si art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului.

Examinând exceptia, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale ca si în cauza de fată, prin Decizia nr. 90 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 3 martie 2009, statuând asupra constitutionalitătii lor. Curtea a retinut că prin textele de lege criticate legiuitorul a reglementat o serie de măsuri de protectie a chiriasilor, cu caracter temporar, în cazul imobilelor nationalizate si redobândite de fostii proprietari.

Potrivit dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii, iar potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.

Curtea a statuat că legiuitorul este îndreptătit, stabilind continutul si limitele dreptului de proprietate, să tină seama nu numai de interesele proprietarilor, ci si de cele ale chiriasilor cărora trebuie să le asigure dreptul la o locuintă, realizând un echilibru între cele două categorii de persoane.

În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 16 din Constitutie, se observă că prin Decizia nr. 157 din 22 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 12 iunie 2003, Curtea a statuat că instituirea de regimuri juridice diferite în situatii care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalitătii în fata legii.

Cu acel prilej, Curtea a retinut că statul, chemat să medieze conflictul locativ dintre proprietarul persoană fizică si chirias, a procedat corect, asigurându-i primului posibilitatea valorificării atributelor dreptului său de proprietate, îngrijindu-se totodată de protectia celui de-al doilea împotriva eventualelor abuzuri, prin instituirea unor exigente rezonabile fără a căror satisfacere chiriasul nu poate fi obligat să elibereze locuinta.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si ale art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Anastasia Papuc si Ion Papuc în Dosarul nr. 14.188/299/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 342

din 17 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1), (2) si (3)

din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Aurel Budugan si Maria Budugan în Dosarul nr. 532/33/2008 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspund autorii exceptiei, prin doamna avocat Isabela Spătaru-Hobjilă, cu împuternicire avocatială depusă la dosar, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii Constitutionale acordă cuvântul reprezentantului autorilor exceptiei. Aceasta arată că „dispozitiile art. I pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 sunt nelegale, fiind contrare prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia si ale Legii nr. 10/2001” si încalcă, totodată, prevederile art. 44 din Constitutie, referitoare la dreptul de proprietate privată. În ceea ce priveste dispozitiile art. 5 din Legea nr. 262/2007, arată că „interventia autoritătii publice centrale prin adoptarea unor norme de interpretare nu este doar neavenită, ci constituie si o depăsire evidentă a competentelor legale, contravenind dispozitiilor art. 52 din Constitutie”, „Legea nr. 554/2004 fiind neconstitutională prin restrângerea sferei actelor administrative ce pot fi supuse controlului de legalitate la sfera actelor unilaterale cu caracter individual, în conditiile în care este firesc ca si un act administrativ unilateral cu caracter normativ să poată fi supus aceluiasi control de legalitate”. În consecintă, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, dispozitiile art. I pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, criticate, nu apartin categoriei actelor normative formate din legi sau ordonante asupra cărora Curtea Constitutională, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are competenta exercitării controlului de constitutionalitate; pe de altă parte, critica de neconstitutionalitate referitoare la prevederile art. 5 din Legea nr. 262/2007 vizează, în realitate, modificarea sau completarea textului în sensul dorit de autorul exceptiei, aspecte asupra cărora, însă, instanta de contencios constitutional nu se poate pronunta.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 532/33/2008, Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor „art. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004”.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Aurel Budugan si Maria Budugan într-o cauză având ca obiect solutionarea unei exceptii de nelegalitate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia formulează, în principal, argumente pentru sustinerea neconstitutionalitătii prevederilor „art. 1 pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989”.

Cât priveste dispozitiile art. 5 din Legea nr. 262/2007, autorii exceptiei sustin că „Legea nr. 554/2004 este neconstitutională prin restrângerea sferei actelor administrative ce pot fi supuse controlului de legalitate la sfera actelor unilaterale cu caracter individual, în conditiile în care este firesc ca si un act administrativ unilateral cu caracter normativ să poată fi supus aceluiasi control de legalitate.”

Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal apreciază că „dispozitiile art. 5 din Legea nr. 262/2007 sunt valide sub aspectul constitutionalitătii”, acestea fiind norme legale de modificare egale în grad cu norma modificată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 sunt constitutionale, acestea fiind în acord cu normele art. 52 si ale art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală. Apreciază că dispozitiile art. 44 din Constitutie, invocate, nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, „prevederile art. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Curtea constată că, prin aceeasi încheiere, instanta de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curtii Constitutionale în ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, astfel că aceste prevederi nu pot constitui obiectul prezentei exceptii, de vreme ce încheierea instantei de judecată reprezintă, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare al Curtii cu solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate.

Totodată, Curtea constată că, în realitate, prezenta exceptie de neconstitutionalitate vizează dispozitiile art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007, prin care au fost modificate prevederile art. 4 alin. (1)—(3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Având în vedere că, potrivit dispozitiilor art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, dispozitiile de modificare si de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, Curtea retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile art. 4 alin. (1), (2) si (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care au următorul continut:

Art. 4 - Exceptia de nelegalitate: „(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea părtii interesate. În acest caz, instanta, constatând că de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanta de contencios administrativ competentă si suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competentă să o solutioneze.

(2) Instanta de contencios administrativ se pronuntă, după procedura de urgentă, în sedintă publică, cu citarea părtilor si a emitentului. În cazul în care exceptia de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozitiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.

(3) Solutia instantei de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare si se judecă de urgentă si cu precădere.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 52 din Constitutie, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa instantei de contencios administrativ.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta urmează să fie respinsă, pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Dispozitiile art. 52 din Legea fundamentală, invocate de autorii exceptiei, consacră dreptul de acces liber la justitie în materia contenciosului administrativ, garantat prin dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

Autorii exceptiei consideră că dispozitiile art. 4 alin. (1), (2) si (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 afectează dreptul părtii vătămate de o autoritate publică de a se adresa justitiei, deoarece în sfera actelor administrative supuse controlului de legalitate pe calea exceptiei de nelegalitate nu intră si actele administrative unilaterale cu caracter normativ, acestea fiind, în opinia lor, sustrase controlului judecătoresc. Or, faptul că exceptia de nelegalitate vizează, potrivit art. 4 alin. (1) din legea criticată, doar actele administrative unilaterale cu caracter individual, nu are semnificatia excluderii actelor administrative unilaterale cu caracter normativ de la controlul de legalitate exercitat de instanta de contencios administrativ, acest control realizându-se pe calea actiunii directe, separate, si nu a incidentului procedural, adică, în spetă, a exceptiei de nelegalitate. Dispozitiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 reglementează obiectul actiunii judiciare în materia contenciosului administrativ, acesta fiind raportat la „actul administrativ unilateral” al unei autorităti publice, fără nicio distinctie cu privire la caracterul individual ori normativ al acestuia.

Asa fiind, Curtea constată că dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, transpunând prevederile art. 52 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora conditiile si limitele exercitării dreptului [persoanei vătămate de o autoritate publică] se stabilesc prin lege organică, permit contestarea unui act administrativ cu caracter normativ pe calea unei actiuni directe, în cadrul căreia reclamantul solicită si beneficiază, în egală măsură ca si partea care invocă exceptia de nelegalitate în conditiile art. 4 alin. (1), de exercitarea controlului de legalitate din partea instantei.

Totusi, Curtea observă că, în ce priveste determinarea obiectului exceptiei de nelegalitate, există, sub aspectul redactării, o necorelare între prevederile alin. (1) al art. 4, care se referă exclusiv la „actul administrativ unilateral cu caracter individual” si cele ale alin. (2) al aceluiasi articol, care vizează exceptia de nelegalitate a unui „act administrativ unilateral”, fără a distinge în privinta invocării exceptiei de nelegalitate între cel normativ si cel individual; actul administrativ, asa cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cuprinde atât „actul unilateral cu caracter individual” cât si „actul unilateral cu caracter normativ”. Din acest punct de vedere, Curtea consideră că necorelarea între cele două alineate ale art. 4 pune în discutie, pe de o parte, o problemă de interpretare si aplicare a legii, iar, pe de altă parte, o problemă de reglementare, ambele aspecte iesind însă din sfera de competentă a Curtii Constitutionale.

În consecintă, Curtea nu poate retine critica de neconstitutionalitate potrivit căreia dispozitiile art. 4 alin. (1), (2) si (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 contravin prevederilor art. 52 din Constitutie, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa instantei de judecată pentru apărarea dreptului sau interesului său legitim.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1), (2) si (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Aurel Budugan si Maria Budugan în Dosarul nr. 532/33/2008 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 martie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. Ioan Vida

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 405

din 24 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 295 alin. 1

si art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 295 alin. 1 si art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Yves Pierre Grasa în Dosarul nr. 1.102/179/2007 al Tribunalului Tulcea – Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.102/179/2007, Tribunalul Tulcea - Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 295 alin. 1 si art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Yves Pierre Grasa într-o cauză având ca obiect solutionarea apelului formulat împotriva sentintei prin care s-a respins cererea de constatare a nulitătii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare.

În motivarea exceptiei se arată că, potrivit dispozitiilor criticate, instanta de apel va verifica, în limitele cererii de apel, nu numai stabilirea situatiei de fapt, dar si aplicarea legii de către prima instantă, ceea ce contravine principiului potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. De asemenea, prin judecarea cauzei pe fond, în conditiile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, hotărârea instantei devine definitivă, fiind dată în apel, singura cale de atac rămânând recursul, însă acesta reprezintă numai controlul pe motive de legalitate, iar nu si de temeinicie. Rezultă că, în privinta probelor administrate cu această ocazie, nu se mai respectă dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil în sensul asigurării dublului grad de jurisdictie.

Tribunalul Tulcea - Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, art. 1 alin. (2), 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 295 alin. 1 si art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 295 alin. 1: „Instanta de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de către prima instantă. Motivele de ordine publică pot fi invocate si din oficiu.

- Art. 297 alin. 2 teza a doua: „ [...] În acest caz, precum si atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instantă a judecat în fond, instanta de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată si hotărârea pronuntată, va retine procesul spre judecare.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

În ceea ce priveste prevederile art. 295 alin. 1 si art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, sub aspectul încălcării dispozitiilor constitutionale prevăzute de art. 21 alin. (1) si (3) si art. 24 alin. (1), Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra acestor dispozitii. Astfel, prin Decizia nr. 102 din 13 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 21 martie 2007, Decizia nr. 472 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 18 iunie 2007 si Decizia nr. 681 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea a statuat că aceste texte legale constituie o garantie a aplicării principiului potrivit căruia judecarea unei cauze se face în mod echitabil si într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părtilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a solutionării unui proces. Totodată, Curtea a retinut că reglementările internationale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdictie sau la toate căile de atac prevăzute de legislatiile nationale, art. 13 din Conventia privind apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fata unei instante nationale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdictie.

Cu privire la dispozitiile art. 295 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a constatat că acestea nu contravin prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, întrucât faptul că instanta de apel verifică, în limitele cererii de apel, nu numai stabilirea situatiei de fapt, dar si aplicarea legii de către prima instantă, nu încalcă principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia pronuntată în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 295 alin. 1 si art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Yves Pierre Grasa în Dosarul nr. 1.102/179/2007 al Tribunalului Tulcea – Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 martie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 368/1998 privind înfiintarea

Institutului National de Expertize Criminalistice - I.N.E.C.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 368/1998 privind înfiintarea Institutului National de Expertize Criminalistice - I.N.E.C., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 3 iulie 1998, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Institutul are sediul în municipiul Bucuresti, bd. Regina Elisabeta nr. 53, sectorul 5.”

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Institutul are ca obiect de activitate efectuarea expertizelor criminalistice.

(2) Expertiza criminalistică reprezintă actul procesual prin care se efectuează o cercetare stiintifică a probelor materiale destinată identificării persoanelor, obiectelor, substantelor, fenomenelor sau evenimentelor, stabilirii anumitor proprietăti, modificări de formă, aspect, continut ori structură, precum si a mecanismului producerii acestora.”

3. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - În subordinea institutului functionează:

a) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti;

b) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj;

c) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi;

d) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Timisoara;

e) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Brasov;

f) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Craiova.”

4. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Structura organizatorică a institutului si a laboratoarelor interjudetene se stabileste prin regulamentul de organizare si functionare a institutului, aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti.

(2) Regulamentul prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum si pe pagina de internet a institutului.”

5. La articolul 7, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Pe lângă director, functionează ca organ consultativ Consiliul institutului, format din directorul adjunct si personalul cu functii de conducere.”

6. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Directorul si directorul adjunct ai institutului sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti dintre expertii cu grad profesional maxim si cu studii juridice.”

7. La articolul 10, literele a), c) si e) vor avea următorul cuprins:

„a) efectuează, în toate cazurile, noua expertiză criminalistică; în cazurile de o complexitate mai mare sau pentru care laboratoarele interjudetene nu au conditii tehnice ori resurse umane efectuează si prima expertiză;

......................................................................

c) desfăsoară activităti de documentare si de cercetare stiintifică operatională;

......................................................................

e) sprijină învătământul universitar si postuniversitar cu material documentar si cu alte mijloace necesare procesului de învătământ, organizează cursuri de specializare, de pregătire si perfectionare profesională, în domeniul criminalisticii;”.

8. La articolul 11, litera b) va avea următorul cuprins:

„b) asigură conditii corespunzătoare pentru pregătirea si perfectionarea profesională a personalului propriu;”.

9. La articolul 14, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Salarizarea si alte drepturi ale personalului institutului si al laboratoarelor interjudetene se stabilesc în conditiile legii.”

10. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - Numărul maxim de posturi pentru institut este de 71, care se încadrează în numărul maxim de posturi stabilit pentru Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se înfiintează Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Brasov, fără personalitate juridică.

Art. III. - La data de 1 ianuarie 2010 se înfiintează Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Craiova, fără personalitate juridică.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Alina Mihaela Bica,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 aprilie 2009.

Nr. 458.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare si/sau reasigurare

a Societătii Comerciale BERTA Broker de asigurare - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.07.2001, reprezentată legal de presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor adoptată în sedinta din data de 17 martie 2009, conform art. 4 alin. (22)—(241) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia a fost analizată documentatia aferentă Notei nr. IX.128 din 12 martie 2009 privind controlul inopinat efectuat la Societatea Comercială BERTA Broker de asigurare - S.R.L.,

în conformitate cu atributiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, organele de specialitate ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor s-au prezentat la Societatea Comercială BERTA Broker de asigurare - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, Str. Vaselor nr. 40 bis, sectorul 2, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J40/4743/22.03.2006, cod unic de înregistrare 18506699, reprezentată legal de domnul Axinte Stefan, în calitate de director executiv, în vederea efectuării unui control inopinat.

În urma deplasării pe teren a echipei de control s-a constatat că actiunea de control inopinat nu se poate efectua la sediul social al societătii din municipiul Bucuresti, Str. Vaselor nr. 40 bis, sectorul 2, întrucât imobilul a fost demolat.

Prin urmare, rezultatele actiunii de control au fost consemnate în Nota unilaterală de control, înregistrată la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sub nr. 119 din 2 martie 2009, în baza căreia a fost întocmită Nota nr. IX.128 din 12 martie 2009 privind controlul inopinat efectuat la Societatea Comercială BERTA Broker de asigurare - S.R.L.

În urma analizării actului de control s-au constatat următoarele:

1. Societatea nu are conducător executiv, fapt ce încalcă prevederile art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din lege.

2. Societatea nu are sediu social, fapt ce încalcă prevederile art. 2 lit. e) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004, cu modificările ulterioare, si constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din lege.

3. Societatea nu a pus la dispozitia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor un spatiu si documente pentru desfăsurarea controlului inopinat, încălcând prevederile art. 5 lit. j) si art. 381 alin. (12) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, ceea ce constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a), c) si d) din lege.

4. Societatea nu a transmis copia politei de asigurare, încălcând astfel prevederile art. 3 alin. (6) din Normele privind forma si continutul raportărilor pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare si/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.139/2006, cu modificările si completările ulterioare, ceea ce constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din lege.

Fată de aceste motive, pentru faptele retinute în sarcina brokerului de asigurare, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, în sedinta din data de 17 martie 2009, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât sanctionarea Societătii Comerciale BERTA Broker de asigurare - S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare, în conformitate cu art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare,

drept care decide:

Art. 1. - Interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare si/sau reasigurare a Societătii Comerciale BERTA Broker de asigurare - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, Str. Vaselor nr. 40 bis, sectorul 2, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J40/4743/22.03.2006, cod unic de înregistrare

18506699, reprezentată legal de domnul Axinte Stefan, în calitate de director executiv, în conformitate cu art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, până la respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 2. - Societatea are obligatia de a face demersurile necesare la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti în vederea radierii codului CAEN 6629 din obiectul de activitate în termen de 30 de zile de la data primirii deciziei si de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor dovada modificării solicitate.

Art. 3. - Societatea Comercială BERTA Broker de asigurare - S.R.L. are obligatia de a denunta toate contractele de intermediere încheiate cu societătile de asigurare, societatea rămânând răspunzătoare de îndeplinirea obligatiilor ce decurg din aceste contracte.

Art. 4. - (1) Pe toată perioada de interzicere a activitătii de broker de asigurare prevăzută la art. 1, brokerului de asigurare i se interzice desfăsurarea activitătii de negociere si încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, a acordării de asistentă pe durata derulării contractelor

în curs sau în legătură cu regularizarea daunelor, precum si desfăsurarea oricăror operatiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Brokerul de asigurare are obligatia să aducă la cunostinta clientilor săi interzicerea activitătii de asigurare, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plătii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 5. - (1) Împotriva prezentei decizii Societatea Comercială BERTA Broker de asigurare - S.R.L. poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, conform art. 40 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) În conformitate cu art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatorii dispuse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 6. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 7 aprilie 2009.

Nr. 258.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind sanctionarea cu retragerea aprobării domnului Ion Vătafu, director executiv

la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/01.07.2001, reprezentă legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în procesul-verbal al sedintei din data de 17 martie 2009, în cadrul căreia a fost analizată Nota nr. IX.111/23 februarie 2009 privind controlul inopinat efectuat la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L., cu sediul în sos. Bucuresti-Ploiesti, km 16,5, orasul Otopeni, judetul Ilfov, nr. de înregistrare în registrul comertului J40/10137/11.12.2001, CUI 14341164, RBK-068, reprezentată legal prin domnul Ion Vătafu, director executiv,

a constatat următoarele:

Prin Decizia nr. 71 din 7 decembrie 2007, domnul Vătafu Ion a fost aprobat în functia de director executiv la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L.

În urma verificării mentiunilor înscrise în registrul comertului, s-a constatat că la data controlului domnul Vătafu Ion detine functii executive la Societatea Comercială GATT - S.R.L., nr. de înregistrare în registrul comertului J/23/992/20.05.2005, CUI 3149822, si la Societatea Comercială IV - S.R.L., nr. de înregistrare în registrul comertului J23/994/20.05.2005, CUI 4059019.

Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 2 lit. i) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării dreptului asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât, în sedinta din data de 17 martie 2009, sanctionarea domnului Ion Vătafu, director executiv la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L., cu retragerea aprobării acordate prin Decizia nr. 71 din 7 decembrie 2001, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. d) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare,

drept care decide:

Art. 1. - Se sanctionează domnul Ion Vătafu, director executiv la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L., cu domiciliul în municipiul Bucuresti, Sos. Alexandriei nr. 16, bl. L4, sc. C, et. 8, ap. 108, sectorul 5, CNP 1500717400231, cu retragerea aprobării, în conformitate cu prevederile art. 5

lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Împotriva prezentei decizii persoana sanctionată poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatorii, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 14 aprilie 2009.

Nr. 291.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind sanctionarea cu interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare

a Societătii Comerciale IV - Broker de asigurare - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.07.2001, reprezentă legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în procesul-verbal al sedintei din data de 17 martie 2009, în cadrul căreia a fost analizată Nota nr. IX.111 din 23 februarie 2009 privind controlul inopinat efectuat la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L., cu sediul în sos. Bucuresti-Ploiesti, km 16,5, orasul Otopeni, judetul Ilfov, nr. de înregistrare în registrul comertului J40/10137/11.12.2001, CUI 14341164, RBK-068, reprezentată legal prin domnul Ion Vătafu, director executiv,

a constatat următoarele:

1. În urma verificării mentiunilor înscrise în registrul comertului s-a constatat că la data controlului domnul Ion Vătafu, director executiv la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L., detine functii executive si la Societatea Comercială Gatt - S.R.L., nr. de înregistrare în registrul comertului J/23/992/20.05.2005, CUI 3149822, si la Societatea Comercială IV - S.R.L., nr. de înregistrare în registrul comertului J23/994/20.05.2005, CUI 4059019, încălcând astfel prevederile art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 2 lit. i) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2004, cu modificările ulterioare.

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât, în sedinta din data de 17 martie 2009, sanctionarea domnului Ion Vătafu, director executiv la Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L., cu retragerea aprobării acordate prin Decizia nr. 71 din 7 decembrie 2001.

Conform art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, brokerul de asigurare trebuie sa aibă personal angajat care să corespundă criteriilor stabilite conform normelor în vigoare.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. m2) din lege.

2. Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L. nu a evidentiat primele intermediate în contul 401 „Decontări cu asiguratorii si reasiguratorii privind primele intermediate”, fiind înregistrate eronat în contul 412 „Decontări privind alte sume cuvenite din alte operatiuni aferente activitătii de intermediere”.

Astfel au fost încălcate prevederile cap. III pct. 2 referitoare la planul de conturi pentru brokerii de asigurare din Reglementările contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.129/2005.

Fapta constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

3. Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L. a înregistrat în evidentele societătii venituri obtinute în baza contractelor de prestări servicii nr. 1 din 29 aprilie 2005, încheiat cu Societatea Comercială Gatt - S.R.L., si nr. 2 din 29 aprilie 2005, încheiat cu Societatea Comercială IV - S.R.L.

În timpul controlului, societatea nu a prezentat documente justificative pentru prestarea serviciilor, conform contractelor indicate.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării dreptului asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât, în sedinta din data de 17 martie 2009, sanctionarea cu interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare până la data aprobării unei noi persoane semnificative, a Societătii Comerciale IV - Broker de Asigurare - S.R.L., în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, drept care se decide:

Art. 1. - Se sanctionează cu interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare până la data aprobării unei noi persoane semnificative, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L., cu sediul în sos. Bucuresti-Ploiesti, km 16,5, orasul Otopeni, judetul Ilfov, J40/10137/11.12.2001, CUI 14341164, RBK-068, reprezentată legal prin domnul Ion Vătafu, director executiv, pentru faptele indicate la pct. 1 si 2 din preambul.

Art. 2. - În termen de 30 de zile de la data primirii deciziei, Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L. are obligatia să prezinte la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor situatia deconturilor, conform semnificatiei contului 401 „Decontări cu asiguratorii si reasiguratorii privind primele intermediate”.

Art. 3. - Societatea Comercială IV - Broker de asigurare - S.R.L. are obligatia ca în termen de 3 zile de la data primirii prezentei decizii să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documentele justificative din care să reiasă serviciile prestate în baza contractelor indicate la pct. 3 din preambul, precum si o notă de fundamentare în care să se prezinte modul de derulare a contractelor mentionate si modul de decontare a serviciilor prestate, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. h) si j) si art. 35 alin. (5) lit. e) si f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Împotriva prezentei decizii persoana sanctionată poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatorii, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 14 aprilie 2009.

Nr. 292.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.