MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 176 (XX) - Nr. 509 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Luni, 7 iulie 2008
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 613 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din Codul de
procedură civilă
Decizia nr. 653 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din
Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996
Decizia nr. 703 din 17 iunie 2008 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
637. - Hotărâre privind reorganizarea Institutului de
Medicină Comparată - I.M.C.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1.813/C.- Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea
Regulamentului privind recunoasterea calificării profesionale de consilier
juridic a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând
Spatiului Economic European, în vederea admiterii si practicării acesteia
în România
2.371. - Ordin al ministrului culturii si cultelor pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice privind evidenta, gestiunea si
inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee, colectii publice, case
memoriale, centre de cultură si alte unităti de profil, aprobate prin
Ordinul ministrului culturii nr. 2.035/2000
6. - Normă pentru modificarea si completarea Normelor-cadru
ale Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de
societătile bancare si celelalte societăti de credit, cu cecuri, pe
baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta
Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALA
din 27 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din Codul de
procedură civilă
Ioan Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Ion
Predescu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Augustin
Zegrean - judecător
Simona
Ricu - procuror
Mihaela
Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 6132 din Codul de procedură civilă,
exceptie ridicată de Adrian Păunescu în Dosarul nr. 17.287/281/2007
al Judecătoriei Ploiesti - Sectia civilă.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate
ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii
Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 11 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr.
17.287/281/2007, Judecătoria Ploiesti - Sectia civilă a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 6132 din Codul de procedură civilă, exceptie
ridicată de Adrian Păunescu.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că, în materia raporturilor de familie, conditiile cerute
pentru dispunerea măsurii încredintării copilului minor prin
ordonantă presedintială, si anume o măsură vremelnică,
într-un caz grabnic, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi
prin întârziere sau pentru prevenirea unei pagube iminente ireparabile, nu pot
fi aplicabile întrucât o astfel de judecată sumară a situatiei de
fapt ar putea avea consecinte grave asupra relatiilor de familie,
încălcând prevederile constitutionale cuprinse în art. 26 alin. (1)
privitoare la viata intimă, familială si privată, art. 48 alin.
(1) referitoare la familie si art. 49 privind protectia copiilor si a
tinerilor.
Judecătoria
Ploiesti - Sectia civilă apreciază exceptia de
neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că, atunci
când se pune în discutie încredintarea copiilor minori în temeiul art. 6132
din Codul de procedură civilă, instanta se raportează la
dispozitiile Codului familiei referitoare la încredintarea minorilor, respectiv
art. 100 alin. 3, având în vedere interesul superior al copilului.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină
concordantă cu prevederile constitutionale invocate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 6132
din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul
continut: „Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonantă
presedintială, măsuri vremelnice cu privire la încredintarea copiilor
minori, la obligatia de întretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea
locuintei.”
În
opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 26 alin. (1)
privitoare la viata intimă, familială si privată, art. 48 alin.
(1) referitoare la familie si art. 49 privind protectia copiilor si a
tinerilor, în notele scrise depuse la dosar enumerând textele din Constitutia
anterioară republicării.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra dispozitiilor
criticate s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 1.202 din 13 decembrie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
60 din 25 ianuarie 2008. Cu acel prilej a statuat că, „în cadrul
procedurii de solutionare a cererii de divort, instanta poate adopta măsuri
vremelnice cu privire la încredintarea copiilor minori, la obligatia de
întretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. Asupra
măsurilor enumerate, instanta învestită cu cererea de desfacere a
căsătoriei se pronuntă prin ordonantă presedintială,
în conditiile art. 581 din Codul de procedură civilă. Aceste
dispozitii instituie o procedură specială, prin care se pot dispune
unele măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgentă este
justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau
interese legitime. Prin urmare, se creează posibilitatea pentru cel
vătămat într-un drept legitim ca, în anumite conditii, expres si
limitativ prevăzute de lege, să se adreseze justitiei în cazuri
grabnice, pentru păstrarea dreptului care s-ar păgubi prin
întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea
repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul
unei executări”.
Curtea
a mai retinut că dispozitiile art. 6132 din Codul de
procedură civilă nu cuprind o enumerare limitativă a
măsurilor ce pot fi luate pe calea ordonantei presedintiale până la
solutionarea divortului. Astfel, instanta învestită cu cererea de
ordonantă presedintială prin care s-a solicitat încredintarea
copiilor minori se poate pronunta si asupra cererii formulate de celălalt
sot de a i se încredinta să aibă legături personale cu copiii,
asa încât acesta să poată să îsi exercite drepturile si
îndatoririle pe care le presupune cresterea, educatia si instruirea lor.
Întrucât
în cauza de fată nu au fost aduse elemente noi, de natură să
impună reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie,
atât solutia, cât si considerentele acestei decizii îsi mentin valabilitatea si
în prezenta cauză.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
în numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din
Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adrian
Păunescu în Dosarul nr. 17.287/281/2007 al Judecătoriei Ploiesti -
Sectia civilă.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 27 mai 2008.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
CURTEA CONSTITUTIONALA
din 10 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3
din Legea cadastrului si a
publicitătii imobiliare nr. 7/1996
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Augustin
Zegrean - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Claudia
Miu - prim-magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a
publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Matilda
Cîmpian în Dosarul nr. 7.683/296/2006 al Tribunalului Satu Mare - Sectia
civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 18 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr.
7.683/296/2006, Tribunalul Satu Mare - Sectia civilă a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii
imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Matilda Cîmpian, într-o
cauză având ca obiect recursul formulat împotriva unei sentinte prin care
s-a respins actiunea în constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea
acesteia sustine că prevederile art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din
Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996 contravin
dispozitiilor art. 16 din Constitutie, deoarece prin mentinerea în vigoare a
dispozitiilor art. 27 si 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 cu privire la
dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, dispozitii ce se
referă la posesia începută sub imperiul acestui act normativ, se
creează o situatie discriminatorie între persoanele ale căror terenuri
cad sub incidenta acestui act normativ si care au exercitat o posesie
utilă timp de zeci de ani si acele persoane ale căror terenuri sunt
situate în restul teritoriului tării, în care nu este aplicabil
decretul-lege mentionat.
Tribunalul
Satu Mare - Sectia civilă apreciază că
dispozitiile criticate sunt constitutionale.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului apreciază că dispozitiile criticate sunt
constitutionale.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 58 si art. 69
alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr.
7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
201 din 3 martie 2006, care au următorul cuprins:
-
Art. 58: „(1) în regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr.
115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cărtile funciare
sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărtilor
funciare provizorii din vechiul Regat în cărti de publicitate
funciară, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărtile
funciare sau, după caz, în cărtile de publicitate funciară, vor
continua să fie făcute în aceste cărti, cu respectarea si în
conditiile dispozitiilor prezentei legi.
(2)
în regiunile de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare, până la
deschiderea cărtii funciare, privilegiile si ipotecile legale, sechestrul,
urmărirea imobilului, a fructelor si veniturilor sale, punerea în miscare
a actiunii penale, precum si actiunile pentru apărarea drepturilor reale
privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară vor continua să
fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară.
(3)
în cazul înscrierii unei constructii, a dezmembrării sau alipirii unui
corp funciar înscris într-o carte funciară întocmită în baza
Decretului-lege nr. 115/1938, precum si pentru înscrierea imobilelor dobândite
în temeiul legilor funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o
nouă carte funciară, potrivit prevederilor prezentei legi.”;
-
Art. 69: „(2) La data finalizării lucrărilor de cadastru general
si a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul
administrativ al unei unităti administrativ-teritoriale îsi încetează
aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv, următoarele dispozitii
legale: [...]
- Decretul-lege
nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la
cărtile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare;”.
În
opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate prevederile criticate
contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie referitoare la
egalitatea în drepturi.
Curtea
retine că, în vederea examinării exceptiei de neconstitutionalitate,
este necesar să fie luate în consideratie prevederile mentionate ale
Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la
cărtile funciare, publicat în Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie
1938, care au următorul cuprins:
-
Art. 27: „În cazul când s-au înscris, fără cauză
legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii,
ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului Ie-a
posedat cu bună-credintă, potrivit legii, timp de 10 ani.”;
-
Art. 28: „Cel ce a posedat un bun nemiscător în conditiunile legii,
timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea
funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.
De
asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său cel ce a posedat un bun
nemiscător în conditiunile legii, timp de 20 ani, socotiti de la
înscrierea în cartea funciară a declaratiunii de renuntare la
proprietate.”
În
esentă, se sustine că prin mentinerea în vigoare a prevederilor
Decretului-lege nr. 115/1938 se aduce atingere egalitătii în drepturi,
aplicându-li-se unor cetăteni un regim juridic discriminatoriu fată
de cetătenii care nu cad sub incidenta acestui act normativ.
În
jurisprudenta Curtii Constitutionale, în deplin acord cu aceea a Curtii
Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat în mod constant că, în sensul
Constitutiei, principiul egalitătii în fata legii nu însemnă
uniformitate, asa încât, în cazul unor situatii diferite, un tratament diferit
este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv si rational.
Or, aplicabilitatea tranzitorie a dispozitiilor art. 27 si 28 din Decretul-lege
nr. 115/1938 este justificată obiectiv si rational de procesul istoric de
unificare a legislatiei după întregirea tării în urma primului
război mondial. Astfel, în materia publicitătii drepturilor reale
imobiliare au existat sisteme diferite de publicitate: în unele regiuni,
sistemul de transcriptiuni si inscriptiuni, iar în altele, sistemul
cărtilor funciare. Ca efect al aplicării Legii nr. 7/1996 se va
realiza o unificare legislativă a regimului de publicitate
imobiliară. Curtea retine că solutia legislativă de a mentine în
vigoare Decretul-lege nr. 115/1938 până la finalizarea lucrărilor de
cadastru general si a registrelor de publicitate imobiliară pe întregul
areal al tării nu aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constitutie. Acest
act normativ are aplicabilitate generală fată de persoanele ce detin
bunuri imobile în zonele ce cad sub incidenta reglementărilor sale.
În
istoria statului unitar român au existat si mai există norme legale
aplicabile doar pe o anumită parte a teritoriului national, de exemplu:
Legea nr. LX/1881 privitoare la executarea silită imobiliară în
Transilvania, Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, Legea nr.
151/1998 privind dezvoltarea regională în România, însă, asa cum s-a
arătat mai sus, existenta unor acte normative diferite pentru anumite zone
ale tării nu este de natură să creeeze discriminări.
În
legătură cu institutia discriminării, Curtea
Constitutională mai retine că discriminarea, în sensul art. 4 alin.
(2) din Constitutie, are loc atunci când se stabilesc tratamente juridice
diferite pe criterii de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de
limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică,
de avere sau de origine socială. Dispozitia de lege criticată
însă stabileste un regim diferit în materia publicitătii bunurilor
imobiliare, aplicabilă bunurilor imobile, pe criteriul apartenentei la
spatiul care a fost guvernat de un sistem legislativ diferit fată de cel
românesc.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2)
pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996,
exceptie ridicată de Matilda Cîmpian în Dosarul nr. 7.683/296/2006 al
Tribunalului Satu Mare - Sectia civilă. Definitivă si general
obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 10 iunie 2008.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 17 iunie 2008
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47
din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada 6 martie 1945 -
22 decembrie 1989, republicată
Ioan
Vida - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Augustin
Zegrean - judecător
Simona
Ricu - procuror
Claudia
Miu - prim-magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Alexandru Gotia în Dosarul
nr. 2.523/85/2006 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia civilă.
La
apelul nominal răspunde avocat Mihaela Galanton pentru intimatii pârâti,
lipsind celelalte părti, precum si autorul exceptiei, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantei intimatilor pârâti, care pune concluzii de respingere ca
inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât aceasta nu
este motivată, iar în subsidiar pune concluzii de respingere ca nefondată.
Reprezentantul
Ministerului Public, luând cuvântul, solicită respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea civilă nr. 1 R/2008 din 15 februarie 2008, pronuntată în
Dosarul nr. 2.523/85/2006, Curtea de Apel Alba lulia - Sectia civilă a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Alexandru Gotia într-o
cauză având ca obiect o actiune în revendicare.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prevederile art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt contrare
dispozitiilor art. 16, 20, 21 si 46 din Constitutie.
Curtea
de Apel Alba lulia - Sectia civilă apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului apreciază că dispozitiile criticate sunt
constitutionale.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
judecătorului-raportor, sustinerile reprezentantului intimatilor pârâti, concluziile
procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (2)
si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
republicată.
Curtea
constată că exceptia examinată este lovită de o cauză
de inadmisibilitate, întrucât aceasta nu este motivată, în sensul cerintelor
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii Constitutionale, potrivit căruia „Sesizările trebuie
făcute în formă scrisă si motivate”. Prin motivarea unei
atari exceptii se impune să se demonstreze pretinsa contrarietate dintre
prevederile legale criticate si dispozitii sau principii constitutionale. în
prezenta cauză însă autorul exceptiei se mărgineste să
sustină că dispozitiile criticate sunt contrare dispozitiilor art.
16, 20 si 21 din Constitutie.
Curtea
retine că, întrucât exceptia de neconstitutionalitate nu este
făcută cu respectarea dispozitiilor imperative ale art. 10 alin. (2)
din Legea nr. 47/1992, aceasta are drept consecintă imposibilitatea
exercitării controlului de neconstitutionalitate, Curtea
Constitutională neputându-se substitui autorilor sesizării în ceea ce
priveste invocarea unui motiv de neconstitutionalitate, care ar echivala cu un
control din oficiu, ceea ce este inadmisibil, în acelasi sens s-a mai pronuntat
Curtea în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 213 din 7 decembrie
1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
56 din 4 februarie 2000.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
ca fiind inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a art. 4 alin. (2)
si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
republicată, exceptie ridicată de Alexandru Gotia în Dosarul nr.
2.523/85/2006 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia civilă.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 17 iunie 2008.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind reorganizarea
Institutului de Medicină Comparată - I.M.C.
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11
alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea
stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu
modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art.
1. - (1) Institutul de Medicină Comparată - I.M.C,
unitate de cercetare stiintifică cu personalitate juridică,
aflată în subordinea Autoritătii Nationale pentru Cercetare
Stiintifică, se reorganizează ca unitate de cercetare
stiintifică, fără personalitate juridică, în structura
Universitătii de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară -
Bucuresti.
(2)
Institutul de Medicină Comparată - I.M.C, reorganizat potrivit alin.
(1), are sediul în municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 105,
sectorul 5.
Art.
2. - Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale
Institutului de Medicină Comparată - I.M.C, reorganizat potrivit art.
1 alin. (1), se asigură integral din venituri proprii.
Art.
3. - (1) Patrimoniul Institutului de Medicină
Comparată - I.M.C, cuprinzând toate elementele de activ si pasiv, se preia
de Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară -
Bucuresti pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat în termen de
60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
conform situatiilor financiare încheiate la data de 31 decembrie 2007 si
datelor din evidenta contabilă aferentă exercitiului financiar din
anul 2008.
(2)
Valoarea patrimoniului Universitătii de Stiinte Agronomice si
Medicină Veterinară - Bucuresti se majorează cu valoarea
patrimoniului preluat potrivit prevederilor alin. (1).
(3)
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară -
Bucuresti preia toate drepturile si este tinută de toate obligatiile
legale si contractuale ale Institutului de Medicină Comparată -I.M.C
Art.
4. - (1) Personalul Institutului de Medicină
Comparată - I.M.C. existent la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri este preluat de către Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicină Veterinară - Bucuresti în conditiile prevăzute de lege.
(2)
Regulamentul de organizare si functionare, precum si statul de functii al
Institutului de Medicină Comparată - I.M.C, reorganizat potrivit art.
1 alin. (1), se aprobă de senatul universitar.
Art.
5. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 314/2002 privind
înfiintarea Institutului de Medicină Comparată - I.M.C. prin reorganizarea
Centrului de Cercetări de Medicină Comparată - C.C.M.C,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
255 din 16 aprilie 2002, precum si pozitia 6 din anexa nr. 2 la Hotărârea
Guvernului nr. 1.449/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii
Nationale pentru Cercetare Stiintifică, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005, cu
modificările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,
Cristian Mihai Adomnitei
Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,
Paul Păcuraru
Ministrul economiei si finantelor,
Varujan Vosganian
Bucuresti, 11 iunie
2008.
Nr. 637.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
CENTRALE
MINISTERUL JUSTITIEI
pentru aprobarea
Regulamentului privind recunoasterea calificării profesionale de consilier
juridic a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând
Spatiului Economic European,
în vederea admiterii si
practicării acesteia în România
Având
în vedere dispozitiile art. 81 din Legea nr. 514/2003 privind
organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările
ulterioare,
văzând
dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
modificările si completările ulterioare,
în
temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea
si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si
completările ulterioare,
ministrul
justitiei emite următorul ordin:
Art.
1. - Se aprobă Regulamentul privind recunoasterea
calificării profesionale de consilier juridic a cetătenilor statelor
membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, în
vederea admiterii si practicării acesteia în România, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. - Directia pentru servicii juridice conexe va duce la
îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art.
3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul justitiei,
Cătălin Marian Predoiu
Bucuresti, 27 iunie
2008.
Nr. 1.813/C.
ANEXĂ
REGULAMENT
privind recunoasterea calificării profesionale de consilier juridic a
cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului
Economic European, în vederea admiterii si practicării acesteia în România
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art.
1. - Cetăteanul unui stat membru al Uniunii Europene
sau apartinând Spatiului Economic European poate practica profesia de consilier
juridic în România, în conditiile stabilite în art. 2, 3 si 81 din
Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier
juridic, cu completările ulterioare.
Art.
2. - Aprobarea cererii de acces în profesia de consilier
juridic se realizează, în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004
privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România, cu modificările si completările
ulterioare, si în temeiul art. 81 din Legea nr. 514/2003, cu
completările ulterioare, prin parcurgerea a două etape: etapa de
informare si etapa de evaluare.
CAPITOLUL II
Etapa de informare
Art.
3. - Pentru a putea solicita accesul la profesia de
consilier juridic si pentru a practica această profesie pe teritoriul
României, solicitantul trebuie să îndeplinească conditiile
prevăzute de Legea nr. 514/2003, cu completările ulterioare,
respectiv să fie cetătean al unui stat membru al Uniunii Europene sau
apartinând Spatiului Economic European, să aibă exercitiul
drepturilor civile si politice, să fie licentiat al unei facultăti de
drept, să fie apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei
si să nu se afle în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute
de lege.
Art.
4. - (1) Cererea-tip adresată ministrului justitiei de
către solicitant se transmite Directiei pentru servicii juridice conexe,
denumită în continuare directia de specialitate.
(2)
Cererea, însotită de actele doveditoare a îndeplinirii conditiilor legale
în vederea practicării profesiei de consilier juridic în România, se
depune la Registratura Ministerului Justitiei, personal sau prin postă.
Art.
5. - Modelul cererii-tip, lista documentelor care trebuie
să însotească cererea, precum si modul de organizare a examenului,
tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului se afisează la
sediul Ministerului Justitiei si se publică pe pagina de internet a
institutiei. Data si locul organizării examenului se afisează la
sediul Ministerului Justitiei si se publică pe pagina de internet a
institutiei cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilită pentru
examen.
CAPITOLULUI
Art.
6. - (1) La propunerea directiei de specialitate, ministrul
justitiei numeste, prin ordin:
a)
comisia pentru verificarea îndeplinirii conditiilor în vederea recunoasterii
calificării profesionale de consilier juridic;
b)
comisia pentru solutionarea contestatiilor împotriva rezultatelor
verificării îndeplinirii conditiilor pentru recunoasterea calificării
profesionale de consilier juridic;
c)
comisia pentru verificarea lucrărilor scrise;
d)
comisia pentru solutionarea contestatiilor împotriva notării
lucrărilor scrise.
(2)
Din comisiile prevăzute la alin. (1) fac parte judecători, procurori
detasati în Ministerul Justitiei, personal de specialitate juridică
asimilat judecătorilor si procurorilor din Ministerul Justitiei, precum si
alti specialisti.
Art.
7. - (1) Verificarea îndeplinirii conditiilor legale în
vederea recunoasterii calificării profesionale de consilier juridic se
realizează de comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. a) în
termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către
solicitant. în cererea de solicitare a accesului la profesia de consilier
juridic (cerere-tip) solicitantul va preciza optiunea pentru efectuarea unui
stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc sau pentru sustinerea unui
examen de verificare a cunostintelor profesionale. Cererea va fi însotită
de următoarele documente:
1.
fotografie tip pasaport;
2.
curriculum vitae - original semnat;
3.
pasaport - copie xerox;
4.
documentele eliberate de autoritătile competente din statul al cărui
cetătean este solicitantul, prin care să facă dovada că nu
se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege,
în copie legalizată în statul respectiv si cu traducerea legalizată a
acestor documente potrivit Legii notarilor publici si a activitătii
notariale nr. 36/1995, cu modificările si completările ulterioare;
5.
documentul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui
cetătean este solicitantul, prin care se atestă că acesta este
apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de consilier
juridic, în copie legalizată în statul respectiv si cu traducerea
legalizată a acestor documente potrivit Legii nr. 36/1995, cu
modificările si completările ulterioare;
6.
documentul legalizat al organismului profesional sau al autoritătii
publice din statul al cărui cetătean este solicitantul, din care
să rezulte că solicitantul are calificarea de consilier juridic în
statul membru de origine sau de provenientă, cu traducerea legalizată
a acestuia potrivit Legii nr. 36/1995, cu modificările si
completările ulterioare;
7.
copia legalizată a diplomei emise de o universitate, prin care se certifică
încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare de drept cu
durata minimă de 3 ani, însotită de dovada recunoasterii acesteia în
conditiile legii, precum si traducerea legalizată a acesteia potrivit
Legii nr. 36/1995, cu modificările si completările ulterioare;
8.
dovada existentei unei oferte, cereri, declaratii de intentie etc. privind
desfăsurarea activitătii de consilier juridic în România, în
conditiile Legii nr. 514/2003, cu completările ulterioare;
9.
pentru solicitantii care optează pentru sustinerea examenului de
verificare a cunostintelor profesionale, dovada achitării taxei de
înscriere la examen.
(2)
Documentele prevăzute la alin. (1) pct. 4, 5, 6 si 7 vor purta apostila
autoritătii competente din statul care Ie-a emis, cu exceptia statelor cu
care România are conventii bilaterale cu privire la scutirea de această
procedură.
(3)
Cuantumul taxei de înscriere la examen si conditiile de plată se stabilesc
prin ordin al ministrului justitiei.
Art.
8. - În cazul în care documentele prevăzute la art. 7
alin. (1) pct. 4 nu sunt eliberate de autoritătile competente ale statului
membru de origine sau de provenientă, acestea se înlocuiesc cu o
declaratie sub jurământ ori, în statele membre în care nu există un
astfel de jurământ, de o declaratie solemnă făcută de
persoana în cauză în fata unei autorităti judiciare sau
administrative competente ori, după caz, în fata unui notar sau a unui
organism profesional calificat al statului membru de origine ori de
provenientă, care eliberează un certificat ce atestă respectivul
jurământ sau respectiva declaratie solemnă.
Art.
9. - (1) Rezultatele verificării îndeplinirii
conditiilor legale în vederea recunoasterii calificării profesionale de consilier
juridic se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică pe
site-ul institutiei.
(2)
Solicitantii nemultumiti de rezultate pot face contestatie în termen de 48 de
ore de la afisarea rezultatelor. Contestatiile se solutionează în maximum
3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere de către
comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. b), iar rezultatele
contestatiilor se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se
publică de îndată pe site-ul institutiei.
CAPITOLUL IV
Efectuarea stagiului
Art.
10. -În cazul în care solicitantul optează în
cererea-tip prevăzută la art. 4 alin. (1) pentru efectuarea
stagiului, cererea va fi însotită si de acordul scris atât al
consilierului juridic, angajat sau numit în conditiile Legii nr. 514/2003, cu
completările ulterioare, care acceptă atributiile de îndrumător
al stagiului de 3 ani al solicitantului, cât si al angajatorului sau
autoritătii la care acesta functionează.
Art.
11. - Conditiile colaborării dintre solicitant si
îndrumător vor face obiectul unei conventii de îndrumare între părti.
în timpul stagiului solicitantul are toate drepturile si obligatiile
prevăzute de legea română, inclusiv dreptul de a primi o remuneratie
corespunzătoare activitătii desfăsurate.
Art.
12. - La sfârsitul efectuării stagiului, solicitantul
va depune la directia de specialitate dovada îndeplinirii efective a stagiului,
ce va consta într-un raport scris al îndrumătorului, avizat de angajator
sau de autoritatea la care acesta functionează.
CAPITOLUL V
Art.
13. - (1) Examenul de verificare a cunostintelor profesionale
se organizează de două ori pe an de către Ministerul Justitiei
si constă într-o evaluare scrisă, sub forma unui test-grilă din
următoarele domenii: drept civil, drept penal, drept procesual civil,
drept procesual penal, drept administrativ, dreptul muncii si drept comercial.
(2)
Va fi exceptat de la verificarea cunostintelor profesionale domeniul pentru
care solicitantul prezintă diploma de studii superioare.
Art.
14. - (1) Comisia de verificare a lucrărilor scrise are
obligatia de a elabora, pe baza tematicii si a bibliografiei, 3 variante de
subiecte pentru fiecare materie, care vor fi puse în plicuri separate, sigilate
si semnate de către toti membrii comisiei, dintre care în ziua examenului
se va extrage câte un test din fiecare materie.
(2)
Testele-grilă vor fi editate atât în limba română, cât si în limba
engleză sau franceză (la alegerea solicitantului).
(3)
Plicurile cu subiectele de examen sunt alese si desfăcute de către un
candidat sau de către candidat, în cazul în care există numai unul,
dintre plicurile cu variante de subiecte întocmite potrivit dispozitiilor alin.
(1), care va semna procesul-verbal încheiat în acest sens.
(4)
Timpul alocat pentru elaborarea lucrărilor este de 3 ore, calculat din
momentul comunicării subiectelor.
Art.
15. - Nota de promovare a examenului este minimum 7,00.
Art.
16. - Rezultatele obtinute la examen se afisează la
sediul Ministerului Justitiei si se publică pe site-ul institutiei în
termen de maximum 10 zile de la sustinerea examenului.
Art.
17. - Candidatii nemultumiti de notele obtinute la examenul
de verificare a cunostintelor profesionale pot face contestatie în termen de 48
de ore de la afisarea rezultatelor. Contestatiile se solutionează în
maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere de
către comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. d), iar
rezultatele obtinute în urma solutionării contestatiilor
se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică de
îndată pe site-ul institutiei.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art.
18. - Rezultatele examenului de verificare a cunostintelor
profesionale se validează prin ordin al ministrului justitiei.
Art.
19. - Dreptul de a exercita profesia de consilier juridic
definitiv în România se acordă candidatului declarat admis la examenul
pentru verificarea cunostintelor profesionale sau solicitantului care a
făcut dovada îndeplinirii stagiului, prin ordin al ministrului justitiei.
Art.
20. - Ordinul ministrului justitiei privind acordarea
dreptului de a exercita profesia de consilier juridic în România se
poate
emite individual sau pentru mai multe persoane, în raport cu volumul cererilor
primite.
Art.
21. - Ordinul ministrului justitiei se comunică
candidatului sau solicitantului, după caz, în termen de 15 zile de la
emitere si produce efecte de la data comunicării.
Art.
22. - Ordinul ministrului justitiei poate fi atacat la
instanta de contencios administrativ, în conditiile Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările si completările
ulterioare.
Art.
23. - Directia de specialitate din cadrul Ministerului
Justitiei tine evidenta cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene
sau apartinând Spatiului Economic European cărora li s-a conferit dreptul
de a exercita profesia de consilier juridic în România, întocmeste si
actualizează periodic listele, în functie de acordarea dreptului de a
exercita această profesie unor noi persoane.
MINISTERUL CULTURII SI
CULTELOR
pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea
bunurilor culturale detinute de muzee, colectii publice, case memoriale, centre
de cultură si alte unităti de profil, aprobate prin Ordinul ministrului
culturii nr. 2.035/2000
În
conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 81/2003 privind
reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul institutiilor
publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările si
completările ulterioare,
în
temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr.
78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor,
republicată,
ministrul
culturii si cultelor emite următorul ordin:
Art.
I. - Normele
metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale
detinute de muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultură si
alte unităti de profil, aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr.
2.035/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
470 din 27 septembrie 2000, cu modificările si completările
ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
1. La
articolul 5, alineatul (31) se modifică si va avea
următorul cuprins:
„(31)
Bunurile din patrimoniul cultural national, cu exceptia acelora care nu pot fi
reevaluate potrivit standardelor internationale de evaluare, vor fi reevaluate
de către evaluatori autorizati conform reglementărilor legale în
vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate
până la finele anului 2010.”
2. După
articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu
următorul cuprins:
„Art.
71. - Scoaterea din gestiune a bunurilor culturale distruse sau
dispărute, nesusceptibile de a fi clasate, se aprobă
de
directia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza
documentelor prevăzute la art. 6 alin. (2).” 3. Articolul 8 se
modifică si va avea următorul cuprins:
„Art.
8. - (1) Consiliul de administratie al institutiei publice poate aproba
scoaterea din inventar a unor obiecte din categoria «Fond», aflate în
proprietatea institutiei publice, în vederea efectuării unor schimburi de
obiecte cu alte institutii similare din România.
(2)
Consiliul de administratie al institutiei publice poate aproba scoaterea din
inventar a unor obiecte nesusceptibile de a fi clasate, aflate în proprietatea
institutiei publice, în vederea efectuării unor schimburi de obiecte cu
alte institutii similare.”
Art.
II.
- Dispozitiile prezentului ordin se duc la îndeplinire de
muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultură si de alte
unităti de profil care detin bunuri culturale.
Art.
III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
p. Ministrul culturii si cultelor,
Bucuresti, 6 iunie
2008.
Nr. 2.371.
BANCA NATIONALĂ
A ROMÂNIEI
|
Legea
nr. 59/1934 asupra cecului, cu
modificările si completările ulterioare |
pentru modificarea si completarea
Normelor-cadru ale Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de
societătile bancare si celelalte societăti de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994 |
|
Având în vedere
prevederile art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul
Băncii Nationale a României, în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 38/2008 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului si al art. 48 din
Legea nr. 312/2004, Banca
Natională a României emite prezenta
normă. Art.
1. Titlul
normelor-cadru se modifică si va avea următorul cuprins: „NORMĂ privind comertul făcut de institutiile de credit cu cecuri” 2.
Punctul 1 se modifică si va avea următorul
cuprins: „Pct.
1. - Prezenta normă se aplică institutiilor de
credit abilitate conform legii să desfăsoare activitate
bancară în România. Obiectul prezentei
norme îl constituie comertul făcut de institutiile de credit cu cecuri,
pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările si completările
ulterioare.” 3. Punctul 3 se
modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
3. - Institutiile de credit care functionează în
România în conditiile stipulate de legislatia română privind activitatea
bancară vor putea face comert cu cecuri si vor putea presta servicii
bancare specifice acestei activităti pentru clientii lor, luându-si
toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apărea pe
parcursul derulării unor astfel de operatiuni. Banca Natională a
României organizată si functionând în conditiile prevederilor Legii nr.
312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României poate să
efectueze operatiuni cu cecuri în cadrul propriei sale activităti.” 4. La punctul
4, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
4. - Cecul este un instrument de plată creat de
trăgător care, în baza unui disponibil constituit la o institutie
de credit, dă un ordin neconditionat acesteia, care se află în
pozitie de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată
unei terte persoane sau însusi trăgătorului emitent aflat în
pozitie de beneficiar. Cecul trebuie să îndeplinească conditiile de
formă si de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 59/1934, cu
modificările si completările ulterioare, si descrise de prezenta
normă.” 5. Punctul 6 se
modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
6. - Cecul trebuie să fie completat în întregime cu
cerneală ori pix de culoare albastră sau neagră ori prin
dactilografiere. Mentiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai
pentru suma în litere fiind posibilă completarea cu litere mici.” 6. Punctul 7 se
modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
7. - Standardul de continut obligatoriu al cecului este
prezentat în anexa nr. 1 la prezenta normă, exceptie făcând
cecurile utilizate pentru plăti ale statului către populatie. La completarea
cecului vor fi respectate cerintele din prezenta normă si modelul
prezentat în anexa nr. 5 la aceasta, fără a depăsi limitele
spatiilor destinate fiecărei mentiuni înscrise pe cec. 7. La punctul
20, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu
următorul cuprins: „În situatia în
care plata trebuie făcută la o institutie de credit sau la o
unitate teritorială a unei institutii de credit, în locul desemnat pe
cec ca loc unde plata trebuie făcută se va trece denumirea
institutiei de credit/a unitătii teritoriale a institutiei de credit.” 8. Punctul 27
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
27. - Semnătura trăgătorului trebuie să
fie olografă si redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de
culoare neagră ori albastră în spatiul destinat acesteia.” 9. Punctul 29
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
29. - în cazul în care trăgătorul este o
persoană juridică, semnătura reprezentantului legal al
acesteia executată pe cec, în conditiile prevăzute în prezenta
normă, nu va fi însotită de stampila trăgătorului. Lipsa
semnăturii trăgătorului, respectiv a reprezentantului
autorizat al trăgătorului persoană juridică atrage
nulitatea cecului.” |
|
|
10. Punctul 32
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
32. - Persoana aflată în pozitie de tras într-un cec
poate fi numai o institutie de credit, astfel cum este aceasta definită
în cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind
institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări
si completări prin Legea nr. 227/2007, sau Banca Natională a
României, organizată conform Legii nr. 312/2004.” 11. Punctul 34
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
34. - Trăgătorul poate emite un cec numai în
conditiile existentei la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în
momentul emiterii instrumentului, care să îi facă posibilă
trasului efectuarea plătii, disponibilul având valoarea mai mare sau
egală cu cea a sumei înscrise pe cec. Disponibilul
trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o
deschidere de credit sau acordarea unei facilităti de creditare, din
operatiuni de încasări si altele asemenea. Disponibilul
trebuie să fie lichid, cert si exigibil, adică să nu existe
niciun impediment de ordin juridic sau material care să împiedice
efectuarea plătii cecului.” 12. Punctul 41
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
41. - Banca Natională a României si institutiile de
credit certifică cecurile prin expresia «certificat», însotită de
numele si prenumele, redactate cu claritate, ale persoanei împuternicite
să efectueze această operatiune, precum si de semnătura
acesteia.” 13. Punctul 51
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
51. -într-un cec suma de plată poate fi înscrisă
pe fata (recto) instrumentului, fără a depăsi limitele
spatiului special alocat textului, si nu în diagonală sau sub
semnătura trăgătorului.” |
|
|
În
temeiul art. 11 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: Orice
semnătură a unui cec trebuie să cuprindă: a) în clar, numele
si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a
entitătii care se obligă; b) semnătura
olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a
împuternicitilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentantilor
sau a împuternicitilor altor categorii de entităti care utilizează
astfel de instrumente. |
14. Punctul 57
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
57. - Banca Natională a României si institutiile de
credit vor accepta în cadrul operatiunilor lor numai cecuri în care
semnăturile celor care se obligă sunt executate pe instrument în
conditiile stipulate la art. 11 din Legea nr. 59/1934, cu modificările
si completările ulterioare, si ale pct. 27-30 din prezenta normă.” |
|
|
|
15. Punctul 68
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
68. - Mentiunile care lipsesc trebuie să fie completate
de către posesor atunci când acesta prezintă cecul la plată
sau îl remite unei institutii de credit pentru prezentarea la plată. Este obligatoriu
ca cecul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul
prezentării la plată.” 16. Punctul 76
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
76. - Mentiunile privind circulatia cecului prin gir se fac
pe fata cecului. Banca Natională a României si institutiile de credit nu
vor accepta în cadrul operatiunilor lor decât cecuri care au textul privind
operatiunea de girare redactat pe fata acestora.” |
|
|
În
temeiul art. 17 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: Girul trebuie
scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant. Girul este valabil
chiar dacă beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai
semnătura (gir în alb). în acest din urmă caz, girul, pentru a fi
valabil, trebuie să fie scris pe cec. |
17.
Punctul 87 se abrogă. 18.
Punctul 90 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
90. - Girul «în alb» este format din semnătura
girantului înscrisă pe fata cecului, însotită de mentiunea «girat»,
«girare». Nu este permisă înscrierea girului «în alb» pe cec fără
a fi însotită de o asemenea mentiune.” |
|
|
19. Punctul 96
se completează si va avea următorul cuprins: „Pct.
96. - Girul transmite dreptul de proprietate asupra cecului
cu particularitatea că girantii devin obligati solidar pentru plata la
prezentare. în caz de neplată a cecului de către tras, la
prezentare, posesorul acestuia se poate îndrepta pe cale de regres împotriva
oricăruia dintre obligati si implicit împotriva oricăruia dintre
giranti, cu exceptia obligatului principal si a avalistilor săi împotriva
cărora poate introduce actiune cambială directă.” 20. Punctul 100
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
100. - Pentru ca detinătorul unui cec transmisibil prin
gir să fie considerat posesor legitim al cecului este necesar să
existe o serie neîntreruptă a girurilor mentionate pe cec.” |
|
În
temeiul art. 27 alin. 1 din Legea
nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: Avalul se dă
pe cec. El se exprimă prin
cuvintele: „pentru aval” sau orice
formă echivalentă; el este semnatele avalist. |
21. Punctul 134
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
134. - Pentru a fi valabil, avalul trebuie să fie
mentionat pe fata cecului, prin înscrierea uneia dintre formulele «aval»,
«pentru aval» sau «pentru garantie», urmată de semnătura avalistului
sau a împuternicitului său.” 22. Punctul 137
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
137. -Avalul poate fi redactat de mână, cu pixul sau cu
cerneală de culoare albastră ori neagră, chiar de către
avalist sau de o altă persoană, dactilografiat sau imprimat,
fără a afecta alte mentiuni aflate pe cec. în orice situatie este
însă obligatoriu ca formula de avalizare să fie urmată de
semnătura olografă a avalistului.” 23. Punctul 138
se abrogă. 24.
Punctul 139 se abrogă. 25.
Punctul 144 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
144. - Obligatia avalistului este o obligatie autonomă,
în sensul că avalistul se poate servi împotriva posesorului de
exceptiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacă
ele există, dar în niciun caz nu se poate servi de exceptiile personale
ale persoanei pentru care a dat avalul fată de posesorul cecului.
Posesorul cecului poate să se îndrepte pe cale legală direct în
contra avalistului obligatului principal, pe calea actiunii cambiale directe,
fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci
obligatia acestuia este o obligatie autonomă si solidară.” 26. Punctul 159
se abrogă. 27.
Punctul 160 se abrogă. 28.
Punctul 161 se abrogă. |
|
În
temeiul art. 30 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: Cecul emis si
plătibil în România trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de
regres împotriva girantilor si garantilor, să fie prezentat la
plată în termen de 15 zile. |
29.
Punctul 162 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
162. -Termenele mentionate la art. 30 din Legea nr. 59/1934,
cu modificările si completările ulterioare, se calculează
începând cu data emiterii cecului.” |
|
În
temeiul art. 321 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările
ulterioare: Prezentarea unui
cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul
prezentei legi, prin trunchiere se întelege procedeul informatic care
constă în următoarele operatiuni succesive: a) transpunerea în
format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original; b) reproducerea
imaginii cecului original în format electronic; si c) transmiterea
informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevăzute la lit. a)
si b) către institutia de credit plătitoare. Prezentarea la
plată a unui cec prin trunchiere produce aceleasi efecte juridice ca si
prezentarea la plată a cecului original, cu conditia ca acesta din
urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii. Institutiile de
credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu conditia ca între ele să
existe o conventie prealabilă în contextul unui aranjament de plată
sau |
30. După
punctul 166 se introduc unsprezece noi puncte, punctele 1661-16611,
cu următorul cuprins: „Pct.
1661. - Cecurile pot fi
prezentate la plată prin trunchiere, în conformitate cu Regulile
sistemului SENT ori, în cazul în care operatiunea de trunchiere nu se poate
realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la
institutia de credit trasă sau, după caz, a institutia de credit
beneficiară, conform procedurilor existente în conventiile încheiate
între institutiile de credit implicate. Pct.
1662. - Banca Natională a
României si institutiile de credit nu vor accepta pentru prezentarea la
plată prin trunchiere cecuri care prezintă alterări,
îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea
mentiunilor aflate pe respectivul instrument. Pct.
1663. -Aplicarea conventiilor
prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu
modificările si completările ulterioare, îndeosebi cu privire la
momentul prezentării la plată si de efectuare a plătii
operatiunilor de prezentare la plată si de efectuare a plătii, va
fi adusă la cunostinta clientilor săi de către fiecare
institutie de credit. Pct.
1664. -în momentul
receptionării, de către institutia de credit care efectuează
plata cecului sau de către un sistem de plăti, a informatiilor
relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivului cec,
acestea trebuie să respecte întocmai prevederile Legii nr. 59/1934, cu
modificările si completările ulterioare, si prezenta normă,
pentru ca cecul să fie considerat prezentat la plată prin
trunchiere. Momentul
receptionării, mentionat la alineatul precedent, este momentul în care
aceste informatii si imagini sunt puse la dispozitia trasului sau sunt
înregistrate în sistemul de plăti. Informatiile
si/sau imaginea cecului care nu respectă conditiile prevăzute de
Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, de
prezenta normă sau de conventiile prevăzute la art. 321
alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările
ulterioare, pentru prezentarea la plată prin trunchiere si, în
consecintă, sunt respinse de institutia de credit care efectuează
plata cecului sau de un sistem de plăti, pot fi retransmise conform conventiilor
prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu
modificările si completările ulterioare. |
|
o conventie
constând în aderarea lor la un sistem de plăti. Informatiile
relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite potrivit
conventiilor prevăzute la alin. 4. Imaginea cecului
original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea
cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit
conventiilor prevăzute la alin. 4. Momentul
receptionării, de către institutia de credit plătitoare,
respectiv de către un sistem de plăti, a informatiilor relevante
pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit
alin. 2, constituie momentul prezentării la plată. Transmiterea,
către institutia de credit plătitoare a informatiilor relevante si
a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât
să se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea
oricăror procedee tehnice admise de lege. |
Pct.
1665. - Institutiile de credit
care aplică trunchierea vor agrea prin conventiile prevăzute la
art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare, procedeele tehnice admise de lege utilizate
pentru a asigura autenticitatea si integritatea imaginii cecului si a
informatiilor transmise. Pct.
1666. - în cazul prezentării
la plată prin trunchiere, circulatia cecului original pe suport hârtie
se opreste la institutia de credit care efectuează trunchierea, toate
operatiunile care au loc între institutii de credit referitoare la prezentare
la plată, plată, respectiv refuz la plată având loc în cazul
trunchierii numai în formă electronică. |
|
În
temeiul art. 322 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: Art. 322. _ când
prezintă la plată un cec prin trunchiere, institutia de credit este
obligată: a) să
verifice dacă cecul original respectă în formă si continut
prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia
autenticitătii semnăturilor trăgătorului si girantilor; b) să
garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante pentru
trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum si
conformitatea imaginii cecului cu cecul original. Institutia de credit
răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligatiilor
prevăzute la alin. 1. |
Pct.
1667. - Institutia de credit care
prezintă un cec la plată prin trunchiere va verifica respectarea
conditiilor de formă si continut prevăzute de lege si de prezenta
normă pentru cecul original, îndeosebi cele privind valabilitatea
cecului, cazurile de nulitate, eventualele modificări, completări
sau alterări ale mentiunilor obligatorii, precum si identitatea
clientului si dreptul acestuia de a cere plata sumei înscrise pe cec. Aceasta
nu îl exonerează pe tras de obligatiile sale, cu exceptia celor care pot
fi îndeplinite numai dacă se află în posesia cecului original. Pct.
1668. - Institutia de credit care
prezintă cecul la plată prin trunchiere nu are obligatia de a
verifica sau de a garanta valabilitatea semnăturilor înscrise pe cec. Pct.
1669. - Când prezintă la
plată un cec prin trunchiere, institutia de credit are obligatia să
verifice acuratetea si conformitatea cu cecul original ale informatiilor si
imaginilor înainte de a le transmite către tras. |
|
În
temeiul art. 323 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările
ulterioare: Refuzul total sau
partial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se
face în formă electronică, de către institutia de credit
plătitoare. în baza refuzului prevăzut la alin. 1, institutia de
credit care detine cecul original va înscrie pe acesta: a) data
prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă
prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30; |
Pct.
16610. -În cazul prezentării
cecului la plată prin trunchiere: a) refuzul total
sau partial la plata cecului este întocmit si transmis în formă
electronică de către tras institutiei de credit care a prezentat
cecul fie direct, fie prin intermediul unui sistem de plăti, conform
conventiilor prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr.
59/1934, cu modificările si completările ulterioare; b) în conventiile
prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu
modificările si completările ulterioare, trebuie să fie stipulate
în mod expres situatiile în care respingerea de către un sistem de
plăti sau de către tras a informatiilor relevante si a imaginii
cecului nu constituie refuz la plata cecului, precum si procedura de urmat în
aceste situatii. Pct.
16611. -în cazul în care
institutia de credit plătitoare constată, ulterior plătii
cecului, că, din eroare, institutia de credit care a efectuat
trunchierea nu si-a îndeplinit obligatiile prevăzute la pct. 1669
si că există diferente între suma plătită si suma
înscrisă pe cec, aceasta are dreptul să solicite institutiei de
credit a beneficiarului plata sumelor plătite în plus sau să
plătească celei din urmă sumele plătite în minus. |
|
b) declaratia de
refuz, datată si semnată de către reprezentanti legali sau
împuterniciti ai acestora. Mentiunile
înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozitiilor
art. 44, constituie dovada refuzului de plată.” |
Regularizarea
sumelor plătite eronat se va realiza în termen de maximum 5 zile bancare de la primirea
solicitării.” |
|
|
31. La punctul
171, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
171. - La cererea trasului, odată cu primirea
plătii, posesorul cecului poate preda instrumentul.” 32. Punctul 173
se abrogă. 33.
Punctul 174 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
174. -în situatia în care nu i se prezintă cecul fie în
original, fie prin trunchiere, trasul poate să refuze plata. Trasul mai
poate refuza plata si în cazul în care posesorul nu este persoana care are
dreptul să o ceară.” 34. După punctul
179 se introduc două noi puncte, punctele 1791 si 1792,
cu următorul cuprins: „Pct.
1791. - În cazul prezentării cecului la plată prin trunchiere conform
art. 321 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: a) trasul primeste
dovada că a efectuat plata cecului conform conventiilor prevăzute
la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare, fără a mai fi predat cecul la cererea
trasului sau eliberată o chitantă pentru plata făcută; b) după primirea
plătii, institutia de credit care se află în posesia cecului va lua
măsurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul cec să fie
pus din nou în circulatie; c) după
primirea unei plăti partiale, institutia de credit care se află în
posesia cecului va înscrie pe acesta o mentiune privind plata efectuată,
pentru a se vedea că cecul este valabil numai pentru restul sumei; d)
trăgătorul unui cec pentru care trasul a făcut o plată
integrală sau partială va primi de la tras dovada efectuării
respectivei plăti, în conformitate cu întelegerile existente între
acestia, fără a-i fi remis cecul original cu mentiunea «achitat». Pct.
1792. - Cecul poate fi prezentat
la plată prin intermediul unei institutii de credit o singură
dată (prima prezentare la plată către obligatul principal), în
caz de refuz la plată aplicându-se prevederile Legii nr. 59/1934, cu
modificările si completările ulterioare, si ale prezentei norme
referitoare la actiunea cambială directă sau de regres.” 35. Punctul 184
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
184. - Dacă moneda în care a fost emis cecul este alta
decât moneda natională, dar este cotată la Banca Natională a
României, si plata se doreste a fi efectuată în lei, plata se va efectua
la cursul de schimb calculat de Banca Natională a României din ziua
prezentării la plată a cecului.” 36. Punctul 189
se abrogă. 37.
La punctul 221, după litera c) se introduce o nouă literă,
litera d), cu următorul cuprins: ,,d) printr-o
declaratie de refuz înscrisă pe titlu, datată si semnată de
către un reprezentant autorizat al institutiei de credit care detine
cecul original, prin care se indică în mod expres ziua prezentării
la plată a instrumentului respectiv, în cazul în care cecul a fost
prezentat la plată prin trunchiere.” |
|
În
temeiul art. 51 alin. 2 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: Posesorul este
dator să aducă, fără întârziere, la cunostinta girantului
său cazul fortuit ori de fortă majoră si să facă pe
cec mentiunea datată si semnată de el de această
încunostintare; pentru rest se aplică dispozitiunile art. 45. |
38. Punctul 253
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
253. - De îndată ce cazul fortuit sau de fortă
majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de
obligatia de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă
aceste evenimente la cunostinta girantului său prin scrisoare
recomandată «fără întârziere», sintagmă al cărei
înteles a fost definit la pct. 252. Posesorul cecului este obligat să
redacteze pe fata instrumentului o mentiune datată si semnată de el
privind notificarea respectivă.” |
|
În
temeiul art. 59 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: |
39. Punctul 281
se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
281. - Executorul judecătoresc care încheie protestul
poate să-l redacteze pe originalul cecului sau pe duplicatul cecului.
Protestul poate fi redactat si ca un act separat.” |
|
Protestul poate fi
dresat prin act separat sau pe însusi originalul cecului ori pe duplicatul
acestuia. |
40. Punctul 282
se abrogă. |
|
În
temeiul art. 62 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si
completările ulterioare: |
41.
Punctul 295 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct.
295. - Unica modalitate de înlocuire a actului de protest este
următoarea: cu aprobarea posesorului cecului, cel împotriva căruia
se dresează protestul sau institutia de credit care detine cecul refuzat
dă pe cec o declaratie de refuz de plată datată si
semnată. Această declaratie va trebui, în mod obligatoriu, să
poarte o dată certă din interiorul termenului legal pentru dresarea
protestului.” |
|
Protestul cerut de
art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declaratie
de refuz de plată, scrisă si datată pe titlu, semnată de tras. |
42. Punctul 338
se abrogă. 43. La punctul
339, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins: „Pct. 339. - Banca
Natională a României si institutiile de credit stabilesc si
comunică oficial programul lor în zilele lucrătoare în care se
efectuează prezentarea la plată, precum si orice alte operatiuni cu
cecuri.” 44. Punctul 366
se abrogă. Art.
II.
- Anexele nr. 1 si 2 la Normele-cadru nr. 7/1994 se
înlocuiesc cu anexele nr. 1 si 2*) la prezenta normă, iar după
anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 5 „Model de completare
cec”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3*) la prezenta
normă. Art.
III. - Dispozitii tranzitorii si finale 1. Până la
data de 9 octombrie 2008 inclusiv, cecurile puse în circulatie vor fi
procesate interbancar, prin structurile casei de compensatie pe suport
hârtie, potrivit reglementărilor privind procesarea manuală a
instrumentelor de plată de debit. 2. Începând cu
data de 10 octombrie 2008, procesarea cecurilor se va efectua astfel: - cecurile emise
în baza Normei tehnice nr. 4/2008 privind cecul se vor procesa electronic,
prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT ori, în cazul în
care operatiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora
la încasare, în original, direct la institutia de credit trasă sau,
după caz, la institutia de credit beneficiară, conform procedurilor
existente în conventiile încheiate între institutiile de credit implicate; - cecurile emise
în baza Normelor tehnice nr. 9/1994 privind cecul si a Normelor-cadru nr.
7/1994 privind comertul făcut de societătile bancare si celelalte
societăti de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra
cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată
si modificată prin Legea nr. 83/1994, se vor procesa prin prezentarea acestora la
încasare, în original, direct la institutia de credit trasă sau,
după caz, la institutia de credit beneficiară, conform procedurilor
existente în conventiile încheiate între institutiile de credit implicate,
aceste cecuri rămânând valabile si după data intrării în
vigoare a prezentei norme. 3. În tot
cuprinsul normei sintagmele „societăti bancare” si „societăti de
credit” se înlocuiesc cu sintagma „institutii de credit”. Normele-cadru ale
Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de
societătile bancare si celelalte societăti de credit cu cecuri, pe
baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta
Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr.
83/1994, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 bis din 14 iunie 1995, astfel cum au fost modificate si
completate prin prezenta normă, vor fi republicate în Monitorul Oficial
al României, Partea I,
dându-se textelor o nouă numerotare. |
Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a
României,
Mugur Constantin Isărescu
Bucuresti, 5 iunie
2008.
Nr. 6.
ANEXA
Nr. 1
(Anexa nr. 1 la
Normele-cadru nr. 7/1994)
Pagina 1 |
