MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 224         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 24 martie 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

1. - Hotărâre privind constituirea Comisiei permanente comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO

 

2. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 7/2006 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui României, alegerile autoritătilor administratiei publice locale, finantarea campaniilor electorale si alegerea europarlamentarilor, cu modificările ulterioare

 

3. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 64/2007 pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune

 

4. - Hotărâre pentru constituirea Comisiei comune de anchetă a Camerei Deputatilor si Senatului privind cazul „Parcul Bordei”

 

5. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 52/2006 privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

 

6. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 9/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei

 

7. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 4/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

31. - Ordonantă de urgentă privind modificarea art. 482 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

662/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru completarea Normelor cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 943/C/2005

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea Comisiei permanente comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constituie Comisia permanentă comună a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO, prin transformarea Grupului de prietenie cu UNESCO în comisie permanentă comună.

Art. 2. - Comisia permanentă comună a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO, denumită în continuare Comisia, are următoarele atributii:

a) asigură legătură cu UNESCO si cu organismele sale aflate pe teritoriul României;

b) monitorizează situatia monumentelor înscrise pe lista UNESCO aflate pe teritoriul României si face, în consecintă, propuneri factorilor de decizie implicati;

c) face propuneri pentru intrarea pe lista UNESCO a unor monumente aflate pe teritoriul României;

d) este consultată si avizează proiectele de legi care privesc monumentele aflate pe lista UNESCO;

e) sustine actiunile Comisiei Nationale a României pentru UNESCO;

f) facilitează contactul parlamentarilor români, membri ai comisiei, cu organismele similare ale parlamentelor statelor europene.

Art. 3. - (1) Comisia este formată din 19 membri, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Biroul comisiei este format din presedinte, un vicepresedinte si un secretar, alesi prin vot de către membrii Comisiei, în prima sedintă a acesteia.

Art. 4. - În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei hotărâri, Comisia va elabora un regulament propriu de organizare si functionare, care se supune aprobării Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Art. 5. - Pe data adoptării prezentei hotărâri, activitatea Grupului de prietenie cu UNESCO, constituit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2005 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 4 mai 2005, cu modificările ulterioare, îsi încetează activitatea.

 

Această hotărâre a fost adoptată în sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului din data de 19 martie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 1.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Comisiei permanente comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO

 

1. Calimente Mihăită deputat PNL

2. Dretcanu Doina Micsunica deputat PSD

3. Firczak Gheorghe deputat Minorităti

4. Ifrim Mircea deputat PRM

5. Ionescu Daniel deputat PD-L

6. Mălaimare Mihai Adrian deputat PNL

7. Mihăescu Eugen senator PRM

8. Nedelcu Gabriela deputat PSD

9. Nicolăescu Gheorghe-Eugen deputat PNL

10. Duca Viorel Sr. senator PNL

11. Rusu Mihaela Adriana deputat PSD

12. Străchinaru Petre deputat PD-L

13. Serbănescu Verginia senator PD-L

14. Toma Florentina Marilena deputat PSD

15. Toró Tiberiu deputat UDMR

16. Tudor Constantin deputat PD-L

17. Uioreanu Horea Dorin deputat PNL

18. Mărăsescu Nicolae senator PSD

19. Rebreanu Cecilia Nora senator PSD

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 7/2006 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui României, alegerile autoritătilor administratiei publice locale, finantarea campaniilor electorale si alegerea europarlamentarilor, cu modificările ulterioare

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

 

Art. I. - Componenta nominală a Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui României, alegerile autoritătilor administratiei publice locale, finantarea campaniilor electorale si alegerea europarlamentarilor, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 15 mai 2006, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar al PC, îl înlocuieste pe domnul deputat Petru Călian.

Art. II. - Comisia comună a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui României, alegerile autoritătilor administratiei publice locale, finantarea campaniilor electorale si alegerea europarlamentarilor va exercita atributiile comisiei parlamentare speciale prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, în ceea ce priveste prima delimitare a colegiilor uninominale.

Art. III. - Termenul prevăzut la art. 4 din Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2006, cu modificările ulterioare, se prelungeste până la data de 31 iulie 2008.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si Senat în sedinta comună din data de 19 martie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 2.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 64/2007 pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 64/2007 pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 14 septembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Mircea Costache, apartinând Grupului parlamentar al PRM, este desemnat în calitatea de membru al Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune, în locul doamnei deputat Vasilescu Lia Olguta.

Art. II.- Termenul pentru depunerea raportului final al comisiei, prevăzut la art. 10 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 64/2007, cu modificările ulterioare, este 30 aprilie 2008.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 19 martie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 3.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru constituirea Comisiei comune de anchetă a Camerei Deputatilor si Senatului privind cazul „Parcul Bordei”

 

În temeiul art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată, si al art. 86 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, cu modificările si completările ulterioare,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se înfiintează Comisia comună de anchetă a Camerei Deputatilor si Senatului privind cazul „Parcul Bordei”, denumită în continuare Comisia de anchetă, având drept obiective analiza si clarificarea următoarele aspecte:

a) evolutia situatiei juridice a terenului în cauză, a dreptului de proprietate si de administrare asupra acestuia, precum si a modului de încadrare a lui în diferitele categorii de proprietate si de folosintă;

b) conditiile în care s-a realizat trecerea terenului din domeniul public al statului în domeniul privat si dacă aceste operatiuni au fost făcute cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data efectuării lor;

c) conditiile în care s-a realizat schimbul de terenuri între Parcul Bordei si Satul francez, aprobările si acordurile care au stat la baza acestei operatiuni, scopul în care s-a realizat si temeiul legal al efectuării acesteia, precum si persoanele fizice si juridice beneficiare ale schimbului;

d) modul în care au fost apărate în fata instantelor de judecată, în cursul proceselor care au avut loc, interesele municipiului Bucuresti si ale bucurestenilor;

e) actiunile de defrisare, întinderea si temeiul legal în baza căruia acestea au avut loc, precum si impactul asupra mediului înconjurător pe care îl va avea defrisarea vegetatiei existente pe terenul în cauză si realizarea, în locul acesteia, a constructiilor prevăzute în planurile urbanistice aprobate sau în curs de elaborare si aprobare.

Art. 2. - (1) Comisia de anchetă este formată din 15 membri (senatori si deputati) si are un birou compus din: presedinte, un vicepresedinte si un secretar, alesi prin vot deschis de membrii comisiei.

(2) Componenta nominală a Comisiei de anchetă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - În conditiile în care unul dintre membrii Comisiei de anchetă se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor.

Art. 4. - Convocarea sedintelor Comisiei de anchetă se face cu cel putin 24 de ore înainte de către presedintele acesteia sau, în lipsa lui, de către vicepresedinte, care îl înlocuieste.

Art. 5. - Detaliile privind organizarea si functionarea Comisiei de anchetă vor fi cuprinse într-un regulament propriu, elaborat si prezentat Birourilor permanente comune în termen de 5 zile de la constituirea acesteia.

Art. 6. - (1) Comisia de anchetă este împuternicită să facă audieri si să ceară autoritătilor, institutiilor si oricăror structuri de specialitate ale statului si ale autoritătilor administratiei publice locale, altor organisme si cetătenilor să îi pună la dispozitie datele si materialele considerate necesare si utile pentru clarificarea obiectivelor anchetei.

(2) Împiedicarea în orice mod a Comisiei de anchetă în efectuarea cercetărilor, prezentarea de date eronate sau falsificarea unor date reale pot atrage răspunderea penală, în conditiile legii.

(3) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă poate solicita efectuarea de expertize.

(4) Dispozitiile legii referitoare la citarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

Art. 7. - Secretarii generali ai Camerei Deputatilor si Senatului vor asigura logistica necesară, inclusiv încăperile corespunzătoare, precum si utilizarea unor persoane în calitate de colaboratori, în conditiile anexei nr. 5 la Legea nr. 53/1991 privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 8. - (1) Constatările, concluziile si propunerile Comisiei de anchetă vor face obiectul unui raport final cu privire la rezultatul verificărilor efectuate, care va fi depus până la data de 31 mai 2008.

(2) Raportul Comisiei de anchetă se va supune dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului într-o sedintă comună special afectată acestui scop.

(3) În cazul dezbaterilor pot interveni, pentru explicatii tehnice, expertii utilizati de Comisia de anchetă la elaborarea raportului.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 19 martie 2008, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 4.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA

nominală a Comisiei de anchetă

 

1. Adam Ioan deputat PSD

2. Nassar Rodica deputat PSD

3. Vasile Aurelia deputat PSD

4. Nicolae Serban senator PSD

5. Mărăsescu Nicolae senator PSD

6. Olteanu Bogdan deputat PNL

7. Mănescu Rares deputat PNL

8. Ciopraga Mircea deputat PNL

9. Canacheu Costică deputat PD-L

10. Paveliu Sorin deputat PD-L

11. Merce Ilie deputat PRM

12. Stan Petru senator PRM

13. Becsek-Garda Dezsö Kálmán deputat UDMR

14. Marinescu Marius senator PC

15. Iusein Ibram deputat Minorităti nationale

 

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 52/2006 privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Parlamentului României nr. 52/2006 privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 27 decembrie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

- domnul senator Mihăiescu Eugen, apartinând Grupului parlamentar al PRM, este desemnat în calitatea de membru al comisiei, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului senatorul Dinescu Valentin;

- domnul deputat Kónya-Hamar Sándor, apartinând Grupului parlamentar al UDMR, este desemnat în calitate de membru al comisiei, în locul domnului deputat Tamás Sándor.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 19 martie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 5.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 9/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 11 martie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Alexandru Ciocâlteu, apartinând Grupului parlamentar al PD-L, se desemnează în calitatea de membru al delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, în locul domnului deputat Dorin-Liviu Nistoran.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 19 martie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 6.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 4/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă înlocuirea domnului deputat Tamás Sándor, membru al Grupului parlamentar al UDMR, cu domnul deputat Kelemen Atilla Béla Ladislau, membru al Grupului parlamentar al UDMR, în calitatea de membru supleant, în componenta nominală a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, cu modificările ulterioare.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 19 martie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 7.

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind modificarea art. 482 din Codul de procedură penală

 

La data de 1 aprilie 2007 a intrat în vigoare art. 482 din Codul de procedură penală, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, si anume cu prevederea obligativitătii solicitării de către organele de urmărire penală sau instanta de judecată a întocmirii referatelor de evaluare în cauzele cu infractori minori.

Pentru intervalul scurs de la această dată, datele statistice colectate de Directia de probatiune de la cele 41 de servicii de probatiune cărora le revine obligatia întocmirii referatelor de evaluare relevă clar faptul că activitatea din sistemul de probatiune a fost orientată cu preponderentă înspre această atributie datorită numărului foarte mare al solicitărilor de întocmire a referatelor de evaluare în cauzele cu minori (7.045 de solicitări).

Aceasta, în conditiile în care doar 46,13% dintre solicitări au putut fi acoperite, ceea ce a dus la tergiversarea cauzelor cu infractori minori datorită imposibilitătii continuării procedurii în lipsa referatului de evaluare si la crearea unor situatii conflictuale între reprezentantii organelor de urmărire penală si consilierii de probatiune. Pe de altă parte, această nouă orientare a activitătii de probatiune a condus la neglijarea tuturor celorlalte îndatoriri care revin serviciilor de probatiune si la denaturarea scopului institutiei probatiunii, concepută, în esentă, pentru a sprijini reintegrarea socială a infractorilor.

În conditiile în care forma actuală a art. 482 din Codul de procedură penală ar subzista, într-un timp scurt se va ajunge la blocarea întregului sistem de probatiune datorită imposibilitătii derulării concomitente a tuturor activitătilor prevăzute de lege în sarcina acestei institutii, a cărei dezvoltare trebuie să se desfăsoare în timp si în mai multe etape pentru a asigura un traseu institutional firesc.

Se justifică, în acest sens, restrângerea obligativitătii solicitării referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori la instanta de judecată, deoarece acest instrument are rolul de a furniza instantei date privind persoana inculpatului, care să îi permită o mai bună individualizare a pedepsei, faza de urmărire penală fiind consacrată în special activitătii de strângere a probelor.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic. - Articolul 482 din Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Referatul de Art. 482. - În cauzele cu învinuiti sau inculpati minori, procurorul care supraveghează sau, după caz, evaluare a efectuează urmărirea penală poate să solicite, atunci când consideră necesar, efectuarea referatului minorului de evaluare de către serviciul de probatiune de pe lângă tribunalul în a cărui circumscriptie teritorială îsi are locuinta minorul, potrivit legii.

În cauzele cu inculpati minori, instanta de judecată are obligatia să dispună efectuarea referatului de evaluare de către serviciul de probatiune de pe lângă tribunalul în a cărui circumscriptie îsi are locuinta minorul, potrivit legii, cu exceptia cazului în care efectuarea referatului de evaluare a fost solicitată în cursul urmăririi penale, potrivit dispozitiilor alin. 1, situatie în care dispunerea referatului de către instantă este facultativă.

Referatul de evaluare are rolul de a furniza organului judiciar date privind persoana minorului în perspectivă socială.

Referatul de evaluare se realizează în conformitate cu structura si continutul prevăzute de legislatia specială ce reglementează activitatea serviciilor de probatiune.”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Zsuzsána Péter,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 martie 2008.

Nr. 31.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru completarea Normelor cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 943/C/2005

 

Având în vedere Adresa nr. 790 din 26 februarie 2008 a Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind completarea Normelor cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici, aprobate prin Ordinului ministrului justitiei nr. 943/C/2005, cu modificările si completările ulterioare.

văzând Hotărârea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici nr. 2 din 22 februarie 2008 prin care se propune Ministerului Justitiei completarea Normelor cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici;

în conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. I. – Se completează Normele cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 943/C/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 19 aprilie 2007, cu modificările si completările ulterioare, după cum urmează:

1. La articolul 24, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1 ), cu următorul cuprins:

„f1) declaratiile si procurile necesare în cadrul procedurii de obtinere a despăgubirilor prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A în vederea achizitionării de autoturisme;”.

2. În anexa nr. 5 la norme, la litera A, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61 , cu următorul cuprins:

„61 . Declaratiile si procurile necesare în cadrul procedurii de obtinere a despăgubirilor prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A în vederea achizitionării de autoturisme”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

 

Bucuresti, 10 martie 2008.

Nr. 662/C.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 296/2004

privind Codul consumului*)


*) Republicată în temeiul prevederilor art. V lit. e) din titlul III al Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor în relatia cu consumatorii si armonizarea reglementărilor cu legislatia europeană privind protectia consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004 si a mai fost modificată si completată prin:

- Legea nr. 363/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei consumatorilor în vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.147 din 19 decembrie 2005;

- Legea nr. 425/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968 din 4 decembrie 2006.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege, denumită în continuare Codul, are ca obiect reglementarea raporturilor juridice create între operatorii economici si consumatori, cu privire la achizitionarea de produse si servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurând cadrul necesar accesului la produse si servicii, informării lor complete si corecte despre caracteristicile esentiale ale acestora, apărării si asigurării drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.

Art. 2. - Prevederile prezentului Cod se aplică comercializării produselor noi, folosite sau reconditionate, si a serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, destinate consumatorilor, contractelor încheiate cu consumatorii, regulilor privind publicitatea produselor si serviciilor, cu exceptia produselor si serviciilor care sunt reglementate prin legi speciale, a produselor care se comercializează ca antichităti si a produselor necesar a fi reparate sau reconditionate pentru a fi utilizate, cu conditia ca operatorul economic să informeze consumatorul despre aceasta.

Art. 3. - Actele normative privind protectia consumatorilor nu trebuie să includă bariere în calea liberei circulatii a mărfurilor si serviciilor.

Art. 4. - Principiile de bază ale protectiei consumatorilor sunt:

a) contradictorialitatea - presupune asigurarea posibilitătii persoanelor aflate pe pozitii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu posibila încălcare a dispozitiilor privind protectia consumatorilor;

b) celeritatea procedurii de cercetare - presupune obligatia autoritătii competente în domeniul protectiei consumatorilor de a proceda, fără întârziere, la cercetarea sesizării consumatorilor, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate si a regulilor prevăzute de lege;

c) proportionalitatea - conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea sau consecintele faptei constatate, circumstantele săvârsirii acesteia si măsura sanctionatorie aplicată;

d) legalitatea măsurilor propuse/dispuse - presupune că autoritătile competente nu pot propune/dispune decât măsurile prevăzute de lege;

e) confidentialitatea - obligatia personalului din cadrul autoritătilor competente de a păstra confidentialitatea datelor, actelor, informatiilor de orice natură, prin a căror divulgare se pot aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice, care sunt sau pot fi mentionate în aceste informatii;

f) recunoasterea reciprocă - orice produs legal fabricat sau comercializat într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori fabricat în mod legal într-un alt stat apartinând Spatiului Economic European este admis pe teritoriul României, dacă oferă un grad echivalent de protectie cu cel impus de normele române.

Art. 5. - Statul, prin autoritatea centrală cu atributii în domeniul protectiei consumatorilor, are drept obiective:

a) protectia consumatorilor împotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viata, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile si interesele legitime;

b) promovarea si protectia intereselor economice ale consumatorilor;

c) accesul consumatorilor la informatii complete, corecte si precise asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor;

d) educarea consumatorilor;

e) despăgubirea efectivă a consumatorilor;

f) sprijinirea consumatorilor sau a altor grupuri sau organizatii reprezentative de a se organiza, pentru a-si expune opiniile în procesele de luare a unei decizii care îi priveste;

g) promovarea cooperării internationale în domeniul protectiei consumatorilor si participarea la schimburile rapide de informatii;

h) prevenirea si combaterea, prin toate mijloacele, a practicilor comerciale abuzive si a prestării serviciilor, inclusiv a celor financiare care pot afecta interesele economice ale consumatorilor.

Art. 6. - Prevederile cuprinse în prezentul Cod sunt obligatorii pentru toti consumatorii si operatorii economici care efectuează acte si fapte de comert, în conditiile legii.

Art. 7. - Termenii utilizati în legislatia privind protectia consumatorilor sunt enumerati cu titlu exemplificativ în anexa care face parte integrantă din prezentul Cod.

 

CAPITOLUL II

Obligatiile operatorilor economici

 

Art. 8. - Operatorii economici sunt obligati să pună pe piată numai produse sau servicii sigure, care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, să se comporte în mod corect în relatiile cu consumatorii si să nu folosească practici comerciale abuzive.

Art. 9. - Sunt interzise importul, fabricatia, distributia, precum si comercializarea produselor falsificate ori contrafăcute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi care pot afecta viata, sănătatea sau securitatea consumatorilor.

Art. 10. - Este interzisă conditionarea vânzării către consumator a unui produs, de cumpărarea unei cantităti impuse sau de cumpărarea concomitentă a unui alt produs sau serviciu.

De asemenea, este interzisă prestarea unui serviciu către consumator, conditionată de prestarea altui serviciu sau de cumpărarea unui produs.

Art. 11. - Orice vânzare fortată este interzisă. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu către o persoană se face numai în baza unei comenzi prealabile din partea acesteia.

Art. 12. - Cheltuielile legate de înlocuirea produselor defecte, de remedierea sau de restituirea contravalorii acestora vor fi suportate de vânzător si recuperate de acesta de la producător sau, după caz, de la importator sau de la furnizorul anterior aflat pe lantul de distributie, dacă prin contractul încheiat între acestia nu s-a stabilit altfel.

Art. 13. - Orice persoană care are calitatea de producător, distribuitor sau vânzător de produse alimentare va comercializa numai alimente care prezintă sigurantă pentru consumator, sunt salubre si apte pentru consum uman.

Art. 14. - Consumatorii trebuie să primească toate informatiile necesare pentru o utilizare corespunzătoare, potrivit destinatiei initiale a bunurilor.

Art. 15. - În cazul în care operatorii economici iau cunostintă, la o dată ulterioară punerii pe piată a produselor comercializate, despre existenta unor pericole care, la momentul punerii pe piată nu puteau fi cunoscute, trebuie să anunte, fără întârziere, autoritătile competente si să facă aceste informatii publice.

Art. 16. - În cazul produselor identificate sau identificabile cu defecte, producătorii si/sau distribuitorii au obligatia de a le retrage de pe piată, de a le înlocui sau de a le repara, iar în situatia în care aceste măsuri nu pot fi făcute într-o perioadă rezonabilă de timp, stabilită de comun acord între vânzător si consumator si fără niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, consumatorul trebuie să fie compensat în mod corespunzător.

Art. 17. - În cazul lipsei conformitătii, astfel cum este prevăzut în actele normative în domeniul conformitătii produselor, constatate de consumator, acesta are dreptul de a solicita vânzătorului, ca măsură reparatorie, repararea sau înlocuirea produselor, în fiecare caz fără plată, cu exceptia cazului în care această solicitare este imposibilă sau disproportionată.

Art. 18. - Orice reparare sau înlocuire a produselor va fi făcută în cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilită de comun acord între vânzător si consumator si fără niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, luând în considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a solicitat produsele, în conditiile legii.

Art. 19. - Guvernul elaborează prevederi privind reguli de securitate si reguli privind întocmirea documentelor de conformitate, care asigură că produsele comercializate pe piată sunt sigure.

Art. 20. - Ambalajele produselor trebuie să asigure integritatea si protectia calitătii acestora, fiind, totodată, conforme prevederilor legale referitoare la protectia muncii, mediului si a securitătii consumatorilor.

Art. 21. - Operatorii economici sunt obligati să comercializeze alimente care: a) sunt însotite de documente care le atestă originea, provenienta si securitatea, după caz;

b) sunt manipulate si comercializate în conditii corespunzătoare de igienă, care nu pun în pericol viata si sănătatea consumatorilor si care respectă normele sanitare în vigoare;

c) nu afectează viata si sănătatea consumatorilor.

Art. 22. - Se interzice comercializarea produselor ce imită produsele alimentare, fără a fi astfel de produse si care prezintă riscul de a pune în pericol sănătatea sau securitatea consumatorilor, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 23. - Obligatiile producătorului:

a) să răspundă pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o actiune sau o omisiune a unei terte persoane;

b) să pună pe piată numai produse sigure si, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate si/sau certificate;

c) să pună pe piată numai produse care respectă conditiile prescrise sau declarate;

d) să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piată sau de la consumatori produsele la care organele abilitate sau specialistii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sănătatea ori securitatea consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitătile respective;

e) să asigure, în cursul procesului de productie, conditii igienico-sanitare conform normelor sanitare în vigoare.

Art. 24. - Obligatiile distribuitorilor:

a) să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respectă conditiile prescrise sau declarate;

b) să nu comercializeze produse despre care detin informatii sau consideră că pot fi periculoase;

c) să anunte, imediat, autoritătile publice competente, precum si producătorul, despre existenta pe piată a oricărui produs de care au cunostintă că este periculos;

d) să retragă de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat că nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, dacă acesta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitătile respective;

e) să asigure conditiile tehnice stabilite de producător, precum si conditiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipulării, depozitării si desfacerii, conform normelor în vigoare.

Art. 25. - Obligatiile prestatorilor de servicii:

a) să folosească, în cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si, după caz, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate si/sau certificate si să anunte imediat existenta pe piată a oricărui produs despre care au cunostintă că este periculos;

b) să presteze numai servicii care nu afectează viata, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;

c) să respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevăzute în contracte;

d) să asigure, la prestarea serviciilor, conditiile tehnice stabilite de producător, precum si conditiile igienico-sanitare, conform normelor în vigoare;

e) să răspundă pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat.

Art. 26. - (1) Alte obligatii ale operatorilor economici sunt:

a) de a comercializa sau oferi, cu titlu gratuit, numai produse sigure, aflate în cadrul termenului de valabilitate si care nu prezintă riscuri pentru viata, sănătatea si/sau securitatea consumatorilor;

b) de a nu comercializa, în spatii în care nu pot fi asigurate conditiile de păstrare cerute de producător pentru a se preveni perisabilitatea accelerată, produse alimentare preambalate sau ambalate;

c) de a nu comercializa, în alte conditii decât cele cerute de legislatia în vigoare, produse nealimentare noi, folosite sau reconditionate, fără a putea fi, acolo unde este cazul, probate, verificate sau asigurate conditiile de păstrare cerute de producător, pentru a se asigura mentinerea caracteristicilor initiale ale produselor;

d) de a nu importa, în vederea distributiei cu titlu oneros sau gratuit, produse periculoase, expirate sau care pot afecta viata, sănătatea si/sau securitatea consumatorilor prin utilizarea acestora.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică si persoanelor fizice sau juridice care pot avea calitatea de operator economic.

 

CAPITOLUL III

Drepturile consumatorilor

 

Art. 27. - Consumatorii beneficiază de următoarele drepturi:

a) de a fi protejati împotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viata, sănătatea sau securitatea ori să le aducă atingere drepturilor si intereselor legitime;

b) de a fi informati complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati în calitatea lor de consumatori;

c) de a avea acces la piete care le asigură o gamă variată de produse si servicii de calitate;

d) de a fi despăgubiti în mod real si corespunzător pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor si serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege;

e) de a se organiza în asociatii ale consumatorilor, în scopul apărării drepturilor si intereselor lor;

f) de a refuza încheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor legale în vigoare;

g) de a nu li se interzice de către un operator economic să obtină un beneficiu prevăzut în mod expres de lege.

Art. 28. - Se interzice refuzul vânzării unui produs sau prestării unui serviciu către un consumator fără un motiv justificat conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Cadrul organizatoric al organizatiilor neguvernamentale

 

Art. 29. - Organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare în organismele constituite la nivel central sau local, cu rol în domeniul protectiei consumatorilor, în care organele administratiei publice sunt reprezentate.

Art. 30. - Personalul de conducere si salariatii organelor de specialitate ale administratiei publice, precum si ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autorităti, cu atributii în domeniul protectiei consumatorilor, nu au dreptul de a detine functii în organele de conducere ale organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor.

Art. 31. - Organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor pot fi consultate de către autoritătile administratiei publice cu atributii în domeniul protectiei consumatorilor, la elaborarea dispozitiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrări care au ca scop protectia consumatorilor, cu privire la:

a) cunoasterea cerintelor consumatorilor privind sortimentele si calitatea produselor si serviciilor;

b) formarea unei atitudini corecte a operatorilor economici, angajati în producerea si comercializarea produselor si prestarea serviciilor, fată de calitatea acestora;

c) prevenirea practicilor comerciale abuzive si a publicitătii de natură a afecta drepturile si interesele legitime ale consumatorilor.

Art. 32. - Organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor au următoarele drepturi:

a) de a fi sprijinite logistic de către organismele administratiei publice centrale si locale, în vederea atingerii obiectivelor lor;

b) de a primi sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale;

c) de a fi consultate, cu ocazia elaborării proiectelor de acte normative, standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor;

d) de a introduce actiuni în justitie pentru apărarea drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor;

e) de a obtine informatii asupra pretului si caracteristicilor calitative ale produselor sau serviciilor, de natură să ajute consumatorul la luarea unei decizii asupra achizitionării acestora.

Art. 33. - Organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor au următoarele obligatii:

a) de a solicita autoritătilor competente luarea de măsuri în vederea opririi productiei sau retragerii de pe piată a produselor ori serviciilor care nu asigură nivelul calitativ prevăzut în documentele stabilite de lege sau care pun în pericol viata, sănătatea ori securitatea consumatorilor;

b) de a propune operatorilor economici realizarea de produse si servicii în conditii speciale, în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor cu handicap sau de vârsta a treia;

c) de a solicita informatii asupra pretului si caracteristicilor calitative ale produselor sau serviciilor, de natură să ajute consumatorul la luarea unei decizii asupra achizitionării acestora;

d) de a informa opinia publică, prin mass-media, asupra neconformitătii produselor si serviciilor existente pe piată, precum si asupra posibilelor consecinte vătămătoare dovedite ale acestora pentru consumatori.

Art. 34. - Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor nu au drept de control al operatorilor economici.

 

CAPITOLUL V

Cadrul general al securitătii produselor

 

Art. 35. - Riscul se consideră acceptabil si compatibil cu un grad înalt de protectie pentru siguranta si sănătatea consumatorilor, evaluarea riscului făcându-se în functie de următoarele aspecte:

a) caracteristicile produsului, ale ambalării si ale instructiunilor de montaj si întretinere;

b) efectul asupra altor produse, împreună cu care acesta poate fi folosit;

c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producător;

d) categoria de consumatori expusă riscului prin folosirea produsului.

Art. 36. - (1) Orice operator economic este obligat să introducă pe piată numai produse sigure pentru viata, sănătatea si securitatea consumatorilor.

(2) Orice comerciant trebuie să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure si să informeze consumatorii asupra factorilor de risc în utilizarea si/sau consumul acestora.

Art. 37. - Este interzisă comercializarea produselor care nu sunt sigure, cât si a produselor neînsotite de documentatia obligatorie prevăzută de lege, prin care să se ateste că ele au fost testate si/sau certificate, după caz.

 

CAPITOLUL VI

Cadrul general privind obligativitatea informării si educării consumatorilor

 

Art. 38. - Statul trebuie să realizeze si să încurajeze folosirea de programe menite să asigure consumatorilor o informare si o educare corespunzătoare, pentru a permite acestora să actioneze în mod distinct, în vederea unei alegeri corecte bazate pe o informare corespunzătoare asupra bunurilor si a serviciilor si să fie cunoscători ai drepturilor si responsabilitătilor ce le revin.

Art. 39. - Statul, prin mijloacele sale, are ca scop protejarea consumatorilor la achizitionarea de produse si servicii, precum si protejarea interesului public general împotriva publicitătii înselătoare, a consecintelor negative ale publicitătii si stabileste conditiile în care este permisă publicitatea comparativă.

Art. 40. - Educarea consumatorilor este o parte din programul de învătământ si o componentă a obiectelor de studii.

Formarea competentelor în domeniul protectiei consumatorului si a mediului se realizează în cadrul programului de învătământ.

Formarea competentelor practice se realizează inclusiv prin colaborarea institutiilor de învătământ preuniversitar cu operatorii economici din domeniu.

Art. 41. - În programele de educare si informare a consumatorilor se includ ca aspecte importante ale protectiei acestora:

a) legislatia referitoare la protectia consumatorilor, agentii si organizatii ale consumatorilor;

b) sănătatea, alimentatia, prevenirea îmbolnăvirilor si prevenirea achizitionării de produse alimentare falsificate;

c) riscurile produselor;

d) interesele economice ale consumatorilor la achizitionarea de servicii, inclusiv a celor financiare;

e) practicile comerciale ale producătorilor, prestatorilor sau distribuitorilor si prevenirea actelor de comert incorecte;

f) etichetarea produselor, cu precizarea informatiilor necesare consumatorilor;

g) informatii despre dificultăti si măsuri de rezolvare a acestora, preturi, calitate, conditii de creditare;

h) protectia mediului, după caz.

Art. 42. - Programele ce privesc educarea si informarea consumatorilor pot fi implementate si prin intermediul organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor.

Art. 43. - Operatorii economici pot contribui si colabora cu terte părti la realizarea unor programe reale si eficiente de educare si informare a consumatorilor.

Art. 44. - Având în vedere necesitatea asigurării unei informări complete, concrete si inteligibile a consumatorilor pot fi initiate programe privind informarea consumatorilor prin massmedia.

Art. 45. - Consumatorii au dreptul de a fi informati, în mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere ratională între produsele si serviciile oferite, în conformitate cu interesele lor economice si de altă natură si să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, în deplină sigurantă si securitate.

Art. 46. - Informatiile privind protejarea vietii, sănătătii si securitătii consumatorilor trebuie să fie comunicate acestora, pe cât este posibil si prin simboluri grafice internationale, usor de înteles.

Art. 47. - Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, înscrise la vedere, în mod vizibil, lizibil si usor de înteles, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, instructiunile de folosire ori altele asemenea, ce însotesc produsul sau serviciul, în functie de natura acestuia.

Art. 48. - Consumatorii trebuie să fie informati despre riscurile la care sunt supusi prin folosirea normală sau previzibilă a bunurilor.

Art. 49. - Scopul etichetării este de a oferi consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitătilor lor financiare, precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi supusi.

Art. 50. - Informatiile de pe etichetele produselor trebuie să fie înscrise în limba română, indiferent de tara producătoare, fără a se exclude prezentarea lor si în alte limbi, să fie vizibile, lizibile si inscriptionate într-un mod care să nu permită stergerea lor.

Art. 51. - Etichetarea si metodele prin care aceasta se realizează nu trebuie să atribuie alimentelor proprietăti de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau să facă referiri la astfel de proprietăti; sunt exceptate de la această interdictie apele minerale naturale, precum si orice alimente cu destinatii nutritionale speciale, expres prevăzute prin acte normative.

Art. 52. - (1) Pentru produsele alimentare, producătorul, astfel cum este definit în anexă, are obligatia de a informa despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca producătorului, cantitatea si, după caz, termenul de valabilitate ori data durabilitătii minimale, lista ingredientelor, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare sau păstrare, despre contraindicatii, mentiuni suplimentare pe grupe de produse, precum si alte mentiuni prevăzute de lege.

(2) Producătorul are obligatia să-si precizeze adresa pe etichetă până la data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 53. - Pentru produsele de folosintă îndelungată, acestea trebuie să fie însotite de certificatul de garantie si, dacă reglementările în vigoare prevăd, de declaratia de conformitate, precum si de cartea tehnică ori de instructiunile de folosire, instalare, exploatare, întretinere, eliberate de către producător, conform prevederilor legale.

Art. 54. - Vânzătorul trebuie să informeze consumatorii despre pretul final al produsului si să ofere acestora toate informatiile si documentele tehnice care trebuie să însotească produsul.

Art. 55. - Toate informatiile privitoare la produsele si serviciile oferite consumatorilor, documentele însotitoare, precum si contractele preformulate, trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de tara de origine a acestora, fără a exclude prezentarea acestora si în alte limbi.

Art. 56. - Denumirea sub care este vândut alimentul consumatorului sau operatorilor economici care prepară ori furnizează hrana pentru populatie este cea prevăzută de reglementările specifice alimentului respectiv.

Art. 57. - În cazul prestărilor de servicii, informatiile trebuie să cuprindă categoria calitativă a serviciului, după caz, timpul de realizare, termenul de garantie si postgarantie, preturile si tarifele, riscurile previzibile si, după caz, alte documente prevăzute expres de lege. În cazul serviciilor financiare, operatorii economici sunt obligati să ofere consumatorilor informatii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin.

Art. 58. - La punerea pe piată a produselor de folosintă îndelungată, operatorii economici pot efectua demonstratii de utilizare, în public sau prin intermediul mass-media, în scopul promovării produsului respectiv.

Art. 59. - Operatorii economici sunt obligati să demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpărării, modul de utilizare si functionare a produselor ce urmează a fi vândute, după caz.

Art. 60. - Obligatia informării consumatorului privind elementele esentiale referitoare la produsul achizitionat nu poate fi înlăturată, de către operatorul economic care l-a comercializat, prin invocarea secretului comercial sau profesional, cu exceptia cazurilor prevăzute de lege.

Art. 61. - Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmatiilor si indicatiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele si serviciile si care nu pot fi probate.

Art. 62. - Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se fac numai în locuri si în spatii autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 63. - Este obligatorie afisarea, în mod vizibil, a denumirii unitătii, a autorizatiei de functionare, a avertismentelor obligatorii prevăzute de lege, precum si afisarea orarului de functionare.

 

CAPITOLUL VII

Cadrul general privind preturile si tarifele

 

Art. 64. - Operatorul economic care, în reteaua de distributie, oferă spre vânzare produse/servicii trebuie să indice pretul de vânzare/tariful practicat si pretul pe unitatea de măsură, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 65. - Preturile si tarifele trebuie indicate în mod vizibil si într-o formă neechivocă, usor de citit, prin marcare, etichetare si/sau afisare.

Art. 66. - Informatiile furnizate de aparatele de măsură utilizate pentru determinarea cantitătii produselor vândute în vrac trebuie să fie clare si usor vizibile pentru consumator.

Art. 67. - Când livrarea produsului sau prestarea serviciului se face ulterior plătii unei sume de bani cu titlu de avans, operatorul economic este obligat să elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal conform legislatiei în vigoare sau, după caz, un contract scris si să respecte conditiile contractuale.

Art. 68. - Operatorii economici care, potrivit legislatiei în vigoare, sunt obligati să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale vor elibera bonuri fiscale consumatorilor de produse/servicii, acestia având obligatia de a păstra aceste documente, cel putin până la momentul părăsirii spatiului comercial respectiv.

 

CAPITOLUL VIII

Publicitatea produselor si serviciilor

 

Art. 69. - Publicitatea trebuie să fie decentă, corectă si să fie elaborată în spiritul responsabilitătii sociale.

Art. 70. - Se interzice publicitatea care:

a) este înselătoare;

b) este subliminală;

c) prejudiciază respectul pentru demnitatea umană si morala publică;

d) include discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, identitate etnică sau nationalitate;

e) atentează la convingerile religioase sau politice;

f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitătii si vietii particulare a persoanelor;

g) exploatează superstitiile, credulitatea sau frica persoanelor;

h) prejudiciază securitatea persoanelor sau incită la violentă;

i) încurajează un comportament care prejudiciază mediul înconjurător;

j) favorizează comercializarea unor bunuri sau servicii, care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale.

Art. 71. - Autorul, realizatorul de publicitate si reprezentantul legal al mijlocului de difuzare răspund solidar cu persoana care îsi face publicitate, în cazul încălcării prevederilor prezentului Cod, cu exceptia cazurilor expres prevăzute prin lege si la care răspunderea este mentionată în sarcina altei persoane.

Art. 72. - Dacă persoana care îsi face publicitate nu are sediul în România sau dacă nu poate fi identificată, răspunderea revine, după caz, reprezentantului său legal în România, autorului, realizatorului de publicitate sau reprezentantului legal al mijlocului de difuzare.

Art. 73. - Persoana care îsi face publicitate trebuie să fie în măsură să probeze exactitatea afirmatiilor, indicatiilor sau prezentărilor din anuntul publicitar si este obligată, la solicitarea institutiilor si autoritătilor publice abilitate să aplice si să constate contraventii în domeniul publicitătii, să furnizeze documentele care să probeze exactitatea acestora. În cazul în care documentele nu sunt furnizate în termen de maximum 7 zile de la solicitare sau dacă sunt considerate insuficiente, afirmatiile din anuntul publicitar în cauză vor fi considerate inexacte.

Art. 74. - În scopul protejării vietii, sănătătii, securitătii si informării corecte a consumatorilor, statul poate adopta măsuri de interzicere totală sau partială a publicitătii anumitor produse.

 

CAPITOLUL IX

Drepturile consumatorilor la încheierea contractelor

 

Art. 75. - Orice contract încheiat între comercianti si consumatori, pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii, va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru întelegerea cărora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.

Art. 76. - Orice informatii privind pachetele de servicii turistice, preturile acestora, contractele de credit pentru consum si toate celelalte conditii aplicabile contractului, comunicate de organizator sau de detailist consumatorului, trebuie să contină indicatii corecte si clare, care să nu permită interpretări echivoce ale acestora.

Art. 77. - În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.

Art. 78. - Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Art. 79. - O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăsi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile părtilor.

Art. 80. - O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul, dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influenteze natura ei, cum ar fi contractele preformulate sau conditiile generale de vânzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.

Art. 81. - Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor legale pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidentiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză preformulată a fost negociată direct cu consumatorul este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

Art. 82. - Contractul trebuie să stipuleze, cu caractere mari si în imediata vecinătate a locului rezervat pentru semnătura consumatorului, clauza expresă despre dreptul de denuntare unilaterală a contractului, după caz, precum si numele si adresa comerciantului fată de care consumatorul poate să îsi exercite acest drept, conform dispozitiilor legale.

Art. 83. - Comerciantul este obligat să remită consumatorului un exemplar din contractul încheiat si să poată proba acest lucru în fata organelor de control.

Art. 84. - Dreptul consumatorului la denuntarea contractului nu poate fi anulat de nicio clauză contractuală sau întelegere între părti, în cazurile prevăzute de lege, aceasta fiind considerată nulă de drept.

 

CAPITOLUL X

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 85. - (1) Actiunile de control si supraveghere a pietei sunt efectuate de personalul împuternicit al autoritătilor publice centrale si teritoriale cu atributii în domeniul protectiei consumatorilor, conform competentelor specifice.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este autorizat să facă copii de pe materialele si documentele care au legătură cu obiectul controlului si care se află în posesia celor inspectati si să solicite referinte despre acestea, numai dacă s-a constatat o abatere de la lege.

(3) Personalul împuternicit este obligat să păstreze secretul profesional si să nu divulge unei terte părti secretele comerciale sau alte informatii confidentiale ori particulare obtinute în timpul sau în legătură cu actiunile de control, dacă nu li se cere să facă aceasta de către o autoritate judecătorească sau de către partea inspectată. În cazul în care personalul cu atributii de control identifică sau suspectează neconformarea cu prevederile actelor normative din domeniul protectiei consumatorilor în vigoare, acesta poate adopta si/sau dispune măsuri în conformitate cu prevederile acestora.

(4) Personalul prevăzut la alin. (1) poate solicita, pe timpul controlului, pentru aducerea la îndeplinire în bune conditii a atributiilor de serviciu, după caz, protectia personală si sprijinul organelor responsabile cu ordinea si linistea publică care au obligatia de a le sprijini în acest sens.

(5) Documentele care contin date cu caracter personal, sesizările si reclamatiile petentilor, precum si documentele de constatare si sanctionare contraventională nu pot avea caracter public, cu exceptia cazurilor expres prevăzute de lege sau a cazurilor în care părtile ale căror date sunt identificate sau identificabile consimt, în scris, acest fapt.

Art. 86. - (1) În vederea punerii la dispozitia operatorilor economici si a consumatorilor a unui instrument neutru de informare, ca rezultat al studiilor de piată si sondajelor de opinie, al strategiilor de distributie, al practicilor comerciale, se va înfiinta Institutul National al Consumului, în coordonarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

(2) Organizarea si functionarea Institutului National al Consumului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Institutul National al Consumului este organizat ca institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, sub forma unui centru de cercetare, informare si studii în domeniul consumului, ale cărui venituri sunt acordate din surse bugetare si extrabugetare, în conditiile legii.

(4) Activitătile Institutului National al Consumului se realizează cu sprijinul reprezentantilor administratiei publice centrale, ai societătii civile, ai personalitătilor în domeniu, ai organizatiilor patronale si ai organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor.

(5) Institutul National al Consumului sprijină organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor în activitatea de informare si educare a consumatorilor.

Art. 87. - Autoritatea cu atributii de protectie a consumatorilor, în toate cazurile în care constată nerespectarea actelor normative în domeniul protectiei consumatorilor, este împuternicită să aplice sanctiuni contraventionale principale, complementare, să dispună măsuri complementare si să sesizeze organele de cercetare penală în cazul în care faptele constatate pot constitui infractiuni.

Art. 88. - (1) Reglementările legale în vigoare privind protectia consumatorului care nu sunt cuprinse în prezenta lege se vor prelua ca anexe ale acesteia.

(2) În termen de 18 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, proiectul de lege cu privire la anexele prevăzute la alin. (1).

Art. 89. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

 

 

ANEXĂ

 

DEFINITII

 

În sensul legislatiei privind protectia consumatorilor, termenii si expresiile de mai jos se definesc astfel:

1. operator economic - persoana fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activitătii sale profesionale fabrică, importă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori părti din acestea sau prestează servicii;

2. aliment nepreambalat - aliment vrac care nu este supus operatiunii de preambalare si care, pentru vânzare, este măsurat sau cântărit în prezenta consumatorului;

3. autoritate cu atributii de protectia consumatorilor - autoritatea administratiei publice centrale si serviciile sale deconcentrate abilitate să constate si să aplice sanctiuni pentru nerespectarea dispozitiilor privind protectia consumatorilor;

4. calitate - ansamblul de proprietăti si caracteristici ale unui produs sau serviciu, care îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinatiei acestuia, necesitătile explicite sau implicite;

5. centru comercial - structura de vânzare cu suprafata medie sau mare în care se desfăsoară activităti de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piată si de alimentatie publică, ce utilizează o infrastructură comună si utilităti adecvate;

6. clauză abuzivă - clauza contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul si care prin ea însăsi sau împreună cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorilor si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile părtilor;

7. comerciant - persoana fizică sau juridică autorizată să desfăsoare activitatea de comercializare a produselor si serviciilor de piată;

8. comert ambulant - activitatea de comercializare cu amănuntul realizată prin trecere dintr-un loc în altul, în rulote mobile, standuri mobile, chioscuri mobile sau în vehicule special amenajate;

9. comert cu amănuntul/de detail - activitatea desfăsurată de operatorii economici care vând produse, de regulă, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

10. comert cu ridicata/de gros - activitatea desfăsurată de operatorii economici care cumpără produse în cantităti mari, în scopul revânzării acestora în cantităti mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;

11. comert de gros cash and carry/formă de comert cu autoservire, pe bază de legitimatie de acces – activitatea desfăsurată de operatorii economici care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane juridice sau persoane fizice autorizate si asociatii familiale autorizate conform legii, înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul revânzării si/sau prelucrării, precum si al utilizării acestora ca produse consumabile;

12. comert în zone publice - activitatea de comercializare a produselor si serviciilor, desfăsurată permanent sau sezonier în piete, târguri, oboare, pasaje publice, porturi, aeroporturi, gări, autogări, drumuri publice si străzi sau orice zonă de altă natură destinată folosintei publice;

13. consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociatii, care actionează în scopuri din afara activitătii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

14. contract încheiat cu consumatorii – contractele încheiate între comercianti si consumatori, inclusiv certificatele de garantie, bonurile de comandă, facturile, borderourile sau bonurile de livrare, biletele, tichetele care contin stipulări sau referiri la conditii generale prestabilite;

15. data durabilitătii minimale - data stabilită de producător, până la care un produs alimentar îsi păstrează caracteristicile specifice în conditii de depozitare corespunzătoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitătii minimale nu trebuie să fie periculoase nici după această dată;

16. declaratie de conformitate – declaratia făcută de către un producător sau un prestator, prin care acesta informează, pe propria răspundere, despre faptul că un produs sau un serviciu este conform cu un document tehnic normativ;

17. distribuitor - operatorul economic din lantul de distributie, a cărui activitate profesională nu afectează caracteristicile produsului;

18. durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit în documentele tehnice normative sau declarat de către producător ori convenit între părti, în cadrul căruia produsele de folosintă îndelungată trebuie să îsi mentină caracteristicile functionale, dacă au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare;

19. etichetă - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care însoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;

20. exercitiu comercial - una sau mai multe activităti de comercializare cu ridicata, cu amănuntul, de tip cash and carry, de alimentatie publică, precum si a serviciilor desfăsurate de un comerciant;

21. garantie - orice angajament asumat de vânzător sau producător fată de consumator, fără solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a pretului plătit de consumator, de reparare sau de înlocuire a produsului cumpărat, în cazul în care acesta nu corespunde conditiilor enuntate în declaratiile referitoare la garantie sau în publicitatea aferentă;

22. ingredient alimentar - orice substantă, inclusiv aditivii, utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi continută si de produsul finit ca atare sau într-o formă modificată;

23. lot - un ansamblu de unităti de vânzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat în conditii practic identice;

24. pachet de servicii turistice - combinatia prestabilită a cel putin două dintre următoarele trei grupe de servicii, cu conditia ca durata neîntreruptă a acestora să depăsească 24 de ore sau să cuprindă o înnoptare, si anume, transport, cazare si alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora si care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentatie, tratament balnear, agrement si altele asemenea;

25. pagubă - prejudiciul creat consumatorilor prin utilizarea unui produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum si cel creat de servicii necorespunzătoare furnizate de prestator. Prejudiciul poate fi material, vătămarea integritătii corporale sau a sănătătii, precum si pierderea vietii;

26. practici comerciale abuzive - metode de vânzare restrictive sau conditionate care afectează interesele consumatorilor;

27. prestator - operatorul economic care furnizează servicii;

28. producător:

a) operatorul economic care fabrică un produs finit sau o componentă a unui produs;

b) operatorul economic care fabrică materie primă;

c) operatorul economic care îsi aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs;

d) operatorul economic care reconditionează produsul;

e) operatorul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa modifică caracteristicile produsului;

f) reprezentantul înregistrat în România al unui operator economic care nu are sediul în România sau, în cazul inexistentei acestuia, importatorul produsului;

g) operatorul economic care importă produse în vederea realizării ulterioare a unei operatiuni de vânzare, închiriere, leasing sau orice altă formă de distributie specifică derulării afacerilor sale;

h) distribuitorul produsului importat, în cazul în care nu se cunoaste importatorul, chiar dacă producătorul este mentionat;

i) distribuitorul produsului, în cazul în care importatorul nu poate fi identificat, dacă nu informează persoana prejudiciată în termen de 30 de zile de la cererea acesteia asupra identitătii importatorului;

29. produs - bun material a cărui destinatie finală este consumul sau utilizarea individuală ori colectivă; sunt considerate produse energia electrică, energia termică, apa si gazele livrate pentru consumul individual;

30. produs cu defecte - produsul la care modul de prezentare, utilizarea previzibilă si data achizitionării nu oferă sigurantă consumatorilor, producând pagube acestora;

31. produs de folosintă îndelungată – produsul relativ complex, constituit din piese si subansambluri, proiectat si construit pentru a putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asupra căruia se pot efectua reparatii sau activităti de întretinere;

32. produs contrafăcut - orice bun, inclusiv ambalajul acestuia, la care se constată utilizarea fără autorizare a unei mărci care este identică cu o marcă legal înregistrată, sau produsul care nu poate fi diferentiat în aspectele sale esentiale de un produs de marcă, prin care se încalcă drepturile prevăzute de lege ale detinătorului legal al mărcii respective;

33. produs falsificat - produs la care se constată alterarea sub orice formă a elementelor de identificare a unei mărci, denumiri, sigle ori desen industrial legal înregistrate, de natură a induce în eroare asupra provenientei sale, la produse care nu au fost fabricate de detinătorul legal al mărcii ori împuternicit al acestuia, sau la care s-a constatat utilizarea mărcii legal înregistrate fără a exista acordul titularului;

34. produs folosit - produs folosit de un alt consumator, reparat si testat, corespunzător din punct de vedere tehnic si functional unui produs similar nou sau reconditionat, si care este un produs sigur;

35. produs periculos - produsul care nu poate fi definit ca produs sigur;

36. produs reconditionat - produs nou cu ambalaj deteriorat, aspect fizic exterior necorespunzător, mici defecte de fabricatie, dar care este adus la parametrii tehnici de functionare initiali dati de producător prin remediere;

37. produs sigur - produsul care, folosit în conditii normale sau previzibile, nu prezintă riscuri sau care prezintă riscuri minime, tinând seama de întrebuintarea acestuia; riscul se consideră acceptabil si compatibil cu un grad înalt de protectie pentru siguranta si sănătatea consumatorilor, în functie de următoarele aspecte:

a) caracteristicile produsului, ale ambalării si ale instructiunilor de montaj si întretinere;

b) efectul asupra altor produse, împreună cu care acesta poate fi folosit;

c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producător;

d) categoria de consumatori expusă riscului prin folosirea produsului;

38. punere pe piată – actiunea de a face disponibil pentru prima dată, contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu în vederea distribuirii sau utilizării;

39. reconditionare - repararea unui produs nou anterior punerii pe piată, pentru a corespunde conditiilor enuntate în declaratiile de garantie sau în publicitatea aferentă, la specificatiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare pentru un produs nou si nereparat;

40. reparare - aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate în declaratiile de garantie sau în publicitatea aferentă la specificatiile prevăzute în contractul de vânzarecumpărare, alte documente, ori în alte dispozitii legale;

41. serviciu - activitatea, alta decât cea din care rezultă produse, efectuată în scopul satisfacerii unor necesităti ale consumatorilor;

42. serviciu de alimentatie publică - activitatea de pregătire, preparare, prezentare si servire a produselor si a băuturilor pentru consumul acestora în unităti specializate sau la domiciliul/locul de muncă al consumatorilor;

43. serviciu financiar - unele servicii de natură bancară, credite, asigurări, pensii private, investitii sau plăti;

44. serviciu de piată - orice actiune sau prestatie care face obiectul vânzării-cumpărării pe piată si care nu are drept consecintă transferul proprietătii asupra unui bun corporal, efectuată în scopul satisfacerii unor necesităti ale consumatorilor;

45. structura de vânzare - spatiul de desfăsurare a unuia sau mai multor exercitii comerciale;

46. structura de vânzare cu suprafată mare – structura de vânzare având o suprafată de vânzare mai mare de 1.000 m2;

47. structura de vânzare cu suprafată medie - structura de vânzare având o suprafată de vânzare cuprinsă între 400-1.000 m2 inclusiv;

48. structura de vânzare cu suprafată mică - structura de vânzare având o suprafată de vânzare de până la 400 m2 inclusiv;

49. suprafata de vânzare - suprafata destinată accesului consumatorilor pentru achizitionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, plătii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitătii. Nu constituie suprafete de vânzare cele destinate depozitării si păstrării mărfurilor;

50. suprafata de vânzare a unui centru comercial – suma suprafetelor de vânzare cu amănuntul de produse si servicii de piată si de alimentatie publică cuprinse în aceasta;

51. termen de garantie - limita de timp, care curge de la data dobândirii produsului sau serviciului, până la care producătorul sau prestatorul îsi asumă responsabilitatea remedierii sau înlocuirii produsului ori serviciului achizitionat, pe cheltuiala sa, dacă deficientele nu sunt imputabile consumatorilor;

52. termen de valabilitate - limita de timp, stabilită de producător, până la care un produs perisabil sau un produs care în scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sănătatea consumatorilor îsi păstrează caracteristicile specifice, dacă au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si păstrare; pentru produsele alimentare acesta reprezintă data limită de consum;

53. vânzător - distribuitorul care oferă produsul consumatorilor;

54. viciu ascuns - deficienta calitativă a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscută si nici nu putea fi cunoscută de către consumator prin mijloacele obisnuite de verificare.