MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 425         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 6 iunie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 362 din 20 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 428 din 15 aprilie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 429 din 15 aprilie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (41) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 61 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Decizia nr. 430 din 15 aprilie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 432 din 15 aprilie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil si a art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Decizia nr. 474 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital

 

Decizia nr. 476 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si ale art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

70. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

119. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Marius Octavian Popa din functia de comisar general al Gărzii Nationale de Mediu

 

120. - Decizie privind numirea domnului Gheorghe Constantin Rusu în functia de comisar general al Gărzii Nationale de Mediu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

636. - Ordin al ministrului mediului si dezvoltării durabile pentru completarea Ordinului ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitătilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare

 

4.298. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind modificarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de lectori români în străinătate, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.547/2004

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 362

din 20 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 281 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioana Dumitru în Dosarul nr. 1.578/300/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal se prezintă mandatarul părtii Viorica Colpacci, lipsind autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosar partea Viorica Colpacci a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Mandatarul părtii Viorica Colpacci solicită respingerea exceptiei pentru motivele expuse în concluziile scrise depuse la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudentei Curtii în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 25 septembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.578/300/2004, Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 281 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect o cerere de apel împotriva unei sentinte civile cu privire la care s-a formulat o cerere de îndreptare a unei erori materiale.

În motivarea exceptiei se sustine că dispozitiile legale atacate sunt neconstitutionale, întrucât lipsa de publicitate si de contradictorialitate a procedurii urmate în cazul îndreptării erorilor materiale este de natură să limiteze accesul la justitie, dreptul la apărare si să ducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale, în sensul celor statuate de Curte în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile mandatarului prezent, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 281 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile părtilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Instanta se pronuntă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părtile vor fi citate numai dacă instanta socoteste că este necesar să dea anumite lămuriri.

În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.”

Exceptia este raportată la prevederile constitutionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum si ale art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin prisma art. 20 din Constitutie referitor la tratatele internationale privind drepturile omului.

Examinând exceptia, Curtea observă că asupra dispozitiilor de lege criticate s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007. Cu acel prilej, Curtea a retinut, în esentă, că prin procedura reglementată de dispozitiile legale criticate, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătoresti, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, nu urmăreste schimbarea solutiei pronuntate de instanta de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarităti ivite cu privire la dispozitiv.

Instanta care solutionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei, asa încât nu poate fi retinută încălcarea textelor constitutionale si conventionale invocate.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 281 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioana

Dumitru în Dosarul nr. 1.578/300/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 martie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 428

din 15 aprilie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă în Dosarul nr. 458/83/2005 al acestei instante.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 180D/2008, care are acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, avocatul Ilie Serban, cu împuternicire avocatială la dosar. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerintele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Apărătorul părtii prezente nu se opune conexării celor două dosare.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 180D/2008 la Dosarul nr. 1.166D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Avocatul părtii prezente solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise anexate la încheierea de sesizare a Curtii. Totodată, invocă si încălcarea prevederilor Cartei Europene a Drepturilor Omului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 mai 2007, pronuntată în Dosarul nr. 458/83/2005, si Încheierea din 16 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.738/97/2007, Curtea de Apel Oradea – Sectia civilă mixtă si Tribunalul Hunedoara - Sectia civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Exceptia a fost ridicată din oficiu de Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă si de Cristian Martin Florian Niedermayer.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente au fost aduse modificări unor legi speciale din domeniile proprietătii în ceea ce priveste termenul de depunere a cererilor având ca obiect dreptul de proprietate, în sensul stabilirii unui nou termen. În cazul Legii nr. 10/2001 nu a mai fost stabilit un nou termen pentru depunerea acestor cereri, or, acest lucru reprezintă o încălcare a prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie. În plus, mai sustin că termenul prevăzut de textul de lege criticat, fiind un termen de decădere, împiedică instanta de judecată să aplice regulile specifice institutiei prescriptiei, si anume întreruperea sau suspendarea si chiar repunerea în termen.

Tribunalul Hunedoara - Sectia civilă apreciază că textul de lege criticat este în acord atât cu dispozitiile Constitutiei, cât si cu prevederile Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si, respectiv, cu cele ale Primului Protocol aditional la conventie.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul a circumscris exercitarea dreptului de restituire de respectarea unor termene, cum este si termenul de 6 luni prevăzut de art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, în interiorul căruia trebuie trimisă notificarea persoanei juridice detinătoare a imobilului. Acest termen nu este însă de natură să aducă atingere dreptului de proprietate. În sensul celor arătate, invocă jurisprudenta Curtii constitutionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional. În acest sens, arată că prevederile criticate sunt norme procedurale pentru exercitarea dreptului de a solicita în justitie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent, care sunt conforme cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie. Face referire la deciziile Curtii Constitutionale nr. 50/2007, nr. 1.215/2007 si nr. 1.036/2007.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în urma adoptării Legii nr . 247/2005, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următorul cuprins: „Nerespectarea termenului de 6 luni*) prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justitie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (2), potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi accesul liber la justitie, si ale art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate si a creantelor asupra statului.

Analizând exceptia, Curtea retine că prin art. 22 si următoarele din Legea nr. 10/2001 a fost instituită o procedură administrativă ce are ca scop restituirea în natură a imobilelor - terenuri sau constructii - de către persoana juridică detinătoare, prin decizie sau dispozitie motivată a organelor sale de conducere.

Legiuitorul a circumscris exercitarea dreptului la restituire a imobilelor de respectarea unor termene, cum este si termenul de 6 luni prevăzut de art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, în interiorul căruia trebuie trimisă notificarea către persoana juridică detinătoare a imobilului. Acest termen nu este, însă, de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată, asa cum sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate. În jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu în Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003), s-a statuat că „recunoasterea sine die a posibilitătii persoanei interesate de a declansa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietătii imobiliare (...)”.

Potrivit dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii, iar, potrivit jurisprudentei Curtii

Constitutionale (Decizia nr. 737 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, si Decizia nr. 1.215 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 25 ianuarie 2008), „legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat”.

Cele statuate în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă în Dosarul nr. 458/83/2005, si de Cristian Martin Florian Niedermayer în Dosarul nr. 1.738/97/2007 al Tribunalului Hunedoara - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 429

din 15 aprilie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (41) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 61 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (41) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 66 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Ion Corneanu în Dosarul nr. 1.753/118/2007 al Tribunalului Constanta – Sectia contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine normelor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 mai 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.753/118/2007, Tribunalul Constanta – Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27alin. (41) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 66 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Ion Corneanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin prevederilor art. 57 si ale art. 120 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât „impun primarului să intervină în activitatea compartimentelor specializate din cadrul unitătii administrativ-teritoriale”.

Tribunalul Constanta - Sectia contencios administrativ consideră că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând actele din dosarul instantei de judecată, Curtea retine că, desi a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 din Legea nr. 215/2001, în realitate textul de lege atacat este cel al art. 61 din aceeasi lege.

Asadar, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 27 alin. (41) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text introdus prin art. I pct. 9 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, si ale art. 61 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Prevederile de lege criticate au următorul continut:

- Art. 27 alin. (41)) din Legea nr. 18/1991: „(41) Primarul va afisa lunar suprafata constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum si suprafata rămasă în rezerva comisiei locale.”;

- Art. 61 din Legea nr. 215/2001: „(1) Primarul îndeplineste o functie de autoritate publică.

(2) Primarul asigură respectarea drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotărârilor si ordonantelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare si acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducători ai autoritătilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotărârilor consiliului judetean, în conditiile legii.

(3) Pentru punerea în aplicare a activitătilor date în competenta sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale, în conditiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt încadrate cu functionari publici si personal contractual.

(5) Primarul conduce serviciile publice locale.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că, prin prevederile de lege criticate, sunt încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credintă a drepturilor si libertătilor constitutionale si ale art. 120 alin. (1), potrivit cărora administratia publică din unitătile administrativteritoriale se întemeiază pe principiul descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată într-o cauză în care autorul acesteia, primar al comunei Cobadin, judetul Constanta, a fost sanctionat contraventional de un inspector al Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietătilor, deoarece nu si-a respectat obligatia de a afisa lunar suprafata constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum si suprafata rămasă în rezerva comisiei locale, asa cum prevede art. 27 alin. (41) din Legea nr. 18/1991.

Analizând criticile formulate, Curtea constată că ele sunt neîntemeiate, întrucât dispozitiile mentionate privesc exclusiv persoanele fizice - cetăteni români, cetăteni străini si apatrizi -, care trebuie să îsi exercite drepturile si libertătile constitutionale cu bună-credintă, fără să încalce drepturile si libertătile celorlalti.

Asadar, prevederile art. 57 din Constitutie nu sunt aplicabile reprezentantilor autoritătii publice, dar care pot fi sanctionati contraventional pentru nerespectarea normelor privind reconstituirea dreptului de proprietate. Ca atare, prevederile art. 57 din Constitutie nu sunt incidente în cauză.

Pe de altă parte, Curtea constată, de asemenea, că invocarea încălcării prevederilor art. 120 alin. (1) din Constitutie nu prezintă relevantă în solutionarea prezentei cauze, întrucât este evident că nu există nicio legătură între obligatia instituită prin textul criticat si principiile descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice, care stau la baza organizării administratiei publice din unitătile administrativ-teritoriale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (41) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 61 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Ion Corneanu în Dosarul nr. 1.753/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 430

din 15 aprilie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Georgeta Octavia Târb în Dosarul nr. 9.561/271/2006 al Judecătoriei Oradea.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.462D/2007, care are acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor, având în vedere că sunt îndeplinite cerintele prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.462D/2007 la Dosarul nr. 1.187D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 iunie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 9.561/271/2006, Judecătoria Oradea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Georgeta Octavia Târb într-un proces având ca obiect constatarea nulitătii absolute a unui contract de vânzarecumpărare.

Prin Încheierea din 13 septembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 643/833/2006, Judecătoria Salonta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificată prin Legea nr. 247/2005, exceptie ridicată de Maria Fulop, Csepregi Erzsebet si Iren Fabian.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 si art. 124 alin. (1) din Constitutie, întrucât promovarea actiunii în constatarea nulitătii unui act juridic, indiferent de cauza de nulitate, este conditionată de termenul de un an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.

Judecătoria Oradea consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.

Judecătoria Salonta consideră că prin stabilirea unui termen de prescriptie privitor la dreptul la actiune în constatarea unei nulităti nu se îngrădeste accesul la justitie si nu sunt afectate impartialitatea, unicitatea si egalitatea justitiei. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional. În acest sens, face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următoarea redactare: „Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Textele constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justitie si ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, Curtea, prin mai multe decizii, respingând în mod constant exceptiile de neconstitutionalitate invocate.

Astfel, prin Decizia nr. 573 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 31 octombrie 2006, prin Decizia nr. 730 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, si prin Decizia nr. 104 din 13 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2007, Curtea a retinut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, cărora li se subsumează si instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaste dreptul titularului la exercitarea actiunii în constatarea nulitătii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv si asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen impus de ratiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce priveste raporturile juridice civile, precum si de asigurarea stabilitătii si securitătii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate.

Curtea a mai retinut că imprescriptibilitatea unor drepturi, consfintită în anumite cazuri cu titlu de principiu în legislatia civilă, nu este consacrată ca atare de Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor ratiuni majore, să deroge de la acest principiu, asa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăti calificarea reglementării respective ca fiind neconstitutională.

Solutiile pronuntate în deciziile anterior mentionate, precum si considerentele ce au stat la baza acestora îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Georgeta Octavia Târb în Dosarul nr. 9.561/271/2006 al Judecătoriei Oradea si de Maria Fulop, Csepregi Erzsebet si Iren Fabian în Dosarul nr. 643/833/2006 al Judecătoriei Salonta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 432

din 15 aprilie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil si a art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Muntenia” - S.R.L. din comuna Ionesti, judetul Vâlcea, în Dosarul nr. 54/288/2005 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, si a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată din oficiu de instanta de judecată în acelasi dosar.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele :

Prin Încheierea din 18 iunie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 54/288/2005, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Muntenia” - S.R.L. din comuna Ionesti, judetul Vâlcea, si a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată din oficiu de instanta de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile art. 1073 din Codul civil contravin art. 44 alin. (2) din Constitutie, întrucât „nu respectă garantarea si ocrotirea proprietătii în mod egal, atât pentru creditor, cât si pentru debitor”. De asemenea, sustin că aceste prevederi contravin si art. 45 din Legea fundamentală, cu motivarea că accesul liber la activitatea economică este paralizat de faptul că persoanele de rea-credintă pot aduce o societate comercială în stare de insolventă prin plata unor dezdăunări.

În ce priveste art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, se sustine că acest text contravine art. 20 si art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, pentru că impune suspendarea obligatorie a judecătii până la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate de către Curtea Constitutională.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată, arătând că art. 1073 din Codul civil creează conditiile indispensabile valorificării dreptului de proprietate privată, dând expresie principiului garantării acestuia.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1073 din Codul civil si ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.

Textele criticate au următoarea redactare:

- Art. 1073 din Codul civil: „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligatiei, si în caz contrar are dreptul la dezdăunare.”;

- Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992: „Pe perioada solutionării exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspendă.”

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 20, referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 44 alin. (2), privind garantarea si ocrotirea în mod egal a proprietătii private, indiferent de proprietar, si ale  art. 45, referitor la libertatea economică. Este invocată si încălcarea art.6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.

I. Art. 1073 din Codul civil stabileste regula de principiu privind efectele obligatiilor, si anume de a da creditorului dreptul de a urmări si de a obtine de la debitor îndeplinirea exactă a prestatiei la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Finalitatea textului este evidentă si constă în realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligatia la care este tinut în temeiul unui contract încheiat între părti, sub sanctiunea suportării unor despăgubiri. Asemenea reglementări creează conditiile indispensabile valorificării dreptului de proprietate privată, dând expresie principiului garantării si ocrotirii acestuia, în mod egal, indiferent de titular. În acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 823 din 16 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007.

Considerentele retinute de Curte în decizia mentionată sunt valabile si în cauza de fată.

Referitor la pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 45 din Constitutie, Curtea constată că textul art. 1073 din Codul civil, fiind menit să protejeze realizarea drepturilor legale ale creditorului, tocmai asigură accesul liber la o activitate economică si liberă initiativă al persoanelor.

II. În ce priveste prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea, prin Decizia nr. 366 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, a statuat că acestea sunt norme de procedură care instituie un caz de suspendare legală a judecătii în intervalul de timp cuprins între pronuntarea încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale de către instanta de judecată sau de arbitraj comercial si repunerea pe rol a cauzei, după solutionarea exceptiei de către instanta de contencios constitutional. Acest fapt nu aduce însă atingere dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Considerentele retinute în decizia mentionată sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Muntenia” - S.R.L. din comuna Ionesti, judetul Vâlcea, în Dosarul nr. 54/288/2005 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, si a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată din oficiu de instanta de judecată în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 474

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Intflor” - S.A. din Galati în Dosarul nr. 3.711/44/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă consilierul juridic al Comisiei Nationale a Valorilor Mobilare, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat defineste termenii specifici pietei de capital, fără a aduce atingere prevederilor constitutionale invocate în sustinerea criticii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu si-a motivat critica, limitându-se la a enumera o serie de dispozitii constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 26 septembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 3.711/44/2006, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Intflor” - S.A. din Galati.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât expropriază titularul dreptului de proprietate asupra actiunilor nou emise, a cărui calitate nu este recunoscută de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, cu toate că emiterea acestor actiuni s-a făcut în temeiul legii si a fost certificată irevocabil printr-o încheiere a judecătorului delegat la Oficiul National al Registrului Comertului de pe lângă tribunalul unde îsi are sediul social emitentul.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozitiile criticate definesc termenii utilizati în cuprinsul legii, reglementând atributiile autoritătii publice competente în domeniul pietii de capital si regimul juridic aplicabil acesteia.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că autorul exceptiei s-a limitat la a invoca o serie de prevederi constitutionale fără a motiva în ce fel dispozitiile criticate, care nu dispun nicio măsură de expropriere, vin în contradictie cu aceste prevederi. Asa fiind, exceptia cu un atare obiect este inadmisibilă.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, care stabilesc semnificatiile termenilor si expresiilor folosite în cuprinsul legii.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 9, 16, 21, 24, 44, 45, 51, 52, 53, 73 si 146 lit. d).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile criticate stabilesc semnificatiile termenilor si expresiilor folosite de Legea nr. 297/2004, precum si anumite competente ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Potrivit art. 2 alin. (2) din lege, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare poate emite, din oficiu sau la cererea unei părti interesate, acte administrative care să cuprindă aprecieri motivate în legătură cu calificarea unei persoane, institutii, situatii, informatii, operatiuni, acte juridice ori instrumente negociabile cu privire la includerea în, sau excluderea din sfera termenilor si expresiilor cu semnificatia stabilită la alin. (1).

Analizând critica autorului exceptiei, conform căreia dispozitiile art. 2 din Legea nr. 297/2004 expropriază titularul dreptului de proprietate asupra unor actiuni, întrucât Comisia Natională a Valorilor Mobiliare nu îi recunoaste calitatea de titular al acestora, cu toate că emiterea actiunilor s-a făcut în temeiul legii si a fost certificată irevocabil printr-o încheiere a judecătorului delegat la Oficiul National al Registrului Comertului, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstitutionalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare a legii ce tin de competenta instantei de judecată, singura în măsură a aprecia cu privire la legalitatea unor titluri de capital sau cu privire la titularul acestora. Or, dispozitiile art. 2 alin. (3) din legea criticată prevăd expres posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, de a se adresa în contencios administrativ Curtii de Apel Bucuresti.

Prin urmare, critica, astfel cum a fost formulată de autorul exceptiei, excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Intflor” - S.A. din Galati în Dosarul nr. 3.711/44/2006 al Curtii de Apel

Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 476

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si ale art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si ale art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Serban Alexandru Dimitriu si Simona Liliana Dimitriu în Dosarul nr. 5.439/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 5, Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă Serban Alexandru Dimitriu, personal si asistat de avocatul Eugenia Crângariu, care o reprezintă si pe Simona Liliana Dimitriu, lipsind Asociatia de proprietari Bloc G27 - Bucuresti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul autorilor exceptiei arată că exonerarea de la plata taxei de timbru a asociatiei de proprietari, deci doar a uneia dintre părtile în proces, produce un dezechilibru procesual si, implicit, defavorizarea persoanei care intră în litigiu cu asociatia. Or, în măsura în care conditiile si izvorul raportului juridic născut între părti este acelasi, diferenta de tratament prevăzută de lege nu se justifică.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 10 din Legea nr. 146/1997 ca inadmisibilă, întrucât nu au legătură cu solutionarea cauzei. Referitor la prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007, concluziile Ministerului Public sunt de respingere ca neîntemeiată, legiuitorul fiind singurul în măsură să acorde anumite scutiri de la plata taxei de timbru în considerarea unor situatii speciale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 5.439/301/2007, Judecătoria Sectorului 5, Bucuresti, a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si ale art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Serban Alexandru Dimitriu si Simona Liliana Dimitriu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile criticate sunt discriminatorii si inechitabile fată de proprietarii locuintelor dintr-un condominiu, care au sau nu calitatea de membri ai asociatiei de proprietari, întrucât dau posibilitatea îmbogătirii fără justă cauză a asociatiei, prin scutirea acesteia de la plata taxei de timbru, în cadrul actiunilor introduse împotriva proprietarilor. Pe de altă parte, aplicarea dispozitiilor criticate este de natură a prejudicia în mod indirect proprietarii, care ar urma să suporte plata pretentiilor si a cheltuielilor de judecată la care este obligată asociatia, dacă, în urma unei cereri reconventionale a proprietarului împotriva asociatiei, aceasta din urmă ar cădea în pretentii.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că ratiunea pentru care asociatiile de proprietari beneficiază de scutirea de la plata taxei de timbru constă în înlesnirea recuperării sumelor de bani ce reprezintă cotele de întretinere restante, fapt de care depinde însăsi administrarea asociatiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, precum si cele ale art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007: „Actiunea asociatiei de proprietari este scutită de taxă de timbru.”;

- Art. 10 din Legea nr. 146/1997: „Cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare în garantie se taxează după regulile aplicabile cererii sau actiunii principale.”

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor si în art. 21 care consacră principiul liberului acces la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor criticate s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 191 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005.

Cu acel prilej, Curtea a respins exceptia având acelasi obiect, tatuând că, „în ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei privind încălcarea principiului egalitătii, consacrat de dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât asociatia de proprietari este scutită de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire, aceasta este nefondată. În jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a stabilit că instituirea unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constitutional. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constitutie, «Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege», fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situatii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalitătii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională a cetătenilor, prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care «Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice»”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia pronuntată în prealabil îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si ale art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Serban Alexandru Dimitriu si Simona Liliana Dimitriu în Dosarul nr. 5.439/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 5. Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval

 

Având în vedere:

- faptul că navele angajate în servicii guvernamentale, din dotarea structurilor similare din unele state membre ale Uniunii Europene, sunt exceptate de la dispozitiile legislatiei civile în domeniul transportului naval, prin stabilirea unui regim juridic distinct de cel al navelor comerciale;

- termenul-limită stabilit prin Legea nr. 290/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 74/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, pentru aplicarea unui regim similar navelor comerciale, precum si riscul neexecutării misiunilor specifice de către navele din dotarea Politiei de Frontieră Române, Politiei Române si Autoritătii Nationale a Vămilor;

- obligatiile stabilite, potrivit legii, Ministerului Internelor si Reformei Administrative cu privire la asigurarea ordinii publice si respectării regimului frontierei de stat a României în apele maritime, fluviale si pe căile navigabile interioare, tinând seama de faptul că aceste elemente constituie situatii extraordinare, vizând interesul public si contribuind implicit la îndeplinirea măsurilor adoptate pe linia securizării frontierei de stat, cerintă fundamentală pentru integrarea României în Spatiul Schengen,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Articolul 3 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe căile navigabile interioare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 412/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 10 martie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Prevederile prezentei ordonante nu se aplică navelor militare, navelor din dotarea Politiei de Frontieră Române, Politiei Române si Autoritătii Nationale a Vămilor, porturilor militare, precum si în zonele în care se desfăsoară în exclusivitate activităti militare, de ordine publică si securitate natională.”

Art. II. - Articolul IV din Legea nr. 290/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 74/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 16 noiembrie 2007, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 4 iunie 2008.

Nr. 70.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Marius Octavian Popa din functia de comisar general al Gărzii Nationale de Mediu

 

Având în vedere demisia domnului Marius Octavian Popa din functia de comisar general al Gărzii Nationale de Mediu, înregistrată sub nr. 5/2.385 din 29 aprilie 2008,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.224/2007 pentru organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu, cu modificările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Octavian Popa se eliberează, la cerere, din functia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Nationale de Mediu.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 5 iunie 2008.

Nr. 119.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Gheorghe Constantin Rusu în functia de comisar general al Gărzii Nationale de Mediu

 

În temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 7 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.224/2007 pentru organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu, cu modificările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gheorghe Constantin Rusu se numeste în functia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Nationale de Mediu.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 5 iunie 2008.

Nr. 120.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTĂRII DURABILE

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitătilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale sol, subsol, gestiune deseuri nr. 105.563/NC din 9 aprilie 2008,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, cu completările ulterioare,

ministrul mediului si dezvoltării durabile emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitătilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.180 din 28 decembrie 2005, se completează după cum urmează:

- La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Sunt exceptate de la obtinerea avizului de mediu prevăzut la alin. (1) spatiile de depozitare din zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere si ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Silviu Stoica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 mai 2008.

Nr. 636.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind modificarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de lectori români în străinătate, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.547/2004

 

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 34/1999 privind înfiintarea Institutului Limbii Române, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul de organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de lectori români în străinătate, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.547/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 6 septembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 6, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

„a) absolventi ai unei facultăti de filologie;”.

Art. II. - Institutul Limbii Române va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Remus Pricopie,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 iunie 2008.

Nr. 4.298.