MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 555         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 24 iulie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

765. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de stabilizare si de asociere dintre Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica la 15 octombrie 2007

 

768. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

769. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

770. - Decret privind înfiintarea Consulatului României la Zaragoza, Regatul Spaniei

 

785. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv

 

786. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv

 

787. - Decret privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios în grad de Ofiter

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 628 din 29 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 630 din 29 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 632 din 29 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (3) si art. 54 alin. (1) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si ale art. 176 si 497 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 652 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 655 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 656 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 405 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 657 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 665 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1, 2, 3 si 4 si art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 666 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 si art. 116 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

 746. - Hotărâre privind includerea unui imobil în inventarul bunurilor din domeniul public al statului si trecerea acestuia din administrarea Tribunalului Constanta în administrarea Curtii de Apel Constanta

 

776. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

778. - Hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri judetene situate în judetul lasi

 

779. - Hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor judetene a unor drumuri comunale, precum si modificarea lungimii unor drumuri comunale existente, situate în judetul Arges

 

783. - Hotărâre privind plata contributiei României pe anul 2008 la Fondul comun al Conferintei ministrilor tineretului si sportului din tările având limba franceză în comun

 

785. - Hotărâre pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 9/2007 privind constituirea, componenta si functionarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

11. - Decizie a presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere pentru exploatarea resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Oniceni I, judetul Suceava

 

12. - Decizie a presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere pentru exploatarea resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Biliesti Nord, judetul Vrancea

 

13. - Decizie a presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere pentru explorarea resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Cicir Mândruloc, judetul Arad

 

534. - Ordin al ministrului internelor si reformei administrative privind alocarea sumelor în vederea compensării cresterilor neprevizionate ale preturilor combustibililor utilizati pentru producerea energiei termice furnizate populatiei în sistem centralizat, conform Ordonantei Guvernului nr. 36/2006


 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de stabilizare si de asociere dintre Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica la 15 octombrie 2007

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1)si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E154 din 24 iunie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul de stabilizare si de asociere dintre Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica la 15 octombrie 2007, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 765.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 74 din data de 8 iulie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Ferariu Dumitru Stelian i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea si trece în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 768.


 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Apărării si trecerea acestuia în rezervă cu noul grad

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării,

având în vedere propunerea ministrului apărării si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 74 din data de 8 iulie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Ivan Stanciu Costică i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea si trece în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 769.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înfiintarea Consulatului României la Zaragoza, Regatul Spaniei

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale Legii nr. 37/1991 privind înfiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiintează Consulatul României la Zaragoza, Regatul Spaniei, cu un număr de 6 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 770.

 

ANEXĂ

 

Consulatul României la Zaragoza, Regatul Spaniei, va fi încadrat cu un număr de 6 (sase) posturi, astfel:

1. consul;

2. viceconsul;

3. functionar consular;

4. functionar consular;

5. secretar-dactilograf-contabil;

6. intendent-sofer.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. Asi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii ai României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport,

în semn de înaltă apreciere a rezultatelor remarcabile obtinute la Jocurile Olimpice, pentru dăruirea, devotamentul si profesionalismul puse în slujba afirmării sportului românesc pe plan international,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Sportiv clasa I: - doamnei Mocanu luliana-Diana, natatie;

- doamnei Agache Lavinia, gimnastică; - doamnei Olaru Măria, gimnastică;

- doamnei Amânar Simona Tabără, gimnastică; - domnului Patzaichin Ivan, canoe;

- doamnei Boboc Loredana, gimnastică; - doamnei Păucă Simona Rus, gimnastică;

- doamnei Călin Olteanu Ioana, canotaj; - domnului Popescu Florin, canoe;

- domnului Corneliu Ion, tir; - doamnei Presăcan Claudia, gimnastică;

- domnului Covaliov Serghei, canoe; - domnului Pricop Mitică, canoe;

- doamnei Cutina Laura, gimnastică; - doamnei Răducan Andreea, gimnastică;

- doamnei Grigoras Cristina, gimnastică; - domnului Rotman Leon, canoe;

- doamnei Homeghi Olga, canotaj; - doamnei Silivas Daniela Harper, gimnastică;

- doamnei Irincu (Dumitrache) Maria-Magdalena, canotaj; - doamnei Szabo Ecaterina Tamas, gimnastică;

- doamnei Lipă Oleniuc Elisabeta, canotaj; - doamnei Urichianu Toma Sanda, canotaj;

- doamnei Milosovici Lavinia Vînătu, gimnastică; - domnului Urzică Marius, gimnastică.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 18 iulie 2008.

Nr. 785.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. Asi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii ai României, cu modificările si completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere a rezultatelor remarcabile obtinute la Jocurile Olimpice, pentru dăruirea, devotamentul si profesionalismul puse în slujba afirmării sportului românesc pe plan international,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Sportiv clasa I:

- doamnei Bitang Mariana, antrenoare gimnastică;

- domnului Bellu Octavian, antrenor gimnastică;

- domnului Coldea Teodor, antrenor tir;

- domnului David Adrian, antrenor canotaj;

- domnului Gioga Nicolae, antrenor canotaj;

- doamnei Sachelarie Gabriela Laura, antrenoare natatie;

- doamnei Sima Leana, antrenoare gimnastică.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 18 iulie 2008.

Nr. 786.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios în grad de Ofiter

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de înaltă apreciere pentru contributia remarcabilă avută în demersul de integrare europeană a României, pentru întreaga activitate pusă în slujba dezvoltării si consolidării relatiilor româno-austriece,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Ofiter domnului dr. Boris Schneider.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 18 iulie 2008.

Nr. 787.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

DECIZIA Nr. 627

din 29 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nicanor George Ene în Dosarul nr. 36.752/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă mandatarul autorului exceptiei, domnul Dragos Marian Ene, partea Denisa Mariana Hordănescu, reprezentată prin avocat Constantin lanculescu, si Primăria Sectorului 2 Bucuresti, reprezentată prin consilier juridic Alice Ciovlică, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Dosarul fiind în stare de judecată, mandatarul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Curtea, în temeiul art. 68 alin. 4 si 5 din Codul de procedură civilă, învederează reprezentantului autorului exceptiei că, întrucât mandatul este dat unei persoane care nu are calitatea de avocat si nici pe cea de licentiată în drept, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat. De asemenea, Curtea pune în vedere mandatarului că are dreptul să depună note scrise în sustinerea criticilor de neconstitutionalitate.

Prin urmare, mandatarul depune la dosar concluzii scrise privind admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Consilierul juridic al Primăriei Sectorului 2 Bucuresti apreciază că dispozitiile legale criticate nu au legătură cu solutionarea cauzei la instanta de fond. De altfel, arată că asupra constitutionalitătii acestora Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, respingând criticile cu un atare obiect.

Avocatul părtii Denisa Mariana Hordanescu solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate si invocă jurisprudenta constantă a Curtii în această materie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât critica vizează probleme care excedează competentei Curtii, respectiv interpretarea si aplicarea legii.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 24 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 36.752/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nicanor George Ene.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că este o victimă a coruptiei institutionalizate si critică modul de aplicare a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că, prin textul de lege criticat, legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a solutionării cauzelor civile prin exercitarea unei căi de atac devolutive împotriva încheierii prin care s-a solutionat cererea de reexaminare a măsurilor dispuse potrivit art. 1084 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră critica de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 1085 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul continut: „împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se solutionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanta de judecată ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1,2, 4, 8, 11, 15,21,30,36, 38,44,52, 53, 54, 57, 69, 82, 125, 126, 127, 134, 136, 142, 146, 147, 148.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă, precum si argumentele invocate de autorul acesteia, Curtea constată că, pe lângă faptul că pretinsa neconstitutionalitate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor art. 1085 din Codul de procedură civilă de către instanta judecătorească, autorul exceptiei se limitează în a enumera textele constitutionale considerate a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază contrarietatea cu Legea fundamentală.

Prin urmare, exceptia nu este motivată, nefiind respectate dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate". În mod constant, jurisprudenta instantei constitutionale a stabilit că sesizările de neconstitutionalitate adresate Curtii fără a fi motivate trebuie respinse ca inadmisibile, Curtea neputându-se substitui subiectelor îndreptătite să o sesizeze, întrucât ar exercita un control din oficiu, ceea ce este contrar sistemului nostru constitutional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nicanor George Ene în Dosarul nr. 36.752/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


DECIZIA Nr. 628

din 29 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea" al Siderurgistilor din Galati în Dosarul nr. 3.359/233/2007 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 28 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.359/233/2007, Tribunalul Galati - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea" al Siderurgistilor din Galati.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că dispozitiile art. 399 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură civilă aduc atingere prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil, desfăsurat într-un termen rezonabil, întrucât permit introducerea contestatiei la executare împotriva executării silite însesi, precum si împotriva oricărui act de executare. Formula redactională a reglementării constituie premisa încălcării obligatiei fundamentale prevăzute de art. 57 din Constitutie, si anume exercitarea cu bună-credintă a drepturilor si libertătilor, deoarece dispozitiile criticate dau posibilitatea contestatorului de a abuza de dreptul său procesual si de a tergiversa în acest mod solutionarea litigiului.

Tribunalul Galati - Sectia civilă consideră dispozitiile criticate ca fiind constitutionale, arătând că în realitate autorul exceptiei critică modul de interpretare si aplicare al acestora.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră critica de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 399 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: „împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare.[...]

în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 57 referitor la exercitarea cu bună-credintă a drepturilor si libertătilor, precum si ale art. 129 privitoare la folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale criticate s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 249/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, respingând critica cu un atare obiect. Cu acel prilej, Curtea a retinut că „este de principiu că orice cerere adresată justitiei - actiune, cerere reconventională, cale de atac, în sens larg, orice act procesual - este subsecventă existentei unui drept sau unui interes legitim, contestat sau susceptibil de a fi contestat de un tert, la a cărui apărare se tinde pe această cale. Altfel spus, dreptul sau interesul persoanei sunt cele care legitimează o astfel de actiune, delimitând-o de actele abuzive".

Întrucât dreptul la un proces echitabil, ca, de altfel, orice drept fundamental consacrat ca atare de Constitutie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credintă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, Curtea consideră că stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordantă cu exigentele generale proprii unui stat de drept. De altfel, eventualele abuzuri comise prin folosirea cu rea-credintă a drepturilor procedurale sunt sanctionate de însusi Codul de procedură civilă, care prevede în art. 404 alin. (2) că, „în cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestatia a fost exercitată cu rea-credintă, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 50 la 700 lei".

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza întâi si alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea" al Siderurgistilor din Galati în Dosarul nr. 3.359/233/2007 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 630

din 29 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Andreea Camelia Clinceanu si Virgil Andrei Clinceanu în Dosarul nr. 3.391/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, de Societatea Comercială „Metex Big" - S.A. din Galati în Dosarul nr. 3.104/121/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale, de Georgeta Voicu în Dosarul nr. 4.903/299/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie si de Viorel Purcel si Ioana Purcel în Dosarul nr. 1.307/85/2006 al Tribunalului Sibiu -Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă Viorel Purcel si Ioana Purcel, reprezentati prin avocati Diamant Bettjnio si Vasile Luncean, lipsind ceilalti autori ai exceptiei si părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că la Dosarul nr. 354D/2008 a fost depusă o cerere prin care doamna Delia Alexandra Petrea, avocatul autoarei exceptiei, solicită acordarea unui termen, întrucât din motive medicale nu se poate prezenta la termenul fixat în data de 29 mai 2008.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate, având în vedere prevederile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cauza fiind la primul termen de judecată.

Curtea respinge cererea de amânare si, din oficiu, pune în dezbatere problema conexării celor patru dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor de neconstitutionalitate.

Părtile prezente si reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosarelor nr. 333D/2008, nr. 354D/2008 si nr. 938D/2008 la Dosarul nr. 202D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul Diamant Bettjnio solicită admiterea exceptiei si constatarea sintagmei „cu exceptia celor pronuntate în recurs" referitoare la încheierile de suspendare a judecătii care pot fi atacate separat cu recurs ca fiind neconstitutională.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierea din 30 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.391/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Andreea Camelia Clinceanu si Virgil Andrei Clinceanu.

Prin încheierea din 11 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.104/121/2006, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Metex Big" - S.A. din Galati.

Prin încheierea din 6 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 4.903/299/2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Georgeta Voicu.

Prin încheierea din 20 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.307/85/2006, Tribunalul Sibiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Viorel Purcel si Ioana Purcel.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii sustin că dispozitiile art. 2441 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, contravenind principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, întrucât împotriva încheierii prin care instanta de judecată a respins cererea de suspendare a judecării cauzei nu poate fi exercitată calea de atac decât odată cu fondul, spre deosebire de încheierea prin care se admite o astfel de cerere, care poate fi atacată separat. Or, o atare împrejurare este de natură a crea o situatie discriminatorie între părtile aflate în proces, ceea ce contravine prevederilor art. 16 si 21 din Constitutie.

Pe de altă parte, textul de lege criticat lipseste de continut prevederile art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, întrucât, în ipoteza în care solutionarea pricinii depinde în mod crucial de solutionarea altei cauze, partea interesată este împiedicată să îsi exercite dreptul la apărare.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, apreciind că dispozitiile art. 2441 din Codul de procedură civilă nu au legătură cu solutionarea litigiului. Instanta a sesizat Curtea Constitutională ca urmare a admiterii recursului declarat de autorul exceptiei împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curtii, prin Decizia civilă nr. 1.977 R a Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie si Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozitiile art. 2441 din Codul de procedură civilă reglementează aspecte ce tin de politica legislativă în materia dreptului procesual, intentia legiuitorului fiind aceea de a asigura celeritatea solutionării pricinilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului,

dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2441 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: „Asupra suspendării judecării procesului, instanta se va pronunta prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu exceptia celor pronuntate în recurs.

Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor si ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate si prevederile art. 6 paragraful întâi din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 2441 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra unei critici asemănătoare, iar prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, a retinut că textul legal criticat nu contine nicio dispozitie discriminatorie, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecătii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul - fiind determinat de deosebirea de situatii care impune solutii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celeritătii solutionării cauzelor aflate pe rolul instantelor. Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constitutie, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie.

Pe de altă parte, Curtea constată că împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeasi cale de atac precum împotriva hotărârii pronuntate pe fondul cauzei. Împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronuntată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin optiunea legiuitorului în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situatii. Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, hotărârea care solutionează cauza are caracter irevocabil. Prin urmare, încheierea prin care se dispune suspendarea judecătii îsi însuseste acest caracter tocmai pentru că, pregătind pronuntarea hotărârii finale, ea urmează soarta acesteia din urmă. O atare solutie împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului si contribuie la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Andreea Camelia Clinceanu si Virgil Andrei Clinceanu în Dosarul nr. 3.391/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, de Societatea Comercială „Metex Big" - S.A. din Galati în Dosarul nr. 3.104/121/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale, de Georgeta Voicu în Dosarul nr. 4.903/299/2005 al Curtii deApel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie si de Viorel Purcel si Ioana Purcel în Dosarul nr. 1.307/85/2006 al Tribunalului Sibiu - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 632

din 29 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (3) si art. 54 alin. (1) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si ale art. 176 si 497 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (3) si art. 54 alin. (1) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si ale art. 176 si 497 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Kocsis Sandor în Dosarul nr. 602/43/2007 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 31 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 602/43/2007, Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (3) si art. 54 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitătii imobiliare, precum si ale art. 176 si 497 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Kocsis Sandor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că instituirea unor reguli de probatiune speciale în materia drepturilor reale imobiliare, pe de o parte, si eliminarea exercitării efective a principiului contradictorialitătii si publicitătii, pe de altă parte, dăunează grav finalitătii procesului civil, creând premisele discriminării uneia dintre părtile aflate în proces, împrejurare ce contravine dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 si 21.

Mai mult, în conditiile în care pe perioada valabilitătii extrasului de carte funciară necesar pentru autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar, solicitat de notarul public, registratorul nu va putea efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cum ar fi actul executorului judecătoresc de punere în executare a unei hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile, autorul exceptiei apreciază că este încălcat dreptul la un proces echitabil, precum si prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul de proprietate.

Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă consideră dispozitiile criticate ca fiind constitutionale, arătând că evidentele care alcătuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliară pot fi cercetate de orice persoană, iar la cerere se eliberează extrase, certificate sau copii, potrivit legii. Textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, ci constituie expresia garantării dreptului de proprietate si asigurării securitătii circuitului civil.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 41 alin. (3) si ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitătii imobiliare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, care au următorul continut:

- Art. 41 alin. (3): „Nicio autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cărtii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.";

-Art. 54 al i n. (1): „Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul. Despre exercitarea acestei obligatii se va face mentiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de mostenitor. Mentiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte funciară sau există documentatie cadastrală. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare sau, după caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilitătii extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cu exceptia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul."

De asemenea, sunt criticate si dispozitiile art. 176 si 497 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 176: „Instanta nu va putea cere trimiterea cărtilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritătilor, precum si a înscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici.

Cercetarea acestor înscrisuri se va face, cu citarea părtilor, de un magistrat delegat sau, dacă înscrisul se găseste în altă localitate, prin delegatie de către instanta respectivă.";

- Art. 497: „După întocmirea procesului-verbal de situatie executorul va soma pe debitor că, dacă nu va plăti, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal. Somatia de plată ce va fi comunicată debitorului va cuprinde pe lângă cele arătate de art. 387 si datele de identificare a imobilului cuprinse în procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea că s-a luat măsura înscrierii în cartea funciară.

Executorul va lua măsuri ca somatia prevăzută la alin. 1 să fie înscrisă în cartea funciară.

Când se urmăresc mai multe imobile, înscrise la acelasi sau la birouri de carte funciară diferite, pentru o creantă garantată cu ipotecă colectivă, somatia se va înainta biroului de carte funciară la care este înscrisă ipoteca principală, care, după ce a săvârsit notările prevăzute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de carte funciară secundară.

Drepturile reale înscrise după notarea somatiei de plată în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor si adjudecatarului, în afară de cazurile expres prevăzute de lege sau de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau tertul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare."

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 care consacră principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor si ale art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, în temeiul art. 41 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, orice persoană are dreptul de a solicita cercetarea cărtii funciare si a celorlalte evidente care alcătuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliară, cu exceptia evidentelor care privesc siguranta natională. Alineatul 2 al aceluiasi articol instituie obligatia corelativă a detinătorului cărtilor funciare de a elibera extrase, certificate sau copii certificate conform cu originalul de pe cărtile funciare, planuri sau înscrisuri. Aceste dispozitii sunt menite să asigure accesul oricărei persoane interesate la evidentele înscrise în cartea funciară cu privire la actele si faptele juridice referitoare la imobilele dintr-un anumit teritoriu administrativ, realizate de către oficiile teritoriale de cadastru si publicitate imobiliară.

În situatia în care, în cadrul unui proces, este necesară administrarea probei cu înscrisuri, iar instanta încuviintează cercetarea cărtilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritătilor, precum si a înscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici, potrivit dispozitiilor art. 176 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cercetarea acestora se va face cu citarea părtilor de un magistrat delegat sau, dacă înscrisul se găseste în altă localitate, prin comisie rogatorie, conform art. 169 din Codul de procedură civilă. Asa fiind, textul de lege criticat satisface exigentele constitutionale privitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât asigură cercetarea înscrisurilor originale în prezenta părtilor de către un magistrat al instantei competente să solutioneze cauza dedusă judecătii. Reglementarea potrivit căreia nicio autoritate nu poate cere trimiterea originalului cărtilor funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor este justificată de regimul juridic special al acestor documente de publicitate imobiliară. Câtă vreme cărtile funciare si planurile de identificare a imobilelor realizează publicitatea în materia actelor si faptelor referitoare la bunurile imobile, deci asigură opozabilitatea obiectului raporturilor juridice civile născute cu privire la aceste bunuri, este firesc ca acestea să se afle în permanentă la depozitarul lor legal pentru a putea fi accesate oricând de persoanele interesate.

În ceea ce priveste critica referitoare la împrejurarea că, pe perioada valabilitătii extrasului de carte funciară necesar pentru autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar, solicitat de notarul public, registratorul nu va putea efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, Curtea retine că menirea extrasului de carte funciară este aceea de a atesta situatia de drept a bunului imobil si de a garanta veridicitatea mentiunilor respective la data eliberării acestuia. Astfel, apare pe deplin justificată optiunea legiuitorului ca, pe perioada valabilitătii extrasului, să opereze interdictia efectuării vreunei înscrieri în cartea funciară (cu exceptia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul), înscriere care ar modifica situatia juridică a bunului si ar anula continutul extrasului emis în prealabil. Curtea constată că dispozitiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 coroborate cu cele ale art. 497 din Codul de procedură civilă nu sunt de natură a crea niciun prejudiciu titularilor de drepturi reale înscrise în cartea funciară, ci, dimpotrivă, interdictia are rolul de a garanta protectia acestora. De altfel, dispozitiile criticate sunt în acord cu prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora „înscrierile în cartea funciară îsi vor produce efectele de opozabilitate fată de terti de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării cererilor va determina rangul înscrierilor". Prin urmare, stabilirea acestui criteriu obiectiv si rezonabil de ierarhizare a cererilor privind înscrierile în cartea funciară, si anume data înregistrării lor, nu este susceptibil de a genera discriminări între titularii drepturilor reale asupra bunurilor imobile, astfel încât critica referitoare la

Încălcarea prevederilor constitutionale privind egalitatea în drepturi a cetătenilor nu poate fi primită.

Pe de altă parte, Curtea constată că nici critica raportată la prevederile art. 21 din Constitutie, care consacră accesul liber la justitie, nu poate fi retinută, întrucât, în temeiul dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, persoana interesată poate ataca cu plângere încheierea de înscriere sau de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, oficiul teritorial fiind obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competentă teritorială se află imobilul, însotită de dosarul încheierii si copia cărtii funciare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (3) si art. 54 alin. (1) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, precum si ale art. 176 si 497 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Kocsis Sandorîn Dosarul nr. 602/43/2007 al Curtii de Apel'Oradea - Sectia civilă mixtă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 652

din 10 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adrian Mircea Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul exceptiei prin care solicită citarea părtii Ana Ratiu la Centrul de îngrijire si Asistentă Ciutelec, potrivit dispozitiilor art. 90 alin. 7 din Codul de procedură civilă. Anexează la această cerere o adeverintă emisă la 6 iunie 2008 de către Centrul de îngrijire si Asistentă Ciutelec care atestă faptul că Ana Ratiu este institutionalizată la acest centru pe o perioadă nedeterminată, începând cu 11 decembrie 2007.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare a fost legal îndeplinită, întrucât este la latitudinea părtii respective dacă vrea să fie citată la adresa de domiciliu sau la centrul de îngrijire unde este institutionalizată.

Curtea, deliberând, constată că procedura de citare a părtii Ana Ratiu a fost legal îndeplinită si respinge cererea de amânare a cauzei pentru acest motiv.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 23 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.974/111/1999, Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Adrian Mircea Stejeran în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei actiuni în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât permit avocatului să semneze o procură fără ca semnătura acestuia să fie certificată de o autoritate a statului.

Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece avocatii desfăsoară o activitate de interes public, ceea ce le conferă autoritatea si competenta legalizării semnăturii clientului, cu atât mai mult cu cât, într-un astfel de caz, raportul juridic dintre parte si avocat si limitele mandatului avocatului sunt determinate de contractul încheiat de părti.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece reprezentantul avocat îsi justifică calitatea cu împuternicirea eliberată în baza contractului de asistentă juridică încheiat în formă ad probationem cu clientul, în care se stabilesc expres puterile conferite de acesta avocatului, respectiv întinderea mandatului. În plus, dispozitiile criticate reprezintă o optiune a legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabileste reguli privind procedura de judecată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, cu următorul continut: „[...] în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocatilor."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fata legii si ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă, procura pentru exercitiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată, iar atunci când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocatilor.

Faptul că, în cazul în care partea este reprezentată de avocat, procura va fi certificată potrivit Legii nr. 51/1995, iar nu legalizată, asa cum cere norma procedurală pentru cazul în care procura este dată unei alte persoane decât unui avocat, nu este de natură a institui discriminări care să ducă la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece persoana care a dat procură unui avocat se află într-o situatie juridică diferită de cea care dă procură unei persoane care nu este avocat. Astfel, este justificată solutia legislativă prevăzută de norma procedurală criticată, având în vedere statutul profesiei de avocat, al cărei scop îl constituie promovarea si apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat.

Totodată, dispozitiile art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă nu încalcă nici dreptul la apărare, ca totalitate de drepturi si reguli procedurale ce oferă părtilor posibilitatea de a-si valorifica pretentiile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor adversarului, incluzându-se aici si posibilitatea folosirii unui avocat. Astfel, potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, orice persoană are dreptul să îsi aleagă în mod liber avocatul.

Cu privire la celelalte sustineri ale autorului exceptiei, referitoare la desfăsurarea procesului în fata instantei de judecată chemată să solutioneze litigiul dintre părti, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece constituie aspecte care tin de aplicarea legii de către instanta de judecată, iar nu probleme de constitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adrian Mircea Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 655

din 10 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de loan Lascău în Dosarul nr. 7/62/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 167/R din 29 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 178/64/2008, Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori, admitând recursul împotriva încheierii din 14 februarie 2008 a Tribunalului Brasov, pronuntată în Dosarul nr. 7/62/2005, a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de loan Lascău în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât permit efectuarea unor acte de urmărire penală, acte ce sunt de competenta procurorului, de către organele politiei, ceea ce afectează statutul procurorilor.

Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece institutia delegării de către procuror a efectuării unor acte de cercetare penală către organele politiei nu afectează statutul constitutional al procurorului.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale întrucât parchetele conduc si supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, cu următorul continut: „în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune prin ordonantă ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele politiei judiciare."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 131 privind rolul Ministerului Public si ale art. 132 privind statutul procurorilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că sustinerile autorului exceptiei, în sensul că aceste dispozitii din Codul de procedură penală ar contraveni rolului constitutional al Ministerului Public si statutului constitutional al procurorului, sunt neîntemeiate deoarece, potrivit normelor din Codul de procedură penală, urmărirea penală se efectuează de către procuror, neaflându-ne deci în prezenta unei încălcări a principiului potrivit căruia Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertătile cetătenilor.

Faptul că în anumite cazuri organele politiei judiciare efectuează anumite acte de cercetare penală nu echivalează cu o încălcare a garantiilor de impartialitate, conferite procurorilor prin dispozitiile art. 132 din Legea fundamentală, întrucât aceste acte de cercetare ale organelor politiei judiciare se efectuează în numele procurorului si numai după dispozitia scrisă a acestuia, prin ordonantă.

Totodată, Curtea observă că organele politiei judiciare îsi desfăsoară activitatea sub directa conducere, supraveghere si control ale procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora parchetele conduc si supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, în conditiile legii.

De asemenea, Curtea retine că cenzurarea unei eventuale interpretări si aplicări a textelor de lege criticate, în sensul în care s-ar delega ofiterilor de politie judiciară efectuarea tuturor actelor de urmărire penală, nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, revenind instantei de judecată rolul de a se pronunta cu privire la legalitatea actelor efectuate de organele politiei judiciare.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de loan Lascău în Dosarul nr. 7/62/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 656

din 10 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.405 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 405 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Luciano Lonardoni Angelo în Dosarul nr. 6.781/271/2006 al Tribunalului Bihor - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 6.781/271/2006, Tribunalul Bihor- Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 405 din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Luciano Lonardoni Angelo în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale întrucât termenul de prescriptie pe care îl instituie limitează accesul la justitie si dreptul la apărare în cazurile în care părtile se află în imposibilitate de a actiona din motive independente de vointa lor.

Tribunalul Bihor - Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece prescriptia dreptului de a cere executarea silită nu împiedică în niciun fel accesul liber la justitie si nu îngrădeste dreptul la apărare.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale întrucât institutia prescriptiei, în general, si termenele în raport cu care îsi produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în conditii optime a acestui drept constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 405 din Codul de procedură civilă, cu următorul continut:

„Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.

Termenul de prescriptie începe să curgă de la data când se naste dreptul de a cere executarea silită.

Prin împlinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu îsi pierde puterea executorie."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozitiile criticate din Codul de procedură civilă reglementează prescriptia dreptului de a cere executarea silită, prescriptie care nu poate avea ca efect împiedicarea accesului persoanei la justitie pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime. Astfel, în Cauza Pini si Bertani si Manera si Atripaldi împotriva României, 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului aminteste jurisprudenta sa constantă, conform căreia articolul 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale protejează si punerea în executare a hotărârilor judecătoresti definitive si obligatorii, care, într-un stat care respectă preeminenta dreptului, nu pot rămâne fără efect în detrimentul unei părti.

Cu privire la termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită, Curtea constată că acesta nu este de natură să îngrădească accesul liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, si nici să încalce dreptul la apărare al părtii, garantat constitutional prin prevederile art. 24. Legiuitorul este liber să stabilească anumite termene de prescriptie, neintrând în competenta Curtii Constitutionale modificarea unor astfel de termene, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica prevederile supuse controlului.

Având în vederea acestea, Curtea constată că nici prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispozitiile criticate din Codul de procedură civilă, deoarece Curtea n-a retinut restrângerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertăti fundamentale si, ca atare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constitutională pretins a fi încălcată.

În final, în ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei, în sensul că dispozitiile criticate ar fi neconstitutionale în special în cazurile în care părtile se află în imposibilitate de a actiona din motive independente de vointa lor, cum ar fi aceea în care apărătorul ales a fost în imposibilitatea de a îndeplini anumite acte de executare, Curtea retine că acestea vizează numai aspecte privind modul de aplicare a legii de către instanta de judecată, ceea ce nu intră în competenta Curtii Constitutionale.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 405 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Luciano Lonardoni Angelo în Dosarul nr. 6.781/271/2006 al Tribunalului Bihor - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 657

din 10 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de loan Miele în Dosarul nr. 159/296/2008 al Judecătoriei Satu Mare.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 159/296/2008, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de loan Miele în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cereri de ordonantă presedintială.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale întrucât instituie o pozitie privilegiată a reclamantului fată de pârât, prin posibilitatea solutionării cererii de ordonantă presedintială fără citarea părtilor, iar pe de altă parte, încalcă dreptul la apărare si la un proces echitabil, prin instituirea caracterului executoriu al hotărârii si prin lipsirea părtilor de posibilitatea de a stabili, cu toate garantiile procesuale, adevărul cu privire la raporturile lor juridice.

Judecătoria Satu Mare si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât acestea nu instituie discriminări, nu îngrădesc dreptul persoanei de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor sale legitime, nu încalcă dreptul la apărare si nici nu restrâng exercitiul vreunui drept sau al vreunei libertăti fundamentale. Cu privire la dispozitiile art. 44, consideră că acestea nu au legătură cu cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 581 din Codul de procedură civilă, cu următorul continut:

„Instanta va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonantă presedintială se va introduce la instanta competentă să se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi dată si fără citarea părtilor si chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgentă si cu precădere. Pronuntarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Ordonanta este vremelnică si executorie. Instanta va putea hotărî ca executarea să se facă fără somatie sau fără trecerea unui termen."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 4 privind unitatea poporului si egalitatea între cetăteni, ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în fata legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 124 alin. (1) si (2) privind înfăptuirea justitiei. De asemenea, autorul exceptiei de neconstitutionalitate invocă prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 8 privind dreptul la viata privată si de familie si ale art. 18 privind restrângerile drepturilor si libertătilor din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, referitoare la proprietate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a pronuntat în numeroase cazuri asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă. Astfel, prin Decizia nr. 426/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007, Curtea a retinut că dispozitiile criticate instituie o procedură specială potrivit căreia instanta de judecată poate dispune, prin ordonantă presedintială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgentă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Totodată, Curtea a constatat că prin procedura de urgentă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justitiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Posibilitatea atacării cu recurs a ordonantei presedintiale, precum si cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a dreptului la apărare.

De asemenea, Curtea a retinut că invocarea încălcării prevederilor art. 124 din Constitutie nu are temei, întrucât instituirea unei proceduri speciale, urgente, cum este cea a ordonantei presedintiale, nu este de natură să aducă atingere înfăptuirii în numele legii a justitiei si, totodată, nici independentei judecătorilor si supunerii lor numai legii, principii fundamentale cuprinse în textul constitutional amintit.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenta Curtii Constitutionale, solutia si considerentele acestei decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Referitor la celelalte prevederi din Constitutie si din actele internationale invocate de către autorul exceptiei, Curtea constată că acestea nu au relevantă în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de loan Miele în Dosarul nr. 159/296/2008 al Judecătoriei Satu Mare.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 665

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1, 2, 3 si 4 si art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1, 2, 3 si 4 si art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vlădutu Nisipeanu în Dosarul nr. 12.351/299/2006 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, lipsind partea Madra Omer, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei sustine admiterea criticii de neconstitutionalitate, invocând neregularităti în procesul de aplicare a legii de către instanta judecătorească. În acest sens, depune note scrise la dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 23 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 12.351/299/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin.1, 2, 3 si 4 si art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vlădutu Nisipeanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că cenzurarea probelor fără o dezbatere a fondului corectă si nepărtinitoare i-a adus prejudicii si agravarea stării de sănătate. Mai mult, faptul că judecătorii pe care autorul exceptiei i-a recuzat nu s-au abtinut, ci au continuat să instrumenteze dosarul favorizând partea adversă este de natură a-i leza în mod grav drepturile consacrate constitutional, precum si dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că administrarea dovezilor reprezintă o etapă a procedurii în fata instantei de judecată, de natură a asigura pe deplin garantarea egalitătii tuturor justitiabililor în fata legii si a dreptului la un proces echitabil. De altfel, aspectele invocate de autorul exceptiei nu constituie o critică de neconstitutionalitate, ci vizează modul în care instanta de fond a aplicat legea în cauza dedusă judecătii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că folosirea probelor în fata instantei se poate realiza în anumite conditii strict determinate. Pentru a putea pronunta o hotărâre legală si temeinică, judecătorul trebuie să cunoască cu exactitate raporturile juridice dintre părti, faptele care au dat nastere conflictului de interese dedus judecătii, iar apoi să aplice norma de drept corespunzătoare. Textele de lege criticate asigură dreptul la apărare al părtilor si garantează solutionarea rapidă, promptă si eficientă a litigiului, deci creează premisele unui proces echitabil, fără a institui nici un fel de discriminări între părtile litigante.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 167 alin. 1, 2, 3 si 4 si art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 167 alin. 1, 2, 3 si 4: „Dovezile se pot încuviinta numai dacă instanta socoteste că ele pot să aducă dezlegarea pricinii, afară de cazul când ar fi primejdie ca ele să se piardă prin întârziere.

Ele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cât cu putintă în acelasi timp.

Când dovada cu martori a fost încuviintată în conditiile art. 138, dovada contrară va fi cerută sub pedeapsa decăderii în aceeasi sedintă, dacă amândouă părtile sunt de fată.";

- Art. 169 alin. 1: „Administrarea probelor se face în fata instantei de judecată, dacă legea nu dispune altfel."

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 11, 16, 20, 21, 30, 51, 52, 53 si 126.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1, 2, 3 si 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că, asupra constitutionalitătii acestora prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale, s-a pronuntat prin Decizia nr. 840 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al


României, Partea I, nr. 46 din 22 ianuarie 2007. Cu acel prilej a retinut că, „în ceea ce priveste competenta recunoscută instantei de a hotărî asupra admisibilitătii unei probe, în functie de pertinenta si concludenta sa, aceasta este un corolar firesc si necesar al învestirii sale cu solutionarea cauzei pe care este tinută să o finalizeze printr-o hotărâre legală si temeinică. Dincolo de ratiunile care impun si justifică o atare prerogativă, consacrarea ei nu relevă însă niciun fine de neconstitutionalitate. Astfel, în absenta oricărui criteriu cu valente discriminatorii, reglementarea în cauză nu contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie".

De asemenea, „Curtea a constatat că dispozitiile art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, departe de a aduce atingere dreptului la un proces echitabil, în realitate îi dau expresie, constituind o modalitate eficientă de prevenire si limitare a abuzului de drept în materie".

Deoarece nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea retine că acestea consacră principiul administrării probelor în mod nemijlocit de către instanta care solutionează fondul cauzei. Sub acest aspect, Curtea apreciază că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constitutie, include dreptul părtilor de a prezenta mijloacele, argumentele si elementele de probă pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Constitutia are drept scop garantarea unor drepturi concrete si efective, iar nu teoretice si iluzorii, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă probele propuse de părti sunt prezentate în fata instantei pentru a putea fi percepute nemijlocit si a fi supuse unui examen judicios cu privire la legalitatea, veridicitatea, pertinenta si concludenta lor.

Asa fiind, Curtea constată că art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă respectă exigentele constitutionale consacrate în prevederile invocate de autorul exceptiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1, 2, 3 si 4 si art. 169 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vlădutu Nisipeanu în Dosarul nr. 12.351/299/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 666

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 si art. 116 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 si art. 116 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de loan Călin în Dosarul nr. 640/297/2007 al Tribunalului Botosani - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 640/297/2007, Tribunalul Botosani - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 87 si art. 116 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de loan Călin în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unui recurs în materie penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare si art. 44 referitoare la Dreptul de proprietate privată, deoarece oferă organului de urmărire penală posibilitatea de a decide asupra dreptului la apărare prin expertiză si prin confruntare.

Tribunalul Botosani - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece administrarea de către instantă numai a acelor probe care sunt concludente si utile rezolvării procesului penal nu reprezintă si nici nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la apărare. De asemenea, dispozitiile legale criticate reglementează aspecte legate de administrarea unor probe în procesul penal si, pe cale de consecintă, nu pot contraveni dreptului de proprietate privată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece dispozitiile legale criticate au ca finalitate aflarea adevărului în vederea solutionării unei cauze penale si nu contravin sub niciun aspect dreptului părtilor de a-si exercita toate apărările pe care le consideră necesare.

În plus, instituirea prin lege a unei modalităti sau a alteia de reglementare a procedurii de judecată în solutionarea cauzelor penale este o optiune a legiuitorului, în conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Prevederile art. 44 din Legea fundamentală nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 87 referitoare la Obiectul confruntării si art. 116 referitoare la Ordonarea efectuării expertizei, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

- Art. 87: „Când se constată că există contraziceri între declaratiile persoanelor ascultate în aceeasi cauză, se procedează la confruntarea acelor persoane, dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei.";

- Art. 116: „Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunostintele unui expert, organul de urmărire penală ori instanta de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate reglementează posibilitatea administrării de către organul de urmărire penală a confruntării ori a expertizei prin care se constată elemente de fapt ce pot servi ca probe concludente, pertinente si utile rezolvării procesului penal. Or, aceasta nu reprezintă si nici nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la apărare. Este obligatia constitutională a tuturor participantilor la înfăptuirea actului de justitie de a se supune principiului aflării adevărului. În acelasi timp se observă că autorul exceptiei pune semnul egalitătii între „cererea pentru administrarea unei probe", pe care o poate face oricare dintre părti, cu „administrarea probei", care se face numai de către organul de urmărire penală ori de instanta de judecată. Prin urmare, autorul exceptiei sustine că există o încălcare a dreptului la apărare, sustinere care nu poate fi primită tocmai pentru că se porneste de la o premisă eronată.

Curtea constată că dispozitiile art. 44 din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 si art. 116 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de loan Călin în Dosarul nr. 640/297/2007 al Tribunalului Botosani - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind includerea unui imobil în inventarul bunurilor din domeniul public al statului si trecerea acestuia din administrarea Tribunalului Constanta în administrarea Curtii de Apel Constanta

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1)si (2) si al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă includerea în inventarul bunurilor din domeniul public al statului a imobilului având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum si trecerea acestuia din administrarea Tribunalului Constanta în administrarea Curtii de Apel Constanta.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între Tribunalul Constanta si Curtea de Apel Constanta, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Theodor Cătălin Nicolescu,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 746.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se include în inventarul bunurilor din domeniul public al statului si trece din administrarea Tribunalului Constanta în administrarea Curtii de Apel Constanta

 

Denumirea

imobilului

Datele de identificare a imobilului

Anul dobândirii/

dării în folosintă

Valoarea de

inventar (în lei)

Situatia juridică

Situatia juridică actuală

Descrierea tehnică (pe scurt)

Vecinătăti (după caz, pe scurt)

Adresa

Baza legală

În administrare/ concesiune

Concesiune/

închiriat/dat cu titlu gratuit

Tipul bunului

Clădire - „Sediu Judecătorie Constanta

(Palatul Justitiei)"

S+P+M+3E

Suprafata construită = 988,00 m2

Suprafata desfăsurată = 5.243,00 m2

Suprafata utilă = 4.815,00 m2

N – Judecătoria Constanta;

S – Tribunalul Constanta;

E - teren proprietate privată;

V - clădire barou avocati

România,

Municipiul Constanta,

str. Traian nr. 23,

judetul Constanta

2005

18.333.083,07

Proces-verbal de receptie la

Terminarea lucrărilor nr. 2.470 din 23 septembrie 2005

În administrare

 

Imobil


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, amplasate în incinta imobilelor identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune si demolării constructiilor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor, Ministerul Apărării îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 776.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor aflate în administrarea Ministerului Apărării, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică

ce administrează

imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec în domeniul privat al statului

1.

Municipiul Bucuresti

Ministerul Apărării

Imobil 982. nr. M.F. = 103.576

Pavilionul P:

- suprafata construită = 377 m2

- valoarea contabilă = 6,8 lei

Pavilionul S:

- suprafata construită = 141 m2

- valoarea contabilă = 2,4 lei

Pavilionul T:

- suprafata construită = 449 m2

- valoarea contabilă = 8,1 lei

2.

Municipiul Tecuci, judetul Galati

Ministerul Apărării

Imobil 488. nr. M.F. = 107.041

Pavilionul A8:

- suprafata construită = 43 m2

- valoarea contabilă = 1,09 lei

Pavilionul A13:

- suprafata construită = 15 m2

- valoarea contabilă = 1,97 lei

Pavilionul S1:

- suprafata construită = 349 m2

- valoarea contabilă = 9,2 lei

Pavilionul S2:

- suprafata construită = 27 m2

- valoarea contabilă = 3 lei

Pavilionul S7:

- suprafata construită = 149 m2

- valoarea contabilă = 0,2 lei

Pavilionul S8:

- suprafata construită = 149 m2

- valoarea contabilă = 0,2 lei

Pavilionul S9:

- suprafata construită = 149 m2

- valoarea contabilă = 0,2 lei

Pavilionul S11:

- suprafata construită = 234 m2

- valoarea contabilă = 25,7 lei

Pavilionul S13:

- suprafata construită = 425 m2

- valoarea contabilă = 46,75 lei

Pavilionul S14:

- suprafata construită = 125 m2

- valoarea contabilă = 13,75 lei împrejmuire din sârmă ghimpată:

- suprafata construită = 1.500 ml

- valoarea contabilă = 36,03 lei

3.

Municipiul Craiova, judetul Dolj

Ministerul Apărării

Imobil 659. nr. M.F. = 103.860

Pavilionul O:

- suprafata construită = 61 m2

- valoarea contabilă = 2,5 lei

Pavilionul 06:

- suprafata construită = 72 m2

- valoarea contabilă = 2,9 lei

Pavilionul 03:

- suprafata construită = 82 m2

- valoarea contabilă = 3,3 lei

Pavilionul U:

- suprafata construită = 109 m2

- valoarea contabilă = 2,5 lei

Pavilionul B:

- suprafata construită = 134 m2

- valoarea contabilă = 9,84 lei

4.

Orasul Titu, judetul Dâmbovita

Ministerul Apărării

Imobil 1537. nr. M.F. = 103.820

Pavilionul R11:

- suprafata construită = 64 m2

- valoarea contabilă = 5 lei

Pavilionul A4:

- suprafata construită = 600 m2

- valoarea contabilă = 32,2 lei

5.

Comuna Dumbrăveni, judetul Suceava

Ministerul Apărării

Imobil 1588. nr. M.F. = 106.860

Pavilionul C:

- suprafata construită = 29 m2

- valoarea contabilă = 1,16 lei

Pavilionul Z:

- suprafata construită = 72 m2

- valoarea contabilă = 6,5 lei

6.

Municipiul Făgăras, judetul Brasov

Ministerul Apărării

Imobil 1268. nr. M.F. = 104.012

Pavilionul F1:

- suprafata construită = 3 m2

- valoarea contabilă = 0,51 lei

Pavilionul F2:

- suprafata construită = 3 m2

- valoarea contabilă = 0,51 lei

7.

Municipiul Bucuresti

Ministerul Apărării

Imobil 2304. nr. M.F. = 106.818

Pavilionul J:

- suprafata construită = 12 m2

- valoarea contabilă = 26 lei

Pavilionul H:

- suprafata construită = 12 m2

- valoarea contabilă = 26 lei

Pavilionul 12:

- suprafata construită = 2 m2

- valoarea contabilă = 0,5 lei

Pavilionul 13:

- suprafata construită = 3 m2

- valoarea contabilă = 0,5 lei

8.

Municipiul Brăila, judetul Brăila

Ministerul Apărării

Imobil 406. nr. M.F. = 107.015

Pavilionul E1:

- suprafata construită = 981 m2

- valoarea contabilă = 75,3 lei

Pavilionul J:

- suprafata construită = 74 m2

- valoarea contabilă = 6,3 lei

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri judetene situate în judetul lasi

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri judetene situate în judetul lasi, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexele nr. 2 si 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul transporturilor,

Bárna Tánczos,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 778.

 


ANEXA

 

ÎNCADRAREA

unor drumuri judetene situate în judetul lasi în categoria functională a drumurilor comunale

 

Nr. crt.

Indicativul si traseul drumului propus

Pozitiile kilometrice (origine-destinatie)

Lungimea (km)

Provine din:

1.

DC 16: Sculeni (DJ 249)-Victoria- Luceni-Icuseni-Cotu lui Ivan-Cilibiu- Golăiesti-Coada Stâncii-Mânzătesti- DJ 249Â

0+000-16+500

16,500

DJ 249C(0+000-6+700 comuna Victoria) (6+700-12+432 comuna Golăiesti) (12+432-16+500 comuna Ungheni)

2.

DC 93: Târgu Frumos-Cristesti-Brăiesti

0+000-10+950

10,950

DJ 280A (0+000-3+200 comuna Ion Neculce)

(3+200-10+950 comuna Brăiesti)

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor judetene a unor drumuri comunale, precum si modificarea lungimii unor drumuri comunale existente, situate în judetul Arges

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor judetene a unor drumuri comunale, precum si modificarea lungimii unor drumuri comunale existente, situate în judetul Arges, conform anexelor nr. 1 si 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexele nr. 2 si 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul transporturilor,

Bârna Tânczos,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

Lâszlo Borbely

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 779.

 

ANEXA Nr. 1

 

ÎNCADRAREA

în categoria functională a drumurilor judetene a unor drumuri comunale situate în judetul Arges

 

 

 

 

Denumirea

drumului

Traseul drumului

Pozitia kilometrică

Lungimea reală (km)

Provine din:

Origine

Destinatie

1

2

3

4

5

6

DJ741

Pitesti (DN 7)-Valea Mare- Făgetu-Mioveni (DN 73 D)

0+000

9+497

9,497

- Drum comunal DC 78 Pitesti (DN 7)-Valea Mare km 0+000-1+526

- Drum comunal DC 79 Valea Mare-Enculesti km 0+000-0+571

- Drum comunal DC 80 - Valea Mare (DC 79)-Făget-Colibasi (DJ 733)


ANEXA Nr. 2

 

MODIFICAREA

lungimii unor drumuri comunale existente în judetul Arges

 

Nr. crt.

Indicativul si traseul initial al drumului

Pozitiile kilometrice initiale

(origine, destinatie)

Lungimea

Traseului Initial

- km -

Indicativul si traseul nou al drumului

Pozitia

Kilometrică

(origine, destinatie)

Lungimea traseului nou

- km -

Provine din:

1.

DC 78: Pitesti (DN 7)- Valea Mare-Stefănesti- (DN7)

0+000-4+400

4,4

DC78: Valea Mare (DJ 741)-Stefănesti (DN 7)

0+000-2+874

2,874

DC 78

2.

DC 79: Valea Mare (DC 78)-Enculesti

0+000-8+000

8,0

DC 79: (DJ 741)-Enculesti

0+000-7+429

7,429

DC 79

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind plata contributiei României pe anul 2008 la Fondul comun al Conferintei ministrilor tineretului si sportului din tările având limba franceză în comun

 

În temeiul art.108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 239/2000 pentru aprobarea afilierii României la unele organizatii sportive internationale si a plătii cotizatiilor anuale, aprobată prin Legea nr. 153/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă plata contributiei României pe anul 2008 la Fondul comun al Conferintei ministrilor tineretului si sportului din tările având limba franceză în comun (CONFEJES) în sumă de 5.000 dolari S.U.A., din bugetul Agentiei Nationale pentru Sport pe anul 2008, aprobat la capitolul 67.10 „Cultură, recreere si religie", titlul 59 „Alte cheltuieli".

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Octavian Ioan Atanase Bellu

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 783.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 9/2007 privind constituirea, componenta si functionarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - La articolul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2007 privind constituirea, componenta si functionarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 30 ianuarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 2. - (1) Comisia are în componenta sa 13 membri, după cum urmează:

a) 7 reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor, inclusiv presedintele Comisiei;

b) 2 reprezentanti ai Ministerului Internelor si Reformei Administrative;

c) câte un reprezentant din următoarele structuri asociative ale autoritătilor administratiei publice locale: Asociatia Comunelor din România, Asociatia Oraselor din România, Asociatia Municipiilor din România si Uniunea Natională a Consiliilor Judetene din România."

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 9/2007 privind constituirea, componenta si functionarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 30 ianuarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 785.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere pentru exploatarea resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Oniceni I, judetul Suceava

 

Având în vedere:

- art. 31 lit. b), în conditiile stabilite la art. 32, din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare;

- Nota Directiei generale inspectie si supraveghere teritorială a activitătilor miniere si a operatiunilor petroliere nr. 402.522 din 8 iulie 2008,

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Oniceni I, judetul Suceava, convenită prin Permisul de exploatare nr. 9.521 din 5 noiembrie 2007, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comerciala „Steel Intertrading - S.R.L., cu sediul in municipiul Pascani, judetul lasi, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Bogdan Găbudeanu

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 11.

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere pentru exploatarea resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Biliesti Nord, judetul Vrancea

 

Având în vedere:

- art. 31 lit. b), în conditiile stabilite la art. 32, din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare;

- Referatul Directiei generale gestionare, evaluare si concesionare resurse/rezerve minerale. Integrare europeană nr. 300.819 din 8 iulie 2008^

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Biliesti Nord, judetul Vrancea, convenită prin Licenta de concesiune nr. 1.317 din 31 martie 2000, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială „Romagremin" - S.A., cu sediul în municipiul Focsani, judetul Vrancea, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Bogdan Găbudeanu

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 12.

 


AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere pentru explorarea resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Cicir Mândruloc, judetul Arad

 

Având în vedere:

- art. 31 lit. b), în conditiile stabilite la art. 32, din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare;

- Referatul Directiei generale gestionare, evaluare si concesionare resurse/rezerve minerale. Integrare europeană nr. 300.815 din 8 iulie 2008^

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de explorare a resurselor/rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Cicir Mândruloc, judetul Arad, convenită prin Licenta de concesiune nr. 5.830 din 21 ianuarie 2005, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială „I.C.I.M. Arad" - S.A., cu sediul în municipiul Arad, judetul Arad, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Bogdan Găbudeanu

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 13.

 

MINISTERUL INTERNELOR Sl REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

ORDIN

privind alocarea sumelor în vederea compensării cresterilor neprevizionate ale preturilor combustibililor utilizati pentru producerea energiei termice furnizate populatiei în sistem centralizat, conform Ordonantei Guvernului nr. 36/2006

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si ale art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 483/2006, si ale Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008,

ministrul internelor si reformei administrative emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă alocarea unor sume în vederea compensării cresterilor neprevizionate ale preturilor combustibililor utilizati pentru producerea energiei termice furnizate populatiei în sistem centralizat, corespunzătoare trimestrului I al anului 2008 (transa III), conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Sumele prevăzute la art. 1 se transferă bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, pentru furnizorii de energie termică destinată populatiei.

Art. 3. - Calculul cuantumurilor sumelor se face în baza ordinelor si deciziilor privind tarifele si preturile locale de referintă emise de autoritătile de reglementare competente, respectiv Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei si Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice.

Art. 4. - Alocarea sumelor se va face cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 125/2007 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a prestării serviciilor de interes economic general de către societătile care produc, transportă, distribuie si furnizează energie termică, continută de Ordonanta Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, cu modificările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 3 iulie 2008.

Nr. 534.

 


ANEXĂ

 

SUME

calculate în vederea compensării cresterilor neprevizionate ale preturilor combustibililor utilizati pentru producerea energiei termice furnizate populatiei în sistem centralizat, conform Ordonantei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 483/2006, si Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, cu modificările ulterioare, în valoare de 42.874.000 lei

 

Nr. crt.

Judetul

Localitatea

Gcal trim. I 2008 conform

realizărilor din lunile ianuarie si

februarie si prognozei pe

martie 2008

Cantitatea anuală de energie termică estimată a fi furnizată

Populatiei (Gcal) conform

A.N.R.S.C.

Compensare combustibil 2008 conform realizărilor din lunile ianuarie si februarie si prognozei pe martie 2008

Repartizarea sumelor

- iulie 2008 -

- lei -

unitar lei/Gcal

- lei -

1.

Alba

1 - Alba lulia

1.580

6.000

68,74

108.609

0

2.

Arad

2 - Arad

129.642

264.252

51,23

6.641.560

756.000

3 - Chisineu-Cris

555

1.200

24,53

13.614

2.000

4 - Ineu

1.333

1.500

55,13

73.488

0

3.

Arges

5 - Pitesti

174.318

330.530

61,16

10.661.289

1.214.000

6 - Bascov

2.343

4.088

61,17

143.321

16.000

7 - Mărăcineni

926

2.350

61,17

56.643

6.000

8 - Stefănesti

909

1.000

43,34

39.396

0

9 - Topoloveni

2.371

3.500

61,75

146.409

9.000

4.

Bacău

10 - Bacău

82.957

201.845

62,75

5.205.552

0

11 - Onesti

32.793

63.000

59,46

1.949.872

51.000

5.

Botosani

12 - Botosani

46.508

107.545

67,53

3.140.685

356.000

6.

Bihor

13 - Oradea

215.943

478.530

47,82

10.326.394

1.179.000

14 - Sânmartin

2.769

5.940

43,83

121.365

26.000

7.

Brasov

15 - Brasov

116.204

264.946

52,60

6.112.330

693.000

16 - Făgăras

13.695

28.866

62,96

862.237

98.000

8.

Brăila

17 - Brăila

88.601

180.579

79,32

7.027.831

797.000

9.

Buzău

18 - Buzău

76.246

149.537

76,70

5.848.068

429.000

19 - Râmnicu Sărat

2.380

6.800

60,80

144.704

7.000

10.

Caras-Severin

20 - Resita

14.626

32.000

65,60

959.466

108.000

21 - Băile Herculane

101

173

108,73

10.982

0

11.

Călărasi

22 - Călărasi

2.806

4.300

62,41

175.122

20.000

23 - Lehliu-Gară

698

1.437

94,58

66.017

8.000

24 - Oltenita

17.105

31.525

45,74

782.383

89.000

12.

Cluj

25 - Cluj-Napoca

181.333

333.000

79,32

14.383.334

1.645.000

13.

Constanta

26 - Constanta

303.000

678.936

62,79

19.025.370

2.173.000

27 - Medgidia

15.255

21.900

62,68

956.183

110.000

28 - Eforie

1.602

4.000

119,40

191.279

13.000

29 - Mangalia

31.078

46.215

122,51

3.807.366

434.000

30 - Năvodari

27.550

55.000

59,27

1.632.889

186.000

14.

Dâmbovita

31 - Târgoviste

31.384

78.975

70,70

2.218.849

252.000


15.

 

 

Dolj

 

 

32 - Craiova

249.627

424.000

38,45

9.598.158

1.095.000

33 - Calafat

9.331

14.060

95,74

893.350

257.000

16.

Galati

34 - Galati

271.233

619.149

54,00

14.646.582

1.674.000

17.

 

 

Giurgiu

 

 

35 - Giurgiu

56.745

88.273

38,77

2.200.004

251.000

36 - Bolintin-Vale

1.768

6.000

8,04

14.215

0

18.

Gorj

37 - Motru

28.448

54.693

19,00

540.512

59.000

19.

 

 

 

 

Harghita

 

 

 

 

38 - Cristuru Secuiesc

2.316

6.000

61,52

142.480

16.000

39 - Gheorgheni

13.912

27.159

63,97

889.951

101.000

40 - Miercurea-Ciuc

32.031

75.000

65,41

2.095.148

240.000

41 - Odorheiu Secuiesc

12.985

38.000

76,78

996.988

69.000

20.

 

 

 

 

 

 

 

 

Hunedoara

 

 

 

 

 

 

 

 

42 - Deva

39.299

91.000

29,69

1.166.787

168.000

43 - Brad

10.148

16.187

91,58

929.354

0

44 - Petrila

796

3.000

43,21

34.395

0

45 - Aninoasa

1.044

1.661

26,95

28.136

5.000

46 - Vulcan

13.496

31.000

25,93

349.951

40.000

47 - Petrosani

11.215

29.241

27,86

312.450

35.000

48 - Lupeni

12.943

33.475

29,10

376.641

43.000

49 - Criscior

381

717

91,58

34.892

3.000

21.

Ialomita

50 - Fetesti

1.537

4.500

96,90

148.935

1.000

22.

 

 

lasi

 

 

51 - lasi

215.012

403.531

48,10

10.342.077

1.179.000

52 - Pascani

19.968

47.000

66,46

1.327.073

152.000

23.

Maramures

53 - Baia Mare

2.374

5.500

63,43

150.583

17.000

24.

Mehedinti

54 - Drobeta-Turnu Severin

105.743

250.000

10,00

1.057.430

120.000

25.

 

 

 

Mures

 

 

 

55 - Târgu Mures

94.887

175.451

65,31

6.197.070

707.000

56 - Reghin

1.062

2.100

57,80

61.384

7.000

57 - Sighisoara

550

1.350

51,60

28.380

0

26.

 

 

 

Neamt

 

 

 

58 - Piatra-Neamt

40.771

96.289

80,69

3.289.812

343.000

59 - Târgu Neamt

235

600

62,60

14.711

1.000

60 - Roman

113

1.000

75,84

8.570

0

27.

 

 

 

 

Olt

 

 

 

 

61 - Bals

584

2.100

37,08

21.655

0

62 - Drăgănesti

98

200

64,57

6.328

1.000

63 - Caracal

24.090

37.000

50,90

1.226.181

118.000

64 - Corabia

210

3.000

131,09

27.529

0

28.

 

 

 

Prahova

 

 

 

65 - Ploiesti

212.357

401.491

54,57

11.588.321

1.321.000

66 - Câmpina

840

550

90,18

75.751

9.000

67 - Mizil

4.199

8.500

51,93

218.054

0

29.

Sălaj

68 - Zalău

2.782

6.800

74,51

207.287

23.000


30.

 

 

Sibiu

 

 

69 - Copsa Mică

207

480

2,75

569

200

70 - Sibiu

5.550

14.332

25,40

140.970

16.000

31.

 

 

 

Suceava

 

 

 

71 - Suceava

105.217

210.000

44,61

4.693.730

535.000

72 - Rădăuti

23.198

53.000

68,01

1.577.696

181.000

73 - Siret

3.250

7.924

65,91

214.208

25.000

32.

 

 

 

Teleorman

 

 

 

74 - Turnu Măgurele

11.106

38.000

60,91

676.466

79.000

75 - Alexandria

48.105

91.000

49,75

2.393.224

274.000

76 - Rosiorii de Vede

9.153

16.000

68,13

623.594

71.000

33.

 

 

 

Timis

 

 

 

77 - Timisoara

350.097

676.736

54,98

19.248.333

2.197.000

78 - Lovrin

232

345

68,15

15.811

2.000

79 - Sânnicolau Mare

3.800

12.000

72,63

275.994

31.000

34.

 

 

Tulcea

 

 

80 - Tulcea

62.834

109.150

70,60

4.436.080

505.000

81 - Macin

867

1.750

68,40

59.303

7.000

35.

 

 

 

Vâlcea

 

 

 

82 - Râmnicu Vâlcea

112.452

260.000

25,78

2.899.013

329.000

83 - Horezu

956

1.200

126,76

121.183

14.000

84 - Băile Olănesti

694

1.500

124,89

86.674

10.000

36.

 

 

 

 

Vaslui

 

 

 

 

85 - Bârlad

738

2.500

64,45

47.564

5.000

86 - Husi

3.502

7.400

59,19

207.283

16.000

87 - Vaslui

9.851

21.020

108,09

1.064.795

0

88 - Negresti

137

300

89,45

12.255

1.000

37.

 

 

Vrancea

 

 

89 - Focsani

72.362

156.800

67,76

4.903.249

557.000

90 - Panciu

0

150

131,46

0

0

38.

Bucuresti

91 - Bucuresti

2.166.596

4.106.317

68,22

147.805.179

19.286.800

TOTAL:

 

6.104.645

12.182.950

 

365.582.905

42.874.000