MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 710         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 20 octombrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

175. - Lege privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

908. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

176. - Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

 

909. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

 

178. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării

 

918. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării

 

181. - Lege privind înfiintarea satului Păcălesti prin reorganizarea comunei Drăgănesti, judetul Bihor

 

922. - Decret pentru promulgarea Legii privind înfiintarea satului Păcălesti prin reorganizarea comunei Drăgănesti, judetul Bihor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 907 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite

 

Decizia nr. 908 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei ele urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea aplicării termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 909 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

Decizia nr. 910 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (i), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie

 

Decizia nr. 911 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea administratiei publice locale nr. 215/200

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.304. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            78. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru aprobarea Ghidului privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare pentru care s-a acordat deja o autorizatie de comercializare si a Procedurii simplificate de obtinere a autorizatiilor de comercializare pentru produse medicinale veterinare

 

            1.249. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Autoritătii Rutiere Române-A.R.R.

 

            2.573/C. - Ordin al ministrului justitiei privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

            5. - Hotărâre privind interpretarea art. 91 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2064 privind statutul alesilor locali

 

            6. - Hotărâre privind interpretarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/20d4 privind Statutul alesilor locali

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16 din 27 februarie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 29 februarie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

EUGEN NICOLICEA

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 175.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 908.

 

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Articolul 2 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 31 august 1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 2. - (1) Persoanele care s-au aflat în situatiile prevăzute la art. 1 lit. a)-d) si g) au dreptul la o indemnizatie lunară de 100 lei pentru fiecare an de deportare, de detentie, de strămutare în alte localităti, de muncă fortată sau de evacuare din locuinta pe care o detineau.

(2) Persoanele care s-au aflat în situatiile prevăzute la art. 1 lit. e) si f) au dreptul la o indemnizatie lunară de 100 lei."

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

EUGEN NICOLICEA

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 176.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 909.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 32 din 1 august 2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării, adoptată în temeiul art. 1 pct. II.2 din Legea nr. 266/2007 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 9 august 2007, cu următoarea modificare:

- Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Modul de reutilizare a componentelor prevăzute la art. 4 se aprobă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, prin dispozitie a directorului general al Companiei Nationale de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A."

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

EUGEN NICOLICEA

PRESEDINTELE SENATULUI,

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 13 octombrie 2008.

Nr. 178.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 918.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind înfiintarea satului Păcălesti prin reorganizarea comunei Drăgănesti, judetul Bihor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se înfiintează satul Păcălesti prin reorganizarea comunei Drăgănesti, judetul Bihor.

(2) În urma reorganizării, comuna Drăgănesti are în componentă satele: Drăgănesti, Belejeni, Grădinari, Livada Beiusului, Mizies, Păcălesti, Păntăsesti, Sebis, Talpe si Tigănestii de Beius.

(3) Resedinta comunei Drăgănesti rămâne în satul Drăgănesti.

Art. 2. -Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 13 octombrie 2008.

Nr. 181.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind înfiintarea satului Păcălesti prin reorganizarea comunei Drăgănesti, judetul Bihor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind înfiintarea satului Păcălesti prin reorganizarea comunei Drăgănesti, judetul Bihor, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 922.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 907

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Fido Dido" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.801/117/2007 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale si de Societatea Comercială „Piata Vitan" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 11.973/3/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.038D/2008 la Dosarul nr. 1.023D/2008, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în acest sens, respectiv Decizia nr. 699/2007.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierea din 4 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.801/117/2007, Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Fido Dido" - S.R.L. din Cluj-Napoca.

Prin încheierea din 7 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 11.973/3/2007, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, exceptie ridicată Societatea Comercială „Piata Vitan" - S.R.L. din_Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că dreptul la un proces echitabil implică faptul că orice persoană care are calitatea de parte într-o procedură jurisdictională, indiferent dacă este în materie civilă sau penală, trebuie să aibă posibilitatea rezonabilă de a-si prezenta opinia în fata tribunalului în conditii care să nu o dezavantajeze fată de celelalte părti ale procesului.

Egalitatea cetătenilor în fata legii presupune si egalitatea de tratament juridic aplicabil părtilor dintr-un proces. Or, prin dispozitiile derogatorii cuprinse în ordonanta criticată, sub aspectul limitării accesului la mai multe grade de jurisdictie, se aduce atingere liberului acces la justitie pentru apărarea unui drept legitim si principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor. Autorii mai arată că „restabilirea egalitătii de tratament juridic dintre părti nu poate avea loc decât prin readucerea procedurii aprobării tacite pe făgasul firesc, acela al dreptului procesual civil, respectiv prin supunerea procedurii de judecată dublului sau triplului grad de jurisdictie".

Mai mult, din analiza dispozitiilor legale criticate se constată că această normă constituie o restrângere a drepturilor procesuale ale reclamantului, persoană fizică sau juridică, fără ca această limitare să îndeplinească conditiile prevăzute în art. 53 alin. (1) din Constitutie.

Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată, deoarece accesul la justitie nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură ca si modalităti de exercitare a drepturilor procedurale. Principiul liberului acces la justitie presupune posibilitate neîngrădită a celor interesati de a utiliza procedurile în formele si în modalitătile instituite de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, îl constituie prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 486/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2003, dispozitii care au următorul continut: „Hotărârile se redactează în termen de 10 zile de la pronuntare si sunt irevocabile."

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 11, 16, art. 21 alin. (1) si (2) si art. 53, precum si dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 2 din Protocolul 7 la Conventie si ale art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitia legală criticată a mai format obiect al controlului de constitutionalitate, prin Decizia nr. 251/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2005, si prin Decizia nr. 480/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 17 octombrie 2005, instanta constitutională respingând exceptia cu un atare obiect.

Cu acele prilejuri, a retinut că „prevederea criticată prin exceptia de neconstitutionalitate, potrivit căreia hotărârile pronuntate de instantele judecătoresti în această materie sunt irevocabile, nu încalcă prevederile Constitutiei sau pe cele ale Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Constitutia nu cuprinde prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, stabilind doar, în art. 129, că acestea se exercită «în conditiile legii»."

Solutia pronuntată de Curtea Constitutională prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au stat la baza acestora îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu se invocă elemente noi, de natură a schimba această jurisprudentă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Fido Dido" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.801/117/2007 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale si de Societatea Comercială „Piata Vitan" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 11.973/3/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 908

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea aplicării termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea aplicării termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente,

exceptie ridicată de llie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 40.166/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 11 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 40.166/2/2006, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea aplicării termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prorogarea aplicării dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, referitoare la înregistrarea sedintelor de judecată, este de natură a împiedica părtile să beneficieze de un proces echitabil, transparent si „nealterat de interesele de castă ale judecătorilor".

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată, justitiabilii beneficiind de suficiente drepturi si garantii procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil si solutionarea acestuia într-un termen rezonabil, cu respectarea principiului egalitătii de tratament.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea aplicării termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, dispozitii potrivit cărora: „Termenul prevăzut la art. III din titlulXVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare, de la care se aplică dispozitiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la înregistrarea sedintelor de judecată, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2009."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (3) si (5), art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20, 21, 52 si 53. De asemenea, sunt invocate si dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si cele ale Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 574/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, Curtea a retinut că „prin prevederile legale criticate s-a prorogat termenul de la care se vor înregistra sedintele de judecată din cauza imposibilitătii de finalizare a procedurilor de achizitionare a echipamentelor audiovideo. Aceasta nu contravine însă prevederilor constitutionale si din actele internationale invocate, deoarece reprezintă o situatie extraordinară ce a trebuit reglementată de urgentă si se referă la o perioadă limitată în timp.

De altfel, potrivit art. 147 din Codul de procedură civilă, «Dezbaterile urmate în sedintă se vor trece în încheierea de sedintă, care va fi semnată de judecători si grefier», asa încât consemnarea activitătii desfăsurate la fiecare termen de judecată se face în încheierea de sedintă, act procedural care oferă instantei de control judiciar posibilitatea de a aprecia asupra desfăsurării în conditii legale a procesului civil si de a verifica legalitatea măsurilor dispuse, asigurându-se în acest mod accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil al persoanelor."

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea aplicării termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 40.166/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 909

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Petrea Daniel în Dosarul nr. 9.713/231/2007 al Judecătoriei Focsani.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta anterioară a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 14 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 9.713/231/2007, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Petrea Daniel.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că, prin modificarea destinatiei firesti a unui imobil, din locuintă într-un spatiu comercial, sunt afectate drepturile celorlalti proprietari din bloc asupra spatiilor proprietate comună. Astfel, în conditiile în care art. 42 din lege prevede doar acordul comitetului executiv si al proprietarilor direct afectati cu care se învecinează pe plan orizontal si vertical spatiul supus schimbării, apare ca evidentă încălcarea drepturilor de proprietate ale celorlalti titulari, drepturi deopotrivă garantate constitutional prin art. 44.

Judecătoria Focsani apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, arătând că schimbarea destinatiei unui spatiu locativ conduce la o limitare a drepturilor tuturor proprietarilor din bloc asupra spatiilor proprietate comună, iar nu doar a celor direct afectati.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, texte de lege care au următorul continut: „Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu altă destinatie decât aceea de locuintă fată de destinatia initială, conform proiectului initial al clădirii cu locuinte, se poate face numai cu avizul comitetului executiv si cu acceptul proprietarilor direct afectati cu care se învecinează, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbării."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1), (2) si (7) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.068/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 8 decembrie 2007, Curtea a retinut că prevederile legale criticate „stabilesc conditiile în care poate fi schimbată destinatia locuintelor, respectiv numai cu avizul comitetului executiv si cu acceptul proprietarilor direct afectati cu care se învecinează. Cu alte cuvinte, în cauză, se pune problema stabilirii limitelor dreptului de proprietate în cazul bunurilor aflate în coproprietate fortată si perpetuă {condominium pro indiviso) în blocurile de locuinte cu mai multe locuinte, în care, potrivit legii, se constituie asociatii de proprietari. Sub acest aspect, Curtea retine că dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie, care consacră garantarea dreptului de proprietate privată, prevăd, în teza a doua, că atât limitele, cât si continutul acestui drept «sunt stabilite de lege». Rezultă, în mod evident, că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate asupra părtilor destinate folosirii în comun de către toti proprietarii dintr-o clădire cu mai multe locuinte sau a dreptului de proprietate asupra spatiului a cărei destinatie se doreste a fi schimbată, se justifică constitutional prin asigurarea posibilitătii efective de administrare, folosire, întretinere si exploatare a imobilului în interesul tuturor proprietarilor de locuinte din acel imobil."

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Petrea Daniel în Dosarul nr. 9.713/231/2007 al Judecătoriei Focsani.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 910

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă – procuror

Mihaela Senia Costinescu - maqistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin.(1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Traian Oprea, George Asan, Dan Popescu si Ioana Dudas în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 28.176/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Traian Oprea, George Asan, Dan Popescu si Ioana Dudas.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că statutul specialistilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, potrivit căruia acestia sunt numiti prin ordinul procurorului-sef si îsi desfăsoară activitatea „sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit" al procurorilor directiei, nu oferă garantii cu privire la independenta, impartialitatea si obiectivitatea activitătii pe care o desfăsoară

În efectuarea constatărilor tehnico-stiintifice care constituie mijloace de probă în procesul penal.

Din perspectiva garantiilor procesuale ale învinuitului referitoare la administrarea acestei probe, autorul exceptiei sustine că dispozitiile criticate nu prevăd dreptul învinuitului de a fi încunostintat despre administrarea acesteia, astfel că nu are posibilitatea să participe nici la formularea obiectivelor constatărilor tehnico-stiintifice dispuse, nici să formuleze obiectiuni la concluziile raportului de constatare. Or, în conditiile în care mijlocul de probă astfel efectuat serveste la fundamentarea acuzării retinute în actul de sesizare a instantei, neacordarea garantiilor procesuale la care s-a făcut referire conduce la o încălcare gravă a principiului egalitătii armelor si a dreptului la un proces echitabil.

Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală apreciază exceptia ca neîntemeiată, arătând că dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 se completează cu dispozitiile legii procesual penale, lege care oferă suficiente garantii atât în favoarea persoanei anchetate, cât si în favoarea apărătorului acesteia.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră exceptia ca fiind neîntemeiată, arătând că împotriva proceselor-verbale si a constatărilor tehnico-stiintifice făcute de alte organe decât cele de urmărire penală sau de instanta de judecată se poate formula contestatie ce se solutionează pe cale administrativă de către organul competent sau de către instanta de judecată independentă si impartială, care apreciază asupra concludentei si utilitătii probei, în conditiile art. 67 din Codul de procedură penală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările si completările ulterioare, texte de lege care au următorul continut: „(1) în cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sunt numiti, prin ordin al procurorului sef al acestei directii, cu avizul ministerelor de resort, specialisti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

(2) Specialistii prevăzuti la alin. (1) au calitatea de functionar public si îsi desfăsoară activitatea sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit al procurorilor din Directia Natională Anticoruptie. Specialistii au drepturile si obligatiile prevăzute de lege pentru functionarii publici, cu exceptiile mentionate în prezenta ordonantă de urgentă. De asemenea, specialistii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 26 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Constatarea tehnico-stiintifică efectuată din dispozitia scrisă a procurorului de specialistii prevăzuti la alin. (1) constituie mijloc de probă, în conditiile legii."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei pentru toti, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 805/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea a retinut că „partea putea să ia cunostintă de existenta constatării tehnico-stiintifice - mijloc de probă efectuat de specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - odată cu prezentarea materialului de urmărire penală, în conditiile art. 250-254 din Codul de procedură penală. Asadar, partea poate formula obiectiuni la raportul de constatare sau poate contesta în fata instantei de judecată, în conditii de contradictorialitate, mijlocul de probă respectiv".

Pe de altă parte, Curtea a constatat că „o reglementare similară cu cea criticată este cuprinsă în art. 112 din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în anumite cazuri, organul de urmărire penală poate folosi cunostintele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatări tehnico-stiintifice, care se efectuează, de regulă, de către specialisti sau tehnicieni care functionează în cadrul ori pe lângă institutia de care apartine organul de urmărire penală, dar care poate fi efectuată si de către specialisti sau tehnicieni care functionează în cadrul altor organe".

De asemenea, Curtea a retinut că „în procesul deliberării judecătorul verifică si evaluează materialul probator si îsi fundamentează solutia pe întregul probatoriu administrat în cauză, prin coroborarea si aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivă la constatările tehnico-stiintifice întocmite de specialistii prevăzuti de textele de lege criticate. Asadar, judecata se desfăsoară de către o instantă independentă si impartială, în conditii de publicitate, oralitate si contradictorialitate, iar judecătorul îsi fundamentează solutia pe întregul probatoriu administrat, verificând, evaluând si coroborând probele, astfel că informatiile continute în constatările tehnico-stiintifice nu pot crea în mod concret riscul unui abuz de procedură. În acest sens, s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 524/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006."

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Traian Oprea, George Asan, Dan Popescu si Ioana Dudas în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 911

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor „art. 38 lit. d) din Legea nr. 215/2001 (actualmente art. 36)", exceptie ridicată de Mihai Radu Popescu în Dosarul nr. 2.202/30/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.202/30/2008, Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 38 lit. d) (actualmente art. 36) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. Exceptia a fost ridicată de Mihai Radu Popescu într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că prin numeroase hotărâri pronuntate de instantele de contencios administrativ ale Tribunalului Timis s-a constatat „ca fiind legală practica Consiliului Local al Municipiului Timisoara" de a emite, în temeiul textului de lege criticat, hotărâri „prin care se constituie taxe si impozite în favoarea unei societăti comerciale". Se consideră că „prin promovarea unei asemenea opinii se creează o practică de încălcare a principiilor constitutionale de egalitate a subiectilor de drept în fata legii". Asadar, se sustine că dispozitiile art. 38 lit. d) din Legea nr. 215/2001 sunt contrare art. 16 din Constitutie „în măsura în care permit autoritătilor administratiei publice locale ca prin acte administrative să impună taxe comerciale în favoarea unor societăti comerciale".

Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În aceste sens, arată că „textul de lege criticat se înscrie în competenta autoritătii publice locale privitor la administrarea domeniului public si privat al municipiului, în virtutea căruia consiliul local poate concesiona bunurile proprietate publică sau privată, text de lege care nu face altceva decât să constate principiile constitutionale pe care se întemeiază întreaga administratie publică locală", „adică, respectivul text de lege nu intră în coliziune cu prevederile art. 16 din Constitutia României".

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră exceptia ca fiind neîntemeiată. Reglementarea prin dispozitiile legale criticate a obligatiei consiliului local de a stabili si a proba, în conditiile legii, impozite si taxe locale nu reprezintă altceva decât consacrarea principiilor constitutionale pe care se întemeiază întreaga administratie publică locală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, „dispozitiile art. 38 lit. d) din Legea nr. 215/2001 (actualmente art. 36)". Intr-adevăr, dispozitiile de lege criticate de autorul exceptiei sunt cuprinse, ca urmare a republicării Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în art. 36 alin. (4) lit. c) din aceasta, care prevede: „(4) în exercitarea atributiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local: [...] c) stabileste si aprobă impozitele si taxele locale, în conditiile legii; [...]"

Sustinerile de neconstitutionalitate ale autorului exceptiei se întemeiază pe prevederile art. 16 din Constitutie, referitoare la „Egalitatea în drepturi".

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

Dispozitiile art. 38 lit. d) din Legea nr. 215/2001, a căror neconstitutionalitate se invocă, sunt cuprinse în art. 36 alin. (4) lit. c) ca urmare a republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Întrucât în actuala redactare se păstrează solutia legislativă de principiu anterioară, prin prezenta decizie, Curtea urmează să se pronunte asupra acestor din urmă dispozitii ale legii.

Analizând sustinerile autorului exceptiei, Curtea constată că nu ne aflăm în prezenta unei exceptii de neconstitutionalitate, în sensul Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, ci în prezenta unei critici formulate în legătură cu opinia instantelor de judecată din Timisoara referitoare la textul de lege criticat. Astfel, se arată că, prin hotărâri ale Tribunalului Timis - Sectia de contencios administrativ, s-a constatat „ca fiind legală practica Consiliului Local al Municipiului Timisoara" de a emite hotărâri „prin care se constituie taxe si impozite în favoarea unei societăti comerciale".

Întrucât prin exceptia ridicată nu sunt formulate critici din care să rezulte contrarietatea dintre art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 215/2001, republicată, si dispozitii sau principii ale Constitutiei, aceasta nu îndeplineste cerintele prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora „Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1) [legi, tratate internationale, regulamentele Parlamentului si ordonantele Guvernului], care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei", si, în consecintă, exceptia urmează a fi respinsă. Pentru aceleasi considerente nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit cărora dispozitiile art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 215/2001 sunt contrare art. 16 din Constitutie „în măsura în care permit autoritătilor administratiei publice locale ca prin acte administrative să impună taxe comerciale în favoarea unor societăti comerciale".

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Mihai Radu Popescu în Dosarul nr. 2.202/30/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 9 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), punctele 22 si 47 vor avea următorul cuprins:

„22. coordonarea aplicării acordurilor internationale la care România este parte în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

47. exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit legii, ca organ al administratiei publice centrale, sub a cărui autoritate directă functionează unităti aflate în subordine sau în coordonare;".

2. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Numărul maxim de posturi este de 188, exclusiv

demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului."

3. La articolul 101, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Organismul intermediar pentru promovarea societătii informationale functionează cu un număr total de 60 de posturi."

4. Anexa nr. 1 „Structura organizatorică a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei" se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Károly Borbély

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 14 octombrie 2008.

Nr. 1.304.

 

ANEXAI)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 744/2003)

 

Nr. maxim de posturi: 188, exclusiv demnitarii

si posturile aferente cabinetului ministrului

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare pentru care s-a acordat deja o autorizatie de comercializare si a Procedurii simplificate de obtinere a autorizatiilor de comercializare pentru produse medicinale veterinare

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 68.141 din 4 august 2008, întocmit de Directia de control si coordonare a activitătii farmaceutice veterinare din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

în temeiul prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare pentru care s-a acordat deja o autorizatie de comercializare, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Procedura simplificată de obtinere a autorizatiilor de comercializare pentru produse medicinale veterinare, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare si directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare

si pentru Siguranta Alimentelor,

Mircea Lucian Chertes

 

Bucuresti, 12 septembrie 2008.

Nr. 78.

 

ANEXA Nr. 1

 

GHID

privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare pentru care s-a acordat deja o autorizatie de comercializare

 

1. Introducere

Prezentul ghid este un document informativ, destinat să ajute autoritătile nationale si operatorii economici implicati în importurile paralele în domeniul produselor medicinale veterinare să înteleagă care sunt principalele repere legale care reglementează acest tip de activitate, asa cum au fost ele definite prin Comunicatul Comisiei Europene din anul 200312.

Ghidul reprezintă o traducere si adaptare a Comunicatului Comisiei privind importurile de produse medicinale pentru care au fost deja acordate autorizatii de comercializare, COM/2003/0839 final. El se referă la aplicatiile practice ale principiului liberei circulatii a bunurilor în domeniul importurilor paralele dintr-un stat membru al Uniunii buropene in Komania de produse medicinale veterinare brevetate3 pentru care a fost deja acordată o autorizatie de comercializare în România4. Se au în vedere în special drepturile si obligatiile părtilor interesate si garantiile la care sunt îndreptătite acestea conform dreptului Comunitar.

Comisia Europeană a publicat pentru prima oară un Comunicat pe tema importurilor paralele în 19825. Acesta a fost actualizat în anul 2003. De la adoptarea Comunicatului Comisiei din 1982, Curtea Europeană de Justitie a dezvoltat semnificativ jurisprudenta în domeniu si a clarificat numeroase aspecte referitoare la cerintele si procedurile privind importurile paralele6, utilizarea drepturilor nationale în domeniul brevetelor7 si la reambalarea, reetichetarea si utilizarea mărcilor nationale8. În acelasi timp, dezvoltările ulterioare de la nivelul dreptului comunitar au avut si continuă să aibă un impact tehnologic si economic considerabil asupra comertului cu produse medicinale veterinare brevetate, iar extinderea este de asteptat să genereze noi provocări.

Urmând Comunicatul Comisiei, bazat pe dezvoltarea jurisprudentei Curtii, prezentul ghid nu abordează aspectele reglementate de alte acte normative comunitare sau nationale, cum sunt cele referitoare la autorizarea pentru prima dată a unui produs medicinal veterinar9, concurenta sau aspecte abordate în Comunicatul Comisiei din anul 1998 referitor la Piata unică a produselor farmaceutice10, cu exceptia cazului în care asemenea probleme au fost abordate de Curtea Europeană în jurisprudenta referitoare la importurile paralele. Se face referire în mod specific la deciziile mai recente, care clarifică conditiile în care reambalarea produsului medicinal importat paralel este obiectiv necesară, astfel încât să obtină accesul în România.

Desi termenul „import" si-a pierdut cea mai mare parte a relevantei datorită dezvoltării Pietei interne, iar terminologia actuală este „comert intracomunitar", din ratiuni practice, în prezentul ghid se utilizează totusi termenul „import", asa cum se procedează si în Comunicatul Comisiei.

2. Importuri paralele si libera circulatie a bunurilor

Importul paralel al unui produs medicinal veterinar reprezintă o formă licită de comert în cadrul Pietei interne, în temeiul art. 28 din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene si sub rezerva derogărilor prevăzute de art. 30 din acelasi tratat.

Comertul paralel este o formă licită de comert cu mărfuri între statele membre ale Uniunii Europene. Este cunoscut sub numele de „paralel" în măsura în care are loc în afara si - în majoritatea cazurilor - în paralel cu reteaua de distributie pe care fabricantii sau furnizorii originari au stabilit-o pentru produsele lor într-un stat membru si se referă la produse medicinale veterinare care sunt similare în toate privintele cu cele comercializate de retelele de distributie ale fabricantilor sau furnizorilor originari.

Comertul paralel se bazează pe principiul liberei circulatii a bunurilor în cadrul Pietei interne (art. 28-30 din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene). În sectorul farmaceutic, el beneficiază de divergenta în domeniul preturilor, întrucât statele membre stabilesc sau, prin alte mijloace, controlează pretul produselor medicinale vândute în pietele respective11. Curtea Europeană de Justitie a confirmat în mod repetat că produsele medicinale nu sunt exceptate de la regulile Pietei interne12 si a condamnat măsurile luate de statele membre, care restrâng fără o justificare adecvată importurile paralele ale produselor medicinale. Curtea a decis că anumite măsuri luate de statele membre13 care restrâng importurile paralele pot fi justificate pe temeiuri de protectie a proprietătii industriale si comerciale si de protectie a vietii si sănătătii omului si animalelor, conform art. 30 din Tratatului de instituire a Comunitătii Europene.

3. Protectia vietii si sănătătii omului si animalelor - autorizatii de comercializare

Un produs medicinal veterinar poate fi importat paralel pe baza unei autorizatii eliberate conform unei proceduri „simplificate", în cadrul căreia solicitantul trebuie să furnizeze mai putine informatii decât sunt necesare pentru o cerere de autorizare de comercializare.

În general, un produs medicinal veterinar nu poate fi pus pe piata unui stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în România, fără o autorizatie de comercializare, al cărei scop primordial este acela de a proteja sănătatea omului si animalelor. Autorizatiile de comercializare sunt acordate fie la nivel national, fie la nivel comunitar14.

Totusi, conform jurisprudentei Curtii Europene de Justitie15, aceste reguli sunt supuse unor exceptii care derivă din normele Tratatului de instituire a Comunitătii Europene referitoare la libera circulatie a bunurilor. Autoritătile nationale nu pot obstructiona importurile paralele prin pretinderea de la importatorii paraleli a acelorasi cerinte ca si cele care sunt aplicabile întreprinderilor care solicită pentru prima dată o autorizatie de comercializare pentru un produs medicinal veterinar16, cu conditia ca o exceptie de acest fel la regulile aplicabile în mod normal autorizatiilor de comercializare pentru produse medicinale veterinare să nu submineze protectia sănătătii omului si animalelor.

În particular, când informatiile necesare pentru protejarea sănătătii omului si animalelor sunt deja la dispozitia Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, ca rezultat al primei puneri pe piată a unui produs medicinal veterinar în România, produsul medicinal veterinar respectiv importat paralel face obiectul unei autorizatii17 acordate pe baza unei proceduri simplificate în mod proportional18, cu conditia ca:

a) produsului medicinal veterinar importat să i se fi acordat o autorizatie de comercializare în statul membru de export;

b) produsul medicinal veterinar importat să fie în suficientă măsură similar cu un produs medicinal veterinar care a primit deja o autorizatie de comercializare în România, chiar dacă există diferente cu privire la excipienti19.

Curtea Europeană de Justitie a clarificat problema similaritătii, decizând că cele două produse medicinale veterinare nu trebuie să fie identice în toate privintele, dar trebuie să fi fost cel putin fabricate conform aceleiasi formule, utilizându-se acelasi ingredient activ, si să aibă aceleasi efecte terapeutice20.

Faptul că un produs medicinal veterinar suficient de similar pentru importul paralel a avut o autorizatie de comercializare în România nu implică neapărat că această autorizatie de punere pe piată, „de referintă", trebuie să fie încă validă la momentul importului paralel. În mod particular, Curtea Europeană de Justitie a decis că importul paralel al unui produs medicinal veterinar este încă posibil, chiar si când autorizatia de comercializare „de referintă" a fost retrasă si că autorizatia pentru importuri paralele nu poate fi revocată decât dacă o asemenea măsură este justificată de ratiuni legate de protectia sănătătii publice, conform prevederilor art. 30 din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene21. Se poate în mod rezonabil presupune că aceleasi principii se aplică si când autorizatia de comercializare a unui produs medicinal veterinar este încă validă în statul membru de export, dar este lăsată să expire22 în România pentru a putea fi comercializată o nouă versiune.

Problema se pune atunci când o autorizatie de comercializare „de referintă" este retrasă în România pentru alte ratiuni decât protectia sănătătii publice si produsul medicinal veterinar importat continuă să fie comercializat în mod licit în statul membru de export, pe baza autorizatiei de comercializare emise în acel stat. Acesta este cazul când, de exemplu, în România este comercializată o versiune nouă a produsului medicinal veterinar, în vreme ce vechea versiune continuă să fie importată dintr-un alt stat membru.

Curtea Europeană de Justitie a decis23 că retragerea unei asemenea autorizatii de comercializare nu înseamnă în sine că sunt puse sub semnul întrebării calitatea, eficacitatea si siguranta vechii versiuni. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar trebuie să adopte măsurile necesare în scopul verificării calitătii, eficacitătii si sigurantei vechii versiuni a produsului medicinal veterinar, dar acest obiectiv trebuie să fie atins prin măsuri care să aibă un efect mai putin restrictiv asupra importului de produse medicinale veterinare decât încetarea automată a validitătii autorizatiei de import paralel. O cale posibilă pentru atingerea unui asemenea obiectiv este cooperarea cu autoritătile nationale ale celorlalte state membre prin accesul la documentele si datele prezentate de fabricant sau de alte companii din acelasi grup, referitoare la vechea versiune din statele membre în care acea versiune încă se află pe piată pe baza autorizatiei de comercializare încă în vigoare24.

Când un produs medicinal veterinar a fost autorizat la nivel comunitar25, autorizatia de comercializare este valabilă în toată Comunitatea. Produsele medicinale veterinare autorizate centralizat distribuite în paralel sunt identice26 cu cele distribuite de fabricant si sunt acoperite de aceeasi autorizatie. Distribuitorul paralel poate de aceea, conform dreptului farmaceutic comunitar, să pună pe piată produsul medicinal si să îl distribuie în paralel. Poate să facă acest lucru chiar si în situatia în care detinătorul autorizatiei de comercializare, dintr-un motiv sau altul, nu a pus încă produsul respectiv pe o piată natională dată.

4. Protectia si epuizarea drepturilor de proprietate comercială si industrială

Proprietarul unui drept de proprietate industrială si comercială protejat de legislatia statelor membre nu se poate baza pe această legislatie pentru a se opune importului unui produs medicinal veterinar care a fost în mod legal pus pe piata altui stat membru sau cu consimtământul titularului acelui drept.

Produsele medicinale veterinare sunt în general acoperite de drepturi de proprietate industrială si comercială, si anume brevete si mărci, care sunt în esentă nationale ca natură27. Ele pot fi invocate înaintea autoritătilor nationale si a instantelor nationale pentru a preveni vânzarea pe piata natională a produselor medicinale veterinare care încalcă aceste drepturi.

Existenta drepturilor de proprietate industrială si comercială nu este afectată de Tratatul de instituire a Comunitătii Europene, exercitiul lor poate totusi să fie afectat atunci când vine în contradictie cu scopul esential al Tratatului, care este acela de a uni pietele nationale într-o piată unică. Curtea Europeană de Justitie a decis28 că derogarea de la libera circulatie a bunurilor, justificată pe temeiuri de protectie a proprietătii industriale si comerciale, este admisibilă numai când este justificată de scopul protejării unor drepturi care fac obiectul specific al proprietătii29.

Această regulă este cunoscută ca principiul epuizării drepturilor de proprietate industrială si comercială30. Conform acestui principiu, titularul unui drept de proprietate industrială sau comercială protejat de legislatia unui stat membru nu se poate baza pe această legislatie pentru a se opune importului unui produs medicinal veterinar care a fost în mod legal pus pe piata altui stat membru de către sau cu consimtământul titularului acelui drept. Dreptul este considerat a se fi epuizat odată ce produsul medicinal veterinar a fost pus pe piată undeva în Comunitatea Europeană.

Un drept de proprietate industrială se va epuiza chiar si în cazul unui produs medicinal veterinar pe care titularul dreptului de proprietate industrială îl comercializează mai întâi într-un stat membru în care există protectia, apoi îl comercializează într-un alt stat membru unde nu există o asemenea protectie: titularul dreptului nu poate împiedica importul paralel al medicamentului din acest ultim stat membru în cel dintâi31.

O exceptie importantă, fie ea si temporară, de la această regulă, a apărut în cursul discutiilor referitoare la initiativa G1032 în domeniul produselor medicinale, odată cu aderarea noilor state membre în anul 2004 si, în special, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungară, Republica Polonă, Republica Slovenia si Republica Slovacă33. Tratatul de aderare prevede34 un mecanism specific prin care importurile paralele în noile state membre mai sus mentionate sunt împiedicate până când brevetul sau protectia suplimentară a produsului medicinal în cauză expiră în aceste state membre35. Tratatul de aderare a României si Bulgariei contine dispozitii asemănătoare36 si, prin urmare, importurile paralele pot fi împiedicate până la expirarea în România a brevetului sau a protectiei suplimentare a produsului medicinal veterinar în cauză.

5. Protectia mărcilor si reambalarea

Titularul unei mărci nu poate utiliza dreptul său referitor la marcă pentru a împiedica reambalarea, atunci când:

1. utilizarea dreptului referitor la marcă de către titular va contribui la partajarea artificială a pietelor între statele membre;

2. reambalarea nu afectează nefavorabil conditia initială a produsului medicinal veterinar;

3. se declară pe noul ambalaj de către cine a fost fabricat si reambalat produsul medicinal veterinar;

4. prezentarea produsului medicinal veterinar reambalat nu este de asa natură încât să fie susceptibilă de a dăuna reputatiei mărcii si titularului ei; si

5. titularul mărcii primeste o notificare prealabilă înainte ca produsul medicinal veterinar reambalat să fie pus în vânzare.

În anumite circumstante37, reambalarea produsului medicinal veterinar si reaplicarea mărcii sau înlocuirea ei cu o marcă diferită utilizată pentru acelasi produs medicinal veterinar în România pot fi necesare pentru a permite produsului medicinal veterinar importat paralel să fie comercializat în România. Problema respectivă a fost abordată de Curtea Europeană de Justitie si s-a identificat un număr de conditii cu privire la necesitatea si întinderea modificărilor aduse ambalajului original.

Conform art. 7 alin. (2) din Directiva 89/10438, principiul epuizării drepturilor conferite de o marcă nu se aplică atunci când titularul unei mărci are motive legitime pentru a se opune comercializării în continuare a bunurilor, în special atunci când starea bunurilor este modificată sau afectată după ce au fost puse pe piată. Curtea Europeană de Justitie a acceptat că art. 7 al directivei reglementează în mod cuprinzător chestiunea epuizării drepturilor conferite de marcă pentru produsele comercializate în Comunitatea Europeană, notând totusi că, asemenea oricărei legislatii secundare, directiva trebuie să fie interpretată în lumina normelor Tratatului de instituire a Comunitătii Europene referitoare la libera circulatie a bunurilor si, în special, art. 3039. Aceasta se explică prin faptul că o directivă nu poate justifica obstacole în calea comertului intracomunitar decât în cadrul limitelor stabilite de normele Tratatului^.

S-a mentionat deja că derogarea de la principiul liberei circulatii a bunurilor, bazată pe temeiurile protectiei proprietătii industriale si comerciale41 este admisibilă numai când este justificată în scopul protejării unor drepturi care constituie obiectul proprietătii. Curtea Europeană de Justitie a decis că obiectul specific al unei mărci este în particular acela de a garanta titularului că are dreptul exclusiv de a utiliza acea marcă în scopul punerii produsului pe piată pentru prima dată si de a-l proteja astfel împotriva concurentilor care ar dori să se folosească de avantajul statutului si reputatiei mărcii, vânzând produsele care o poartă ilegal42. În consecintă, functia esentială a mărcii este de a garanta consumatorului identitatea originii produsului, permitându-i să îl deosebească fără niciun risc de confuzie de produsele cu o origine diferită; este, de asemenea, de a asigura consumatorul că produsul nu a fost supus interferentei din partea unei terte persoane fără autorizarea cuvenită a titularului mărcii într-un fel în care să afecteze conditia initială a produsului43.

Titularul mărcii pentru un produs medicinal veterinar nu poate utiliza dreptul său de marcă pentru a împiedica reambalarea, atunci când:

a) utilizarea dreptului de marcă de către titular, având în vedere sistemul de marketing pe care l-a dezvoltat, va contribui la partajarea artificială a pietelor între statele membre;

b) reambalarea nu poate afecta nefavorabil conditia initială a produsului medicinal veterinar;

c) se declară pe noul ambalaj de către cine a fost reambalat si fabricat produsul medicinal veterinar;

d) prezentarea produsului medicinal veterinar reambalat nu este de asa natură încât să fie susceptibilă de a dăuna reputatiei mărcii si titularului ei; si

e) titularul mărcii primeste o notificare prealabilă înainte ca produsul medicinal veterinar reambalat să fie pus în vânzare44.

Pe de altă parte, Curtea Europeană de Justitie a decis că cerinta necesitătii nu va fi satisfăcută dacă importatorul paralel doreste să reambaleze produsul medicinal veterinar si să reataseze sau să înlocuiască marca numai cu scopul de a-si asigura un avantaj comercial. În acest caz, titularul mărcii poate să îsi utilizeze în mod legal dreptul său de a împiedica actiunile mai sus mentionate.

Dacă reambalarea este obiectiv necesară conform conditiilor explicate mai jos, trebuie, în orice caz, să fie evaluate pe baza circumstantelor care prevalează la momentul comercializării produsului medicinal veterinar în România.

5.1. Partajarea artificială a pietei

Se referă la cazul când titularul mărcii a pus un produs medicinal veterinar identic pe piata mai multor state membre în diferite forme de ambalare si/sau sub o marcă diferită45, dar mărimea ambalajului comercializat în statul membru de export nu poate fi comercializată în statul membru de destinatie din diferite motive46. Curtea Europeană de Justitie a mai decis că si atunci când una dintre mărimile ambalajului produsului medicinal veterinar comercializat în statul membru de destinatie este comercializată si în statul membru de export nu se justifică suficient concluzia că reambalarea nu este necesară. Partajarea pietelor va exista chiar si dacă importatorul ar putea să vândă produsul medicinal veterinar numai într-o parte a pietei lui.

Trebuie mentionat că, în toate împrejurările, reambalarea este permisă numai dacă este necesară. Dacă, de exemplu, produsul medicinal veterinar importat poate avea acces efectiv pe piata României prin simpla atasare de noi etichete la ambalajul original sau prin adăugarea de noi informatii si instructiuni pentru utilizator, atunci titularul mărcii se poate opune reambalării în măsura în care acest lucru nu este obiectiv necesar.

Curtea a clarificat termenul „acces efectiv", decizând47 că poate exista pe o piată sau o parte substantială a ei, o asemenea rezistentă puternică de la o proportie semnificativă de consumatori fată de medicamentele reetichetate, încât trebuie decis că aceasta reprezintă un obstacol în calea accesului efectiv pe piată. De aceea, în aceste circumstante, titularul mărcii nu se poate opune reambalării48.

5.2. Efecte adverse asupra conditiei initiale a produsului medicinal veterinar

Conceptul de efecte adverse asupra conditiei initiale a produsului medicinal veterinar se referă la conditia produsului medicinal veterinar în interiorul ambalajului. Se acceptă că nu este afectată în mod nefavorabil conditia produsului medicinal veterinar, atunci când:

a) reambalarea afectează numai ambalajul secundar, lăsând ambalajul primar intact; sau

b) reambalarea este efectuată sub supravegherea unei autorităti publice pentru a se asigura că produsul medicinal veterinar rămâne intact.

Din jurisprudenta Curtii Europene de Justitie rezultă că simpla îndepărtare a blisterelor, sticlelor, flacoanelor, fiolelor sau inhalatoarelor din ambalajul lor original si replasarea lor într-un nou ambalaj secundar nu poate afecta conditia initială a produsului medicinal veterinar în interiorul ambalajului. Acelasi principiu se aplică si operatiilor care constau în atasarea de etichete autocolante la sticle, flacoane, fiole sau inhalatoare, adăugarea la ambalaj de noi informatii sau instructiuni pentru utilizatori în limba română sau inserarea unui articol suplimentar, cum ar fi un spray, dintr-o altă sursă decât titularul mărcii.

Pe de altă parte, Curtea Europeană de Justitie a recunoscut faptul că starea initială a produsului medicinal veterinar în interiorul ambalajului ar putea fi indirect afectată atunci când, de exemplu:

a) ambalajul secundar sau primar al produsului medicinal veterinar reambalat sau un set nou de informatii sau instructiuni pentru utilizator omite anumite informatii importante sau oferă informatii inexacte cu privire la natura, compozitia, efectul, utilizarea sau depozitarea produsului medicinal veterinar; sau

b) un articol suplimentar inserat în ambalaj de către importator si destinat ingestiei si administrării produsului medicinal veterinar nu respectă metoda de utilizare si dozele preconizate de fabricant.

5.3. Indicatii cu privire la cine a fabricat si reambalat produsul medicinal veterinar

Trebuie să fie prezentată în mod clar o indicatie pe ambalajul secundar cu privire la cine a reambalat produsul medicinal veterinar. Această indicatie trebuie să fie tipărită astfel încât să poată fi înteleasă de o persoană cu vederea normală, exercitând un grad normal de atentie. Atunci când importatorul paralel a adăugat la ambalaj un articol suplimentar dintr-o altă sursă decât titularul mărcii, el trebuie să ofere asigurarea că originea articolului suplimentar este clar indicată într-o astfel de modalitate încât să evite orice impresie că titularul mărcii este răspunzător pentru el.

Totusi, nu este necesar să se pretindă efectuarea unei mentiuni exprese suplimentare pe ambalaj, conform căreia reambalarea a fost efectuată fără autorizarea titularului mărcii, întrucât o asemenea declaratie ar putea da impresia gresită că produsul medicinal veterinar reambalat nu este complet licit.

5.4. Prezentarea produsului medicinal veterinar reambalat

Curtea Europeană de Justitie a recunoscut că si atunci când persoana care a efectuat reambalarea este indicată pe ambalajul produsului medicinal veterinar rămâne încă posibilitatea ca reputatia mărcii si astfel a titularului ei să poată suferi totusi din cauza prezentării inadecvate a produsului medicinal veterinar reambalat. Într-un asemenea caz, titularul mărcii are un interes legitim, legat de obiectul specific al dreptului de marcă, de a se putea opune comercializării produsului medicinal veterinar. La evaluarea produsului medicinal veterinar reambalat trebuie să se tină seama de natura produsului medicinal veterinar si a pietei pentru care este destinat49.

5.5. Notificarea prealabilă a titularului mărcii

Titularul mărcii trebuie să fie notificat în prealabil cu privire la punerea în vânzare a produsului medicinal veterinar reambalat. Titularul poate de asemenea să îi ceară importatorului să îi furnizeze un specimen din produsul medicinal veterinar reambalat înainte de punerea în vânzare a acestuia, pentru a-i permite să verifice faptul că reambalarea nu este efectuată într-un asemenea mod încât, direct sau indirect, să afecteze conditia initială a produsului medicinal veterinar si că nu pare probabil ca prezentarea produsului medicinal veterinar după reambalare să dăuneze reputatiei mărcii50. Dacă importatorul paralel51 nu satisface această cerintă, titularul mărcii se poate opune comercializării produsului medicinal veterinar reambalat.

Totusi, ambele părti trebuie să facă eforturi sincere de a respecta fiecare interesele legitime ale celuilalt. În consecintă, este de asteptat ca titularului să îi fie dat un termen rezonabil în care să examineze produsul medicinal veterinar înainte de a reactiona la o notificare, în timp ce trebuie acordată consideratie si interesului importatorului paralel de a trece mai departe la vânzarea produsului medicinal veterinar cât mai curând posibil după obtinerea autorizatiei necesare de la autoritatea competentă. În Speta Boehringer52, Curtea Europeană de Justitie a sugerat că un termen de 15 zile lucrătoare pare probabil să constituie un asemenea termen rezonabil, atunci când importatorul paralel a ales să îl notifice pe titularul mărcii furnizându-i simultan si o mostră din produsul medicinal veterinar reambalat. Curtea a adăugat că această perioadă fiind purexemplificativă, rămâne deschisă posibilitatea importatorului paralel să permită un termen mai scurt si titularului mărcii să solicite un termen mai lung pentru a reactiona decât cel lăsat de importatorul paralel.

Trebuie remarcat că în ceea ce priveste importurile paralele de produse medicinale veterinare acoperite de exceptia prevăzută în Tratatul de aderare, regula este că importatorul paralel trebuie să facă o notificare prealabilă de o lună53.

5.6. Autorizarea la nivel comunitar

Când un medicament a fost autorizat la nivel comunitar54, autorizatia acordată de Comisie (decizia Comisiei) se referă la ambalajul specific prevăzut pentru produsul medicinal veterinar respectiv în cererea de autorizare de comercializare. Autorizatia precizează mărimile de ambalaj si ambalajul primar care trebuie să fie utilizat pentru produsul medicinal veterinar, precum si informatiile care trebuie să fie incluse pe ambalajul primar sau secundar55. Curtea Europeană de Justitie a decis că cerintele detaliate si specifice privind ambalarea, care sunt destinate să prevină inducerea în eroare a consumatorilor si astfel să protejeze sănătatea publică, exclud lipirea si reetichetarea ambalajelor acelui produs medicinal veterinar56. Curtea Europeană de Justitie a adăugat, totusi, că poate fi posibilă crearea unui nou ambalaj dacă reambalarea este obiectiv necesară57, astfel încât produsul medicinal veterinar importat să poată obtine un acces efectiv pe piata unui stat membru.

Desi nu este necesară nicio altă autorizatie suplimentară, Comunitatea (în practică Agentia Europeană a Medicamentului - EMEA) si autoritătile nationale ale statelor membre în care produsul medicinal veterinar va fi distribuit în paralel vor fi informate că o asemenea distributie paralelă va avea loc, pentru a putea permite EMEA să verifice conformitatea cu termenii autorizatiei comunitare de comercializare si autoritătilor nationale să monitorizeze piata privind identificarea seriilor si farmacovigilenta si să efectueze supravegherea post-autorizare58.

6. Concluzii

De la adoptarea în 1982 a Comunicatului Comisiei, Curtea Europeană de Justitie a abordat un mare număr de probleme referitoare la importurile paralele ale produselor medicinale veterinare si a confirmat faptul că un produs medicinal veterinar importat paralel este supus unei autorizatii acordate pe baza unei proceduri simplificate atunci când informatiile necesare pentru protejarea sănătătii publice sunt deja disponibile pentru autoritătile statului membru de destinatie. Acesta este cazul când produsul medicinal veterinar în cauză a primit deja o autorizatie de comercializare în statul membru de export si este suficient de similar cu un produs medicinal veterinar care a primit deja o autorizatie de comercializare în România. În consecintă, potrivit jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, atunci când autorizatia de comercializare din România a fost retrasă pentru alte ratiuni decât protectia sănătătii publice, aceasta nu afectează validitatea autorizatiei de import paralel.

O altă dezvoltare care a contribuit semnificativ la certitudinea juridică si astfel la functionarea fără dificultăti a pietei interne este seria de decizii ale Curtii Europene de Justitie referitoare la reambalarea unui produs medicinal veterinar importat paralel. Curtea Europeană de Justitie a clarificat faptul că protectia dreptului de marcă nu este nelimitată, observând în particular faptul că ea nu poate contribui la partajarea artificială a pietei interne. De aceea, importatorul paralel poate reambala un produs medicinal veterinar brevetat si poate reatasa marca sau chiar o poate înlocui cu marca utilizată în România, cu conditia ca reambalarea să nu afecteze nefavorabil conditia initială a produsului medicinal veterinar sau reputatia mărcii si a titularului ei. Alte conditii confirmate de Curtea Europeană de Justitie sunt ca pe noul ambalaj să mentioneze de către cine a fost reambalat produsul medicinal veterinar si, de asemenea, ca titularul mărcii să primească o notificare înainte de punerea în vânzare a produsului medicinal veterinar reambalat.

Totusi, nu orice problemă referitoare la importurile paralele a fost abordată de Curtea Europeană de Justitie. Pe măsură ce piata internă se dezvoltă, noi întrebări continuă să apară, iar răspunsurile vechi necesită clarificări suplimentare. În timp ce toate părtile îsi urmăresc interesele legitime în cadrul pietei comune, respectul pentru ceea ce s-a realizat deja si strânsa cooperare între institutiile comunitare, autoritătile nationale si operatorii economici continuă să furnizeze o bază solidă pentru solutionarea tuturor problemelor încă nerezolvate.


1 Commission Communication on Parallel Imports of Proprietary Medicinal Products for which Marketing Authorisations Have Already Been Granted. COM/2003/0839 final.

2 De la cea mai recentă versiune a Comunicatului Comisiei (din anul 2003) legislatia comunitară a suferit transformări semnificative, iar jurisprudenta Curtii Europene a continuat să evolueze. Pentru o cât mai corectă interpretare a prezentului ghid, se recomandă celor interesati să consulte si jurisprudenta Curtii Europene în materie.

3 Un produs medicinal brevetat (proprietary medicinal product) este un medicament finit pus pe piată sub un nume special si într-un ambalaj special.

4 Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar gestionează importurile paralele pentru produsele medicinale veterinare autorizate în România prin procedură natională sau descentralizată/de recunoastere mutuală. Importul paralel al produselor medicinale veterinare autorizate centralizat este gestionat de Agentia Europeană a Medicamentului (EMEA).

5 OJC 115 of 6.5.1982, p. 5.

6 Spetele 247/81 Commission v Germany (1984) ECR 1111, C-201/94 Smith & Nephew (1996) ECR 1-5819, C-94/98 Rhone-Poulenc (1999) ECR I-8789, C-172/00 Ferring (2002) ECR 1-6891.

7 Speta 434/85 Allen & Hansburys (1988) ECR 1245, C-191/90 Generics (1992) ECR 5335, spetele conexate C-267 and 268/95 Merck v Primecrown (1996) ECR I-6285.

8 Spetele conexate C-427, 429 & 436/93 Bristol-Myers Squibb (1996) ECR I-3457, case C-232/94 Rhone-Poulenc (1996) ECR 1-3671, C-379/97 Pharmacia & Upjohn (1999) ECR I- 6927, C-143/00 Boehringeretc. (2002). ECR I-3759, C-443/99 Merck, Sharp and Dohme vs Paranova (2002) ECR I-3703.

9 în România aceste aspecte sunt reglementate de Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare.

10 COM (1998) 588 final -25.11.1998.

11 Statele membre pot recurge la stabilirea directă a pretului sau la stabilirea indirectă a pretului prin intermediul politicilor de rambursare, pentru a garanta tuturor cetătenilor acces egal la produse medicinale si pentru a proteja stabilitatea financiară a serviciilor lor de securitate socială. Curtea Europeană de Justitie a recunoscut că, în absenta armonizării, statele membre sunt îndreptătite să stabilească preturile produselor medicinale pentru a răspunde unor asemenea preocupări legitime, cu conditia ca o asemenea interventie să nu discrimineze de jure sau de facto între produsele nationale si cele importate si ca pretul indicat să fie remunerativ [Speta 181/82 Roussel Laboratoria (1983) ECR 3849 si Speta 249/88 Commission v. Belgium (1991) ECR 1-1275]. În ceea ce priveste, în special, piata produselor medicinale care se eliberează pe bază de prescriptie medicală, interventia statului poate lua forma excluderii unui produs medicinal dintr-o schemă de rambursare. O asemenea restrictie poate fi justificată numai dacă: a) nu există nicio discriminare pe baza originii produsului medicinal; b) se bazează pe criterii obiective si verificabile; si c) prevede proceduri pentru remedierea oricărei distorsiuni care ar putea apărea - Speta 238/82 Duphar (1984) ECR 523. Exigente procedurale suplimentare sunt stabilite în Directiva 89/105/CEE (OJ NoL40, 11/2/1989 p. 8-11).

12 Curtea Europeană de Justitie a remarcat că, în această privintă, „nu are nicio importantă faptul că există între statele membre exportatoare si importatoare diferente de pret, rezultând din măsurile guvernamentale adoptate de statul exportator pentru a controla pretul produsului - Speta 15/74 Centrafarm v. Sterling (1974) ECR 1147. Acest principiu a fost confirmat în spetele conexate C-267/95 si C-268/95, Merck v Primecrown, (1996) ECR I-6285, paragraph 47: vezi si spetele C-436/93 Bristol-Myers Squibb v. Paranova, (1996) ECR I-3457 si 16/74, Centrafarm and De Peijper v. Winthrop (1974) ECR 1183.

13 Când o restrictie asupra comertului paralel este datorată măsurilor luate de companii, cum ar fi preturile duale sau limitarea aprovizionării distribuitorilor aceasta face obiectul examinării conform regulilor de concurentă Comunitară (articles 81-82 of the EC Treaty).

14 Art. 5 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 187/2007, prevede „Un produs medicinal veterinar poate fi comercializat în România numai în baza unei autorizatii de comercializare emise de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, în conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară sau în baza unei autorizatii de comercializare acordate conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului 726/2004/CE."

15 Spetele 104/75 De Peijper (1976) ECR 613, C-201/94 Smith & Nephew and Primecrown (1996) ECR 1-5819, C-94/98 Rhone Poulenc (1999) ECR I-08789 si C-172/00 Ferring (2002) ECR 1-6891.

16 în practică, aceasta înseamnă că importatorul paralel nu trebuie să depună documente legate de produsul medicinal respectiv în general sau cu privire la o anumită serie de fabricatie, care ar putea fi obtinute numai de fabricantul produsului medicinal sau de licentiatul (beneficiarul licentei) acestuia. Altminteri, fabricantul sau licentiatul său ar putea împiedica importurile paralele pur si simplu refuzând să producă documentele necesare - Speta 104/75 De Peijper (1976) ECR 613.

17 Aspectele legate de timp, cum arfi termenele în care autoritătile nationale trebuie să răspundă unui solicitant pentru o autorizatie de import paralel si durata unei asemenea autorizatii rămân încă să fie clarificate. Cu privire la primul, trebuie remarcat că art. 37 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 187/2007, prevede un termen de 90 de zile în care un stat membru poate decide cu privire la recunoasterea unei autorizatii de comercializare emise de un alt stat membru; se poate sustine de aceea că 45 de zile reprezintă un termen rezonabil în scopul aplicării unei proceduri simplificate pentru a decide cu privire la o cerere de autorizatie pentru importuri paralele. Cu privire la durata autorizatiei, vezi nota 22.

18 „Dacă autoritătile competente din statul membru de import au deja în posesie, ca rezultat al importului cu o ocazie anterioară, toate informatiile farmaceutice referitoare la produsul medicinal în cauză si considerate a fi absolut necesare în scopul verificării faptului că produsul medicinal este eficace si nu este nociv, în mod clar nu este necesar, pentru a proteja viata si sănătatea omului si animalelor, ca aceste autorităti să ceară unui al doilea comerciant care a importat un produs medicinal care este în toate privintele acelasi sau ale cărui diferente n-au niciun efect terapeutic, să prezinte din nou aceste informatii." - Speta C-201/94 Smith & Nephew and Primecrown (1996) ECR 1-5819.

19 Faptul că fabricantul produsului medicinal veterinar importat si cel al produsului deja comercializat în statul membru de destinatie sunt aceiasi sau apartin aceluiasi grup ori în cazul unor companii independente, că au încheiat acorduri cu acelasi licentiator a fost luat în considerare de Curtea Europeană de Justitie în spetele 104/75 De Peijper (1976) ECR 613 and C-201/94 Smith & Nephew and Primecrown (1996) ECR 1-5819 la abordarea problemei similaritătii. Totusi, în Speta Kohlpharma GmbH v Bundesrepublik Deutschland (C-112/02), Curtea Europeană de Justitie a decis că art. 28 si 30 din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene împiedică respingerea unei cereri pentru simplul motiv că cele două produse medicinale veterinare nu au o origine comună. Rămâne ca autoritătile competente să evalueze dacă siguranta si eficacitatea celor două produse medicinale veterinare nu diferă semnificativ, pe baza celor mai complete informatii posibile.

20 Speta C-201/94 Smith & Nephew and Primecrown (1996) ECR 1-5819. Cât despre conditia referitoare la formularea unui produs medicinal veterinar Curtea Europeană de Justitie a mers mai departe, decizând că autoritătile nationale trebuie să autorizeze, conform regulilor referitoare la importurile paralele, un produs medicinal veterinar importat ca produs paralel atunci când sunt convinse că acel produs medicinal veterinar, în ciuda diferentelor referitoare la excipienti, nu pune o problemă pentru sănătatea publică - Speta C-94/98 Rhone Poulenc (1999) ECR I-08789.

21 Spetele C-172/00 Ferring (2002) ECR 1-6891 si C-15/01 Paranova (2003) ECR.

22 Conform art. 33 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 187/2007, o autorizatie de comercializare este valabilă 5 ani de la data emiterii. Autorizatia de comercializare poate fi reînnoită după 5 ani pe baza unei reevaluări a raportului risc-beneficiu de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, dacă acesta a eliberat autorizatia.

23 Spetele C-172/00 Ferring (2002) ECR 1-6891 si C-15/01 Paranova (2003) ECR.

24 Curtea Europeană de Justitie s-a referit la principiul cooperării autoritătilor statelor membre în spetele conexate 87 si 88/85 Legia and Gyselinx (1986) ECR 1707. Pe baza acestui principiu se poate argumenta că autoritătile nationale, atunci când acordă o autorizatie pentru importuri paralele, nu pot, ca regulă generală, să restrictioneze durata de utilizare a acesteia până la data de expirare a autorizatiei originare de comercializare. În orice caz, dacă autoritătile competente ale statului membru interesat consideră, în cazuri specifice si pentru motive clar identificate, că lipsa obligatiilor privind farmacovigilenta ale detinătorului autorizatiei de comercializare ar putea compromite protectia sănătătii publice, acestea trebuie să fie capabile să adopte măsurile adecvate, si anume, atunci când este necesar să restrictioneze durata autorizatiei de import ia validitatea autorizatiei de comercializare (C-223/01, AstraZeneca A/S (2003) ECR 11809). Această din urmă spetă s-a referit la acordarea unei autorizatii pentru un produs medicinal veterinar generic si nu la o autorizatie de import. Rămâne să fie decis de către Curte dacă acest principiu se aplică si la importurile paralele.

Mai mult, Curtea Europeană de Justitie a sustinut că restrictiile privind importul versiunii mai vechi pot fi justificate dacă poate fi demonstrat că există în fapt un risc pentru sănătatea publică, risc care provine din coexistenta celor două versiuni pe aceeasi piată. Problema, totusi, a existentei si realitatea riscului sunt chestiuni pe care în principal trebuie să le determine autoritătile competente ale statului membru de destinatie si simpla asertiune de către detinătorul autorizatiei de comercializare pentru vechea si noua versiune că există un asemenea risc nu este suficientă pentru a justifica prohibitia importului vechii versiuni.

25 Autorizatia la nivel comunitar este acordată în prezent conform procedurii centralizate prevăzute de Regulamentul nr. 726/2004/CE pentru stabilirea procedurilor comunitare pentru autorizarea si supravegherea medicamentelor de uz uman si veterinar si pentru instituirea unei agentii europene a medicamentului. In trecut, acest tip de autorizatie era reglementat de Regulamentul nr. 2.309/93, OJ 1993, L 214, p. 1-21.

26 Curtea Europeană de Justitie a decis în Speta T-123/00, Thomae/Commission (2002) ECR 11-5193, că anumite considerente derivând din natura unitară a autorizatiei comunitare de comercializare si principiul fundamental al liberei circulatii a bunurilor sugerează că un produs medicinal veterinar care face obiectul unei cereri pentru o autorizatie comunitară de comercializare trebuie, ca regulă generală, să aibă un singur aspect, cum ar fi culoare, logo, format si aspect general. Curtea a continuat, totusi, declarând că în circumstante exceptionale aspectul ambalajului poate diferi. Speta se referea la detinătorul autorizatiei de comercializare si nu la un distribuitor paralel.

27 Ase vedea, totusi, Regulamentul Consiliului nr. 40/94 din 29 decembrie 1993 privind marca comunitară, OJ L 11, 14.1.1994, p. 1, si propunerea pentru un Regulament al Consiliului privind brevetul comunitar, OJ No C337E, 28.11.2000, p. 278.

28 A se vedea, printre altele, spetele 78/70 Deutsche Grammophon v. Metro (1971) ECR 487 si 102/77 Hoffmann-La Roche (1978) ECR 1139.

29 „Obiectul specific al proprietătii industriale este garantia faptului că titularul brevetului, pentru a răsplăti efortul creator al inventatorului, are dreptul exclusiv de a utiliza o inventie cu scopul fabricării de produse industriale si de a pune în circulatie pentru prima oară, fie direct, fie prin acordarea de licente către terti, precum si dreptul de a se opune încălcărilor", Speta 15/74 Centrafarm vSterling Drug (1974) ECR 1147, confirmată de spetele conexate C267/95si C-268/95 Merck v. Primecrown (1996) ECR I-6285.

30 Acest principiu general, bazat pe distinctia dintre existenta si exercitiul drepturilor legate de brevet, a fost consacrat în legislatia CE privind proprietatea industrială. A se vedea art. 7 al Directivei Consiliului 89/104/CEE din 21 decembrie 1988 pentru armonizarea legilor statelor membre referitoare la mărci, care reiterează jurisprudenta Curtii, în particular Speta 15/74 Centrafarm v Sterling (1974) ECR 1147, Speta C-10/89 CNL-SUCAL v HAG GF (1990) ECR 1-3711 si speta C-9/93 IHT Internationale Heiztechnik v Ideal Standard (1994) ECR I-2789.

31 Spetele 187/80 Merckv. Stephar(1981) ECR2603, C-10/89 HAG (1990) ECR3711, C-191/90 Generics and Harris Pharmaceutical (1992) ECR 5335, spetele conexate C-267/95 si C-268/95 Merckv. Primecrown (1996) ECR I-6285.

32 A se vedea Comunicatul Comisiei „Astronger European-based pharmaceutical industry forthe benefit of the patient - A caii foraction", COM (2003) 383.

33 în celelalte două noi state membre, Republica Malta si Republica Cipru, putea fi obtinută protectie de brevet sau protectie suplimentară, si de aceea nu au fost incluse în listă.

34 În ceea ce priveste Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Lituania, Republica Ungară, Republica Polonă, Republica Slovenia si Republica Slovacă, titularul sau avândul-cauză al titularului unui brevet ori certificat de protectie suplimentară pentru un produs medicinal acordat si înregistrat într-un stat membru la o dată la care această protectie nu putea fi obtinută în unul dintre noile state membre mai sus mentionate pentru acest produs medicinal poate invoca drepturile conferite de acest brevet sau certificat de protectie suplimentară pentru a preveni importul si comercializarea în statul sau statele membre în care produsul medicinal în cauză se bucură de protectia unui brevet sau a unui certificat de protectie suplimentară, chiar si dacă produsul medicinal a fost pus pe piată în acel nou stat membru pentru prima dată de el sau cu acordul lui.

Orice persoană care are intentia de a importa sau de a comercializa un produs medicinal acoperit de alineatul de mai sus într-un stat membru în care produsul medicinal se bucură de un brevet sau de un certificat de protectie suplimentară trebuie să demonstreze autoritătilor competente, în cererea referitoare la acest import, că s-a efectuat o notificare prealabilă cu o lună titularului sau avândului-cauză al titularului unei asemenea protectii." Tratatul de aderare, partea a 3-a, titlul II, anexa IV, sectiunea 2 „Dreptul societătilor comerciale", AA2003/ACT/Annex IV/en p. 2.499, semnat la Atena pe 16 aprilie 2003.

35 Aceste noi state membre au introdus drepturi de protectie a brevetelor în perioada dintre 1991 si 1994.

36 În ceea ce priveste Republica Bulgaria sau România, titularul sau avândul-cauză al titularului unui brevet ori certificat de protectie suplimentară acordat pentru un produs medicinal si depus într-un stat membru la o dată la care această protectie nu putea fi obtinută în unul din noile state membre mai sus mentionate pentru acest produs medicinal poate invoca drepturile conferite de acest brevet sau certificat de protectie suplimentară pentru a preveni importul si comercializarea în statul sau statele membre în care produsul medicinal în cauză se bucură de protectia unui brevet sau a unui certificat de protectie suplimentară, chiar si dacă produsul medicinal a fost pus pe piată în acel nou stat membru pentru prima dată de el sau cu acordul lui.

(Tratatul de aderare, Protocolul referitor la conditiile si aranjamentele pentru aderarea Bulgariei si României la Uniunea Europeană, anexa V, sectiunea 1 „Dreptul societătilor comerciale", semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005).

37 De exemplu, cerintele referitoare la limba etichetării si la instructiunile sau regulile nationale referitoare la mărimea ambalajului. 38OJL40, 11.12.1989, p. 1.

39 Spetele conexate C^27/93, C^29/93 si C^36/93 Bristol-Myers Squibb and Others (1996) ECR I-3457.

40 Conform jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, Speta C-51/93 Meyhui v Schott Zwiesel Glaswerke (1994) ECR I-3879, interzicerea măsurilor si restrictiilor cantitative care au un efect echivalent - art. 28 - nu se aplică numai măsurilor nationale, dar si celor care emană de la institutiile Comunitătii.

41 Art. 30 din Tratatul CE.

42 A se vedea printre altele spetele 16/74 Centrafarm v Winthrop (1974) ECR 1183,102/77 Hoffmann-La Roche (1978) ECR 1139 si 1/81 Pfizer v Eurim-Pharm (1981) ECR 2913, confirmate de spetele conexate C^27/93, C^29/93 si C^36/93 Bristol-Myers Squibb and Others (1996) ECR I-3457.

43 A se vedea nota precedentă.

44 Aceste conditii au fost clarificate de Curtea Europeană de Justitei într-o serie de decizii începând cu Speta 102/77 Hoffmann-La Roche (1978) ECR 1139. Ase vedea, în particular, Speta 1/81 Pfizer v Eurim-Pharm (1981) ECR 2913, spetele conexate C-427/93, C-429/93 si C-436/93 Bristol-Myers Squibb and Others (1996) ECR I-3457, Speta C-379/97 Upjohn (1999) ECR I-6927, Speta C-443/99 Merck, Sharp & Dohme (2002) ECR I-3703 si Speta C-143/00 Boehringer (2002) ECR I-03759.

45 Problema înlocuirii mărcii cu cea utilizată pentru acelati medicament în statul membru de destinatie a fost abordată de Curtea Europeană de Justitie în Speta C-379/97 Upjohn (1999) ECR I-6927.

46 Partajarea artificială a pietei poate să nu fie neapărat atribuită direct sau intentionat de titularul mărcii doar unor asemenea factori ca cei mentionati de Curte: o regulă care autorizează doar un ambalaj de o anumită mărime sau o practică natională cu acelati efect, normele privind asigurările de sănătate care fac cheltuielile de rambursare să depindă de mărimea ambalajului sau practici medicale consacrate în materie de prescriptie bazate, inter alia, pe mărimi standard recomandate de grupuri profesionale sau institutii de asigurări de sănătate.

47 Speta C-443/99 Merck, Sharp & Dohme (2002) ECR I-3703.

48 în majoritatea cazurilor, produsul medicinal importat poate avea acces efectiv pe piata României prin simpla atasare de noi etichete la ambalajul original sau prin adăugarea de noi informatii si instructiuni pentru utilizator. Dacă solicitantul pretinde că nu are acces efectiv, trebuie să aducă dovezi în acest sens.

49 Publicul este deosebit de exigent cu privire la calitatea si integritatea produselor farmaceutice si un ambalaj defect, de proastă calitate sau murdar ar putea dăuna reputatiei mărcii. Totusi, cerintele care trebuie satisfăcute de prezentarea unui produs farmaceutic reambalat variază după cum produsul este vândut clinicilor sau prin farmacii consumatorilor. În primul caz, produsele farmaceutice medicinale sunt administrate de către profesionisti, pentru care prezentarea produsului este de mică importantă. În ultimul caz, prezentarea produsului este de mai mare importantă pentru consumator.

50 o asemenea cerintă îi oferă titularului mărcii si o mai bună posibilitate de a se proteja împotriva contrafacerilor.

51 Nu este suficient ca titularul să fie notificat din alte surse, cum ar fi autoritatea care emite autorizatia de import paralel importatorului - Speta C-143/00 Boehringer (2002) ECR I-03759.

52 Speta C-143/00 Boehringer (2002) ECR I-03759.

53 „Orice persoană care intentionează să importe sau să comercializeze un produs farmaceutic aflat sub incidenta paragrafului anterior într-un stat membru în care produsul beneficiază de protectie prin brevet sau certificat suplimentar trebuie să demonstreze autoritătilor competente, în cererea referitoare la importul respectiv, că titularul ori beneficiarul brevetului sau certificatului a primit o notificare prealabilă cu o lună înainte." (Tratatul de aderare, Protocolul referitor la conditiile si aranjamentele pentru aderarea Bulgariei si României la Uniunea Europeană, anexa V, sectiunea 1 „Dreptul societătilor comerciale", semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005). Prevederi asemănătoare contine si tratatul de aderare a noilor state membre din valul precedent al extinderii Uniunii Europene (vezi nota 34).

54 Autorizatia la nivel comunitar este acordată în prezent conform procedurii centralizate prevăzute de Regulamentul nr. 726/2004/CE pentru stabilirea procedurilor comunitare pentru autorizarea si supravegherea medicamentelor de uz uman si veterinar si pentru instituirea unei agentii europene a medicamentului, în trecut, acest tip de autorizatie era reglementat de Regulamentul nr. 2.309/93, OJ 1993, L 214, p. 1-21.

55 Conform art. 9 alin. 4 lit. d), coroborat cu art. 10 alin. 1 teza a ll-a din Regulamentul nr. 726/2004/CE, decizia de acordare a autorizatiei de comercializare va include sau va face referire la proiectul de text al etichetării si prospectului propus de solicitant, prezentate conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 187/2007. În consecintă, documentele si informatiile care trebuie să fie tipărite pe ambalajul produsului medicinal sunt specifice acelor ambalaje, întrucât ele sunt bazate pe mărimea de ambalaj si pe ambalajul primar utilizat, conform celor specificate de solicitant în cerere.

56 Speta C-433/00 Aventis Pharma Deutschland (2002) ECR 1-7761.

57 Circumstantele care prevalează la momentul comercializării în România sunt iarăsi evaluate conform criteriilor stabilite în jurisprudenta Curtii - a se vedea nota 42.

58 Conform art. 57 lit. o) din Regulamentul nr. 726/2004, una dintre sarcinile EMEA este „verificarea respectării conditiilor stabilite în legislatia comunitară privind produsele medicinale si în autorizatiile de comercializare în cazul distributiei paralele a produselor medicinale autorizate conform acestui regulament".

 

ANEXA Nr. 2

 

PROCEDURA

simplificată de obtinere a autorizatiilor de comercializare pentru produse medicinale veterinare

 

1. Prezenta procedură se aplică exclusiv pentru produsele medicinale veterinare la care se referă Ghidul privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare pentru care s-a acordat deja o autorizatie de comercializare, reprezentând o aplicatie practică a principiului liberei circulatii a bunurilor în domeniul importurilor paralele dintr-un stat membru al Uniunii Europene în România de produse medicinale veterinare brevetate pentru care a fost deja acordată o autorizatie de comercializare în România, în cadrul comertului derulat pe Piata internă, în temeiul art. 28 din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene si sub rezerva derogărilor prevăzute de art. 30 din acelasi tratat.

2. Persoanele interesate de introducerea pe piata din România a unor produse medicinale veterinare, în conditiile Ghidului privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare pentru care s-a acordat deja o autorizatie de comercializare, vor putea realiza aceasta numai în conditiile obtinerii unei autorizatii de comercializare pentru produsele medicinale veterinare respective prin procedura simplificată prevăzută în prezenta anexă.

3. Produsul medicinal veterinar pentru care se poate solicita eliberarea unei autorizatii de comercializare prin procedura simplificată trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) să fie autorizat pentru comercializare în statul membru de provenientă;

b) să fie similar cu un produs medicinal veterinar care a primit deja o autorizatie de comercializare în România, chiar dacă există diferente cu privire la excipienti.

4. Pentru obtinerea unei autorizatii de comercializare pentru produsele medicinale veterinare prin procedura simplificată, persoanele interesate se vor adresa Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, prin depunerea unei solicitări însotite de documentatia care să permită evaluarea produsului medicinal veterinar.

5. Documentatia trebuie să cuprindă elementele necesare care să probeze îndeplinirea conditiilor prevăzute la pct. 3 si aplicabilitatea prevederilor Ghidului privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare pentru care s-a acordat deja o autorizatie de comercializare, precum si respectarea conditiilor pentru punerea pe piată a produselor medicinale veterinare stabilite de acesta.

6. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar evaluează documentatia depusă si eliberează autorizatia de comercializare în maximum 45 de zile de la depunerea solicitării si documentatiei aferente.

7. În functie de specificul produsului medicinal veterinar pentru care se solicită eliberarea autorizatiei de comercializare, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar poate solicita documente suplimentare sau poate dispune efectuatea unor teste de laborator. Responsabilitatea asigurării documentatiei si probelor pentru testare revine solicitantilor.

8. In cazul în care Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, pe baza evaluărilor si/sau testelor, stabileste că nu sunt întrunite conditiile pentru eliberarea autorizatiei de comercializare, informează solicitantul despre aceasta, în termenul de 45 de zile prevăzut la pct. 6.

9. Contestatiile cu privire la rezultatul procedurii de evaluare pot fi depuse la Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor în termen de 30 de zile de la comunicarea refuzului eliberării autorizatiei de comercializare.

10. Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor supune contestatiile primite analizei Comitetului pentru produse medicinale veterinare întrunit în sedinta ordinară, decizia acestuia fiind definitivă.

11. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar stabileste prin proceduri interne modul de gestionare a solicitărilor si responsabilitătile privind evaluarea documentatiei si necesitatea efectuării testărilor de laborator necesare, cu încadrarea în termenele stabilite.

12. Modelul autorizatiei de comercializare pentru produsele medicinale veterinare evaluate prin prezenta procedură simplificată este cel stabilit în anexa nr. 2 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare.

13. Autorizatia de comercializare pentru produsele medicinale veterinare eliberată de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar prin procedura simplificată este valabilă un an de la data emiterii, aceasta putând fi reînnoită la cerere.

14. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar asigură înscrierea în Nomenclatorul produselor medicinale veterinare a tuturor produselor medicinale veterinare autorizate prin prezenta procedura simplificată.

15. Tarifele pentru evaluarea documentatiei, pentru analizele de laborator, precum si pentru eliberarea autorizatiei de comercializare sunt cele stabilite prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 45/2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor si examenelor de laborator, precum si a unor activităti sanitare veterinare, cu modificările si completările ulterioare.

16. Introducerea pe piata din România a produselor medicinale veterinare, detinătoare a unei autorizatii de comercializare obtinute prin procedura simplificată, poate fi făcută numai în conditiile autorizatiei detinute cu respectarea prevederilor Ghidului privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de produse medicinale veterinare.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Autoritătii Rutiere Române -A.R.R.

 

În temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. e)din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, ale art. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române -A.R.R., cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Autoritătii Rutiere Române -A.R.R., care functionează în subordinea Ministerului Transporturilor, finantată din venituri proprii, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli al Autoritătii Rutiere Române -A.R.R. se aprobă de consiliul de conducere al acesteia.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al Autoritătii Rutiere Române - A.R.R. reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea ministrului transporturilor.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Autoritatea Rutieră Română -A.R.R. poate efectua cheltuieli proportional cu gradul de realizare a veniturilor.

Art. 3. - Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.006/2008 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Autoritătii Rutiere Române -A.R.R, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 20 august 2008, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Autoritatea Rutieră Română -A.R.R. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 octombrie 2008.

Nr. 1.249.

 

ANEXA

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

rectificat pe anul 2008 pentru Autoritatea Rutieră Română -A.R.R.

 

 

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

Cap./ Titlu

Subcap.; Articol

Paragraf/ Alineat

Denumirea indicatorilor

Program 2008 rectificat

Influente (+/-)

Program 2008 actualizat

 

 

 

A

1

2

3=1+2

 

 

 

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI

76.982,00

1.435,00

78.417,00

 

 

 

VENITURI CURENTE

74908,00

1.435,00

76.343,00

C

 

 

VENITURI NEFISCALE

74.908.00

1 435,00

76.343,00

C1

 

 

VENITURI DIN PROPRIETATE

200.00

 

200,00

 

31.10

 

VENITURI DIN DOBÂNZI

200,00

 

200,00

 

 

03

Alte venituri din dobânzi

200.00

 

200,00

C2

 

 

VÂNZĂRI DE BUNURI SI SERVICII

74.708.00

1 435,00

76.143,00

 

33.10

 

Venituri din prestări de servicii si alte activităti

74.708,00

1.435,00

76.143,00

 

 

08

Venituri din prestări de servicii

74.708,00

1.435,00

76.143,00

 

 

 

ALTE TRANSFERURI

2.074.00

 

2.074,00

 

 

 

Transferuri interne

2.074.00

 

2.074,00

 

 

 

Programe Phare si alte programe cu finantare nerambursabilă

2.074.00

 

2.074,00

 

 

 

CHELTUIELI TOTAL

76.982,00

1.435,00

78.417,00

 

 

 

CHELTUIELI CURENTE (10+20+57)

58.128.00

1.435,00

59.563,00

10

 

 

Titlul I. CHELTUIELI DE PERSONAL

28.673.00

1.435,00

30.108,00

 

10.01

 

Cheltuieli salariate în bani

21.630.00

1.133,00

22.763,00

 

 

01

Salarii de bază

13.757.00

755,00

14.512,00

 

 

03

Indemnizatie de conducere

628.00

40,00

668,00

 

 

04

Spor de vechime

2.517.00

139,00

2.656,00

 

 

05

Sporuri pentru conditii de muncă

1.064.00

81.00

1.145,00

 

 

06

Alte sporuri

42;00

1,00

43,00

 

 

07

Ore suplimentare

149.00

12,00

161,00

 

 

 

 

A

1

2

3=1+2

 

 

08

Fond de premii

359.00

21,00

380,00

 

 

09

Prima de vacantă

1.202,00

69,00

1.271,00

 

 

12

Indemnizatii plătite unor persoane din afara unitătii

273,00

11,00

284,00

 

 

13

Indemnizatii de delegare

200,00

 

200,00

 

 

30

Alte drepturi salariale în bani

1.439,00

4,00

1.443,00

 

10.02

 

Cheltuieli salariale in natură

1.170.00

 

1.170,00

 

 

01

Tichete de masă

1.170,00

 

1.170,00

 

10.03

 

Contributii

5.373.00

302,00

6. T75.00

 

 

01

Contributii pentru asigurările sociale de stat

4.146,00

215,00

4.361,00

 

 

02

Contributii pentru asigurările de somaj

218,00

9,00

227,00

 

 

03

Contributii pentru asigurările sociale de sănătate

1.175.00

61,00

1.236,00

 

 

04

Contributii pentru asigurările de accidente de muncă

96,00

5,00

101,00

 

 

06

Contributii pentru concedii si indemnizatii

184,00

9,00

193,00

 

 

07

Contributii la fondul de garantare pt. plata creantelor salariale

54,00

3,00

57,00

20

 

 

Titlul II BUNURI SI SERVICII

29.254.00

 

29254.00

 

20.01

 

Bunuri si servicii

21.845,00

 

21.845.00

 

 

01

Furnituri de birou

1.200,00

 

1.200,00

 

 

02

Materiale pentru curătenie

92,00

 

92,00

 

 

03

încălzit, iluminat si fortă motrică

700.00

 

700,00

 

 

04

Apă, canal si salubritate

90,00

 

90,00

 

 

05

Carburanti si lubrifianti

1.500,00

 

1.500,00

 

 

08

Postă, telecomunicatii, radio, tv, internet

1.835.00

 

1.835,00

 

 

09

Materiale si prestări de servicii cu caracter functional

12858,00

 

12.858,00

 

 

30

Alte bunuri si servicii pentru întretinere si functionare

3.570.00

 

3.570,00

 

20 02

 

Reparatii curente

180.00

 

180.00

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

1.250.00

 

1.250,00

 

 

01

Uniforme si echipament

300,00

 

300,00

 

 

30

Alte obiecte de inventar

950,00

 

950,00

 

20 06

 

Deplasări, detasări, transferări

1.330.00

 

1.330.00

 

 

01

Deplasări interne

900.00

 

900,00

 

 

02

Deplasări în străinătate

430.00

 

430,00

 

20.11

 

Cărti, publicatii si materiale documentare

110.00

 

110.00

 

20.13

 

Pregătire profesională

150.00

 

150.00

 

20.14

 

Protectia muncii

75.00

 

75.00

 

20 30

 

Alte cheltuieli

4.314.00

 

4.314.00

 

 

02

Protocol si reprezentare

35.00

 

35,00

 

 

04

Chirii

2.250.00

 

2.250,00

 

 

07

Fondul conducătorului institutiei

13.00

 

13,00

 

 

30

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

2.016.00

 

2.016,00

 

57.02

 

Asistentă socială

201

 

201,00

 

 

01

Ajutoare sociale

126

 

126,00

 

 

04

Tichete cadou pnetru cheltuieli sociale

75

 

75,00

 

 

 

CHELTUIELI DE CAPITAL

16.780,00

 

16.780,00

71

 

 

Titlul X. ACTIVE NEFINANCIARE

16.780,00

 

16.780.00

 

71.01

 

Active fixe (inclusiv reparatii capitale)

16.780,00

 

16.780,00

 

 

01

Constructii

6.341,00

 

6.34100

 

 

02

Masini, echipamente si mijloace de transport

9.702,00

 

9.702,00

 

 

03

Mobilier, aparatură birotică si alte active corporale

404,00

 

404.00

 

 

30

Alte active fixe {inclusiv reparatii capitale)

333,00

 

333,00

 

 

 

ALTE TRANSFERURI

2.074,00

 

2.074,00

 

 

 

Transferuri interne

2.074,00

 

2.074,00

 

 

 

Programe Phare si alte programe cu finantare nerambursabilă

2.074,00

 

2.074.00

 

Date de fundamentare a cheltuielilor de personal în bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2008:

1. Numărul mediu de personal: 674 persoane.

2. Câstigul mediu brut lunar: 2.739 lei/salariat.

3. În câstigul mediu brut lunar de la pct. 2 nu este cuprinsă si suma destinată plătii conducătorului unitătii (suma de 159 mii lei).

4. În cheltuielile cu salariile sunt cuprinse si indemnizatia membrilor consiliului de conducere (suma de 284 mii lei) si indemnizatii de delegare (suma de 200 mii lei).

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

Având în vedere rapoartele depuse în temeiul art. 17 alin. 1 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Comisia pentru cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeasi lege,

constatând îndeplinite conditiile prevăzute de art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererile de redobândire a cetăteniei române persoanelor prevăzute în anexa nr. 1, care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate.

Art. 2. - Se aprobă cererile de redobândire a cetăteniei române persoanelor prevăzute în anexa nr. 2, care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu stabilirea domiciliului în România.

Art. 3. -Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Theodor Cătălin Nicolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 octombrie 2008.

Nr. 2.573/C.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

persoanelor care solicită redobândirea cetăteniei române, cu mentinerea domiciliului în străinătate

 

1. Alon Silviu, fiul lui Zisman-Zissu Emanuel si Lucia, născut la data de 16 decembrie 1926 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah-Tikva, str. Rotchild. (2.575/2007)

2. Ancei Jean, fiul lui Smil si Malvina, născut la data de 18 februarie 1940 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Hameyasdim nr. 22/8. (2.679/2007)

3. Avigour Saar, fiul lui Green Zări si Hana, născut la data de 5 februarie 1952 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Hasharon, str. Szold Henrieta nr. 5. (42/2008) Copii minori: Avigour Lee, născut la data de 17 octombrie 1993.

4. Axelrad Hagai, fiul lui losef si Ita, născut la data de 19 mai 1930 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Tzion, str. Ben Saruk 14/40. (2.672/2005)

5. Axelrad Hanrietta, fiica lui Maier Herscu si Etla, născută la data de 31 mai 1936 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israela, Rishon Le Tzion, str. Ben Saruk 14/40. (2.673/2005)

6. Balazs Fenyi Anna, fiica lui Fenyi Stefan si Sofia, născută la data de 12 octombrie 1951 în localitatea Cărei, judetul Satu Mare, România, cetătean maghiar, cu domiciliul actual în Ungaria, Kapavar, str. joszef Attila nr. 20. (2.762/2007)

7. Balazs Ladislau, fiul lui Ladislau si Eva, născut la data de 12 august 1950 în localitatea Cristuru Secuiesc, judetul Harghita, România, cetătean maghiar, cu domiciliul actual în Ungaria, Kapuvar, str. Jozsef Attila nr. 20. (2.761 RD/2007)

8. Balter Victor, fiul lui Alfredo si Amalia, născut la data de 22 iulie 1949 în localitatea Brăila, judetul Brăila, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Bloch 23/8. (5.761/2004)

9. Bar El Fredy, fiul lui Brill Moritz si Clara, născut la data de 10 septembrie 1946 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nes Ziona str. Zamal nr. 39. (38/2008)

10. BarakAriela, fiica lui Cohn Calman si Rebeca, născută la data de 4 martie 1950 în localitatea Focsani, judetul Vrancea, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nofit, str. Nofitnr. 130.(292/2008)

11. Barski Yoheved, fiica lui Mendel Bebe si Magda, născută la data de 27 iulie 1967 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Bustan nr. 10. (2.017/2005). Copii minori: Barski Lior, născut la data de 24 iulie 1995, Barski Yonatan, născut la data de 29 septembrie 1998, si Barski Gai, născut la data de 12 iunie 2001.

12. Bela Angela, fiica lui Carpov Alexandru si Mariana, născută la data de 1 noiembrie 1950 în localitatea Sulina, judetul Tulcea, România, cetătean francez, cu domiciliul actual în Franta, 18 Cours Du 7eme Art, 75019 Paris. (3.280/2005)

13. Benczel Armând Andrei, fiul lui Tiberiu si Măria, născut la data de 3 noiembrie 1939 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Natanya, str. Halilach nr. 1. (36/2008)

14. Bengescu Nicolae, fiul lui Gheorghe si Ioana, născut la data de 12 septembrie 1964 în localitatea Petrosani, judetul

Hunedoara, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, Viena, str. Mitisgasse 8/4, ap. 106, cod 1140 (267/2008)

15. Bengescu Popescu Ana, fiica lui Popescu loan si Caracoancea Măria, născută la data de 14 iulie 1965 în localitatea Moldova Nouă, judetul Caras-Severin, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, Viena, str. Mitisgasse 8/4, ap. 106, cod 1140. (268/2008)

16. Blum Alfred, fiul lui Pincu si Nadia-Antoaneta, născut la data de 7 iunie 1961 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Eitan Livni nr. 30. (29/2008)

17. Boncilă Iulian Dănut, fiul lui Iulian si Elisabeta, născut la data de 29 octombrie 1971 în localitatea Lugoj, judetul Timis, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, Viena, str. Backembrumllgasse nr. 11/1 A. (159/2008)

18. Breban loan, fiul lui loan si Eufrosina, născut la data de 24 aprilie 1950 în localitatea Baia Sprie, judetul Maramures, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Belgia, Tervureni, str. Pelserssquare nr. 1. (2.634RD//2005)

19. Budic Ana, fiica lui Kern Natan si Roza, născută la data de 24 februarie 1947 în localitatea Râmnicu Sărat, judetul Buzău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tikva, str. Saadia Gaon nr. 9. (4.658/2004)

20. Butnariu Moshe Shlomo, fiul lui Smae si Ruhla, născut la data de 30 septembrie 1949 în localitatea Botosani, judetul Botosani, România, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Brodi nr. 8,cod 69056. (2.153/2007)

21. Chiriac Palaguta, fiica lui Marza Silvestru si Irina, născută la data de 28 iulie 1952 în localitatea Rozovlea, judetul Maramures, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A., New York, str. 64-25 60* Road, Maspeth, New York 11378. (5.585/2004)

22. Cîrpaci Maritinica, fiica lui Trifu si Zambila, născută la data de 20 noiembrie 1966 în localitatea Vintilă Vodă, judetul Buzău, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, Lange str. 89, 44579 Castrop Rauxel. (3.084/2007)

23. Comsa Alexandru, fiul lui Radu si Emilia, născut la data de 6 decembrie 1957 în localitatea Belgrad, Iugoslavia, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Ernastr. 10, 46049 Oberhausen. (629/2008)

24. Comsa Elisabeta-Mihaela, fiica lui Micudă Ion si Niculina, născută la data de 2 noiembrie 1957 în Bucuresti, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Ernastr. 10, 46049 Oberhausen. (519/2008)

25. Comsa Radu-Andrei, fiul lui Alexandru si Elisabeta-Mihaela, născut la data de 30 iunie 1984 în Bucuresti, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Ernastr. 10, 46049 Oberhausen. (518/2008)

26. Conrad Badea Olimpiada, fiica lui Badea Neculae si Ioana, născută la data de 17 iulie 1954 în localitatea Fetesti, judetul Ialomita, România, cetătean francez, cu domiciliul actual în Franta, Paris, str. Leonard da Vinci nr. 7 bis. (2.915/2005)

27. Coter Armând, fiul lui Moise si Sosea, născut la data de 22 august 1939 în localitatea Dorohoi, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Yaavot nr. 4. (288/2008)

28. Cristal Daniela-Cornelia, fiica lui Golastein Izu-Herscu si Sara-Marioara, născută la data de 3 octombrie 1943 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar Saba, str. Derech Kdumim nr. 16, judetul Sharon. (397/2008)

29. Dagan Henry Hubert, fiul lui Campus lacob si Rosa, născut la data de 9 iunie 1921 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Ben Gurin nr. 28. (2.623/2005)

30. Dănilă Paul, fiul lui Chiva si Adela, născut la data de 12 septembrie 1953 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean brazilian, cu domiciliul actual în Brazilia, Sao Paulo, Rua PedrosoAlvarenga nr. 372. (72/2008)

31. David Adrian, fiul lui losub si Revelina, născut la data de 18 februarie 1961 în localitatea Galati, judetul Galati, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, K. Motkin, str. Netanianu Ionatan, 7/12, cod 20417. (2.745/2007) Copii minori: David Noar, născut la data de 4 septembrie 1992, si David Sitar, născut la data de 15 august 1995.

32. Dezsu Andrei, fiul lui Stefan si Malvina, născut la data de 25 august 1953 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Hanila nr. 34/83. (191/2008)

33. Dezsu lulia Gloria, fiica lui Pasca luliu si Elena, născută la data de 13 ianuarie 1954 în localitatea Cluj, judetul Cluj, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Hanita nr. 34/83. (192/2008)

34. Diamant Han, fiul lui Martin si Sylvia, născut la data de 22 februarie 1956 în localitatea Suceava, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Pardessia, str. Harakefet nr. 5. (871/2005)

35. Dror Dorit, fiica lui Holubigher lacob si Feighea, născută la data de 20 decembrie 1956 în localitatea Săveni, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str.Soham nr. 15. (27/2008) Copii minori: Shaker Sheindel Dror, născut la data de 5 februarie 1993.

36. Enav Aviva, fiica lui Massler luliu si Elza, născută la data de 23 februarie 1947 în localitatea Bistrita, judetul Bistrita-Năsăud, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Anatot nr. 26. (130/2006)

37. Engel Sergiu, fiul lui Arthur si Clara, născut la data de 5 martie 1939 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Haarazim 8/3. (390/2008)

38. Faibel Erwin-Hedy, fiul lui Faibel Aizic si Sofia-Zizi, născut la data de 23 iunie 1957 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Gedera, str. Pines nr. 17. (615/2008)

39. Farkas Henriet-Matilda, fiica lui Strominger Erich si Henrica, născută la data de 6 iunie 1960 în localitatea Suceava, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Israel, Hahaal 4, Nahariya 22322. (11/2007)

40. Fried George, fiul lui Eneric si Serena, născut la data de 10 octombrie 1946 în localitatea Cărei, judetul Satu Mare, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petach Tikva, str. Hafetz Mordechai nr. 8. (2.690/2007)

41. Frischwasser liana, fiica lui Berkman Jack si Sydonie, născută la data de 21 aprilie 1951 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Motkin, str.Hertog nr. 3. (395/2008)

42. Gaborfi Ramona Carmen, fiica lui Feldrihan Vasile si Margareta, născută la data de 14 ianuarie 1969 în localitatea Bistrita, judetul Bistrita-Năsăud, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, 96052 Bamberg, Greiffenbergstrabe 21. (43/2008)

43. Georgescu Măria, fiica lui Niculae si Virginia, născută la data de 31 august 1949 în Bucuresti, România, cetătean francez, cu domiciliul actual în Franta, 10 Rue Champy, 92700 Colombes. (1.379/2005)

44. Ghersin Eduard, fiul lui Marian si Zeldita, născut la data de 7 iulie 1963 în localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, Got Levin 30/29, Ramot Sapir. (394/2008)

45. Gill Yehuda, fiul lui Gluck Mozes - Mendel si Freide, născut la data de 18 februarie 1929 în localitatea Borsa, judetul Maramures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat- Hasharon 47209, str.Ussishkin 43. (3.715/2005)

46. Goldstein Niko, fiul lui Leibu si Aurelia, născut la data de 5 martie 1940 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon-Le-Zion, str. Ostashinski nr. 18. (2.141/2004)

47. Greisman Carol Chaim, fiul lui Emanuel si Golda - Beila, născut la data de 25 aprilie 1946 în localitatea Vatra Dornei, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tiqwa, str.lahalom nr. 24. (2.154/2007)

48. Grimberg Nelica, fiica lui Abramovici Beniamin si Liba, născută la data de 27 februarie 1948 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haita, str. Harofe nr. 42/2. (5.172/2004)

49. Grossman Tova, fiica lui Bernstein losif si Rozalia, născută la data de 29 august 1949 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Alfei Menashe, str. Arbel nr. 91. (2.956/2007)

50. Grunfeld loram, fiul lui Tală si Sara, născut la data de 14 octombrie 1945 în localitatea Râmnicu Sărat, judetul Buzău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Hatichon 56. (891/2005)

51. Haim Hedva, fiica lui Moise si Ita, născută la data de 7 ianuarie 1955 în localitatea Botosani, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kibutz Magal nr. 1. (2.672/2007) Copii minori: Zalayat Itai, născut la data de 16 octombrie 1993.

52. Har-Tzion Ben Tzion, fiul lui Hertanu lancu si Ina, născut la data de 25 iulie 1951 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, str. Amir nr. 10. (211/2005)

53. Herer Beni, fiul lui Hirsch si Hilda, născut la data de 5 iunie 1961 în localitatea Câmpulung Moldovenesc, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzlia, str. EvenEzra 40/5. (873/2005) Copii minori: Herer Harel, născut la data de 18 martie 1993.

54. Herscu Solomon, fiul lui Lupu si Riva, născut la data de 16 decembrie 1949 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzlia, str. Eli Cohen nr. 13/2. (35/2008)

55. Horovitz Gabriela, fiica lui Leib Marcel si Rodica, născută la data de 19 august 1953 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Svaley - Shimson 7/6. (5.870/2004)

56. Iliescu Alexandra Măria, fiica lui Alexandru si Elena Cristina, născută la data de 18 mai 1946 în Bucuresti, România, cetătean francez, cu domiciliul actual în Franta, 191 Rue st. Charles, 75015 Paris. (3.761/2005)

57. Itzhaki Rita, fiica lui Neuman Rudolf si Bela, născută la data de 10 ianuarie 1939 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Feinstein nr. 4, cod 69123. (815/2005)

58. Kern Râmi, fiul lui Leo si Marghit, născut la data de 18 septembrie 1946 în localitatea Câmpulung Moldovenesc, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Romema nr. 19 (191/2005)

59. Klinger Sorina, fiica lui Goldenberg Villy si Stela, născută la data de 4 martie 1955 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Hadagan nr. 24. (398/2008)

60. Lăcătusu Safta, fiica lui Costică si Irina, născută la data de 23 aprilie 1926 în localitatea Zorleni, judetul Vaslui, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, Hassleholm, str. Goodtemplargatan I.C. ap. 48. (1.556/2007)

61. Leba Jacob, fiul lui Leba Strul-Abraham si Rozalia, născut la data de 7 septembrie 1947 în localitatea Târgu Mures, judetul Mures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. lerusaleni nr. 56. (2.849/2007)

62. Leivont Hedith, fiica lui Simon lancu si Fani, născută la data de 12 noiembrie 1946 în localitatea Focsani, judetul

Vrancea, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, Bar- Kochba st. 4, 97875. (2.923/2005)

63. Luca Alexandru, fiul lui Dumitru si Elena, născut la data de 3 mai 1953 în localitatea Somova, judetul Tulcea, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, Pitter, Bahnhofatrabe nr. 168. (2.175/2007)

64. Lupu Silvia, fiica lui Horer Friederich si Regina, născută la data de 29 mai 1951 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Motkin, str. Haila nr. 6A. (388/2008)

65. Malamud Lili, fiica lui Smaier Ozias si Ernestina, născută la data de 10 ianuarie 1957 în localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt, România, cu domiciliul actual în Israel, Binyamina, str. Ha Einav nr. 5. (2.673/2007) Copii minori: Malamud Gal, născut la data de 3 ianuarie 1992.

66. Mancas Alexander, fiul lui Alexandru si Alia, născut la data de 19 ianuarie 1944 în Bucuresti, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în S.U.A., 2023 Funston, St. nr. 2, Hollywood, Florida, cod 33020. (2.799/2007)

67. Maor Meir, fiul lui Iticovici losef si Beila, născut la data de 4 august 1945 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Hankin nr. 14, ap. 7, Holon. (613/2008)

68. Maytal Moti, fiul lui Gluck Eugen si Feiga, născut la data de 19 august 1951 în localitatea Ulmeni, judetul Maramures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Natania, str. Weizman 41. (887/2005)

69. Mendel Simona, fiica lui Bebe si Magda, născută la data de 10 ianuarie 1974 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Menuha Venahala 6/19. (797/2005)

70. Mercea Constantin loan, fiul lui loan si Măria, născut la data de 19 noiembrie 1969 în localitatea Arad, judetul Arad, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 2605 Carmichael Way apt. 9 Carmichael CA 95608. (3.079/2007)

71. Mercea Măria, fiica lui Vancea Ion si Victoria, născută la data de 31 august 1942 în Bucuresti, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 4301 Pasadena Ave ap. 2, Sacramento CA, 95821. (3.077/2007)

72. Mihailovici Esterica, fiica lui Bercovici Idei si Udla, născută la data de 4 septembrie 1938 în localitatea Iasi, judetul Iasi, Republica Moldova, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Hapordes Harison 3/2. (5.872/2004)

73. Miscovici Ioana, fiica lui Dumitru Constantin si Elena, născută la data de 31 martie 1933 în localitatea Domnesti, judetul Ilfov, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Ata, str. Asaf - Simhoni nr. 20/5. (5.164/2004)

74. Moscovici Blimeta, fiica lui Segall lulius si Ghiza, născută la data de 25 mai 1951 în localitatea Botosani, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bat-Yam, str. Yehuda Halevy nr. 11. (2.404/2007)

75. Moscovici Simon, fiul lui Moritz si Elena, născut la data de 29 mai 1951 în localitatea Roman, judetul Neamt, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bat-Yam, str. Yehuda Halevy nr. 11. (2.405/2007)

76. Moskovitz Laver Orah, fiica lui Moscovici Emil si Clara, născută la data de 3 februarie 1951 în localitatea Vaslui, judetul Vaslui, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Hatishbi nr.36, ap. 7, cod 34526. (445/2008)

77. Mozes Tiberiu, fiul lui Herman si Aurelia, născut la data de 25 februarie 1955 în localitatea Negresti-Oas, judetul Satu Mare, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashqelon, str. Moshe Sharet nr. 36/8. (403/2008)

78. Muller Leo, fiul lui Liviu si Levanah Moas, născut la data de 5 august 1989 în localitatea Sao Paulo, Brazilia, cetătean brazilian, cu domiciliul actual în Brazilia, RVA Eng. Edgar Egidio de Souza 36, ap. 121. (868/2005)

79. Muller Liviu, fiul lui Leon si Aurelia, născut la data de 12 ianuarie 1955 în Bucuresti, România, cetătean brazilian, cu domiciliul actual în Brazilia, RVA Eng. Edgar Egidio de Souza 36, ap. 121. (868/2005) Copii minori: Muller Paula, născută la data de 29 octombrie 1992.

80. Muller Michel, fiul lui Liviu si Levanah Moas, născut la data de 2 august 1987 în localitatea Sao Paulo, Brazilia, cetătean brazilian, cu domiciliul actual în Brazilia, RVA Eng. Edgar Egidio de Souza 36, ap. 121. (868/2005)

81. Naghel Matilda Mimi, fiica lui Alhalel Haim si Rusca, născută la data de 5 mai 1937 în localitatea Silistra, Bulgaria, cu domiciliul actual în Israel, Tel-Aviv, str. Derech Namir nr. 112/11. (839/2007)

82. Nagy Debora Elena, fiica lui Bortis Gheorghe si Marina, născută la data de 24 martie 1976 în localitatea Dr. Petru Groza, judetul Bihor, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Friedrich-Knauergasse 2-4/1/16. (2.705/2005)

83. Pascal Shimon, fiul lui lancu si Golda, născut la data de 23 aprilie 1952 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashkelon, str. Gidon Ben Yoash nr. 33/1.(39/2008)

84. Pavel Toma, fiul lui Dorin si Amelia-Maria, născut la data de 4 aprilie 1941 în Bucuresti, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Chicago, W. Gunnison Street, Unit J. Illinois 60640 S.U.A. (3.080/2007) Copii minori: Pavel Mărie Amelie, născută la data de 10 mai 1997, si Pavel Mărie Chaterine, născută la data de 10 mai 1997.

85. Pecht Heriet Hayuta, fiica lui Hulner Natan si Ghizela, născută la data de 9 septembrie 1960 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Hatizmoret 22, ap. 22. (31/2008)

86. Peer Mordechai, fiul lui Farcas David si Steiner Ghizela, născut la data de 19 iunie 1947 în localitatea Târgu Mures, judetul Mures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Nahal-Kena nr. 4. (2.571/2007)

87. Perl Charlie, fiul lui Eliasar si Berta, născut la data de 18 iulie 1954 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Karmey, Yosef Habros 25. (26/2008)

88. Perl Jacob, fiul lui Eliazer si Berta, născut la data de 11 septembrie 1950 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Karmey, Yosef Habros 21. (25/2008)

89. Pinsler Gaby, fiica lui Veisbrot lancu si Golda, născută la data de 25 septembrie 1958 în localitatea Tecuci, judetul Galati, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bat-Yam, str. Arav Kuk 4/22. (1.107/2005)

90. Pintrijel Valentina, fiica lui Vîrlan Gheorghe si Măria, născută la data de 27 decembrie 1966 în localitatea Mihail Kogălniceanu, judetul Constanta, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, Untere Markstr. 16, 3443 Siegharstskirchen. (674/2008)

91. Podgoreanu Clara Roberta, fiica lui Haralamb si Tudorita, născută la data de 14 august 1974 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hadera, str. Ar Azil nr. 29. (2.846/2007)

92. Podgoreanu Danny, fiul lui Haralamb si Tudorita, născut la data de 2 februarie 1968 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hadera, str. Ar Azil nr. 29. (2.845/2007) Copii minori: Podgoreanu Shai, născut la data de 11 decembrie 1997, si Podgoreanu Suf, născut la data de 20 ianuarie 2002.

93. Polivka Mariana, fiica lui Nicola Ion si Ana, născută la data de 17 iulie 1948 în localitatea Preajba, judetul Gorj, România, cetătean francez, cu domiciliul actual în Franta, 65 Av. Georges Clemenceanu, cod 78110 Le Vesinet. (66/2008)

94. Popovici Cătălina Măria, fiica lui Tătaru Petre si Măria, născută la data de 20 noiembrie 1949 în localitatea Buzău, judetul Buzău, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Bergen, Stockaweg nr. 5, cod 83346. (309/2008)

95. Popovici Dumitru Mugurel, fiul lui Vasile si Julieta-Elvira, născut la data de 12 septembrie 1942 în Bucuresti, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Bergen, Stockaweg nr. 5, cod 83346. (308/2008)

96. Priesler Jacob, fiul lui Preiszler Simion si Rebeca, născut la data de 3 iunie 1956 în localitatea Arad, judetul Arad, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzelia, AsherBarash nr. 31. (41/2008)

97. Raanan Marcu, fiul lui Ciubotariu Oisie si Berta, născut la data de 30 mai 1944 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, K. Yam, str. Haruvim nr. 2. (386/2008)

98. Riesenberg Isac, fiul lui Solomon si Fany, născut la data de 13 martie 1927 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Ben Nun 33 A. (1.158/2005)

99. Roozne Gergely Terezia, fiica lui Gergely Ludovic si Elisabeta, născută la data de 8 noiembrie 1951 în localitatea Zetea, judetul Harghita, România, cetătean maghiar, cu domiciliul actual în Ungaria, Nagykovacsi, Szilva koz nr. 8.(1.999/2005)

100. Rosner Sofia, fiica lui Segal Moise si Rasela, născută la data de 15 aprilie 1939 în localitatea Tecuci, judetul Galati, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Elhanan nr. 15. (1.444/2007)

101. Rotariu Beno, fiul lui Fisei si Rasela, născut la data de 26 noiembrie 1928 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, San Martin nr. 1/51. (40/2008)

102. Sachter Dan, fiul lui Marcel si Claire, născut la data de 11 aprilie 1958 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Âshdod, str. Rogozin nr. 33/23, cod 77274.(44/2008) Copii minori: Sachter Yonat, născută la data de 29 mai 1995, si Sachter Aviraz, născut la data de 16 ianuarie 1992.

103. Săli Schifter Gabriela, fiica lui Schifter Leo si Felicia, născută la data de 14 mai 1969 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat-Ono, str. Hapardes 10/6. (5.763/2004)

104. Salomon Margith, fiica lui Stumer Leon si Ana, născută la data de 15 august 1938 în localitatea Rădăuti, judetul Suceava, România, cetătean Israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Vardia 8/97.(1.932/2005)

105. Schapira Avram Baruch, fiul lui Peretz si Roza, născut la data de 1 august 1950 în localitatea Vatra Dornei, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, st. Sapir nr. 3. (2.368/2007)

106. Schiesel Elad, fiul lui Joseph si Yael, născut la data de 19 martie 1990 în localitatea Tel Aviv Yafo, Israel, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hameitar nr. 21.(393/2008)

107. Schiesel Joseph, fiul lui Emanuel-Sigmund si Frieda, născut la data de 12 noiembrie 1952 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Hameitar nr. 21.(393/2008) Copii minori: Schiesel Eron Shalom, născut la data de 15 iulie 1993, si Schiesel Elad, născut la data de 19 martie 1990.

108. Schneider Uri, fiul lui lacob si Clementine, născut la data de 13 aprilie 1947 în localitatea Câmpulung Moldovenesc, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Slomtzion Hamalka nr. 1/7. (55/2008)

109. Schvartz Nachman, fiul lui Chivu si Pepi, născut la data de 25 iunie 1954 în localitatea Brăila, judetul Brăila, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Echad Haam 19. (3.702/2005)

110. Schwartz Laura, fiica lui Kohn Ignatie-Friderich si Amsel Luiza, născută la data de 8 iunie 1947 în localitatea Târgu Mures, judetul Mures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petach Tikva, str. Israel Yesayaliu nr. 4/9. (406/2008)

111. SegevAharon, fiul lui Gross Avram si Elisabeta, născut la data de 3 martie 1949 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ganey Tikva, str. Harama nr. 28. (2.583/2007)

112. Seicărescu Dinu-lancu,fiul lui Anton si Ecaterina, născut la data de 25 mai 1940 în localitatea Buzău, judetul Buzău, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, Zeltweg 8740, Bahnhofstr. 40A/3. (654/RD/2008)

113. Shani Baruch, fiul lui Schneider lancel si Eva, născut la data de 15 februarie 1949 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. David Elazar 47. (562/2007)

114. Shani Manuela, fiica lui Brahman Orban si Janeta, născută la data de 28 decembrie 1949 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. David Elazar 47. (563/2007)

115. Shebairo Adriana, fiica lui Lastnic Oscar si Rebeca, născută la data de 13 decembrie 1953 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzlia, RH Habesor3/17. (3.519/2005). Copii minori: Shebairo Dana Nona, născută la data de 6 decembrie 1993.

116. Sheskin Anat, fiica lui Isăcescu Mihai si Elena, născută la data de 20 ianuarie 1958 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Abba Khoshi Avenue 10, cod 34786. (30/2008) Copii minori: Sheskin Ron Daniel, născut la data de 7 aprilie 1995.

117. Simon Francisc, fiul lui Francisc si Ileana, născut la data de 14 decembrie 1954 în localitatea Coltesti, judetul Alba, România, cetătean australian, cu domiciliul actual în Australia, Perth, 58Avila Way, AlexanderHeights, WA, 6064. (1.153/2005) Copii minori: Simon Ellice Adabelle, născută la data de 28 aprilie 1996, si Simon Katherine, născută la data de 24 aprilie1993.

118. Solomon Dron, fiul lui Leizer si Tonica, născut la data de 8 noiembrie 1967 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cu domiciliul în Israel, Sheham, str. Hamitzpe nr. 47, ap. 7. (2.756RD/2007). Copii minori: Solomon Dana, născută la data de 15 noiembrie 1998, si Solomon Yarden, născut la data de 22 ianuarie 2001.

119. Spâng Ana, fiica lui Abrudan loan si Andronica, născută la data de 13 august 1942 în localitatea Tinca, judetul Bihor, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9135 Warner Rd Saline, Michigan, cod 48176. (2.640/2007)

120. Spâng Andrei, fiul lui Gheorghe si Floarea, născut la data de 2 martie 1932 în localitatea Păusa, judetul Bihor, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9135 Warner Rd. Saline, Michigan 48176. (2.632/2007)

121. Stenzler Charlie, fiul lui Dawid si Gusta, născut la data de 9 mai 1947 în localitatea Rădăuti, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Saar Haaraiot nr. 2/11. (2.601 RD/2007)

122. Stenzler Nina, fiica lui Segal losub si Rasela, născută la data de 23 iunie 1947 în localitatea Fălticeni, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Shar Ha Araiot nr. 2/11. (2.604/2007)

123. Străinescu Petru, fiul lui Gheorghe si Ana, născut la data de 10 decembrie 1937 în localitatea Moldova Nouă, judetul Caras-Severin, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 13358 W. Watson, Ln., Surprise, Az. 85379. (1.828/2004)

124. Taary Serena, fiica lui Sporn Martin si Rozalia, născută la data de 1 iulie 1947 în localitatea Alunis, judetul Mures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ness-Ziona, str. Givati nr. 8. (396/2008 )

125. Teodoru Gheorghe, fiul lui Petre si Margareta, născut la data de 9 iulie 1946 în localitatea Râmnicu Vâlcea, judetul Vrancea, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 39E Broadway, ap. 2D, Long Beach, New York 11561. (1.534/2007)

126. Terebent Dumitru, fiul lui - si Silvia, născut la data de 12 septembrie 1964 în localitatea Gottlob, Sânnicolau Mare, judetul Timis, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Hochstrasse 25. (431/2008)

127. Ungureanu Aurora, fiica lui Popa Gheorghe si Anicuta, născută la data de 16 septembrie 1952 în localitatea Brăila, judetul Brăila, România, apatrid, cu domiciliul actual în Spania, Vilajoiosa, str. Gasparot 2 2/7 Alicante. (2.625/2007)

128. Ungureanu Niculae Ion, fiul lui Haralambie si Natalia, născut la data de 15 iunie 1950 în Bucuresti, România, apatrid, cu domiciliul actual în Spania, Vilajoiosa, str. Gasparot 2 2/7 Alicante. (2.626/2007)

129. Vagner Judith, fiica lui Haller Isiu si Zily, născută la data de 8 august 1953 în localitatea Siret, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Haim Laskul nr. 36. (5.972/2004)

130. Vigder Carola Brana, fiica lui Bercovici Copel si Maica, născută la data de 25 ianuarie 1948 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar Saba, str. Naariit nr. 3/1. (401/2008)

131. VitnerClareta, fiica lui Schvartz Nathan si Mirla, născută la data de 5 iunie 1949 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Holon, str. Ramat Ha Golan 25/15. (33/2008)

132. Voichek Delia, fiica lui Simionescu Ticu si Tony, născută la data de 27 septembrie 1955 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 22C Tel Aviv 69080, str. Anatot. (3.871/2006) Copii minori: Voichek Tamar, născut la data de 19 aprilie 1991.

133. Vojniver Moshe, fiul lui Avram si Manti, născut la data de 22 martie 1958 în localitatea Vaslui, judetul Vaslui, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Even, Yehuda Machabi 6. (28/2008) Copii minori: Vojnever Leai Sasia, născută la data de 7 octombrie 1992.

134. Vojniver Oriya Kochva Gemă, fiica lui Misu si Gili-Shoshana, născută la data de 7 ianuarie 1990 în localitatea Kfar Saba, Israel, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Even, Yehuda Machabi 6. (28/2008)

135. Weisz Lea, fiica lui lacobovici lacob si Ioana, născută la data de 21 februarie 1947 în localitatea Reghin, judetul Mures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Harav Kooknr. 30/2, Petah Tikwa. (425/2008)

136. Wolff Ilie Oswald, fiul lui Mărgăritescu Ovidiu Mircea si Alexandrina, născut la data de 9 noiembrie 1951 în Bucuresti, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Kaiserin Augusta Str. 36, 12103 Berlin. (2.697/2007)

137. Zalayat Han, fiul lui Haim Hedva si Zalayat Israel, născut la data de 25 februarie 1990 în localitatea Hadera, Israel, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kibutz Magal nr. 1 (2.672/2007)

138. Zamir Abraham, fiul lui Zalman Aron si Toba, născut la data de 18 februarie 1933 în localitatea Roman, judetul Neamt, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hod Hasaron, str. Bat-Hen 15. (1.156/2005)

139. Zasmencu Rodica Ligia, fiica lui Pop Vladimir Romulus si Verona Ligia, născută la data de 14 aprilie 1957 în localitatea Târnăveni, judetul Mures, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, Zirlerstr. 6a, 82194 Grobenzell. (460/2006)

140. Zelig Abraham, fiul lui Zeilic David si Victoria, născut la data de 23 noiembrie 1952 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nes-Ziona, str. Havazelet nr. 3. (548/2008)

141. Zelig Yehuda, fiul lui Zeilic David si Victoria, născut la data de 19 septembrie 1951 în localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nes-Ziona, str. Havazelet nr. 3. (547/2008)

142. Zgură Verginia, fiica lui Aragea Gheorghe si Sultana, născută la data de 21 martie 1947 în localitatea Mihai Viteazu, judetul Constanta, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/Main, An den Drei Hohen nr. 25. (247/2008)

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

persoanelor care solicită redobândirea cetăteniei române, cu stabilirea domiciliului în România

 

1. Costache Stefan Cezar, fiul lui Alexandru Silviu si Elena, născut la data de 24 septembrie 1986 în Bucuresti, România, apatrid, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Focsani nr. 1, bl. M-188, ap. 29, sectorul 5. (661/2008)

2. Goldenthal Paula, fiica lui Elman lacov si Clarisse Renee, născută la data de 7 decembrie 1954 în localitatea Fălticeni, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Brasov, str. Constantin Brâncoveanu nr. 41, et. 1, judetul Brasov. (1.161/2006)

3. Luca Vasile, fiul lui Luca Vasile si Elena, născut la data de 24 noiembrie 1952 în localitatea Bosia, judetul Iasi, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Miroslava, str. Iasi-Voinesti nr. 3, judetul Iasi. (608/2008)

4. Memish Nadiea, fiica lui Mustafa Ismail si Fatmea, născută la data de 9 iulie 1953 în localitatea Oltenita, judetul Călărasi, România, cetătean albanez, cu domiciliul actual în Slatina, Str. Victoriei nr.3, bl. 3, se. C, ap. 11, judetul Olt. (657/2008)

5. Reisenbuchler Elisabeth, fiica lui Schaitz losif si Măria, născută la data de 25 noiembrie 1924 în localitatea Turnisor, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Sibiu, Calea Turnisorului nr. 102, judetul Sibiu. (3.074/2007)

6. Reisenbuchler Werner Egon, fiul lui Michail Wilhelm si Elisaveta, născut la data de 21 mai 1957 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Sibiu, Calea Turnisorului nr. 102, judetul Sibiu. (3.075/2007)

7. Sandor Csaba, fiul lui Istvan si luliana, născut la data de 5 decembrie 1940 în localitatea Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Sfântu Gheorghe, str. Lazăr Mihaly nr. 3, judetul Covasna. (2.140/2006)

8. Sandor Eva, fiica lui Boer Laszlo si Boer Anna, născut la data de 14 iulie 1943 în localitatea Ghidfalău, judetul Covasna, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Sfântu Gheorghe, str. Lazăr Mihaly nr. 3, judetul Covasna. (2.141RD/2006).

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

 

HOTĂRÂRE

privind interpretarea art. 91 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali

 

Având în vedere dispozitiile art. 91 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificările si completările ulterioare, care stabilesc că „partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale se pot asocia între ele numai la nivel national, pe bază de protocol, constituind o aliantă electorală, în scopul participării la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului",

luând în considerare prevederile art. 2 pct. 16 din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora prin competitori electorali se întelege „partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile legal constituite ale cetătenilor apartinând unei minorităti nationale reprezentate în Consiliul Minoritătilor Nationale, care înaintează propuneri de candidatură, precum si candidatii independenti",

văzând că protocolul de constituire a unei aliante electorale reprezintă rezultatul unui acord de vointă între două sau mai multe partide politice si/sau aliante politice si/sau organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale (mutuus consensus) si că, pe cale de consecintă, desfiintarea lui trebuie să fie rezultatul aceluiasi acord (mutuus dissensus),

tinând cont de dispozitiile art. 91 alin. (2)-(6) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, care stabilesc că protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la Biroul Electoral Central, care se pronuntă prin decizie asupra admiterii sau respingerii acestuia, precum si căile de atac împotriva deciziei Biroului Electoral Central de admitere sau de respingere a protocolului aliantei electorale,

având în vedere necesitatea asigurării realizării principiului simetriei juridice, precum si a respectării termenului-limită de depunere a candidaturilor,

în temeiul art. 15 alin. (4) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăste:

Art. 1. - La alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat, partidele politice si/sau aliantele politice si/sau organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au constituit o aliantă electorală pot propune candidati numai din partea aliantei electorale.

Art. 2. - (1) Protocolul de constituire a unei aliante electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central si care a rămas definitiv ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronuntării unei hotărâri definitive a înaltei Curti de Casatie si Justitie, poate fi desfiintat numai prin acordul părtilor semnatare ale protocolului de constituire a aliantei electorale.

(2) Acordul de desfiintare a protocolului de constituire a unei aliante electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel putin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.

(3) Dispozitiile art. 9"" alin. (3)-(6) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desfiintare a protocolului de constituire a unei aliante electorale.

(4) În cazul desfiintării protocolului de constituire a unei aliante electorale după expirarea termenului de depunere a semnelor electorale prevăzut de art. 35 alin. (1) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, membrii aliantei electorale desfiintate participă la alegeri fără semn electoral.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Biroului Electoral Central,

judecător Stefan Ciontu

 

Bucuresti, 15 octombrie 2008.

Nr. 5.

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

 

HOTĂRÂRE

privind interpretarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Având în vedere dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificările si completările ulterioare,

văzând că aceste prevederi nu interzic partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri să comunice birourilor electorale de circumscriptie numele si prenumele reprezentantilor lor în acestea înainte de data rămânerii definitive a candidaturilor,

luând în considerare faptul că propunerile privind numele si prenumele reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, depuse după expirarea termenului prevăzut de art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, nu mai pot fi luate în considerare,

în temeiul art. 15 alin. (4) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăste:

Art. 1. - (1) Comunicările privind numele si prenumele reprezentantilor în birourile electorale de circumscriptie ai partidelor politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri pot fi depuse si înaintea termenului de 24 de ore prevăzut de art. 16 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Comunicările depuse după expirarea termenului prevăzut de art. 16 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, nu sunt luate în considerare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Biroului Electoral Central,

judecător Stefan Ciontu

 

Bucuresti, 15 octombrie 2008.

Nr. 6.