MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 744         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 4 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.017. - Decret privind acordarea gradului de general de flotilă aeriană cu o stea în retragere unui comandor în retragere

 

1.018. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în rezervă unui colonel în rezervă din Ministerul Apărării

 

1.019. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

1.020. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

1.021. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în rezervă unui colonel în rezervă din Ministerul Apărării

 

1.022. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

1.023. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

1.024. - Decret privind înaintarea unui contraamiral de flotilă în retragere în gradul de contraamiral cu două stele în retragere

 

1.025. - Decret privind înaintarea unui contraamiral de flotilă în retragere în gradul de contraamiral cu două stele în retragere

 

1.026. - Decret privind înaintarea unui general de brigadă în retragere în gradul de general-maior cu două stele în retragere

 

1.027. - Decret privind înaintarea unui general de brigadă în retragere în gradul de general-maior cu două stele în retragere

 

1.028. - Decret privind înaintarea unui contraamiral cu două stele în retragere în gradul de viceamiral cu trei stele în retragere

 

1.029. - Decret privind înaintarea unui general-maior în retragere în gradul de general-locotenent cu trei stele în retragere

 

1.030. - Decret privind înaintarea unui general-maior în retragere în gradul de general-locotenent cu trei stele în retragere

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.215. - Ordin al ministrului mediului si dezvoltării durabile privind aprobarea Normativului tehnic pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 „Criterii si principii pentru evaluarea si selectarea solutiilor tehnice de proiectare si realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/ reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor”

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de flotilă aeriană cu o stea în retragere unui comandor în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului comandor în retragere Manole Dumitru Ioan i se acordă gradul de general de flotilă aeriană cu o stea în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.017.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în rezervă unui colonel în rezervă din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel în rezervă Drăghici Grigore Vasile i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.018.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel în retragere Săvoiu Ion Vasile i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.019.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel în retragere Mălăescu Petre Constantin i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.020.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în rezervă unui colonel în rezervă din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel în rezervă Handaric Neculai Vasile i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.021.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel în retragere Feraru Tache Gheorghe i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.022.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea în retragere unui colonel în retragere din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel în retragere Balea Dumitru Victor i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.023.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea unui contraamiral de flotilă în retragere în gradul de contraamiral cu două stele în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul contraamiral de flotilă în retragere Voinea Ioan Gheorghe se înaintează în gradul de contraamiral cu două stele în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.024.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea unui contraamiral de flotilă în retragere în gradul de contraamiral cu două stele în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul contraamiral de flotilă în retragere Dragu Ilie Marcel se înaintează în gradul de contraamiral cu două stele în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.025.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea unui general de brigadă în retragere în gradul de general-maior cu două stele în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă în retragere Dobrin Virgil Virgil se înaintează în gradul de general-maior cu două stele în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.026.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea unui general de brigadă în retragere în gradul de general-maior cu două stele în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă în retragere Polivanov Ioan Dumitru se înaintează în gradul de general-maior cu două stele în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.027.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea unui contraamiral cu două stele în retragere în gradul de viceamiral cu trei stele în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul contraamiral cu două stele în retragere Stoica Stefan Virgil se înaintează în gradul de viceamiral cu trei stele în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.028.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea unui general-maior în retragere în gradul de general-locotenent cu trei stele în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliul Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general-maior în retragere Buliga Petru Constantin-Raul se înaintează în gradul de general-locotenent cu trei stele în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.029.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea unui general-maior în retragere în gradul de general-locotenent cu trei stele în retragere

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliul Suprem de Apărare a Tării nr. 97 din 23 octombrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general-maior în retragere Codrescu Stefan Costache se înaintează în gradul de general-locotenent cu trei stele în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 octombrie 2008.

Nr. 1.030.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTĂRII DURABILE

 

ORDIN

privind aprobarea Normativului tehnic pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 „Criterii si principii pentru evaluarea si selectarea solutiilor tehnice de proiectare si realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor”

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei amenajarea bazinelor hidrografice nr. 138.335/AA din 27 iunie 2008,

în conformitate cu prevederile art. 7 din Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.163/2007 privind aprobarea unor măsuri pentru îmbunătătirea solutiilor tehnice de proiectare si de realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare si reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, cu completările ulterioare,

ministrul mediului si dezvoltării durabile emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normativul tehnic pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 „Criterii si principii pentru evaluarea si selectarea solutiilor tehnice de proiectare si realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor”, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Proiectele lucrărilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, în faza „studiu de fezabilitate”, trebuie întocmite cu respectarea normativului tehnic prevăzut la art. 1.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

 

Bucuresti, 6 octombrie 2008.

Nr. 1.215.

 

ANEXĂ

 

NORMATIV TEHNIC

pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 „Criterii si principii pentru evaluarea si selectarea solutiilor tehnice de proiectare si realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor”

 

Art. 1. - În vederea respectării principiilor dezvoltării durabile si, implicit, a protectiei mediului în domeniul proiectării si realizării constructiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, se vor avea în vedere solutii care să conducă la minimizarea afectării echilibrului ecologic.

Art. 2. - Echilibrul ecologic, având un caracter fundamental dinamic, se realizează prin mentinerea vitezei, profunzimii si amplorii modificărilor aduse cursurilor de apă, în limite compatibile cu evolutia echilibrată a mediului natural, cu capacitatea de regenerare si autoreglare a lumii vii si nu prin păstrarea unei stări neschimbate a naturii.

Art. 3. - Conceptia generală de alcătuire a constructiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă trebuie să respecte criteriile care minimizează afectarea echilibrului ecologic, dintre care se pot enumera:

a) obiectivul prioritar să fie protejarea mediului si conservarea biodiversitătii, avându-se în vedere conservarea si protejarea habitatelor si speciilor de interes comunitar;

b) să fie lucrări de tip „elastic”, capabile să suporte deformatii mari, diferentiate;

c) să permită scurgerea liberă, naturală a apelor, în special în timpul viiturilor, precum si a ghetii, a plutitorilor sau a materialelor solide aflate în masa de apă;

d) să fie fundate corespunzător în terenul natural, pentru a se evita deteriorările provocate prin avansarea eroziunilor sub corpul constructiei, inclusiv la retragerea apelor;

e) să evite cresterea gradului de artificializare a cursului de apă prin canalizări si modificări ale geometriei albiilor;

f) să permită, pentru sectoare mari de amenajare a cursurilor de apă, realizarea etapizată a lucrărilor hidrotehnice, cu asigurarea urmăririi în timp a proceselor morfologice si a parametrilor de performantă ai proiectului;

g) proiectarea amenajărilor hidrotehnice va avea în vedere respectarea limitelor admise pentru indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici si biologici ai ecosistemelor acvatice, pentru îndeplinirea scopului principal de atingere a obiectivelor de mediu pe toate cursurile de apă amenajate;

h) abateri de la aceste criterii vor putea fi justificate numai de scopul apărării populatiei si/sau a unor obiective cu valoare social-economică.

Art. 4. - Scenariile tehnico-economice si variantele constructive de realizare a investitiei din cadrul studiului de fezabilitate, precum si a interventiilor constructive, cu recomandarea variantei de amenajare a cursurilor de apă, se vor baza pe metodologia prezentată în anexa nr. 1.

Art. 5. - (1) Lucrările hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă se vor conforma prevederilor schemelor directoare de amenajare si management al bazinului hidrografic, denumite în continuare scheme directoare, care reprezintă instrumentul de planificare strategic de gestiune a resurselor de apă în cadrul fiecărui bazin hidrografic.

(2) Până la data intrării în vigoare a schemelor directoare se vor aplica prevederile art. 43 alin. (14) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, prin care schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării legii constituie baza schemelor directoare si îsi vor păstra valabilitatea până cel târziu la data de 22 decembrie 2009.

(3) Se pot admite abateri fată de obiectivele de mediu din domeniul apelor numai în cazuri bine justificate si respectându-se următoarele conditii:

a) luarea tuturor măsurilor pentru a diminua efectele negative asupra stării corpurilor de apă;

b) scopul pentru realizarea unui obiectiv care alterează starea corpurilor de apă este de interes public, pentru dezvoltarea durabilă sau securitatea oamenilor, si nu poate fi obtinut prin alte mijloace;

c) modificarea caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă si justificarea acestor modificări vor fi prezentate în planul de management, parte integrantă a schemelor directoare.

Art. 6. - (1) Analiza si adoptarea solutiilor constructive vor acorda o atentie deosebită impactului socioeconomic si ecologic al amenajării cursurilor de apă, din punctul de vedere al adaptabilitătii la dinamica morfologică a albiei, fără afectarea semnificativă a atributelor functionale, al materialelor de constructie utilizate, al capacitătii de acoperire cu vegetatie etc.

(2) Din punctul de vedere al adaptabilitătii la dinamica morfologică a albiei, fără afectarea semnificativă a atributelor functionale, se stabilesc următoarele categorii de solutii constructive:

a) structuri elastice, care se pot deforma fără să se încarce cu eforturi interioare semnificative. Aceste structuri se „mulează” pe formele albiei, cu degradări minime, fiind apte să functioneze la parametri convenabili si permitând restabilirea unei stări noi de echilibru ecologic si morfologic, tinându-se seama de starea de echilibru dinamic în care se află în mod natural cursul de apă. Exemple tipice sunt lucrările din fascine, cea mai mare parte a gabioanelor, saltelele de diferite tipuri, protectiile si epiurile din piatră spartă, plasele de materiale plastice etc.;

b) structurile rigide care, în cursul deplasărilor si deformatiilor suportului, ca urmare a dinamicii morfologice a albiei, îsi schimbă pozitia prin înclinare, răsturnare, răsucire, creând spatii libere între elemente sau între acestea si suport, ori rupându-se pur si simplu sub actiunea unor eforturi pe care nu sunt capabile să le preia. Aceste structuri nu permit, în general, restabilirea echilibrului morfologic si ecologic al albiei. Exemplele tipice sunt lucrările din beton de ciment, simplu sau armat, respectiv ziduri de sprijin, praguri, pereuri cu plăci mari, căptuseli de protectie a malurilor etc.;

c) structuri cu deformabilitate limitată, semirigide, care permit deformatii relativ mici, fără degradări importante, dar care nu rezistă la deformatii mari, conducând la defectiuni similare celor ale structurilor rigide. Ele se pot adapta schimbărilor morfologice limitate, dar nu dau satisfactie la modificări morfologice mari, datorate unor viituri exceptionale sau unor fenomene locale. Exemple: căsoaie cu structură din elemente prefabricate de beton sau lemn, gabioane cu muchii din profile metalice mari, protectii, respectiv peree ori apărări de maluri din prefabricate de beton de dimensiuni mici sau din zidărie cu mortar, căptuseli din beton bituminos etc.

(3) Din punctul de vedere al materialelor de constructie utilizate se disting:

a) materiale naturale: materiale pământoase (argile, nisipuri etc.), balast, piatră spartă, anrocamente, blocuri, materiale lemnoase, vegetale etc.;

b) materiale artificiale: betoane, metale, materiale plastice etc.

(4) Structurile lucrărilor pot fi alcătuite dintr-o singură categorie de materiale, dar cel mai adesea utilizează ambele categorii, într-un număr mare de solutii si combinatii. Pentru refacerea sau mentinerea unei stări de echilibru ecologic, utilizarea materialelor naturale apare ca fiind solutia cea mai convenabilă. Materialele artificiale nu se încadrează în ciclurile naturale ale ecosistemelor, produc uneori poluare prin transformări fizico-chimice si sunt adesea evitate de faună în alegerea habitatelor.

(5) Din punctul de vedere al capacitătii de acoperire cu vegetatie care să se încadreze în ecosistem, există:

a) materiale si structuri improprii dezvoltării vegetatiei, exceptându-se eventual anumiti muschi, licheni sau unele specii de alge. Aceste materiale, precum betoanele, metalele, materialele plastice, anrocamentele, nu favorizează dezvoltarea ecosistemelor;

b) materiale care favorizează dezvoltarea unei vegetatii perene, cu elemente de floră caracteristice ecosistemului natural sau compatibile cu acesta: materiale pământoase, balast, materiale lemnoase etc.;

c) materiale special concepute pentru dezvoltarea unui anumit tip de vegetatie. Se pot da ca exemplu plasele metalice sau din mase plastice cu suspensii de bitum continând semintele plantelor, covoarele continând, de asemenea, semintele unor plante etc. Aceste materiale sunt integrate în ansamblul amenajării hidrotehnice prin folosirea unor structuri si procedee, cum ar fi: prefabricate de beton cu goluri speciale pentru vegetatie, utililizarea unor structuri speciale din mase plastice, textile, metal etc., care să permită fixarea si dezvoltarea vegetatiei.

Art. 7. - În selectarea solutiilor de amenajare a cursurilor de apă se vor analiza si optimiza tipurile de amenajări, precum si efectele primare ale acestora, constituite din:

a) reducerea lungimii prin rectificare;

b) adâncirea albiei;

c) fixarea albiei si/sau a malurilor;

d) lărgirea albiei, care produc numeroase si complexe efecte secundare cu impact asupra mediului.

Art. 8. - (1) Adoptarea conceptului de amenajare a cursurilor de apă „mai mult spatiu pentru râuri” acordă o atentie deosebită armonizării cerintelor sociale si economice, precum alimentarea cu apă, apărarea împotriva inundatiilor etc., cu cerintele de dezvoltare durabilă si protectie a mediului.

(2) Continuitatea râului si a legăturilor sale cu lunca inundabilă se asigură prin realizarea unor habitate de tipul zonelor umede pentru conservarea florei si faunei acvatice, atenuarea viiturilor, refacerea stocurilor disponibile ale apelor subterane, retinerea nutrientilor etc.

(3) Noile spatii pentru atenuarea viiturilor si pentru conservarea biodiversitătii asociate luncilor inundabile oferă conditii de dezvoltare a ecosistemelor, pentru recreere si turism, dar si pentru unele activităti economice.

Art. 9. - (1) Impactul produs de santierul amenajării, care este, de regulă, remanent în timp, acoperă o zonă mai întinsă decât ampriza lucrărilor, putând fi resimtit la distante foarte mari de aceasta.

(2) În cazul în care impactul produs în perioada executiei lucrărilor este ridicat si, în mod suplimentar, poluant, pentru lucrările de amenajare mai extinse sau la care intervin lucrări terasiere în albie se vor preciza toate măsurile necesare asigurării unui impact minim si acceptabil asupra mediului: accesele mijloacelor mecanizate, depozitarea deseurilor, conditiile de verificare si întretinere a utilajelor etc.

Art. 10. - Evaluarea impactului lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă se cuantifică prin considerarea naturii lucrărilor proiectate si a sensibilitătii mediului, în cadrul procedurii de calcul privind „Indicii globali de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice asupra mediului”, prezentată în anexa nr. 2.

Art. 11. - Anexa nr. 3 cuprinde o aplicatie a metodologiei pe un caz reprezentativ si ilustrează aplicarea acestei metode, bazată pe analiza de decizie multicriterială, pe un exemplu fictiv, apropiat de situatiile existente în practica inginerească.

Art. 12. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul normativ tehnic.

 

ANEXA Nr. 1

la normativul tehnic

 

METODOLOGIE

de selectare a solutiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie multicriterială

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie are scopul de a pune la dispozitie prevederi tehnice specifice pentru proiectarea constructiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, tinându-se seama de obiectivul de atingere a stării bune a apelor de suprafată sau, pentru corpurile de apă artificiale si puternic modificate, un potential ecologic bun si o stare chimică bună. În acelasi timp aduce contributii la îmbunătătirea executiei si exploatării constructiilor hidrotehnice în albii în vederea respectării principiilor dezvoltării durabile.

(2) Continutul prezentei metodologii cuprinde o succesiune de prevederi generale pentru mai buna întelegere si pregătire a adoptării solutiilor de amenajare, si respectiv, constructive ale lucrărilor hidrotehnice în albiile râurilor, precum si prezentarea metodei de selectare a solutiilor pe baza analizei de decizie multicriterială, împreună cu o aplicatie pe un caz reprezentativ, prezentat în anexa nr. 3 la normativul tehnic.

Art. 2. - (1) Prezenta metodologie se adresează în mod special proiectantilor si decidenţilor în activitatea de proiectare, executie si exploatare a constructiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, dar îsi dovedeste utilitatea si în gestionarea ecosistemelor cursurilor de apă, ca premisă a proiectării si functionării corecte a amenajărilor hidrotehnice în albii.

(2) Gestionarea ecosistemelor cursurilor de apă pe termen lung integrează ansamblul restrictiilor legate de mentinerea functionării ecologice a hidrosistemelor cu asigurarea necesitătilor rational stabilite ale populatiei.

Art. 3. - (1) Prezenta metodologie de analiză pe baza deciziei multicriteriale este obligatorie pentru lucrările de amenajare a cursurilor de apă care respectă cumulativ conditiile:

a) lungimea proiectată a tronsonului de râu amenajat să fie mai mare de 100 m; si

b) lungimea de râu artificializată după amenajare să depăsească 20% din tronsonul analizat, conform cu definirea portiunii artificializate prezentate la subpct. 2.1 din anexa nr. 2 la normativul tehnic.

(2) Pentru lucrările proiectate de amenajare a albiilor care nu se încadrează în prevederile alin. (1), analiza de selectare a variantei va cuprinde:

a) o analiză comparativă a indicilor globali de impact de mediu a variantelor, împreună cu analiza comparativă a fiecărui factor al indicilor globali, conform prevederilor pct. 5 din anexa nr. 2 la normativul tehnic;

b) analize tehnico-economice în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii;

c) selectarea variantei de amenajare se propune de proiectant si se aprobă de către decidentul principal, responsabil legal de aprobarea investitiei, pe baza unei analize comparative a valorilor indicilor de impact si componentelor acestora, precum si a valorilor indicatorilor economici.

Art. 4. - Cursurile de apă si luncile acestora integrează următoarele functii importante în vederea conservării ecosistemelor acvatice si pentru asigurarea necesitătilor populatiei:

a) functia de habitat pentru pesti, cărora le oferă conditii optime de reproducere;

b) functia de habitat pentru păsări, mamifere, amfibieni, reptile si o foarte diversă faună de nevertebrate;

c) functia de stocare a apei si de retinere a sedimentelor;

d) functia de autoepurare a apei prin stocarea si reciclarea nutrientilor si transformarea poluantilor organici si anorganici;

e) functia de biodiversitate - pădurile de luncă de esente tari sunt foarte productive;

f) functia economico-socială: sursă de apă, cale de transport, materiale de constructii, turism, recreere si educatie;

g) functia de cale de scurgere a apelor mari.

Art. 5. - (1) Prezenta metodologie se aplică la proiectarea lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă în situatia:

a) constructiilor hidrotehnice noi;

b) constructiilor care modifică parametrii nominali ai amenajării hidrotehnice si la care se preconizează, ulterior modificării, schimbarea sensibilă a conditiilor de echilibru ecologic al cursurilor de apă;

c) constructiilor pentru interventii la lucrări existente în vederea refacerii, prin adoptarea unor solutii modificate, cu efecte asupra mediului, fată de solutiile proiectate si realizate initial.

(2) Proiectul elaborat în faza „studiu de fezabilitate” pentru variantele de amenajare studiate va contine un capitol distinct pentru tratarea selectării variantei de amenajare pe baza analizei de decizie multicriterială sau, în cazul lucrărilor de mică întindere, pe baza analizei precizate în art. 3 alin. (2).

 

CAPITOLUL II

Selectarea solutiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă utilizând metode de decizie multicriterială

 

Art. 6. - (1) Selectarea solutiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie multicriterială reprezintă o metodă euristică de decizie multicriterială simplificată, derivată din metoda ELECTRE, care aduce variantele proiectate la o unitate de măsură conventional comună, denumită punctaj.

(2) În principiu, această metodă constă în însumarea unor note acordate variantelor analizate pe fiecare criteriu, ponderate cu importanta criteriilor, pe baza cărora se selectează varianta cu cel mai mare punctaj, respectiv varianta optimă pe ansamblul criteriilor.

Art. 7. - Variantele prezentate au în vedere satisfacerea unui număr cât mai mare de exigente, iar alegerea solutiilor trebuie să se facă analizându-se minimum două variante, la care se adaugă varianta zero - fără realizarea proiectului, potrivit prevederilor anexei nr. 2 cap. A din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

 

SECTIUNEA 1

Stabilirea criteriilor si subcriteriilor

 

Art. 8. - (1) Criteriile si subcriteriile alese sunt diferite, si anume cele relativ importante, pentru care se anticipează diferente mari între variantele de amenajare avute în vedere, în functie de:

a) tipul de mediu si caracteristicile sale dominante: naturale, antropice, în zone urbane sau rurale, poluat ori nepoluat etc.;

b) tipul proiectului si, deci, al formelor de impact dominante: poluare, ocupare de terenuri, defrisări etc.

(2) Criteriile alese, care coincid cu categoriile de elemente ale mediului, cu pondere si detaliere în functie de situatie, sunt de următoarele tipuri: economie generală, economie locală, protectia ecosistemelor, starea geofizică, situatia socială.

(3) În particular, se pot introduce criterii/subcriterii cu importantă locală, cum sunt: ocuparea terenurilor, strămutările de populatie, afectarea unor rezerve geologice, afectarea peisajului, dezagremente - chiar si temporare - pentru populatie etc.

Art. 9. - Se limitează alegerea la 5-8 criterii, pentru stăpânirea de către decidenti a procesului de analiză, la care se adaugă criteriul fictiv „zero”, mai putin important decât toate celelalte si care se elimină automat, evitându-se eventuala eliminare a unui criteriu ales.

Art. 10. - Pentru amenajări hidrotehnice ale cursurilor de apă de tipul regularizărilor de albii se propun următoarele criterii si subcriterii:

I. economic:

a) costul de investitie si cheltuielile actualizate de întretinere si exploatare pe o perioadă de analiză suficientă de ani, minimum 15-30 de ani;

b) indicatorii de analiză economică si financiară utilizati în documentatiile studiilor de fezabilitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 28/2008. În acest sens este reprezentativ pentru analiză indicatorul beneficiu/cost care, pentru lucrări de apărare împotriva inundatiilor sau alte efecte negative ale scurgerii pe cursuri de apă - eroziuni de maluri, adâncirea albiei etc. -, se traduce prin pagubele evitate actualizate, raportate la cheltuielile totale actualizate;

c) costurile conexe: diminuarea veniturilor din turism, pescuit, sport, recreere;

d) costul efectelor secundare: eroziuni, prăbusiri de maluri (afectarea gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc);

II. social:

a) estetică, peisaj;

b) recreere, turism, sport;

c) calitatea apei utilizate de riverani;

d) protectia la ape mari a riveranilor;

e) regimul populatiei în zona riverană, respectiv restrictii, circulatie, stres, inclusiv la executia lucrărilor;

III. ecologic:

a) indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare - IGSA - care tine seama de: caracteristicile tronsonului de albie, clasa de importantă a râului sau „rangul fluvial”, intensitatea agresiunii de artificializare prin modificarea morfologiei râului, timp;

b) indicele impactului global datorat solutiilor constructive - IGSC;

c) gradul de afectare al ecosistemelor existente, respectiv prezervare, conservare, transformare, distrugere;

IV. respectarea restrictiilor:

a) conformitatea cu Planul de amenajare a bazinului hidrografic si cu Planul de management al bazinului hidrografic;

b) aprobarea zonelor „acceptate” ca inundabile la ape mari;

c) interdictia depăsirii exigentelor minimale aferente ariilor protejate;

d) interdictia afectării unor servicii publice pentru alimentări cu apă, canalizări, depozite de deseuri menajere etc;

e) interdictia afectării sau limitarea severă în intensitate si durată a unor activităti economice de importantă strategică natională care se desfăsoară în zonă.

 

SECTIUNEA a 2-a

Ierarhizarea si stabilirea ponderii criteriilor

 

Art. 11. - Ierarhizarea si stabilirea ponderii criteriilor se fac prin parcurgerea următoarelor etape de analiză:

a) decidentul/analistul compară criteriile alese ci (i = 1, 2, 3...m) pe perechi - făcând abstractie de restul criteriilor - si acordă 2 puncte celui considerat - inerent subiectiv - mai important în cazul particular analizat, înscriindu-le pe coloana acestuia, respectiv coloana pe care se face adunarea punctelor. În mod firesc, în căsuta simetrică fată de diagonala principală se va înscrie cifra „0”;

b) rezultatele obtinute de fiecare decident se înscriu într-o matrice. Un astfel de exemplu este prevăzut în fig. 1*);

 

CRITERII

 


*) Figura 1 este reprodusă în facsimil.

 

c) fiecare criteriu Ci va obtine un punctaj ti, cu mentiunea că asa-numitul „criteriu zero”, în exemplul dat C6, va avea t6 = 0;

d) punctajul total al criteriilor va fi T = Σti = m2 - m;

e) ponderea unui criteriu va fi pi = t/T, astfel că Σpi = 1. În exemplul din matricea prezentată rezultă următoarele ponderi: p1 = p2 = 7/30 = 0,233; p3 = 0,133; p4 = 0,1; p5 = 0,4.

Art. 12. - Matricea rezultatelor obtinute din compararea criteriilor poate fi obtinută din completările făcute independent de mai multi decidenti, prin calculul ponderilor finale obtinute ca medie a ponderilor de către toti decidentii. Media poate fi ponderată în functie de competenta si/sau răspunderea decidentilor, stabilite a priori.

 

SECTIUNEA a 3-a

Stabilirea variantelor

 

Art. 13. - (1) Pentru amenajările hidrotehnice ale cursurilor de apă, variantele de proiect sau variantele de conditii de exploatare Vj, cu (j = 1, 2, ... n), se stabilesc modalităti semnificativ diferite din punctul de vedere al impactului asupra mediului pe aceleasi criterii si în aceleasi conditii ca cele prezentate în analiza comparativă prin metoda matriceală.

(2) În cazul analizelor de decizie privind oportunitatea proiectului, una dintre variante va fi „varianta zero”.

(3) Din motive similare cu cele arătate anterior, se recomandă ca numărul variantelor n să fie de maximum 6, analiza mai multor variante urmând să se facă doar în cazuri speciale.

 

SECTIUNEA a 4-a

Notarea variantelor pe criterii

 

Art. 14. - Acordarea notelor pentru „n” variante pe cele „m- 1” criterii, rămase după eliminarea „criteriului zero”, se face succesiv pe criterii, în două etape: note primare si note normalizate.

Art. 15. - Notele primare N*i j se acordă pentru fiecare variantă Vj si pentru un criteriu Ci, prin una dintre următoarele proceduri:

a) dacă variantele pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă Mi j, direct proportională cu avantajele efectelor, de exemplu productia de energie, debit suplimentar fată de debitul minim în regim natural, productia piscicolă estimată, locuri de muncă asigurate etc., notele primare sunt:

 

formula

 

b) dacă variantele pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă Mi j, invers proportională cu avantajele efectelor asupra mediului, de exemplu, debit maxim cu o anumită asigurare rezultat din atenuarea viiturilor în lac, suprafete de teren ocupate, locuinte dezafectate, lungimea tronsonului de albie între captare si sectiunea de restitutie a debitelor turbinate în centrale electrice etc, notele primare sunt:

 

formula

 

c) dacă variantele nu pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă, notele primare se acordă prin apreciere, după una dintre următoarele proceduri:

c1) prin acordarea de note de la 1 la 10, astfel:

- dacă efectele tuturor variantelor sunt benefice, respectiv avantajoase pentru mediu, sau dacă efectele tuturor variantelor sunt defavorabile, respectiv dezavantajoase pentru mediu, variantele cele mai avantajoase vor primi notele cele mai mari;

- dacă efectele variantelor sunt fie benefice, fie defavorabile, cele avantajoase vor primi note de la 6 la 10, cele dezavantajoase, de la 0 la 4, iar cele neutre vor primi nota 5;

c2) dacă un criteriu Ci coincide cu un element ori un grup de elemente ale mediului din matricea de evaluare a impactului, nota primară poate fi suma valorilor de calcul ale efectelor din coloane sau submatricea corespunzătoare;

c3) dacă se consideră oportun, notele primare se pot determina prin procedura indicată pentru determinarea ponderii criteriilor conform sectiunii a 2-a, în care în locul criteriilor Ci se vor trece variantele Vj. Valorile notelor primare N* j vor fi egale cu cele corespunzătoare ponderii criteriilor pi din cazul mentionat.

Art. 16. - (1) Notele normalizate Ni j pentru un criteriu se definesc prin transformarea notelor primare, astfel ca suma acestora pentru cele n variante să fie aceeasi, de exemplu, egală cu 1, ceea ce se realizează cu relatia:

 

formula

 

prin care se verifică automat conditia:

 

formula

 

(2) Pentru procedurile de acordare a notelor primare indicate la art. 15 alin. (1) lit. a), b) si c3), conditia se realizează implicit, notele primare fiind identice cu notele normalizate.

 

SECTIUNEA a 5-a

Calculul punctajelor

 

Art. 17. - După încheierea notării tuturor variantelor pe toate criteriile, se realizează următoarele operatiuni:

a) se calculează punctajele ponderate:

 

formula

 

b) se însumează punctajele ponderate pentru fiecare variantă Vj, pe ansamblul criteriilor Ci, rezultând punctajul total pe o variantă:

 

formula

 

Acest punctaj caracterizează, în mod relativ, variantele analizate, pe ansamblul criteriilor adoptate;

c) pentru evidentierea mai pregnantă a diferentelor dintre variante este util să se calculeze si punctajul total relativ pe fiecare variantă, care va fi:

 

formula

 

d) calculul se organizează tabelar, conform modelului prezentat în tabelul nr. 1.

 

Tabelul nr. 1

 

SECTIUNEA a 6-a

Luarea deciziilor

 

Art. 18. - În selectarea variantei pe baza analizei de decizie multicriterială prezentate vor fi avute în vedere următoarele recomandări:

a) varianta cu cel mai mare punctaj total este preferabilă;

b) diferente mai mici de 0,10 între punctajele totale relative nu sunt considerate decisive, avându-se în vedere numeroasele aprecieri subiective care intră în proces, dificultatea obiectivă a prognozelor privind evolutia efectelor constructiilor hidrotehnice asupra mediului si relativitatea unor informatii primare;

c) dificultătile de alegere a variantei în situatia de la lit. b) se rezolvă având la dispozitie următoarele posibilităti alternative:

- se obtin detalieri sau studii suplimentare;

- se introduc criterii suplimentare;

- se alege una dintre variantele din ecartul de 10 diferentă de punctaj acordată variantelor prin note normalizate, pe criterii de preferintă ale decidentului principal.

Art. 19. - Pentru a micsora gradul de subiectivism în calculul punctajelor, se recomandă aplicarea metodologiei de decizie multicriterială de către mai multi decidenti, care să noteze independent efectele, chiar dacă aspectele formale sunt conduse de acelasi operator.

 

ANEXA Nr. 2

la normativul tehnic

 

INDICI GLOBALI

de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice proiectate asupra mediului

 

1. Procedura expusă în continuare prezintă evaluarea impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice proiectate asupra mediului prin 2 indicatori de cuantificare:

a) indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare, notat IGSA, care identifică si calculează impactul „artificializării” albiei prin solutii de amenajare;

b) indicele impactului global datorat solutiilor constructive, notat IGSC, care identifică si calculează impactul „artificializării” albiei prin solutii constructive.

1.1. Cuantificarea indicilor globali mentionati la pct. 1, exprimat prin „costul ecologic”, permite evaluarea influentei relative a diversilor parametri de „artificializare”, orientând astfel alegerea si ameliorarea solutiilor propuse din punctul de vedere al impactului hidromorfologic.

1.2. Indicii gobali de evaluare a impactului „artificializării” albiei prin solutii de amenajare si prin solutii constructive sunt utilizati ca subcriterii ai criteriului ecologic, potrivit art. 10 din anexa nr. 1 la normativul tehnic.

2. Metoda de evaluare anticipată a impactului hidromorfologic al amenajărilor proiectate1 serveste si la compararea solutiilor de amenajare propuse, pe baza indicelui de „artificializare”, denumit în continuare IGSA. În principiu, procedura cuantifică „costul ecologic” pentru 4 elemente:

a) caracteristicile tronsonului de albie care va fi probabil afectat de lucrările hidrotehnice;

b) clasa de importantă a râului reprezentată de mǎrimea si caracteristicile de calitate ecologicǎ a râului, denumită rangul fluvial;

c) intensitatea agresiunii de artificializare prin modificarea morfologiei râului;

d) timpul.

1 Propusă de Wasson Malavoi, Maridet, Sochon si Paulin, 1995.

2.1. Caracteristicile tronsonului sunt reprezentate de un coeficient A, ale cărui valori (cost ecologic) rezultă din graficul din fig. 1*), în functie de procentul lungimii portiunii artificializate din lungimea tronsonului analizat.

 

            Fig. 1. Costul ecologic al artificializǎrii pe unitatea de lungime a tronsonului

 

2.1.1. Alegerea si delimitarea unui tronson au în vedere analiza unui sector de râu relativ omogen din punct de vedere morfologic si ecologic, care are o identitate recognoscibilă, cu caracter mai ales geografic. Tronsonul analizat trebuie ales strict pe criteriile precizate, fǎrǎ a fi influentat de dorinta de obtinere a unor valori favorabile unei anumite pǎrti. El se poate identifica cu corpul de apǎ.

2.1.2. Din fig. 1 se observă că amenajarea (si, implicit, artificializarea) primelor portiuni din tronson are un impact relativ scăzut pe ansamblu; artificializarea până la 25% din tronson atrage costuri ecologice relativ reduse, întrucât portiunile rămase în regim natural reusesc să mentinǎ ecosistemul viabil. După amenajarea a 40-50% din tronson, costurile ecologice cresc în mod spectaculos, semnalând pericolul unui colaps morfologic si ecologic, iar amenajarea ultimelor portiuni (ultimii 30% din tronson) conduce la costul ecologic maxim, consfintind disparitia practică a ecosistemului originar.

2.2. Rangul fluvial este cuantificat printr-un coeficient R, cu valorile de cost ecologic rezultate din graficul din fig. 2*).

 

            Fig. 2. Costul ecologic al artificializării unui tronson de râu în functie de rangul său (valoarea patrimonială)

 


*) Figurile 1 si 2 sunt reproduse în facsimil.

 

Costurile ecologice cele mai mari afectează râurile de ranguri extreme. Pentru râurile de rang înalt, cu importantă si „valoare” ridicate, interventiile produc în mod evident efecte importante directe si derivate, implicând costuri ecologice mari. Râurile de rang inferior, cu bazine mici sau/si cu o stare nu prea bună a ecosistemelor, sunt practic desfiintate din punct de vedere ecologic prin realizarea unor amenajări care artificializează albiile; de aceea costul ecologic este relativ ridicat.

2.2.1. Rangul fluvial este un indice de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice asupra mediului, exprimând clasa de importantă a râului, stabilită în functie de talia râului si de mărimea bazinului, calitatea ecologică, calitatea apei, mărimea debitelor.

2.2.2. Criteriul principal pentru stabilirea rangului este reprezentat de încadrarea calitǎtii apelor de suprafatǎ, care stabileste starea ecologicǎ a corpurilor de apǎ, reflectatǎ prin indicatori fizici, chimici si microbiologici, în conformitate cu valorile din tabelul nr. 6 prevǎzut în Normativul privind clasificarea calitǎtii apelor de suprafatǎ în vederea stabilirii stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodǎririi apelor nr. 161/2006.

2.2.3. Al doilea criteriu este mărimea râului, care se defineste prin debitul mediu multianual pe tronsonul analizat, respectiv media debitelor la capetele tronsonului, notat prin Qm. Intervalele de debite au fost stabilite avându-se în vedere că cea mai mare parte a râurilor interioare sunt relativ mici.

2.2.4. Cel de-al treilea criteriu se referă la interesul ecologic si/sau social-economic pe care îl prezintă tronsonul analizat, dacă acesta este cu adevărat major la nivel regional sau national.

 

            Tabelul nr. 1

 

Determinarea rangului fluvial

 

 

 

 

 

 

 

 

Debit modul mediu pe tronson (m3/s)

Interes major ecologic etc.

Clasificarea după calitatea apelor

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

Categoria V

Qm < 1

da

7

6

5

3

nu

5

4

3

2

1

1 ≤Qm < 5

da

8

7

6

4

nu

7

6

5

3

2

5 ≤ Qm < 20

da

9

8

7

5

nu

8

7

6

4

2

20 ≤ Qm < 50

da

9

9

8

6

nu

8

8

7

5

3

Qm > 50

da

9

9

9

7

nu

9

9

8

6

4

 

2.2.5. Interesul ecologic este reprezentat de existenta unor ecosisteme viguroase, echilibrate si diversificate, de asocieri rare de specii sau de specii si populatii rare, endemice ori în pericol de disparitie. Tronsoanele de râu aflate total sau partial în zone protejate, rezervatii ori parcuri naturale beneficiază de o mărire a rangului, conform prevederilor subpct. 2.2.7.

2.2.6. Interesul social major se poate traduce prin existenta unor zone de turism, agrement sau activităti sportive acvatice cu traditie si prestigiu. Râurile care trec prin sau în imediata vecinătate a unor statiuni balneare ori de odihnă si tratamente medicale prezintă interes social major.

2.2.7. Pentru tronsoane de râu aflate total sau partial în zone protejate ecologic, rangul se va mări cu o unitate, iar pentru cele aflate total ori partial în rezervatii sau parcuri naturale, rangul se va mări cu două unităti.

2.2.8. În functie de încadrarea tronsonului de râu artificializat în cele 3 criterii se determinǎ valoarea rangului fluvial pe baza valorilor prevǎzute în tabelul nr. 1. Cu valoarea rangului astfel stabilită, se determinǎ în graficul din fig. 2 valoarea coeficientului R.

2.3. Intensitatea impactului evaluează discordanta dintre starea de după amenajare si morfologia râului care ar corespunde stării sale de echilibru dinamic. Pentru aceasta se utilizează 8 factori i cu importantă demonstrată în functionarea ecologică, cărora le corespund 8 parametri specifici care permit cuantificarea alterării sistemului. Pentru fiecare factor i = 1...8 se determină costul ecologic, a cărui valoare este exprimată printr-un coeficient Ii, cu ajutorul graficelor care asociază o categorie previzibilă de alterare cu impactul (costul) ecologic respectiv.

2.3.1. Factorul 1 reprezintǎ pierderea sinuozitătii si diminuarea procentului de multiplicare a traseelor paralele de curgere (disparitia canalelor multiple) în raport cu traseul în plan originar, reperabil adesea pe hărtile sau fotografiile aeriene mai vechi. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I1 si se determină utilizându-se graficul din fig. 3*). Sinuozitatea S se exprimă prin raportul dintre lungimea desfăsurată a cursului de apă (măsurată la talveg) si lungimea tronsonului amenajat, măsurată în linie dreaptă între punctele din talveg ale sectiunilor de capăt ale tronsonului amenajat. Costul ecologic ΔY se determină ca diferentă între valorile corespunzătoare valorilor sinuozitătii S dinainte si de după amenajare. De exemplu, o diferentă de sinuozitate b = 0,5 între S = 1,5 (originar) si S = 1 (traseu rectiliniu rectificat) atrage un cost ecologic ΔYb = 9 – 0 = 9, reprezentând 90% din cel total maxim, în timp ce o reducere a sinuozitătii a = 0,5 prin rectificare de la S = 2 la S = 1,5 conduce la costuri ecologice reduse, respectiv la ΔYa = 10 – 9 = 1, însemnând numai 10% din cel total maxim. Această observatie este deosebit de importantă, întrucât pentru nespecialisti - beneficiari ai lucrărilor, proiectanti ocazionali si uneori chiar organe de avizare - există tendinta de a aprecia că rectificările de traseu la sinuozităti mici nu au aproape nicio influentă.

 

            Fig. 3. Costul ecologic al pierderii sinuozitătii. Se determină în functie de diferenta dintre sinuozitatea originară si cea de după amenajare.

 


*) Figura 3 este reprodusă în facsimil.

 

2.3.2. Factorul 2 reprezintǎ reducerea spatiului de libertate al cursului de apă, măsurată prin sporirea gradului de contractie laterală impusă de o îndiguire. Acest spatiu de libertate se evaluează în raport cu lătimea la ras a albiei minore (w), care constituie unitatea de măsură. Râurile aluviale în echilibru au un spatiu de libertate de ordinul 12w. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I2 si se determină utilizând graficul din fig. 4*).

Este evident că vom avea un cost ecologic cu atât mai ridicat, cu cât reducerea spatiului de libertate va fi mai mare.

Se observă că reducerea spatiului de libertate pentru valori relativ mici ale acestuia (SL = b = 10w – 3w = 7w) are un cost ecologic mult mai ridicat (ΔYb = 16 – 6 = 10) decât reducerea în domeniul unor valori mari (SL = a = 24w – 10w = 14w), care conduc la un cost ecologic relativ redus (ΔYa = 20w – 16w = 4w). Aceasta înseamnă că albiile majore originare relativ înguste se deteriorează mai grav prin îndiguiri decât cele relativ largi.

 

            Fig. 4. Costul ecologic al reducerii spatiului de libertate

 


*) Figura 4 este reprodusă în facsimil.

 

2.3.3. Factorul 3 reprezintǎ perioada de revenire a debitului de umplere a albiei minore, considerând ca normală, într-o primă aproximare, o frecventă de o dată la 2 ani. Valoarea acestui parametru se determină prin studii hidrologice asupra variabilitătii regionale a debitelor maxime anuale. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I3 si se determină utilizându-se graficul din fig. 5*). Pentru râuri cu perioade de revenire a debitelor de umplere a albiei minore relativ mici, sub 10 ani, costurile ecologice sunt mai mari decât la valori mari ale acesteia.

2.3.4. Factorul 4 reprezintǎ sporirea lătimii scurgerii la etiaj (debitul mediu lunar minim) si este important, deoarece poate provoca reducerea adâncimilor medii, încălzirea estivală excesivă a apei, înghetul pe timp de iarnă si colmatarea fundului. Se măsoară în procente din lătimea originară. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I4 si se determină utilizându-se graficul din fig. 6*).

 

            Fig. 5. Costul ecologic al reducerii frecventei inundărilor laterale

 

            Fig. 6. Costul ecologic al reducerii lătimilor de curgere la etiaj


*) Figurile 5 si 6 sunt reproduse în facsimil.

 

2.3.5. Factorul 5 exprimă alterarea structurii fizice (de adăpost al faunei) si a conectivitătii si are mai multi parametri indicatori:

a) disparitia secventelor de facies rapid - adânc, care constituie o alterare majoră a mediului fizic;

b) modificarea structurilor de adăpost, de natură minerală si vegetală.

Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I5 si se determină utilizându-se datele din tabelul nr. 2.

 

            Tabelul nr. 2

Costurile ecologice ale alterării structurilor de adăpost si faciesurilor

 

 

 

Alterări fizice

Costuri ecologice

Curs de apă cu energie

mare

redusă

1 = Scoaterea structurilor lemnoase afundate în taluz

3

7

2 = 1 + Nivelarea malurilor (retaluzare, îndepărtarea blocurilor)

7

10

3 = 2 + Îndepărtarea obstacolelor din canal (blocuri, structuri lemnoase)

12

12

4 = 3 + Reprofilarea, nivelarea faciesurilor rapide sau lente

20

20

 

2.3.6. Factorul 6 cuantificǎ alterarea substratului, realizatǎ, de regulă, prin lucrări de terasamente care afectează patul albiei prin modificarea granulozitǎtii acestuia. Debitul de antrenare al particulelor din noul pat se determină prin calcule hidraulice clasice. Frecventa de revenire a acestui debit permite să se estimeze riscul instabilitătii substratului. Compararea frecventelor de punere în miscare a particulelor înainte si după realizarea lucrărilor, respectiv diferenta de frecventă, permite să se cuantifice cresterea probabilă a instabilitătii printr-o evaluare minimală.

Valoarea costului ecologic al alterării substratului se exprimă prin coeficientul I6 si se determină utilizându-se datele din fig. 7*). Se observă că pentru o diferentă de frecventă a debitelor capabile să antreneze substratul din domeniul frecventelor relativ reduse, cum ar fi b = 11,2 – 8 = 3,2 cazuri/an, costul ecologic este ΔYb = 8 – 2 = 6, în timp ce o diferentă mai mare, dar în domeniul frecventelor mari, a = 20 – 11,2 = 8,8 cazuri/an, atrage după sine costuri ecologice mult mai mici, respectiv ΔYa = 10 – 8 = 2. Se mentionează că stabilizarea excesivă a patului constituie o perturbare serioasă a functionării ecologice.

 

            Fig. 7. Costul ecologic al alterării stabilitătii substratului

 


*) Figura 7 este reprodusă în facsimil.

 

            2.3.7. Factorul 7 reprezintǎ pierderea conectivitătii laterale, care poate fi evaluatǎ prin reducerea lătimii zonei inundabile corespunzătoare viiturilor produse o dată la 30 de ani, raportată la lătimea la ras a albiei minore w. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I7 si se determină utilizându-se graficul din fig. 8*).

 

            Fig. 8. Costul ecologic al pierderii conectivitătii laterale

 

            2.3.8. Factorul 8 indicǎ crearea de obstacole artificiale în calea circulatiei pestilor, care are un impact ce trebuie evaluat pe ansamblul tronsonului analizat, în functie de posibilitatea de trecere peste lucrări de amenajare la diferite debite de scurgere si în functie de numărul de obstacole pe kilometrul de tronson. Valoarea costului ecologic al obstacolelor se exprimă prin coeficientul I8 si se determină utilizându-se graficul din fig. 9*).

 

            Fig. 9. Costul ecologic al obstacolelor artificiale în calea circulatiei pestilor

 


*) Figurile 8 si 9 sunt reproduse în facsimil.

 

2.3.9. Intensitatea totală a artificializării pe unitatea de tronson Ieste suma coeficientilor I1... I8. 2.4. Timpul Evaluarea duratei impactului cuprinde 3 elemente:

a) remanenta alterării fizice (în functie si de reversibilitatea amenajării);

b) repetarea interventiilor cu efect de cumulare a impactului;

c) agravarea posibilă a unor forme de impact pe termen lung, mai cu seamă dacă este perturbat echilibrul morfologic dinamic.

Reversibilitatea unei amenajări poate fi estimată plecându-se de la natura lucrărilor si de la natura energiei potentiale a râului. Pe această bază se atribuie amenajării un coeficient multiplicator T, care este în fond timpul de remanentă previzibil sau durata impactului cumulat pentru interventiile repetitive (ambele măsurate în ani).

3. Indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare (sau indicele L.I.T.), notat cu IGSA, se determină cu relatiile:

 

IGSA = LITw 210-4

L = (l/w)AR

l = l1 + l2 + ... + I8

unde:

L - lungimea tronsonului analizat, măsurată în multipli de w;

I - coeficientul total de intensitate;

II ....I8- coeficienti de intensitate partiali;

w2 - suprafata în hectare a fiecărei unităti de linear artificializat;

l- lungimea tronsonului amenajat;

w- lătimea la ras a albiei minore;

A - coeficient al caracteristicilor tronsonului (determinat conform graficului din fig. 1);

R - coeficient al rangului fluvial (determinat conform graficului din fig. 2);

T- durata de remanentă (ani).

4. Impactul „artificializării” albiei prin solutii constructive cuantifică intensitatea impactului tinând seama de solutiile constructive concrete ale lucrărilor de amenajare. Pe baza caracterizǎrii si clasificǎrii tipurilor de solutii constructive, prezentate detaliat la art. 6 din normativul tehnic si urmând modelul de evaluare a costului ecologic descris în continuare, se propune determinarea acestuia conform tabelului nr. 3. Valoarea rezultată va fi indicele de intensitate notat cu Ic.

 

            Tabelul nr. 3

 

Costurile ecologice ale solutiilor constructive - coeficientul Ic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adaptabilitate la deformatii

Natura materialelor

Cresterea vegetatiei

favorabil

nefavorabil

special

Structuri plastice

naturale

0

2

-

mixte

2

4

1

artificiale

4

7

4

Structuri rigide

naturale

4

8

-

mixte

6

9

5

artificiale

8

10

6

Structuri suportând deformatii limitate

naturale

2

5

-

mixte

4

7

3

artificiale

6

8

5

 

4.1. Pe baza valorilor indicilor A (caracteristicile tronsonului analizat), R (rangul fluvial) si T (timpul) se calculează indicele impactului global datorat solutiilor constructive, notat IGSC, cu relatia:

IGSC = ARIcT(l/w)w210-4 cu aceleasi semnificatii ale notatiilor.

5. Analiza indicatorilor globali se va finaliza prin întocmirea tabelului nr. 4 al principalelor caracteristici ale componentelor indicilor globali, respectiv costurile ecologice pentru toate variantele de amenajare ale proiectului si realizarea comentariilor pe baza valorilor din tabel.

 

            Tabelul nr. 4

Centralizatorul costurilor ecologice si al indicilor impactului global pentru variantele de amenajare hidrotehnicǎ a râului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Indicele global

Subindici

V1

...Vj...

Vn

1

2

3

4

5

6

IGSA

Indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare

L - lungimea tronsonului analizat, mǎsuratǎ în multipli w

l - lungimea tronsonului amenajat

 

 

 

w - lǎtimea la ras a albiei minore

 

 

 

A - coeficient al caracteristicilor tronsonului

 

 

 

R - coeficient al rangului fluvial

 

 

 

l/w x A x R x 10–4

 

 

 

I - coeficientul total de intensitate

I1

 

 

 

I2

 

 

 

I3

 

 

 

I4

 

 

 

I5

 

 

 

I6

 

 

 

I7

 

 

 

I8

 

 

 

I1+I2+...+I8

 

 

 

T - durata de remanentǎ

ani

 

 

 

Calcul IGSA

L x I x T x w 2 x 10–4

 

 

 

IGSC

Indicele impactului global datorat solutiilor constructive

Ic

 

 

 

 

Calcul IGSC

L x Ic x T x w2 x 10–4

 

 

 

 

ANEXA Nr. 3

la normativul tehnic

 

APLICATIE

a metodologiei pe un caz reprezentativ

 

1. Descrierea sumară a zonei si conditiilor amenajării hidrotehnice a râului

1.1. Aplicatia de calcul se va derula pe un exemplu fictiv, dar foarte apropiat de situatii existente cunoscute. Toate informatiile asupra zonei amenajării sunt necesare în analiza multicriterială, astfel că în cazuri reale, acestea vor fi prezentate în capitolul distinct pentru tratarea variantelor de amenajare, precizat la art. 5 alin. (2) din anexa nr. 1 la normativul tehnic.

1.2. Obiectul interesului pentru amenajarea hidrotehnică îl constituie un tronson de râu din zona dealurilor subcarpatice joase, pe care, pe o lungime de aproximativ 10 km, râul are un debit mediu multianual practic constant, de aproximativ 1,2 m3/s. Din punctul de vedere al calitătii apelor, râul este de categoria a II-a. Întregul tronson prezintă un interes ecologic moderat, întrucât ecosistemele sale acvatice stabile cuprind specii valoroase de salmonide (lipan).

1.3. Râul are un tronson sinuos si a fost relativ stabil până acum aproximativ două decenii, după care au apărut semne de instabilitate morfologică, ca urmare, probabil, a cresterii frecventei unor viituri cu debite relativ importante (cu perioade medii de revenire de până la 50 de ani). Ca urmare, pe întregul tronson se manifestă tendinte de agradare a talvegului si de eroziune a malurilor în concavitătile curbelor, existând tendinta de amplificare a meandrelor. Pe un sector de aproximativ 500 m lungime, eroziunile afectează drumul judetean principal, precum si o serie de gospodării, inclusiv locuinte, a căror reconditionare a antrenat costuri importante, fără a mai pune la socoteală si costul terenurilor erodate, definitiv pierdute. Aspectul general al malurilor afectate de eroziuni, care provoacă alunecarea si prăbusirea periodică a încă unei „felii” din mal, este în consecintă foarte neplăcut. Se mentionează că datorită unor fenomene similare, pe tronsonul mentionat au mai fost amenajate în anii precedenti prin lucrări hidrotehnice de regularizare a albiei încă alte 4 sectoare, cu o lungime cumulată de 3,2 km.

1.4. Caracteristicile principale ale albiei râului pe sectorul avut în vedere pentru amenajare pot fi descrise astfel: albia minoră este bine delimitată de cea majoră; la debite cu frecventa determinată prin calcul de aproximativ 1:30 ani, albia minoră se umple si are o lătime medie în jurul valorii de w = 36 m. La ape medii, lătimea albiei minore este de aproximativ 15-20 m, iar la ape mici, sub 5 m.

1.5. La ape mari, cu debite peste cele cu frecventa 1:30 ani, zonele riverane sunt inundate; pe malul drept, inundatia este limitată de drumul comunal, care îndeplineste si rolul de dig de protectie si dirijare, dar pe malul stâng inundă albia majoră pe o lătime medie de aproximativ 300 m, pe care există amplasate si câteva gospodării. Datorită agradării albiei, colmatărilor si prezentei în patul albiei si maluri a unor structuri lemnoase (probabil fosile), capacitatea de tranzitare a apelor mari a scăzut sensibil.

1.6. Zona este cunoscută si frecventată ca zonă de odihnă si agrement, existând chiar pe sectorul descris mai sus câteva pensiuni.

2. Alegerea criteriilor din rândul celor general acceptate

2.1. În cazul concret al zonei amenajării descrise în capitolul precedent, se vor retine numai o parte dintre criterii si subcriterii, si anume cele relativ importante, pentru care se anticipează diferente mari între variantele de amenajare avute în vedere, cu următoarele comentarii si justificări:

a) C1 - criteriul economic:

- C1.1 - costul de investitie si cheltuielile de întretinere pe 5-20 de ani;

- C1.2 - costul efectelor secundare: eroziuni, prăbusiri de maluri (afectarea gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc.);

- C1.3 - criteriul „zero”;

b) C2 - criteriul social:

- C2.1 - estetică, peisaj;

- C2.2 - regimul populatiei în zona riverană (restrictii, circulatie, stres, inclusiv la executia lucrărilor);

- C2.3 - criteriul „zero”;

c) C3 - criteriul ecologic:

- C3.1 - indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare, denumit în continuare IGSA;

- C3.2 - indicele impactului global datorat solutiilor constructive, denumit în continuare IGSC;

- C3.3 - gradul de afectare al ecosistemelor existente;

- C3.4 - criteriul „zero”;

d) C4 - criteriul „zero”.

2.2. În cadrul criteriului social, subcriteriile referitoare la recreere, turism, sport, calitatea apei utilizate de riverani si protectia la ape mari a riveranilor nu se introduc, întrucât în toate variantele de amenajare a cursului de apă, aplicarea acestor subcriterii are ca rezultat efecte similare si, deci, analiza nu le departajează.

2.3. Nu se introduce un criteriu pentru respectarea restrictiilor, întrucât acestea se consideră respectate în toate variantele de amenajare.

3. Ierarhizarea si stabilirea ponderii criteriilor

3.1. Ierarhizarea si stabilirea ponderii criteriilor este adecvată situatiei concrete si particulare a zonei în care se face amenajarea. De exemplu, într-o zonă cu interventii antropice reduse si mare potential ecologic, cel mai important criteriu va fi cel ecologic, în timp ce pentru o zonă cu interventii antropice importante, intens populată, criteriul cel mai important poate fi cel social.

3.2. Ierarhizarea criteriilor în vederea stabilirii ponderilor se face prin apreciere de către un decident. Cum acesta este inevitabil subiectiv, se apelează la mai multi decidenti competenti sau interesati si se face media optiunilor acestora. În cazul exemplului din tabelul nr. 1 se va lucra cu optiunile unui singur decident, respectiv ale autorului exemplului.

3.3. Ponderile criteriilor principale

 

            Tabelul nr. 1

 

Criteriul

C1

C2

C3

C4

economic - C1

 

0

1

0

social - C2

2

 

2

0

ecologic - C3

1

0

 

0

„zero” - C4

2

2

2

 

Total puncte

5

2

5

 

Pondere

0,415

0,17

0,415

 

 

p1 = 0,415; p2 = 0,17; p3 = 0,415; Σpi = p1+p2+p3 = 1

a) Ponderile subcriteriilor lui C1 sunt prezentate în tabelul nr. 2

 

Tabelul nr. 2

 

Criteriul

C1.1

C1.2

C1.3

investitii - C1.1

 

1

0

cost efecte secundare - C1.2

1

 

0

„zero” - C1.3

2

2

 

Total puncte

3

3

0

Pondere

0,5

0,5

 

 

p’1.1 = 0,5; p’1.2 = 0,5; p’1.1+ p’1.2= 1

Rezultă din combinarea celor două matrici:

p1.1 =0,5 · 0,415 = 0,2075; p1.2 =0,5 · 0,415 = 0,2075; p1.1+ p1.2= 0,415

b) Ponderile subcriteriilor lui C2 sunt mentionate în tabelul nr. 3

 

Tabelul nr. 3

 

Criteriul

C2.1

C2.2

C2.3

estetic - C2.1

 

2

0

regim populatie - C2.2

0

 

0

„zero” - C2.3

2

2

 

Total puncte

2

4

0

Pondere

0,33

0,67

 

 

            p’2.1 = 0,33; p’2.2 = 0,67; p’1.1+ p’1.2= 1 p2.1 =0,33 · 0,17 = 0,057; p2.2 =0,66 · 0,17 = 0,113; p2.1+ p2.2= 0,17

            c) Ponderile subcriteriilor lui C3 sunt prevăzute în tabelul nr. 4

 

            Tabelul nr. 4

 

Criteriul

C3.1

C3.2

C3.3

C3.4

IGSA - C3.1

 

2

0

0

IGSC - C3.2

0

 

0

0

grad afectare - C3.3

2

2

 

0

„zero” - C3.4

2

2

2

 

Total puncte

4

6

2

0

Pondere

0,33

0,5

0,17

 

 

            p’3.1 = 0,33; p’32 = 0,5; p’33 = 0,17 p’3.1+ p’3.2+ p’3.3= 1 p31 =0,33 · 0,415 = 0,13695; p3.2 =0,5 · 0,415 = 0,2075; p33 =0,17 · 0,415 = 0,07055; p3.1 + p32+ p3.3= 0,415

            3.4. Centralizatorul ponderilor criteriilor si subcriteriilor este reprezentat în tabelul nr. 5

 

            Tabelul nr. 5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Criteriul

Pondere

Subcriteriul

Pondere în criteriu - p’

Pondere totală p

economic - C1

0,415

investitii - C1.1

0,5

0,2075

cost efecte secundare - C1.2

0,5

0,2075

social - C2

0,17

estetic - C2.1

0,33

0,057

regim populatie - C2.2

0,67

0,113

ecologic - C3

0,415

IGSA - C3.1

0,33

0,13695

IGSC - C3.2

0,5

0,2075

grad afectare - C3.3

0,17

0,07055

TOTAL

1

 

 

1

 

4. Stabilirea variantelor de amenajare

Pentru amenajarea râului s-au analizat 3 variante posibile.

4.1. Varianta 1 - Canal de beton practic rectiliniu, care taie coturile (sinuozitătile) existente, cu sectiune trapezoidală; ziduri laterale din beton, patul albiei (talvegul) se consolidează cu un radier de beton de 30 cm grosime. Solutia nu este imaginară, ci identică cu cea adoptată pentru lucrări de protectie împotriva viiturilor produse de pârâul Mândra - judetul Brasov.

 

            Fig. 1*). Varianta 1 - Sectiunea-tip de amenajare a albiei

 


*) Figura 1 este reprodusă în facsimil.

 

a) Traseul în plan este prezentat în fig 1. Valori ale unor parametri caracteristici: lungimea 433 m, lătimea 14 m. Costul total al amenajării (inclusiv cheltuielile de întretinere pe o durată de 5 ani) are valoarea I1.

b) Solutia prezintă în mod evident unele dezavantaje:

- la tasări diferentiate sau la eroziuni cu subspălare, structura extrem de rigidă va ceda, cu crăpături si dislocări;

- pentru executie sunt necesare un drum de acces pentru utilaje, vaduri de trecere, organizare de santier etc., pentru care nu prea există teren disponibil, atât timp cât casele sunt până la limita albiei;

- la ape curente curgerea se face cu nivel scăzut; de la luciul de apă la coronamentul zidurilor sunt între 2 m si 2,5 m; cei căzuti accidental în albie - de la păsări de curte (rate, gâste), vite sau chiar până la oameni - nu vor putea iesi fără accese amenajate.

4.2. Varianta 2 - Canalizare cu traseu sinuos, asemănător traseului natural; sectiunea transversală prevede protectia patului albiei cu saltele Macaferri, protectia bazei taluzurilor cu gabioane Macaferri si a taluzurilor cu saltele Macaferri si geomat MACMAT cu vegetare [vezi fig. 2*)].

 

Fig. 2. Varianta 2- Sectiunea-tip de amenajare a albiei

 

            Traseul în plan este prezentat în fig. 3*). Canalul are o lungime de 557 m, măsurată în ax, fată de lungimea albiei naturale, măsuratǎ la talveg, care este de 578 m. Lătimea la bază este de 14 m, iar ampriza totală de 32 m. Se apreciază că investitia are o valoare egală cu 1,32 I1.

 

            Fig. 3. Vedere în plan


*) Figurile 2 si 3 sunt reproduse în facsimil.

 

Varianta 2 a fost astfel dimensionată încât să realizeze parametrii de functionare cât mai asemănători sau identici cu cei ai variantei 1:

- scurgerea la ape mici si sub debitul mediu multianual este practic identică, cu aceeasi lătime de albie;

- scurgerea la ape mari va fi foarte asemănătoare, cu niveluri practic identice, varianta 2 având sectiuni mai mari, dar pantă mai mică.

4.3. Varianta 3 este de fapt ceea ce numim „varianta zero” si constă în nerealizarea lucrărilor de amenajare, lăsând râul să evolueze liber în regim natural, cu dezvoltarea până la limite greu de estimat a fenomenelor negative deja înregistrate, respectiv eroziuni si prăbusiri de maluri, amplificarea meandrelor, prezenta obstacolelor din structuri lemnoase si scăderea pantelor si deci a capacitătii de tranzitare a apelor mari etc. Se prevăd lucrări minore de stabilizare a eroziunilor, cu protectii locale cu anrocamente.

Costurile efectelor secundare: eroziuni, prăbusiri de maluri cu afectarea drumului judetean, gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc. pe o perioadă de 20 de ani sunt însă de două ori mai mari decât costul investitiei pentru varianta 1, ceea ce justifică realizarea amenajării hidrotehnice. Modul în care se înscriu în teren sectiuni caracteristice ale variantelor 1 si 2 este prezentat în fig. 4*).

 

            Fig. 4. Sectiuni transversale reprezentative


*) Figura 4 este reprodusă în facsimil.

 

5. Notarea variantelor pe criterii

5.1. Criteriul C1.1 - investitii, note primare

Valorile de investitii aferente celor 3 variante se exprimă în multiplii investitiei variantei V1, notată cu I1. Notele primare, care sunt si normalizate, se calculează cu relatia

 

formula

 

            întrucât mărimea cuantificabilă Mi,j este invers proportională cu avantajele (i - criteriul, j - varianta). Datele sunt indicate în tabelul nr. 6.

 

            Tabelul nr. 6

 

Varianta

Investitia (Mi,j)

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

I1

0,085052

0,085052

V2 - canal gabioane

1,321 · I1

0,064433

0,064433

V3 - lucrări minore

0,1 · I1

0,850515

0,850515

 

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele prezentate în tabelul nr. 7.

 

Tabelul nr. 7

 

Varianta

Investitia (Mi,j)

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

I1

0,568966

0,568966

V2 - canal gabioane

1,32 · I1

0,431034

0,431034

 

5.2. Criteriul C1.2. - costul efectelor secundare, note primare

Valorile de investitii aferente celor 3 variante se exprimă în multiplii costurilor efectelor secundare aferente variantei V3, notate cu E3. Calculul din tabelul nr. 8 se face similar cu cel de la subpct. 5.1.

 

            Tabelul nr. 8

 

Varianta

Investitia (Mi,j)

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

0,1 · E3

0,488

0,488

V2 - canal gabioane

0,1 · E3

0,488

0,488

V3 - lucrări minore

2 · E3

0,024

0,024

 

            Dacă se elimină varianta V3, criteriul C1.2 dispare în întregime.

            5.3. Criteriul estetic - C2.1. Variantele primesc note primare prin apreciere, după procedura descrisă la art. 15 lit. c) pct. c1) din anexa nr. 1 la normativul tehnic (note de la 1 la 10). Notele primare se normalizează folosindu-se relatia:

 

formula

 

            Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 9.

 

            Tabelul nr. 9

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

2

0,143

V2 - canal gabioane

9

0,642

V3 - lucrări minore

3

0,215

 

            Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidentiate în tabelul nr. 10.

 

            Tabelul nr. 10

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

2

0,182

V2 - canal gabioane

9

0,818

 

            5.4. Criteriul regim populatie - C2.2. Notarea variantelor se face prin apreciere, ca la subpct. 5.3, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 11.

 

            Tabelul nr. 11

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

4

0,286

V2 - canal gabioane

8

0,572

V3 - lucrări minore

2

0,142

 

            Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidentiate în tabelul nr. 12.

 

            Tabelul nr. 12

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

4

0,33

V2 - canal gabioane

8

0,67

 

5.5. Criteriul grad de afectare al ecosistemelor existente - C3.3. Notarea variantelor se face prin apreciere, ca la subpct. 5.4, iar rezultatele sunt cele prevăzute în tabelul nr. 13.

 

Tabelul nr. 13

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

1

0,056

V2 - canal gabioane

8

0,444

V3 - lucrări minore

9

0,5

 

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidentiate în tabelul nr. 14.

 

Tabelul nr. 14

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

1

0,11

V2 - canal gabioane

8

0,89

 

5.6. Criteriul IGSA - indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare - C3.1 necesită o analiză detaliată de calcul al valorilor elementelor acestui indice, conform celor arătate la pct. 2 din anexa nr. 2 la normativul tehnic.

a) Pentru toate variantele, coeficientii A, R si T sunt comuni, si anume:

- lungimea sectorului afectat, de 3,2 km anterior si 0,58 km pe sectorul analizat din lungimea tronsonului de 10 km, reprezintă 37,8%, de unde rezultă A = 4,4;

- rangul fluvial este R = 8 (tabel nr. 1, râu categoria I, 1 ≤ Qm < 5, de interes ecologic);

- durata de remanentă T = 20 de ani.

b) Intensitatea impactului ecologic I sau costul ecologic este foarte mică pentru varianta 3, care nu modifică conditiile de scurgere. Se adoptă în mod arbitrar valoarea 0,1.

Pentru celelalte două variante, coeficientii Ii se determină astfel:

a) pierderea sinuozitătii. Lungimea desfăsurată (albia naturală) are 578 m si o lungime de 430 m în linie dreaptă între capetele sectorului amenajat. Lungimea desfăsurată în varianta V1 este de 433 m, iar în varianta V2, 557 m. Sinuozitătile sunt în consecintă:

- albie naturală - Sn = 578/430 = 1,344;

- amenajat V1 - S1 = 433/430 = 1,007;

- amenajat V2 - S2 = 557/430 = 1,295.

Diferentele de sinuozitate între situatia de după amenajare si cea naturală sunt a1 = 0,337 si, respectiv, a2 = 0,288; acestora le corespund, conform graficului din fig. 3 din anexa nr. 1, coeficientii de cost ecologic I1(V1) = 7,8 si I1(V2) = 7,8 – 6,8 = 1;

b) reducerea spatiului de libertate, reducerea frecventei inundatiilor laterale si modificarea lătimii de scurgere la etiaj au coeficienti I2 = I3 = I4 = 0 pentru ambele variante, întrucât acestea nu realizează îndiguiri si păstrează lătimea albiei din regim natural;

c) alterarea structurilor de adăpost se determină conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 2 si conduce la I5(V1) = I5 (V2) = 12;

d) alterarea stabilitătii substratului, măsurată prin frecventa debitelor capabile de a antrena substratul, se determină conform graficului prevăzut în fig. 7 din anexa nr. 2. În regim natural se apreciază că frecventa debitelor capabile de a antrena substratul este de 6 valori/an. În ambele variante, debitele respective nu au sanse să apară în cursul unui an obisnuit, astfel că I6 (V1) = I6 (V2) = 2;

e) pierderea de lătime inundabilă la viituri cu asigurarea de 3% este nulă în ambele variante, astfel că I7 (V1) = I7 (V2) = 0;

f) numărul de obstacole artificiale în calea circulatiei pestilor pe tronsonul de 10 km nu se modifică datorită amenajării în ambele variante, conducând la I8 (V1) = I8 (V2) = 0.

Suma coeficientilor I1... I8 rezultată este, în consecintă, egală cu:

- în varianta V1: I = 21,8;

- în varianta V2: I = 15.

Conform relatiilor de calcul IGSA = L · I · T · w2.10-4 si L = (l/w)A · R (cu notatiile de la pct. 3 din anexa nr. 2), cu w2 = 1 ha în ambele variante si stiind că w1 = 19,2 m si w2 = 32,9 m, rezultă L (1) = 430/19,2=22,4 si L (2) = 430/32,9 = 13,1, din care se deduce valoarea finală a IGSA (indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare) pentru cele două variante:

- varianta 1 - IGSA = 0,9766;

- varianta 2 - IGSA = 0,393.

Cele două valori sunt considerate caracteristici primare pentru variante. Notele primare si normalizate, calculate potrivit relatiilor prezentate la art. 15 si 16 din anexa nr. 1 la normativul tehnic vor avea valorile din tabelul nr. 15.

 

            Tabelul nr. 15

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

0,075466

0,075466

V2 - canal gabioane

0,187532

0,187532

V3 - lucrări minore

0,737002

0,737002

 

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele precizate în tabelul nr. 16.

 

Tabelul nr. 16

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

0,286945

0,286945

V2 - canal gabioane

0,713055

0,713055

 

5.7. Criteriul IGSC - indicele impactului global datorat solutiilor constructive - C3.2 se determină prin calcul, conform subpct. 4.1. din anexa nr. 2. Coeficientul Ic va avea, conform tabelului 3 din anexa nr. 2, următoarele valori:

- varianta 1 - structură rigidă, artificială, nefavorabilă cresterii vegetatiei - Ic=10;

- varianta 2 - structură plastică, mixtă, favorabilă cresterii vegetatiei - Ic=1;

- varianta 3 - regim natural, nu prea favorabilă cresterii vegetatiei - Ic=1.

Cu aceste valori se calculează indicele impactului global datorat solutiilor constructive, cu relatia IGSC = A · R · IcT · (l/w) · w2 · 104, perfect similară cu cea de la calculul ISGA, unde I este înlocuit cu Ic.

5.8. Rezultǎ valorile:

- varianta 1 - IGSA = 0,448;

- varianta 2 - IGSA = 0,0262;

- varianta 3 - IGSA = 0,0262.

Cele trei valori sunt considerate caracteristici primare pentru variante, notele primare si normalizate având valorile din tabelul nr. 17.

 

            Tabelul nr. 17

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

0,02841

0,02841

V2 - canal gabioane

0,485795

0,485795

V3 - lucrări minore

0,485795

0,485795

 

            Dacă se elimină varianta V3, rezultatele sunt cele indicate în tabelul nr. 18.

 

            Tabelul nr. 18

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

0,055251

0,055251

V2 - canal gabioane

0,944749

0,944749

 

            5.9. Criteriul C3.3 - gradul de afectare al ecosistemelor existente. Variantele primesc note primare prin apreciere, după procedura descrisă la art. 15 lit. c) pct. c1) din anexa nr. 1 la normativul tehnic, cu note de la 1 la 10, după care se normalizează. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 19.

 

            Tabelul nr. 19

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

2

0,2

V2 - canal gabioane

7

0,7

V3 - lucrări minore

1

0,1

 

            Dacă se elimină varianta V3, rezultatele sunt cele reprezentate în tabelul 20.

 

            Tabelul nr. 20

 

Varianta

Nota primară N*

Nota normalizată

V1 - canal beton

2

0,22

V2 - canal gabioane

7

0,78

 

6. Calculul punctajelor

6.1. După încheierea notării tuturor variantelor pe toate criteriile, operatiunile următoare sunt cele descrise în art. 17 din anexa nr. 1 la normativul tehnic. Rezultatele sunt cele din tabelele nr. 21 si 22, în două cazuri de variante analizate.

a) Cazul cu 3 variante - V1, V2, V3, incluzând varianta „zero”

 

            Tabelul nr. 21

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Criteriul

Pondere P

Subcriteriul

Pondere p

Varianta 1

Varianta 2

Varianta 3

Nota normalizată

Nota ponderată

Np1

Nota normalizată

Nota ponderată

Np2

Nota normalizată

Nota ponderată

Np3

Economic C1

0,415

investitii - C1.1

0,207

0,085

0,018

0,064

0,013

0,851

0,177

efecte secundare - C1.2

0,207

0,488

0,101

0,488

0,101

0,024

0,005

Social - C2

0,17

estetic - C2.1

0,057

0,143

0,008

0,642

0,037

0,215

0,012

regimul populatiei - C2.2

0,113

0,286

0,032

0,572

0,065

0,145

0,016

Ecologic - C3

0,415

IGSA - C3.1

0,137

0,075

0,010

0,188

0,026

0,737

0,101

IGSC - C3.2

0,207

0,028

0,006

0,486

0,101

0,486

0,101

gradul de afectare ES - C3.3

0,070

0,056

0,004

0,444

0,031

0,5

0,035

TOTAL

1

 

1

 

0,179

 

0,374

 

0,447

 

            b) Cazul cu două variante - V1, V2

 

            Tabelul nr. 22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Criteriul

Pondere P

Subcriteriul

Pondere p

Varianta 1

Varianta 2

Nota normalizată

Nota ponderată

Np1

Nota normalizată

Nota ponderată

Np2

Economic - C1

0,415

investitii - C1.1

0,2075

0,569

0,118

0,431

0,089

 

efecte secundare - C1.2

0,2075

0

0,000

0

0,000

Social - C2

0,17

estetic - C2.1

0,057

0,182

0,010

0,818

0,047

 

regimul populatiei - C2.2

0,113

0,333

0,038

0,667

0,075

Ecologic - C3

0,415

IGSA - C3.1

0,13695

0,287

0,039

0,713

0,098

 

IGSC - C3.2

0,2075

0,055

0,011

0,945

0,196

 

gradul de afectare ES - C3.3

0,07055

0,11

0,008

0,89

0,063

TOTAL

1

 

1

 

0,225

 

0,568

 

7. Comparatia variantelor iese si mai bine în evidentă dacă calculăm rapoartele dintre punctajele ponderate ale variantelor V2 si V3 cu cele ale variantei 1, luată ca variantă de referintă. În ultima coloană este redat raportul dintre valorile notelor ponderate ale variantelor 2 si 3. Rezultatele sunt prezentate în tabelele nr. 23 si 24.

a) Cazul cu 3 variante (V1, V2, V3)

 

Tabelul nr. 23

 

Criteriul

Np1

Np2

Np3

Np1/Np1

Np2/Np1

Np3/Np1

Np2/Np3

investitii - C1.1

0,018

0,013

0,177

1

0,753

10,012

0,075

efecte secundare - C1.2

0,101

0,101

0,005

1

1,000

0,050

20,000

estetic - C2.1

0,008

0,037

0,012

1

4,490

1,503

2,986

regimul populatiei - C2.2

0,032

0,065

0,016

1

2,000

0,507

3,945

IGSA - C3.1

0,010

0,026

0,101

1

2,507

9,827

0,255

IGSC - C3.2

0,006

0,101

0,101

1

17,357

17,357

1,000

gradul de afectare ES - C3.3

0,004

0,031

0,035

1

7,929

8,929

0,888

TOTAL

0,179

0,374

0,447

1

2,083

2,494

0,835

 

            b) Cazul cu două variante (V1, V2)

 

            Tabelul nr. 24

 

Criteriul

Np1

Np2

Np1/Np1

Np2/Np1

investitii - C1.1

0,118

0,089

1

0,757469

efecte secundare - C1.2

0,000

0,000

1

1

estetic - C2.1

0,010

0,047

1

4,494505

regimul populatiei - C2.2

0,038

0,075

1

2,003003

IGSA - C3.1

0,039

0,098

1

2,484321

IGSC - C3.2

0,011

0,196

1

17,18182

gradul de afectare ES - C3.3

0,008

0,063

1

8,090909

TOTAL

0,225

0,568

1

2,52931

 

8. Comentarii asupra rezultatelor

a) În cazul comparării a 3 variante se pot face următoarele comentarii:

- varianta V3 - nerealizarea amenajării - rezultă a fi cea mai avantajoasă, datorită investitiilor mici si prezervării ecosistemelor existente;

- diferenta de punctaj fată de varianta V2 - structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - este relativ mică, de 16,5%; consultarea populatiei din zonă, inclusiv a celei care utilizează drumul judetean, ar conduce probabil la o decizie de realizare a lucrării în varianta V2, care ar micsora disconfortul permanent dat de instabilitatea malurilor albiei minore;

- varianta V1 - structură din beton - este cea mai dezavantajoasă, desi are costuri de investitie cu 24,26 % mai mici decât varianta V2;

- sub rezerva reanalizării detaliate si a consultării populatiei locale privind realizarea amenajării, se recomandă adoptarea solutiei cu structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - V2.

b) În cazul comparării a două variante, admitând că amenajarea se realizează în orice caz, se pot face următoarele comentarii:

- varianta V2 - structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - este net mai avantajoasă, în afara oricărei discutii;

- în pofida costurilor de investitie considerabil mai mari, cu peste 24%, avantajele datorate solutiilor constructive, afectării populatiei, inclusiv a peisajului, si conservării convenabile a ecosistemelor sunt decisive;

- se recomandă în mod ferm adoptarea solutiei cu structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - V2.

c) Analiza adoptării solutiei de amenajare prin metoda deciziei multicriteriale arată în mod clar faptul că luarea în considerare exclusivă a criteriului de cost al investitiei este dezavantajoasă pe ansamblul exigentelor si intereselor generale si locale.