MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 636         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 3 septembrie 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

41. - Hotărâre pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Senatului

 

42. - Hotărâre privind validarea unui mandat de senator

 

43. - Hotărâre privind validarea unui mandat de senator

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 827 din 8 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 4 alin. (1) si (3), art. 5 si art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici

 

Decizia nr. 881 din 10 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 11, art. 18 alin. (2) si (3) si art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.007. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea Normativului feroviar „Infrastructură feroviară - Instalatii fixe - Tractiune electrică - Conductor de protectie principal - Partea 2: Calcul electric. Cerinte”

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (2) si (5) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 26 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr.28/2005,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aleg în functia de vicepresedinte al Senatului următorii senatori:

1. Doru Ioan Tărăcilă - Grupul parlamentar al PSD;

2. Norica Nicolai - Grupul parlamentar al PNL;

3. Corneliu Vădim Tudor - Grupul parlamentar al PRM;

4. Corneliu Pascu - Grupul parlamentar al PC.

Art. 2. - Se aleg în functia de secretar al Senatului următorii senatori:

1. Ilie Sârbu - Grupul parlamentar al PSD;

2. Ivan Cismaru - Grupul parlamentar al PD-L;

3. Daniel Muscă - Grupul parlamentar al PNL;

4. Stefan Pete - Grupul parlamentar al UDMR.

Art. 3. - Se aleg în functia de chestor al Senatului următorii senatori:

1. Ioan Chelaru - Grupul parlamentar al PSD;

2. Ion Moraru - Grupul parlamentar al PSD;

3. Alexandru Peres - Grupul parlamentar al PD-L;

4. Mario-Ovidiu Oprea - Grupul parlamentar al PNL.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 2 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 2 septembrie 2008.

Nr. 41.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind validarea unui mandat de senator

 

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2, 3 si 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 12 si 180 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se validează mandatul de senator al domnului Matei Mircea Leontin - Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal - în Circumscriptia electorală nr. 5 Bihor, mandat rămas vacant ca urmare a demisiei din această calitate a domnului Tîrle Radu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 2 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 2 septembrie 2008.

Nr. 42.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind validarea unui mandat de senator

 

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2, 3 si 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 12 si 180 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se validează mandatul de senator al domnului Mândru Traian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - în Circumscriptia electorală nr. 18 Galati, mandat rămas vacant ca urmare a demisiei din această calitate a doamnei Ticău Silvia Adriana.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 2 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 2 septembrie 2008.

Nr. 43.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 827

din 8 iulie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 4 alin. (1) si (3), art. 5 si art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 4 alin. (1) si (3), art. 5 si art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004, exceptie ridicată de Cătălin Ciucă în Dosarul nr. 7.043/233/2006 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru Societatea Comercială „Electrica Distributie Muntenia Nord” S.A. - Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Galati, consilier juridic Elena Drăgan, cu delegatie la dosar, constatându-se lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei, în esentă, arată că principala critică de neconstitutionalitate constă în aceea că textele de lege supuse controlului de constitutionalitate nu nominalizează printre categoriile de chiriasi cărora le pot fi vândute locuintele din patrimoniul societătilor comerciale din anumite sectoare de activitate si salariatilor transferati. în legătură cu aceasta precizează că Legea nr. 189/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 include printre beneficiari si salariatii transferati, astfel că exceptia urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Depune întâmpinare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât consideră că textele de lege criticate nu sunt contrare dispozitiilor din Constitutie invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 7.043/233/2006, Tribunalul Galati - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 4 alin. (1) si (3), art. 5 si art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici. Exceptia a fost ridicată de Cătălin Ciucă într-o cauză civilă, în apel, având ca obiect obligatia de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că modalitatea de stabilire si implicit cuantumul pretului de vânzare a locuintelor, astfel cum sunt prevăzute de textele de lege criticate „nu respectă cerintele impuse de o reală protectie socială”, precum si faptul că depăsirea termenului în interiorul căruia cei vizati de dispozitiile ordonantei trebuie să îsi manifeste vointa de a cumpăra, „nu ar trebui să ducă la pierderea dreptului de a cumpăra prevăzut de Legea locuintei nr. 85/1992”. În acest sens, în esentă, se sustine că prevederile: art. 1 din ordonanta criticată, potrivit cărora societătile comerciale pot să vândă locuintele pe care le au în patrimoniu la data intrării în vigoare a ordonantei personalului propriu si salariatilor care sunt titulari ai contractelor de închiriere, sunt neconstitutionale, întrucât nu dispun si cu privire la salariatii transferati în interes de serviciu; art. 4, referitoare la stabilirea pretului de vânzare pe baza unui raport de evaluare întocmit de evaluatori selectionati conform legii, „nu au nimic comun cu dreptul constitutional de protectie socială”, întrucât evaluatorul „este preocupat de estimarea unei valori de piată cât mai apropiată de realitate, pentru a cunoaste care poate fi pretul maxim pentru cumpărător.” Consideră că „nu este indiferent dacă valoarea la care se face referire în raport este o valoare de piată sau o valoare de investitie”, fiind de neacceptat „pretentia unitătii vânzătoare de a încasa pretul pietii”, în conditiile în care „din legea privind înfiintarea societătilor comerciale reiese clar că un procent din profitul societătii trebuie să se regăsească si în salariile angajatilor.” Art. 4 contravine si art. 16 din Constitutie, prin aceea că „ordonanta în cauză propune un evaluator”; posibilitatea prevăzută de art. 5 din ordonantă, de închiriere a locuintelor dacă acestea nu sunt cumpărate de chiriasi, nu este realizabilă, „întrucât chiriile locuintelor de serviciu din acest minister sunt exagerat de mari”, nu respectă Hotărârea Guvernului nr. 310/2007 si plata acestora se face „în sistem hotelier cu factură fiscală cu TVA”, precum si că adevăratele motive pentru care nu au fost depuse cereri de cumpărare în termen util sunt preturile de vânzare „iluzorii” si „plata întretinerii care se face în sistem pausal”; art. 9 alin. (2) din ordonantă prevede un termen de care „am luat cunostintă cu un an mai târziu de la publicarea în Monitorul Oficial”, astfel că este încălcat art. 31 din Constitutie, precum si Legea liberului acces la informatii de interes public. Autorul exceptiei mai sustine că: „dreptul de a cumpăra locuinta construită cu fonduri publice s-a născut din momentul repartitiei”, iar „împrejurarea că aceste locuinte nu s-au vândut încă din iulie 1995 nu este din vina chiriasilor, ci a conducerii întreprinderii”; Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 interzice, prin art. 10, „agentilor economici să mai construiască locuinte din fondurile statului” si „completează” art. 7 din Legea nr. 85/1992, iar efectele sale juridice au agravat situatia chiriasilor. în final, solicită Curtii Constitutionale „să decidă asupra modalitătii de plată privind vânzarea apartamentelor cu plata integrală”, „având în vedere că pretul de vânzare al apartamentelor este destul de ridicat în comparatie cu puterea de cumpărare a locatarilor.”

Tribunalul Galati - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este nefondată, întrucât nici unul din textele de lege criticate nu contravin art. 9, art. 16 alin. (1), art. 31 alin. (1) si (2), art. 47 alin. (1) sau art. 115 alin. (4), (6) si (8) din Constitutie. În acest sens, arată că: vânzarea locuintelor de serviciu este o facultate si nu o obligatie a agentilor economici care au în patrimoniu asemenea locuinte, iar prevederea prin lege a unei astfel de obligatii nu contravine egalitătii în drepturi a cetătenilor si nici protectiei sociale a muncii; orice persoană care îndeplineste conditiile prevăzute de art. 1 din ordonantă îsi poate manifesta vointa de a cumpăra locuinta de serviciu; ordonanta nu creează discriminare între diferite categorii de personal si nici nu afectează drepturile si libertătile fundamentale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile criticate din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 sunt constitutionale. Astfel, în legătură cu invocarea încălcării art. 16 alin. (1) din Constitutie arată că „instituirea unor reguli în ceea ce priveste statutul cumpărătorului [...] este justificată chiar de calitatea acestora”, iar critica raportată la prevederile constitutionale ale art. 115 alin. (4), (6) si (8) nu poate fi retinută, întrucât reglementarea este impusă de situatia locuintelor ocupate de personalul propriu si întrucât ordonanta a fost aprobată prin Legea nr. 189/2005. Consideră că prevederile art. 9, art. 31 alin. (1) si (2), art. 41 alin. (2) si art. 47 alin. (1) din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtii prezente si ale reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1, art. 4 alin. (1) si (3), art. 5 si art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniul personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici, astfel cum au fost modificate prin articolul unic, pct. 1, 2 si 4 din Legea nr. 189/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 27 iunie 2005. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 1: „Societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului, în baza aprobării de către adunarea generală a actionarilor sau, după caz, a consiliului de administratie, pot vinde locuintele pe care le au în patrimoniu personalului propriu - salariati care sunt titulari ai contractelor de închiriere - , disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici, care sunt titulari ai contractelor de închiriere la data disponibilizării, sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici.”;

- Art. 4: „(1) Pretul de vânzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare elaborat de persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii. Evaluatorii vor fi selectionati conform legislatiei în vigoare. [...].

(3) Răspunderea privind corectitudinea stabilirii pretului de vânzare revine exclusiv evaluatorului selectat care a întocmit raportul de evaluare.”;

- Art. 5: „în situatia în care locuintele nu sunt cumpărate de chiriasi si au devenit disponibile ca urmare a eliberării acestora, pot fi vândute prin licitatie publică, în conditiile legii, numai dacă nu pot fi închiriate altor angajati ai societătii, disponibilizatilor sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la societate, la cererea acestora.”;

- Art. 9 alin. (2): „Termenullimită de finalizare a operatiunilor de vânzare a locuintelor este 31 decembrie 2006.”

Autorul exceptiei sustine că textele de lege criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 9 privind „Sindicatele, patronatele si asociatiile patronale”, ale art. 16 alin. (1) - „Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”, ale art. 31 alin. (1) - „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngrădit” si (3) - „ Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protectie a tinerilor sau securitatea natională”, ale art. 41 alin. (2) referitoare la dreptul salariatilor la măsuri de protectie socială, ale art. 47 alin. (1) - „(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent”, ale art. 115 alin. (4) - „(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgentă numai în situatii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora”, alin. (6) - „Ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertătile si îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică” si (8) - „Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.”

De asemenea, se mai invocă si încălcarea art. 1,7, 17, 22, 23 si 25 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, precum si art. 2 pct. 1, art. 5, 7, 8, art. 11 pct. b), art. 17 si 21 din Carta drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele: în esentă, din criticile formulate, rezultă că autorul exceptiei este nemultumit de modalitatea de stabilire si implicit de cuantumul pretului de vânzare a locuintelor cu privire la care dispune ordonanta criticată, care „nu respectă cerintele impuse de o reală protectie socială”. De asemenea, consideră că nerespectarea termenului în interiorul căruia cei vizati de dispozitiile ordonantei trebuie să îsi manifeste vointa de a cumpăra „nu ar trebui să ducă la pierderea dreptului de a cumpăra prevăzut de Legea locuintei nr. 85/1992”. în consecintă, solicită Curtii Constitutionale „să decidă asupra modalitătii de plată privind vânzarea apartamentelor cu plata integrală”, „având în vedere că pretul de vânzare al apartamentelor este destul de ridicat în comparatie cu puterea de cumpărare a locatarilor.”

Analizând aceste sustineri, Curtea constată că, în realitate, ele nu reprezintă critici de neconstitutionalitate, ci, consideratii personale ale autorului exceptiei referitoare la dispozitiile art. 1, art. 4 alin. (1) si (3), art. 5 si art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004, care nu intră în competenta Curtii Constitutionale. Astfel, de exemplu, sustine că art. 4 nu are nimic comun cu dreptul constitutional de protectie socială, întrucât evaluatorul „este preocupat de estimarea unei valori de piată cât mai apropiată de realitate, pentru a cunoaste care poate fi pretul maxim pentru cumpărător”, că locuintele care nu sunt cumpărate de chiriasi nu pot fi închiriate, „întrucât chiriile locuintelor de serviciu din acest minister sunt exagerat de mari” si nu respectă Legea nr. 310/2007, sau că a luat cunostintă de prevederile ordonantei „cu un an mai târziu de la publicarea în Monitorul Oficial”.

Autorul exceptiei mai solicită Curtii „să decidă asupra modalitătii de plată privind vânzarea apartamentelor cu plata integrală”, „având în vedere că pretul de vânzare al apartamentelor este destul de ridicat în comparatie cu puterea de cumpărare a locatarilor”. Nici acest aspect nu intră în competenta Curtii, întrucât, potrivit Constitutiei si Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta „nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pe de altă parte, Curtea constată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici a fost adoptată tocmai pentru a da posibilitatea societătilor comerciale vizate de a vinde locuintele pe care le au în patrimoniu, în conditiile pe care aceasta le stabileste si care reprezintă vointa legiuitorului.

Fatade cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si ai art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 4 alin. (1) si (3), art. 5 si art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici, exceptie ridicată de Cătălin Ciucă în Dosarul nr. 7.043/233/2006 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 881

din 10 iulie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 11, art. 18 alin. (2) si (3)

si art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, 11, art. 18 alin. (2) si (3) si art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Comert ALF II” - S.R.L. din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna în Dosarul nr. 59/119/2007 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de avocatul autorului exceptiei prin care solicită acordarea unui nou termen, având în vedere că nu se poate prezenta la termenul de fată.

Presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la această cerere.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordării unui nou termen.

Deliberând, Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen si acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a dispozitiilor art. 2, 11 si art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997, considerând că aceste texte de lege nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. în ceea ce priveste art.21 din Legea nr. 147/1997, arată că, datorită modificării acestuia, intervenită ulterior sesizării Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, ipoteza legală criticată de autorul exceptiei a fost îndepărtată, astfel că exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 59/119/2007, Curtea de Apel Brasov - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 2, 11, art. 18 alin. (2) si (3) si art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Comert ALF II” - S.R.L. din Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, într-o cauză comercială.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege criticate sunt contrare art. 20 si 21 din Constitutie. în acest sens, arată că prin Cauza Societatea Comercială „Marolux” - S.R.L. si Jacobs contra României (2008) si Cauza lorga contra României (2007), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legislatia română privind taxa judiciară de timbru, determinată sub foma unui procent raportat la valoarea pretentiilor formulate, este contrară art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale în măsura în care nu tine seama de particularitătile concrete ale cauzei, asa cum este situatia particulară a reclamantului si a veniturilor sale. în plus, chiar impunerea procentului prevăzut de lege ca taxă judiciară de timbru apare ca fiind disproportionată fată de scopul probabil urmărit de legiuitor. în ceea ce priveste procedura de contestare a cuantumului taxei de timbru, consideră că aceasta este contrară art.6 din conventia amintită, deoarece procedura de solutionare a contestatiei este lipsită de contradictorialitate. în sfârsit, sustine că procedura de acordare a scutirilor, reducerilor, esalonărilor sau amânărilor pentru plata taxelor judiciare de timbru este extrem de limitativă si nu acoperă situatiile concrete în care reclamantul se vede pus în situatia de a nu putea reclama obtinerea unor drepturi bănesti cu privire la care se consideră îndreptătit datorită impunerii taxei de timbru.

Curtea de Apel Brasov - Sectia comercială consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. în acest sens, arată, în acord cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii (1985), Weissman contra României(2006), Tolstoy-Miloslasvky contra Regatului Unit al Marii Britanii (1995) si Kreuz contra Poloniei (2001), că o caracteristică a liberului acces la justitie este aceea că nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere prin însăsi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăsi substanta sa. Limitarea accesului liber la justitie este compatibilă cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, dacă prin aceasta se urmăreste un scop legitim si dacă există un grad rezonabil de proportionalitatite între mijloacele utilizate si scopul vizat. În sfârsit, apreciază că nu este excesiv cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit în spetă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2, 11, art. 18 alin. (2) si (3) si art. 21 din Legea nr. 146/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările ulterioare.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 2: „(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel: [...]

(2) Taxa aferentă contestatiei la executare silită, prevăzută la art. 2 alin. (2) din lege, nu poate depăsi suma de 1.500.000 lei, indiferent de valoarea contestată.

(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în actiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instantă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.”;

- Art. 11: „(1) Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoresti se taxează cu 50 % din:

- taxa datorată pentru cererea sau actiunea neevaluabilă în bani, solutionată de prima instantă;

- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor si actiunilor evaluabile în bani.

(2) Se timbrează cu 30.000 lei cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoresti:

- încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în actiunea de partaj;

- încheierea de suspendare a judecării cauzei;

- hotărârile de declinare a competentei si de dezînvestire;

- hotărârile de anulare a cererii, ca netimbrată sau nesemnată;

- hotărârile prin care s-a respins cererea, ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat.”;

- Art. 18 alin. (2) si (3): „(2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instantă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.

(3) Cererea se solutionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părtilor, prin încheiere irevocabilă.”;

- Art. 21: „(1) Instanta judecătorească poate acorda scutiri, reduceri, esalonări sau amânări pentru plata taxelorjudiciare de timbru în conditiile art. 74-81 din Codul de procedură civilă.

(2) Pentru taxele datorate Ministerului Justitiei, cererea de acordare a scutirilor, reducerilor, esalonărilor sau amânărilor pentru plata taxelor judiciare de timbru se solutionează de Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti.”

Autorul exceptiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare textelor din Constitutie cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justitie, precum si art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, cu raportare la dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 202 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 9 iunie 2004, si Decizia nr. 451 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Curtea a statuat că accesul liber la justitie nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Cu acele prilejuri Curtea a retinut că art. 21 din Constitutie nu instituie nicio interdictie cu privire la taxele în justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăsurată de autoritătile judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. S-a retinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanta de judecată prin hotărârea pe care o pronuntă în cauză, plata acestora revenind părtii care cade în pretentii. Făcând trimitere si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutională a amintit Cauza Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii (1985), în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justitie este aceea că nu este un drept absolut. Astfel, acest drept care cere, prin însăsi natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăsi substanta sa.

În ceea ce priveste art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997, Curtea, prin Decizia nr. 102 din 9 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, a statuat că aceste texte de lege „constituie o normă procedurală care reglementează solutionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, asadar un incident procedural [...]. în conditiile în care în discutie este o chestiune prealabilă, solutionarea acesteia este guvernată de principiul celeritătii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralitătii si contradictorialitătii, a obligativitătii citării părtilor, ca si a posibilitătii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de solutionare a cererii de reexaminare.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

În sfârsit, în ceea ce priveste art. 21 din Legea nr. 146/1997, Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu exceptia de neconstitutionalitate, art. 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a abrogat prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, precum si prevederile art. 74-81 din Codul de procedură civilă. Acest nou act normativ a dat, în acelasi timp, o nouă reglementare ajutorului publicjudiciar, care să vină în întâmpinarea standardelor europene impuse pentru a asigura un acces efectiv la justitie, detaliind si lărgind sfera situatiilor când justitiabilii se pot bucura de un astfel de ajutor. în acest sens, trebuie retinute prevederile art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008, potrivit cărora „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. în acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proportie de 50%.

(3) Ajutorul publicjudiciar se poate acorda si în alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru în care acesta îsi are domiciliul sau resedinta obisnuită si cel din România.”

Având în vedere aceste modificări legislative, Curtea apreciază că, prin această nouă reglementare, critica de neconstitutionalitate a art. 21 din Legea nr. 146/1996, în sensul formulat de autorul acesteia, a rămas fără obiect.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Comert ALF II” - S.R.L. din Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, în Dosarul nr. 59/119/2007 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comercială.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 11 si art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al Curtii de Apel Brasov - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iulie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normativului feroviar „Infrastructură feroviară - Instalatii fixe -

Tractiune electrică - Conductor de protectie principal - Partea 2: Calcul electric. Cerinte”

 

Având în vedere Procesul-verbal comun nr. 5.010/798 din 22 decembrie 2005 si Avizul nr. 21.016 din 31 ianuarie 2006 al Asociatiei de Standardizare din România,

în temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) lit. k) din anexa nr. 2 „Regulament de organizare si functionare al Organismului Notificat Feroviar Român” la anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Feroviare Române - AFER”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 pentru organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române - AFER, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normativul feroviar „Infrastructură feroviară - Instalatii fixe - Tractiune electrică - Conductor de protectie principal - Partea 2: Calcul electric. Cerinte”, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului normativ feroviar se aplică de către operatorii economici autorizati ca furnizori feroviari de produse/servicii în activitătile de proiectare, de constructii-montaj, de modernizare, de reparare si de întretinere a instalatiilor fixe de tractiune electrică, de către administratorul si gestionarii infrastructurii feroviare la întocmirea caietelor de sarcini si a specificatiilor tehnice pentru lucrările de la instalatiile fixe de tractiune si de Autoritatea Feroviară Română - AFER în activitătile de avizare a documentatiei tehnice si evaluarea conformitătii lucrărilor la instalatiile fixe de tractiune.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Prezentul ordin a fost emis cu respectarea prevederilor Directivei 98/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 204 din 21 iulie 1998 privind procedura pentru schimb de informatii în domeniul standardelor si reglementărilor tehnice, amendată de Directiva 98/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 217 din 5 august 1988.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu, secretar de stat

 

Bucuresti, 12 august 2008.

Nr. 1.007.

 

ANEXĂ

 

NORMATIV FEROVIAR NF Nr. 75-002:2008

„Infrastructură feroviară - Instalatii fixe - Tractiune electrică - Conductor de protectie principal -

Partea 2: Calcul electric. Cerinte”

 

Normativul feroviar are caracter obligatoriu.

PREAMBUL

Prezentul normativ feroviar stabileste cerintele si metodologia pentru calculul electric al conductorului de protectie principal si este folosit la lucrările de proiectare, reparare si exploatare a instalatiilor de protectie împotriva socurilor electrice cauzate de defecte de izolatii pe liniile de contact aeriene din instalatiile fixe de tractiune electrică.

Cerintele precizate în metodologia de calcul din acest normativ se referă la:

- conductorul de protectie principal, care nu întoarce curentul de tractiune (sau o parte din acest curent) la substatia de tractiune electrică. în România acest tip de conductor poartă denumirea de conductor colector, având conditiile de utilizare reglementate în normativul ID - 33; acest conductor este parcurs doar de curentii de scurtcircuit care apar ca urmare a unui defect de izolatie (de exemplu defectarea unuia dintre izolatoarele de pe stâlpii liniei de contact aeriene, având armăturile metalice legate de conductorul de protectie principal);

- conductorul de protectie principal, care în regim normal de functionare întoarce o parte din curentul de tractiune la substatia care alimentează zona de cale ferată electrificată, având conditiile de utilizare prevăzute în SREN 50119, SREN 50122-1; acest tip de conductor de protectie principal este parcurs si de curentii de scurtcircuit datorati eventualelor defecte de izolatii.

Cifrele din interiorul parantezelor drepte, mentionate în cuprinsul prezentului normativ feroviar, reprezintă numărul de ordine al documentelor de referintă din cap. 6.

1. Generalităti

1.1. Introducere

Utilizarea conductorului de protectie principal, ca măsură de prevedere pentru protectia împotriva socurilor electrice cauzate de atingerea indirectă a unor părti conductoare accesibile, care se află la o distantă mai mică de 5 m de axa căii ferate electrificate (în sistemele 1x25 kV, 50 Hz si 2x25 kV, 50 Hz) este reglementată de documentele normative [11], [16].

Conductorul de protectie principal conectează una sau mai multe constructii metalice (lucrări de artă, elemente de sustinere a liniei de contact aeriene, armături etc), individual sau în grup, la unul dintre următoarele obiecte: priză de pământ, sină, priză mediană a unei bobine de joantă, priză mediană a unei bobine de joantă suplimentară.

Conductorul de protectie principal este suspendat pe stâlpii liniei de contact aeriene cu ajutorul unor cleme de suspendare (cleme tip sa), fixate de stâlp cu ajutorul unor semibride metalice. în tunelurile de cale ferată conductorul de protectie principal se fixează pe peretele de beton al acestora la nivelul liniei de contact.

Conexiunile electrice dintre armăturile (părtilor conductoare accesibile) care sunt protejate si conductorul de protectie principal se efectuează prin intermediul clemelor de legătură electrică.

În tractiunea electrică se utilizează două tipuri de conductor de protectie principal:

- conductorul de protectie principal pentru legarea individuală sau colectivă la pământ a părtilor conductoare accesibile;

- conductorul de protectie principal utilizat atât pentru legarea individuală sau colectivă ia pământ a părtilor conductoare accesibile, cât si pentru a întoarce o parte a curentului de tractiune la substatia de tractiune electrică feroviară.

În cazul unui defect de izolatie la unul dintre suporturile liniei de contact aeriene, ale cărui armături sunt legate la conductorul de protectie principal, acesta din urmă va fi parcurs de curentul de scurtcircuit, punând la pământ partea conductoare accesibilă care a ajuns accidental sub tensiune.

1.2. Obiect

1.2.1. Prezentul normativ feroviar stabileste cerintele de bază pentru calculul electric al conductorului de protectie principal din componenta instalatiilor de protectie împotriva socurilor electrice prin atingere indirectă, pentru sistemele de tractiune electrică 1x25 kV, 2x25 kV, 50 Hz, în scopul:

- determinării solicitării termice a conductorului în regimul permanent si în regim de scurtă durată;

- determinării tensiunilor de atingere (de calcul) dintre părtile conductoare accesibile legate la conductorul de protectie principal si sinele de cale ferată pentru regimurile de functionare a instalatiilor fixe de tractiune electrică.

1.2.2. Calculul mecanic al conductorului de protectie principal nu face obiectul prezentului normativ feroviar.

1.3. Domeniu de aplicare

1.3.1. Calculul electric al conductorului de protectie principal reglementat de prezentul normativ feroviar este utilizat, atât în faza de proiectare si de realizare a instalatiilor noi de protectie împotriva socurilor electrice prin atingere indirectă a părtilor conductoare accesibile din cale si vecinătate, cât si la lucrările de exploatare si întretinere a instalatiilor de protectie existente, cu ocazia reparatiilor capitale, reconstructiilor sau modernizărilor acestor instalatii.

Acest calcul se efectuează prin modelarea matematică a elementelor de circuit (transformatoare de tractiune, linie de contact aeriană, conductor de protectie principal, obiecte legate la conductorul de protectie principal, bobină de joantă, cale ferată, priză de pământ) prin scheme echivalente si rezolvarea sistemelor de ecuatii care stau la baza fenomenelor electromagnetice pentru fiecare instalatie de protectie care foloseste conductor de protectie principal.

1.3.2. Prevederile prezentului normativ feroviar se aplică pentru calculul electric al:

a) conductorului de protectie principal (denumit în România conductor colector) care este utilizat pentru legarea, colectivă sau individuală, la pământ a obiectelor metalice accesibile aflate la o distantă mai mică de 5 m fată de axa căii ferate (care în regim de functionare normală nu sunt sub tensiune, dar care în urma unui defect de izolatie pot ajunge sub tensiune); acest conductor se poate utiliza pentru sistemele de alimentare cu energie electrică 1x25 kV si 2x25 kV, 50 Hz, în vederea reducerii tensiunilor de atingere între obiectele metalice accesibile legate la acest conductor si sinele de cale ferată;

b) conductorului de protectie principal utilizat atât în scopul precizat la lit. a), cât si pentru întoarcerea curentului de tractiune; un astfel de conductor poate fi folosit în cazul sistemului de alimentare 1x25 kV, 50 Hz, în scopul diminuării tensiunilor electrice sină-pământ de referintă si tensiunilor de atingere între obiectele metalice accesibile (legate la acest tip de conductor) si sinele de cale ferată, în cazul unui defect de izolatie.

1.3.3. Prevederile prezentului normativ feroviar nu se aplică în instalatiile de protectie pentru tractiunea electrică în curent continuu.

1.4. Clasa de risc

Lucrările necesare executiei, reparării si întretinerii instalatiei de protectie din care face parte conductorul de protectie principal au clasa de risc 1A.

1.5. Durata normală de functionare

Instalatiile noi de protectie, din care face parte conductorul de protectie principal, au durata normală de functionare de 24-36 de ani.

1.6. Abrevieri

În textul prezentului normativ tehnic feroviar se utilizează următoarele abrevieri:

BJ - bobină de joantă;

BJS - bobină de joantă suplimentară;

CP - cablu purtător;

CPP - conductor de protectie principal (poate fi de tip CPPLP sau CPPLPICT);

CPPLP - conductor de protectie principal utilizat pentru legarea individuală si colectivă la pământ a obiectelor metalice accesibile; acest tip de conductor nu întoarce curentul de tractiune la STEF;

CPPLPICT - conductor de protectie principal utilizat pentru legarea individuală si colectivă la pământ a obiectelor metalice accesibile si pentru întoarcerea curentului de tractiune la STEF;

FC - fir de contact;

HGR - hotărâre a Guvernului României;

IFTE - instalatii fixe de tractiune electrică;

LC - linie de contact;

LCA - linie de contact aeriană;

LEA - linie electrică aeriană;

PS - post de sectionare a liniei de contact;

PEN - conductor legat la pământ care îndeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor neutru;

PEM - conductor care îndeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor de priză mediană;

PEL - conductor care îndeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor de linie;

SCB - Semnalizare Centralizare si Bloc de Linie Automat;

SEN - Sistemul Electroenergetic National;

STEF- Substatie de tractiune electrică feroviară;

IMVS - Releu electromagnetic de impulsuri.

2. Definitii

Pentru nevoile prezentului normativ feroviar, termenii de specialitate se definesc după cum urmează:

2.1. Instalatii fixe de tractiune electrică

2.1.1. Echipament electric [19] - orice dispozitiv utilizat pentru scopuri ca producerea, transformarea, transportul, distributia, acumularea sau utilizarea energiei electrice (de exemplu: generatoare si motoare electrice, transformatoare, aparataj de comutatie, aparate de măsurare, dispozitive de protectie, accesorii pentru pozare, aparate de utilizare).

2.1.2. Instalatie electrică [19] - ansamblu de echipamente electrice asociate în vederea unei utilizări date si având caracteristici coordonate.

2.1.3. Substatie de tractiune electrică feroviară STEF [16] - instalatie a cărei principală functie este să alimenteze sistemul de linie de contact si a cărei tensiune de alimentare primară si în anumite cazuri frecventa este transformată la tensiunea si frecventa liniei de contact.

2.1.4. Statie de comutatie (de tractiune) [16] - instalatie de la care energia electrică poate fi distribuită spre diferite sectiuni de alimentare sau de la care diferite sectiuni de alimentare pot fi conectate, deconectate ori interconectate.

2.1.5. Sectiune de alimentare [16] - sectiune a sistemului de alimentare cu energie pentru tractiunea electrică care poate fi izolată de alte sectiuni sau de fiderele sistemului prin intermediul aparatelor de comutatie.

2.1.6. Fider [16] - linie electrică între linia de contact si o substatie de tractiune electrică feroviară sau o statie de comutatie.

2.1.7. Punct de alimentare [16] - punct în care fiderele sau fiderele de linie (de pe stâlpii liniei de contact) sunt conectate la linia de contact.

2.1.8. Fider de linie [16] - conductor aerian suspendat pe aceeasi structură cu LCA pentru a alimenta puncte de alimentare succesive.

2.2. Linie de contact aeriană

2.2.1. Linie electrică aeriană (LEA) - instalatie montată în aer liber, care serveste la transportul si distributia energiei electrice si este alcătuită din conductoare, izolatoare, cleme, armături, fundatii si instalatii de legare la pământ.

2.2.2. Linie de contact (LC) [18] - ansamblu de conductoare pentru alimentarea cu energie electrică a vehiculelor prin intermediul echipamentului de captare a curentului.

2.2.3. Linie de contact aeriană (LCA) [18] - linie de contact ale cărei conductoare sunt plasate deasupra sau lateral fată de limita superioară a gabaritului vehiculelor, care alimentează vehiculele cu energie electrică prin intermediul echipamentului pentru captarea curentului montat pe acoperisul acestora.

2.2.4. Echipamentul LCA - ansamblul de conductoare, izolatoare, cleme si armături, montat pe stâlpii LCA.

2.2.5. Conductoarele LCA - firul de contact si conductoarele-funie întinse liber sau tensionate între punctele de prindere la stâlpi ori alte constructii speciale, indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune în regim normal de functionare (de exemplu: firul de contact, cablul purtător, conductorul de protectie principal, fiderul de linie).

2.2.6. Conductoarele active ale LCA - conductoarele care servesc drept căi de curent pentru transportul sau distributia energiei electrice de la substatiile de tractiune electrică feroviară la consumatorii electrici care, în regim normal de functionare, se află sub tensiune (de exemplu: firul de contact, cablul purtător, conductorul de întărire, fiderul de linie).

2.2.7. Cablu purtător [16] - conductor longitudinal care sustine firul sau firele de contact direct ori indirect.

2.2.8. Fir de contact [10], [16] - conductor electric al liniei de contact aeriene cu care captatorul de curent se află în contact.

2.2.9. Stâlp LCA [16], [18] - suport vertical, confectionat dintr-o bucată de lemn, beton, otel etc. sau dintr-o structură de zăbrele metalice, fixat lateral fată de calea de rulare, în sol, direct sau prin intermediul unei fundatii.

2.2.10. Clemă - conector si partea din conductorul activ ori de protectie care se află în contact intim cu conectorul, realizat prin presare sau orice alt mijloc mecanic.

2.2.11. Armături - dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează si se montează conductoarele, izolatoarele si alte accesorii ale liniilor electrice.

2.3. Circuit de întoarcere - Curent de tractiune de întoarcere

2.3.1. Circuit electric [19] - ansamblu de dispozitive sau mediile prin care poate circula curentul electric.

2.3.2. Circuit de întoarcere [18] - toate conductoarele care formează în mod intentionat o cale pentru curentul de tractiune de întoarcere.

NOTĂ:

Conductoarele pot fi, de exemplu: sinele de rulare, conductoare de protectie (de legare la pământ), cabluri de întoarcere, sina pentru întoarcerea curentului.

2.3.3. Conductor de întoarcere [18] - orice parte a circuitului de întoarcere.

2.3.4. Curent de tractiune de întoarcere [18] - suma curentilor de întoarcere la sursa de alimentare (substatie sau vehicul cu frânare recuperativă).

2.3.5. Curent de dispersie (de fugă) - curent electric care, în conditii normale de functionare, parcurge alte căi decât cele prevăzute.

2.3.6. Conductor de protectie (PE) [19] - un conductor utilizat pentru realizarea protectiei împotriva socurilor electrice.

NOTĂ:

Un astfel de conductor leagă mase cu:

- alte mase;

- o priză de pământ;

- un conductor de nul sau un alt conductor legat la pământ (masă);

- o parte conductoare străină;

- dispozitive de protectie.

2.3.7. Conductor de legare la pământ [19] - conductor care asigură o cale conductoare sau o parte a unei căi conductoare, între un punct dat al unei retele, al unei instalatii ori al unui echipament si o priză de pământ.

2.3.8. Conductor de protectie de ramificatie - un conductor prin care se stabileste legătura electrică dintre o masă si un conductor de protectie principal (de exemplu: legătura electrică de conectare la conductorul de protectie principal a armăturilor de pe un stâlp al LCA).

2.3.9. Conductor de protectie principal - un conductor care conectează colectiv la pământ sau la sinele de rulare un număr de stâlpi prin intermediul conductoarelor de protectie de ramificatie, pentru a proteja oamenii si instalatiile în cazul unui defect de izolatie. Poate fi, de asemenea, folosit drept conductor de întoarcere a curentului de tractiune.

NOTĂ:

Din punct de vedere functional conductorul de protectie principal poate fi:

- conductor de protectie principal care nu întoarce curentul de tractiune (sau o parte din acest curent) la substatia de tractiune electrică (în România acest tip de conductor poartă denumirea de conductor colector, având conditiile de utilizare reglementate de [16]); acest conductor este parcurs doar de curentii de scurtcircuit care apar ca urmare a unui defect de izolatie (de exemplu defectarea unuia dintre izolatoarele de pe stâlpii LCA, având armăturile legate la conductorul de protectie principal); în textul prezentului normativ feroviar acest conductor va fi simbolizat cu CPPLP;

- conductor de protectie principal care în regim normal de functionare întoarce o parte din curentul de tractiune la substatia de tractiune electrică ce alimentează zona de cale ferată electrificată, având conditiile de utilizare prevăzute de [13]; acest tip de conductor de protectie principal este parcurs si de curentii de scurtcircuit datorati eventualelor defecte de izolatie si este simbolizat în textul prezentului normativ feroviar cu CPPLPICT.

2.3.10. Cablu de întoarcere [16] - conductor de întoarcere reprezentând o parte a circuitului de întoarcere si care conectează restul circuitului de întoarcere la substatia de tractiune electrică.

2.3.11. Rezistentă sină-pământ - rezistenta electrică de dispersie dintre sina de rulare si pământ.

2.3.12. Conductanta pe unitate de lungime sină-pământ - valoarea inversă a rezistentei sină-pământ pe unitate de lungime.

2.3.13. Rezistenta de izolare a balastului [21] - rezistenta electrică a traverselor si a balastului care influentează reglajul circuitului de cale, determinată prin calcule si/sau măsurători între cele două sine de rulare ale unei căi [Ohm. km].

2.4. Circuite de cale

2.4.1. Legătură longitudinală lajoanta sinei [21] - conductor care asigură continuitatea electrică a unei sine la ojoantă.

2.4.2. Joantă izolantă [21] - joantă mecanică, care poate fi si lipită, care asigură izolarea longitudinală a sinei în raport cu sina adiacentă.

2.4.3. Circuit de cale de curent alternativ [21] - circuit electric care include sinele unei sectiuni de cale ferată la capetele căreia sunt conectate, în mod obisnuit, o sursă de curent alternativ la unul dintre capete si un dispozitiv de detectare la celălalt capăt pentru a detecta dacă această sectiune de cale este liberă sau ocupată de un vehicul.

NOTĂ:

Într-un sistem de semnalizare continuă, circuitul de cale poate fi folosit la transmiterea informatiei dintre sol si tren.

2.4.4. Sectiune de cale izolată [21] - parte dintr-o cale de rulare acolo unde una sau fiecare sectiune de sină este izolată.

2.4.5. Bobină de joantă (impedantă) [21] - dispozitiv folosit în sistemele de tractiune electrică, în mod obisnuit la capetele unui circuit de cale bifilar si destinat să asigure trecerea curentului de întoarcere de tractiune fără a fi incompatibil cu prezenta joantelor izolante.

2.4.6. Bobină de joantă suplimentară - bobină de joantă care se montează, între capetele unui circuit de cale bifilar si nu numai, în scopul conectării colective sau individuale a părtilor conductoare accesibile la pământul sistemului de tractiune definitia pct. 2.5.1.3.

2.4.7. Siguranta în functionare - rezultantă a unui ansamblu de caracteristici, cum sunt: durabilitatea, fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea, definite în [22].

2.5. Instalatii de legare la pământ 2.5.1. Pământ [19]

NOTĂ:

Notiunea de pământ se referă la planetă si la toate elementele fizice componente.

2.5.1.1. Pământ de referintă, sinonim: sol neutru [19] - masă a pământului considerată conductoare, al cărui potential electric este considerat în mod conventional egal cu zero, care este în afara influentei tuturor instalatiilor de legare la pământ.

2.5.1.2. Pământ local [19] - partea de pământ în contact electric cu o priză de pământ, al cărui potential electric nu este în mod obligatoriu egal cu zero.

2.5.1.3. Pământul sistemului de tractiune electrică [16] - sinele de rulare, când acestea sunt folosite ca un circuit de întoarcere si sunt conectate la pământ în mod intentionat. El include toate părtile conductoare legate la sinele de rulare.

2.5.1.4. Pământul din tunel [16] - tijele de ranforsare interconectate electric în cazul tunelurilor din beton armat si părtile metalice interconectate conductiv în cazul altor moduri de constructie a tunelurilor.

NOTĂ:

În cazul sistemelor de tractiune electrică de curent alternativ monofazate, pământul tunelului este conectat la sinele de rulare, formând astfel o parte a pământului sistemului de tractiune care poate fi suplimentată prin conexiuni la pământ externe.

2.5.2. Priză de pământ

2.5.2.1. Priză de pământ-electrod de pământ [19] - parte conductoare care poate fi încorporată într-un mediu conductor, de exemplu beton sau cărbune, în contact electric cu pământul.

2.5.2.2. Tensiunea prizei de pământ - tensiune ce apare între priza de pământ si pământul de referintă la trecerea unui curent prin instalatia de legare la pământ.

2.5.2.3. Rezistenta de dispersie a unei prize de pământ:

1. rezistenta electrică a pământului între electrozii prizei de pământ si pământul de referintă;

2. raportul dintre tensiunea prizei de pământ si curentul de punere la pământ prin priză.

2.5.3. Legare la pământ de protectie [19] - actiune de legare la pământ a unui punct sau a mai multor puncte ale unei retele, ale unei instalatii ori ale unui echipament pentru asigurarea securitătii electrice.

2.5.4. Legare la pământ de serviciu (functională) [19] - legare la pământ a unui punct sau a mai multor puncte ale unui circuit ori ale unei instalatii sau ale unui echipament pentru alte scopuri decât cele de asigurare a securitătii electrice.

2.5.5. Împământare la pământul sistemului de tractiune [16] - conectare între părti conductoare si pământul sistemului de tractiune.

2.5.6. Împământare directă la pământul sistemului de tractiune [16] - conectare directă între părti conductoare si pământul sistemului de tractiune.

NOTĂ:

Împământarea prin bobină de joantă, necesară din motive care depind de circuitul de cale, este considerată a fi împământare directă la pământul sistemului de tractiune.

2.5.7. Împământare deschisă a sistemului de tractiune [16] - conectare a unor părti conductoare la pământul sistemului de tractiune printr-un dispozitiv de limitare a tensiunii sau printr-un întreruptor care realizează o conexiune conductoare temporară ori permanentă, dacă este depăsită valoarea-limită a tensiunii.

2.5.8. Instalatie de legare la pământ [19] - ansamblu de legături electrice si de dispozitive utilizate pentru a lega la pământ, separat ori colectiv, o retea, o instalatie sau un echipament.

2.5.9. Parte activă [19] - conductor sau parte conductoare destinată a fi sub tensiune în functionare normală, inclusiv conductorul neutru, însă, prin conventie, exclusiv conductorul PEN, conductorul PEM sau conductorul PEL.

NOTĂ:

Acest termen nu implică în mod obligatoriu un risc de soc electric.

2.5.10. Parte activă periculoasă [19] - parte activă care poate provoca, în anumite conditii, un soc electric vătămător.

NOTĂ:

În instalatiile de înaltă tensiune o tensiune periculoasă poate fi prezentă la suprafata unei izolatii solide. în acest caz suprafata este considerată parte activă periculoasă.

2.5.11. Parte conductoare accesibilă (masă într-o instalatie) [19] - parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă si care în mod normal nu este sub tensiune, dar poate ajunge sub tensiune când izolatia de bază este defectă.

NOTĂ:

O parte conductoare a unui echipament electric care poate fi pusă sub tensiune numai prin contact cu o masă care ajunge sub tensiune nu este considerată ca o masă.

2.5.12. Carcasă de protectie (electrică) [19] - carcasă care înconjoară părtile interne ale echipamentelor si care împiedică, în toate directiile, accesul la părtile active periculoase.

NOTĂ:

în plus, carcasa asigură în general o protectie împotriva influentelor interne si externe, de exemplu intrarea prafului, a apei, sau o protectie împotriva socurilor mecanice.

2.5.13. Element conductor străin de instalatia electrică - parte conductoare care nu face parte din instalatia electrică si care poate avea un potential electric, în general potentialul electric al pământului.

2.5.14. Protectie de bază [19] - protectia împotriva socurilor electrice în absenta unui defect.

NOTĂ:

Protectia de bază trebuie să cuprindă una sau mai multe prevederi care, în conditii normale de functionare, trebuie să împiedice orice atingere cu părtile active periculoase (de exemplu: izolatie de bază, bariere sau carcase, obstacole, amplasare în afara zonei de accesibilitate la atingere, limitare a tensiunii, distributie a potentialului eto).

2.5.15. Protectie în caz de defect [19] - protectie împotriva socurilor electrice în conditii de simplu defect (de exemplu: izolatie suplimentară, legături echipotentiale de protectie, protectie prin ecran, indicarea defectelor si deconectare în instalatii si retele de înaltă tensiune, întrerupere automată a alimentării, distributia potentialului etc).

2.5.16. Atingere indirectă [16] - contactul persoanelor sau animalelor cu părtile conductoare accesibile puse sub tensiune ca urmare a unui defect de izolatie.

2.6. Tensiuni de atingere si de pas - curenti prin corpul omenesc

2.6.1. Soc electric - efectul fiziologic al trecerii curentului electric prin corpul uman sau al unui animal.

2.6.2. Tensiune de atingere prezumată (de calcul) [19] - tensiunea care apare între părtile conductoare simultan accesibile când aceste părti conductoare nu sunt atinse de o persoană sau de un animal.

2.6.3. Limita tensiunii de atingere - valoarea maximă a tensiunii de atingere prezumate care este permis să fie mentinută pentru un timp nelimitat, în conditii specificate de influente externe.

2.6.4. Tensiune de atingere efectivă, Ut [19] - tensiune între părtile conductoare atinse simultan de o persoană sau de un animal.

NOTĂ:

Valoarea tensiunii de atingere efectivă poate fi influentată apreciabil de impedanta persoanei sau a animalului care vine în contact electric cu aceste părti conductoare.

2.6.5. Curent de atingere [19], [20] - curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal când acest corp este în contact cu una ori mai multe părti conductoare accesibile ale unei instalatii sau ale unui echipament.

2.6.6. Tensiune de pas [19] - tensiunea între două puncte de pe suprafata pământului la distanta de 1 m unul de celălalt, care este considerată ca lungime de pas a unei persoane.

2.6.7. Potentialul sinei [16] - tensiunea care apare între sinele de rulare si pământul de referintă în conditii de exploatare când sinele de rulare sunt utilizate pentru întoarcerea curentului de tractiune si pentru întoarcerea curentului în conditii de defect.

2.6.8. Potentialul conductorului de protectie principal - tensiunea dintre conductorul de protectie principal si pământul de referintă.

2.6.9. Cresterea potentialului pământului, EPR - tensiunea dintre un sistem de legare la pământ si pământul de referintă.

2.6.10. Tensiune accesibilă Ua - acea parte a potentialului sinei în conditii normale de exploatare la care o persoană poate fi supusă, calea conductivă prin corp fiind în mod conventional de la o mână la ambele picioare sau de la o mână la cealaltă mână (distanta orizontală până la partea atinsă fiind de 1 m).

2.6.11. Impedanta internă a corpului omenesc, Z, [20] - impedanta dintre doi electrozi în contact cu două părti ale corpului omenesc, neglijând impedantele pielii.

2.6.12. Impedanta pielii, Zp [20] - impedanta dintre un electrod aflat pe piele si tesuturile conductive aflate sub piele.

2.6.13. Impedanta totală a corpului omenesc, Zt, [20] - suma vectorială a impedantei interne si impedantei pielii.

2.7. Regimuri de functionare

2.7.1. Regim nominal

2.7.1.1. Tensiunea nominală a LCA, Un, [15] - valoarea efectivă a tensiunii dintre conductoarele active si pământul sistemului de tractiune electrică, prin care este definită LCA.

2.7.1.2. Intensitatea curentului nominal a LCA, ln, [15] - valoarea efectivă a intensitătii curentului de tractiune pentru care a fost proiectată si construită linia de contact aeriană.

2.7.2. Regim permanent [16] - regim de functionare a instalatiilor electrice care durează mai mult de 300 s.

NOTĂ:

În prezentul normativ feroviar se face deosebire între regimul permanent fortat cu durata cuprinsă între 300 s si 600 s, care produce căderile de tensiune în LCA limitate de [15] si regimul permanent de functionare continuă cu durata mai mare de 600 s.

2.7.2.1. Intensitatea curentului nominal de regim permanent (de functionare continuă) pentru un conductor - valoarea efectivă a intensitătii curentului maxim admis de regim permanent de functionare continuă al unui conductor, definită pentru o temperatură initială egală cu temperatura maximă a mediului ambiant de 35-40°C, o temperatură finală a conductorului de 70-80°C, la o viteză a vântului perpendicular pe conductor de 0,6 m/s.

2.7.2.2. Intensitatea curentului nominal de regim permanent fortat pentru un conductor - intensitatea curentului maxim admis prin conductor pentru o durată de 10 minute, în prezenta temperaturii ambiante de 35-40°C, temperatura initială a conductorului fiind de 70-80°C, reprezentând temperatura finală a regimului definit la pct. 2.7.2.1. Temperatura maximă admisă a conductorului la sfârsitul regimului fortat nu trebuie să depăsească 100°C.

2.7.3. Regim temporar [16] - regim de functionare a instalatiilor electrice care durează între 0,5 s si 300 s, inclusiv.

2.7.4. Regim de scurtă durată [16] - regim de functionare a instalatiilor electrice care durează cel mult 0,5 s.

2.7.5. Regim de defect electric al instalatiilor fixe de tractiune electrică

2.7.5.1. Conditie de defect- conditie care apare în mod neintentionat.

2.7.5.2. Conditii de simplu defect - defectele simple trebuie luate în considerare dacă:

- o parte activă accesibilă nepericuloasă devine parte activă periculoasă (de exemplu, ca urmare a unui defect la limitarea curentului de atingere în regim stabilizat si a sarcinii electrice); sau dacă

- o parte conductoare accesibilă care în conditii normale nu este sub tensiune devine activă (de exemplu ca urmare a unui defect între izolatia de bază si mase); sau dacă

- o parte activă periculoasă devine accesibilă (de exemplu, prin defect mecanic al unei carcase).

2.7.5.3. Curent de defect- curentul maxim care trece prin linia de contact aeriană în conditii de defect între echipamentul sub tensiune si pământ, în interiorul unei scurte perioade de timp definite explicit.

2.7.5.4. Scurtcircuit - cale conductivă intentionată sau accidentală între două sau mai multe puncte într-un circuit, care face ca tensiunile dintre aceste puncte să fie relativ scăzute.

NOTĂ:

O astfel de cale conductivă, fie între mai multe conductoare, fie între un conductor si pământ, fie între un conductor si părti conductoare accesibile ale sistemului de tractiune electrică, este considerată scurtcircuit.

2.7.5.5. Intensitatea curentului de scurtcircuit, la locul scurtcircuitului, isc - valoarea instantanee a intensitătii curentului electric care parcurge scurtcircuitul.

2.7.5.6. Durata maximă de deconectare a unui circuit defect, h [s] – cel mai lung timp între începutul unui scurtcircuit si separarea completă, definitivă a contactelor unui întreruptor. Acest timp este suma dintre durata de timp maximă de actionare a protectiei prin relee (la care se adaugă o eventuală temporizare introdusă voit) si cel mai lung timp de deschidere a întreruptorului de circuit pentru sectiunea de alimentare defectă.

2.7.5.7. Intensitatea curentului permanent (stabilizat) de scurtcircuit, lk - valoarea efectivă a intensitătii curentului de scurtcircuit între un punct K al LCA si pământul sistemului de tractiune, care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii. Această valoare depinde de caracteristicile retelei si ale celor de reglaj ale generatoarelor sistemului de energoalimentare.

2.7.5.8. Intensitatea curentului de scurtcircuit prezumat (net), Iscnet - intensitatea curentului care ar circula dacă scurtcircuitul este înlocuit cu unul ideal printr-o impedantă nulă, care ar scoate din circuit echipamentul, fără nicio modificare a conditiilor de alimentare cu energie electrică.

2.7.5.9. Intensitatea curentului de scurtcircuit simetric, ld - valoarea efectivă a intensitătii componentei simetrice a curentului de scurtcircuit prezumat, la frecventa de exploatare, componenta aperiodică a curentului fiind neglijată. Se determină pentru o întreagă perioadă dacă valoarea intensitătii curentului alternativ variază.

2.7.5.10. Intensitatea curentului initial de scurtcircuit, lk” - valoarea efectivă a componentei simetrice a intensitătii curentului alternativ de scurtcircuit prezumat, în momentul producerii scurtcircuitului, dacă impedantă circuitului echivalent de scurtcircuit rămâne constantă.

2.7.5.11. Scurtcircuit departe de generator - un scurtcircuit în timpul căruia valoarea componentei simetrice de curent alternativ rămâne practic constantă. în acest caz curentul initial de scurtcircuit lk” este egal cu valoarea intensitătii curentului permanent de scurtcircuit lk.

2.7.5.12. Intensitatea curentului termic echivalent de scurtă durată, lec - valoarea efectivă a intensitătii curentului având acelasi efect termic si aceeasi durată cu cele ale curentului real de scurtcircuit, care poate contine o componentă aperiodică si care poate să descrească cu timpul.

2.7.5.13. Densitatea curentului termic echivalent de scurtă durată, 5ec - raportul dintre intensitatea curentului termic echivalent de scurtă durată si aria sectiunii transversale a conductorului.

2.7.5.14. Intensitatea curentului nominal de tinere de scurtă durată pentru un conductor, lecn - valoarea efectivă a intensitătii curentului care poate fi suportat de conductor în timpul unui regim de scurtă durată în conditii prescrise de utilizare si de comportament.

2.7.5.15. Scurtă durată nominală, tkr - durată de timp pentru care un conductor poate suporta o densitate de curent egală cu densitatea lui de curent nominal de tinere de scurtă durată.

2.7.5.16. Densitatea curentului nominal de tinere de scurtă durată, 5ecn - densitatea curentului în valoare efectivă pe care un conductor o poate suporta pentru scurtă durată nominală a conductorului.

2.7.5.17. Stabilitatea termică a unui conductor de linie electrică aeriană - capacitatea conductorului de a rezista, fără să se degradeze, sub actiunea solicitărilor termice, în conditii predeterminate de standarde.

3. Conditii tehnice pentru instalatiile care utilizează conductor de protectie principal

3.1. Conditii climatometeorologice

3.1.1. Factori climatometeorologici

La proiectarea si la lucrările de montare si de întretinere a conductorului de protectie principal este necesar să se tină seama de principalii factori climatometeorologici: temperatura aerului, actiunea vântului, radiatia solară maximă, prevăzuti în [13], [14].

3.1.1.1. Valorile temperaturii aerului care se iau în considerare în calculele de proiectare a liniilor de contact aeriene sunt precizate în tabelul 3.1, precum si în [13].

3.1.1.2. Conditiile climatice sunt corespunzătoare clasei 4K2. Valoarea medie anuală a umiditătii absolute maxime este 25 g.m3. Temperatura maximă (pentru care umiditatea relativă a aerului este >95%) are valoarea 27°C, prevăzută în [13].

3.1.1.3. Radiatia solară maximă are valoarea precizată de [12], [14].

 

Tabelul 3.1

 

 

Zona meteorologică

Temperatura aerului [°C]

Media temperaturilor maxime anuale

Media temperaturilor minime anuale

Media mediilor anuale

De formare a chiciurii

Toată tara

40

-33

15

-5

Zone cu altitudini peste 800 m

40

-33

10

-5

 

3.2. Conditii de conexiune a conductorului de protectie principal la instalatiile de protectie IFTE si la instalatiile SCB

3.2.1. Instalatiile de alimentare cu energie electrică în care se utilizează conductor de protectie principal (CPPLP sau CPPLPICT) este necesar să fie prevăzute cu dispozitive de deconectare automată prin protectia de bază si prin protectia de rezervă împotriva curentilor de scurtcircuit.

3.2.2. Alegerea solutiei de proiectare a instalatiilor de protectie împotriva socului electric prin atingere indirectă (CPPLP sau CPPLPICT) se va efectua tinându-se seama de tipul circuitului de cale utilizat pentru zona de cale ferată electrificată respectivă.

3.2.3. În cazul căilor ferate echipate cu circuite de cale monofilare sau neechipate cu circuite de cale, toate sinele de cale ferată se leagă în paralel în dreptul substatiilor de tractiune electrică, pentru egalizarea curentilor de tractiune.

3.2.4. În cazul căilor ferate duble sau multiple, echipate cu circuite de cale bifilare, în dreptul substatiilor de tractiune electrică, medianele bobinelor de joantă se leagă în paralel în scopul egalizării curentilor de tractiune.

3.2.5. Limita maximă admisibilă a coeficientului de asimetrie de curent în cele două sine ale unei căi ferate electrificate, echipată cu circuite de cale bifilare si cu conductor de protectie principal, este precizată conform:

- 5% pentru linii echipate cu circuite de cale electronice;

- 10% pentru linii echipate cu circuite de cale cu relee electromagnetice tip IMVS.

 

NOTĂ:

Valorile-limită de mai sus se vor lua în considerare numai în cazul în care proiectantul sau fabricantul circuitului de cale nu prevede valori mai restrictive ale asimetriei de curent în sinele unei căi.

3.2.6. Pentru sistemul de alimentare 1x25 kV si 50 Hz conductorul de protectie principal poate fi de tip CPPLP sau CPPLPICT.

Pentru sistemul de alimentare 2x25 kV, 50 Hz se poate utiliza conductor CPPLP, dar nu este justificată din punct de vedere economic utilizarea conductorului de tip CPPLPICT.

În toate cazurile conductorul de protectie principal se amplasează pe stâlpii (suporturile) care sustin LCA, pentru fiecare fir de cale câte un conductor de protectie principal.

Distanta dintre conductorul de protectie principal si nivelul superior al sinelor si distantele de izolare în aer între conductorul de protectie principal si conductoarele active ale LCA se vor stabili pe baza prevederilor din [17].

3.2.6.1. Conductorul de protectie principal tip CPPLP se leagă cu unul dintre capete prin intermediul unei legături duble la mediana bobinei de joantă sau la mediana bobinei de joantă suplimentară ori direct la sină, în functie de tipul circuitului de cale utilizat în sectiunea alimentată, iar capătul aerian al acestuia va fi izolat fată de sectiunea de CPPLP adiacentă (figura G.1 din anexa G la prezentul normativ feroviar).

3.2.6.2. Conductorul de protectie principal tip CPPLPICT se leagă prin intermediul unor legături duble la:

- mediana bobinei de joantă sau la mediana bobinei de joantă suplimentară, în cazul utilizării circuitelor de cale bifilare;

- direct la sină, în cazul circuitelor de cale monofilare sau al lipsei circuitelor de cale.

În ambele cazuri legarea se efectuează pe toată lungimea sectiunii alimentate cu energie electrică, asigurându-se continuitatea conductorului CPPLPICT (figura G.2 din anexa G la prezentul normativ feroviar).

Distanta dintre două puncte de legare se stabileste în functie de valoarea rezistentei de dispersie la pământ a stâlpilor care sustin linia de contact aeriană si de rezistenta de izolare a sinelor de cale ferată fată de pământ si poate avea valori între 600 si 1.200 m.

3.3. Conditii de legare a părtilor conductoare accesibile la conductorul de protectie principal

3.3.1. La conductorul de protectie principal se pot lega următoarele părti conductoare accesibile [16]:

- armătura metalică a fiecărui element de sustinere a LCA din metal sau din beton armat (prevăzut din fabricatie cu bornă si piese pentru legare la instalatia de protectie), indiferent de distanta până la axa căii ferate;

- părtile conductoare accesibile care se găsesc la o distantă mai mică de 5 m fată de axa căii ferate (de exemplu, podurile metalice, armăturile tunelurilor, carcasele si suporturile metalice ale aparatelor din cale si vecinătatea căii, îngrădiri metalice de protectie, conducte metalice etc).

Ansamblul părtilor accesibile va fi legat prin intermediul conductorului de protectie direct la sină ori la mediana bobinei de joantă (sau a bobinei de joantă suplimentară), în functie de tipul circuitului de cale folosit.

3.3.2. Părtile conductoare accesibile ale LCA, fixate pe peretele tunelurilor, care în mod normal nu sunt sub tensiune, pot fi legate colectiv la circuitul de întoarcere prin intermediul unui conductor de protectie principal.

În cazul în care este utilizat un conductor tip CPPLPICT, acesta va avea o sectiune transversală corespunzătoare si va fi interconectat longitudinal si conectat la circuitul de întoarcere conform pct. 3.3.1. Dacă tijele de ranforsare ale tunelului au fost construite în sectiuni longitudinale cu spatii de aer între ele, fiecare sectiune va fi conectată la sinele de cale ferată sau toate sectiunile vor fi legate între ele si ansamblul lor va fi legat la circuitul de întoarcere a curentului de tractiune. La dimensionarea tijelor de ranforsare ale tunelului si a conductorului CPPLPICT utilizat pentru întoarcerea curentului de tractiune se vor lua în considerare următorii factori:

a) componenta curentului de tractiune de întoarcere maxim estimat, care parcurge elementul ce se dimensionează, pentru regimul permanent;

b) componenta curentului de scurtcircuit maxim estimat, care parcurge elementul ce se dimensionează si durata de trecere;

c) aranjamentul geometric al conductoarelor si tijelor de ranforsare în tunel.

În cazul utilizării unui conductor tip CPPLP acesta va fi dimensionat tinându-se seama doar de factorii de la lit. b) si c) de mai sus, sectiunile adiacente de conductor de protectie principal fiind în acest caz izolate.

3.3.3. Valoarea rezistentei de dispersie a stâlpilor, podurilor sau a oricăror alte obiecte metalice (exceptând priza de pământ a STEF) ori a ansamblurilor formate din astfel de obiecte, care se leagă la medianele bobinelor de joantă, normale sau suplimentare, ale circuitelor de cale bifilare, este de cel putin 2 Ohm, cu respectarea lungimii normale a circuitelor de cale.

Se admite legarea obiectelor a căror rezistentă de dispersie este sub 2 Ohm, la medianele bobinelor de joantă, cu conditia micsorării lungimilor circuitelor de cale.

3.3.4. Pe lungimea unui circuit de cale neramificat nu se admit mai mult de 3 bobine de joantă, una dintre acestea având rol de protectie. Bobina de joantă suplimentară nu trebuie să fie la o distantă mai mică de 200 m fată de joantele de la capătul circuitului de cale.

3.3.5. Fiderul de întoarcere al substatiilor de tractiune se va lega în toate cazurile la priza mediană a bobinelor de joantă a două circuite de cale alăturate.

4. Cerinte referitoare la calculul electric al conductorului de protectie principal

4.1. Caracteristicile electrice ale conductoarelor funie utilizate la proiectarea conductorului de protectie principal

4.1.1. Conductoarele-funie utilizate la proiectarea si realizarea conductorului de protectie principal vor îndeplini cel putin conditiile din standardele nationale si internationale [1]-[9].

4.1.2. Conductoarele-funie utilizate pot fi confectionate din: aluminiu-otel, aluminiu, bronz, otel cuprat.

NOTĂ:

În anexa A sunt date câteva exemple de conductoare electrice care pot fi luate în considerare la confectionarea conductorului de protectie principal.

4.1.3. La proiectarea si realizarea conductorului de protectie principal este necesar să se tină seama de următoarele caracteristici precizate de fabricantul conductorului:

- materialul (materialele) din care sunt fabricate sârmele conductorului-funie;

- diametrul exterior al conductorului-funie, dc [mm];

- aria sectiunii nominale a conductorului-funie, S [mm2];

- rezistenta specifică a conductorului în curent continuu la 20 °C, notată Rc [Ohm/km];

- coeficientul de variatie a rezistentei în curent continuu cu temperatura, α [°C-1];

- intensitatea curentului maxim admis în regim permanent de functionare continuă, la temperatura initială ambiantă si la temperatura finală maximă admisă pentru conductorul aflat în acest regim;

- căldura specifică a materialului din care este confectionat conductorul de protectie principal, la 20°C;

- masa pe unitate de lungime pentru conductorul folosit, dacă acesta este confectionat din sârme din acelasi material, si masa stratului conductor, în cazul conductoarelor confectionate din sârme din materiale diferite;

- densitatea materialului conductor, notată d[g/cm3].

4.2. Regimurile electrice de functionare pentru conductorul de protectie principal

4.2.1. Regimurile electrice de functionare pentru CPPLP

4.2.1.1. În regimul permanent de functionare conductorul CPPLP nu este sub tensiune si nu este parcurs de curent.

4.2.1.2. În cazul unui defectai izolatiei de bază (conturnarea izolatiei din cauza deteriorării acesteia prin lovire, murdăriei depuse în timp, unei vietăti care ajunge în intervalul dintre cele două armături ale unui izolator de pe stâlp) acest conductor ajunge sub tensiune (27,5 kV, 50 Hz) si va fi parcurs de curent. Valoarea efectivă maximă a intensitătii curentului care parcurge conductorul în acest caz este egală cu curentul de scurtcircuit la locul defectului.

Valoarea intensitătii curentului de scurtcircuit la locul defectului se calculează luându-se în considerare tensiunea electromotoare a generatorului echivalent din sistemul electroenergetic national (SEN-123 kV) si impedantele schemelor echivalente ale elementelor de circuit aflate între acest generator si locul scurtcircuitului, în conditiile precizate de [36].

4.2.2. Regimurile electrice de functionare pentru CPPLPICT

4.2.2.1. În regim permanent de functionare continuă si în regimul permanent fortat de functionare conductorul CPPLPICT nu este sub tensiune, dar este parcurs de o parte din curentul de întoarcere de tractiune. Valoarea efectivă a intensitătii curentului de întoarcere prin CPPLPICT se calculează considerându-se distributia curentului de sarcină de functionare continuă în conductoarele LCAcare interactionează electromagnetic.

4.2.2.2. În regim permanent fortat de functionare (cu durata de maximum 10 minute) valoarea efectivă a intensitătii curentului care parcurge conductorul se calculează pe baza sarcinii de tractiune maxime de 10 minute, estimată pentru zona unde se montează CPPLPICT, efectuându-se distributia acesteia în conductoarele LCA care interactionează electromagnetic.

4.2.2.3. În regim de scurtcircuit conductorul CPPLPICT este parcurs de o parte a curentului de scurtcircuit din LCA, determinată prin distributia acestui curent în conductoarele LCA care interactionează electromagnetic.

4.3. Cerinte privind regimul termic al conductorului de protectie principal

4.3.1. Conductorul de protectie principal CPPLP se dimensionează din punct de vedere termic doar pentru functionarea în regim de scurtcircuit; temperatura initială a conductorului este egală cu temperatura mediului ambiant 40°C, durata regimului este reprezentată de timpul maxim necesar deconectării circuitului defect prin protectia de rezervă, iar curentul de scurtcircuit va fi determinat prin calcul. Temperatura finală a conductorului nu trebuie să depăsească temperatura maximă admisă dată de fabricant pentru regimul de scurtcircuit.

4.3.2. Conductorul de protectie principal CPPLPICT se dimensionează din punct de vedere termic pentru curentii care îl parcurg în următoarele regimuri:

- în regim permanent de functionare continuă, la un curent cu valoarea efectivă a intensitătii cel putin egală cu valoarea efectivă a intensitătii componentei curentului permanent de functionare continuă al LCA; temperatura initială a conductorului este egală cu temperatura mediului ambiant (40°C), iar temperatura finală maximă admisă a conductorului este precizată de către fabricant (în mod uzual 70 °C pentru conductoarele alcătuite numai din sârme de aluminiu si 80°C pentru conductoarele-funie alcătuite din sârme de aluminiu si din sârme de otel sau pentru conductoare alcătuite din sârme de cupru);

- în regim permanent fortat de 10 minute, la un curent cu intensitatea cel putin egală cu intensitatea componentei curentului maxim pentru 10 minute al LCA care parcurge conductorul; temperatura initială a conductorului este în mod uzual de 70-80°C (temperatura stabilizată de regim permanent de functionare continuă), temperatura finală maximă admisă a conductorului pentru regimul fortat fiind 100°C;

- în regim de scurtă durată (scurtcircuit), cu durata dată de timpul de deconectare a circuitului defect prin protectia de rezervă tpr, temperatura mediului ambiant fiind 35-40°C, temperatura initială a conductorului fiind egală cu temperatura stabilizată de regim permanent 70-80°C, iar temperatura maximă admisă a conductorului fiind precizată de fabricant. Aportul curentului prin CPPLPICT la curentul de scurtcircuit este determinat prin calculul electric al sistemului multiconductor. în mod uzual temperatura conductorului la sfârsitul regimului de scurtcircuit nu trebuie să depăsească valorile de mai jos:

- 200°C - pentru conductoarele care au în componentă numai sârme de aluminiu;

- 300°C - pentru conductoarele care sunt alcătuite numai din sârme de cupru sau bronz si pentru conductoarele care sunt alcătuite din sârme de aluminiu întărite cu sârme de otel;

- 400°C - pentru conductoarele care sunt alcătuite numai din sârme de otel.

nota 1: Valorile-limită de mai sus pentru temperatura finală a conductorului de protectie principal în cazul regimului de scurtcircuit sunt valabile dacă nu există pericol de explozie sau de incendiu. Dacă există pericol de explozie, limita maximă admisă a temperaturii conductorului de protectie principal este egală cu temperatura minimă de aprindere a amestecurilor explozive din mediul respectiv.

NOTA 2: Valorile maxime admise ale intensitătilor curentilor în regimurile de mai sus sunt date în general în standardele de fabricatie ale conductoarelor sau în standardele internationale.

nota 3: Pentru valori diferite ale temperaturilor initiale si/sau finale ale regimurilor de mai sus se va folosi relatia pentru corectarea valorilor intensitătilor curentilor maxim admisi (anexele B si C).

4.3.3. Sectiunea minimă necesară a conductorului de protectie principal Smin

4.3.3.1. În cazul utilizării conductorului CPPLP, sectiunea minimă necesară se stabileste tinându-se seama de densitatea de curent maximă admisă precizată de fabricant, pentru materialul din care este fabricat conductorul si pentru regimul de defect precizat la pct. 4.2.1.2.

4.3.3.2. În cazul utilizării conductorului CPPLPICT, aceasta se stabileste tinându-se seama de densitatea de curent maximă admisă precizată de fabricant, pentru materialul din care este fabricat conductorul, pentru regimurile de functionare precizate la pct. 4.2.2.

4.3.4. Sectiunea maximă admisă Smax ad pentru conductorul de protectie principal si pentru conductoarele de protectie de ramificatie este precizată în functie de materialul conductorului:

- 400 mm2 pentru conductor rotund sau profile de otel;

- 400 mm2 pentru conductor-funie din sârme de otel;

- 240 mm2 pentru conductor-funie de otel-aluminiu sau aliaje de aluminiu;

- 185 mm2 pentru conductor-funie din sârme de cupru.

4.4. Cerinte privind protectia omului si a instalatiilor în cazul utilizării conductorului de protectie principal

4.4.1. Evaluarea prin calcul a tensiunilor de atingere/accesibile si de pas se va efectua pentru conditiile regimului de scurtă durată, regimului temporar si regimului permanent al instalatiilor fixe de tractiune electrică (pentru definirea acestor regimuri vezi pct. 2.7.2-2.7.4). Valorile acestor tensiuni nu vor depăsi valorile maxime admise de mai jos:

a) 60 V, valoare efectivă, pentru regim permanent (de functionare continuă sau de functionare fortată cu durata >300 s) [16];

b) valorile din tabelele F2.1, F2.2, F2.3 din anexa F la prezentul normativ feroviar, pentru regimurile de scurtă durată si pentru regimurile temporare.

4.4.2. Potentialul sinelor de cale ferată (tensiunea sine de cale ferată - pământ de referintă) se va determina prin calcul. Un astfel de calcul va tine seama de intensitătile maxime ale curentilor de functionare în regim de scurtă durată, regim temporar si regim permanent, care trec prin sinele de cale ferată.

În cazul regimului permanent, calculul va lua în considerare valoarea curentului de regim permanent de functionare fortată (10 minute).

În cazul regimului de scurtă durată, calculul se va efectua tinând-se seama de valoarea intensitătii curentului initial de scurtcircuit definit la pct. 2.7.5.10.

Valorile calculate ale potentialului sinelor de cale ferată, în orice punct al acestora, nu vor depăsi cerintele de la pct. 4.4.1 lit. a) si b), în functie de regimul studiat.

4.4.3. În cazul în care, pentru protectia împotriva atingerii indirecte, se utilizează conductorul de protectie principal tip CPPLP, este necesar ca tensiunile de atingere/accesibile si de pas calculate între părtile conductive accesibile legate la CPPLP si sine să nu depăsească valorile precizate la pct. 4.4.1 lit. b).

4.4.4. Valorile maxime admisibile ale tensiunilor de atingere de calcul în cazul utilizării conductorului CPPLPICT

Pentru conductorul de protectie principal tip CPPLPICT, în regimul permanent de functionare fortată (10 minute) precizat la pct. 4.2.2.2, este necesar ca tensiunile de atingere de calcul între obiectele metalice legate la CPPLPICT si sinele de cale ferată si potentialele sinelor de cale ferată să nu depăsească valoarea de 60 V, precizată în [16].

Pentru regimurile de scurtă durată si pentru regimurile temporare ale CPPLPICT (scurtcircuit LCA- parte conductoare accesibilă legată la acest conductor) tensiunile de atingere de calcul parte conductivă accesibilă protejată - sină de cale ferată si potentialul sinelor de cale ferată depind de timpul maxim de deconectare a circuitului defect si trebuie să fie inferioare valorilor maxime precizate în anexa F la prezentul normativ feroviar.

4.5. Cerinte privind siguranta în functionare pentru conductorul de protectie principal

4.5.1. Indicatorii de fiabilitate ai conductorului de protectie principal sunt stabiliti în functie de natura materialelor din care este fabricat conductorul, considerându-se că el este un produs nereparabil.

4.5.2. Centila de ordin P a duratei de viată

a) Pentru conductor-funie de aluminiu-otel, maximum 5% din echipament se poate defecta în 60 de ani.

b) Pentru conductor-funie de otel, maximum 5% din echipament se poate defecta în 20 de ani.

4.5.3. Rata de defectare R sau fiabilitatea R (t)

a) Pentru conductor-funie de aluminiu-otel:

- λ < 0,083 an-1 pe 100 km, pentru un nivel de încredere >0,8;

- R(t) > 0,999 la t = 1 an si nivel de încredere > 0,8.

b) Pentru conductor-funie de otel:

- λ < 0,25 an-1 pe 100 km, pentru un nivel de încrederea 0,8;

- R(t) > 0,998 la t = 1 an si nivel de încredere > 0,8.

5. Verificarea prin calcul a influentei conductorului de protectie principal asupra circuitului de cale

5.1. Determinarea curentilor în sinele de cale ferată

Datorită pozitiei asimetrice a conductorului de protectie principal fată de sinele de cale ferată (care sunt folosite pentru întoarcerea curentilor de tractiune si de scurtcircuit), este necesar ca în calculele privind regimul electric permanent de functionare, regimul de scurtă durată si regimul temporar să se evalueze distributia curentului în sistemul de conductoare format de conductoarele LCA, sinele de cale ferată si CPP Fiecare dintre conductoarele amintite va fi parcurs de o componentă a curentului de tractiune sau de scurtcircuit, care se va întoarce la STEF prin pământ, circuitele astfel formate fiind cuplate inductiv.

În cazul utilizării CPPLP sau CPPLPICT este necesar să se determine distributia de curenti în sinele de cale ferată pentru toate regimurile.

5.2. Determinarea coeficientului de asimetrie a curentilor în sinele unei căi ferate

Coeficientul de asimetrie de curent în sinele unei căi ferate electrificate echipate cu circuite de cale terminate cu bobine de joantă este determinat prin calcul cu relatia:

 

Ks[%] = | Is1 - Is2| x 100/ | Is1 + Is2 | în care  Is1 si Is2

 

reprezintă valorile complexe efective ale intensitătilor curentilor prin sinele unei căi ferate, determinate prin calcul în regimurile electrice de functionare precizate la pct. 4.2, pentru tipul de conductor de protectie principal, în conditiile cele mai dezavantajoase.

5.3. Limita maximă a coeficientului de asimetrie de curent în sinele unei căi ferate

Valoarea coeficientului de asimetrie de curent în sinele unei căi ferate electrificate, obtinută prin calcul, este necesar să fie sub valoarea maximă precizată la pct. 3.2.5 si se poate verifica prin măsurători pentru un curent prin sină mai mare de 150 A.

6. Lista documentelor de referintă

Aplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformitătii cu cerintele din prezentul normativ feroviar.

6.1. Conductoare - caracteristici fizice si constructive

[1] SR EN 50183: 2002 Conductoare pentru linii electrice aeriene. Sârme de aliaj de aluminiu-magneziu-siliciu.

[2] SR CEI 60104: 1995 Sârme de aliaj de aluminiu-magneziu-siliciu pentru conductoarele liniilor aeriene.

[3] SR CEI 60888: 1994 Sârme de otel zincate pentru conductoare cablate.

[4] SR EN 60889: 2002 (SRCEI 60889:1994+SRCEI 60889:1994/A99:2002) Sârmă de aluminiu trasă la rece în stare de ecruisare tare pentru conductoarele liniilor aeriene.

[5] SR CEI 61089: 1996+A1: 1999 Conductoare pentru linii aeriene cu sârme rotunde cablate în straturi concentrice.

[6] DIN 48204: Aluminium conductors, steel reinforced (Conductoare-funie din aluminiu întărite cu otel).

[7] DIN 48203-11: Aluminium conductors, steel reinforced, technical terms of delivery (Conductoare-funie din aluminiu întărite cu otel, conditii tehnice de livrare).

[8] DIN 48203-5: Wires and stranded conductors of aluminium for lines (Sârme si conductoare-funie din aluminiu pentru linii electrice).

[9] DIN 48201-5: Aluminium stranded conductors (Conductoare-funie din aluminiu).

[10] SREN 50149:2002 Aplicatii feroviare. Instalatii fixe. Tractiune electrică. Fire de contact renurate de cupru si aliaje de cupru.

[11] UIC-799: Caracteristiques des catenaires alimentees en courant alternatif pour Ies lignes parcourues â des vitesses superieures â 200 km/h. (Caracteristicile catenarelor alimentate în curent alternativ pentru linii parcurse la viteze mai mari de 200 km/h).

6.2. Conditii de mediu

[12] SR EN 50125-2: 2003 Aplicatii feroviare. Conditii de mediu pentru echipamente. Partea 2: Instalatii electrice fixe.

[13] SR HD 478.2.1. S1:2002 (STAS CEI 60721-2-1: 1992+STAS CEI 60721-2-1:1992/A99:2002) Clasificarea conditiilor de mediu. Partea 2-1: Conditii de mediu prezente în natură. Temperatură si umiditate.

[14] SR HD 478.2.4. S1:2004 Clasificarea conditiilor de mediu. Partea 2: Conditii de mediu prezente în natură. Radiatie solară si temperatură.

[15] SR EN 50163: 2006/A1:2007 Aplicatii feroviare. Tensiuni de alimentare ale retelelor de tractiune electrică.

6.3. Prevederi de protectie împotriva socurilor electrice

[16] SR EN 50122-1:2002 Aplicatii feroviare. Instalatii fixe. Partea 1: Măsuri de protectie referitoare la securitatea electrică si la legarea la pământ.

[17] STAS 3197-2: 1990 Căi ferate normale. Elemente geometrice.

[18] SR CEI 60050-811:2000, Vocabular electrotehnic international. Capitolul 811: Tractiune electrică.

[19] SR EN 61140: 2002/A1:2007 Protectie împotriva socurilor electrice. Aspecte comune în instalatii si echipamente electrice.

[20] SR CEI 60479-1: 2006 Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice. Partea 1: Aspecte generale.

6.4. Circuite de cale

[21] SR CEI/UIC 60050-821:2005 Vocabular electrotehnic international - Partea 821: Semnalizare si aparate de sigurantă pentru căile ferate.

6.5. Siguranta în functionare

[22] SR EN 50126-1: 2003 Aplicatii feroviare. Specificarea si demonstrarea fiabilitătii, disponibilitătii, mentenantei si sigurantei (FDMS).

 

7. Anexe

 

ANEXA A (informativă) la normativul feroviar

 

Caracteristicile electrice ale conductoarelor-funie utilizate la realizarea conductorului

de protectie principal

 

A.1. Caracteristicile materialelor din care sunt fabricate conductoarele electrice aeriene neizolate tip funie, utilizate pentru conductorul de protectie principal

În calculele de proiectare necesare modelării fenomenelor electrice si verificării regimurilor termice ale conductoarelor electrice aeriene se utilizează caracteristicile electrice si termice ale materialelor din tabelul A.1.

 

Tabelul A.1 Principalele caracteristici fizice ale materialelor din care sunt fabricate conductoarele electrice aeriene neizolate de tip funie

 

Materialul electrotehnic

Densitatea materialului

Coeficientul de variatie

a rezistentei cu temperatura la 20°C

Rezistivitatea electrică la 20°C

Căldura specifică la 20°C

Căldura volumică la 20°C

d[g/cm3]

α20 [°C-1]

ρ20 [Ohm.mm2/m]

Cp0[ws°C-1/g]

d.Cpo [ws°C-1cm3]

Cupru

8,9

0,00405

0,01786

0,389

3,473

Aluminiu

2,7

0,0041

0,028264

0,887

2,395

Otel

7,8

0,00585

0,1-0,15

0,481

3,78

Bronz II

8,9

0,004

0,02773

0,389

3,47

 

NOTA:

Caracteristicile fizice ale materialelor din care se fabrică conductoarele-funie, precizate mai sus, au caracter informativ, valorile acestora putând fi diferite de la fabricant la fabricant, cu respectarea standardelor nationale si internationale în vigoare.

A.2. Caracteristicile conductoarelor electrice funie

În tabelul A.2 sunt precizate, cu caracter informativ, caracteristicile nominale ale conductoarelor-funie care se pot utiliza la realizarea conductorului de protectie principal.

 

NOTĂ:

Valorile intensitătii curentului prin conductor, în regimul permanent de functionare continuă, au fost determinate considerând o viteză a vântului perpendicular pe axa conductorului de 0,6 m/s.

 

Tabelul A.2. Caracteristicile electrice nominale ale conductoarelor-funie care pot fi utilizate la realizarea CPP

 

Tipul conductorului

Diametrul exterior al conductorului

Rezistenta în curent continuu la 20 °C

Coeficientul de variatie

a rezistentei

cu temperatura

la 20°C

Temperatura mediului

ambiant =Temperatura

initială a conductorului

în regim permanent

Temperatura finală

a conductorului în

regimul permanent de

functionare continuă

Intensitatea curentului

în regimul permanent

de functionare continuă

Rezistenta în curent alternativ 50 Hz, la 20°C

Reactanta internă în curent alternativ 50 Hz

de[mm]

Rcc20

[Ω/km]

α20[°C-1]

θic [°C]

θfc [°C]

Ifc

[A]

Rca50

[Ω/km]

Xca50

[Ω/km]

AI-OI 70/12

11,7

0,4044

0,004

35

80

290

0,4044

0,0130

AI-OI 95/15

13,6

0,2994

0,004

35

80

350

0,2994

0,0133

AI-OI

240/40

21,8

0,1163

0,004

35

80

645

0,1163

0,0133

Al 240

20,3

0,1165

0,004

35

70

625

0,1165

0,0157

BZ II 70

10,5

0,4213

0,004

35

70

245

0,4213

0,0157

 

NOTĂ:

Caracteristicile electrice ale conductoarelor-funie precizate mai sus au caracter informativ, valorile acestora putând fi diferite de la fabricant la fabricant, cu respectarea standardelor românesti si internationale în vigoare [1]-[9].

 

ANEXA B (normativă) la normativul feroviar

 

Determinarea intensitătii curentului maxim admisibil în regimul permanent de functionare continuă pentru conditii standard de temperatură a mediului ambiant

si de temperatură finală a conductorului

 

Fiind dată de către fabricant intensitatea curentului prin conductor în regimul de functionare continuă lfC, la temperatura mediului ambiant 8fjC si temperatura finală a conductorului 8ffC, se determină intensitatea curentului maxim admis pentru regimul de functionare continuă lSfC, în conditiile standard de temperatură initială 8sic, respectiv de temperatură finală a conductorului 8sfc, cu relatia de calcul:

 

Isfc= Ifc {(τcv - τsr) (θsfc - θsic)[1 + α 20 (θffc- 20)]/(τcv - τfr)/( θffc- θfic)/ [1 + α 20 (θsfc- 20)]}0,5 [A],

 

unde:

Ifc[A] - intensitatea curentului electric în regim permanent de functionare continuă maxim admisibilă în conditiile date de fabricant (τfr, θffc, θfic);

α 20 [1/°C ] - coeficient de variatie a rezistentei cu temperatura;

τcv [w/°C/cm2] - coeficient de transmisie a căldurii prin convectie, calculat cu relatia:

τcv = 0,009.(pv/de)0,5[w/oC/cm2], în care:

 

p[N/m2] - presiunea atmosferică;

v[m/s] - viteza vântului (care se ia în mod obisnuit 0,6m/s);

de [mm] - diametrul exterior al conductorului;

τsr, τfr [w/°C/cm2] - coeficienti de transmisie a căldurii prin radiatie, calculati pentru acelasi conductor în conditiile standard, respectiv în conditiile date de fabricant, cu relatiile:

τsr =2,8(100+0,6 θsfc). 10-6[w/°C/cm2],

τfr =2,8(100+0,6 θffc). 10-6[w/°C/cm2].

 

ANEXA C (normativă) la normativul feroviar

 

Încălzirea conductorului de protectie principal datorită curentului de scurtcircuit

 

C.1. Determinarea valorii maxime a curentului termic echivalent de scurtă durată care parcurge conductorul de protectie principal C.1.1. Ipoteze de calcul

În cazul scurtcircuitelor care pot să apară între elementele sub tensiune ale LCA si elementele părtilor conductive accesibile (sau elementele circuitului de întoarcere), se iau în considerare următoarele:

a) scurtcircuitele sunt de tip bifazat si sunt considerate îndepărtate fată de generatorul din SEN, schema electrică echivalentă a retelei modelând regimul cel mai defavorabil, în care se obtine curentul de

scurtcircuit bifazat initial maxim, a cărei intensitate se va nota cu I” K2; curentul anterior defectului la locul scurtcircuitului K este considerat nul;

b) se consideră cunoscute: impedanta de scurtcircuit simetric la barele de 110 kV ale STEF, impedanta de scăpări a transformatorului (transformatoarelor) din STEF si impedanta echivalentă a LCA;

c) valoarea efectivă a intensitătii curentului de scurtcircuit bifazat initial I” K2 este egală cu valoarea intensitătii curentului de scurtcircuit bifazat permanent IK2 si este determinată cu formula:

 

I”k2 = Ik2 = 1,1.UN/Zk[A],

 

în care:

UN [V] - este valoarea efectivă a tensiunii nominale a instalatiei unde apare scurtcircuitul;

ZK = Rk+jXk - impedanta complexă echivalentă a buclei de scurtcircuit între generatorul echivalent al SEN si locul defectului, raportată la Un, unde s-au calculat:

 

RK= 2RS + RT + RL [Ohm],

XK=2Xs + XT +XL[Ohm],

 

în care:

Rs, Xs reprezintă rezistenta, respectiv reactanta de scurtcircuit simetric la barele de 110 kV ale STEF; RT, Xt reprezintă rezistenta, respectiv reactanta de scurtcircuit a transformatorului (transformatoarelor) din STEF;

RL, XL reprezintă rezistenta, respectiv reactanta LCA între substatie si locul de defect;

 

NOTĂ:

Valorile pentru Rs, Xs, RT, XT, RL, XL sunt calculate la temperatura de 20°C pentru a se obtine valori maxime ale curentului de scurtcircuit si sunt raportate la tensiunea instalatiei unde a apărut scurtcircuitul.

d) intensitatea curentului de scurtcircuit de soc isoc2 va fi calculată cu relatia:

 

isoc2 = χ.2°0,5.I”k2[A],

 

unde: χ = 1,02 + 0,93.e -3Rk/Xk este factorul de soc;

 

e) pentru dimensionarea conductorului de protectie principal se consideră că durata regimului de scurtcircuit tk este egală cu durata de deconectare a circuitului defect prin protectia de rezervă tpr [s];

f) valoarea efectivă a intensitătii curentului termic echivalent de scurtă durată Iec se calculează folosindu-se următoarele relatii:

 

ζtk i2(t)dt = tk . I2 ec = 2I2K2 (C1 + C2 + C3) [A2 s], din care rezultă:

 

I2ec=2I2 K2(C1 + C2 + C3)/tk[A2],

 

în aceste relatii s-au notat:

C1 = 0,5Tksin2 α . (1-e-2tk/Tk);

C2 = 2 Tksin α. {ωTkcos α - sin α - etk/Tk [sin(ω tk - α) + ω Tk cos(ω tk - α)]}/(1+ ω2Tk2);

C3 = 0,5tk- 0,25ω. [sin(2ωtk-2 α) + sin2 α],

în care: ω[radian/s]= 2rrf, unde f = 50 Hz frecventa retelei de alimentare;

Tk [s_1] = Xk/ ω)/Rk, constanta de timp a circuitului electric serie echivalent care modelează scurtcircuitul;

α [radian] = φ   - φ unghiul de comutatie,

φ = arctg (Xk/Rk)[radian] - unghiul electric al impedantei circuitului electric serie care modelează scurtcircuitul;

ψ [radian] - unghiul de fază al tensiunii generatorului echivalent al sistemului de alimentare: ug (t)=1,1.20,5. UNsin(ω tk+ ψ )[V].

nota 1: Pentru scurtcircuite în acelasi punct K, cu durate tk1 # tk2 , relatia dintre valorile intensitătilor curentului termic echivalent de scurtcircuit este: Iec2 = Iec1 (tk1/tk2)0,5.

nota 2: Pentru scurtcircuite succesive, în acelasi punct K, cu pauze scurte între ele (de exemplu scurtcircuite în instalatiile cu dispozitive R.A.R.), valorile individuale ale curentilor termic echivalenti de scurtă durată se determină cu relatia de la pct. C.1.1 lit. f):

I2ec,i = 2I2K2,i (C1,i + C2,i + C3,i)/tk,i [A2], i = l„.,n,

 

Curentul echivalent termic de scurtă durată rezultant se determină cu relatia:

 

n

 

n

 

Σ

I2ec 1/tk

Σ

tk, iI2ec, I [A2]

i=1

 

i = 1

 

 

 

 

n

 

ζtk i2(t)dt = tk . I2 ec

2

Σ

I2K2,i (C1,i + C2, i + C3, i) [A2 s]

 

 

i=1

 

 

din care rezultă:

 

 

 

n

 

I2ec=

2

Σ

I2K2,i (C1,i + C2, i + C3, i)/tk

 

 

i=1

 

 

unde:

 

 

n

 

tk =

Σ

tk, i[s] - durata totala a scurtcircuitelor

 

i=1

 

 

C.1.2. În cazul CPPLP curentul la locul scurtcircuitului este identic cu curentul care parcurge conductorul, acesta trebuind să fie dimensionat pentru intensitatea IcK2 =Ik2 la durata de trecere tpr, iar curentul termic echivalent de scurtă durată prin conductor lcec = lec (determinat la pct. C1.1).

C.1.3 În cazul CPPLPICT valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit bifazat permanent care parcurge conductorul lck2 se determină ca parte componentă a curentului de scurtcircuit bifazat permanent la locul defectului lk2, prin distributia acestuia în cadrul sistemului de conductoare (cablu purtător, fir de contact, sine de cale ferată, CPPLPICT, pământ de referintă), durata regimului de scurtcircuit fiind dată de timpul necesar deconectării circuitului defect prin protectia de rezervă tK = tpr. În mod similar curentul termic echivalent de scurtă durată prin conductor lcec este parte componentă a curentului termic echivalent de scurtă durată calculat la locul defectului K, notat cu lec.

C.2. Calculul temperaturii conductorului principal de protectie la sfârsitul regimului de scurtcircuit θ max când acesta este parcurs de curentul de scurtă durată termic echivalent I cec, pe durata tk = tpr.

C.2.1. Ipoteze de calcul

În calculele pentru verificarea stabilitătii termice a conductorului de protectie principal se verifică dacă după durata scurtcircuitului tk, considerată cunoscută, temperatura conductorului θmax depăseste temperatura maxim admisibilă în regim de scurtă durată θs, max, prescrisă de standarde sau norme. în acest scop se iau în considerare următoarele:

a) încălzirea conductorului în regim de scurtcircuit este un fenomen adiabatic (fără schimb de căldură cu mediul exterior) datorită duratei foarte scurte a regimului, temperatura conductorului fiind în functie de timp; se consideră că temperatura initială a conductorului pentru acest regim este egală cu temperatura finală a conductorului la functionarea sa în regim permanent θ SfC, iar intensitatea curentului initial are valoarea intensitătii maxime admisibile de regim permanent Isfc precizate de standarde sau norme;

b) se consideră că în timpul fenomenului rezistivitatea materialului din care este realizat conductorul variază liniar cu temperatura acestuia, iar căldura specifică a conductorului este considerată constantă;

c) se consideră că s-a determinat anterior valoarea efectivă a curentului termic echivalent de scurtă durată prin conductorul de protectie principal Icec, conform pct. C. 1.1, C. 1.2 si C. 1.3, care tine seama de variatia curentului instantaneu de scurtcircuit pe durata tk.

Luându-se în considerare ipotezele de mai sus, ecuatia care stabileste bilantul termic al conductorului este:

 

Cp,20 · M · (di/dt) = ρ20/s · (1 +ys+ yP) · [1 + α20(θ - 20)] · i2(t),

 

în care s-au efectuat următoarele notatii:

i(t)[A] - intensitatea curentului de scurtcircuit care parcurge conductorul (valoare instantanee);

cp, 20 [w.s/g/°C] - căldura specifică a materialului la 20°C;

M[g/m] - masa conductorului pe unitate de lungime (în cazul conductoarelor AI-OL se va lua în considerare doar masa aluminiului pe unitate de lungime);

ρ20 [Ohm.mm2/m] - rezistivitatea materialului din care este fabricat conductorul;

s[mm2] - aria sectiunii transversale în conductor;

1+ys+ yp - factor supraunitar care tine seama de efectul SKIN si de efectul de proximitate;

α20 [1/°C] - coeficientul de variatie a rezistentei cu temperatura. Integrarea ecuatiei prin metoda separării variabilelor conduce la solutia:

 

θ max = 20 + (eK2- 1)/α20,

 

în care:

α20 = are semnificatia anterioară;

K2 = tk α20 I2cec /S2/K1 + ln[1 + α20 (θsfc- 20)];

ki =dcP,20/ ρ20/(i+ys+yp);

d[g/cm3] - densitatea materialului conductorului.

 

ANEXA D (normativă) la normativul feroviar

 

Impedantele corpului omenesc

 

D.1. Impedanta internă a corpului omenesc Zj este definită la pct. 2.6.11 din normativul feroviar si depinde de frecventa si valoarea tensiunii de atingere efectivă si de calea de curent prin corp.

D.2. Impedantele pielii corpului omenesc, ZPi1, Zp2, sunt definite la pct. 2.6.12 din normativul feroviar si depind de frecventa si valoarea tensiunii de atingere efective si de suprafata de contact între cei doi electrozi aplicati si pielea corpului.

NOTĂ:

Valorile impedantelor interne si ale impedantelor pielii corpului omenesc au fost determinate experimental, rezultatele măsurătorilor fiind prelucrate statistic [20].

D.3. Impedanta totală a corpului omenesc, ZT, este definită la pct. 2.6.13 din normativul feroviar si este determinată de impedanta internă Zj si de impedantele pielii Zp, 1, Z p,2, folosindu-se relatia:

 

ZT=Zp, 1 + Zi + Zp, 2

 

D.4. În tabelul D.3 sunt precizate valorile statistice ale impedantei totale a corpului omenesc ZT atât pentru calea de curent prin corp mâna stângă - mâna dreaptă, cât si pentru calea de curent mâna stângă - ambele picioare, la diferite valori ale tensiunii de atingere efectivă, la frecventa de 50 Hz si la diferite probabilităti de nedepăsire a valorilor ZT din tabel.

 

Tabelul D.3. - Impedanta totală a corpului omenesc ZT si curentul prin corpul omenesc lB în functie de tensiunea de atingere efectivă între punctele de contact ale corpului UT, la frecventa 50 Hz, pentru căile de curent prin corp: mâna stângă - mâna dreaptă, mâna stângă - ambele picioare

 

 

Tensiune de

atingere efectivă

între punctele de

contact UT [V]

Calea de curent prin corp: mâna stângă - mâna dreaptă sau piciorul stâng - piciorul drept

Calea de curent prin corp: mâna stângă - ambele picioare

ZT5%

(Ohm)

IB5%

[mA]

ZT50%

(Ohm)

IB50%

[mA]

ZT95%

(Ohm)

IB95%

[mA]

ZT5%

(Ohm)

IB5%

[mA]

ZT50%

(Ohm)

IB50%

[mA]

ZT95%

(Ohm)

IB95%

[mA]

25

1750

14,3

3250

7,7

6100

4,1

1312

19,05

2437

10,2

4575

5,5

50

1450

34,5

2625

19

4375

11,4

1087

45,9

1969

25,4

3281

15,2

75

1250

60

2200

34,1

3500

21,4

937

80

1650

45,5

2625

28,6

100

1200

83,3

1875

53,3

3200

31,2

900

111

1406

71,1

2400

41,7

125

1125

111,1

1625

76,9

2875

43,5

843

148

1219

102,5

2156

58

220

1000

220

1350

163

2125

103,5

750

293

1012

217,4

1594

138

700

750

933

1100

636

1550

452

562

1244

825

848,5

1162

602

1000

700

1428

1050

952

1500

667

525

1904

787

1270

1125

889

5000

650

7692

750

6666

850

5882

487

10267

562

8896

637,5

7843

 

nota 1: Impedantele totale ale corpului omenesc pentru calea de curent prin corp mâna stângă - ambele picioare au fost deduse din impedantele totale corespunzătoare căii de curent mâna stângă - mâna dreaptă (considerate drept valori de referintă obtinute experimental), care au fost amplificate cu factorul 0,75 prevăzut în [16].

nota 2: Impedantele totale ale corpului omenesc pentru calea de curent prin corp picior stâng - picior drept au fost considerate egale cu impedantele totale corespunzătoare căii de curent mâna stângă - mâna dreaptă.

Exemplu: Valoarea ZT5% = 1750 Ohm din tabelul D.3 reprezintă valoarea impedantei totale a corpului omenesc la tensiunea de atingere efectivă între punctele de contact ale corpului Ut = 25V,50 Hz, pentru calea de curent prin corp mâna stângă - mâna dreaptă, care nu este depăsită pentru 5% din populatie. Valoarea corespunzătoare a curentului prin corpul omenesc este:

 

IB5%= 25/1750=14,3 mA

 

Valoarea impedantei totale a corpului omenesc pentru calea de curent mâna stângă - ambele picioare, la aceeasi tensiune, este:

 

ZT5%= 0,75x1750=1312 Ohm,

 

iar curentul prin corpul omenesc în acest caz este:

 

IB5%= =25/1312=19 mA.

 

ANEXA E (normativă) la normativul feroviar

 

Efectele trecerii curentului prin corpul omenesc

 

E.1. Fibrilatia ventriculară - este considerată a fi principala cauză a deceselor datorate socurilor electrice. Efectele patofiziologice, cum sunt: contractiile musculare, dificultătile în respiratie, cresterea presiunii sanguine, perturbările în formarea si conducerea impulsurilor în inimă incluzând fibrilatia auriculară si opririle tranzitului cardiac, care pot să apară fără fibrilatie ventriculară, nu sunt considerate letale si în mod obisnuit sunt reversibile [20].

E.2. Zonele curent/timp

În figura E.1 sunt reprezentate grafic zonele curent/timp pentru calea de curent mâna stângă - ambele picioare, zone care au fost determinate experimental si care sunt considerate zone de referintă.

 

 

Figura E.11) - Zonele curent/timp pentru calea de curent mâna stângă - ambele picioare

 

În tabelul E.1 sunt precizate zonele curent/timp, pentru frecvente în domeniul 15—100 Hz, în functie de efectele pe care le are trecerea curentului prin corpul omenesc.

 

Tabelul E.1 - Zonele curent/timp pentru curent alternativ cu frecventa de la 15 Hz la 100 Hz

 

Notatia

zonei curent/

timp

Limitele zonei

Efecte patofiziologice

AC-1

Până la linia „a” (determinată de dreapta lB =0,5 mA)

În mod obisnuit nicio reactie

AC-2

De la linia „a” la linia „b” *

În mod obisnuit niciun efect fiziologic periculos

AC-3

De la linia „b” la curba „c-i”

În mod obisnuit nu este de asteptat un defect organic. Sunt probabile contractii musculare si dificultăti de respiratie pentru durata de trecere a curentului mai mare de 2 s. Perturbatii reversibile în formarea si propagarea impulsurilor în inimă, inclusiv fibrilatie auriculară si oprirea temporară a inimii fără fibrilatie ventriculară, care cresc cu intensitatea curentului si cu timpul de trecere a curentului.

AC-4

Deasupra curbei „c-i”

Cresterea numărului efectelor periculoase patofiziologice cum sunt opriri ale inimii, opriri ale respiratiei, în functie de durata si intensitatea curentului de trecere prin corp. Pot să apară perturbări grave fată de efectele zonei AC3.

AC-4.1

între curbele „c-i” si „c2

Probabilitate a fibrilatiei ventriculare în crestere până la 5%

AC- 4.2

între curbele „c2” si „c3

Probabilitate a fibrilatiei ventriculare în crestere până la 50%

AC- 4.3

Peste curba „c3

Probabilitate a fibrilatiei ventriculare peste 50%

* Pentru durate de trecere a curentului sub 10 ms, limita pentru curentul prin corpul omenesc pentru linia „b” rămâne constantă la o valoare de 200 mA.

 


1) Figura E.1 este reprodusă în facsimil.

 

E.3. Factorul de curent prin inimă, notat cu F permite calculul intensitătilor curentilor lh pentru diverse căi de curent prin corp, altele decât calea mâna stângă - ambele picioare, pentru fiecare existând acelasi pericol de fibrilatie ventriculară. Pentru calea de curent mâna stângă - ambele picioare intensitatea curentului prin corp se consideră drept valoare de referintă lref.

În figura E. 1 intensitatea curentului prin corpul omenesc prin calea de curent mâna stângă - ambele picioare s-a notat cu lB, fiind identică cu intensitatea curentului de referintă lref, corespunzând evident unui factor de curent prin inimă unitar. Curbele c-i, c2, c3 caracterizează probabilistic pericolul de aparitie a fibrilatiei ventriculare în cazul căii de curent mâna stângă - ambele picioare.

În tabelul E.2 sunt precizate valorile factorului de curent prin inimă F pentru diverse căi de curent prin corpul omenesc.

Determinarea curentului lh prin corpul omenesc, pentru una dintre căile de curent din tabel, care are un efect identic asupra inimii cu efectul produs de curentul de referintă lref citit pe curba c-i din figura E.1, se efectuează cu relatia:

 

Ih = Iref/F [A]

unde:

- Iref [A] curentul prin calea de curent mâna stângă - ambele picioare determinat în functie de timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc din figura E.1;

- F factorul de curent prin inimă precizat în tabelul E.2 pentru calea de curent corespunzătoare curentului lh.

 

Tabelul E.2 - Factorul de curent prin inimă F pentru diferite căi de curent prin corpul omenesc

 

Nr. crt.

Calea de curent pentru lh

Factorul de curent prin inimă F

1

mâna stângă - piciorul stâng, piciorul drept sau ambele picioare

1,0

2

ambele mâini - ambele picioare

1,0

3

mâna stângă - mâna dreaptă

0,4

4

mâna dreaptă - piciorul stâng

0,8

5

spate - mâna dreaptă

0,3

6

spate - mâna stângă

0,7

7

piept - mâna dreaptă

1,3

8

piept - mâna stângă

1,5

9

sezut - mâna stângă sau mâna dreaptă sau ambele picioare

0,7

 

Exemplu: Pentru calea curentului prin corp mâna stângă - mâna dreaptă se amplifică valorile (intensitătile) curentului de pe curbele c-i, c2, c3 din figura E.1 cu raportul 1/F, obtinându-se un curent lh de 2,5 ori mai mare decât cel notat cu lref pentru calea de curent mâna stângă - ambele picioare, efectul lui asupra inimii fiind acelasi.

 

ANEXA F (normativă) la normativul feroviar

 

Calculul limitelor tensiunilor de atingere si de pas

 

F1. Limitele tensiunilor de atingere/accesibile si de pas se calculează pentru o anume cale de curent prin corp, conform anexei D din [20], pentru o probabilitate de 0% de producere a fibrilatiei ventriculare, pentru diverse probabilităti de nedepăsire a valorilor impedantei totale a corpului omenesc. Organigrama calculelor este prezentată în figura următoare:

 

Figura F.1.1 - Organigrama calculului privind limita maximă de tensiune de atingere/accesibilă pentru o anume cale de curent prin corp

 

F.2. În tabelele F2.1, F2.2 si F2.3 se precizează valorile limitelor tensiunii între punctele de contact ale corpului omenesc Ud si ale limitelor tensiunii de atingere/accesibile (Ut/Ua) care au fost calculate urmând organigrama din figura F.1.1, pentru următoarele căi de curent:

- mâna stângă - ambele picioare, cu considerarea unei rezistente aditionale RA = 1.000 Ohmi pentru încăltămintea veche si umedă, în cazul regimurilor de scurtă durată;

- mâna stângă - mâna dreaptă, fără considerarea mijloacelor pentru protectia muncii;

- piciorul stâng - piciorul drept, cu considerarea unei rezistente aditionale RA = 4.000 Ohmi corespunzătoare încăltămintei vechi si umede, în cazul regimurilor de scurtă durată.

În figurile F2.1, F2.2 si F2.3 sunt trasate diagramele acestor mărimi, continând atât valorile din tabelele F2.1, F2.2 si F2.3, cât si valorile intermediare obtinute prin interpolare.

 

Tabelul F.2.1. - Limita maximă a tensiunii între punctele de contact ale corpului omenesc si a tensiunii de atingere/accesibilă în functie de durata de trecere a curentului prin corpul omenesc, pentru calea de curent mâna stângă - ambele picioare, la probabilitatea 0% de a se produce fibrilatia ventriculară (curba c1t figura E.1) si la valorile impedantelor totale ale corpului uman ZT5%, ZT50%, ZT95% date în tabelul D.3 din anexa D la normativul feroviar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Durata de

trecere a

curentului prin

corp

t[s]

Curentul

maxim admis

prin corpul

omenesc

lB[mA]

Ic1 = Iref

Limita maximă a tensiunii de atingere/accesibilă (Ut/Ua)

Regimul electric

Pentru ZT, 5%

Pentru ZT, 50%

Pentru ZT, 95%

Uc1 [V]

Ut/Ua [V]

Uc1 [V]

Ut/Ua [V]

Uc1 [V]

Ut/Ua [V]

0,02

500

337

837

440

940

605

1105

Regim de

scurtă

durată cu

RA=1000

Ohmi

0,10

442

306

748

400

842

549

991

0,20

350

253

604

320

670

457

807

0,30

252

198

446

245

497

353

605

0,40

145

123

268

160

305

229

374

0,50

100

91

191

125

225

178

278

0,60

78

73,6

130

105

160

152

208

Regim temporar

0,70

66

65

97

95

130

136

168

0,80

58

59

85

90

110

125

141

0,90

52

56

61

85

90

116

120

1,00

50

53

53

80

80

113

113

3,00

39

44

 

67

 

96

 

5,00

38

43

 

66

 

93

 

5 < t < 300

38

43

 

66

 

93

 

 

Tabelul F.2.2. - Limita maximă a tensiunii între punctele de contact ale corpului omenesc si a tensiunii de atingere/accesibilă în functie de durata de trecere a curentului prin corpul omenesc, pentru calea de curent mâna stângă - mâna dreaptă, fără mijloace de protectia muncii (Ra=0 Ohm), la probabilitatea 0% de a se produce fibrilatia ventriculară (curba c1t figura E.1) si la valorile impedantelor totale ale corpului uman ZT5%, ZT50%, ZT95% date în tabelul D.3 din anexa D la normativul feroviar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Durata de trecere a curentului prin corp t [s]

Curentul maxim admis prin corpul omenesc IB[mA]=2,5 x Iref

Limita maximă a tensiunii de atingere/accesibilă (Ut/Ua))=UCi

Regimul electric

Pentru ZT, 5%

Pentru ZT,50%

Pentru ZT, 95%

Uc1[V]

Uc1[V]

Uc1[V]

0,02

1250

896

1253

1591

Regim de scurtă durată Ra=0

0,10

1105

807

1161

1452

0,20

875

665

928

1222

0,30

630

511

694

949

0,40

362

329

434

589

0,50

250

244

316

440

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Durata de trecere a curentului prin corp t [s]

Curentul maxim admis prin corpul omenesc lB[mA]=2,5xlref

Limita maximă a tensiunii de atingere/accesibilă (U,/Ua)=UCi

Regimul electric

Pentru ZT, 5%

Pentru ZT, 50%

Pentru ZT, 95%

Uc1[V]

Uc1[V]

Uc1[V]

0,60

195

195

256

362

Regim temporar

0,70

165

173

222

317

0,80

145

156

201

287

0,90

130

142

185

263

1,00

125

138

180

255

3,00

97,5

113

149

212

5,00

95

111

146

208

5 < t < 300

95

111

146

208

 

Tabelul F.2.3. - Limita maximă a tensiunii între punctele de contact ale corpului omenesc si a tensiunii de atingere/accesibilă în functie de durata de trecere a curentului prin corpul omenesc, pentru calea de curent piciorul stâng - piciorul drept, la probabilitatea 0% de a se produce fibrilatia ventriculară (curba c1 figura E.1) si la valorile impedantelor totale ale corpului uman ZT5%, ZT50%, ZT95% date în tabelul D.3 din anexa D la normativul feroviar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Durata

de trecere

a curentului

prin corp

t[s]

Curentul maxim admis prin corpul omenesc IB[mA] = 2,5 x Iref

Limita maximă a tensiunii de atingere/accesibilă (Ut/Ua)

Regimul electric

Pentru ZT, 5%

Pentru ZT, 50%

Pentru ZT, 95%

Uc1[V]

Ut/Ua [V]

Uc1[V]

Ut/Ua [V]

Uc1[V]

Ut/Ua [V]

0,02

1250

896

5896

1253

6253

1591

6591

Regim de

scurtă

durată, cu

RA=4000

Ohmi

0,10

1105

807

5227

1161

5581

1452

5872

0,20

875

665

4165

928

4428

1222

4722

0,30

630

511

3031

694

3214

949

3469

0,40

362

329

1781

434

1886

589

2041

0,50

250

244

1244

316

1316

440

1440

0,60

195

195

755

256

816

362

922

Regim temporar

0,70

165

173

493

222

542

317

637

0,80

145

156

316

201

361

287

447

0,90

130

142

182

185

225

263

303

1,00

125

138

138

180

180

255

255

3,00

97,5

113

113

149

149

212

212

5,00

95

111

111

146

146

208

208

5 < t < 300

95

111

111

146

146

208

208

 

F.3. Valorile maxime admisibile ale tensiunilor de atingere/accesibile de calcul, pentru instalatia de protectie care utilizează conductor de protectie principal, se vor calcula conform organigramei din figura F.3.1 si nu vor depăsi limitele tensiunilor de atingere/accesibile si de pas pentru calea de curent considerată, precizate în tabelele F2.1, F2.2 si F2.3.

notă: Pentru valori intermediare ale duratei de trecere a curentului prin corpul omenesc, valorile limitelor maxime ale tensiunilor de atingere/accesibile si ale curentului prin corpul omenesc se vor obtine prin interpolare, pe baza valorilor tabelate, sau din figurile F2.1, F2.2 si F2.3.

 

Figura F.2.1*) Limita maximă a tensiunii între punctele de atingere ale corpului uman Uc1(t) si a tensiunii de atingere/accesibile Ut(t) pentru calea de curent prin corp: mâna stângă - ambele picioare, cu RA = 1000 Ohmi


*) Figura F.2.1 este reprodusă în facsimil.

 

Figura F.2.2*) Limita maximă a tensiunii între punctele de atingere ale corpului uman Uc1(t) si a tensiunii de atingere/accesibile Ut(t) pentru calea de curent prin corp: mâna stângă - mâna dreaptă, cu RA = 0 Ohm

 

Figura F.2.3*) Limita maximă a tensiunii între punctele de atingere ale corpului uman Uc1(t) si a tensiunii de atingere/accesibile Ut(t) pentru calea de curent prin corp: picior stâng - picior drept, cu RA = 4000 Ohmi


*) Figurile F.2.2 si F.2.3 sunt reproduse în facsimil.

 

Figura F.3.1*) Organigrama calculelor privind proiectarea instalatiilor de protectie care utilizează conductor de protectie principal

 

Figura F.3.1 (continuare)

 


*) Figura F.3.1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA G (informativă) la normativul feroviar

 

Exemple de scheme electrice pentru conexiunea CPP la instalatiile IFTE si SCB

 

G.1. - Scheme electrice pentru instalatii care utilizează conductor de protectie principal tip CPPLP

 

Figura G.1.1*) Schemă electrică pentru linie simplă de cale ferată echipată cu circuite de cale bifilare

 

Figura G.1.2*) Schemă electrică pentru linie simplă de cale ferată echipată cu circuite de cale monofilare sau neechipată cu circuite de cale

 

NOTĂ:

În figurile G.1.1 si G.1.2, sinele căii ferate s-au notat cu S1 si S2, iar transformatoarele de putere din STEF cu 1T, respectiv 2T; celelalte abrevieri folosite sunt explicate la pct. 1.6 din textul normativului feroviar.


*) Figurile G.1.1 si G.1.2 sunt reproduse în facsimil.

 

G.2. - Scheme electrice pentru instalatii care utilizează conductor de protectie principal tip CPPLPICT

 

Figura G.2.1*) Schemă electrică pentru linie simplă de cale ferată echipată cu circuite de cale bifilare

 

Figura G.2.2*) Schemă electrică pentru linie simplă de cale ferată echipată cu circuite de cale monofilare sau neechipată cu circuite de cale

 

NOTĂ:

 

În figurile G.2.1 si G.2.2, sinele căii ferate s-au notat cu S1 si S2, iar transformatoarele de putere din STEF cu 1T, respectiv 2T; celelalte abrevieri folosite sunt explicate la pct. 1.6 din textul normativului feroviar.


*) Figurile G.2.1 si G.2.2 sunt reproduse în facsimil.