MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 378         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 19 mai 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 464 din 22 aprilie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 488 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 492 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 494 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 495 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Decizia nr. 504 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

487. - Hotărâre privind transmiterea obiectivului „Amenajarea râului Arges pentru apărare împotriva inundatiilor, irigatii si alte folosinte”, precum si a unor bunuri proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile - Administratia Natională „Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Natională Administratia Canalelor Navigabile - S.A. Constanta, pentru realizarea unei căi navigabile de la Bucuresti la Dunăre

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

800. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului cererii de autorizare ca operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat, al autorizatiei de operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat si a instructiunilor privind procedura de solutionare a cererii de autorizare a operatorilor economici care doresc să comercializeze tutun brut si/sau tutun partial prelucrat

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

394. - Hotărâre pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare al Scolii Nationale de Grefieri

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 464

din 22 aprilie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie invocată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 8.376/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 11 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 8.376/303/2007, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie invocată de Miron Victor Panaitescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile criticate, stabilind că pentru judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de contraventie este competentă judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta, contravin „ideii de proces echitabil, deoarece obligă contestatorul la cheltuieli nejustificate pentru deplasări repetate departe de domiciliu, fiind de natură să îl descurajeze în încercarea sa de a obtine dreptatea”.

Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În opinia instantei, „stabilirea, prin norme legale, a unei anumite competente nu poate fi interpretată ca un factor de natură a aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil, prin descurajarea acesteia în demersul sesizării instantei”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constitutionale, acestea reprezentând concretizarea dispozitiilor constitutionale ce consacră accesul liber la justitie, „fiind instituite tocmai pentru a asigura respectarea drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste obiectul exceptiei se constată că, desi instanta de judecată a sesizat Curtea cu privire la neconstitutionalitatea art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 în integralitatea sa, autorul exceptiei critică, în realitate, numai alin. (1) al acestui articol. Asa fiind, Curtea urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: „Împotriva

procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competentă a fost constatată fapta”.

Dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Textul de lege criticat, care instituie norme de procedură privind solutionarea plângerii formulate împotriva procesuluiverbal de constatare si sanctionare a contraventiei, nu îngrădeste accesul liber la justitie al persoanelor interesate si nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competentei teritoriale a instantelor judecătoresti în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselorverbale de contraventie prin care se constată încălcări ale dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice este menită să dea expresie garantiilor constitutionale invocate, prin asigurarea administrării, cu celeritate, a probelor strânse de lucrătorii politiei rutiere.

În plus, această modalitate de reglementare reprezintă optiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, privind competenta si procedura în fata instantelor judecătoresti.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie invocată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 8.376/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 aprilie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 488

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Universitatea „Petre Andrei” din Iasi în Dosarul nr. 269/45/2007 al Curtii de Apel Iasi – Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 269/45/2007, Curtea de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia

de neconstitutionalitate a fost ridicată de Universitatea „Petre Andrei” din Iasi într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei se sustine că prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 sunt neconstitutionale, întrucât prin obligativitatea parcurgerii de către persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual a procedurii prealabile stabilite de textul de lege criticat se ajunge la tergiversarea solutionării plângerii formulate, îngrădindu-se dreptul constitutional de acces liber la justitie.

Curtea de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale si conventionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.

Din motivarea scrisă formulată de autorul exceptiei, precum si din sustinerile sale orale, consemnate în cuprinsul încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei, rezultă că obiectul acesteia îl constituie, în realitate, numai alineatul (1) al articolului 7 din legea mentionată. Prin urmare, Curtea va analiza constitutionalitatea dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, al căror continut este următorul:

- Art. 7 alin. (1): „Înainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim print-un act administrativ individual trebuie să solicite autoritătii publice emitente sau autoritătii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”

În opinia autorului exceptiei, textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 21 - Accesul liber la justitie si art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că în jurisprudenta sa a statuat în mod constant că instituirea prin lege a unei proceduri administrative ori administrativ-jurisdictionale prealabile sesizării instantelor judecătoresti nu este de natură să îngrădească exercitiul dreptului de acces liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, ci, dimpotrivă, constituie o măsură de protectie care nu poate avea ca efect, în niciun mod, limitarea accesului la justitie. De asemenea, a mai retinut că este competenta exclusivă a legiuitorului de a institui asemenea proceduri destinate, în general, să asigure solutionarea mai rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instantelor judecătoresti de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale si evitarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, pot fi amintite, exemplificativ, Decizia nr. 220 din 6 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 16 iunie 2004, Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, sau Decizia nr. 1.074 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 12 decembrie 2007.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie, solutiile pronuntate si considerentele pe care acestea s-au bazat îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Universitatea „Petre Andrei” din Iasi în Dosarul nr. 269/45/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 492

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

 

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin.(1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocsan, în Dosarul nr. 1.871/90/2007 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, domnul Nelu Lucaciu, consilier juridic cu delegatie la dosar. De asemenea, răspunde, personal, si partea Sebastian Ion Bădită.

Se constată lipsa părtii Nicolae Bocsan, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul părtilor prezente.

Apărătorul autorului exceptiei de neconstitutionalitate solicită admiterea acesteia, arătând că posibilitatea de a ridica oricând, fără limită în timp, exceptia de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual contravine dispozitiilor art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală.

Partea Sebastian Ion Bădită solicită respingerea ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, precizează că admiterea exceptiei de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual nu are efecte erga omnes, ci doar în ceea ce le priveste pe părtile între care s-a stabilit raportul juridic guvernat de actul administrativ contestat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

Consideră că textul de lege criticat nu face altceva decât să stabilească limitele în care poate fi invocată exceptia de nelegalitate, circumscriindu-se astfel dispozitiilor art. 52 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.871/90/2007, Curtea de Apel Pitesti – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocsan, într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect solutionarea recursului introdus împotriva sentintei prin care Tribunalul Vâlcea a admis exceptia de nelegalitate a unei decizii emise de rectorul universitătii.

În motivarea exceptiei se sustine, în esentă, că, întrucât textul de lege criticat prevede că legalitatea actului administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând, contravine dispozitiilor art. 52 alin. (2) din Constitutie care impun stabilirea unor limite în care pot fi introduse cererile în materia contenciosului administrativ. Se arată că după ce asemenea acte administrative intră în circuitul civil si produc efecte apare o incertitudine cu privire la validitatea acestora.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Precizează că limitele la care se referă norma constitutională invocată de autorul exceptiei nu impun legii organice stabilirea unui anume termen de exercitare a actiunii în contencios administrativ în conditiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că „diferenta de reglementare în ceea ce priveste termenul de contestare a legalitătii unui act administrativ pe cale de exceptie sau pe cale directă se datorează tocmai faptului că, în primul caz, solutia instantei în cauza de fond depinde de modul de solutionare a exceptiei invocate, iar legiuitorul a înteles să pună încă un mijloc procedural eficient la îndemâna persoanei pentru a putea contesta eventuala nelegalitate a actului administrativ”.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstitutionale. Consideră că „faptul că actele administrative unilaterale cu caracter individual, indiferent de data emiterii lor, pot fi atacate oricând, fără limită în timp, pe calea exceptiei de nelegalitate, care, prin admitere, produce efecte similare ca si continut si întindere cu anularea actului respectiv, periclitează securitatea raporturilor juridice”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 4 alin. (1) teza întâi: „(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea părtii interesate. […]”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora, prin lege organică, se stabilesc limitele si conditiile exercitării dreptului persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege ce formează obiectul acesteia a mai fost supus controlului de constitutionalitate, prin prisma unor critici asemănătoare cu cele formulate în cauza de fată. Prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Cu acel prilej, Curtea a retinut că „obtinerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, nu se poate fonda pe un act a cărui legalitate este îndoielnică si care nu ar putea fi dovedită altfel decât prin ridicarea exceptiei de nelegalitate.

Contestarea pe cale incidentală a legalitătii, indiferent de data la care a fost emis actul administrativ, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate fără de care solutia pronuntată de instantă riscă să fie fondată pe un act ilegal. Or, astfel ar fi zdruncinat însusi fundamentul statului de drept, căci ar fi posibil ca instanta de judecată să pronunte, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii. Din această perspectivă, posibilitatea contestării legalitătii unui act administrativ unilateral cu caracter individual pe cale de exceptie apare ca o modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Acesta este motivul pentru care nici nu a fost limitat în timp dreptul de a ridica o asemenea exceptie”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea solutiei pronuntate prin decizia amintită, aceasta, precum si considerentele pe care aceasta s-a bazat îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocsan, în Dosarul nr. 1.871/90/2007 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 494

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 8.201/105/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, arată că o exceptie cu acelasi obiect si critici de neconstitutionalitate a fost formulată de acelasi autor ca si în cauza de fată, Curtea respingând-o prin Decizia nr. 845/2006, ale cărei considerente si solutie se impun a fi mentinute si în prezentul dosar.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 12 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 8.201/105/2007, Tribunalul Prahova – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Exceptia a fost ridicată de Nica Leon într-o cauză privind solutionarea unei actiuni comerciale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine, în sumar, că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru este neconstitutională datorită impunerii obligatiei timbrării actiunii în functie de valoarea cererii, taxă fără de care este refuzat accesul la instantă, pe criterii discriminatorii, de avere. Mentionează, în acest context, faptul că acces „liber” nu poate avea decât semnificatia de acces „fără îngrădiri, oprelisti, fără bani”, si nici cea oferită în interpretarea legiuitorului, a instantelor judecătoresti si a celei de contencios constitutional, potrivit căreia acces liber la justitie nu înseamnă si acces gratuit la acest serviciu public. De altfel, Legea nr. 146/1997 este contrară si prevederilor din Legea nr. 303/2004 si Legea nr. 304/2004, prin care, de asemenea, este garantat accesul liber la justitie.

Tribunalul Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ opinează în sensul constitutionalitătii dispozitiilor Legii nr. 146/1997. Justitia fiind o sarcina a statului, acesta este în drept a percepe pentru îndeplinirea functiilor sale taxele si impozitele pe care găseste de cuviintă, fără ca astfel să se încalce principiul egalitătii cetătenilor sau accesul liber la justitie, consacrate de art. 16 si 21 din Constitutie. Apreciază, în plus, că toate celelalte texte constitutionale invocate nu au legătură cu interpretarea si aplicarea Legii nr. 146/1997.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constitutionale. Acestea nu contravin dreptului de acces liber la justitie si principiului egalitătii si nediscriminării, fiind, totodată, în deplin acord cu prevederile art. 139 din Constitutie, referitoare la impozite, taxe si alte contributii. În acest sens a statuat si Curtea Constitutională în mod constant, de exemplu, prin deciziile nr. 423/2004, nr. 845/2006 si nr. 935/2007.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

Autorul exceptiei consideră că actul normativ criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), (4) si (5) referitoare la valorile supreme ale statului român, art. 4 alin. (2) prin care este interzisă discriminarea cetătenilor pe criterii de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială, art. 13 - Limba oficială, art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 54 - Fidelitatea fată de tară, art. 56 - Contributii financiare art. 57 - Exercitarea drepturilor si a libertătilor, art. 61 – Rolul si structura (n.n. Parlamentului), art. 82 - Validarea mandatului si depunerea jurământului (n.n. Presedintele României), art. 102 - Rolul si structura (n.n. Guvernului), art. 108 – Actele Guvernului, art. 115 - Delegarea legislativă, art. 131 – Rolul Ministerului Public, art. 135 - Economia, art. 136 - Proprietatea, art. 154 - Conflictul temporal de legi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum si „unele drepturi” din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost examinată în repetate rânduri pe calea controlului de constitutionalitate a posteriori, chiar si prin raportare la normele si principiile fundamentale invocate în prezenta cauză. De exemplu, prin Decizia nr. 845 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, Curtea, solutionând exceptia de neconstitutionalitate ridicată de acelasi autor ca si în cauza de fată, a retinut, pentru argumentele acolo expuse, că prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru nu contravin dispozitiilor art. 1 alin. (3), ale art. 4 alin. (2), ale art. 16 alin. (1) si (2), ale art. 20, 21, 52, 53, 54, 57, 61, 82, 102, 108, 115, 131, 135 si 154 din Constitutie, norme invocate, de asemenea, si în acest dosar.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 8.201/105/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 495

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Turburea, judetul Gorj, în Dosarul nr. 2.075/95/2007

al Tribunalului Gorj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde, personal, partea Ion Bîrcă, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul părtii prezente, care depune la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care arată, în principal, că dispozitiile de lege examinate nu au legătură cu solutionarea cauzei si solicită, în consecintă, respingerea exceptiei ca nefondată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât, pe de o parte, aceasta este practic nemotivată, iar pe de altă parte, sustinerile formulate de autorul său cuprind o serie de propuneri de lege ferenda. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate, iar în temeiul art. 2 alin. (3) din aceeasi lege, Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 21 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.075/95/2007, Tribunalul Gorj – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor „art. 57 alin. (3) din Legea administratiei

publice locale nr. 215/2001 si ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali”. Exceptia a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Turburea, judetul Gorj, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia, pornind de la situatia de fapt specifică spetei, si anume împrejurarea că la alegerea viceprimarului comunei Turburea, judetul Gorj, a participat, în calitate de consilier local, si socrul acestuia, sustine că „se impune ca si viceprimarul să fie ales de

electoratul din comunitatea de unde îsi desfăsoară activitatea si nu de către consiliul local, existând posibilitatea aparitiei unor conflicte de interese sau incompatibilităti”. În caz contrar, sunt încălcate „principiile statutare privind autoritătile comunale si orăsenesti”, prevăzute de art. 120-123 din Constitutie.

Tribunalul Gorj - Sectia comercială si de contencios administrativ opinează în sensul netemeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate. Textele de lege criticate nu contravin art. 16 din Constitutie deoarece nu instituie discriminări sau privilegii, atât timp cât poate fi ales în functia de viceprimar oricare dintre membrii consilieri. Cât priveste invocarea art. 51, 53, 57 si 121 din Legea fundamentală, apreciază că nu au incidentă în cauză. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale. Aceasta deoarece, pe de o parte, nu contravin prevederilor art. 16 si ale art. 121 din Constitutie, iar pe de altă parte, art. 51, 53 si 57 din Legea fundamentală, invocate, contin norme care nu au incidentă în cauză. Totodată, observă că, în realitate, autorul exceptiei urmăreste modificarea prevederilor legale referitoare la alegerea viceprimarului, ceea ce însă contravine competentei Curtii Constitutionale stabilite prin Constitutie si prin legea sa organică - Legea nr. 47/1992.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de partea prezentă, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile art. 57 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, si ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul

alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificat prin art. 79 pct. 1 din titlul IV al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice

locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Chiar dacă autorul exceptiei indică dispozitiile „art. 61 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 (actualizată)”, din continutul motivării

exceptiei rezultă că textele de lege criticate sunt, în realitate, cele mentionate de instanta de judecată în încheierea de sesizare si asupra acestora urmează să se pronunte Curtea Constitutională.

Dispozitiile legale criticate au în prezent următoarea redactare:

- Art. 57 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001: „(3) Viceprimarul este ales cu votul majoritătii consilierilor locali în functie, din rândul membrilor acestuia.”

- Art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, modificat prin art. 79 pct. 1 din titlul IV al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali: „(3) Viceprimarii si vicepresedintii consiliilor judetene sunt alesi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată.”

Potrivit art. 80 din acelasi titlu al Legii nr. 35/2008: „Titlurile II, III si IV din prezenta lege intră în vigoare la data începerii procedurilor prevăzute de lege pentru primele alegeri locale organizate după publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La data de 12 martie 2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192, Hotărârea Guvernului nr. 265 din 12 martie 2008 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea activitătilor referitoare la organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru autoritătile administratiei publice

locale din anul 2008.

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile constitutionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 53 – Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 57 - Exercitarea drepturilor si a libertătilor, art. 51 - Dreptul de petitionare si ale art. 121 - Autorităti comunale si orăsenesti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Autorul exceptiei îsi fundamentează asa-numita critică de neconstitutionalitate pornind de la situatia de fapt specifică spetei, si anume împrejurarea că la alegerea viceprimarului a participat, în calitate de consilier local, si socrul acestuia, creându-se un conflict de interese si incompatibilităti, datorită sistemului electoral instituit de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si de Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Curtea constată, asadar, că autorul exceptiei deduce neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 si ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 dintr-o situatie de fapt, specifică spetei si supusă de altfel judecătii, fără a pune în discutie o eventuală neconstitutionalitate intrinsecă a normelor criticate. Or, Curtea nu poate exercita controlul de constitutionalitate asupra unor dispozitii de lege pe baza unor sustineri de fapt, care se rezumă, în final, la o anumită stare de nemultumire a autorului exceptiei, care, în speta dată, se află într-o situatie defavorabilă.

Totodată, Curtea observă că autorul exceptiei se limitează doar la indicarea unor texte din Constitutie pretins a fi încălcate, fără a explica în concret în ce constă relatia de contrarietate dintre dispozitiile legale atacate si normele fundamentale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. De altfel, prevederile art. 57 din Constitutie privind exercitarea drepturilor si a libertătilor si ale art. 51 din aceasta, referitoare la dreptul de petitionare, indicate de autorul exceptiei, nu au nicio legătură cu continutul normativ al textelor legale criticate.

În plus, fiind nemultumit de sistemul actual de alegere a viceprimarului, instituit prin Legea nr. 215/2001 si Legea nr. 393/2004, autorul exceptiei formulează propuneri de lege ferenda, pentru modificarea prevederilor legilor atacate, în sensul în care să permită alegerea viceprimarului de către corpul electoral. Or, astfel de sustineri, pe lângă faptul că nu au valoarea unor veritabile critici de neconstitutionalitate, nu pot fi acceptate, în conditiile în care art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 prevede imperativ interdictia modificării sau completării de către Curtea Constitutională a textelor de lege supuse controlului.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Turburea, judetul Gorj, în Dosarul nr. 2.075/95/2007 al Tribunalului Gorj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 504

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Astor Com” - S.R.L. din Brasov în Dosarul nr. 1.462/197/2005 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 4 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.462/197/2005, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Astor Com” - S.R.L. din Brasov într-o cauză civilă având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale art. 21, art. 24 si art. 135 alin. (1), precum si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, arată că prin textul de lege criticat „este negată însăsi posibilitatea contestării unor acte de executare silită, astfel încât să nu se ajungă la o prejudiciere a activitătii agentului

economic.” Consideră că poprirea, ca formă a executării silite, fără emiterea unei somatii către debitor în ceea ce priveste debitul său, apare ca nefirească.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispozitii care au următorul continut: „Poprirea se înfiintează fără somatie, prin adresă însotită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la

art. 452, înstiintându-se totodată si debitorul despre măsura luată”.

Autorul exceptiei consideră că acest text de lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 135 alin. (1) privind economia, precum si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale,

referitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 178/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, si prin Decizia nr. 336/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, si Decizia nr. 181 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie 2006, Curtea a retinut că poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple si rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca finalitate asigurarea celeritătii executării prestatiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor ratiuni si pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligatiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înfiintarea popririi fără obligatia somării prealabile a debitorului. În conditiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunostintă despre înfiintarea popririi, textul de lege criticat nu îngrădeste în niciun fel accesul liber la justitie sau dreptul persoanei la apărare.

Cu privire la invocarea prevederilor constitutionale cuprinse în art. 135, Curtea a retinut că textele de lege criticate nu numai că nu nesocotesc îndatorirea fundamentală a statului de a asigura cadrul favorabil dezvoltării economiei de piată, ci, dimpotrivă, dau expresie dispozitiei constitutionale, astfel încât debitorul ar putea să îsi execute voluntar si cu bună-credintă obligatia certă, lichidă si exigibilă constatată prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creantei, evitând distorsionarea raporturilor juridice comerciale, bazate pe libera initiativă si concurentă.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

În fine, Curtea constată, pentru aceleasi argumente, că reglementarea dedusă controlului nu contravine nici dreptului la un process echitabil.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Astor Com” - S.R.L. din Brasov în Dosarul nr. 1.462/197/2005 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea obiectivului „Amenajarea râului Arges pentru apărare împotriva inundatiilor, irigatii si alte folosinte”, precum si a unor bunuri proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile - Administratia Natională „Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Natională Administratia Canalelor Navigabile - S.A. Constanta, pentru realizarea unei căi navigabile de la Bucuresti la Dunăre

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 59 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007, ale art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 4 alin. (1) si (2), art. 5, art. 12 alin.(1) si (2) si art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor si a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval, apartinând domeniului public, precum si desfăsurarea activitătilor de transport naval în porturi si pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea obiectivului de investitii „Amenajarea râului Arges pentru apărarea împotriva inundatiilor, irigatii si alte folosinte” - inclusiv lucrările de constructii-montaj executate, din administrarea Administratiei Nationale „Apele Române”, care functionează în coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, la Ministerul Transporturilor, prin Compania Natională „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta, care functionează sub autoritatea acestuia si care are ca obiect de activitate gestionarea, întretinerea, repararea si dezvoltarea bunurilor proprietate publică a statului, până la privatizarea acesteia, în vederea realizării unei Căi navigabile de la Bucuresti la Dunăre, prin noul obiectiv de investitii „Amenajarea râurilor Arges si Dâmbovita pentru navigatie si alte folosinte”, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) La finalizarea noului obiectiv prevăzut la alin.(1), acesta se va concesiona prin atribuire directă Companiei Nationale „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta, pentru administrare si exploatare, în conditiile legii.

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea bunurilor proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile - Administratia Natională „Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor si concesiunea prin atribuire directă Companiei Nationale „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta, în vederea realizării obiectivului de investitii „Amenajarea râurilor Arges si Dâmbovita pentru navigatie si alte folosinte”.

(2) Predarea-preluarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face prin protocol între Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile si Ministerul Transporturilor, prin Compania Natională „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta.

Art. 3. - (1) Lucrările de constructii-montaj executate, precum si utilajele si echipamentele existente si documentatiile tehnice aferente obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 vor fi predate de Administratia Natională „Apele Române” către Compania Natională „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta, pe bază de proces-verbal de predare-primire, după identificarea exactă a acestora în concordantă cu documentatiile detinute de părtile interesate, precum si a situatiei exacte a acestora în teren. Evidentele contabile ale celor două institutii se vor modifica în mod corespunzător, potrivit reglementărilor în vigoare.

(2) Procesul-verbal de predare-primire prevăzut la alin. (1) se va încheia într-o perioadă de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Elaborarea studiului de fezabilitate pentru „Amenajarea râurilor Arges si Dâmbovita pentru navigatie si alte folosinte” si a Proiectului tehnic cu revizuirea documentatiilor tehnice preluate, expertiza tehnică a lucrărilor executate, precum si finalizarea lucrărilor se vor face, potrivit legii, de către Compania Natională „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta din surse de la bugetul de stat, fonduri de la Uniunea Europeană sau alte surse atrase, legal constituite. În cadrul studiului de fezabilitate se vor stabili si suprafetele de teren necesare realizării noului obiectiv „Amenajarea râurilor Arges si Dâmbovita pentru navigatie si alte folosinte”, potrivit legii.

Art. 5. - Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile si Ministerul Transporturilor vor stabili prin regulament comun de exploatare, în termen de 60 de zile de la aprobarea studiului de fezabilitate mentionat la art. 4, modul cum va functiona Nodul Hidrotehnic de la Cornetu, nivelurile de retentie în lacul Mihăilesti - Cornetu si debitele de apă evacuate către Dunăre, atât pe perioada executiei, cât si după darea în folosintă a lucrărilor ce se vor realiza în aval după intrarea în exploatare a căii navigabile, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 6. - Pentru realizarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 2, organigrama Companiei Nationale „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta se va completa cu un număr de 20 de posturi - studii superioare, iar fondul de salarii pe anul 2008 se va suplimenta corespunzător, cu respectarea legislatiei muncii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Barna Tánczos,

secretar de stat

p. Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Silviu Stoica,

secretar de stat

p. Ministrul economiei si finantelor,

Elena Doina Dascălu,

secretar de stat

 

 

Bucuresti, 7 mai 2008.

Nr. 487.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor proprietate publică a statului care se transmit din administrarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile - Administratia Natională „Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor si concesionarea Companiei Nationale „Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta pentru realizarea lucrărilor în cadrul „Amenajării râurilor Arges si Dâmbovita pentru navigatie si alte folosinte”

 

Denumirea bunului

Persoana juridică de la care se preia bunul

Persoana juridică care preia bunul

Date tehnice

Nr.de identificare atribuit de Ministerul Economiei si Finantelor

1. Amenajarea râului Arges pentru apărare împotriva inundatiilor, irigatii si alte folosinte

Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile - Administratia Natională „Apele Române"

Ministerul Transporturilor - Compania Natională „Administratia Canalelor Navigabile" S.A. – Constanta

Regularizarea râului în aval de barajul Mihăilesti,

L. regularizare = 83,242 km

153.398

2. Port Glina

Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile - Administratia Natională „Apele Române"

Ministerul Transporturilor - Compania Natională „Administratia Canalelor Navigabile" S.A. – Constanta

Suprafata portului = 4 ha Volumul acvatoriului = 560 mii m3

153.400

3. Regularizarea râului Dâmbovita - malul stâng

Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile - Administratia Natională „Apele Române"

Ministerul Transporturilor - Compania Natională „Administratia Canalelor Navigabile" S.A. – Constanta

Regularizarea albiei

între km 15+700 - km 19+200

153.404

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului cererii de autorizare ca operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat, al autorizatiei de operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat si a instructiunilor privind procedura de solutionare a cererii de autorizare a operatorilor economici care doresc să comercializeze tutun brut si/sau tutun partial prelucrat

 

În temeiul art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

tinând cont de prevederile art. 4 alin. (1) pct. 42 din Hotărârea Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere pct. 42.1 din titlul VII „Accize si alte taxe speciale” si anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă modelul si continutul formularului „Cerere de autorizare ca operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat”, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă modelul si continutul formularului „Autorizatie de operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat”, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă instructiunile privind procedura de solutionare a cererii de autorizare a operatorilor economici care doresc să comercializeze tutun brut si/sau tutun partial prelucrat, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Directia de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor, directiile regionale pentru accize si operatiuni vamale, directiile judetene si a municipiului Bucuresti pentru accize si operatiuni vamale din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Daniel Chitoiu

 

Bucuresti, 12 mai 2008.

Nr. 800.

 

ANEXA Nr. 1

 

CERERE

de autorizare ca operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat

 

1. Denumirea operatorului economic

 

2. Adresa/Numărul de identificare TVA

Judetul ………………. Sectorul ………………. Localitatea ……………….

 

Str………………. Nr ……………….

 

Bl ……… Sc ……… Et …… Ap …… Cod postal ………

3. Telefon

 

4. Fax

 

5. Adresa de e-mail

 

6. Codul de identificare fiscală

 

7. Numele, numărul de telefon, codul numeric personal al reprezentantului legal sau al altei persoane de contact

 

8. Descrierea activitătilor economice desfăsurate

 

9. Numele, adresa si codul fiscal al persoanelor afiliate cu operatorul economic

 

10. Tipul de tutun*) si cantitatea medie anuală estimată a fi comercializată, după caz:

Codul NC ………………. Cantitate ……………….

Codul NC ………………. Cantitate ……………….

Codul NC ………………. Cantitate ……………….

11. Sunteti titularul unei autorizatii eliberate de autoritatea fiscală competentă:

Da  Ť                Nu  Ť

Număr autorizatie ……………….

din data de ……………….

12. Documente de anexat:

 

- certificatul de atestare fiscală sau, după caz, extrasul de rol privind obligatiile fiscale la bugetul de stat, precum si cazierul fiscal al solicitantului;

 

- cazierele judiciare ale administratorilor;

 

- bilantul pe ultimii 2 ani;

 

- certificatul constatator, eliberat de oficiul registrului comertului, din care să rezulte: capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru în care urmează a se realiza receptia si comercializarea produselor, precum si copie de pe certificatul de înmatriculare sau certificatul de înregistrare, după caz;

 

- declaratia solicitantului privind sediul social si orice alte locuri în care urmează să îsi desfăsoare activitatea de comercializare, precum si adresele acestora;

 

- copii ale licentelor, autorizatiilor sau avizelor cu privire la desfăsurarea activitătii, după caz.

 

Prevăzut pentru validarea semnăturii responsabilului operatorului economic

Data, numele si calitatea acestuia (proprietar, asociat)


*) Tipul de tutun: tutun brut sau tutun partial prelucrat.

 

Cunoscând dispozitiile art. 292 privind falsul în declaratii din Codul penal, declar că datele înscrise în acest formular, precum si în documentele anexate sunt corecte si complete.

 

ANEXA Nr. 2

 

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

AUTORITATEA NATIONALĂ A VĂMILOR

 

Directia judeteană pentru accize si operatiuni vamale ..............................

 

AUTORIZATIE

de operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat

Nr. .............................../(ZZ)(LL)(AA)

 

.................................................................................................., cu sediul în ......................................, str. ............................................... nr. ......, bl. ........, sc. ....., et. ......, ap. ........, tel./fax ....................., înregistrată la registrul comertului cu nr. ..........................., având codul de identificare fiscală .....................,

se autorizează ca operator economic comerciant de tutun brut sau tutun partial prelucrat.

Această autorizatie permite comercializarea tutunului brut si/sau a tutunului partial prelucrat către destinatiile precizate la pct. 42.1 din titlul VII „Accize si alte taxe speciale” si în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare, prin următoarele puncte de lucru:

...................................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................................

Autorizatia este valabilă începând cu data de ........................

 

Director,

................................

(Numele si prenumele)

(Semnătura si stampila)

 

ANEXA Nr. 3

 

INSTRUCTIUNI

privind procedura de solutionare a cererii de autorizare a operatorilor economici care doresc

să comercializeze tutun brut si/sau tutun partial prelucrat

 

1. Autorizarea activitătii de comercializare a tutunului brut si/sau a tutunului partial prelucrat se efectuează la cererea contribuabililor interesati, prin depunerea formularului „Cerere de autorizare ca operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat”, denumită în continuare cerere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.

2. Cererea, însotită de documentele mentionate la pct. 12 din anexa nr. 1, se depune la directia judeteană pentru accize si operatiuni vamale, respectiv la Directia pentru Accize si Operatiuni Vamale a Municipiului Bucuresti, în a cărei rază îsi are sediul social contribuabilul solicitant, denumite în continuare autoritate vamală. Cererea se analizează si se solutionează de către autoritatea vamală în termen de 30 de zile de la primirea documentatiei complete.

3. După primirea cererii, autoritatea vamală verifică toate informatiile furnizate în cerere, precum si cele rezultate din documentatia depusă.

4. În măsura în care consideră necesar, autoritatea vamală, în solutionarea cererii, poate solicita contribuabilului furnizarea de informatii si înscrisuri suplimentare .

5. Concluziile analizelor si verificărilor întreprinse se vor consemna într-un referat care stă la baza emiterii autorizatiei sau a deciziei de respingere.

6. În cazul aprobării cererii, autoritatea vamală va emite autorizatia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, în două exemplare, dintre care un exemplar pentru contribuabil, iar al doilea exemplar pentru autoritatea vamală. Autorizatiile emise în perioada 1-15 a lunii sunt valabile începând cu data de 16 a lunii, iar cele emise în perioada 16-sfârsitul lunii sunt valabile începând cu data de 1 a lunii următoare.

7. Autoritatea vamală are obligatia organizării evidentei autorizatiilor emise, prin înregistrarea acestora într-un registru special de evidentă a operatorilor economici care comercializează tutun brut si/sau tutun partial prelucrat. De asemenea, va asigura publicarea pe site-ul Autoritătii Nationale a Vămilor a listei cuprinzând acesti operatori economici, listă care va fi actualizată lunar până la data de 15 a lunii următoare celei în care au fost emise autorizatiile.

8. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile legale de autorizare, autoritatea vamală va emite o decizie de respingere a cererii de autorizare, ce va fi adusă la cunostinta contribuabilului, cuprinzând motivele de fapt si de drept pentru care nu s-a aprobat autorizarea activitătii de comercializare a tutunului brut si/sau a tutunului partial prelucrat.

9. În cazul în care autoritatea vamală constată nerespectarea uneia dintre regulile prevăzute la pct. 4.2.1 din titlul VII „Accize si alte taxe speciale” si în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si în cazul nedepunerii documentelor prevăzute la pct. 10, va dispune revocarea autorizatiei printr-o decizie. Dispozitiile pct. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător.

10. În cazul modificării ulterioare a unor date înscrise initial în formularul „Cerere de autorizare ca operator economic comerciant de tutun brut si/sau tutun partial prelucrat”, contribuabilul va depune o nouă cerere pentru emiterea unei autorizatii, împreună cu documentele anexate prevăzute în anexa nr. 1.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare al Scolii Nationale de Grefieri

 

În temeiul dispozitiilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, si ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 17 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările si completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. - Regulamentul de organizare si functionare al Scolii Nationale de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 183/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2007, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (1), litera f) se abrogă.

2. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri sunt numiti de către Consiliul Superior al Magistraturii din rândul personalului de instruire care are calitatea de judecător sau procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(2) Functiile de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri.

(3) Candidaturile pentru ocuparea functiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data afisării, însotite de curriculum vitae, plan managerial privitor la exercitarea atributiilor specifice functiei, precum si de orice alte acte considerate relevante.

(4) În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, Directia de resurse umane si organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeste un referat privind îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1).

(5) În vederea numirii în functie, candidatii sustin un interviu în fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în sustinerea planului managerial si are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidatilor, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiză, de sinteză, de previziune, de strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în functia de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea persoanelor enumerate la alin. (1), cu acordul acestora, în functiile de director, respectiv director adjunct, pe o perioadă de 3 luni, cu posibilitatea prelungirii, în conditiile legii, până la ocuparea posturilor prin concurs. Dispozitiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(7) Judecătorii si procurorii numiti sau delegati în functiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detasati la Scoala Natională de Grefieri, în conditiile legii.

(8) Directorul Scolii Nationale de Grefieri si adjunctii acestuia pot fi revocati din functie de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispozitiile art. 51 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

(9) Directorul economic este numit si revocat din functie în conditiile legii.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Lidia Bărbulescu

 

Bucuresti, 17 aprilie 2008.

Nr. 394.