MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 553         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 22 iulie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 610 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si art. 1083 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 611 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 578 si art. 7208 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 612 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 615 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2), art. 17 lit. e) si f), art. 20 lit. h), art. 24 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

458. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 648/2006 privind autorizarea laboratorului în vederea executării de analize pentru îngrăsămintele care circulă pe piată, a inspectorilor împuterniciti să execute controlul, privind aprobarea modelului de legitimatie, a indicativului stampilei si a zonei de exercitare a acestei activităti

 

1.289. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind organizarea si desfăsurarea reevaluării activitătii managerului spitalului public pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2008

 

4.653. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului pentru aprobarea Metodologiei privind recrutarea, selectia, încadrarea si evaluarea lectorilor români care urmează să predea cursuri de limbă, cultură si civilizatie românească la universităti din străinătate

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. LXXVII (77) din 5 noiembrie 2007

 

Decizia nr. LXXVIII (78) din 5 noiembrie 2007

 

Decizia nr. LXXX (80) din 5 noiembrie 2007

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

609. - Decizie privind revocarea măsurii interzicerii temporare a exercitării activitătii de broker de asigurare a Societătii Comerciale „Power Insurance Broker de Asigurare” - S.R.L.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 610

din 27 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct.1 lit. a) si art. 1083 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct.1 lit. a) si art. 1083 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ion Cercel si Silvia Cercel în Dosarul nr. 17.070/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul solicită modificarea textului de lege criticat, si anume definirea notiunii de „rea-credintă”.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 12 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 17.070/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct.1 lit. a) si art. 1083 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ion Cercel si Silvia Cercel.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate sunt imprecise, deoarece introduc notiunea de rea-credintă fără a o defini. Or, în măsura în care buna-credintă se prezumă, calificarea unei cereri în justitie ca vădit neîntemeiată nu poate determina, prin ea însăsi, profilul psihologic, gradul de cultură sau personalitatea celui care a formulat cererea de chemare în judecată, sub aspectul bunei sau relei sale credinte.

Mai mult, în conditiile în care persoana care introduce actiunea cu rea-credintă este obligată la plata cheltuielilor de judecată, sanctionarea si cu amendă judiciară sau cu plata unor despăgubiri apare ca o îngrădire a accesului liber la justitie exercitat în scopul apărării drepturilor si intereselor pe care aceasta le consideră legitime.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că accesul la justitie trebuie guvernat de reguli care să împiedice exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale. Împrejurarea că reaua-credintă ce ar putea exista la momentul introducerii unei cereri vădit netemeinice nu este definită prin lege nu constituie o cauză de neconstitutionalitate a dispozitiei legale, judecătorul având posibilitatea ca, raportat la probele administrate în dosar, să aprecieze cu privire la existenta acestui element.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că împrejurarea că nu este definită prin lege reaua-credintă care ar putea exista la momentul introducerii unei cereri vădit netemeinice nu constituie o cauză de neconstitutionalitate a dispozitiei legale, deoarece judecătorul are posibilitatea ca, raportat la probele administrate în cauză, să aprecieze existenta sau nu a acestei stări de fapt.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 108-” alin. 1 pct.1 lit. a) si art. 1083 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 1081 alin. 1 pct.1 lit. a): „Dacă legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va sanctiona următoarele fapte săvârsite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:

a) introducerea, cu rea-credintă, a unor cereri vădit netemeinice;”;

- Art. 1083: „Cel care, cu intentie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite, prin una dintre faptele prevăzute în art. 1081 sau art. 1082, la cererea părtii interesate va putea fi obligat de către instanta de judecată ori, după caz, de către presedintele instantei de executare, la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra dispozitiilor criticate s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 59 din 11 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 7 mai 2003. Cu acel prilej, a statuat că „activitatea procesuală a părtilor trebuie să se desfăsoare cu respectarea normelor prevăzute de lege. Stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, solutie ce rezultă din dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Legea fundamentală.

Pentru valorificarea drepturilor si intereselor legitime părtile trebuie să actioneze cu bună-credintă, iar nu în spirit abuziv, sicanatoriu, vexator pentru magistrati ori pentru instantă. In opinia autorului exceptiei, nefiind definită prin lege, reaua-credintă nici nu poate exista, cu atât mai mult cu cât buna-credintă este prezumată, iar „netemeinicia” unei cereri sau petitii nu este de natură să păgubească justitia, de vreme ce acela care introduce cererea o si timbrează. Astfel, autorul exceptiei ajunge să considere că abuzul este îngăduit, de vreme ce acela care îl săvârseste plăteste pentru aceasta taxa de timbru. Activitatea de judecată devine astfel, în această viziune, o simplă prestare de servicii, comandată de reclamant”.

Curtea Constitutională a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, că exercitarea de către o persoană a unui drept ce îi este recunoscut prin lege nu poate să justifice, prin ea însăsi, o prezumtie a relei-credinte. Însă exercitarea abuzivă a unui drept se produce atunci când acel drept se realizează în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut.

Curtea nu poate retine nici critica autorului exceptiei potrivit căreia sanctionarea justitiabililor pentru nerespectarea regulilor de procedură ar împiedica accesul liber la justitie, deoarece, potrivit art. 1085 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii de stabilire a sanctiunii, persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare prin care are posibilitatea de a solicita, motivat, să se revină asupra măsurii dispuse.

Întrucât în cauza de fată nu au fost aduse elemente noi, de natură să impună reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie, atât solutia, cât si considerentele acestor decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct.1 lit. a) si art. 1083 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ion Cercel si Silvia Cercel în Dosarul nr. 17.070/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 611

din 27 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 578 si art. 7208 din Codul de procedură civilă

 

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 578 si ale art. 7208 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Dani Bia Ral Go” - S.R.L din Bucuresti în Dosarul nr. 7.162/280/2007 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 7.162/280/2007, Judecătoria Pitesti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 578 si art. 7208 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Dani Bia Ral Go” - S.R.L. din municipiul Pitesti într-o cauză având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 578 din Codul de procedură civilă încalcă art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie, prin aceea că termenul de 5 zile de la primirea somatiei în care se poate trece la executarea silită a titlului executoriu „este prea scurt, în contradictie cu dreptul la un proces echitabil al justitiabililor”, astfel încât „debitorul nu are la îndemână nici un mijloc practic de apărare împotriva eventualelor acte nelegale de executare efectuate în acest interval” si nici timpul necesar pentru a obtine măcar suspendarea provizorie a executării silite, reglementată de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Consideră că exigentele unui proces echitabil impun ca debitorul să poată introduce mai întâi contestatie la executare, urmând ca abia după aceea să fie evacuat. În legătură cu neconstitutionalitatea art. 7208 din Codul de procedură civilă, se sustine că acesta încalcă art. 21 alin. (3) din Constitutie, întrucât „stabileste că toate hotărârile date în primă instantă în materie comercială sunt executorii”, precum si că exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea. De asemenea, consideră că textul de lege criticat „stabileste caracterul de titlu executoriu pentru sentinte comerciale care nu îndeplinesc nici măcar conditia de a fi definitive”, fiind considerate drept titluri executorii si hotărâri comerciale date cu drept de apel, care, „conform Codului de procedură civilă, este suspensiv de executare”. Inechitatea textului constă în aceea că debitorul interesat are o situatie juridică inferioară în cadrul executării, chiar dacă procesul se află în calea de atac a apelului, când se pot administra în continuare probe. Consideră că, „practic, debitorul este prezumat vinovat în dreptul comercial numai pentru că prima instantă nu i-a dat o solutie favorabilă”. Prin comparatie, creditorul are o situatie „nepermis” de favorabilă, „el putând trece la executare în baza unui titlu executoriu care si el este provizoriu, fiind valabil doar până la solutionarea apelului si care tinde să aibă prioritate în fata cererii debitorului de suspendarea executării”, deoarece, „până la solutionarea cererii de suspendare din cadrul executării silite, debitorul nu îi poate opune creditorului decât o suspendare provizorie, formulată pe cale de ordonantă presedintială”.

Judecătoria Pitesti - Sectia civilă consideră că „prin invocarea exceptiei de neconstitutionalitate se încearcă tergiversarea solutionării cauzei si se îngrădeste dreptul intimatei de a pune în executare sentinta comercială ce constituie titlu executoriu”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, sens în care arată că prin prevederile art. 578 din Codul de procedură civilă „nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justitie”, iar art. 7208 din acelasi cod asigură celui prejudiciat „dreptul la întoarcerea executării, etapă procesuală în care îsi va putea formula toate apărările pe care le consideră necesare, beneficiind de toate garantiile unui proces echitabil”. Invocă, în acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 808 din 27 septembrie 2007.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d)din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 578 si ale art. 7208din Codul de procedură civilă.

Art. 578 are următorul cuprins: „Dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-si îndeplineste această obligatie în termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptătit.”Art. 7208 din acelasi cod (astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 80 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005) prevede: „Hotărârile date în primă instantă privind procesele si cererile în materie comercială sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea.”

Autorul exceptiei sustine că art. 578 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) - „Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil” si ale art. 24 privind „Dreptul la apărare”, iar art. 7208 încalcă art. 21 alin. (3) si art. 16 - „Egalitatea în drepturi”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că, în jurisprudenta sa, a statuat că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 288 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 11 august 2004, Curtea a retinut că dispozitiile art. 578-5801, cuprinse în sectiunea Codului de procedură civilă referitoare la predarea silită a bunurilor imobile, instituie norme de procedură ce trebuie respectate de către debitorul obligatiei de predare a imobilului, respectiv atributiile executorului judecătoresc căruia i-a fost încredintată executarea silită, precum si că prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor reprezintă exclusiv o garantie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare. De asemenea, a retinut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind tinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constitutional. Or, sub acest aspect, textele de lege criticate satisfac exigenta impusă de norma constitutională, fiind în deplină concordantă cu prevederile Legii fundamentale.

De asemenea, de exemplu, prin Decizia nr. 808 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 15 noiembrie 2007, Curtea, pronuntându-se asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7208 din Codul de procedură civilă, a retinut că textul de lege criticat dă expresie principiului celeritătii în ceea ce priveste executarea hotărârilor pronuntate în cauze comerciale, instituind în acest scop un tratament juridic diferentiat pentru părtile unui litigiu comercial. Această diferentiere, determinată de natura litigiului, nu constituie însă o discriminare în sensul prevăzut de dispozitiile art. 7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul oamenilor la o egală protectie a legii si dreptul la o egală protectie împotriva oricărei discriminări. Prin aceeasi decizie, Curtea a constatat că, de altfel, în ipoteza admiterii apelului si a schimbării în totalitate sau în parte a hotărârii care a fost deja executată, cel prejudiciat are dreptul la întoarcerea executării, etapă procesuală în care îsi va putea formula toate apărările pe care le consideră necesare, beneficiind de toate garantiile unui proces echitabil.

Cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente.


Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 578 si art. 7208 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Dani Bia Ral Go” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 7.162/280/2007 al Judecătoriei Pitesti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 612

din 27 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Grupul Scolar „Baroti Szabo David” din orasul Baraoltîn Dosarul nr. 614/305/2006 al Tribunalului Covasna - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 8 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 614/305/2006, Tribunalul Covasna - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicată de Grupul Scolar „Baroti Szabo David” din orasul Baraolt într-o cauză civilă, în recurs.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că, pentru institutiile publice care se finantează din surse bugetare publice, taxa judiciară de timbru pentru cererile de chemare în judecată si pentru cererile de recurs este disproportionat de mare, excesivă si nejustificată, ceea ce poate conduce la inaplicarea principiului liberului acces la justitie. În acest sens, se invocă Hotărârea Curtii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Weissman si altii împotriva României, 2006.

Tribunalul Covasna - Sectia civilă consideră că se impune respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, întrucât în cuprinsul legii criticate „sunt prevăzute imperativ si limitativ cererile, actiunile, inclusiv căile de atac formulate potrivit legii de către anumite institutii publice, indiferent de calitatea lor procesuală, care sunt scutite de plata taxei de timbru”, astfel că toate celelalte cereri, actiuni ori căi de atac introduse la instantele judecătoresti se timbrează.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale prin raportare la textele din Constitutie invocate ca fiind încălcate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) si art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Art. 2 alin. (1) din lege dispune cu privire la nivelul taxelor judiciare de timbru pentru actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, care a fost actualizat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.514/2006, publicată în Monitorul


Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 17 noiembrie 2006. Art. 11 alin. (1) a fost modificat prin art. I pct.3 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, ordonantă aprobată prin Legea nr. 742/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 17 decembrie 2001, si are următorul cuprins: „Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoresti se taxează cu 50% din:

- taxa datorată pentru cererea sau actiunea neevaluabilă în bani, solutionată de prima instantă;

- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor si actiunilor evaluabile în bani.”

Autorul exceptiei sustine că prevederile de lege criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (2) - „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept” (accesul liber la justitie) si ale alin. (3) - „Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil”, precum si pe cele ale art. 124 alin. (2) - „Justitia este unică, impartială si egală pentru toti”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si, în esentă, pentru critici asemănătoare celor din prezenta cauză. Prin numeroase decizii, de exemplu, prin deciziile nr. 284 din 22 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, si nr. 35 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2008, Curtea Constitutională, respingând exceptiile ridicate, a statuat asupra constitutionalitătii textelor de lege criticate, pentru argumentele acolo retinute.

Cele statuate în jurisprudenta Curtii cu privire la constitutionalitatea prevederilor art. 2 alin. (1) si ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acesteia.

În legătură cu criticile constând în existenta unor situatii în care din cauza cuantumului excesiv al taxelor accesul liber la justitie este îngrădit, Curtea constată că, prin dispozitiile art. 21 din Legea nr. 146/1997, legiuitorul a instituit posibilitatea ca instanta de judecată să acorde scutiri, reduceri, esalonări sau amânări. Această reglementare vizează tocmai acele situatii în care partea nu poate face fată cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind, contrar sustinerii autoarei exceptiei, o garantie a liberului acces la justitie.

Cu privire la invocarea încălcării prevederilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora „Justitia este unică, impartială si egală pentru toti”, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză. Astfel, sintagma Justitia este unică” înseamnă că activitatea de judecată se realizează în România după aceleasi coduri si aceleasi legi, precum si de unul si acelasi sistem de autorităti judecătoresti, iar sintagma Justitia este impartială” semnifică faptul că justitia este înfăptuită de către autorităti special create, neutre si fără un interes concret în procesul pe care îl judecă. În sfârsit, sintagma Justitia este egală pentru toti” dă expresie principiului egalitătii în fata legii si a autoritătilor, care se aplică tuturor părtilor din proces.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. Â.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)si ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Grupul Scolar „Baroti Szabo David” din orasul Baraolt în Dosarul nr. 614/305/2006 al Tribunalului Covasna - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 615

din 27 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2), art. 17 lit. e) si f), art. 20 lit. h), art. 24 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - maqistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2), art. 17 lit. e) si f), art. 20 lit. h), art. 24 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Euromod Corn” - S.R.L. din Târgoviste în Dosarul nr. 273/120/2007 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.


Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 273/120/2007, Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2), art. 17 lit. e) si f), art. 20 lit. h), art. 24 alin. (1) si art. 80 din Legea nr! 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Euromod Corn” - S.R.L. din Târgoviste.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 13 alin. (2) din lege, care stabilesc posibilitatea administratorului judiciar sau lichidatorului, iar nu a judecătorului-sindic, de a convoca după bunul plac creditorii, uneori chiar împotriva intereselor acestora, fără a prevedea în mod concret conditiile de convocare, vin în contradictie cu principiul constitutional al liberului acces la justitie.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. e) si f), acestea sunt neconstitutionale întrucât avantajează creditorii care fac parte din comitetul creditorilor, plasându-i pe o pozitie dominantă de pe care pot adopta decizii si lua hotărâri în detrimentul restului creditorilor. Creditorii din comitet, prin deciziile lor, urmăresc satisfacerea interesului personal, iar nu desfăsurarea procedurii insolventei în conditii obiective, de natură să acopere si creantele creditorilor minoritari. Prin urmare, textele de lege criticate încalcă principiul egalitătii părtilor în fata instantei, precum si principiul contradictorialitătii procesului civil.

Dispozitiile art. 20 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 85/2006 sunt neconstitutionale, întrucât actiunile pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor ar trebui introduse de administratorul judiciar sau de lichidator numai după ce prejudiciul creditorilor a fost constatat, iar nu în scopul constatării acestui prejudiciu.

Referitor la prevederile art. 24 alin. (1) si art. 80 din lege, autorul pretinde că acestea nu delimitează în mod clar atributiile administratorului judiciar de cele ale lichidatorului, fapt ce poate genera confuzii în practică.

Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ a analizat exceptia de neconstitutionalitate sub aspectul conditiilor de admisibilitate, fără a-si exprima punctul de vedere cu privire la temeinicia criticii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că specificul procedurii insolventei, anume caracterul concursual, a impus instituirea unui organ procedural independent fată de părti, respectiv administratorul judiciar sau lichidatorul, în ale cărui atributii intră convocarea adunării creditorilor, competentă partajată cu comitetul creditorilor. Deci, lărgirea competentei administratorului judiciar sau lichidatorului care trebuie să vegheze ca interesele tuturor creditorilor să fie respectate constituie un instrument conceput de legiuitor pentru a compensa limitările pe care le implică exercitarea colectivă a drepturilor procesuale.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. e) si f) si art. 20 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 85/2006, Guvernul face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin care au fost respinse, ca neîntemeiate, exceptii de neconstitutionalitate cu un atare obiect. Referitor la prevederile art. 24 alin. (1) si art. 80 din lege, a apreciat că, întrucât critica vizează coerenta si oportunitatea textelor de lege, exceptia este inadmisibilă.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992,să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 alin. (2), art. 17 alin. (1) lit. e) si f), art. 20 alin. (1) lit. h), art. 24 alin. (1) si art. 80 din Legeanr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 13 alin. (2): „Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevăzute expres de lege si ori de câte ori este necesar.”;

- Art. 17 alin. (1) lit. a) si f): „Comitetul creditorilor are următoarele atributii:

a) să analizeze situatia debitorului si să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activitătii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;[...]

f) să introducă actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator”;

- Art. 20 alin. (1) lit. h): „Principalele atributii ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt: [...]

h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor”;

- Art. 24 alin. (1): „în cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, dispozitiile art. 19, 21, 22, 23 si ale art. 102 alin. (5).”;

- Art. 80: „(1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terti si pentru restituirea de către acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:

a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar;

b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depăseste vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor părtilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;

d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obtină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;


e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creantă care era chirograîară, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

f) plătile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenta lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii;

g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor într-o perioadă de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/întârzia starea de insolventă ori de a frauda o persoană fizică sau juridică fată de care era la data efectuării transferului unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterală (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.

(2) Următoarele operatiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate si prestatiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor:

a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinând cel putin 20% din capitalul societătii comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociatilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate agricolă, în nume colectiv sau cu răspundere limitată;

b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;

c) cu un actionar detinând cel putin 20% din actiunile debitorului ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a actionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe actiuni;

d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativă, societate pe actiuni cu răspundere limitată sau, după caz, societate agricolă;

e) cu orice altă persoană fizică ori juridică, detinând o pozitie dominantă asupra debitorului sau a activitătii sale;

f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justitie si art. 146 privitoare la atributiile Curtii Constitutionale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textele de lege criticate reglementează o parte din atributiile administratorului judiciar, ale lichidatorului sau ale comitetului creditorilor, si anume cele referitoare la introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. Cu privire la aceste reglementări, Curtea s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 725 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007. Cu acel prilej, a statuat că dispozitiile legale criticate constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind actiunea pauliană, prin care se stabileste dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor.

Potrivit dispozitiilor criticate, administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, are legitimare procesuală activă pentru a formula actiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum si pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 si 80 din lege. În conditiile expres prevăzute de lege - art. 17 alin. (1) lit. f) sau art. 81 alin. (2), dacă acestia nu au introdus la judecătorul-sindic o astfel de actiune, calitatea procesuală activă este dobândită si de comitetul creditorilor. Acesta reprezintă interesele creditorilor îndreptătiti să participe la procedura insolventei, fiind ales de adunarea creditorilor si format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justifică preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat si judicios toate aspectele ce tin de procedura insolventei, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creante. Din enumerarea atributiilor stabilite prin lege, Curtea observă că acest comitet actionează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplineste functia de reprezentare a creditorilor înscrisi în tabelul definitiv de creante în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul. Asadar, Curtea constată că dispozitiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, si anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a vointei creditorilor participanti la procedura insolventei.

Referitor la critica prevederilor art. 24 alin. (1) si art. 80 din lege, potrivit căreia acestea nu delimitează în mod clar atributiile administratorului judiciar de cele ale lichidatorului, fapt ce poate genera confuzii în practică, Curtea constată că dispozitiile art. 24 si art. 34 din Legea nr. 85/2006 sunt edificatoare în privinta competentelor celor două categorii de practicieni în insolventă. Astfel, prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. De asemenea, în cazul în care pe parcursul procedurii generale judecătorul-sindic dispune trecerea la faliment, va desemna un lichidator, care poate fi si administratorul judiciar desemnat anterior. Atributiile administratorului judiciar încetează din momentul stabilirii atributiilor lichidatorului. Asa fiind, Curtea retine că legea stabileste cu claritate situatiile în care pot fi desemnati administratorul judiciar, respectiv lichidatorul, precum si atributiile specifice pe care acestia sunt tinuti să le îndeplinească, orice confuzii care pot apărea în practică reprezentând exclusiv probleme de aplicare a textelor de lege criticate, iar nu de neconstitutionalitate a acestora.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2), ale art. 17 lit. e) si f), ale art. 20 lit. h), ale art. 24 alin. (1) si ale art. 80 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Euromod Corn” - S.R.L. din Târgoviste în Dosarul nr. 273/120/2007 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERULAGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 648/2006 privind autorizarea laboratorului în vederea executării de analize pentru îngrăsămintele care circulă pe piată, a inspectorilor împuterniciti să execute controlul, privind aprobarea modelului de legitimatie, a indicativului stampilei si a zonei de exercitare a acestei activităti

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 63.547/2008 al Directiei generale de inspectii tehnice si control si, respectiv, nr. 122.429/2008 al Directiei generale implementare politici agricole,

în temeiul art. 27, 30 si 33 din Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European si al Consiliului (CE) din 13 octombrie 2003 privind îngrăsămintele, cu modificările si completările ulterioare, si al Legii de ratificare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană nr. 157/2005,

în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 648/2006 privind autorizarea laboratorului în vederea executării de analize pentru îngrăsămintele care circulă pe piată, a inspectorilor împuterniciti să execute controlul, privind aprobarea modelului de legitimatie, a indicativului stampilei si a zonei de exercitare a acestei activităti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 12 octombrie 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Se autorizează în vederea executării de analize pentru îngrăsămintele care circulă pe piată laboratorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului - ICPA Bucuresti, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie - ICECHIM, Laboratorul Explozivi si Tehnici de împuscare LETI apartinând de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră si Protectie Antiexplozivă - INSEMEX, precum si laboratoarele oficiilor de studii pedologice si agrochimice judetene care sunt acreditate de Asociatia de Acreditare din România - RENAR.”

2. La articolul 2, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Se repartizează posturile care exercită inspectia tehnică si controlul fertilizantilor, astfel:

a) la nivel central se repartizează două posturi în cadrul Directiei de inspectii tehnice si control în sectorul vegetal;

b) la nivel local se repartizează un număr de 42 de posturi, câte un post în cadrul fiecărei directii pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti;

c) în functie de volumul de activităti în acest domeniu, directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti pot suplimenta numărul de posturi aferent acestei activităti prin redistribuire din numărul total de posturi existent la nivelul directiei.”

3. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Valabilitatea testului de rezistentă la detonare pentru îngrăsăminte cu un procent mai mare de 28% azot este de 6 luni, în conditiile respectării fisei tehnice de securitate a îngrăsământului. Testul de rezistentă la detonare trebuie repetat ori de câte ori se repune în functiune instalatia de prelucrare sau suferă modificări tehnologice pe fluxul de fabricatie.

(2) Producătorii de îngrăsăminte chimice care produc îngrăsăminte cu un procent mai mare de 28% azot au obligatia să preleve proba de îngrăsământ în prezenta inspectorului împuternicit să efectueze controlul, în vederea trimiterii acesteia pentru efectuarea testului de rezistentă la detonare.”

4. La articolul 4, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Nivelul tarifelor privind analizele chimice ale îngrăsămintelor se stabileste de laboratoarele autorizate prin prezentul ordin, pe baza justificării elementelor de costuri, specifice fiecărei determinări.”

5. Anexa nr. 1 se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 17 iulie 2008.

Nr. 458.

 


ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 648/2006)

 

REPARTIZAREA TERITORIALĂ

a organismelor de control din cadrul Inspectiei Tehnice si Controlul Fertilizantilor

 

Nr. crt.

Judetul în care se exercită activitatea

Numărul de posturi

1.

Alba

 

2.

Arad

 

3.

Arges

 

4.

Bacău

 

5.

Bihor

 

6.

Bistrita-Năsăud

 

7.

Botosani

 

8.

Brasov

 

9.

Brăila

 

10.

Buzău

 

11.

Caras-Severin

 

12.

Călărasi

 

13.

Cluj

 

14.

Constanta

 

15.

Covasna

 

16.

Dâmbovita

 

17.

Dolj

 

18.

Galati

 

19.

Giurgiu

 

20.

Gorj

 

21.

Harghita

 

22.

Hunedoara

 

23.

Ialomita

 

24.

Iasi

 

25.

Maramures

 

26.

Mehedinti

 

27.

Mures

 

28.

Neamt

 

29.

Olt

 

30.

Prahova

 

31.

Satu Mare

 

32.

Sălaj

 

33.

Sibiu

 

34.

Suceava

 

35.

Teleorman

 

36.

Timis

 

37.

Tulcea

 

38.

Vaslui

 

39.

Vâlcea

 

40.

Vrancea

 

41.

Ilfov

 

42.

Bucuresti

 


MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind organizarea si desfăsurarea reevaluării activitătii managerului spitalului public pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2008

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 7.112 din 3 iulie 2008 al comisiei constituite în baza Ordinului ministrului sănătătii publice nr. 1.037/2008 privind constituirea comisiei în vederea stabilirii modului de organizare si desfăsurare a evaluării si reevaluării managerilor spitalelor publice din reteaua Ministerului Sănătătii Publice pentru anul 2008,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă criteriile de performantă pe baza cărora se efectuează reevaluarea la 6 luni a activitătii managerului spitalului public, prevăzute în anexele nr. 1 si 2, fisa de reevaluare a activitătii desfăsurate de managerul spitalului public, prevăzută în anexa nr. 3, precum si metodologia privind organizarea si desfăsurarea reevaluării acestei activităti, prevăzută în anexa nr. 4.

(2) Prevederile prezentului ordin se aplică managerilor spitalelor publice care au fost evaluati pentru activitatea desfăsurată în anul 2007 si pentru care s-a dispus reevaluarea activitătii după 6 luni.

Art. 2. - (1) Reevaluarea activitătii managerului spitalului public efectuată pe baza criteriilor de performantă prevăzute în anexa nr. 1 se face prin raportare la valoarea indicatorilor de performantă asumati, aferenti perioadei 1 ianuarie-30 iunie 2008, în actele aditionale încheiate în anul 2008 la contractele de management.

(2) Reevaluarea activitătii managerului spitalului public efectuată pe baza criteriilor de performantă prevăzute în anexa nr. 2 se face prin acordarea de către evaluator a unui punctaj de la 0 la 5 puncte pentru fiecare criteriu de performantă mentionat, tinând cont de dimensiunile specifice fiecărui criteriu, conform îndrumărilor metodologice elaborate de Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar.

Art. 3. - Reevaluarea activitătii managerului spitalului public se va desfăsura în perioada 15 noiembrie-1 decembrie 2008.

Art. 4. - (1) Rezultatele evaluării activitătii managerului spitalului public se apreciază după cum urmează:

a) „Foarte bine”, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele conditii:

1. în cazul indicatorilor C.1 - C.7 a obtinut la fiecare 5 puncte;

2. în cazul a cel putin 80% dintre indicatorii si criteriile de performantă prevăzute în anexele nr. 1 si 2 a obtinut la fiecare 5 puncte;

3. în cazul restului indicatorilor cuprinsi în anexele nr. 1 si 2, altii decât cei mentionati la pct. 1 si 2, a obtinut la fiecarecel putin 4 puncte.

b) „Bine”, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele conditii:

1. în cazul indicatorilor C.1 - C.7 a obtinut la fiecare cel putin 4 puncte;

2. în cazul a cel putin 70% dintre indicatorii si criteriile de performantă prevăzute în anexele nr. 1 si 2 a obtinut la fiecare cel putin 4puncte;

3. în cazul restului indicatorilor cuprinsi în anexele nr. 1 si 2, altii decât cei mentionati la pct. 1 si 2, a obtinut la fiecarecel putin 3 puncte.

c) „Satisfăcător”, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele conditii:

1. în cazul indicatorilor C.1 - C.7 a obtinut la fiecare cel putin 3 puncte;

2. în cazul a cel putin 70% dintre indicatorii si criteriile de performantă prevăzute în anexele nr. 1 si 2 a obtinut la fiecare cel putin 4 puncte;

3. în cazul restului indicatorilor cuprinsi în anexele nr. 1 si 2, altii decât cei mentionati la pct. 1 si 2, a obtinut cel putin două puncte.

d) „Nesatisfăcător”, dacă nu sunt îndeplinite conditiile minime necesare pentru a obtine cel putin calificativul „Satisfăcător”.

(2) Contractul de management se mentine până la finalizarea evaluării anuale a activitătii managerului spitalului public efectuate pe anul 2008, în cazul în care managerul obtine în urma reevaluării activitătii la 6 luni următoarele calificative: „Foarte bine” sau „Bine”.

(3) Contractul de management încetează înainte de termen pentru managerii spitalelor publice care au obtinut în urma reevaluării activitătii la 6 luni următoarele calificative: „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător”.

Art. 5. - În situatia în care pe parcursul derulării contractului de management/actului aditional apar modificări ale actelor normative care au stat la baza angajamentului asumat prin contractul de management/actul aditional, se pot renegocia indicatorii cărora le sunt aplicabile modificările legislative în cauză.

Art. 6. - În vederea efectuării reevaluării după 6 luni a managerilor spitalelor publice, acestia au obligatia să transmită Centrului national pentru organizarea si asigurarea sistemului informational si informatic în domeniul sănătătii, până la data de 1 august 2008, situatiile statistice mentionate la pct. 3 lit. b3) din anexa nr. 4.

Art. 7. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar, Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sănătătii si institutiile cu retea sanitară proprie, precum si spitalele publice si managerii acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 1.289.

 


A. Indicatori de management al resurselor umane

 

1. Proportia medicilor din totalul personalului

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

41 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

2. Proportia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

41 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

3. Proportia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

41 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

4. Numărul mediu de consultatii/medic în ambulatoriu

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

41 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

B. Indicatori de utilizare a serviciilor

 

1. Durata medie de spitalizare pe spital si pe fiecare sectie

 

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

0 puncte

81 - 100%

5 puncte

71 - 80%

4 puncte

65 - 70%

3 puncte

55 - 64%

2 puncte

50 - 54%

1 punct

sub 50%

0 puncte

 

ANEXA Nr. 1 2.

 

2. Rata de utilizare a paturilor pe spital si pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

0 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

51 - 60%

1 punct

sub 50%

0 puncte

 

3. Indicele de complexitate al cazurilor pe spital si pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 110%

5 puncte

101 - 110%

4 puncte

100%

3 puncte

91 - 99%

2 puncte

80 - 90%

1 punct

sub 80%

0 puncte

 

4. Procentul pacientilor cu interventii chirurgicale din totalul pacientilor externati din sectiile chirurgicale

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

40 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

C. Indicatori economico-financiari

 

1. Executia bugetară fată de bugetul de cheltuieli aprobat

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100% fără acoperire în servicii

0 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

40 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

2. Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii si în functie de sursele de venit

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

0 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

40 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

NOTA:

Valoarea acestui indicator exprimat în procente se determină ca raport între suma prevederilor cheltuielilor bugetare aferente structurilor: servicii de urgentă, servicii paraclinice, servicii spitalizare continuă, servicii spitalizare de zi, servicii din ambulatoriul de specialitate al spitalului si suma surselor de venit din care sunt finantate aceste cheltuieli. In fisa de evaluare se trece valoarea indicatorilor per total, iar în anexă se detaliază pe tipurile de servicii mai sus mentionate.

 

3. Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului

(Sintagma venituri proprii înseamnă în cazul acestui indicator toate veniturile proprii ale spitalului public, mai putin sumele încasate în baza contractelor încheiate cu casa de asigurări de sănătate.)

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

4 puncte

81 - 90%

3 puncte

61 - 80%

2 puncte

50 - 60%

1 punct

sub 50%

0 puncte

 

4. Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

0 puncte

71 - 100%

5 puncte

61 - 70%

4 puncte

51 - 60%

3 puncte

41 - 50%

2 puncte

30 - 40%

1 punct

sub 30%

0 puncte

 

5. Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 110%

0 puncte

81 - 110%

5 puncte

71 - 80%

4 puncte

61 - 70%

3 puncte

51 - 60%

2 puncte

40 - 50%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

6. Procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

40 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

7. Costul mediu/zi de spitalizare pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

81 - 100%

75 - 80%

70 - 74%

65 - 69%

60 - 64%

sub 60%

0 puncte

5 puncte

4 puncte

3 puncte

2 puncte

1 punct

0 puncte

 

D. Indicatori de calitate

 

1. Rata mortalitătii intraspitalicesti pe total spital si pe fiecare sectie

(datorită complicatiilor survenite în timpul spitalizării)

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

0 puncte

91 - 100%

1 punct

81 - 90%

2 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

4 puncte

40 - 60%

5 puncte

sub 40%

6 puncte

 

2. Rata infectiilor nozocomiale pe total spital si pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 130%

0 puncte

121 - 130%

1 punct

111 - 120%

2 puncte

91 - 110%

3 puncte

70 - 90%

4 puncte

sub 70%

5 puncte

 

3. Indicele de concordantă între diagnosticul la internare si diagnosticul la externare

Gradul de realizare fata de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 100%

5 puncte

91 - 100%

5 puncte

81 - 90%

4 puncte

71 - 80%

3 puncte

61 - 70%

2 puncte

40 - 60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

4. Numărul de reclamatii/plângeri ale pacientilor

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctajul acordat

Peste 130%

0 puncte

121 - 130%

1 punct

111 - 120%

2 puncte

91 - 110%

3 puncte

60 - 90%

4 puncte

sub 60%

5 puncte

 

ANEXA Nr. 2

 

CRITERII GENERALE DE MANAGEMENT

 

Nr. crt.

Criteriul de performantă

Dimensiunile specifice criteriului analizat

Punctajul acordat

1.

Planificare

a) stabilirea unei viziuni si misiuni realiste;

b) elaborarea unor obiective generale si specifice, conform planului de management;

c) respectarea etapelor stabilite în planul de management.

 

2.

Organizare

a) stabilirea si comunicarea prioritătilor organizationale si monitorizarea implementării solutiilor adecvate;

b) capacitatea de a identifica, prioritiza si rezolva problemele spitalului;

c) capacitatea de relationare cu autoritătile locale si centrale, comunitatea locală si mass-media în scopul promovării interesului spitalului;

d) capacitatea de a accepta erorile sau, după caz, deficientele propriei activităti, de a răspunde pentru acestea si de a le îndrepta;

e) capacitatea de bună comunicare si relationare cu personalul angajat al spitalului, colaboratorii, pacientii si apartinătorii etc;

f) elaborarea de norme si metodologii de organizare (ROF, regulament intern etc), proceduri interne de evaluare si control, protocoale interne, delegare de atributii etc.

 

3.

Coordonare

a) stabilirea încadrării eficiente în timp a activitătilor si respectarea termenelor asumate;

b) capacitatea de mediere si negociere către o solutie comună acceptată în interesul spitalului;

c) evaluarea efectelor deciziilor asupra întregului spital si operarea de modificări, dacă sunt necesare;

d) luarea deciziilor în mod participativ prin implicarea tuturor membrilor echipei manageriale a spitalului si a sefilor de structuri (aprecieri din partea acestora).

 

4.

Control

a) monitorizarea si implicarea în buna derulare a activitătii spitalului;

b) controlul activitătii la nivel strategic si a realizării obiectivelor;

c) capacitatea de depistare a deficientelor si a modalitătilor de îndreptare a acestora în timp util;

d) urmărirea utilizării rationale a tuturor resurselor financiare ale spitalului, indiferent de sursa de finantare.

 

 

Punctajul de evaluare a criteriilor de performantă:

- 0 = deloc;

- 1 = în foarte mică măsură;

- 2 = în mică măsură;

- 3 = satisfăcător;

- 4 = în mare măsură;

- 5 = în foarte mare măsură.

 


ANEXA Nr. 3

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

COMISIA DE EVALUARE

 

FISĂ DE REEVALUARE a activitătii desfăsurate de....................................... (numele si prenumele)

managerul............................................, (denumirea spitalului public)

pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008

 

Nr. crt.

Indicatori/Criterii de performantă

Valoare indicator

Gradul

de

realizare1)

Punctajul acordat

Concluzii

asumată prin contract

1 ianuarie - 30 iunie 2008

realizată

1 ianuarie - 30 iunie 2008

A. Indicatori de management al resurselor umane 1 ianuarie - 30 iunie 2008

1.

Proportia medicilor din totalul personalului

 

 

 

 

 

 

2.

Proportia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului

 

 

 

 

 

 

3.

Proportia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical

 

 

 

 

 

 

4.

Numărul mediu de consultatii/medic în ambulatoriu

 

 

 

 

 

 

B. Indicatori de utilizare a serviciilor

1.

Durata medie de spitalizare pe spital si pe fiecare sectie2)

 

 

 

 

 

 

2.

Rata de utilizare a paturilor pe spital si pe fiecare sectie2)

 

 

 

 

 

 

3.

Indicele de complexitate a cazurilor pe spital si pe fiecare sectie2)

 

 

 

 

 

 

4.

Procentul pacientilor cu interventii chirurgicale din totalul pacientilor externati din sectiile chirurgicale

 

 

 

 

 

 

C. Indicatorii economico-financiari

1.

Executia bugetară fată de bugetul de cheltuieli aprobat

 

 

 

 

 

 

2.

Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii si în functie de sursele de venit

 

 

 

 

 

 

3.

Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului

 

 

 

 

 

 

4.

Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului

 

 

 

 

 

 

5.

Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului

 

 

 

 

 

 

6.

Procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor

 

 

 

 

 

 

7.

Costul mediu/zi de spitalizare pe fiecare sectie2)

 

 

 

 

 

 


Nr. crt.

Indicatori/Criterii de performantă

Valoare indicator

Gradul

de

realizare1)

Punctajul acordat

Concluzii

asumată prin contract

1 ianuarie - 30 iunie 2008

realizată

1 ianuarie - 30 iunie 2008

D. Indicatori de calitate

1.

Rata mortalitătii intraspitalicesti pe total spital si pe total sectie2)

 

 

 

 

 

 

2.

Rata infectiilor nozocomiale pe total spital si pe fiecare sectie2)

 

 

 

 

 

 

3.

Indicele de concordantă dintre spitale si pe fiecare sectie2)

 

 

 

 

 

 

4.

Număr de reclamatii/plângeri ale pacientilor

 

 

 

 

 

 

E. Criterii generale de management

Punctajul acordat de:

 

 

Evaluator 1

......................

(numele si prenumele)

Evaluator 2

......................

(numele si prenumele)

Evaluator 3

......................

(numele si prenumele)

Evaluator 4

......................

(numele si prenumele)

Punctajul final3)

 

 

 

 

1.

Planificare

 

 

 

 

 

 

2.

Organizare

 

 

 

 

 

 

3.

Coordonare

 

 

 

 

 

 

4.

Control

 

 

 

 

 

 

 


1) În situatia în care gradul de realizare are cifră cu zecimale, rotunjirea se face la întreg, astfel: 0,50 - 0,99 devin 1, iar 0,01 - 0,49 devin 0.

2) Se trece valoarea indicatorului la nivel de spital.

3) În situatia în care punctajul final are cifră cu zecimale, rotunjirea se face la întreg, astfel: 0,50-0,99 devin 1, iar 0,01-0,49 devin 0.

 

Comisia de evaluare numită prin Ordinul ministrului sănătătii publice nr..............................din............................., în baza rezultatelor obtinute, apreciază că dl/dna............................................., managerul............................................................................, (denumirea spitalului public) a obtinut calificativul:

□ Foarte bine                □ Bine              □ Satisfăcător               □ Nesatisfăcător

 

Prezenta fisă de reevaluare a fost întocmită în două exemplare, dintre care exemplarul nr. 1 s-a înaintat Comisiei centrale de evaluare constituite la nivelul Ministerului Sănătătii Publice, iar exemplarul nr. 2 a rămas la presedintele comisiei de evaluare, în evidenta autoritătii de coordonare a spitalului public respectiv.

Comisia de evaluare

 

Certificăm concordanta datelor înscrise în contractul/actul aditional la contractul de management cu documentele mentionate la pct. 3 din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 1.289/2008, precum si concordanta valorilor indicatorilor calculate de spital cu cele mentionate în documentele prevăzute la pct. 3 din aceeasi anexă.

 

 

Am luat la cunostintă.

................................

(numele, prenumele si semnătura managerului spitalului public)

................................

(data si ora)

 

Presedinte ......................................

Vicepresedinte ................................

Membrii: ..........................................

(numele, prenumele si semnătura)

 

NOTĂ:

Managerul spitalului public poate contesta la Comisia centrală de evaluare, în termen de 24 de ore de la data luării la cunostintă a continutului fisei de reevaluare, calificativul acordat de comisia de evaluare. Comisia centrală de evaluare rezolvă contestatia în termen de 5 zile lucrătoare de la data luării în evidentă a acesteia.


 

 

ANEXA Nr. 4

 

METODOLOGIE

privind organizarea si desfăsurarea reevaluării activitătii managerului spitalului public pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008

 

1. Reevaluarea după 6 luni a activitătii managerului spitalului public pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008 se desfăsoară în perioada 15 noiembrie 2008 - 1 decembrie 2008.

Sunt reevaluati managerii care au fost evaluati pentru activitatea desfăsurată în anul 2007 si pentru care s-a dispus reevaluarea activitătii după 6 luni.

2. Evaluarea după 6 luni a activitătii managerului spitalului public se face de o comisie de evaluare formată din presedinte, vicepresedinte, 3-5 membri si un secretariat format din 1-2 persoane, numită prin ordin al ministrului sănătătii publice, astfel:

a) pentru spitalele publice din subordinea autoritătilor de sănătate publică judetene/a municipiului Bucuresti, membrii comisiei de evaluare sunt propusi de către directorul executiv al acestora, care este presedintele comisiei de evaluare. Vicepresedintele este sefulCompartimentului audit intern din aceeasiinstitutie. În situatia în care la nivelul autoritătii de sănătate publică nu este încadrat postul de auditor intern, vicepresedintele este nominalizat din cadrul altei autorităti de sănătate publică, prin ordin al ministrului sănătătii publice;

b) pentru spitalele publice din subordinea Ministerului Sănătătii Publice, presedintele este directorul general al Directiei generale politici, strategii si managementul calitătii în sănătate, iar vicepresedintele este un reprezentant al Directiei audit în aceeasi institutie.

3. Comisia de evaluare mentionată la pct. 2 întocmeste, pe baza rezultatelor obtinute de fiecare manager de spital, fisa de evaluare prevăzută fn anexa nr. 3 la ordin. Fisa de evaluare se înaintează Comisiei centrale de evaluare însotită de dosarul de reevaluare, care cuprinde obligatoriu următoarele documente:

a) copia contractului de management si a actului aditional la acesta, încheiate pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008;

b) documentele care sustin punctajul acordat la fiecare indicator de performantă, după cum urmează:

b1) statul de functii pe anul 2008, aprobat conform legii;

b2) situatia financiară încheiată la 30 iunie 2008;

b3) situatia statistică aferentă perioadei 1 ianuarie - 30 iunie 2008 (cod MS 60.4.4A, cap. 2; cod MS 60.4.4, cap. 3; cod MS 60.4.4.A, cap. 14), centralizatorul - cod MS 60.4.4, cap. 15 „Personalul mediu si superior sanitar pe tipuri de unităti”, centralizatorul activitătii spitalului - cod 19.15, darea de seamă statistică pentru semestrul I 2008 (cod MS 60.4.2, cap. 1 „Principalii indicatori ai cunoasterii sănătătii, pe semestrul I 2008, pentru fiecare spital”, câte un document semnat si stampilat, completat numai cu pct. 10 „Infectii interioare din spital”);

c) copii ale actelor de control ale tuturor organismelor abilitate;

d) raportul de autoevaluare al managerului spitalului public (în cuprinsul acestuia se au în vedere actiunile organizate si desfăsurate pe parcursul perioadei evaluate, privind modul de îndeplinire a indicatorilor si criteriilor de performantă, procedurile interne de evaluare si control, elaborare de acte normative cu caracter intern, măsurile întreprinse pentru eficientizarea activitătii unitătii si cresterea calitătii actului medical, gestionarea eventualelor situatii de criză apărute la nivelul spitalului public etc); managerul spitalului public răspunde pentru realitatea si corectitudinea datelor puse la dispozitia comisiei de evaluare, conform legii;

e) alte documente care pot constitui bază pentru evaluarea îndeplinirii criteriilor de performantă prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.

4. Comisia de evaluare mentionată la pct. 2 are următoarele atributii:

a) să înregistreze dosarul de evaluare depus de către managerul spitalului public numai dacă acesta contine toate documentele prevăzute la pct. 3;

b) sa verifice concordanta dintre indicatorii asumati prin actul aditional si cei înscrisi în fisa de reevaluare, precum si dintre valorile indicatorilor realizati mentionati în fisa de evaluare si cei transmisi de Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar si Centrul National Pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sănătătii;

c) să valideze, sub semnătură, în functie de rezultatele obtinute în urma reevaluării, propunerea de mentinere/încetare a contractului de management al managerului spitalului public evaluat;

d) să înregistreze si să transmită Comisiei centrale de evaluare numai dosarele care contin toate documentele prevăzute la pct. 3;

e) să respingă motivat dosarele incomplete si să comunice managerului spitalului public documentele lipsă care au determinat această situatie;

f) să întocmească si să valideze, sub semnătura presedintelui comisiei de evaluare si a managerului spitalului public respectiv, un opis cuprinzând toate documentele existente în dosarul de reevaluare depus de fiecare manager.

5. La nivelul Ministerului Sănătătii Publice este constituită, prin ordin al ministrului sănătătii publice, Comisia centrală de evaluare, formată din presedinte, vicepresedinte, 3-5 membri si un secretariat format din 1-2 persoane. Comisia centrală de evaluare are misiunea de a verifica si de a urmări modul de desfăsurare a reevaluării, modul de întocmire a fiselor de reevaluare si de a solutiona eventualele contestatii apărute în cadrul reevaluării activitătii managerilor spitalelor publice. Presedintele Comisiei centrale de evaluare este directorul general al Directiei generale organizare, resurse umane, dezvoltare profesională si salarizare din Ministerul Sănătătii Publice, iar vicepresedinte este directorul Directiei audit din aceeasi institutie.

6. Comisia centrală de evaluare, în baza rezultatelor reevaluării efectuate de comisia de evaluare mentionată la pct. 2, propune ministrului sănătătii publice, după caz:

a) mentinerea contractului de management pentru managerii spitalelor publice care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din ordin;

b) emiterea actului administrativ de încetare înainte de termen a contractului de management, pentru managerii spitalelor publice care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 4 alin. (3) din ordin.

7. În aplicarea dispozitiilor prezentei metodologii, Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar si Centrul National Pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sănătătii furnizează Ministerului Sănătătii Publice si comisiilor de evaluare prevăzute la pct. 2, până la data de 1 noiembrie 2008, valorile indicatorilor de performantă a managementului spitalului public care intră în sfera lor de competentă, realizate de fiecare spital public în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008.

8. Datele mentionate la pct. 7, validate de Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar si Centrul National Pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sănătătii, sunt consemnate în fisa de evaluare prevăzută în anexa nr. 3 la ordin, la rubrica „Valoare indicator realizată 1 ianuarie - 30 iunie 2008”, si stau la baza evaluării activitătii managerului spitalului public pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008.

9. Reevaluarea după 6 luni a activitătii managerilor spitalelor publice aflate în subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitară proprie se face în conformitate cu dispozitiile prezentului ordin.

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind recrutarea, selectia, încadrarea si evaluarea lectorilor români care urmează să predea cursuri de limbă, cultură si civilizatie românească la universităti din străinătate

 

În conformitate cu dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 261/2008 privind înfiintarea de lectorate de limba română, acordarea indemnizatiilor si a altor sume lunare pentru lectorii români care predau cursuri de limbă, literatură si civilizatie românească la universităti din străinătate,

în conformitate cu dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 34/1999 privind înfiintarea Institutului Limbii Române, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si înfiintarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind recrutarea, selectia, încadrarea si evaluarea lectorilor români care urmează să predea cursuri de limbă, cultură si civilizatie românească la universităti din străinătate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.547/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de lectori români în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 6 septembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Institutul Limbii Române va duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 2 iulie 2008.

Nr. 4.653.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA

privind recrutarea, selectia, încadrarea si evaluarea lectorilor români care urmează să predea cursuri de limbă, cultură si civilizatie românească la universităti din străinătate

 

CAPITOLUL I

Lectorii de limba română

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Termenul lectorele limba română are semnificatia de cadru didactic numit prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului, în urma concursului organizat de Institutul Limbii Române, să predea limba, cultura si civilizatia românească la universitătile din străinătate, ca urmare a prevederilor acordurilor interguvernamentale, programelor de punere în aplicare a întelegerilor interguvernamentale sau a protocoalelor interinstitutionale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Drepturile lectorilor de limba română

 

Art. 2. - Lectorii de limba română au următoarele drepturi:

a) dreptul la plata unei indemnizatii lunare impozabile, a unei sume lunare neimpozabile pentru cheltuieli curente, pe durata de deplasare prevăzută în ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului de numire pe post, conform dispozitiilor legale în vigoare;

b) dreptul la plata, anual, a unui transport international dus-întors, conform legislatiei în vigoare;

c) dreptul la un pasaport de serviciu, conform legislatiei în vigoare;

d) dreptul la manuale, cărti, periodice de specialitate pe care Institutul Limbii Române le contractează pentru universitătile străine partenere, precum si la alte materiale didactice de suport;

e) dreptul de a participa la actiunile pentru promovarea limbii, culturii si civilizatiei românesti organizate de Institutul Limbii Române;

f) dreptul de a primi de la Institutul Limbii Române, la începutul fiecărui an universitar, un exemplar în original al ordinului ministrului educatiei, cercetării si tineretului prin care sunt numiti pe post;

g) dreptul să participe la actiunile organizate de Institutul Limbii Române;

h) dreptul la informare si consultare;

i) dreptul la egalitatea de sanse si de tratament;


j) dreptul de a adresa petitii individuale privind încălcarea drepturilor legale;

k) dreptul de a i se asigura confidentialitatea datelor cu caracter personal.

 

notă: Institutul Limbii Române poate furniza informatii despre lectorii români legate de activitătile profesionale ale acestora si institutiile de resort cu care colaborează pe perioada mandatului.

 

SECTIUNEA a 3-a

Obligatiile lectorilor de limba română

 

Art. 3. - Lectorii de limba română vor transmite, în original, ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului de numire pe post Serviciului personal de la institutiile de învătământ românesti unde sunt angajati cu contract de muncă pe durată nedeterminată.

Art. 4. - Lectorii de limba română au obligatia să transmită Institutului Limbii Române datele contului bancar pentru efectuarea plătilor.

Art. 5. - Lectorii de limba română au obligatia să transmită Institutului Limbii Române, în termen de 5 zile, orice modificare privind datele de contact (adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail s.a.), preschimbarea actului de identitate sau schimbarea contului bancar în care se virează drepturile bănesti.

Art. 6. - Lectorii de limba română vor informa conducerea Institutului Limbii Române despre orice situatie care ar putea afecta grav activitatea lectoratului.

Art. 7. - Lectorii vor transmite, în prima lună a fiecărui an universitar, lista cu propunerile pentru periodicele de specialitate pe care Institutul Limbii Române le vor contracta pentru a le transmite, cu titlu de donatie, universitătii partenere.

Art. 8. - Lectorii de limba română vor transmite, la începutul fiecărui an universitar, programa analitică a cursului pe care îl sustin.

Art. 9. - Lectorii de limba română trimit lunar Institutului Limbii Române o fisă de activitate lunară a activitătii desfăsurate la universitatea unde sunt numiti, fisă prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 10. - Lectorii de limba română trimit Institutului Limbii Române, la sfârsitul fiecărui an universitar, o fisă de monitorizare a activitătilor planificate/realizate, fisă prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 11. - Lectorii de limba română au obligatia de a respecta prevederile, atributiile si normele cuprinse în regulamentul intern al universitătii din străinătate unde sunt numiti, precum si atributiile din fisa postului corespunzătoare pozitiei pe care o ocupă la universitatea din străinătate.

Art. 12. - Lectorii de limba română vor participa la organizarea si derularea sesiunilor de evaluare si atestare a cunostintelor de limba română organizate de universitătile din străinătate unde activează pe perioada mandatului, în parteneriat cu Institutul Limbii Române, precum si la alte activităti legate de promovarea limbii, culturii si civilizatiei românesti.

Art. 13. - Lectorii de limba română au obligatia să aibă în toate împrejurările o conduită profesională si morală ireprosabilă si să dea dovadă de demnitate si responsabilitate în îndeplinirea atributiilor lor.

Art. 14. - Lectorii de limba română trebuie să respecte legile statelor pe teritoriul cărora îsi desfăsoară activitatea si să nu se lase implicati în activităti care ar reprezenta un amestec în treburile interne ale tării în care sunt numiti sau care ar afecta în orice alt mod imaginea României ori ar aduce atingere statutului lor profesional.

Art. 15. - Lectorii de limba română trebuie să accepte eventualele dispozitii cu caracter obligatoriu emise de Institutul Limbii Române, sub rezerva legalitătii lor.

Art. 16. - Lectorii de limba română care si-au terminat mandatul trebuie să înlesnească lectorilor nou-numiti acomodarea în spatiul academic si social, prin oferirea de informatii asupra conditiilor profesionale si sociale în care îsi vor desfăsura activitatea.

 

CAPITOLUL II

Recrutarea, selectia si încadrarea lectorilor de limba română

 

SECTIUNEA 1

Conditii generale

 

Art. 17. - (1) În interesul promovării cunoasterii limbii române, Institutul Limbii Române organizează concursuri pentru ocuparea posturilor de lectori români la universitătile din străinătate.

(2) Pentru fiecare post vacant de lector român în străinătate se organizează un concurs distinct.

(3) Candidatii pentru posturile de lectori de limba română în străinătate nu pot depune dosare pentru mai multe posturi în acelasi timp.

Art. 18. - (1) Institutul Limbii Române ia măsuri de informare a persoanelor interesate de concurs, prin:

a) publicarea anuntului pentru concurs în presa de mare tiraj, pe site-ul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului si pe site-ul Institutului Limbii Române;

b) transmiterea unei circulare adresate universitătilor acreditate din tară.

(2) Anuntul pentru concurs si circulara adresată universitătilor cuprind, după caz, si cerintele anuntate de universitatea străină parteneră legate de ocuparea postului si de activitatea specifică.

Art. 19. - La concursul pentru ocuparea posturilor de lectori români în străinătate pot participa numai cadre didactice titulare ale unei facultăti românesti acreditate.

 

SECTIUNEA a 2-a

Comisia de evaluare a candidatilor. Conditii de înscriere a candidatilor

 

Art. 20. - Pentru evaluarea candidatilor participanti la concursul pentru ocuparea posturilor de lectori de limba română în străinătate, se înfiintează o comisie a cărei componentă nominală este stabilită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

Art. 21. - Comisia de evaluare a candidatilor la concursul pentru ocuparea posturilor de lectori de limba română în străinătate, denumită în continuare comisia, este alcătuită din următorii 7 membri cu drept de vot egal:

a) directorul Institutului Limbii Române - presedinte;

b) directorul general al Directiei generale management învătământ superior si directorul general al Directiei generale pentru relatii internationale si afaceri europene din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului;

c) un reprezentant al Academiei Române;

d) 2 profesori universitari de specialitate;

e) un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 22. - (1) Comisia analizează dosarele candidatilor si selectează 3 candidati, tinând cont de următoarele cerinte care trebuie îndeplinite:

a) să fie absolventi ai unei facultăti de filologie;

b) să aibă experientă didactică în predarea limbii române pentru străini;

c) să cunoască o limbă de circulatie internatională si, la cererea universitătii din străinătate, limba tării respective;

d) să aibă activitate didactică si stiintifică;

e) să aibă 3 recomandări de la universitătile în care si-a desfăsurat activitatea;

f) să aibă aprobarea senatului universitătii românesti unde este titular, cu mentiunea rezervării postului pe întreaga durată a desfăsurării activitătii în străinătate;


g) să propună un proiect de activitate; h) să dovedească participarea la proiecte internationale; i) alte cerinte specificate de partenerul străin. notă: Constituie un avantaj dacă au diplomă de masterat sau titlu de doctor în filologie ori studii postdoctorale.

(2) Comisia se reuneste în termen de cel mult 20 de zile de la data-limită pentru depunerea dosarelor.

(3) Hotărârile comisiei se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(4) Cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor si punctarea candidatilor este de 4 din 7.

Art. 23. - Dosarele de concurs vor contine, obligatoriu, următoarele documente:

a) cerere de înscriere la concurs, cu precizarea postului pentru care candidează;

b) fotocopie de pe diploma de absolvire a facultătii;

c) curriculum vitae în format european în limba română si într-o limbă de circulatie internatională;

d) lista de lucrări publicate si extrase din studii reprezentative;

e) fotocopie de pe diploma de masterat, de pe adeverinta care confirmă calitatea de doctorand sau de pe diploma de doctor în filologie;

f) proiect în legătură cu activitatea pe care candidatii urmează să o desfăsoare - în limba română si într-o limbă de circulatie internatională;

g) 3 recomandări - în limba română si într-o limbă de circulatie internatională;

h) aprobarea rectorului universitătii de care apartine candidatul, cu mentiunea rezervării postului pe întreaga durată a desfăsurării activitătii în străinătate.

Art. 24. - (1) Institutul Limbii Române anuntă în scris candidatilor rezultatul concursului si comunică optiunea partenerului străin fiecărui candidat al cărui dosar a fost selectionat de comisie printre primele 3.

(2) În cazul în care nu este depusă nicio candidatură din partea cadrelor didactice universitare, cu acordul comisiei de evaluare a candidatilor, Institutul Limbii Române va permite participarea la concurs a profesorilor din învătământul preuniversitar. În acest caz Institutul Limbii Române va informa persoanele interesate prin publicarea anuntului pentru concurs în presa de mare tiraj, pe site-ul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, pe cel al Institutului Limbii Române si prin transmiterea unei circulare inspectoratelor scolare.

Art. 25. - (1) Comisia de evaluare a candidatilor din învătământul preuniversitar este alcătuită din 7 membri cu drept de vot egal:

a) directorul Institutului Limbii Române - presedinte;

b) directorul general al Directiei generale management învătământ preuniversitar si directorul Directiei relatii internationale din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului;

c) un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe;

d) 3 inspectori scolari.

(2) Componenta comisiei de evaluare a candidatilor din învătământul preuniversitar este stabilită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

(3) Hotărârile comisiei se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(4) Cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor si punctarea candidatilor este de 4 din 7.

Art. 26. - Comisia de evaluare a candidatilor din învătământul preuniversitar analizează dosarele candidatilor din învătământul preuniversitar si selectează câstigătorul, tinând cont de următoarele cerinte care trebuie îndeplinite:

a) să fie absolventi ai unei facultăti de filologie;

b) să aibă experientă didactică de minimum 8 ani la catedră, în specialitatea limba si literatura română;

c) să aibă gradul didactic II sau I;

d) să cunoască limba tării respective sau o limbă de circulatie internatională;

e) să aibă activitate didactică si stiintifică;

f) să aibă recomandare de la unitatea de învătământ în care îsi desfăsoară activitatea candidatul si de la inspectoratul scolar teritorial;

g) să aibă aprobarea unitătii de învătământ si a inspectoratului scolar teritorial, cu mentiunea rezervării catedrei pe întreaga durată a desfăsurării activitătii în străinătate;

h) să propună un proiect de activitate;

i) alte cerinte specificate de partenerul străin.

 

notă: Constituie un avantaj dacă au diplomă de masterat sau titlu de doctor în filologie ori studii postdoctorale.

În mod exceptional, dacă nu sunt candidati cu gradul II sau I didactic, se admit si candidatii care au certificat de obtinere a definitivării în învătământ.

 

Art. 27. - Dosarele de concurs ale candidatilor din învătământul preuniversitar vor contine, obligatoriu, următoarele documente:

a) cerere de înscriere la concurs, cu precizarea postului pentru care candidează;

b) fotocopie de pe diploma de absolvire a facultătii;

c) curriculum vitae în format european în limba română si într-o limbă de circulatie internatională;

d) listă de lucrări publicate si extrase din studii reprezentative;

e) fotocopie după certificatul de acordare a gradului didactic;

f) proiect în legătură cu activitatea pe care candidatii urmează să o desfăsoare - în limba română si într-o limbă de circulatie internatională;

g) 3 recomandări - în limba română si într-o limbă de circulatie internatională;

h) aprobarea unitătii de învătământ si a inspectoratului scolar teritorial, cu mentiunea rezervării postului pe întreaga durată a desfăsurării activitătii în străinătate.

Art. 28. - Contestatiile la rezultatul concursului pot fi depuse la sediul Institutului Limbii Române, în termen de maximum 10 zile de la anuntarea rezultatului de către Institutul Limbii Române, care este obligat să comunice contestatorului răspunsul definitiv în termenul prevăzut la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Criterii de evaluare si punctare a candidaturilor

 

Art. 29. - Criteriile de evaluare si punctare a candidaturilor depuse pentru ocuparea posturilor de lectori de limba română în străinătate sunt prevăzute în anexa nr. 3.

 

SECTIUNEA a 4-a

Solutionarea contestatiilor

 

Art. 30. - Contestatiile la rezultatul concursului sunt solutionate de o comisie, formată din profesori universitari si un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, a cărei componentă nominală este stabilită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

Art. 31. - (1) Reevaluarea dosarului se face în termen de cel mult 5 zile de la expirarea termenului-limită de înregistrare a contestatiei.

(2) În cazul în care diferenta dintre punctajul acordat de comisia de contestatii si punctajul acordat de comisia de evaluare a candidatilor este de cel mult 3 puncte, diferentă care poate fi în plus sau în minus, este definitiv punctajul acordat de comisia de evaluare.

(3) Dacă diferenta dintre punctajul acordat de comisia de contestatii si punctajul stabilit în urma evaluării initiale este mai mare de 3 puncte, punctajul acordat de comisia de contestatii este definitiv.

Art. 32. - Hotărârile comisiei de contestatii sunt definitive si se afisează cel mai târziu în termen de 48 de ore de la data-limită de reevaluare a dosarului.

 

SECTIUNEA a 5-a
Încadrarea si evaluarea lectorilor de limba română

 

Art. 33. - (1) Nominalizarea lectorului de limba română se face de către universitatea din străinătate.

(2) Numirea lectorului român pe post se face prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

(3) Conditiile specifice de desfăsurare a activitătii la catedră sunt stipulate în protocoalele încheiate de Institutul Limbii Române cu universitătile străine partenere.

Art. 34. - (1) Mandatul lectorilor români proveniti din mediul universitar angajati în străinătate este de 3 ani universitari; după 3 ani universitari, la cererea partenerului străin, perioada poate fi extinsă la alti 3 ani universitari, cu conditia obtinerii acordului prealabil al senatului universitătii din România unde este titular.

(2) Durata maximă a unui mandat pentru lectorii români în străinătate este de 6 ani universitari.

Art. 35. - (1) Mandatul lectorilor români proveniti din mediul preuniversitar angajati în străinătate este de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire, în cazuri temeinic motivate, cu un an.

(2) Durata maximă a unui mandat pentru lectorii români în străinătate este de 5 ani universitari.

Art. 36. - Institutul Limbii Române monitorizează activitatea lectorilor români lunar, conform Fisei de activitate lunară prevăzută în anexa nr. 1, si anual, conform Fisei de monitorizare a activitătilor planificate/realizate prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 37. - Evaluarea lectorilor români se face de universitătile din străinătate, conform reglementărilor interne.

 

CAPITOLULUI

Dispozitii finale

 

Art. 38. - Dosarele candidatilor selectati de comisia de evaluare a candidatilor se transmit universitătilor din străinătate prin intermediul reprezentantelor diplomatice ale României în tările respective.

Art. 39. - La încetarea mandatului, lectorii de limba română în străinătate sunt obligati să se prezinte în tară la posturile care le-au fost rezervate pe perioada petrecută în străinătate.

Art. 40. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

INSTITUTUL LIMBII ROMANE

 

Lector de limba română (nume si prenume)

Anul universitar

Luna

 

 

 

FISA DE ACTIVITATE LUNARA

 

Universitatea

Facultatea

Catedra (Departamentul)

Tipul lectoratului:

Durata cursului:

Examen (anual etc):

Evaluarea studentilor (nr. credite):

Scala de evaluare a cunostintelor (A1, A2 etc):

Data

Activităti curriculare

Materiale didactice utilizate

Activităti extracurriculare

Observatii

 

 

 

 

 

 

Propuneri de măsuri necesare îmbunătătirii activitătii lectoratului:

 

Data întocmirii

.........................

Semnătura lectorului

.........................


ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

INSTITUTUL LIMBII ROMANE

 

FISĂ

de monitorizare a activitătilor planificate/realizate de către în anul universitar........................

 

Universitatea

Facultatea

Catedra (Departamentul)

Tipul lectoratului:

Durata cursului:

Examen (anual etc):

Evaluarea studentilor (nr. credite):

Scala de evaluare a cunostintelor (A1, A2 etc):

 

Nr. crt.

Denumirea activitătii

Normarea activitătii

Total ore/an planificat/realizat

1.

 

Activitatea didactică: Predare

.............................................

 

 

 

 

 

2.

 

Consultatii:

.............................................

3.

Activităti curriculare prevăzute în norma lectorului

Conform statului de functiuni al departamentului/facultătii din străinătate

 

 

4.

 

 

 

 

Activităti extracurriculare prevăzute în norma lectorului (reuniuni, colective specializate în.........., actiuni de promovare a cursului, participarea la activităti de formare destinate corpului profesoral din

facultate etc.)

5.

 

 

 

 

Prestigiul profesional: lucrări stiintifice publicate/prezentate în cadrul unor edituri din străinătate sau în cadrul manifestărilor organizate de

facultate etc.

 

Conform normativelor Consiliului National al Cercetării Stiintifice din învătământul Superior Conform Metodologiei privind recrutarea, selectia, încadrarea si evaluarea lectorilor români care urmează să predea cursuri de limbă, cultură si civilizatie românească la universităti din străinătate

6.

 

 

Participare la actiunile initiate de Institutul Limbii Române

 

7.

 

 

Alte mentiuni

 

TOTAL ore/an

 

Data întocmirii

................................

 

Semnătura sefului de departament

..................................................

 

NOTE:

1. Fisa este valabilă cu tabelele de mai jos, completate, pentru a justifica orele trecute.

2. Activitatea de cercetare inclusă la criteriul 5 se raportează la studiile publicate în decursul activitătii de lector numit de Institutul Limbii Române si se referă la aparitiile editoriale/publicistice din străinătate.

 

1. Predare

Nr. crt.

Facultate/Departament/Anul de studiu/Nivel de competentă

lingvistică

Grupa/Numărul de studenti

Material didactic folosit

Perioada de desfăsurare

a cursului

Nr. total de ore planificate

Nr. de ore efectuate

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

Notă:

Se vor atasa aici:

• Copie de pe orarul departamentului care să cuprindă si repartitia cursurilor de Limbă, cultură si civilizatie românească.

• Copie de pe lista de înscrieri pentru cursul de Limbă, cultură si civilizatie românească realizată la deschiderea semestrului/ anului universitar.

• Copie de pe catalogul aferent evaluării studentilor care au frecventat cursul de Limbă, cultură si civilizatie românească.

Se recomandă ca aceste copii să fie autentificate prin semnătura directorului de departament sau a responsabilului direct care supervizează activitatea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească.


 

2. Consultatii

Nr crt.

Facultate/Departament/Anul

de studiu/Nivel de competentă

lingvistică

Grupa/Numărul de studenti

Material didactic folosit

Perioada

de desfăsurare

a cursului

Nr. total

de ore

planificate

Nr. de ore efectuate

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

3. Activităti curriculare

Nr crt.

Facultate/Departament

Activităti curriculare prevăzute în norma lectorului

Descriere

Perioada de desfăsurare

Nr. total de ore planificate

Nr. de ore efectuate

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

4. Activităti extracurriculare

Nr crt.

Facultate/Departament

Activităti extracurriculare prevăzute în norma lectorului

Descriere

Perioada de desfăsurare

Nr. total de ore planificate

Nr. de ore efectuate

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

5. Prestigiul profesional

5.1. Cărti, cursuri sau manuale publicate sau în curs de elaborare

Nr. crt.

Denumirea lucrării/Editura

Perioada de elaborare/ Data aparitiei

Colectivul

Nr. total de pagini

Nr.de pagini/Raportor

Nr.de pagini/Raportor/Anul de raportare

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

5.2. Articole publicate în reviste (apărute)

Nr. crt.

Denumirea lucrării

Colectivul

Revista

1.

 

 

 

2.

 

 

 

3.

 

 

 

 

5.3. Lucrări prezentate la manifestări stiintifice si publicate în volumele acestora

Nr. crt.

Denumirea lucrării

Colectivul

Manifestarea stiintifică

Organizatorul

1.

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

Notă:

Se vor atasa copii de pe toate materialele mentionate la criteriul 5.


 

6. Participare la actiunile initiate de Institutul Limbii Române

Nr. crt.

Descrierea obiectivului/manifestării propuse de Institutul Limbii Române

Persoana de contact

Perioada de desfăsurare

1.

 

 

 

2.

 

 

 

3.

 

 

 

 

7. Alte mentiuni

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

CRITERIILE DE EVALUARE SI PUNCTARE

a candidaturilor depuse pentru ocuparea posturilor de lectori de limba română în străinătate

 

I. Criteriile de evaluare si punctare a candidaturilor cadrelor didactice din mediul universitar

 

Criteriul de evaluare

Criterii de punctare

Puncte acordate

Evaluarea candidatilor conform pregătirii profesionale

1.

Calificare universitară în limba si literatura română

Candidatul are diplomă de absolvent al facultătii de limba si literatura română.

3 puncte

2.

 

 

 

Titlu universitar (diplomă de master, diplomă de doctor)

Se ia în considerare criteriul notat cu punctaj maxim.

Punctele pentru studiile postdoctorale se cumulează, dacă este cazul, punctelor acordate pentru titlul de doctor.

 

 

 

Candidatul are diplomă de master în filologie.

2 puncte

Candidatul are diplomă de doctor în filologie.

3 puncte

Studii postdoctorale în filologie

2 puncte

Evaluarea candidatilor conform activitătii profesionale

3.

 

 

 

 

Grad didactic

 

 

 

 

Candidatul este asistent universitar.

1 punct

Candidatul este lector universitar.

2 puncte

Candidatul este conferentiar universitar.

3 puncte

Candidatul este profesor universitar.

4 puncte

4.

Experientă în predarea limbii române pentru străini

Numărul de ani universitari în care candidatul a predat limba română ca limbă străină

Punctajul maxim acordat este de 10 puncte.

(Ceea ce depăseste 10 ani nu se punctează suplimentar.)

5.

 

 

 

Tipul activitătii de predare a limbii române ca limbă străină

Se ia în considerare criteriul notat cu punctaj maxim.

 

 

 

Cursuri de vară

1 punct

An pregătitor

2 puncte

Lector de limba română în străinătate

3 puncte

6.

 

 

 

 

Cunoasterea limbii tării respective sau a unei limbi de circulatie internatională

Se ia în considerare criteriul notat cu punctaj maxim.

 

 

 

 

Specializare universitară în limba tării respective

5 puncte

Certificat de cunoscător al limbii tării respective

4 puncte

Specializare în altă limbă străină de circulatie internatională

3 puncte

Certificat de cunoscător al unei limbi străine de circulatie internatională

2 puncte

7.

Aprecierea activitătii didactice si stiintifice

Evaluarea listei de lucrări si a extraselor din studii reprezentative

Se acordă între 1 si 5 puncte.

8.

Participarea la proiecte universitare internationale

Evaluarea participării la proiecte, programe, schimburi universitare internationale

Se acordă între 1 si 5 puncte.

9.

Aprecierea proiectului de activitate propus de candidat ca viitor lector de limba română

Evaluarea proiectului de activitate propus de candidat ca viitor lector de limba română

Se acordă între 1 si 5 puncte.

10.

Exigente particulare

Criterii profesionale solicitate de partenerul străin

Se acordă între 1 si 5 puncte.

 

Sunt declarati eligibili candidatii care întrunesc minimum 23 de puncte.

Numărul maxim de puncte care pot fi obtinute de un candidat este de 50 de puncte.

 

II. Criteriile de evaluare si punctare a candidaturilor cadrelor didactice din mediul preuniversitar

 

Criteriul de evaluare

Criterii de punctare

Puncte acordate

Evaluarea candidatilor conform pregătirii profesionale

1.

Calificare universitară în limba si literatura română

Candidatul are diplomă de absolvent al facultătii de limba si literatura română

3 puncte

2.

Titlul de doctor

Candidatul are diplomă de doctor în filologie

2 puncte

Evaluarea candidatilor conform activitătii profesionale

3.

 

 

Grad didactic

 

 

Grad I

3 puncte

Grad II

4 puncte

4.

Experientă în predarea limbii române pentru străini

Numărul de ani universitari în care candidatul a predat limba română ca limbă străină

Punctajul maxim acordat este de 10 puncte.

(Ceea ce depăseste 10 ani nu se punctează suplimentar.)

5.

 

 

 

Tipul activitătii de predare a limbii române ca limbă străină

Se ia în considerare criteriul notat cu punctaj maxim.

 

 

 

Cursuri de vară

1 punct

An pregătitor

2 puncte

Lector de limba română în străinătate

3 puncte

6.

 

 

 

 

Cunoasterea limbii tării respective sau a unei limbi de circulatie internatională

Se ia în considerare criteriul notat cu punctaj maxim.

 

 

 

 

Specializare universitară în limba tării respective

5 puncte

Certificat de cunoscător al limbii tării respective

4 puncte

Specializare în altă limbă străină de circulatie internatională

3 puncte

Certificat de cunoscător al unei limbi străine de circulatie internatională

2 puncte

7.

Aprecierea activitătii didactice si stiintifice

Evaluarea listei de lucrări si a extraselor din studii reprezentative

Se acordă între 1 si 5 puncte.

8.

Participarea la proiecte internationale

Evaluarea participării la proiecte, programe, schimburi scolare internationale

Se acordă între 1 si 5 puncte.

9.

Aprecierea proiectului de activitate propus de candidat ca viitor lector de limba română

Evaluarea proiectului de activitate propus de candidat ca viitor lector de limba română

Se acordă între 1 si 5 puncte

10.

Exigente particulare

Criterii profesionale solicitate de partenerul străin

Se acordă între 1 si 5 puncte

 

Sunt declarati eligibili candidatii care întrunesc minimum 23 de puncte.

Numărul maxim de puncte care pot fi obtinute de un candidat este de 50 de puncte.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXXVII (77)

din 5 noiembrie 2007

 

Dosar nr. 43/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la acordarea primei de concediu de odihnă.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 75 de judecători din totalul de 114 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia, în sensul de a se stabili că dispozitiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările si completările ulterioare, fiind suspendate, nu pot justifica acordarea sumelor solicitate cu titlu de primă de concediu, potrivit reglementărilor cuprinse în acele dispozitii.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instantelor judecătoresti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în aplicarea dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la acordarea primei de concediu de odihnă.

Astfel, unele instante au respins cererile functionarilor publici privind plata primelor de concediu, considerând că desi prin art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, este reglementat dreptul acestora la prima de concediu, respectiv acordarea, pe lângă îndemnizatia de concediu, a unei sume egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, un atare drept nu poate fi valorificat cât timp a fost suspendat succesiv, începând cu anul 2001, prin art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 si, în continuare, pentru anii următori, prin legile de adoptare a bugetului de stat pe anii 2002-2006.

În argumentarea acestui punct de vedere s-a mai sustinut că, în raport cu prevederile Legii nr. 24/2000, pe durata suspendării, dispozitiile respective nu fac parte din ordinea de drept, astfel că apare lipsită de temei legal obligarea angajatorului, pe cale judecătorească, să plătească prima de concediu pentru perioada 2001-2006 prin înfrângerea vointei legiuitorului, pentru că instanta s-ar substitui în atributiile sale, ceea ce ar constitui o încălcare a principiului separatiei puterilor în stat.

Alte instante, dimpotrivă, au admis cererile formulate de functionarii publici si au stabilit ca primele de concediu să fie plătite, retinând că suspendarea succesivă a acordării dreptului nu echivalează cu stingerea lui, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării sale în momentul suspendării.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

În adevăr, prin art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, s-a reglementat că functionarii publici au dreptul la plecarea în concediu de odihnă, pe lângă îndemnizatia de concediu, la o „primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat”.

Ulterior, prin art. III alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 s-a prevăzut că „se suspendă până la data de 31 decembrie 2001 aplicarea prevederilor art. 34 alin. (2) care cuprind dispozitii referitoare la acordarea primei pentru concediu de odihnă”, iar prin art. 32 din Legea nr. 744/2001 s-a dispus mentinerea în continuare a suspendării dreptului de primă de concediu de odihnă până la 31 decembrie 2002. De asemenea, prin art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 s-a dispus din nou continuarea suspendării dreptului la primă de concediu de odihnă până la 31 decembrie 2003, prin art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 s-a mentinut suspendarea dreptului respectiv până la data de 31 decembrie 2004, prin art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004 privind bugetul de stat pe anul 2005 s-a mentinut prelungirea suspendării până la 31 decembrie 2005, iar prin art. 5 alin. (5) din Legea nr. 379 privind bugetul de stat pe anul 2006 s-a prelungit perioada de suspendare până la 31 decembrie 2006.

Succesiunea în timp a actelor normative la care s-a făcut referire impune a se retine că dreptul la primă pentru concediul de odihnă al functionarilor publici, instituit prin art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, si-a produs efectul începând cu data mentionată, suspendarea exercitiului acestui drept neputând fi echivalată cu însăsi înlăturarea lui.

În acest sens, prin art. 18 din Codul muncii se prevede, în mod imperativ, că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzactii, renuntări sau limitări, ele fiind formulate si apărate de stat împotriva oricăror încălcări ale manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.

De aceea, fiind un drept câstigat, derivat dintr-un raport de muncă, prima de concediu nu poate fi considerată anulată prin actele normative mentionate.

Într-o atare situatie, suspendarea exercitiului dreptului la prima de concediu nu echivalează cu însăsi înlăturarea lui, cât timp prin nicio dispozitie legală nu i-a fost înlăturată existenta si nici nu s-a constatat neconstitutionalitatea textului de lege ce prevede acest drept.

Sub acest aspect, mai este de retinut că, în prezent, sunt în vigoare si au fost chiar aplicate, pentru anul 2007, dispozitiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, potrivit cărora „functionarul public are dreptul pe lângă îndemnizatia de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat”.

De altfel, în ipoteză similară, Sectiile Unite ale înaltei Curti de Casatie si Justitie s-au pronutat în acest sens prin deciziile nr. XXIII din 12 decembrie 2005 si nr. XII din 5 februarie 2007.

În consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că prima de concediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, se cuvenea functionarilor publici, astfel cum a fost reglementată prin dispozitiile art. 34 alin. (2) devenit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 34 alin. (2) [(devenit art. 35 alin. 2)] din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că:

Prima de concediu, reprezentând o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, se cuvenea acestei categorii de personal.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXXVIII (78)

din 5 noiembrie 2007

 

Dosar nr. 47/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la interpretarea si aplicarea unitară a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, modificată prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 si 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, privind admisibilitatea acordării consilierilor juridici, cu statut de functionari publici, a prestatiilor suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 75 de judecători din totalul de 114 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de functionari publici prestatiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, în conditiile prevăzute de art. 25 si 26 din Codul muncii, însă această categorie profesională poate beneficia de aceste sporuri salariale în conditiile stabilite prin actele normative de salarizare a functionarilor publici si de legislatia specifică autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea.


SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Prin recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, se învederează că în practica instantelor judecătoresti nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) si art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, privind admisibilitatea acordării consilierilor juridici cu statut de functionari publici a prestatiilor suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.

Astfel, unele instante au admis cererile consilierilor juridici cu statut de functionari publici, considerând că acestia au dreptul la prestatii suplimentare reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, raportate la indemnizatia de încadrare.

În motivarea acestui punct de vedere s-a argumentat că, în calitatea lor de functionari publici, consilierilor juridici le sunt aplicabile atât prevederile Legii nr. 188/1999 referitoare la drepturile si obligatiile cuprinse în această lege, care constituie legea generală aplicabilă tuturor functionarilor publici, cât si dispozitiile Legii nr. 514/2003, care constituie legea specială ce reglementează activitatea consilierilor juridici. S-a relevat că, în baza Legii nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, a fost adoptat la 29 iulie 2004 Statutul profesiei de consilier juridic, în care se precizează la art. 60 alin. (2) că, deosebit de remuneratia de bază, în raport cu specificul muncii si importanta socială a serviciilor profesionale, potrivit art. 25 si 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestatii suplimentare reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că dispozitiile art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic nu sunt aplicabile în privinta consilierilor juridici, numiti în functii publice, acestora fiindu-le aplicabile dispozitiile Legii nr. 188/1999, republicată, asa cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 2 si 3 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, consilierul juridic poate fi numit în functie sau angajat în muncă în conditiile legii.

În acest sens, prin art. 3 din acelasi act normativ se stabileste:

„(1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului potrivit functiei si categoriei acesteia.

(2) Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat.”

Ca urmare, în raport cu aceste reglementări legale, profesia de consilier juridic se exercită fie în baza unui raport de serviciu

În conditiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, fie în baza unui raport juridic de muncă în urma încheierii unui contract individual de muncă potrivit dispozitiilor Codului muncii.

De aceea, consilierilor juridici numiti în functie, în privinta drepturilor si obligatiilor ce decurg din raporturile de serviciu, le sunt aplicabile atât norma generală, reprezentată de Legea nr. 188/1999, republicată, cât si dispozitiile speciale continute în Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006.

Astfel, în art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, se subliniază: „consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional si reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă.”

Rezultă din aceste prevederi că însusi legiuitorul face distinctie între cele două categorii de consilieri juridici, sub aspectul statutului acestora, cu consecinte în ceea ce priveste sfera si continutul drepturilor si obligatiilor ce le revin.

Totodată, este de observat că, prin art. 60 alin. (1) din Statutul profesiei de consilier juridic, se statuează că pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneratie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic având statut de salariat sau conform legilor speciale pentru cel numit în functie.

Mai mult, dispozitiile exprese referitoare la negocierea prestatiilor suplimentare, cu privire la alin. (2) al aceluiasi articol, îi vizează exclusiv pe consilierii juridici având statut de angajati în baza unor contracte individuale de muncă, susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate si cea de confidentialitate.

De altfel, asemenea clauze specifice sunt prevăzute numai în Codul muncii, iar nu si în dreptul comun aplicabil functionarilor publici.

Or, în privinta drepturilor salariale ale functionarilor publici este exclusă stabilirea acestora prin negociere, întrucât ele nu pot fi determinate decât în conformitate cu dispozitiile legii privind sistemul unitar de salarizare pentru functionarii publici, mai ales că sporurile cuvenite functionarilor publici nu pot fi altele decât cele prevăzute de legislatia specifică acestei categorii.

De aceea, negocierea unor astfel de clauze apare inadmisibilă pentru categoria consilierilor juridici cu statut de functionar public, iar o interpretare contrară ar echivala cu o nesocotire a regulilor ce guvernează raportul dintre norma generală si cea specială si aplicarea acesteia din urmă în afara limitelor permise de legea-cadru.

Asadar, consilierii juridici cu statut de functionari publici nu pot negocia clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate în conditiile prevăzute de art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, raportate la dispozitiile art. 25 si 26 din Codul muncii, însă pot beneficia, în conditiile prevăzute de actele normative aplicabile functionarilor publici si legislatiei specifice autoritătii sau institutiei în care îsi desfăsoară activitatea, de sporurile de salarizare specifice functionarilor publici.


În consecintă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si al art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că nu se pot negocia de către consilierii juridici cu statut de functionari publici prestatiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, în conditiile prevăzute de art. 25 si 26 din Codul muncii, însă această categorie profesională poate beneficia de sporuri salariale în conditiile stabilite prin acte normative de salarizare a functionarilor publici si de legislatia specifică autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) si art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de functionari publici prestatiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, în conditiile prevăzute de art. 25 si 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în conditiile stabilite prin acte normative de salarizare a functionarilor publici si de legislatia specifică autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

– SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXXX (80) din 5 noiembrie 2007

 

Dosar nr. 51/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba lulia, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea functionării persoanelor juridice, coroborate cu prevederile art. 236 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, modificată si completată.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 75 de judecători din totalul de 114 aflati în functie.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

A. Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba lulia se apreciază că instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004, coroborate cu prevederile art. 236 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, modificată si completată, pronuntându-se diferit asupra următoarelor chestiuni de drept:

I. Necesitatea mentionării în cuprinsul încheierii judecătorului delegat la oficiul registrului comertului a dispozitiei de transmitere universală a patrimoniului societătii cu răspundere limitată, cu asociat unic, către asociatul unic, în cazul dizolvării de drept a acestei societăti, prin efectul dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004, ca sanctiune pentru nepreschimbarea certificatului de înmatriculare si a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare, continând codul unic de înregistrare, în temeiul prevăzut de art. 26 din acest act normativ.

II. Dacă recursul declarat de creditorul bugetar împotriva încheierii pronuntate de judecătorul delegat la oficiul registrului comertului, prin care s-a constatat dizolvarea de drept a unor societăti comerciale, în conditiile art. 30 alin. (1)si (2) din Legea nr. 359/2004, urmează a fi respins ca lipsit de interes sau ca nefondat.

B. Din examinarea sustinerilor formulate în sprijinul cererii de lămurire a chestiunilor de drept enuntate, în raport cu solutiile pronuntate de instante, se constată următoarele:


Cu privire la necesitatea mentionării în cuprinsul încheierii judecătorului delegat la oficiul registrului comertului a dispozitiei de transmitere universală a patrimoniului societătii cu răspundere limitată, cu asociat unic, către asociatul unic, în cazul dizolvării de drept a acestei societăti, prin efectul dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004.

Sub acest aspect, prin recursul în interesul legii se învederează că unele instante au considerat că dispozitiile art. 236 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sunt incidente cu privire la societătile comerciale cu răspundere limitată, cu asociat unic, dizolvate de drept în temeiul art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004, si că încheierea pronuntată în acest caz trebuie să cuprindă mentiunea transmiterii universale a patrimoniului societătii către asociatul unic.

Tot în această materie s-a relevat că alte instante, dimpotrivă, au considerat că dispozitiile art. 236 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sunt incidente numai în cazul dizolvării voluntare a societătilor cu răspundere limitată, cu asociat unic, iar nu si în cazul dizolvării de drept care operează ca sanctiune, în conditiile prevăzute de art. 30 din Legea nr. 359/2004.

În legătură cu aceste chestiuni, în privinta cărora s-a considerat că instantele au dat o interpretare diferită dispozitiilor legale aplicabile, se constată următoarele:

Prin art. 31 alin. (2) din Legea nr. 359/2004, reglementându-se modul în care se desfăsoară procedura lichidării, pentru persoanele juridice în privinta cărora s-a constatat dizolvarea de drept, în conditiile art. 30 din aceiasi lege, s-a precizat că „persoana juridică intră în lichidare potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare”.

Pe de altă parte, este de observat că art. 236 din Legea nr. 31/1990, republicată, a fost abrogat prin art. I pct. 158 din Legea nr. 441/2006.

Or, în urma abrogării acestui text de lege, principiile generale care reglementează procedura lichidării societătilor comerciale sunt aplicabile si societătilor cu răspundere limitată, cu asociat unic.

Sub acest aspect trebuie să se aibă în vedere că, potrivit dispozitiilor art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, „dizolvarea societătii are ca efect deschiderea procedurii lichidării”.

Totodată, în conformitate cu dispozitiile art. 259 din Legea nr. 31/1990, republicată, „creditorii societătii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, până la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societătii, si numai după aceea de a se îndrepta împotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social”.

Reiese deci că si societătile comerciale cu răspundere limitată, cu asociat unic, dizolvate de drept în baza art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004, intră în lichidare potrivit art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prin care se prevede că „dizolvarea societătii are ca efect deschiderea procedurii lichidării”.

În acest sens, prin alin. (2) al aceluiasi articol, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 156 din Legea nr. 441/2006, se mai prevede că „din momentul dizolvării, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operatiuni”, subliniindu-se că, „în caz contrar, acestia sunt personal si solidar răspunzători pentru actiunile întreprinse”.

Tot astfel, în cadrul reglementării situatiei societătilor comerciale dizolvate de drept, ca sanctiune pentru nepreschimbarea, în termenul legal, a certificatului de înmatriculare si a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare, prin art. 31 alin. (3) si (4) din Legea nr. 359/2004 s-a prevăzut că „în termen de 6 luni de la data pronuntării încheierii de dizolvare, [....] sau, după caz, de la data respingerii recursului formulat împotriva acesteia, reprezentantul legal al persoanei juridice are obligatia numirii si înregistrării în registrul comertului a lichidatorului”, iar „dacă nu există reprezentant legal ori acesta nu procedează la numirea lichidatorului în termenul prevăzut la alin. (3), la cererea oricărei persoane interesate, formulată în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), judecătorul delegat numeste un lichidator de pe lista practicienilor în insolventă....”.

Este semnificativ în această privintă că, potrivit art. 259 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, „creditorii societătii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, până la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societătii, si numai după aceea de a se îndrepta împotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social”.

Asadar, ca urmare a abrogării art. 236 din Legea nr. 31/1990, prin art. I pct. 158 din Legea nr. 441/2006, societătile comerciale cu răspundere limitată, cu asociat unic, dizolvate de drept potrivit art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004, sunt supuse procedurii de lichidare în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, cu numirea unui lichidator, creditorii acelor societăti putându-se îndrepta, pentru recuperarea creantelor, împotriva lichidatorilor si, doar în subsidiar, împotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea aporturilor la capitalul social.

Prin urmare, dacă anterior abrogării art. 236 din Legea nr. 31/1990, prin art. I pct. 158 din Legea nr. 441/2006, se puteau ivi situatii susceptibile a determina pronuntarea de solutii diferite în aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004, în prezent, datorită incidentei reglementării cu caracter general si în această materie, o asemenea eventualitate a devenit lipsită de suport juridic.

În acelasi timp, în ceea ce priveste temeiul respingerii recursului declarat împotriva încheierii pronuntate de judecătorul delegat la oficiul registrul comertului, prin care se constată dizolvarea de drept a unor societăti comerciale, în conditiile aplicării dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004, se constată că doar în activitatea de judecată a Curtii de Apel Alba lulia, care a formulat sesizarea în cadrul recursului în interesul legii, s-au pronuntat solutii de respingere a căii de atac a recursului ca lipsit de interes, toate celelalte instante, evidentiate în situatiile întocmite cu ocazia verificărilor efectuate, respingând ca nefondate astfel de recursuri.

Asa fiind, nu se poate considera că în această privintă ar exista practică judiciară neunitară, care să impună adoptarea unei solutii în interesul legii, în sensul prevederilor art. 329 din Codul de procedură civilă, după cum nici în legătură cu momentul si modalitatea în care creditorii bugetari depun înscrisuri doveditoare ale creantelor, în sprijinul căii de atac a recursului pe care o exercită, nu apare necesară o rezolvare de principiu, cu valabilitate generală, cât timp astfel de situatii constituie doar circumstante de fapt diferite.


În consecintă, reiesind că în chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării de fată nu s-au ivit puncte de vedere diferite, cu caracter actual, în practica de judecată a instantelor judecătoresti, urmează a se dispune respingerea recursului în interesul legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Resping recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba lulia cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea functionării persoanelor juridice, coroborate cu prevederile art. 236 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind revocarea măsurii interzicerii temporare a exercitării activitătii de broker de asigurare

a Societătii Comerciale „Power Insurance Broker de Asigurare” - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/01.07.2001, reprezentată legal de presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

În baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, adoptată în sedinta din data de 1 iulie 2008, conform art. 4 alin. (22)-(241) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia a fost analizată documentatia aferentă Notei nr. IX/255 din 26 iunie 2008 privind cererea de revocare a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 502 din 9 iunie 2008 privind sanctionarea Societătii Comerciale „Power Insurance Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul în municipiul Constanta, str. I. G. Duca nr. 75A, bl. L50, se. A, et. 5, ap. 22, judetul Constanta, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J13/2731/11.12.2002, cod unic de înregistrare 15084050, număr de înmatriculare în Registrul brokerilor RBK-199/2004, reprezentată de doamna Miron Mihaela, în calitate de administrator, a constatat următoarele:

Prin Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 502/2008 privind interzicerea temporară a exercitării activitătii de asigurare si/sau reasigurare a Societătii Comerciale POWER INSURANCE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. s-a dispus interzicerea temporară a exercitării activitătii de broker de asigurare a Societătii Comerciale „Power Insurance Broker de Asigurare” - S.R.L., conform art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Prin Adresa nr. 110 din 13 iunie 2008 Societatea Comercială „Power Insurance Broker de Asigurare” - S.R.L. a solicitat revocarea măsurii dispuse prin Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 502/2008, având în vedere că faptele ce constituie contraventii, constatate cu ocazia controlului, au fost remediate.

Fată de motivele arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, în temeiul art. 41 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 9 din Normele privind gradualizarea măsurilor sanctionatorii, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.118/2006, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a analizat documentatia privind Societatea Comercială „Power Insurance Broker de Asigurare” - S.R.L., iar în sedinta din data de 1 iulie 2008 a hotărât revocarea măsurii dispuse prin Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 502/2008.

Drept care se decide:

Art. 1. - În temeiul art. 41 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 9 din Normele privind gradualizarea măsurilor sanctionatorii, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.118/2006, se revocă măsura interzicerii temporare a exercitării activitătii de broker de asigurare, prevăzută în Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 502/2008, a Societătii Comerciale „Power Insurance Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul în municipiul Constanta, str. I. G. Duca nr. 75A, bl. L50, se. A, et. 5, ap. 22, judetul Constanta, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J13/2731/11.12.2002, cod unic de înregistrare 15084050, număr de înmatriculare în Registrul brokerilor RBK-199/2004, reprezentantă de doamna Miron Mihaela, în calitate de administrator.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 10 iulie 2008.

Nr. 609.