MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 569 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 29 iulie 2008

SUMAR

DECRETE

808. - Decret privind înfiintarea Consulatului General al României la Cosenza, Republica Italiană

809. - Decret privind înfiintarea Consulatului General al României la Bologna, Republica Italiană

810. - Decret privind schimbarea rangului Agentiei Consulare a României la Trieste, Republica Italiană, în Consulat General

811. - Decret privind înfiintarea Consulatului General al României la Cracovia, Republica Polonă

812. - Decret privind înfiintarea Consulatului General al României la Bilbao, Regatul Spaniei

813. - Decret privind înfiintarea Consulatului României la Ciudad Real, Regatul Spaniei

815. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a celui de-al doilea amendament, semnat la Bucuresti la 2 iulie 2007, la Acordul de garantie dintre Româniasi Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, pentru finantarea Proiectului de modernizare si introducere a taxării pe autostrada Bucuresti-Pitesti, semnat la Bucuresti la 5 august 1996

816. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul pentru învătământ în grad de Cavaler

817. - Decret privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios în grad de Cavaler

818. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler

819. - Decret privind conferirea unor decoratii

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 667 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96, 97, 103, art. 109 alin. (1) si ale art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Decizia nr. 669 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Decizia nr. 672 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140³ alin. 1 teza finală si art. 141 alin. 1 teza finala din Codul de procedură penala

Decizia nr. 674 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385¹⁰ alin. 2 si alin. 2¹din Codul de procedură penala

Decizia nr 738 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 161 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

Decizia nr. 739 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului si ale art. 195 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Decizia nr. 741 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108¹ alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108⁴ si art. 108⁵ din Codul de procedură civilă

Decizia nr. 745 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România

Decizia nr. 746 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (24) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

685. - Hotărâre privind aprobarea Programului cercetărilor statistice al Institutului National de Statistică pentru anul 2008

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

1.557/8. - Norme metodologice ale ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse si ale guvernatorului Băncii Nationale a României privind acordarea din bugetul asigurărilor pentru somaj de credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile, întreprinderilor mici si mijlocii, unitătilor cooperatiste, asociatiilor familiale si persoanelor fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice

1.961/C. - Ordin al ministrului justitiei privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

1.962/C. - Ordin al ministrului justitiei privind acordarea cetăteniei române unor persoane

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiintarea Consulatului General al României la Cosenza, Republica Italiană

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale Legii nr. 37/1991 privind înfiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare,

având în vedere propunerea Guvernului,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se înfiintează Consulatul General al României la Cosenza, Republica Italiană, cu un număr de 4 posturi, potrivit anexei la prezentul decret.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 808.

ANEXĂ

Consulatul General al României la Cosenza, Republica Italiană, va fi încadrat cu un număr de 4 (patru) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. functionar consular;

4. secretar-contabil.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiintarea Consulatului General al României la Bologna, Republica Italiană

având în vedere propunerea Guvernului,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se înfiintează Consulatul General al României la Bologna, Republica Italiană, cu un număr de 6 posturi, potrivit anexei la prezentul decret.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 809.

ANEXA

Consulatul General al României la Bologna, Republica Italiană, va fi încadrat cu un număr de 6 (sase) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. consul;

4. functionar consular;

5. secretar-contabil;

6. intendent-sofer.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind schimbarea rangului Agentiei Consulare a României la Trieste, Republica Italiană, în Consulat General

având în vedere propunerea Guvernului,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se schimbă rangul Agentiei Consulare a României la Trieste, Republica Italiană, în Consulat General, cu un număr de 6 posturi, potrivit anexei la prezentul decret.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 810.

ANEXA

Consulatul General al României la Trieste, Republica Italiană, va fi încadrat cu un număr de 6 (sase) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. consul;

4. functionar consular;

5. secretar-contabil;

6. intendent-sofer.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiintarea Consulatului General al României laCracovia, Republica Polonă

având în vedere propunerea Guvernului,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se înfiintează Consulatul General al României la Cracovia, Republica Polonă, cu un număr de 4 posturi, potrivit anexei la prezentul decret.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 811.

ANEXĂ

Consulatul General al României la Cracovia, Republica Polonă, va fi încadrat cu un număr de 4 (patru) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. functionar consular;

4. secretar-contabil.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiintarea Consulatului General al României la Bilbao, Regatul Spaniei

având în vedere propunerea Guvernului,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se înfiintează Consulatul General al României la Bilbao, Regatul Spaniei, cu un număr de 8 posturi, potrivit anexei la prezentul decret.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 812.

ANEXĂ

Consulatul General al României la Bilbao, Regatul Spaniei, va fi încadrat cu un număr de 8 (opt) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. consul;

4. viceconsul;

5. functionar consular;

6. functionar consular;

7. intendent-sofer;

8. secretar-contabil.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiintarea Consulatului României la Ciudad Real, Regatul Spaniei

având în vedere propunerea Guvernului,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se înfiintează Consulatul României la Ciudad Real, Regatul Spaniei, cu un număr de 6 posturi, potrivit anexei la prezentul decret.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 813.

ANEXĂ

Consulatul României la Ciudad Real, Regatul Spaniei, va fi încadrat cu un număr de 6 (sase) posturi, astfel:

1. consul;

2. viceconsul;

3. functionar consular;

4. functionar consular;

5. secretar-contabil;

6. intendent-portar.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a celui de-al doilea amendament, semnat la Bucuresti la 2 iulie 2007, la Acordul de garantie dintre România si Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, pentru finantarea Proiectului de modernizare si introducere a taxării pe autostrada Bucuresti-Pitesti, semnat la Bucuresti la 5 august 1996

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1)si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 156 din 9 iulie 2008,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului cel de-al doilea amendament, semnat la Bucuresti la 2 iulie 2007, la Acordul de garantie dintre România si Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, pentru finantarea Proiectului de modernizare si introducere a taxării pe autostrada Bucuresti-Pitesti, semnat la Bucuresti la 5 august 1996, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 815.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul pentru învătământ în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. Asi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră pusă în slujba formării succesivelor generatii de elevi, pentru probitatea si profesionalismul cu care a contribuit la prestigiul scolii românesti, pentru spiritul civic dovedit de-a lungul unui secol de viată,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul pentru învătământ în grad de Cavaler domnului profesor Ion Mateescu (Giurgiu).

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 816.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. Asi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate pusă în slujba coeziunii comunitătii românesti din Europa, pentru rezultatele avute în procesul de strângere a legăturilor interconfesionale la nivelul Europei Occidentale si Meridionale,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se conferă Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Cavaler înalt Preasfintitului losif, arhiepiscop si mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 817.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler

în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate pusă în slujba coeziunii comunitătii românesti din Republica Italiană, pentru rezultatele avute în procesul de strângere a legăturilor interconfesionale dintre România si Sfântul Scaun,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria G - „Culte”:

- Preasfintitului Siluan, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei;

- părintelui Claudiu Lucian Pop, rector al Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 818.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea unor decoratii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6, 8 si 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului internelor si reformei administrative, în semn de apreciere pentru înaltul profesionalism si devotamentul de care au dat dovadă în îndeplinirea misiunilor încredintate, cu prilejul Zilei Politiei de Frontieră,

Presedintele României decretează:

Art. 1. - Se conferă Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului chestor principal de politie Pop I. Nelu.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Bărbătie si Credintă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari:

- domnului comisar-sef de politie Bărdas I. Silviu-Dan;

- domnului comisar-sef de politie Batin Gh. Laurentiu;

- domnului comisar-sef de politie Bocănială N. Tache;

- domnului comisar-sef de politie Bontidean M. Marcel-Nicu;

- domnului comisar-sef de politie Brătan P Mihai-Cristinel;

- domnului comisar-sef de politie Lungu I. Mihail;

- domnului comisar-sef de politie Rogojeanu N. Cristian.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucuresti, 23 iulie 2008.

Nr. 819.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 667

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96, 97, 103, art. 109 alin. (1) si ale art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96, 97, 103, art. 109 alin. (1) si ale art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de George Dobreîn Dosarul nr. 5.261/231/2007 al Judecătoriei Focsani, de Vasilică Munteanu în Dosarul nr. 9.539/231/2007 al Judecătoriei Focsani, de Răzvan Nicolae Micul în Dosarul nr. 10.709/231/2007 al Judecătoriei Focsani si de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 8.442/306/2007 al Judecătoriei Sibiu.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La dosar autorul exceptiei Răzvan Nicolae Micul a depus concluzii scrise.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 113D/2008, nr. 123D/2008, nr. 216D/2008 si nr. 589D/2008 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 123D/2008, nr. 216D/2008, nr. 589D/2008 la Dosarul nr. 113D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 si ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate a celorlalte dispozitii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 octombrie 2007, 10 ianuarie 2008, 29 ianuarie 2008 si 6 februarie 2008, pronuntate în dosarele nr. 5.261/231/2007, nr. 9.539/231/2007, nr. 10.709/231/2007 si nr. 8.442/306/2007, Judecătoria Focsani si Judecătoria Sibiu au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96, 97,103, art. 109 alin. (1) si ale art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia a fost ridicată în dosarele de mai sus de George Dobre, Vasilică Munteanu, Răzvan Nicolae Micul si Pompiliu Bota.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, deoarece prevederile art. 96, 97 si 103 din ordonanta de urgentă criticată permit, pe lângă aplicarea unor sanctiuni pecuniare, si aplicarea celor complementare. De asemenea, art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 îngrădeste liberul acces la justitie prin aceea că nu permite depunerea contestatiei si la judecătoria de domiciliu ori resedintă a contravenientului.

De asemenea, sunt încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, deoarece posibilitatea contravenientului de a se îndrepta cu plângere împotriva procesului-verbal de contraventie numai la instanta în a cărei rază a fost constatată fapta demonstrează că legiuitorul nu a avut în vedere competenta alternativă pe care o găsim reglementată în alte materii, de natură să ofere persoanelor interesate un acces mai facil la justitie. Dreptul individului de a opta să iasă din propriul univers, să exercite anumite drepturi, inclusiv dreptul de a conduce autovehicule, nu poate fi îngrădit prin amestecul unei autorităti publice decât în măsura în care într-o societate democratică o asemenea măsură este necesară pentru securitatea natională, siguranta publică, bunăstarea economică a tării, apărarea ordinii si prevenirii faptelor penale, protejarea sănătătii si a moralei ori protejarea drepturilor si libertătilor altora, situatii ce reprezintă continutul paragrafului 2 al art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Într-o altă ordine de idei, se mai sustine că îngrădirea, restrângerea sau suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ca sanctiune contraventională complementară pot fi numai atributele puterii judecătoresti, făcându-se comparatie cu luarea măsurilor de sigurantă prevăzute de art. 112 din Codul penal.

Prevederile art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 afectează si dispozitiile constitutionale ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei si ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii, deoarece stabilirea competentei de solutionare a contestatiilor la judecătoria în a cărei rază a fost constatată fapta reprezintă de multe ori un impediment insurmontabil prin aceea că distanta este foarte mare (în spetă, instanta competentă potrivit textului criticat se află la 590 de kilometri fată de domiciliul contravenientului), iar costurile aferente deplasării pentru a propune probe, a formula apărări etc. creează o situatie de inechitate procesuală fată de institutia Politiei Române, care poate fi reprezentată cu usurintă pe tot teritoriul României.

În opinia altui autor, prevederile art. 118 alin. (1) din ordonanta de urgentă criticată afectează, pe lângă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justitie si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, si art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, deoarece se creează premise de impartialitate a judecătorilor chemati să dezlege astfel de pricini, acestia din urmă domiciliind în raza de competentă a intimatului (Inspectoratul Judetean de Politie) si fiind controlati în trafic de reprezentantii acestuia.

De asemenea, dacă petentul si eventualii martori aflati în autovehicul domiciliază departe de instanta competentă, este evident că apar motive de neprezentare si tergiversare care obstructionează celeritatea solutionării cauzei.

Judecătoria Focsani opinează că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată în ce priveste art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, deoarece creează premisele unui tratament discriminatoriu, neegal între cetăteni, periclitând accesul liber la justitie.

Judecătoria Sibiu opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul României consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate reprezintă o concretizare a normelor constitutionale care consacră liberul acces la justitie, eliminându-se impedimentele de ordin administrativ care ar putea da nastere unor abuzuri sau ar îngreuna dreptul contestatorului la accesul liber la justitie. Nu sunt afectate nici celelalte prevederi constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 96 referitoare la sanctiunile contraventionale complementare, art. 97 referitoare la măsurile tehnico-administrative ce pot fi dispuse de politistul rutier, art. 103 referitoare la suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, art. 109 alin. (1) referitoare la constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor numai de către agentii constatatori circumstantiati si art. 118 referitoare la căile de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor, toate din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Astfel, este de observat că nemultumirea autorilor vizează nu continutul reglementării, ci necesitatea completării acesteia prin introducerea posibilitătii părtii interesate de a depune contestatia împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor si la judecătoria în a cărei rază de competentă domiciliază ori îsi are resedinta contravenientul. O astfel de critică nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constitutională se pronuntă [...] fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 si ale art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, Curtea constată că autorii acesteia nu au indicat niciun temei constitutional, limitându-se la invocarea acesteia alături de alte dispozitii din ordonantă asupra cărora motivarea a fost expusă pe larg. Asa fiind, urmează ca si această exceptie să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. Or, Curtea Constitutională nu se poate substitui autorilor pentru a complini această cerintă.

În sfârsit, în ce priveste criticile aduse dispozitiilor art. 96 si 97 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, Curtea constată că prin numeroase decizii a respins exceptii de neconstitutionalitate având acelasi obiect si care au fost invocate din perspectiva acelorasi critici. Astfel, prin Decizia nr. 1.135 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, si Decizia nr. 900 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 14 noiembrie 2007, Curtea Constitutională a statuat că prevederile art. 96 si 97 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 sunt constitutionale.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 si 97 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de George Dobre în Dosarul nr. 5.261/231/2007 al Judecătoriei Focsani si de Vasilică Munteanu în Dosarul nr. 9.539/231/2007 al Judecătoriei Focsani.

2. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103, art. 109 alin. (1) si art. 118 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de George Dobre în Dosarul nr. 5.261/231/2007 al Judecătoriei Focsani, de Vasilică Munteanu în Dosarul nr. 9.539/231/2007 al Judecătoriei Focsani, de Răzvan Nicolae Micul în Dosarul nr. 10.709/231/2007 al Judecătoriei Focsani si de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 8.442/306/2007 al Judecătoriei Sibiu.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 669

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Emil Gurzău în Dosarul nr. 6.850/337/2006 al Tribunalului Sălaj - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.850/337/2006, Tribunalul Sălaj - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Emil Gurzău în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 22 referitoare la Dreptul la viată si la integritate fizică si psihică si ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumtia de nevinovătie, deoarece recoltarea probelor biologice se realizează printr-o întepătură ce este de natură a afecta integritatea fizică si psihică. De asemenea, potrivit autorului exceptiei, textul cere să se facă dovezi cu privire la propria vinovătie, reglementare care contravine dispozitiilor art. 23 alin. (11) din Constitutie.

Tribunalul Sălaj - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 456 din 28 octombrie 2004.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, dispozitiile legale criticate nefiind de natură a afecta dreptul la integritate fizică si psihică si nici prezumtia de nevinovătie. În sustinerea acestor ratiuni Avocatul Poporului a făcut trimitere si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cauza Saunders împotriva Regatului Unit.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 79 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare. După republicarea actului normativ criticat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, dispozitiile legale contestate se regăsesc în art. 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, care au următorul continut:

- Art. 87: „(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibatie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sanctionează si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se află sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(3) Substantele sau produsele stupefiante, precum si medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de către Ministerul Sănătătii Publice, iar lista acestora se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Dacă persoana aflată în una dintre situatiile prevăzute la alin. (1) sau (2) efectuează transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau în timpul desfăsurării probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

(5) Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autoritătii competente, aflat în timpul desfăsurării probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că asupra constitutionalitătii normelor continute în art. 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, în raport de aceleasi critici, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa, cu prilejul analizării art. 79 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 (forma anterioară republicării), în raport de prevederile art. 22 si 23 din Constitutie, invocate si în prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, si nr. 493 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, prin care Curtea a statuat, pentru considerentele acolo retinute, că acest text de lege nu încalcă dispozitiile constitutionale mentionate.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus amintite sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Emil Gurzău în Dosarul nr. 6.850/337/2006 al Tribunalului Sălaj - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 672

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140³ alin. 1 teza finală si art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140³ alin. 1 teza finală si art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Isfan Antonio Allsaid în Dosarul nr. 6.747.3/30/2007 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.747.3/30/2007, Curtea de Apel Timisoara - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 140³ alin. 1 teza finală si art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Isfan Antonio Allsaid în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unui recurs în materie penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 22 referitoare la Dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, ale art. 23 referitoare la Libertatea individuală, ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare si ale art. 53 Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, deoarece ar trebui să existe o cale de atac împotriva solutiilor legale criticate, nefiind relevant ce instantă solutionează prima dată o astfel de cerere.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin art. 16 din Legea fundamentală, astfel încât la situatii obiectiv diferite în care se află diferiti cetăteni se impune aplicarea unui tratament juridic diferentiat.

Faptul că încheierea prin care se respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi de atac se explică, pe de o parte, din necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a procesului, iar pe de altă parte, prin aceea că ea poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a solutionat fondul cauzei.

Mai mult, partea interesată are libertatea de a-si angaja un apărător si de a-si apăra drepturile si interesele legitime prin mijloacele prevăzute de lege si cu respectarea tuturor garantiilor procesuale necesare exercitării dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 140³ alin. 1 teza finală referitoare la Calea de atac împotriva încheierii pronuntate de judecător în cursul urmăririi penale privind măsurile preventive si art. 141 alin. 1 teza finală referitoare la Calea de atac împotriva încheierii pronuntate de instantă în cursul judecătii privind măsurile preventive, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

- Art. 140³ alin. 1 teza finală: „[...] încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.”;

- Art. 141 alin. 1 teza finală: „[...] încheierea prin care prima instantă sau instanta de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 156 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140³ alin. 1 teza a doua si art. 141 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140³ alin. 1 teza finală si art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Isfan Antonio Allsaid în Dosarul nr. 6.747.3/30/2007 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 674

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385¹⁰ alin. 2 si alin. 2¹ din Codul de procedură penală

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385¹⁰ alin. 2 si alin. 2¹ din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gheorghită Oprea în Dosarul nr. 5.106/121/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, deoarece de la data încheierii de sesizare a instantei de contencios constitutional, respectiv 4 februarie 2008, si până în prezent autorul exceptiei a avut la dispozitie un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea angajării unui apărător.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.106/121/2006, Curtea de Apel Galati - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 385¹⁰ alin. 2 si alin. 2¹ din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gheorghită Oprea în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unui recurs în materie penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie si ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, deoarece se creează o inechitate între cetăteni, care sunt privati de posibilitatea de a fi analizate dispozitiile art. 385⁹ din Codul de procedură penală în totalitate.

În plus, noua reglementare a impus si un termen care apare ca fiind de decădere, de 5 zile, si care are aceleasi efecte în privinta încălcării dreptului la apărare si a liberului acces la justitie.

Curtea de Apel Galati - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece prevederile legale criticate se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută de norma legală. Este firesc ca motivarea recursului să fie depusă într-un timp rezonabil înaintea primului termen de judecată, pentru ca si celelalte părti să le cunoască si să aibă timp pentru pregătirea apărării lor, iar completul de judecată să se pregătească pentru dezbatere.

Accesul liber la justitie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac si se face cu respectarea regulilor de competentă si procedură stabilite de legiuitor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 385¹⁰ alin. 2 si alin. 2¹ referitoare la Motivarea recursului din Codul de procedură penală, care au următorul continut: „Motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

În cazul în care nu sunt respectate conditiile prevăzute în alin. 1 si 2, instanta ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. 3, se iau în considerare din oficiu.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de contencios constitutional prin raportare la aceleasi prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 341 din 18 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385¹⁰ din Codul de procedură penală, retinând în esentă că asigurarea bunei desfăsurări a unui proces penal echitabil impune îndeplinirea tuturor actelor procedurale în anumite termene, a căror stabilire este lăsată la libera apreciere a legiuitorului. Este firesc ca motivarea recursului să fie depusă într-un timp rezonabil înaintea primului termen de judecată, pentru ca si celelalte părti să le cunoască si să aibă timp pentru pregătirea apărării lor, iar completul de judecată să se pregătească pentru dezbatere.

De asemenea, toate cerintele legale prevăzute de text se aplică deopotrivă tuturor părtilor procesului penal, cadru în care acestea îsi pot exercita fără nicio îngrădire dreptul la apărare în tot cursul procesului, inclusiv atunci când formulează motivele de recurs. De altfel, dreptul părtii de a formula recurs împotriva unei hotărâri pronuntate de instanta judecătorească se realizează sub toate aspectele, în conditiile legii, în conformitate cu art. 129 din Constitutie. Asa fiind, invocarea încălcării art. 16 alin. (1) si art. 24 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea în drepturi si dreptul la apărare în situatiile prevăzute de textul legal este lipsită de temei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385¹⁰ alin. 2 si alin. 2¹ din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gheorghită Oprea în Dosarul nr. 5.106/121/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 738

din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 161 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 161 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Adrian lonascu în Dosarul nr. 8/113/2008 al Tribunalului Brăila - Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei si partea Casa Judeteană de Pensii Brăila, prin consilier juridic.

Autorul exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care arată că textul de lege criticat suprimă dreptul de a valorifica perioada studiilor universitare ca stagiu de cotizare.

Reprezentantul Casei Judetene de Pensii Brăila solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată si arată că, potrivit dispozitiilor constitutionale, legiuitorul este liber să stabilească continutul, limitele si conditiile acordării dreptului la pensie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care arată că tratamentul juridic diferit instituit prin textul de lege criticat este justificat de situatiile diferite avute în vedere, respectiv perioadele în care s-a contribuit la sistemul public de pensii, pe de o parte, si perioadele care sunt asimilate stagiului de cotizare, dar în care asiguratul nu a contribuit, de cealaltă parte.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 8/113/2008, Tribunalul Brăila - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 161 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale. Exceptia a fost ridicată de Adrian lonascu cu prilejul solutionării contestatiei formulate împotriva deciziei de stabilire a dreptului la pensie.

În motivarea exceptiei de constitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat, prin care se arată că se exceptează de la acordarea unui punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare perioadele necontributive asimiliate, este discriminatoriu. În acest sens, arată că atât perioadele contributive la care se referă art. 160 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, cât si perioadele necontributive asimilate, prevăzute de art. 38 alin. (1) din aceeasi lege, constituie stagiu de cotizare, astfel că se impune un tratament juridic identic.

Tribunalul Brăila - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, întrucât textul de lege criticat cuprinde ipoteze legale ce reglementează situatii diferite, ceea ce impune un tratament juridic diferit. Astfel, arată că atât timp cât art. 38 din Legea nr. 19/2000 stabileste care sunt perioadele ce se asimilează stagiului de cotizare, precizând că acestea sunt necontributive, nu se poate retine că asiguratii aflati în situatiile prevăzute de art. 38, deci fără plata contributiei, trebuie să beneficieze de acelasi tratament juridic cu asiguratii care în perioada stagiului de cotizare au achitat contributia de asigurări sociale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că art. 161 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 este constitutional, deoarece se aplică tuturor persoanelor aflate în situatia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 161 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispozitii introduse prin art. I pct. 4 din Ordonanta de urgentă Guvernului nr. 19/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, si aprobată prin Legea nr. 273/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2007.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 161 alin. (5): „Prevederile alin. (3) si (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare în sistemul public, cu exceptia perioadelor asimilate prevăzute de lege.”

Autorul exceptiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi si art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că motivarea autorului exceptiei porneste de la premisa că atât perioadele contributive, cât si perioadele necontributive asimilate, potrivit art. 38 din Legea nr. 19/2000, constituie stagiu de cotizare, astfel că diferenta de tratament impusă prin textul de lege criticat între cele două perioade, sub aspectul calculului punctajului mediu anual, este neconstitutională. Or, este evident că această premisă este falsă, neputându-se pune semn de egalitate între situatia în care o persoană a contribuit la sistemul de asigurări sociale de sănătate si cea în care nu a contribuit, chiar dacă legiuitorul a instituit beneficiul asimilării unor perioade necontributive în scopul de a facilita complinirea stagiului de cotizare. În aceste conditii, având în vedere si cele statuate în mod constant în jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit cărora principiul egalitătii în drepturi nu semnifică omogenitate, astfel că situatii diferite justifică impunerea unui tratament juridic diferit, Curtea apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 161 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Adrian lonascu în Dosarul nr. 8/113/2008 al Tribunalului Brăila - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 739

din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului si ale art. 195 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 259/2000 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar si ale art. 195 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Anda Mariela Gheorghită în Dosarul nr. 3.774/89/2007 al Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.774/89/2007, Tribunalul Vaslui a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 259/2000 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar si ale art. 195 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Exceptia a fost ridicată de Anda Mariela Gheorghită în cadrul unui litigiu de muncă.

În motivarea exceptiei de constitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 259/2000 si art. 195 din Codul muncii sunt contrare art. 41 din Constitutie. În acest sens, arată că, prin obligatiile ce le impun, aceste texte de lege îngrădesc dreptul medicilor si farmacistilor rezidenti de a-si alege ulterior terminării rezidentiatului un alt loc de muncă. În plus, arată că fondurile din care sunt remunerati rezidentii provin de la Ministerul Sănătătii Publice, iar nu din fondurile spitalului. Mai mult, postul pe care l-a ocupat după absolvirea examenului de rezidentiat a fost tot în cadrul unui spital ce tine de Ministerul Sănătătii Publice. Asa fiind, consideră că ministerul nu a suferit niciun fel de prejudicii ca urmare a schimbării postului de muncă. În sfârsit, mai arată că în cauză ar trebui să se facă mai degrabă aplicarea art. 194 din Codul muncii, iar nu a art. 195 din acelasi cod.

Tribunalul Vaslui arată că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Avocatul Poporului arată că, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 259/2000 este inadmisibilă, întrucât aceste prevederi de lege au fost abrogate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2001, care, la rândul său, a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 12/2008. În ceea ce priveste dispozitiile art. 195 din Codul muncii, arată că acestea sunt constitutionale, sens în care aminteste considerentele Deciziei nr. 271/2004 a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 259/2000 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 15 decembrie 2000.

Acest text de lege avea următoarea redactare:

- Art. 3: „(1) Medicii si farmacistii rezidenti care ocupă prin concurs posturile pentru care se organizează rezidentiat în conditiile art. 2 alin. (2) încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară care a solicitat postul respectiv.

(2) După obtinerea diplomei de medic, de stomatolog sau de farmacist specialist acestia sunt obligati să lucreze cel putin 5 ani la unitatea sanitară cu care au încheiat contractul individual de muncă.

(3) Contractul individual de muncă încheiat între rezident si unitatea sanitară în conditiile alin. (1) va cuprinde o clauză conform căreia nerespectarea obligatiei prevăzute la alin. (2) atrage răspunderea materială a rezidentului, în sensul obligării acestuia la plata unei sume echivalente cu cel putin 36 de salarii medii pe economie, sumă calculată la data încetării contractului individual de muncă din initiativa rezidentului.

(4) Nerespectarea obligatiei prevăzute la alin. (2) poate atrage si sanctiunea retragerii autorizatiei de liberă practică a medicului sau a farmacistului în culpă. Retragerea autorizatiei de liberă practică se dispune pe perioadă determinată de Ministerul Sănătătii, la propunerea colegiului judetean al medicilor.”

Curtea constată că, anterior sesizării sale, Ordonanta Guvernului nr. 259/2000 a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 26 aprilie 2001. La rândul său, acest act normativ a fost abrogat prin Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008. Prin acest din urmă act normativ a fost preluată, în esentă, si solutia legislativă criticată de autorul exceptiei. Astfel, art. 6 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 prevede că „Specialistii formati în urma promovării concursului de rezidentiat pe post sunt obligati să lucreze la unitatea sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel putin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidentiat. Obligatia se stabileste prin act aditional la contractul individual de muncă, în baza prevederilor art. 193 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligatiei asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidentiat, precum si la restituirea primei de instalare, proportional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului aditional la contractul individual de muncă”.

Prin urmare, Curtea urmează a se pronunta asupra acestor din urmă dispozitii de lege.

De asemenea, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie si dispozitiile art. 195 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispozitii potrivit cărora: „(1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile în conditiile art. 194 alin. (2) lit. b) si alin. (3) nu pot avea initiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesională.

(2) Durata obligatiei salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, precum si orice alte aspecte în legătură cu obligatiile salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de muncă.

(3) Nerespectarea de către salariat a dispozitiei prevăzute la alin. (1) determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proportional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului aditional la contractul individual de muncă.

(4) Obligatia prevăzută la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati în perioada stabilită prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al căror contract individual de muncă a încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infractiune în legătură cu munca lor, precum si în cazul în care instanta penală a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.”

Autorul exceptiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare dispozitiilor art. 41 din Constitutie privind dreptul la muncă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, motivele de neconstitutionalitate invocate de autorul exceptiei privesc interdictia ce se adresează salariatilor, respectiv specialistilor formati în urma promovării concursului de rezidentiat pe post, de a initia încetarea contractului de muncă mai devreme de perioada prevăzută de lege, interdictie ce atrage sanctiunea restituirii tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea profesională. De asemenea, autorul exceptiei arată că, în cazul său, dat fiind că pregătirea profesională a fost sustinută din fondurile Ministerului Sănătătii Publice, iar nu ale spitalului, acesta din urmă nu poate invoca un prejudiciu, astfel încât nu poate pretinde restituirea acestor sume. Aceasta, cu atât mai mult cu cât postul pe care l-a ocupat după absolvirea examenului de rezidentiat a fost tot în cadrul unui spital ce tine de Ministerul Sănătătii Publice.

Fată de acestea, Curtea retine că, potrivit art. 41 alin. (1) din Constitutie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Semnificatia acestui drept este aceea că orice persoană este liberă să aleagă locul de muncă pe care îl doreste, fără nicio discriminare, din momentul în care conditiile solicitate pentru respectiva profesie sunt îndeplinite. Prin urmare, textul constitutional amintit nu interzice stabilirea unor conditii în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care doreste să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste conditii legale. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în spetă, conditiile stabilite de textele de lege criticate se întemeiază atât pe o justificare morală, cât si juridică temeinică, ce impune celui care a beneficiat de formarea profesională pe cheltuiala angajatorului să lucreze pentru acesta un număr de ani, ca urmare firească a efortului depus de angajator în vederea pregătirii sale, ori să restituie suma astfel investită în cazul în care initiază încetarea contractului individual de muncă înainte de scurgerea acestei perioade de timp, pentru a-l despăgubi astfel pe angajator.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei cum că nu datorează unitătii sanitare publice în care a desfăsurat rezidentiatul sumele pentru pregătirea sa profesională, întrucât acestea au fost suportate de fapt de Ministerul Sănătătii Publice, iar nu de către unitate, Curtea constată că ministerul suportă aceste cheltuieli pentru posturile solicitate în mod expres de către unitătile sanitare publice, iar prin încetarea contractului de muncă înainte de termenul prevăzut de lege la initiativa celui care s-a format profesional, unitatea sanitară publică pierde practic personalul solicitat, pentru care au fost alocate fonduri si pentru care a investit experientă, nu în ultimul rând în ideea de a forma un personal pregătit, de calitate, în cadrul unitătii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului si ale art. 195 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Anda Mariela Gheorghită în Dosarul nr. 3.774/89/2007 al Tribunalului Vaslui.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 741

din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108¹ alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108⁴si art. 108⁵ din Codul de procedură civilă

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108¹ alin. 1 pct. 1 iit. b), art. 108⁴ si art. 108⁵din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ilie Nistorîn Dosarul nr. 12.570/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 11 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 12.570/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 108¹ alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108⁴ si art. 108⁵ din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ilie Nistor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prin reglementarea măsurii amenzii judiciare pentru formularea cu rea-credintă a unei cereri de recuzare, dispozitiile art. 1081 alin. 1 lit. b), art. 1084 si art. 1085 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 21 si 24 din Constitutie, întrucât nu permit persoanei care a formulat cererea să se apere pentru a-si proba buna-credintă.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă apreciază că dispozitiile criticate din Codul de procedură civilă nu încalcă prevederile constitutionale prin care se garantează dreptul la un proces echitabil si dreptul la apărare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 108^ alin. 1 pct. 1 lit. b),art. 108* si art. 1085 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 108¹ alin. 1 lit. b): „Dacă legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va sanctiona următoarele fapte săvârsite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei: [...] b) formularea, cu rea-credintă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;”;

- Art. 108⁴: „Amenda si despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.”;

- Art. 108⁵: „împotriva încheierii prevăzute la art. 108⁴ cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se solutionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanta de judecată ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si art. 24 referitoare la dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii acelorasi texte de lege, criticate de acelasi autor, în raport cu aceleasi dispozitii constitutionale si din acte internationale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, si Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo retinute, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108¹ alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108⁴ si 108⁵ din Codul de procedură civilă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât solutia pronuntată anterior de Curte, cât si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 , lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108¹ alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108⁴ si art. 108⁵ din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de llie Nistorîn Dosarul nr. 12.570/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 745

din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela lonescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Rodicaz Trans” - S.R.L. din Comuna Cobadin, judetul Constanta, în Dosarul nr. 16.022/212/2007 al Judecătoriei Constanta - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 16.022/212/2007, Judecătoria Constanta- Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Rodicaz Trans” - S.R.L. din Comuna Cobadin, judetul Constanta, într-o cauză având ca obiect solutionarea plângerii introduse de aceasta împotriva unui proces-verbal de constatare a contraventiei încheiat de Directia Regională de Drumuri si Poduri Constanta.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia invocă art. 56 din Constitutie si sustine că taxa reglementată prin dispozitiile legale criticate se suprapune celei prevăzute de Codul fiscal, ceea ce contravine principiului legal al unicitătii taxelor, precum si principiului constitutional al justei asezări a sarcinilor fiscale.

Judecătoria Constanta - Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că actul normativ criticat transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene nr. 62/1999/CE din 17 iunie 1999 cu privire la taxarea vehiculelor de transport marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene nr. L 187/42 din 20 iulie 1999.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece tariful de utilizare a drumurilor nationale nu reprezintă o sarcină fiscală, în sensul de impozite sau taxe ce se fac venit la bugetul de stat, ci exprimă pretul oficial stabilit pentru serviciile prestate sau lucrările executate, în functie de importanta, volumul sau valoarea acestora. Astfel, sumele datorate cu titlu de tarif de utilizare a retelei de drumuri nationale nu se fac venituri la bugetul national, ci, potrivit art. 12 alin. (1) din ordonantă, se constituie venit la dispozitia Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. si vor fi utilizate în exclusivitate pentru finantarea lucrărilor de constructie, modernizare, întretinere si reparatie a drumurilor nationale, precum si pentru garantarea si rambursarea creditelor externe si interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăti în numele autoritătii publice contractante, ca urmare a obligatiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor nationale si autostrăzilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002.

Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 a fost modificată prin Legea nr. 424/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, prin Legea nr. 415/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.002 din 1 noiembrie 2004, si prin Legea nr. 101/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 25 aprilie 2007.

Prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 157/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 27 decembrie 2007, a fost modificat titlul Ordonantei Guvernului nr. 15/2002, acesta având următorul cuprins: „Ordonantă privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 56 referitoare la contributiile financiare ale cetătenilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii actului normativ criticat aceasta s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 782 din 20 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, constatând netemeinicia criticilor formulate.

Curtea a retinut că Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 introduce tariful de utilizare a retelei de drumuri nationale din România pentru toate vehiculele înmatriculate si pentru toti utilizatorii români si străini, structurat în functie de perioada de parcurs si stationare, încadrarea în clasa de emisii poluante, masa totală maximă autorizată si numărul de axe, după caz. Potrivit art. 15, ordonanta transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene nr. 62/1999/CE din 17 iunie 1999 cu privire la taxarea vehiculelor de transport marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene nr. L187/42 din 20 iulie 1999, în ceea ce priveste tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier.

Curtea a constatat că tariful de utilizare a drumurilor publice instituit prin ordonanta criticată nu reprezintă o taxă, în sensul de obligatie fiscală impusă unei anumite categorii de persoane si care se face venit la bugetul de stat sau bugetele locale, deoarece, potrivit art. 12 alin. (1) din ordonanta criticată, sumele încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare se constituie venit la dispozitia Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. Totodată, aceste sume sunt utilizate - în exclusivitate - pentru finantarea lucrărilor de constructie, modernizare, întretinere si reparatie a drumurilor nationale, precum si pentru garantarea si rambursarea creditelor externe si interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăti în numele autoritătii publice contractante, ca urmare a obligatiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor nationale si autostrăzilor.

Atât solutia, cât si considerentele cuprinse în această decizie îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Rodicaz Trans” - S.R.L. din Comuna Cobadin, judetul Constanta, în Dosarul nr. 16.022/212/2007 al Judecătoriei Constanta - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela lonescu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 746

din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de George Staicu, Ana Elena Staicu, Ion Gheorghe Staicu, Angela Staicu, Dan Staicu, Alexandru Staicu, Ion Tipărescu si Măria Tipărescu în Dosarul nr. 476/225/2006 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

La apelul nominal se prezintă părtile Flavian Costin Florea si Coriolan Dan Florea, personal si asistate de avocat Doinei Dracu, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul părtilor prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 10 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 476/225/2006, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de George Staicu, Ana Elena Staicu, Ion Gheorghe Staicu, Angela Staicu, Dan Staicu, Alexandru Staicu, Ion Tipărescu si Măria Tipărescu în Dosarul nr. 476/225/2006 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii arată că persoanele care au calitatea de proprietari asupra terenurilor înstrăinate prin acte juridice a căror nulitate a fost constatată ulterior suferă un dublu prejudiciu, pe de o parte, prin pierderea posesiei asupra terenului si, pe de altă parte, prin obtinerea unei despăgubiri care nu poate fi calificată drept echitabilă atâta vreme cât adevăratul proprietar trebuie să se multumească cu pretul consemnat în contractul de vânzare-cumpărare, actualizat cu coeficientul de inflatie, iar nu cu pretul real, respectiv valoarea de circulatie a terenului. Asa fiind, textul de lege criticat aduce atingere dreptului de proprietate al fostului proprietar rămas fără teren, cu încălcarea art. 44 din Constitutie.

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că dispozitiile art. III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2), (3) si (6) si art. 136 alin. (5).

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 sunt în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, dispozitii introduse prin articolul unic pct. 4 din titlul V al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Textul de lege criticat are următorul continut: „în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită pretul actualizat fostului proprietar rămas fără teren.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (2), (3) si (6) si art. 136 alin. (5) referitoare la garantarea proprietătii private, expropriere si despăgubirile cuvenite în acest caz.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra criticii având ca obiect dispozitiile art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 s-a pronuntat prin Decizia nr. 375/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, constatând că aceste dispozitii, introduse prin Legea privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, care au format obiectul sesizării, sunt constitutionale. Curtea a retinut că „legiuitorul nu a adus atingere drepturilor câstigate în mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, că actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate, emise în conditii ilegale, sunt lovite de nulitate absolută. Efectul nulitătii absolute de repunere în situatiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptătiti să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor”.

Astfel, în situatia în care respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare succesive sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitătii absolute a titlului initial, potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1990. Însă, în aceste cazuri, dispozitiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice si să aducă atingere drepturilor câstigate în temeiul legilor mentionate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii si constituirii dreptului de proprietate funciară. Astfel, legiuitorul a instituit o exceptie de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente, reglementând obligatia persoanei care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul de a remite pretul actualizat fostului proprietar rămas fără teren.

De altfel, optiunea legiuitorului de a-i prefera pe subdobânditorii înstrăinărilor succesive nu vine în contradictie cu spiritul Legii nr. 18/1991, si anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, întrucât, în situatia în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispozitiile referitoare la remiterea pretului actualizat.

Însă Curtea retine că reglementarea sanctiunii nulitătii absolute a actelor emise în mod ilegal, până la adoptarea legii criticate, nu presupune încălcarea principiului statului de drept si respectarea principiului de dreptate, consacrat ca valoare constitutională la art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, care prevede că „România este stat de drept [...] în care [...] drepturile si libertătile cetătenilor [...], dreptatea [...] reprezintă valori supreme, [...] si sunt garantate”. Astfel, legiuitorul a stabilit că existenta drepturilor dobândite cu rea-credintă sau prin abuzul autoritătii publice nu este compatibilă cu garantarea drepturilor si libertătilor cetătenilor, potrivit prevederilor art. 57 din Constitutie, în virtutea cărora „Cetătenii români[...] trebuie să-si exercite drepturile si libertătile constitutionale cu bună-credintă, fără să încalce drepturile si libertătile celorlalti”. Or, este de competenta instantelor judecătoresti să constate, în functie de probele administrate în cauză, buna sau reaua-credintă a celui care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul sau a subdobânditorului terenului, si, după caz, să facă aplicarea dispozitiilor art.III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 sau a celor care constituie dreptul comun în materia cauzei contractelor civile, respectiv art. 966-968 din Codul civil.

Prin urmare, autorul exceptiei nu face o veritabilă critică de neconstitutionalitate, întrucât problemele pe care le ridică reprezintă chestiuni de aplicare a legii, care tin exclusiv de competenta instantei de judecată, astfel încât exceptia cu un atare obiect este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2⁴) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de George Staicu, Ana Elena Staicu, Ion Gheorghe Staicu, Angela Staicu, Dan Staicu, Alexandru Staicu, Ion Tipărescu si Măria Tipărescu în Dosarul nr. 476/225/2006 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 iunie 2008.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului cercetărilor statistice al Institutului National de Statistică pentru anul 2008

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Programul cercetărilor statistice al Institutului National de Statistică pentru anul 2008, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Realizarea Programului cercetărilor statistice al Institutului National de Statistică pentru anul 2008 se finantează din bugetul Institutului National de Statistică si din bugetele ministerelor implicate, în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2008, precum si din alte surse interne si externe, în conditiile legii.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Presedintele Institutului National de Statistică,

Vergii Voineagu

Secretarul general al Guvernului,

Gabriel Berea

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Gheorghe Albu,

secretar de stat

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

Bucuresti, 24 iunie 2008.

Nr. 685.

*) Anexa se publică ulteriorîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul de vânzări si informare al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Sl EGALITĂTII DE SANSE

Nr. 1.557 din 13 mai 2008

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

Nr. 8 din 26 iunie 2008

NORME METODOLOGICE

privind acordarea din bugetul asigurărilor pentru somaj de credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile, întreprinderilor mici si mijlocii, unitătilor cooperatiste, asociatiilor familiale si persoanelor fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezentele norme metodologice sunt emise în temeiul art. 92 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare, în scopul reglementării conditiilor de acordare si de rambursare a creditelor în conditii avantajoase, de acordare a fondurilor nerambursabile, a modului de constituire a garantiilor, a organizării si desfăsurării licitatiilor pentru desemnarea băncilor si agentiilor autorizate să acorde credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile, din bugetul asigurărilor pentru somaj.

Art. 2. - Principiile fundamentale de acordare a creditelor în conditii avantajoase, respectiv a fondurilor nerambursabile sunt:

a) fondurile de creditare, respectiv fondurile nerambursabile au ca sursă bugetul asigurărilor pentru somaj si se acordă în lei;

b) creditele în conditii avantajoase, respectiv fondurile nerambursabile se acordă, pe principiul tratamentului egal si nediscriminatoriu, tuturor beneficiarilor de drept;

c) creditele în conditii avantajoase, respectiv fondurile nerambursabile sunt destinate să creeze locuri de muncă, în special pentru someri, si să favorizeze initierea unor activităti independente, înfiintarea si dezvoltarea activitătilor asociatiilor familiale, înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii si unitătilor cooperatiste;

d) fondurile de creditare, respectiv fondurile nerambursabile sunt destinate să initieze si să promoveze activităti economice rentabile, menite să dezvolte si să îmbunătătească statutul beneficiarilor de drept;

e) acordarea creditelor în conditii avantajoase, respectiv a fondurilor nerambursabile se realizează pe principiul transparentei operatiunilor de creditare, prin punerea la dispozitie institutiilor implicate si celor interesati a tuturor informatiilor referitoare la acordarea de credite în conditii avantajoase, respectiv de fonduri nerambursabile, din bugetul asigurărilor pentru somaj;

f) în gestionarea fondurilor de creditare, respectiv a fondurilor nerambursabile si în acordarea creditelor în conditii avantajoase, respectiv a fondurilor nerambursabile, băncile si agentiile autorizate care administrează sumele din bugetul asigurărilor pentru somaj vor respecta prevederile Legii nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare.

CAPITOLUL II

A. Constituirea si repartizarea fondurilor pentru acordarea de credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile, întreprinderilor mici si mijlocii, unitătilor cooperatiste, asociatiilor familiale si persoanelor fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice

Art. 3. - Fondul pentru acordarea de credite în conditii avantajoase, denumit în continuare fond de creditare, precum si fondurile nerambursabile constituite în baza prevederilor art. 86 alin. (1), respectiv ale art. 86¹ alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, se constituie anual în cadrul bugetului asigurărilor pentru somaj, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 4. - Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă trebuie să asigure:

a) administrarea eficientă a sumelor alocate pentru acordarea de credite în conditii avantajoase, respectiv pentru acordarea de fonduri nerambursabile;

b) monitorizarea întregii activităti depuse de către institutiile implicate, băncile, agentiile de credit si agentiile de ocupare a fortei de muncă judetene si a municipiului Bucuresti pentru îndeplinirea cerintelor legii si asigurarea realizării în bune conditii a programului de ocupare a fortei de muncă, în special a somerilor.

Art. 5. - Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă va stabili anual fondurile care urmează să fie administrate prin bănci si, respectiv, prin agentii de credit autorizate.

Art. 6. - (1) Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă va efectua repartizarea pe judete a fondului de creditare în baza Programului anual de ocupare, luând în considerare indicatorii pietei muncii din fiecare judet.

(2) În cursul anului, în urma analizei realizării programelor de acordare a creditelor si în functie de evolutiile de pe piata muncii, se pot face redistribuiri între judete, în raport de solicitări, cu aprobarea presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă căruia îi sunt delegate, potrivit legii, atributiile prevăzute de dispozitiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor pentru somaj.

Art. 7. - (1) În vederea acordării creditelor în conditii avantajoase, respectiv a fondurilor nerambursabile, Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă poate transfera, după semnarea contractelor cu băncile sau cu agentiile autorizate care au fost desemnate să administreze fondul de creditare, respectiv fondurile nerambursabile o sumă de până la 20% din fondul anual.

(2) Fondurile se vor repartiza pe trimestre, descrescător spre finele anului.

(3) Pe măsura acordării creditelor în conditii avantajoase, respectiv a fondurilor nerambursabile, sumele vor fi reîntregite, la solicitarea scrisă a băncii sau a agentiei de credit, în limita plafoanelor trimestriale stabilite de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, până la cheltuirea integrală a sumelor prevăzute în buget.

(4) Fondul de creditare si fondurile nerambursabile vor fi puse la dispozitie băncii sau agentiilor autorizate, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

(5) Banca sau agentia de credit care administrează fonduri pentru acordarea de credite în conditii avantajoase poartă răspunderea pentru rambursarea sumelor la bugetul asigurărilor pentru somaj.

B. Beneficiarii de credite în conditii avantajoase, respectiv de fonduri nerambursabile, acordate din bugetul asigurărilor pentru somaj

Art. 8. - (1) Beneficiarii creditelor acordate în conditii avantajoase sunt:

a) societătile comerciale care îndeplinesc criteriile prevăzute de lege, în ceea ce priveste numărul de persoane angajate si cifra de afaceri, pentru a fi considerate întreprinderi mici sau mijlocii, inclusiv microîntreprinderi, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis;

b) unitătile cooperatiste reprezentate de societăti cooperative mestesugăresti si societăti cooperative de consum care sunt organizate si functionează conform prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei;

c) asociatiile familiale care se constituie si functionează conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod independent, cu modificările si completările ulterioare;

d) persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice conform prevederilor Legii nr. 300/2004, cu modificările si completările ulterioare;

e) persoanele în vârstă de până la 30 de ani, care au statut de student pentru prima dată si care urmează studiile la cursuri de zi la o institutie de învătământ superior de stat sau particular, autorizată ori acreditată în conditiile legii.

(2) Somerii care se obligă să înfiinteze întreprinderi mici si mijlocii, unităti cooperatiste, asociatii familiale sau să devină persoane fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice au prioritate la obtinerea creditului.

Art. 9. - Beneficiarii de fonduri nerambursabile sunt prevăzuti la art. 86¹ din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 10. - (1) Conditiile ce trebuie îndeplinite de întreprinderile mici si mijlocii si de unitătile cooperatiste pentru a avea acces la credite în conditii avantajoase, respectiv la fonduri nerambursabile sunt:

a) numărul total de salariati si/sau de membri cooperatori să fie, la momentul acordării creditului, de cel mult 249 de persoane;

b) întreprinderile mici si mijlocii si unitătile cooperatiste să se oblige prin contractul de credite să angajeze cu contract individual de muncă personal provenind din rândul somerilor înregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de muncă pe cel putin 60%, respectiv 100%, în cazul fondurilor nerambursabile, din locurile de muncă nou-create;

c) locurile de muncă pe care se încadrează personal în baza obligatiei asumate prin contractul de credit să nu fie locuri vacante ca urmare a încetării raporturilor de muncă ale salariatilor în ultimele 12 luni premergătoare solicitării creditului;

d) să mentină raporturile de muncă cu persoanele încadrate pe noile locuri de muncă o perioadă de cel putin 3 ani pentru creditele acordate din bugetul asigurărilor pentru somaj si, respectiv, 4 ani pentru fondurile nerambursabile de la încadrare, în cazul încetării raporturilor de muncă ale unora dintre aceste persoane, să angajeze în termen de 30 de zile pe locurile de muncă devenite vacante personal din aceeasi categorie;

e) să mentină locurile de muncă nou-create pentru o perioadă de minimum 5 ani;

f) să realizeze activitatea de bază în productie, servicii sau turism:

- dacă operatorii economici realizează venituri si din activitatea de comert, acestea nu trebuie să depăsească 49% din totalul veniturilor;

- dovada se face prin raportarea anuală „Rezultate financiare”, cifra de afaceri fiind evidentiată financiar-contabil pe analitice si activităti;

- raportarea va purta viza administratiei financiare;

- în determinarea ponderii activitătii de comert nu se iau în calcul veniturile obtinute din comercializarea produselor proprii prin magazinele producătorului;

g) pe perioada derulării contractului de creditare, respectiv a contractului de acordare a fondului nerambursabil, angajatorul nu poate reduce numărul de posturi existent în unitate, potrivit organigramei, la data acordării creditului în conditii avantajoase, respectiv a fondului nerambursabil, iar dacă unul dintre aceste posturi devine vacant, are obligatia de a angaja pe respectivul loc de muncă o altă persoană în termen de 30 de zile calendaristice;

h) în situatia în care contractul individual de muncă se suspendă din cauza concediilor fără plată, perioada de suspendare nu este luată în considerare la calculul termenului de 3 ani prevăzut de lege pentru ocuparea locurilor de muncă nou-create.

(2) Prin perioada de derulare a contractului în care angajatorul nu poate reduce numărul de posturi existent în unitate la data acordării creditului sau a fondului nerambursabil, prevăzută la art. 88 alin. (3) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, se întelege o perioadă de 5 ani de la data acordării creditului, respectiv a fondului nerambursabil.

(3) Asociatiile familiale pot primi credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile, proportional cu numărul membrilor acestora, iar persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice pot primi credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile pentru finantarea propriului loc de muncă, cu respectarea prevederilor art. 88 alin. (3) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Asociatiile familiale si persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice pot avea acces la credite în conditii avantajoase, respectiv la fonduri nerambursabile pentru initierea sau dezvoltarea propriei activităti numai dacă desfăsoară activităti în productie, servicii sau turism, dispozitiile alin. (1) lit. f) aplicându-se în mod corespunzător.

(5) Asociatiile familiale si persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice pot primi credite în conditii avantajoase dacă cel putin unul dintre membrii asociatiei familiale, respectiv persoana fizică, este asigurat în sistemul asigurărilor pentru somaj si a realizat un stagiu de cotizare de cel putin 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei solicitării creditului.

(6) Asociatiile familiale si persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice pot primi fonduri nerambursabile dacă cel putin unul dintre membrii asociatiei familiale, respectiv persoana fizică, a realizat un stagiu total de cotizare în sistemul asigurărilor pentru somaj de minimum 24 de luni.

(7) Operatorii economici ale căror venituri din activitatea de comert depăsesc ponderea de 49% în totalul veniturilor pot beneficia de credite în conditii avantajoase, respectiv de fonduri nerambursabile, acordate în conditiile prevăzute de lege, dacă dezvoltă activităti de productie sau servicii, iar prin realizarea proiectului structura veniturilor se modifică astfel încât veniturile din comert să reprezinte cel mult 49% din veniturile totale.

Art. 11. - (1) Creditele în conditii avantajoase si fondurile nerambursabile se acordă cu respectarea prevederilor reglementărilor comunitare, respectiv a Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006 privind ajutorul de stat de minimis, ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de muncă si ajutorul de stat pentru întreprinderi mici si mijlocii.

(2) În cazul creditelor în conditii avantajoase, ajutorul de stat constă în diferenta dintre dobânda de referintă stabilită de Banca Natională a României si dobânda aferentă creditului acordat, iar în cazul fondurilor nerambursabile ajutorul de stat este reprezentat de întreaga sumă pusă la dispozitia beneficiarului.

(3) Costurile eligibile sunt investitiile în bunuri corporale (echipamente, clădiri si terenuri) si în bunuri necorporale, conform prevederilor legale.

C. Procedura de desemnare a băncii sau a agentiei autorizate să acorde credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile, din bugetul asigurărilor pentru somaj

Art. 12. - (1) Banca sau agentia autorizată să administreze fondul de creditare, respectiv fondul nerambursabil este desemnată prin licitatie organizată de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă.

(2) Licitatia se organizează în conformitate cu legislatia în vigoare privind achizitiile publice.

Art. 13. - În scopul desemnării băncii sau a agentiei autorizate să administreze fondul de creditare, respectiv fondul nerambursabil, se constituie o comisie de evaluare numită prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă.

Art. 14. - (1) La licitatia pentru desemnarea băncii sau a agentiei autorizate să administreze fondul de creditare, respectiv fondul nerambursabil pot participa, după caz:

a) băncile, persoane juridice române, constituite în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, si a autorizatiei eliberate de Banca Natională a României;

b) agentiile autorizate să acorde credite si fonduri nerambursabile, în conditiile legii.

(2) Pentru a putea fi desemnate să administreze fondul de creditare, respectiv fondul nerambursabil, băncile trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să facă dovada achitării obligatiilor fiscale, a contributiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, la bugetul asigurărilor pentru somaj si la bugetul asigurărilor de sănătate;

b) să aibă experientă în acordarea de credite, respectiv fonduri nerambursabile întreprinderilor mici si mijlocii;

c) să dispună de dotarea necesară pentru realizarea contractului de servicii de acordare de credite, respectiv de fonduri nerambursabile (calculatoare, echipamente, aparatură, software, mijloace fixe si alte dotări);

d) să dispună de personal de specialitate necesar îndeplinirii contractului de credit în conditii avantajoase, respectiv de fonduri nerambursabile;

e) să dispună de o retea teritorială care să acopere în totalitate judetele tării si de personal având pregătirea si competentele necesare pentru acordarea creditelor, respectiv a fondurilor nerambursabile;

f) să nu se afle în regim de supraveghere sau de administrare specială în evidentele Băncii Nationale a României în ultimele 6 luni de activitate;

g) să se încadreze în limitele prevăzute de Normele Băncii Nationale a României nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitătii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, cu modificările si completările ulterioare;

h) să se încadreze în limitele prevăzute de Normele Băncii Nationale a României nr. 1/2001 privind lichiditatea băncilor, cu modificările si completările ulterioare;

i) să constituie provizioane la nivelul celui prevăzut de Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările si completările ulterioare, si de Normele metodologice ale Băncii Nationale a României nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările si completările ulterioare;

j) să detină capacitatea financiară de a rambursa din surse proprii creditele si dobânzile aferente, în cazul nerecuperării integrale sau partiale a fondului de credit acordat;

k) să facă dovada că ponderea detinută de creditele restante din totalul creditelor guvernamentale si neguvernamentale este sub 5%.

(3) Agentiile de credit vor fi autorizate de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă pentru administrarea fondului de creditare, respectiv a fondului nerambursabil destinat acordării de microcredite în baza unor scheme de creditare, în conditiile prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agentiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite, aprobată cu modificări prin Legea nr. 376/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 15. - (1) În continutul ofertelor prezentate de bănci sau de agentiile de credit trebuie să fie prevăzute:

a) dobânda oferită la sumele neutilizate din contul de disponibilităti sau de depozit constituit;

b) comisioanele percepute de la clienti pentru creditele în conditii avantajoase, respectiv pentru fondurile nerambursabile, acordate;

c) nivelul de dotare;

d) nivelul de pregătire a personalului;

e) experienta în domeniul acordării de credite, respectiv de fonduri nerambursabile întreprinderilor mici si mijlocii, unitătilor cooperatiste, asociatiilor familiale si persoanelor fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice;

f) reteaua teritorială;

g) alte elemente cuprinse în caietul de sarcini.

(2) Documentele depuse de bănci pentru a face dovada îndeplinirii conditiilor prezentate la art. 14 alin. (2) si de agentiile de credit autorizate, împreună cu ofertele, vor fi analizate de comisia de evaluare, care va desemna banca, respectiv agentia de credit autorizată.

(3) Rezultatele analizei si decizia comisiei de licitatie se vor consemna în procesul-verbal semnat de toti membrii comisiei. Decizia comisiei de licitatie va fi comunicată tuturor băncilor sau agentiilor de credit participante la licitatie.

Art. 16. - (1) Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă va încheia cu banca sau cu agentia de credit autorizată, câstigătoare a licitatiei, un contract privind derularea activitătii de creditare, respectiv de acordare a fondurilor nerambursabile, în conditiile stabilite în caietul de sarcini întocmit în vederea organizării licitatiei.

(2) Banca sau agentia de credit autorizată, câstigătoare a licitatiei, împreună cu Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, va elabora si va aproba instructiuni comune în scopul reglementării procedurilor care vor fi urmate de unitătile lor teritoriale în derularea procesului de acordare a creditelor, respectiv de acordare a fondurilor nerambursabile, de monitorizare a utilizării acestora si de respectare a graficelor de încadrare în muncă a persoanelor din rândul somerilor.

Art. 17. - (1) Dacă în procesul derulării creditelor sau a fondurilor nerambursabile banca ori agentia de credit câstigătoare a licitatiei dovedeste că nu are capacitatea de a administra fondul de creditare, respectiv fondul nerambursabil, Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă va proceda la desemnarea unei alte bănci sau agentii de credit, prin organizarea unei noi licitatii.

(2) Banca sau agentia de credit câstigătoare a licitatiei organizate ca urmare a intervenirii situatiei prezentate la alin. (1) va prelua portofoliul de credite acordate de bancă sau de agentia de credit aflată în imposibilitate de a continua activitatea de acordare a creditelor si a fondurilor nerambursabile.

D. Conditiile de acordare, utilizare si de rambursare a creditelor, precum si conditiile de acordare si utilizare a fondurilor nerambursabile si de stabilire a garantiilor

Art. 18. -întreprinderile mici si mijlocii, unitătile cooperatiste, asociatiile familiale, persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice, somerii si studentii pot beneficia de credite, respectiv de fonduri nerambursabile din bugetul asigurărilor pentru somaj, pentru:

a) finantarea stocurilor de materii prime, materiale si obiecte de inventar sau a altor nevoi privind activitatea curentă, conform specificatiilor din studiul de fezabilitate;

b) cheltuieli de capital, respectiv: utilaje si echipamente, instalatii de lucru, constructii speciale, constructii, amenajări si dotări, mijloace de transport, calculatoare si altele asemenea;

c) finantarea investitiilor complexe care necesită finantarea concomitentă a stocurilor de materii prime si a cheltuielilor de capital, potrivit prevederilor din studiul de fezabilitate.

Art. 19. - (1) Pentru beneficiarii de credite sau de fonduri nerambursabile contributia beneficiarului trebuie să fie de cel putin 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus.

(2) Aportul propriu poate fi constituit din lichidităti înregistrate în contul curent al solicitantului si/sau bunuri (terenuri, clădiri, echipamente, software si capital circulant) legate de investitie, care fac parte din planul de finantare a proiectului (devizul general) cuprins în studiul de fezabilitate, indiferent de momentul si de modul legal al dobândirii acestora, si sunt considerate investitie initială.

(3) Contributia beneficiarului de 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus nu poate face obiectul unui alt ajutor de stat.

(4) Împrumutatul va face dovada efectuării plătilor privind aportul propriu în conditiile si la termenele prevăzute prin reglementările interne ale băncii sau agentiei de credit autorizate privind activitatea de creditare.

Art. 20. - (1) Perioada maximă în care creditul acordat trebuie să fie rambursat este:

a) de 3 ani, în cazul creditelor acordate pentru finantarea cheltuielilor de capital;

b) de un an, în cazul creditelor acordate pentru finantarea stocurilor de materii prime si materiale.

(2) În cadrul termenului de rambursare, la creditul pentru cheltuielile de capital se poate include, la cererea solicitantului de credit, si o perioadă de gratie de până la 6 luni.

Art. 21. - (1) Creditele si fondurile nerambursabile se acordă în raport cu numărul locurilor de muncă pe care solicitantul se obligă să le creeze, în cuantumul stabilit de lege si cu respectarea art. 11 alin. (2) si (3).

(2) Beneficiarii de credite în conditii avantajoase pentru asigurarea productiei trebuie să angajeze pe locurile de muncă nou-create numai persoane care nu au avut niciodată un loc de muncă, care si-au pierdut sau care sunt pe cale de a-si pierde locul de muncă.

Art. 22. - (1) Dobânda la creditul acordat în temeiul art. 86 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, va fi de 50% din dobânda de referintă stabilită de Banca Natională a României, revizuibilă în conformitate cu nivelul dobânzii de referintă comunicat de Banca Natională a României.

(2) În judetele în care rata medie anuală a somajului s-a situat peste rata medie anuală a somajului pe tară, comunicată de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, creditele se acordă, în anul calendaristic următor, cu o dobândă de 25% din dobânda de referintă a Băncii Nationale a României.

(3) Beneficiază de credite cu dobânda prevăzută la alin. (2) si persoanele în vârstă de până la 30 de ani, care au statut de student pentru prima dată si care urmează studiile la cursuri de zi la o institutie de învătământ superior de stat ori particular, autorizată sau acreditată în conditiile legii.

Art. 23. - (1) Creditele si fondurile nerambursabile acordate vor fi garantate cu garantii reale si personale, astfel încât acestea să acopere valoarea creditului acordat si a dobânzii aferente, respectiv a fondului nerambursabil acordat.

(2) Garantarea se face, în principal, cu obiectele achizitionate din creditul, respectiv fondul nerambursabil acordat, precum si cu alte bunuri si valori care apartin solicitantului si/sau girantilor acestuia, care trebuie să acopere valoarea creditului acordat si a dobânzii aferente, respectiv a fondului nerambursabil acordat.

(3) Bunurile care se constituie ca garantie vor fi asigurate, pe întreagă perioadă de derulare a creditului, respectiv a fondului nerambursabil, la una dintre societătile de asigurare agreate de banca autorizată, respectiv de agentia de credit.

Art. 24. - (1) Pentru obtinerea unui credit, respectiv a unui fond nerambursabil, acordat din bugetul asigurărilor pentru somaj, întreprinderile mici si mijlocii si unitătile cooperatiste vor depune la agentia pentru ocuparea fortei de muncă judeteană sau a municipiului Bucuresti, pe al cărei teritoriu îsi au sediul social sau, după caz, resedinta, o cerere însotită de :

a) contractul de societate sau, după caz, actul constitutiv;

b) hotărârea judecătorească de autorizare a înfiintării societătii;

c) statutul societătii si, după caz, actele aditionale si/sau acte din care să rezulte că nu s-au operat cereri privind înscrierea de mentiuni la registrul comertului;

d) certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comertului sau codul unic de înregistrare;

e) ultimul bilant contabil vizat de organul fiscal teritorial;

f) ultimele 3 balante de verificare;

g) dovada achitării obligatiilor fiscale (certificat de atestare fiscală) si a contributiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, la bugetul asigurărilor pentru somaj si la bugetul asigurărilor pentru sănătate;

h) avizul de functionare eliberat de Directia Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, după caz ;

i) declaratie privind litigiile cu tertii, cu precizarea motivelor care au condus la situatiile respective;

j) studiul de fezabilitate al proiectului pentru care se solicită creditul;

k) graficul creării si ocupării noilor locuri de muncă;

l) acte care să ateste proprietatea asupra bunurilor aduse în garantie, precum si valoarea acestora;

m) proiectia fluxului de lichidităti pe perioada de creditare;

n) graficul de rambursare a creditului si aportul beneficiarului la realizarea investitiei;

o) declaratie pe propria răspundere că valoarea ajutoarelor de stat de minimis nu depăseste 200.000 euro în ultimii 3 ani,

p) declaratie pe propria răspundere privind numărul de salariati si disponibilizările din ultimele 12 luni premergătoare solicitării creditului, conform art. 86 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare;

r) alte documente solicitate de bancă sau de agentia de credit.

(2) În cazul solicitării de credite sau de fonduri nerambursabile pentru constructii în vederea realizării ori dezvoltării de noi capacităti de productie, pe lângă documentele prezentate la alin. (1) se solicită si următoarele:

a) acte care să ateste situatia juridică a terenului pe care urmează să se realizeze investitia;

b) autorizatia de construire;

c) autorizatia de mediu;

d) acordurile si avizele legale pentru realizarea investitiei.

(3) La solicitarea de credite sau de fonduri nerambursabile pentru începerea activitătii nu se vor depune documentele prevăzute la alin. (1) lit. e)-g) si p).

(4) Persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice si asociatiile familiale vor depune, după caz, pentru obtinerea creditelor sau a fondurilor nerambursabile următoarele:

a) autorizatia de functionare;

b) codul unic de înregistrare sau codul numeric personal;

c) declaratie specială privind veniturile din activităti independente pentru anul în curs;

d) dispozitia de impunere si declaratia de impunere pentru anul expirat;

e) studiul de fezabilitate;

f) acte care să ateste proprietatea asupra garantiilor si valoarea acestora;

g) aportul beneficiarului la realizarea investitiei; h) certificatul privind stagiul de cotizare;

i) declaratie pe propria răspundere că valoarea ajutoarelor de stat de minimis nu depăseste 200.000 euro în ultimii 3 ani;

j) graficul creării si ocupării noilor locuri de muncă (pentru asociatii familiale) si Conventia privind crearea de noi locuri de muncă, ocuparea si mentinerea acestora ocupate, conform prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare;

k) declaratie pe propria răspundere privind litigiile cu tertii, cu precizarea motivelor care au condus la situatiile respective;

l) dovada achitării obligatiilor fiscale (certificat de atestare fiscală);

m) alte documente, avize sau autorizatii specifice domeniului de activitate ori scopului pentru care se solicită creditul sau fondul nerambursabil;

n) alte documente solicitate de bancă sau de agentia de credit.

(5) Asociatiile familiale si persoanele fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice, care solicită credite sau fonduri nerambursabile pentru începerea activitătii, nu vor prezenta documentele prevăzute la alin. (4) lit. c), d), i), k) si I).

(6) Pe lângă documentele mentionate la alin. (1) sau (4), persoanele prevăzute la art. 8 lit. e) vor prezenta si următoarele documente:

a) certificatul de nastere (în copie);

b) actul de identitate (în copie);

c) adeverinta eliberată de unitatea de învătământ superior de stat sau particular, autorizată ori acreditată în conditiile legii, la care urmează studiile la cursuri de zi;

d) declaratie pe propria răspundere că nu au mai urmat cursurile altei unităti de învătământ superior.

(7) Atunci când, la data finală a bilantului contabil, o întreprindere depăseste sau cade sub impunerile legate de angajati ori plafoanele financiare, prevăzute de Legea nr. 346/2004, cu modificările si completările ulterioare, aceasta va avea repercusiuni asupra pierderii sau obtinerii de către această întreprindere a statutului de întreprindere mică si mijlocie, doar dacă fenomenul este repetat pe durata a 2 ani financiari consecutivi.

Art. 25. - Cererile si documentele prevăzute la art. 24 se verifică în cadrul compartimentelor de specialitate ale agentiilor pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si, dacă se constată că documentatia este completă si că sunt întrunite conditiile legale, vor fi transmise spre avizare comitetelor de credit.

Art. 26. - (1) Pentru avizarea acordării de credite se constituie la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti comitete de credit formate din 5 membri, după cum urmează:

a) presedintele si un membru desemnat conform reglementărilor interne ale băncii sau agentiei de credit autorizate să acorde creditele;

b) 3 membri din partea agentiei pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti: directorul executiv, directorul executiv adjunct economic, seful compartimentului de creditare sau o persoană din cadrul acestui compartiment care va asigura secretariatul comitetului de credit.

(2) Comitetele de credit se întrunesc, după caz, ori de câte ori este necesar, dar cel putin o dată pe lună, analizează documentatia depusă de solicitantii de credite, verifică îndeplinirea de către acestia a conditiilor de eligibilitate, evaluează eficienta economică si socială a proiectelor prezentate si avizează acordarea creditelor.

(3) În vederea adoptării deciziei de avizare, comitetul de credit poate cere solicitantilor orice informatii pe care le consideră necesare, iar acestia din urmă au obligatia de a le furniza.

Art. 27. - (1) În urma analizei si avizării favorabile de către comitetul de credit documentatia este transmisă băncii sau agentiei autorizate, pentru analiză, în vederea aprobării si acordării creditului, cel mai târziu a doua zi lucrătoare de la data avizării.

(2) Dacă cererea de credit este respinsă de comitetul de credit, documentatia se restituie solicitantului, însotită de motivatia respingerii, semnată de presedintele comitetului de credit.

Art. 28. - (1) Aprobarea si acordarea fiecărui credit se vor face pe baza unui referat care va fi întocmit de inspectorul de credite al băncii sau al agentiei de credit autorizate, desemnat de conducerea băncii. Referatul trebuie să contină, după caz, fără a fi limitative, următoarele elemente:

a) datele de identificare a solicitantului: denumirea, adresa sediului social, extrasul din actele constitutive privind obiectul de activitate;

b) evaluarea capacitătii solicitantului de a rambursa la scadentă ratele de credit si de a plăti dobânda aferentă, pe baza analizei datelor înscrise în situatia privind fluxul de lichidităti;

c) informatii despre bonitatea solicitantului. În acest scop vor fi calculati, pe baza datelor înscrise în ultimul bilant contabil si în ultima balantă de verificare, următorii indicatori:

- lichiditatea curentă;

- solvabilitatea patrimonială;

- gradul de acoperire a dobânzii;

- rata profitului;

- viteza de rotatie a activelor circulante.

(2) Modul de calcul al indicatorilor prezentati la alin. (1) lit. c), precum si nivelurile recomandabile ale indicatorilor respectivi sunt în conformitate cu normele interne ale băncii autorizate sau agentiei de credit autorizate si tinându-se seama de prevederile legii.

Art. 29. - Dacă cererea de credit nu este aprobată de bancă sau de agentia de credit, documentatia va fi restituită agentiilor pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu motivatia corespunzătoare, pentru a fi înapoiată solicitantului.

Art. 30. - Luarea în considerare a deciziilor comitetului de credit în vederea aprobării cererii de acordare a creditului reprezintă o optiune ce revine exclusiv în sarcina si în responsabilitatea băncii sau agentiei de credit autorizate.

Art. 31. - (1) Creditele din bugetul asigurărilor pentru somaj vor fi acordate în lei, pe bază de contract de credit încheiat, în conditiile legii, între bancă, respectiv agentia de credit, si beneficiar, prin care se vor stabili, cel putin: conditiile de scadentă, dobânda, valoarea garantiilor, clauzele referitoare la nerambursarea la scadentă a creditului.

(2) În contractul de credit vor fi mentionate si conditiile pe care trebuie să le îndeplinească solicitantul de credit, conform prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv obligatia de a angaja someri pe cel putin 60% din locurile de muncă nou-create.

(3) Beneficiarul de credit, precum si beneficiarul de fonduri nerambursabile vor încheia un contract privind crearea de noi locuri de muncă, ocuparea si mentinerea acestora cu agentiile pentru ocuparea fortei de muncă judetene sau a municipiului Bucuresti, în care sunt trecute atât obligatiile beneficiarului, cât si obligatiile agentiilor si sanctiunile aplicabile în cazul nerespectării obligatiilor.

(4) Modelul contractului prevăzut la alin. (3) este aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă.

Art. 32. - Agentiile pentru ocuparea fortei de muncă judetene si a municipiului Bucuresti vor urmări modul de utilizare a ajutoarelor de stat de minimis acordate, vor dispune măsuri si vor transmite Consiliului Concurentei si Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, în formatul si la periodicitatea solicitate de acestea, toate datele si informatiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat de minimis la nivel national, inclusiv pentru întocmirea rapoartelor si informărilor necesare îndeplinirii obligatiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Art. 33. - Respectarea graficelor de creare de noi locuri de muncă si de încadrare a somerilor este urmărită de organele de control măsuri active ale agentiilor pentru ocuparea fortei de muncă judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, care vor constata si sanctiona contraventiile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 34. - Nerespectarea obligatiilor asumate de beneficiarul de credite, respectiv de fonduri nerambursabile, potrivit dispozitiilor Legii nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, si prezentelor norme metodologice poate atrage rezilierea contractului de credite, respectiv de acordare a fondului nerambursabil.

Art. 35. - Beneficiarii de credite acordate în conditii avantajoase din bugetul asigurărilor pentru somaj pot solicita un nou credit numai după achitarea integrală a creditelor acordate anterior, inclusiv a dobânzilor aferente.

Art. 36. - Acordarea din bugetul asigurărilor pentru somaj de credite în conditii avantajoase si de fonduri nerambursabile se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum si a reglementărilor comunitare privind concurenta.

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

Art. 37. - Prezentele norme metodologice se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. - La data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, se abrogă Normele metodologice nr. 2.560/6/2004 privind acordarea din bugetul asigurărilor pentru somaj de credite în conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile, întreprinderilor mici si mijlocii, unitătilor cooperatiste, asociatiilor familiale si persoanelor fizice care desfăsoară în mod independent activităti economice emise de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si Banca Natională a României, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 5 august 2004.

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcurarii

p. Guvernatorul Băncii Nationale a României

Florin Georgescu

MINISTERUL JUSTITIEI

ORDIN

privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

Având în vedere rapoartele depuse în temeiul art. 17 alin. 1 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Comisia pentru cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeasi lege,

constatând îndeplinite conditiile prevăzute de Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererile de redobândire a cetăteniei române persoanelor care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate, si care sunt prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul justitiei,

Theodor Cătălin Nicolescu,

secretar de stat

Bucuresti, 17 iulie 2008.

Nr. 1.961/C.

ANEXA

LISTA

persoanelor pentru care Comisia pentru cetătenie a avizat favorabil redobândirea cetăteniei române, cu mentinerea domiciliului în străinătate, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

1. Bacal Dona-Maria, fiica lui Rausch Franciscsi Magdalena, născută la data de 29 ianuarie 1953 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Mordekhay Elqahi 16/9. (2.934/RD/2005)

2. Bacal Lorin, fiul lui Valentin si Dona-Maria, născut la data de 18 februarie 1980 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Mordekhay Elqahi 16/9. (2.933/RD/2005)

3. Bacal Luana Raluca, fiica lui Valentin si Dona-Maria, născută la data de 21 iunie 1978 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Mordekhay Elqahi 16/9. (2.932/RD/2005)

4. Bacal Valentin, fiul lui Adolf si Blanche, născut la data de 8 iulie 1947 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Mordekhay Elqahi 16/9. (2.935/RD/2005)

5. Bobescu Traian Spiridon, fiul lui Dumitru si Vasilica, născut la data de 12 decembrie 1935 în Bucuresti, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Wuppertd 42117, Veihhofstr. 73. (2.728/RD/2007)

6. Bologa Vasile, fiul lui Grăjdeanu Gheorghe si Durnescu Măria, născut la data de 1 ianuarie 1957 în localitatea Orbeni, judetul Bacău, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, Kapfemberg-Wienerstrase 85, cod.8605. Copii minori: Bologa Robert Josef, născut la data de 18 decembrie 1990. (3/RD/2008)

7. Butnaru lancu, fiul lui Bentin si Nety, născut la data de 4 ianuarie 1949 în localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Bialik, str. Armonim 23. (808/RD/2005)

8. David Itzhak, fiul lui David Avram si Tonea, născut la data de 14 ianuarie 1946 în localitatea Bârlad, judetul Vaslui, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Qiryat-ONV, lehuda Hamacabi 11. (2.663/RD/2005)

9. Doron Sandulescu Andrea Jardena, fiica lui Săndulescu Alexandru si Smilovici Clara, născută la data de 23 ianuarie 1960 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. 54 Pinkas. (1.993/RD/2005)

10. Gassner Măria, fiica lui Dragomir Crâsta si Florica, născută la data de 14 decembrie 1949 în localitatea Giroc, judetul Timis, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, Alsheim Stettiner Strabe 14, 67577. (983/RD/2006)

11. Graner Peter, fiul lui Herman si Ida, născut la data de 17 decembrie 1957 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Hareut nr. 6, ap. 7. Copii minori: Graner Shira, născută la data de 25 septembrie 1990. (146/RD/2008)

12. Greathouse Argentina, fiica lui Dobrescu loan si Didoana, născută la data de 4 martie 1949 în localitatea Filipestii de Târg, judetul Prahova, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 21-38 31 ST Street, ap. 4G, Astoria N.Y., 11105. (3.082/RD/2007)

13. Grisariu Iulian Sorin, fiul lui Eheskel si Renee, născut la data de 27 martie 1962 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hertzlia, str. Habsor nr. 2. Copii minori: Grisariu Almog, născută la data de 11 septembrie 1995. (51/RD/2007)

14. Hatuel Dalila, fiica lui Miheles lacob si Anastasia, născută la data de 18 iulie 1960 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tiqwa, str. Huberman nr.4/6, 49353. Copii minori: Hatuel Tom, născut la data de 7 septembrie 1991. (2.048/RD/2007)

15. Horodniceanu Adrian, fiul lui Sandu si losefina, născut la data de 10 iunie 1950 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzelya, str. Harav Nisim nr. 4. (1.863/RD/2005)

16. Horodniceanu Olga, fiica lui Rosental Smaie si Rachelle, născută la data de 11 septembrie 1953 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzelya, str. Harav Nisim nr. 4. (1.874/RD/2005)

17. Iczkovits Avraham, fiul lui Mauritiu si Gabriela, născut la data de 30 noiembrie 1946 în localitatea Satu Mare, judetul Satu Mare, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Zichron Sara 9, Rishon Le Zion, 75762. (3.442/RD/2006)

18. Istrate Nicolae, fiul lui Cosma Matei si Istrate Măria, născut la data de 1 martie 1944 în localitatea Ighiu, judetul Alba, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 9 Hayes Lane, Lexington, MA 02420. (69/RD/2008)

19. Katz Israel, fiul lui Catz Zeilic si Leia, născut la data de 23 martie 1946 în localitatea Hârlău, judetul lasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 34861 Haifa, str. Hazar 19-8. (2.619/RD/2005)

20. Klein Adrian, fiul lui Ernest si Friedericha, născut la data de 7 octombrie 1950 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Natanya, str. Ros Pina 12. (804/RD/2005)

21. Kloss Yona, fiica lui Colier Sergiu si Melica, născută la data de 19 octombrie 1963 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Tivon Kern Kaiement nr. 24A. Copii minori: Kloss Gilad Yehoshua, născut la data de 16 ianuarie 1996, Kloss Tamar Rivka, născută la data de 16 ianuarie1996, Kloss Yeonatan Itzhak, născut la data de 15 mai 1997. (287/RD/2008)

22. Kraft David, fiul lui Craft Haim si Lina, născut la data de 8 iulie 1945 în localitatea Dorohoi, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Herztzel nr. 105/7. (1.552/RD/2006)

23. Kraft Karina Shira, fiica lui David si Rony, născută la data de 19 mai 1976 în localitatea Rădăuti, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Hertzel nr. 105/7. (3.285RD/2006)

24. Kraft Rony, fiica lui Sadigurschi Isiu si Lilly, născută la data de 29 martie 1949 în localitatea Rădăuti, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Hertzel nr. 105/7. (1.553/RD/2006)

25. Laybovich Milly, fiica lui Sigall Haim si Rifca, născută la data de 29 august 1934 în localitatea Mihăileni, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petach Tikva, str. Pinsker nr. 91. (3.800/RD/2005)

26. Menashe Katia, fiica lui Aronovici Osias si losefina, născută la data de 26 mai 1952 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Albert Svaiter nr. 53. (1.574/RD/2006)

27. Ovics Joseph Gheorghe, fiul lui Desideriu si Martha, născut la data de 10 aprilie 1957 în localitatea Târgu Mures, judetul Mures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Motzkin, Grushkovitz, nr. 44, ap. 2, 26381. (1.251/RD/2006)

28. Pastiu Delia, fiica lui Frătilă Petru si Elena, născută la data de 26 mai 1949 în localitatea Pustinis, judetul Timis, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 1179 Johnson Street, Hollywood, Florida 33019. (64/RD/2008)

29. Petrescu Lucian, fiul lui Ion si Măria, născut la data de 9 mai 1952 în Bucuresti, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Ungsteiner str. 6, 81539. (16/RD/2008)

30. Popescu Mircea, fiul lui loan si Lydia-Aurora, născut la data de 11 martie 1954 în Bucuresti, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, Lawrenceville, 6222 Town Court North, New Jersey 08648. (3.812/RD/2005)

31. Puticiu Christian Lorans, fiul lui Laurentiu si Charlotte, născut la data de 14 decembrie 1933 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa 34573, str. Moria 51/3. (1.368/RD/2006)

32. Puticiu Mariana Suzana, fiica lui Hamburger Andrei si Elisabeta, născută la data de 12 februarie 1938 în localitatea Oravita, judetul Caras-Severin, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa 34573, str. Moria 51/3. (1.375/RD/2006)

33. Reznic Stefan Ion, fiul lui Anton si Haritina, născut la data de 12 noiembrie 1946 în localitatea Tulcea, judetul Tulcea, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 119 Ocean Ave, Massapequa N.Y., 11758. (70/RD/2008)

34. RONI SILVIA, fiica lui Palamariu Petre si Elena, născută la data de 26 ianuarie 1957 în localitatea Păltinis, judetul Darabani, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, Skjutbaneg 2 B, 2 tr 723 39, Vateras. (1.620/RD/2004)

35. Sarkissian Sarkis Miron, fiul lui Sarchisian Ervant si Kehanus, născut la data de 12 martie 1939 în localitatea Râmnicu Vâlcea, judetul Vâlcea, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 15814 MT Everest Lane, Silver Siring, MD. (2.307/RD/2004)

36. Schvartz Livia Miriam, fiica lui Schvartz Viorel si Cohn Ritta, născută la data de 2 aprilie 1962 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Mishmar Hayarden nr. 41, ap. 13. (5.966/RD/2004)

37. Schwartz Alfred, fiul lui Noe si Florette, născut la data de 12 ianuarie 1953 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Givataiim, str. Hatsnhanim nr. 12. Copii minori: Peled Schwartz Asaf, născut la data de

21 octombrie 1990, si Peled Schwartz Yuval, născut la data de 21 octombrie 1990. (2.572/RD/2007)

38. Sela Yaniv, fiul lui Strul Avram si Elisabeta, născut la data de 8 aprilie 1975 în localitatea Haifa, Israel, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovat, str. Cârmei nr. 9, ap. 4. (3.097/RD/2007)

39. Sela-Brown Alina, fiica lui Strul Avram si Elisabeta, născută la data de 14 octombrie 1970 în localitatea lasi, judetul lasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovat, str. Paldi nr. 16. (3.096/RD/2007)

40. Shemer Max, fiul lui Schmucker Kurt si Rozalia, născut la data de 2 mai 1959 în localitatea Viseu de Sus, judetul Maramures, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Modiin Loa Haani 15/3. (3.795/RD/2005)

41. Solomon Beka, fiica lui Leibusor Lupu si Olga, născută la data de 7 iulie 1942 în localitatea Bacău, judetul Bacău, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Herzelya, str. Hanasi nr. 120. (3.518/RD/2005)

42. Sorel Eliot, fiul lui Strulovici Avram si Tilea, născut la data de 5 octombrie 1940 în localitatea Fălticeni, judetul Suceava, România, cetătean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, Potomac, 10613 Rock Run Drive, Maryland 20854. (2.637/RD/2005)

43. Spiter Bibi, fiul lui Smil si Ana, născut la data de 27 martie 1929 în localitatea Negresti, judetul Vaslui, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Mishmar Hagvul 10/13. (3.776/RD/2005)

44. Spiter Irina, fiica lui Heinic lancu si Hana, născută la data de 20 aprilie 1941 în localitatea Botosani, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, str. Mishmar Hagvul 10/13. (3.777/RD/2005)

45. Tamir Tobias, fiul lui Tinichigiu Aurel si Ghizela, născut la data de 2 mai 1982 în localitatea Botosani, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beer Sheva , str. Beit Shean 33/4. (1.356/RD/2006)

46. Tudoran Dumitru, fiul lui Vasile si Alexandra, născut la data de 26 martie 1948 în Bucuresti, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, 360 040 Rottne, Torstensv 5. (1.007/RD/2006)

47. Vanetik Marnina, fiica lui Sfart Tiberiu si Revusea, născută la data de 15 aprilie 1959 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat-Aviv. Copii minori: Vanetik Dana, născută la data de 29 aprilie 1990. (1.567/RD/2006)

48. Veisengrun Mordehai, fiul lui Rubin si Hermina, născut la data de 17 martie 1948 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Yavne, str. Galit nr. 12. (188/RD/2006)

49. Victor Adriana, fiica lui Colin Solomon si Ghizela, născută la data de 24 august 1935 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, str. Arie Ben Eliezer nr. 46/4. (1.093/RD/2006)

50. Victor Costin Michael, fiul lui Carol si Rozina, născut la data de 30 septembrie 1931 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, str. Arie Ben Eliezer nr. 46/4. (1.094/RD/2006)

51. Weidenfeld lacov, fiul lui Rubin si Eva, născut la data de 11 decembrie 1947 în localitatea Botosani, judetul Botosani, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa str. Simson nr. 24. (135/RD/2006)

MINISTERUL JUSTITIEI

ORDIN

privind acordarea cetăteniei române unor persoane

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererile de acordare a cetăteniei române persoanelor care au solicitat acordarea ei si care sunt prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul justitiei,

Theodor Cătălin Nicolescu,

secretar de stat

Bucuresti, 17 iulie 2008.

Nr. 1.962/C.

ANEXA

LISTA

persoanelor pentru care Comisia pentru cetătenie a avizat favorabil cererile de acordare a cetăteniei române, conform art. 8 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

1. Akdag Urnit Ziya, fiul lui Mehmet si Lutfiye, născut la data de 22 februarie 1958 în localitatea Iskenderun, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Regina Elisabeta nr. 63, se. B, ap. 7, sectorul 5. Copii minori: Akdag Deniz, născută la data de 18 ianuarie 1993, si Akdag Yagmur, născută la data de 5 iunie 1990. (2.458/A/2007)

2. Akkaya Mustafa Kemal, fiul lui Hidir si Fatey, născut la data de 3 august 1963 în localitatea Elbistan, Turcia, cetătean turc - refugiat, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Liviu Rebreanu nr. 6, bl. B1, ap. 36, sectorul 3. Copii minori: Akkaya Gulum Tamara, născută la data de 1 iulie 1996, si Akkaya Ruben Alex, născut la data de 22 februarie 2003. (2.796/A/2007)

3. Al Shaaer Alaa Abdel Hamed, fiul lui Abdel Hamed si Nabila, născut la data de 14 iulie 1977 în localitatea Rafah, Palestina, cetătean palestinian - refugiat, cu domiciliul actual în Brasov, bd. Grivitei nr. 47, bl. 32, se. C, ap. 9, judetul Brasov. (2.446/A/2007)

4. Grasu Larisa, fiica lui Dmitrie si Elena, născută la data de 7 mai 1973 în satul Susleni, raionul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Piatra-Neamt, Aleea Viforului nr. 1, ap. 7, judetul Neamt. (2.730/A/2007)

5. Lamea Y. Mekhel, fiica lui Yousife si Ivon Basher, născută la data de 15 mai 1960 în localitatea Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Voluntari, sos. Pipera-Tunari nr. 72, judetul Ilfov. (2.186/A/2006)

6. Mahmoud Mohamed, fiul lui Fahim si Nimieh, născut la data de 18 decembrie 1969 în localitatea Najran, Arabia Saudită, cetătean palestinian - refugiat, cu domiciliul actual în Sebes, Str. Plopilor nr. 31, judetul Alba (1.882/A/2007).

7. Matar Ashraf Saleh Ibrahim Mohamed Hassan, fiul lui Saleh si Gamalat, născut la data de 16 ianuarie1966 în localitatea Riad, Republica Arabă Egipt, cetătean egiptean, cu domiciliul actual în Bucuresti, Str. Luntrei nr. 3, bl. 10, se. 1, ap. 9, sectorul 2. (2.830/A/2007)

8. Rosenzweig Cerchez Michal, fiica lui Daniel si Shulamit, născută la data de 9 martie 1964 în localitatea Tel Aviv, Israel, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Bucuresti, Bd. Unirii nr. 11, bl. 2B, se. 1, et. 5, ap. 15, sectorul 5. (4.009/A/2006).