MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 500         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 3 iulie 2008

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.862. - Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat IMM pentru implementarea standardelor internationale si pentru cresterea competitivitătii prin accesul pe noi piete si internationalizare”, aferentă operatiunilor b) „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale” si c) „Sprijin pentru accesul IMM pe noi piete si internationalizare”, domeniului major de interventie 1.1 „Investitii productive si pregătirea pentru competitia pe piată a întreprinderilor, în special a IMM”, axa prioritară 1 „Un sistem de productie inovativ si ecoeficient” din cadrul Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

4. - Norma tehnică privind cecul

 

5. - Norma tehnică privind cambia si biletul la ordin

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

8. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat IMM pentru implementarea standardelor internationale si pentru cresterea competitivitătii prin accesul pe noi piete si internationalizare”, aferentă operatiunilor b) „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale” si c) „Sprijin pentru accesul IMM pe noi piete si internationalizare”, domeniului major de interventie 1.1 „Investitii productive si pregătirea pentru competitia pe piată a întreprinderilor, în special a IMM”, axa prioritară 1 „Un sistem de productie inovativ si ecoeficient” din cadrul Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 137/2007, si ale Hotărârii Guvernului nr. 651/2006 privind aprobarea Politicii în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006-2013,

în temeiul art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă schema de ajutor de minimis „Sprijin acordat IMM pentru implementarea standardelor internationale si pentru cresterea competitivitătii prin accesul pe noi piete si internationalizare”, aferentă operatiunilor b) „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale” si c) „Sprijin pentru accesul IMM pe noi piete si internationalizare”, domeniului major de interventie 1.1 „Investitii productive si pregătirea pentru competitia pe piată a întreprinderilor, în special a IMM”, axa prioritară 1 „Un sistem de productie inovativ si ecoeficient” din cadrul Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici, secretar de stat

 

Bucuresti, 13 iunie 2008.

Nr. 1.862.

 

ANEXĂ

 

SPRIJIN ACORDAT IMM

pentru implementarea standardelor internationale si pentru cresterea competitivitătii

prin accesul pe noi piete si internationalizare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis, denumită „Sprijin acordat IMM pentru implementarea standardelor internationale si pentru cresterea competitivitătii prin accesul pe noi piete si internationalizare”, aferentă operatiunilor b) „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale” si c) „Sprijin pentru accesul IMM pe noi piete si internationalizare”, domeniului major de interventie 1.1 „Investitii productive si pregătirea pentru competitia pe piată a întreprinderilor, în special a IMM”, axa prioritară 1 „Un sistem de productie inovativ si ecoeficient” din cadrul Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”.

Art. 2. - (1) Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis prevăzute în Regulamentul CE nr. 1.998/2006 pentru aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 379/5 din 28 decembrie 2006.

(2) Prezenta schemă este exceptată de la obligatia de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1.998/2006 pentru aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 379/5 din 28 decembrie 2006.

Art. 3. - Schema se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

 

CAPITOLUL II

Obiectivul si scopul schemei

 

Art. 4. - Obiectivul prezentei scheme de ajutor de minimis constă în sprijinirea dezvoltării durabile a întreprinderilor mici si mijlocii, în vederea realizării obiectivului general al Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”, si anume cresterea competitivitătii întreprinderilor mici si mijlocii din România, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile si reducerea decalajelor comparativ cu media Uniunii Europene.

Art. 5. - (1) Prezenta schemă de finantare are ca scop cresterea competitivitătii întreprinderilor mici si mijlocii prin:


a) implementarea standardelor internationale;

b) accesul pe noi piete si internationalizare.

(2) Pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (1) lit. a), prin prezenta schemă de finantare se acordă ajutor de minimis pentru următoarele activităti:

a) înfiintarea, modernizarea si acreditarea laboratoarelor de încercări si etalonări;

b) implementarea si/sau certificarea sistemului de management al calitătii ISO 9001 (produselor si/sau serviciilor), sistemelor de management al mediului (ISO 14001 sau EMAS) sau sistemului de management integrat calitate/mediu;

c) etichetarea ecologică;

d) certificarea produselor/serviciilor/proceselor.

(3) Pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (1) lit. b), prin prezenta schemă de finantare se acordă ajutor de minimis pentru următoarele activităti:

a) participarea la târguri si expozitii internationale, organizate în tară sau străinătate, cu stand propriu;

b) participarea la misiuni economice în străinătate;

c) elaborarea si productia de materiale tipărite/inscriptionate de promovare a operatorului economic;

d) promovarea on-line (îmbunătătirea/realizarea unui site pe internet pentru prezentarea activitătii solicitantului si a produselor promovate);

e) servicii legate de activităti de promovare pe noi piete interne, pe piete internationale si marketing;

f) servicii de identificare a furnizorilor/clientilor externi.

 

CAPITOLULUI

Baza legală

 

Art. 6. - Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu:

a) Regulamentul CE nr. 1.998/2006 pentru aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 379/5 din 28 decembrie 2006;

b) Programul operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 3.472 din 12 iulie 2007;

c) Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale.

 

CAPITOLUL IV

Domeniul de aplicare

 

Art. 7. - Prezenta schemă de ajutor se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv societătilor cooperative, care activează în toate sectoarele de activitate, cu exceptia celor prevăzute la art. 8.

Art. 8. - Prezenta schemă de minimis nu se aplică pentru:

a) ajutoarele acordate întreprinderilor care îsi desfăsoară activitatea în sectoarele pescuit si acvacultura, reglementate de Regulamentul CE nr. 104/2000 privind organizarea comună a pietelor în sectorul produselor piscicole si de acvacultura, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 17 din 21 ianuarie 2000;

b) ajutoarele acordate întreprinderilor care îsi desfăsoară activitatea în productia primară a produselor agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul CE;

c) ajutoarele acordate întreprinderilor care îsi desfăsoară activitatea în procesarea si comercializarea produselor agricole, prevăzute în anexa nr. 1 la Tratatul CE, în următoarele cazuri:

- când valoarea ajutorului este stabilită pe baza pretului sau a cantitătii acestor produse cumpărate de la producătorii primari sau puse pe piată de operatorii economici respectivi;

- când ajutorul este conditionat de transferarea lui partială sau integrală către producători primari;

d) ajutoarele în favoarea activitătilor de export către tări terte sau statele membre, si anume ajutoarele legate direct de cantitătile exportate, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoarele care favorizează utilizarea produselor nationale în detrimentul celor importate;

f) ajutoarele acordate operatorilor economici care activează în sectorul carbonifer, asa cum este definit în Regulamentul CE nr. 1.407/2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 205 din 2 august 2002;

g) ajutoarele pentru achizitionarea vehiculelor de transport rutier de marfă acordat operatorilor economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii de transport rutier de marfă contra cost;

h) ajutoarele acordate societătilor în dificultate, asa cum sunt acestea definite în Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244/2004.

 

CAPITOLUL V

Definitii

 

Art. 9. - În sensul prezentei scheme următorii termeni se definesc astfel:

a) administrator al schemei - Ministerul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, prin Directia pentru gestionarea fondurilor comunitare pentru IMM - organism intermediar pentru implementarea axei prioritare I a Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”;

b) cheltuieli eligibile - cheltuielile aferente realizării activitătilor prevăzute la art. 5 si care nu sunt legate de cheltuielile normale de functionare a întreprinderii;

c) furnizor de ajutor de minimis - Ministerul Economiei si Finantelor, prin Autoritatea de management a Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”;

d) întreprinderi mici si mijlocii (IMM) - sunt acele întreprinderi care au mai putin de 250 de angajati si care au fie o cifră de afaceri anuală netă care nu depăseste echivalentul în lei a 50 milioane euro, fie detin active totale care nu depăsesc echivalentul în lei a 43 milioane euro. încadrarea în categoria IMM se va face în functie de cele 3 tipuri de întreprinderi: autonome, legate si partenere, astfel cum sunt acestea definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiintării si dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii, cu modificările si completările ulterioare, care a preluat prevederile Recomandării CE nr. 361 din 6 mai 2003 privind definitia microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici si mijlocii, publicată in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 124 din 20 mai 2003;

(i) în cadrul categoriei de IMM, întreprinderea mijlocie este întreprinderea care are până la 249 de salariati si realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau detine active totale care nu depăsesc echivalentul în lei a 43 milioane euro;

(ii) în cadrul categoriei de IMM, întreprinderea mică este întreprinderea care are până la 49 de salariati si realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 10 milioane euro, echivalent în lei, sau detine active totale care nu depăsesc echivalentul în lei a 10 milioane euro;

(iii) în cadrul categoriei de IMM, microîntreprinderea este întreprinderea care are până la 9 salariati si realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la două milioane euro, echivalent în lei, sau detine


active totale care nu depăsesc echivalentul în lei a două milioane euro;

e) rată de referintă - este cea stabilită de către Comisia Europeană pentru România pe baza unor criterii obiective si publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si pe internet;

f) societate cooperativă1) - o asociatie autonomă de persoane fizice si/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimtământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale si culturale ale membrilor cooperatori, fiind detinută în comun si controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste;

g) societăti în dificultate - întreprinderile definite conform Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244/2004.


1) Conform prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.

 

CAPITOLUL VI

Conditii de eligibilitate pentru solicitanti

 

Art. 10. - Pot beneficia de ajutorul de minimis operatorii economici care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii, inclusiv societăti cooperative; solicitantii trebuie să completeze modelul de declaratie cuprinzând informatii cu privire la calificarea unei întreprinderi ca IMM, prevăzută în Legea nr. 346/2004, cu modificările si completările ulterioare, care preia Modelul de declaratie cuprinzând informatii cu privire la calificarea unei întreprinderi ca IMM conform comunicării Comisiei Europene publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 118 din 20 mai 2003;

b) sunt înregistrate la registrul comertului ca societăti comerciale sau ca societăti cooperative si îsi desfăsoară activitatea în România;

c) nu sunt în stare de insolventă, nu au afacerile administrate de un judecător-sindic, nu au nicio restrictie asupra activitătii comerciale, nu sunt subiectul unor aranjamente între creditori sau nu se află într-o altă situatie similară cu cele mentionate anterior, reglementate prin lege;

d) la data depunerii cererii de finantare nu înregistrează datorii publice privind taxele, obligatiile si alte contributii la bugetul de stat, bugetele speciale si bugetele locale prevăzute de legislatia în vigoare;

e) reprezentantul legal nu a fost supus unei condamnări în ultimii 3 ani de către nicio instantă de judecată, din motive profesionale sau etic-profesionale;

f) nu sunt societăti în dificultate conform Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244 din 1 octombrie 2004;

g) detin resursele financiare necesare asigurării implementării proiectului;

h) nu au fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii aceasta a fost deja executată si creanta integral recuperată;

i) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate operatorului economic pe o perioadă de 3 ani consecutivi, respectiv 2 ani fiscali precedenti si anul fiscal în curs, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu depăseste echivalentul în lei a 200.000 euro (echivalentul în lei a 100.000 euro în cazul operatorilor economici care activează în sectorul transporturilor);

j) nu au mai beneficiat de alocări financiare nerambursabile provenite din surse publice pentru cheltuielile eligibile care fac obiectul ajutorului de minimis acordat prin prezenta schemă;

k) alte conditii specificate în cererea de propuneri de proiecte si în Ghidul solicitantului, fără a aduce atingere prevederilor în materie de ajutor de stat.

Art. 11. - Verificarea conditiilor de eligibilitate se realizează de către organismul intermediar, înainte de acordarea ajutorului de minimis. Organismul intermediar va asigura publicitatea listei documentelor ce dovedesc îndeplinirea conditiilor de eligibilitate si a altor conditii specifice.

 

CAPITOLUL VII

Criterii de eligibilitate a proiectelor

 

Art. 12. - Pentru a fi eligibil în cadrul prezentei scheme de finantare un proiect trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) să fie în conformitate cu obiectivele specifice ale axei prioritare, ale domeniului major de interventie si ale operatiunilor;

b) să fie implementat pe teritoriul României;

c) dimensiunea finantării solicitate trebuie să se încadreze în limita de maximum 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru microîntreprinderi si întreprinderi mici, respectiv maximum 60% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mijlocii;

d) să se încadreze în conditiile specificate în contractul de finantare;

e) să contină activităti si cheltuieli eligibile conform Ghidului solicitantului.

 

CAPITOLUL VIII

Criterii de selectie a proiectelor

 

Art. 13. - Evaluarea si selectia proiectelor se vor efectua de către organismul intermediar, în conformitate cu următoarele criterii: relevanta, calitatea si coerenta, maturitatea, sustenabilitatea, capacitatea solicitantului de a implementa proiectul. Acestea vor fi detaliate în Ghidul solicitantului.

 

CAPITOLUL IX

Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis

 

Art. 14. - (1) Măsurile de sprijin de care vor beneficia microîntreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii, inclusiv societătile cooperative, se acordă în baza unei cereri de finantare, însotită de documentele solicitate în apelul de proiecte si în Ghidul solicitantului.

(2) Măsurile de sprijin acordate în cadrul prezentei scheme constau în alocări financiare nerambursabile din fonduri comunitare si nationale.

(3) Administratorul prezentei scheme de minimis va informa în scris operatorii economici beneficiari cu privire la cuantumul ajutorului acordat în baza prezentei scheme si caracterul de minimis al acestuia1).


1) Asa cum este prevăzut la art. 3 din Regulamentul CE 1.998/2006 din 15 decembrie 2006 pentru aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis.

 

Art. 15. - (1) în cadrul schemei pot fi finantate exclusiv proiectele care au ca obiect implementarea standardelor internationale si accesul pe noi piete si internationalizare.

(2) Pentru implementarea standardelor internationale, în sensul prezentei scheme de finantare, sunt considerati furnizori de servicii de instruire si certificare numai operatorii economici/organizatiile de instruire/organismele de certificare, autorizate conform prevederilor legale în vigoare si care au ca obiect de activitate înregistrat implementarea de standarde.

Art. 16. - Intensitatea maximă a ajutorului de minimis acordat în cadrul acestei scheme de finantare este de:

a) 70% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului pentru microîntreprinderi si întreprinderile mici;

b) 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului pentru întreprinderile mijlocii.

Art. 17. - (1) Beneficiarul de ajutor de minimis în cadrul acestei scheme trebuie să facă dovada unei contributii de minimum 30%, respectiv 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului, contributie asigurată de solicitant fie din resurse proprii, fie prin surse atrase, într-o formă liberă de ajutor de stat.

(2) Cheltuielile neeligibile ale proiectului vor fi suportate integral de către beneficiarul ajutorului de minimis.

Art. 18. - (1) Activitătile eligibile ce fac obiectul prezentei scheme de finantare vor fi finantate numai dacă au fost initiate după semnarea contractului de finantare dintre organismul intermediar si beneficiar.

(2) Finantarea nerambursabilă va fi acordată în maximum 3 transe. Ajutorul de minimis va fi acordat după ce beneficiarul a depus cererea de rambursare, însotită de documentele justificative prevăzute în Ghidul solicitantului.

(3) Ajutoarele plătibile în mai multe transe vor fi actualizate la valoarea de la data acordării ajutorului. Actualizarea se va face în conformitate cu dispozitiile Regulamentului CE nr. 1.998/2006 pentru aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis, cu privire la aplicarea ratei de actualizare.

 

CAPITOLUL X

Reguli privind cumulul ajutoarelor de minimis

 

Art. 19. - (1) Pentru a beneficia de finantare nerambursabilă în cadrul prezentei scheme de finantare, beneficiarul va da o declaratie privind ajutoarele de minimis primite în acel an fiscal si alte ajutoare de minimis primite în ultimii 2 ani fiscali, fie din surse ale statului sau ale autoritătilor locale, fie din surse comunitare.

(2) Organismul intermediar va acorda ajutorul de minimis după ce va verifica, pe baza declaratiei pe propria răspundere a operatorului economic, faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau ale autoritătilor locale, fie din surse comunitare, nu depăseste echivalentul în lei a 200.000 euro (echivalentul în lei a 100.000 euro pentru operatorii economici care activează în domeniul transporturilor).

(3) În cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unui operator economic pe o perioadă de 3 ani consecutivi, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, depăseste echivalentul în lei a 200.000 euro (echivalentul în lei a 100.000 euro pentru operatorii economici care activează în domeniul transporturilor), solicitantul nu poate beneficia de prevederile prezentei scheme de finantare, nici chiar pentru acea fractie din ajutor care nu depăseste acest plafon.

(4) Organismul intermediar va verifica dacă solicitantul a mai beneficiat de alte ajutoare de stat sau de minimis pentru aceleasi cheltuieli eligibile.

Art. 20. - Ajutorul de minimis se va cumula cu alte ajutoare de stat pentru aceleasi cheltuieli eligibile. Dacă acest cumul conduce la o intensitate a ajutorului care depăseste nivelul intensitătii fixat în conformitate cu prevederile unui regulament de exceptare în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană, ajutorul de minimis nu se va acorda.

 

CAPITOLUL XI

Cheltuielile eligibile

 

Art. 21. - (1) Pentru implementarea standardelor internationale sunt eligibile următoarele cheltuieli:

a) cheltuieli pentru înfiintarea, modernizarea si acreditarea laboratoarelor de încercări si etalonări;

b) cheltuieli aferente implementării si/sau certificării sistemului de management al calitătii (produselor si/sau serviciilor), sistemelor de management al mediului ISO 14001 sau EMAS ori sistemului de management integrat calitate/mediu;

c) cheltuieli aferente etichetării ecologice;

d) cheltuieli aferente certificării produselor/serviciilor/ proceselor.

(2) Cheltuielile de la alin. (1) lit. a) includ si cheltuieli legate de consultantă specializată (realizarea proiectului aferent constructiei, obtinerea avizelor, autorizatiilor de constructie). Acestea sunt considerate eligibile de la data intrării în vigoare a prezentei scheme de minimis.

(3) Pentru accesul pe noi piete si internationalizare sunt eligibile următoarele cheltuieli:

a) cheltuieli pentru participări la târguri si expozitii internationale, organizate în tară sau străinătate, cu stand propriu;

b) cheltuieli pentru participări la misiuni economice în străinătate;

c) cheltuieli pentru elaborarea si productia de materiale tipărite/inscriptionate de promovare a operatorului economic în vederea participării la târguri internationale, expozitii internationale si misiuni economice;

d) cheltuieli pentru promovarea on-line (îmbunătătirea/ realizarea unui site pe internet pentru prezentarea activitătii solicitantului si a produselor promovate);

e) cheltuieli pentru servicii legate de activităti de promovare pe noi piete interne, pe piete internationale si marketing;

f) cheltuieli pentru servicii de identificare a furnizorilor/ clientilor externi prin programele „Hosted Buyers” pentru atragerea în România a importatorilor/cumpărătorilor/ potentialilor clienti pentru firmele românesti exportatoare, prin participarea acestor „hosted buyers” în calitate de vizitatori la târguri, expozitii si misiuni economice organizate în România.

(4) Toate cheltuielile eligibile vor fi considerate fără TVA.

 

CAPITOLUL XII

Durata de aplicare a schemei

           

Art. 22. - Prezenta schemă intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se aplică până la 31 decembrie 2013, în limita bugetului alocat.

 

CAPITOLUL XIII

Bugetul schemei

 

Art. 23. - Bugetul total estimat al schemei este de 70,1 milioane euro (echivalent în lei). Repartitia estimativă pe ani si pe operatiuni a acestuia pentru perioada 2008-2013 este următoarea:

 

- milioane euro -

Anul

Bugetul total (FEDR + Fonduri publice nationale)

Din care:

 

 

Pentru implementarea standardelor internationale

Pentru accesul pe

noi piete si internationalizare

2008

6.2

4.1

2.1

2009

10.5

7.0

3.5

2010

14.2

9.5

4.7

2011

14.9

9.9

5.0

2012

12.6

8.4

4.2

2013

11.8

7.9

3.9

TOTAL:

70.1

46.7

23.4


Art. 24. - Numărul estimat al beneficiarilor prezentei scheme de finantare este:

a) 1.000 pentru implementarea standardelor internationale;

b) 800 pentru accesul pe noi piete si internationalizare.

 

CAPITOLUL XIV

Modalitatea de derulare a schemei

 

Art. 25. - Organismul intermediar este autoritatea responsabilă de administrarea prezentei scheme de finantare, sub coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor, în calitate de Autoritate de management si furnizor de ajutor de minimis, urmând să asigure derularea acesteia si fiind răspunzător pentru buna ei desfăsurare.

Art. 26. - Procedura de implementare si derulare a schemei de finantare se desfăsoară după cum urmează:

a) lansarea cererii de propuneri de proiecte;

b) primirea si înregistrarea cererilor de finantare;

c) verificarea administrativă - verificarea conformitătii cererilor si a documentelor însotitoare - numai proiectele care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare;

d) verificarea eligibilitătii beneficiarilor si proiectelor - numai proiectele care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare;

e) selectia proiectelor;

f) întocmirea si semnarea contractului de finantare;

g) demararea implementării proiectului;

h) depunerea cererii de rambursare, însotită de documentele justificative;

i) acordarea finantării nerambursabile - se face de către Unitatea de plată a Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”, numai pe bază de documente justificative si după verificarea cheltuielilor;

j) monitorizarea implementării proiectelor conform prevederilor contractuale.

Art. 27. - Pentru a beneficia de ajutorul acordat prin prezenta schemă, solicitantul va depune la organismul intermediar o cerere de finantare, însotită de documentele solicitate în Ghidul solicitantului.

Art. 28. - (1) Cererea de finantare va fi însotită de o declaratie pe propria răspundere prin care beneficiarul certifică faptul că sunt îndeplinite conditiile pentru a nu fi considerat societate în dificultate, conform Liniilor directoare comunitare cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244 din 1 octombrie 2004.

(2) Pentru a demonstra calitatea de IMM, solicitantii trebuie să completeze Modelul de declaratie cuprinzând informatii cu privire la încadrarea unei întreprinderi în categoria IMM din anexa nr. 1 la Legea nr. 346/2004, cu modificările si completările ulterioare, care preia Modelul de declaratie cuprinzând informatii cu privire la calificarea unei întreprinderi ca IMM conform Comunicării CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 118 din 20 mai 2003.

(3) Solicitantul va depune, de asemenea, o declaratie pe propria răspundere, referitoare la alte ajutoare de stat sau de minimis acordate pentru aceleasi cheltuieli eligibile. Administratorul schemei are obligatia de a verifica respectarea regulii de minimis.

(4) Administratorul schemei are obligatia de a verifica îndeplinirea tuturor conditiilor de eligibilitate, atât cele referitoare la solicitant, cât si cele referitoare la proiectul ce a fost depus spre finantare.

Art. 29. - Detalierea modalitătii de implementare a prezentei scheme de finantare se va realiza prin Ghidul solicitantului, acesta fiind publicat pe site-ul www.animmc.ro si pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor http://amposcce.minind.ro

Art. 30. - Data de la care se pot depune cererile de finantare si documentele justificative la organismul intermediar va fi anuntată prin cererea de propuneri de proiecte, ce va fi publicată pe pagina web www.animmc.ro si pe cea a Ministerului Economiei si Finantelor http://amposcce.minind.ro


1) Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007.

 

CAPITOLUL XV

Reguli privind raportarea si monitorizarea ajutoarelor

 

Art. 31. - Schema de ajutor de minimis va fi publicată integral pe site-ul http://www.animmc.ro si pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor, la adresa http://amposcce.minind.ro

Art. 32. - Raportarea si monitorizarea ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu legislatia comunitară si cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007.

Art. 33. - Furnizorul de ajutor de minimis păstrează evidenta detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza prezentei scheme. Această evidentă trebuie să contină toate informatiile necesare pentru a demonstra respectarea conditiilor impuse de legislatia comunitară în domeniul ajutorului de stat.

Art. 34. - (1) Furnizorul are obligatia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate, aflate în derulare, si de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării conditiilor impuse prin prezenta schemă sau prin legislatia natională sau europeană aplicabilă la momentul respectiv.

(2) Furnizorul are obligatia de a transmite Consiliului Concurentei, în formatul si în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat1), toate datele si informatiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel national.

(3) În cazul în care există îndoieli cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurentei poate să solicite date si informatii suplimentare si, după caz, să facă verificări la fata locului.

(4) În cazul în care furnizorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului, acesta va transmite valori estimative.

(5) Erorile constatate de furnizor si corectiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări, se raportează până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare.

(6) Furnizorul va transmite spre informare Consiliului Concurentei prezenta schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 137/2007.

Art. 35. - Pe baza unei cereri scrise furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurentei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informatiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării conditiilor acestei scheme de ajutor de minimis.

Art. 36. - Administratorul prezentei scheme de finantare are obligatia de a pune la dispozitia furnizorului de ajutor de stat, în formatul si în termenul solicitate de către acesta, toate datele si informatiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare si monitorizare ce cad în sarcina furnizorului conform art. 32, 33 , 34 si 35.

 


ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

NORMA TEHNICĂ

privind cecul

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului si al art. 48 din Legea nr. 312/2004, cu modificările ulterioare,

Banca Natională a României emite prezenta normă tehnică.

           

ARTICOLUL 1

 

Cecul este un instrument de plată care trebuie să îndeplinească conditiile tehnice stipulate de prezenta normă tehnică.

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Hârtia pe care se tipăreste cecul trebuie să respecte următoarele specificatii tehnice:

a) gramaj: 95,0 g/m2 +/-5%, conform ISO 536;

b) grosime: minimum 105 microni, conform ISO 534;

c) rugozitate Bendtsen, pe ambele fete: cuprinsă între 90 si 150 um, conform ISO 8791-2;

d) rezistentă la rupere (tractiune), conform ISO 1924-2:

d-i) pe directie longitudinală: minimum 70 N; d2) pe directie transversală: minimum 30 N;

e) rezistenta internă la rupere (sfâsiere): minimum 700 mN, în ambele directii, conform ISO 1974;

f) capacitatea de absorbtie a apei: 15-35 g/m2;

g) strălucirea (gradul de alb): 80%, conform ISO 2470; h) opacitatea: minimum 85%, conform ISO 2471;

i) impurităti admise:

i-i) maximum 250 de puncte pe m2 pentru puncte cu dimensiuni de maximum 0,1 mm; i2) maximum 25 de puncte pe m2 pentru puncte cu dimensiuni cuprinse între 0,1 si 0,2 mm; j) proprietăti de scriere: hârtia folosită trebuie să facă posibilă scrierea cu cerneală sau pastă de pix de culoare albastră ori neagră care nu se sterge;

k) alte conditii: hârtia utilizată trebuie să fie netedă si fără îndoituri.

(2) Pentru a preveni falsificarea cecurilor, institutiile de credit au obligatia să respecte următoarele cerinte minime de securizare pentru formularele de cecuri necompletate pe care le furnizează clientilor lor, în vederea utilizării de către acestia:

a) fiecărui formular de cec trebuie să i se atribuie de către institutiile de credit emitente o combinatie unică de caractere alfabetice si numerice reprezentând referinta cecului.

Referinta va fi compusă din serie si număr, după cum urmează: a-i - seria va fi compusă din 7 caractere alfanumerice, respectiv:

(i) primele 4 caractere alfabetice din codul BIC al institutiei de credit care eliberează cecul; (ii) un caracter numeric care codifică tipul instrumentului, respectiv 1; (iii) două caractere alfabetice - majuscule; a2 - numărul cecului va fi compus din 7 caractere numerice.

Între seria si numărul cecului va exista un spatiu pentru delimitare.

Baza de date privind referintele înscrise în cecuri va fi administrată de Banca Natională a României.

b) Utilizarea ca suport de imprimare a unei hârtii care să încorporeze, în timpul procesului de fabricare, cel putin următoarele elemente de securitate, care nu pot fi reproduse sau imitate cu rezultate satisfăcătoare folosind materiale, metode si echipamente conventionale si care vor fi cunoscute de către toate institutiile de credit emitente sau utilizatoare de cecuri: filigran continuu dublu-ton încorporat în masa hârtiei - al cărui model de desen să fie înregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci din România si care să fie folosit exclusiv de către producătorul de cecuri - vizibil cu ochiul liber la examinarea contra luminii, fără ajutorul niciunui instrument sau echipament de verificare, ca element de securitate de tip deschis; melanj de fibre de securitate, cu distributie aleatorie în masa hârtiei, format din 3 tipuri diferite de fibre: unele vizibile numai cu ochiul liber, unele invizibile cu ochiul liber, dar vizibile la examinarea sub „lumina” UV, si unele vizibile atât cu ochiul liber, cât si la examinarea sub „lumina” UV, ca element de securitate deschis si semideschis; absenta fluorescentei în masă, la examinarea sub „lumina” UV; tratarea chimică a hârtiei pentru a asigura evidentierea oricărei încercări de alterare a mentiunilor realizate pe aceasta ulterior completării, folosind solventi sau alte substante chimice specifice, ca elemente de securitate de tip închis.

c) Aplicarea pe suportul de imprimare a unor elemente de securitate de tip deschis sau semideschis: prin intermediul designului, incluzând următoarele elemente grafice de securitate realizate vectorial: ghilose, raster personalizat mono-sau multicolor, microtext în undă, relief cu modularea grosimii de linie deformat variabil în culori spot, precum si combinatii ale acestora; prin folosirea la imprimarea cecului a cel putin două cerneluri de securitate cu proprietăti speciale.

(3) Niciunui dintre elementele de securitate incluse de institutiile de credit emitente (din cele mentionate mai sus sau suplimentare) nu trebuie să afecteze în vreun fel prelucrarea prin mijloace electronice a datelor înscrise ulterior pe cec.

(4) Elementele de securitate de tip deschis, semideschis sau închis, incluse de fiecare institutie de credit emitentă în propriile modele de cec, trebuie să fie cunoscute de toate institutiile de credit din România unde cecurile pot fi prezentate la plată.

(5) Institutiile de credit emitente vor urmări ca încorporarea elementelor de securitate în formularul de cec să nu îngreuneze citirea informatiilor continute, ulterior completării sale. Nu este permisă imprimarea pe verso a cecurilor.


 

ARTICOLUL 3

Dimensiunile cecului

 

(1) Cecul trebuie să aibă dimensiunile următoare: lungime - 190 mm, înăltime - 95 mm.

(2) Abaterile în plus sau în minus nu pot depăsi 1 mm.

 

ARTICOLUL 4

Marginile de referintă

 

(1) Toate dimensiunile orizontale sunt măsurate de la marginea din dreapta a fetei cecului. Toate dimensiunile verticale sunt măsurate de la marginea de jos a fetei cecului cunoscută sub denumirea de margine inferioară.

(2) Este obligatorie păstrarea marginilor de referintă astfel încât acestea să fie utilizate la alinierea documentului în mecanismele automate.

(3) În cazul în care institutiile de credit furnizează clientilor lor carnete de cecuri, acestea trebuie să fie legate la stânga documentului. Numărul de file dintr-un carnet este optional pentru fiecare institutie de credit.

(4) Fila de cec va avea 3 elemente de referintă, denumite ancore, al căror scop este de a determina pozitionarea si delimitarea, în cadrul suprafetei cecului, a ariilor cu informatii care pot fi citite si prelucrate cu mijloace electronice. Ancorele vor avea forma unui coltar (o linie verticală si o linie orizontală unite în extremitatea lor) sau de „T”. Aceste linii vor avea următoarele dimensiuni minime:

a) linia verticală: 5 mm lungime, 1mm grosime;

b) linia orizontală: 5 mm lungime, 1mm grosime. Pozitionarea ancorelor fată de marginile de referintă este următoarea:

(i) coltar dreapta sus: 4 mm de la marginea din dreapta, 91 mm de la marginea inferioară; (ii) coltar stânga („L” răsturnat): 188 mm de la marginea din dreapta, 5 mm de la marginea inferioară (coltul din stânga jos al zonei 7 „IBAN posesor”); (iii) ancora centrală (în formă de „T” răsturnat): 97 mm de la marginea din dreapta, 53 mm de la marginea inferioară (în spatiul dintre câmpurile rezervate pentru „plătibil la” si „denumire trăgător”).

 

ARTICOLUL 5

Carnetele de cecuri

 

(1) Cecurile emise de institutiile de credit în carnete pot prezenta o matcă (cotor) ce va fi adăugată la marginea din stânga a formularului de cec, fără să îl afecteze în vreun fel si având aceeasi lătime (înăltime) cu cecul.

(2) Matca (cotorul) cecului poate fi separată de cec fie printr-o linie discontinuă tipărită, fie prin perforatii care trebuie să asigure o detasare precisă a cecurilor din carnet. în acest scop se vor utiliza perforatii cu 6-9 tăieturi la fiecare 25 mm si cu zone de retinere de aproximativ 1 mm.

(3) Perforatiile de separare sunt permise numai la marginea din stânga a fetei cecului. Linia perforatiilor sau linia discontinuă tipărită va corespunde marginii din stânga a cecului.

(4) Cecurile prezentate unei institutii de credit nu trebuie să prezinte tăieturi sau alte perforatii, cu exceptia celor de separare, prevăzute mai sus.

 

ARTICOLUL 6

Banda albă

 

(1) Fiecare cec are rezervată o bandă pe care se pot înscrie informatii codificate necesare procesării automate a cecului, care constituie linia codurilor.

(2) Banda albă va fi amplasată în coltul din dreapta jos al cecului, va începe de la 85 mm de la marginea din dreapta a cecului si va avea înăltimea de 16 mm.

(3) Banda albă este delimitată de restul cecului printr-o linie continuă. Banda albă nu are alte linii de demarcatie.

 

ARTICOLUL 7

Linia codurilor

 

În scopul usurării procesării cecului, institutiile de credit vor putea stabili de comun acord un standard privind linia codurilor.

 

ARTICOLUL 8

Desenul si redactarea cecului

 

(1) Fata cecului este alcătuită din zone ale căror amplasări, continut si dimensiuni vor fi realizate în conformitate cu regulile enuntate mai jos si cu anexele nr. 1 si 2.

(2) În mod conventional, în anexa nr. 1, fata cecului a fost împărtită în zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de cec.

(3) ZONA 1 - alocată pentru elementele de identificare a institutiei de credit trase - este întotdeauna plasată în partea superioară a cecului si cuprinde:

a) în partea stângă sus - denumirea si/sau sigla institutiei de credit trase, tipărite obligatoriu cu caractere de minimum 3 mm înăltime;

b) în partea dreaptă sus - adresa sediului institutiei de credit trase;

c) în partea stângă jos - rubrica „Plătiti în schimbul acestui CEC”, sub denumirea si/sau sigla institutiei de credit trase; cuvântul „CEC” fiind tipărit cu majuscule, îngrosat, cu caractere de minimum 3 mm înăltime.

(4) ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referintei cecului, cu caractere tip OCR- B1 de 3 mm înăltime (conform ISO 1073-2:1976); rubrica trebuie să înceapă la 125 mm de la marginea din dreapta si 79 mm de la marginea de jos a cecului; lungimea rubricii nu va putea depăsi 60 mm.

(5) ZONA 1B este alocată barării cecului - începe la 65 mm de la marginea din dreapta si la 77 mm de la marginea de jos a cecului; lungimea spatiului de barare nu va putea depăsi 20 mm.

a) Pentru cecul simplu, dacă se doreste bararea acestuia, barele vor trebui amplasate doar în zona 1B pentru a nu afecta celelalte mentiuni de pe cec.

b) Pentru cecul barat, două linii paralele oblice, înclinate spre dreapta, pretipărite, vor fi plasate în zona 1B, distanta dintre bare fiind cuprinsă între 10 si 15 mm, iar spatiul dintre ele va fi imprimat în culori de slabă intensitate.

(6) ZONA2 - alocată pentru date privind continutul propriu-zis al cecului - este întotdeauna plasată sub zona 1 si cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „emis în localitatea”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 30 mm, necesar completării denumirii localitătii unde a fost emis cecul; urmat de rubrica „la data”;


b) începând de la 127 mm de la marginea din dreapta si 70 mm de la marginea de jos a cecului, va fi delimitat cu linii continue un spatiu format din 8 casete semideschise de 4 mm lungime fiecare si de maximum 5 mm înăltime (asa cum apar în anexa nr. 1, pentru înscrierea datei de emitere a cecului în formatul zi—lună—an (ZZ/LL/AAAA); fundalul cecului în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz); acest spatiu va fi urmat de rubrica „suma de”;

c) începând de la 81 mm de la marginea din dreapta si 70 mm de la marginea de jos a cecului, va fi delimitat cu linii continue un spatiu format din 13 casete închise (asa cum apar în anexa nr. 1) de 4,5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, pentru înscrierea sumei cecului; în caseta 11 se va pretipări caracterul „ ,” îngrosat si de 2 mm înăltime, fundalul cecului în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz); acest spatiu va fi urmat de rubrica „moneda”;

d) începând de la 12 mm de la marginea din dreapta si 70 mm de la marginea de jos a cecului, va fi delimitat cu linii continue un spatiu format dintr-un dreptunghi de 8 mm lungime si 5 mm înăltime pentru înscrierea monedei; fundalul cecului în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz); în locul acestui spatiu, institutiile de credit pot pretipări însemnul monetar aferent monedei în care vor fi emise cecurile respective;

e) rubrica „suma în litere” va fi amplasată imediat sub rubrica „emis în localitatea” si va fi urmată de un spatiu format dintr-un dreptunghi delimitat cu linie continuă, care va începe de la 178 mm de la marginea din dreapta si 62 mm de la marginea de jos a cecului si va avea o lungime de 174 mm si 5 mm înăltime, în situatia în care cecul este emis în altă monedă, în conformitate cu pct. 184 din Normele-cadru nr. 7/1994 privind comertul făcut de societătile bancare si celelalte societăti de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994, iar trăgătorul dispune ca plata să fie efectuată în RON, această mentiune se va face în acest spatiu prin includerea sintagmei „în RON”; fundalul cecului în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz);

f) rubrica „stipulat”, amplasată imediat sub rubrica „suma în litere”, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 25 mm lungime, necesar completării mentiunilor facultative ale cecului; acest spatiu va fi urmat de rubrica „plătibil la”, apoi de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 45 mm;

g) rubrica „lui/la ordinul”, amplasată imediat sub rubrica „stipulat”, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 75 mm;

h) rubrica „Denumire trăgător”, amplasată în continuarea spatiului marcat prin linie punctată aferent rubricii „lui/la ordinul”, urmată de un spatiu dreptunghiular care începe de la 79 mm de la marginea din dreapta si 52 mm de la marginea inferioară a cecului si va avea lungimea de 76 mm si înăltimea de 9 mm, destinat înscrierii denumirii trăgătorului, având fundalul imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz). Denumirea trăgătorului este înscrisă în momentul în care trăgătorul primeste formularele de cec de la banca al cărei client este. în cazul în care denumirea trăgătorului nu se pretipăreste, acest spatiu trebuie marcat prin 2 rânduri a câte 18 căsute de 4,2 mm lungime si 4,5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii, astfel încât să poată fi înscrisă denumirea trăgătorului;

i) rubrica „Cod trăgător”, amplasată imediat sub rubrica „lui/la ordinul”, urmată, pe acelasi rând, începând de la 178 mm de la marginea din dreapta si 45 mm de la marginea de jos a cecului, de un spatiu marcat printr-o linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 60 mm lungime si 5 mm înăltime. în acest spatiu se înscriu datele de identificare ale trăgătorului, respectiv:

1. pentru persoane juridice rezidente: codul unic de identificare fiscală al trăgătorului;

2. pentru persoane juridice nerezidente: informatia solicitată de banca trasă la deschiderea contului curent;

3. pentru persoanele fizice rezidente: codul numeric personal al trăgătorului;

4. pentru persoane fizice nerezidente: informatia solicitată de banca trasă la deschiderea contului curent.

Aceste date de identificare ale trăgătorului sunt înscrise în momentul în care trăgătorul primeste formularele de cec de la banca al cărei client este.

În cazul în care aceste date de identificare nu se pretipăresc, acest spatiu trebuie marcat prin 13 căsute de 4,5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii.

Fundalul cecului în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15%, (efect vizual: nuanta pală de roz);

j) rubrica „IBAN trăgător”, urmată de un spatiu pentru înscrierea codului IBAN al trăgătorului, delimitat printr-un dreptunghi de 100 mm lungime si 5 mm înăltime; dreptunghiul va începe de la 104 mm de la marginea din dreapta a cecului si 45 mm de la marginea de jos.

Fundalul cecului în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz).

Codul IBAN al trăgătorului este înscris în momentul în care trăgătorul primeste formularele de cec de la banca al cărei client este.

În cazul în care denumirea trăgătorului nu se pretipăreste, acest spatiu trebuie marcat prin două rânduri a câte 18 căsute de 4,2 mm lungime si 4,5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii, astfel încât să poată fi înscrisă denumirea trăgătorului.

(7) ZONA 3 - alocată pentru giruri - este plasată sub zona 2 si cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „1) Girat de”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 33 mm lungime, necesar completării numelui primului girant, va fi urmată de rubrica „2) Girat de”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 33 mm lungime, necesar completării numelui celui de-al doilea girant;

b) rubrica „către”, amplasată imediat sub rubrica „1) Girat de”, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 37 mm lungime, necesar completării numelui primului giratar, apoi de rubrica „către”, amplasată sub rubrica „2) Girat de”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 37 mm lungime, necesar completării numelui celui de-al doilea giratar;

c) rubrica „la data”, amplasată imediat sub prima rubrică „către”, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 35 mm lungime, necesar completării datei la care are loc prima operatiune de girare, apoi de rubrica „la data”, amplasată sub a doua rubrică „către”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 35 mm lungime, necesar completării datei la care are loc a doua operatiune de girare;

d) câte un spatiu marcat printr-o linie continuă de maximum 35 mm lungime, sub care se află rubrica „Semnătură girant”, va fi amplasat sub rubricile aferente primului girant, respectiv celui de-al doilea girant;

e) toate aceste rubrici si spatii vor fi încadrate într-un dreptunghi marcat cu linie continuă, care va începe de la 187 mm de la marginea din dreapta si 13 mm de la marginea de jos a cecului, va avea o lungime de 100 mm si o înăltime de 30 mm.

(8) ZONA 4 - alocată pentru aplicarea stampilei „CERTIFICAT” pe cec sau pentru avalizarea cecului - este plasată sub zona 2 în centru-dreapta; spatiul aferent acestor rubrici va fi delimitat printr-un dreptunghi de 32 mm lătime si 24 mm înăltime, coltul din stânga jos al dreptunghiului fiind la 85 mm de marginea din dreapta si la 19 mm de marginea de jos a cecului.

(9) ZONA 5 - alocată pentru semnătura trăgătorului - este plasată în dreapta sub zona 2.

Începând de la 52 mm de la marginea din dreapta si 23 mm de la marginea de jos a cecului va fi amplasat un dreptunghi de 48 mm lătime si 20 mm înăltime, delimitat prin linie continuă, sub care se află rubrica cu litere italice de 2 mm înăltime „Semnătura trăgătorului”. Fundalul cecului în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz); semnătura olografă a trăgătorului nu va putea depăsi spatiul delimitat de acest dreptunghi si nu se va suprapune cu informatiile privind moneda de plată.

(10) ZONA 6-Alte mentiuni

a) Deasupra liniei care separă banda albă de restul formularului de cec va fi pretipărită mentiunea „în această portiune nu se scrie”.

b) Această mentiune este încadrată de două săgeti cu vârful orientat în jos.

(11) ZONA 7 - alocată pentru elementele de identificare a contului ultimului posesor al cecului - este plasată în stânga, sub zona 3, si cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat:

a) imediat sub zona 3 va fi amplasat un spatiu destinat înscrierii codului IBAN al ultimului posesor al cecului, marcat prin 6 casete de dimensiuni egale, lungime 16 mm si înăltime 5 mm, delimitate de câte un chenar dreptunghiular, fiecare casetă fiind divizată vertical în interior prin 3 linii întrerupte amplasate la 4 mm de marginile casetei si unele fată de altele; prima casetă va începe de la 187 mm de la marginea din dreapta a cecului si 6 mm de la marginea de jos;spatiul lăsat liber între casete este de maximum 1 mm; fundalul cecului în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuanta pală de roz);

b) rubrica „IBAN posesor” va fi amplasată imediat sub spatiul de la lit. a).

(12) ZONA 8 - reprezintă banda albă. în această zonă, ale cărei dimensiuni au fost descrise la art. 6, nu vor fi făcute niciun fel de mentiuni, cu exceptia liniei codurilor, iar fundalul cecului nu va avea în această zonă niciun fel de imprimări.

(13) Toate liniile utilizate pentru demarcarea unor spatii în zonele 1—7 mentionate în acest articol vor fi imprimate în culoare rosu, grad de acoperire 50-5% (efect vizual - roz accentuat) si nu vor depăsi grosimea de jumătate de milimetru.

(14) Cu exceptia zonei de bandă albă si a zonelor precizate a fi imprimate cu nuante slabe cu grad de acoperire de maximum 15%, fundalul cecului va putea fi imprimat în functie de solicitarea institutiilor de credit în culori de slabă intensitate (nuante pale) - verde, rosu, galben, orange, albastru, cu un grad de acoperire de maximum 15%.

(15) Pentru a permite preluarea automată a datelor, spatiile aferente sumei în cifre si codului de identificare trăgător descris la alin. (6) lit. i) de mai sus trebuie completate numai cu informatiile necesare, înscrierea făcându-se în casetele respective. Casetele rămase libere după înscrierea respectivelor informatii vor fi lăsate necompletate, nebarate si fără alte însemne.

(16) Informatiile prevăzute la alin. (6) lit. h) - denumire trăgător, lit. i) - date de identificare trăgător si lit. j) - codul IBAN al trăgătorului vor fi pretipărite, optional, de către banca trăgătorului, cu caractere OCR - B1 de 3 mm înăltime (ISO 1073-2:1976).

 

ARTICOLUL 9

Preimprimarea simbolului bănesc

 

Orice institutie de credit poate pretipări simbolul monedei în care este denominată plata, în spatiul alocat în acest scop în zona 2, conform art. 8.

 

ARTICOLUL 10

Cecul certificat

 

(1) Cecul certificat respectă toate conditiile cecului obisnuit.

(2) Stampila cu mentiunea „CERTIFICAT” se aplică de institutia de credit trasă în zona 4.

(3) Aplicarea stampilei se va face fără a se depăsi spatiul alocat în acest scop, demarcat printr-un dreptunghi, conform art. 8 alin. (8).

 

ARTICOLUL 11

Cecul barat

 

(1) Cecul barat (anexa nr. 3) respectă toate conditiile cecului obisnuit.

(2) Bararea constă în două linii paralele, oblice, înclinate spre dreapta, imprimate mai îngrosat decât orice alte linii de pe cec, plasate diagonal în zona 1B, conform art. 8 alin. (5).

(3) Distanta dintre bare trebuie să fie cuprinsă între 10 si 15 mm, iar spatiul dintre ele va fi imprimat în culori de slabă intensitate.

(4) Bararea nu trebuie să se extindă în alt spatiu decât cel aferent zonei 1B si nu trebuie să afecteze rubricile din zonele 1 si 1A.

 

ARTICOLUL 12

Cecul barat special

 

Cecul barat special respectă toate conditiile cecului cu barare generală, având înscrise între cele două linii paralele denumirea sau initialele institutiei de credit care urmează să încaseze plata.

 


ARTICOLUL 13

Cecul circular

 

(1) Cecul circular respectă toate conditiile cuprinse la art. 2-5, referitoare la cecul obisnuit (anexa nr. 4).

(2) Fata (recto) cecului circular este alcătuită din zone ale căror amplasări, continut si dimensiuni vor fi realizate în conformitate cu regulile enuntate mai jos si cu anexele nr. 4, 4a) si 4b).

(3) în mod conventional, în anexa nr. 4a), fata (recto) cecului circular a fost împărtită în 7 zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de cec.

(4) ZONA 1 - alocată pentru elementele de identificare a institutiei de credit trase - este întotdeauna plasată în partea superioară a cecului circular si cuprinde:

a) denumirea si/sau sigla institutiei de credit trase, tipărite obligatoriu cu caractere îngrosate, de minimum 3 mm înăltime; partea dreaptă - adresa sediului institutiei de credit trase;

b) referinta cecului, pretipărităîn centrul cecului circular, sub denumirea si/sau sigla institutiei de credit trase.

(5) ZONA 2 - alocată pentru date privind continutul propriu-zis al cecului circular - este întotdeauna plasată în coltul din stânga sus, sub zona 1, si cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica privind promisiunea neconditionată a institutiei de credit de a plăti la vedere o sumă de bani, exprimată prin formula „La vedere ne obligăm să plătim, pentru valoarea primită anterior în schimbul acestui CEC CIRCULAR”; cuvintele „CEC CIRCULAR” trebuie tipărite îngrosat, cu majuscule de minimum 2,5 mm înăltime;

b) rubrica „stipulat”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată, de minimum 75 mm lungime, necesar completării mentiunilor facultative ale cecului circular;

c) rubrica „lui”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată, de minimum 50 mm lungime, necesar completării numelui sau denumirii beneficiarului plătii, este tipărită sub rubrica „stipulat” si este urmată de rubrica „sau la ordinul său”.

(6) ZONA 3 - alocată pentru elementele de identificare a institutiei de credit unde plata trebuie făcută - este plasată sub zona 2 si cuprinde următoarele rubrici pretipărite:

a) spatiu special marcat printr-un dreptunghi tipărit în contrast slab, de minimum 25 mm lungime si minimum 45 mm înăltime, în a cărui parte superioară se află rubrica „Plătibil la”; denumirile institutiilor de credit plătitoare si adresele acestora sunt pretipărite în interior; în partea inferioară, între paranteze, se află rubrica „(denumirea si adresele unitătilor bancare plătitoare)”;

b) spatiu marcat special printr-un dreptunghi tipărit în contrast slab, de minimum 30 mm lungime si minimum 25 mm înăltime, pentru pregătirea denumirii institutiei de credit emitente; acest spatiu este situat în dreapta spatiului destinat locului plătii si se completează atunci când cecul circular se supune prevederilor art. 82 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările si completările ulterioare;

(7) ZONA 4 este alocată pentru date privind elementele de identificare a cecului circular.

a) Zona 4 este întotdeauna plasată în coltul din dreapta sus a cecului, sub zona 1.

b) Această zonă cuprinde rubrica „emis la”, urmată atât de un spatiu marcat prin linie punctată, de minimum 35 mm lungime, necesar completării localitătii unde a fost emis cecul circular, cât si de un spatiu marcat special [anexa nr. 4b)], necesar completării zilei, lunii si anului emiterii; sub aceste spatii sunt tipărite, între paranteze, indicatiile: „(localitatea)” si „(data)”.

(8) ZONA 5 - alocată pentru elementele de identificare a sumei - este întotdeauna plasată sub zona 4 si cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „suma de”, urmată, pe acelasi rând, de un dreptunghi cu lungimea de minimum 10 mm si înăltimea de minimum 5 mm, destinat înscrierii monedei, si de un marcaj special necesar completării sumei în cifre; pentru spatiul alocat înscrierii sumei în cifre sunt prevăzute separatoare de ordin de mărime si separatoare de cifre zecimale; suma trebuie aliniată la dreapta, iar spatiile rămase necompletate se completează de trăgător cu asteriscuri în vederea evitării fraudelor. Sub aceste spatii sunt tipărite indicatiile: „moneda” si respectiv „(în cifre)”; dimensiunile acestor spatii speciale sunt cele cuprinse în anexa nr. 4b);

b) amplasarea în partea dreaptă a fetei cecului circular, sub spatiul pentru completarea sumei în cifre, a spatiului destinat completării sumei în litere, delimitat prin două dreptunghiuri imprimate în contrast slab; lungimea fiecărui dreptunghi este de minimum 80 mm, iar înăltimea este de minimum 4 mm, având un spatiu de minimum 2,5 mm între ele; în spatiul dintre cele două dreptunghiuri se tipăreste rubrica „(în litere)”.

(9) ZONA 6 este alocată pentru elementele de identificare a trăgătorului.

a) Zona 6 este întotdeauna plasată sub zona 5 si cuprinde un spatiu marcat prin linie continuă, de minimum 40 mm lungime, sub care se află rubrica „Semnătura reprezentantului legal al societătii bancare sau societătii de credit trăgătoare”; în dreapta acestui spatiu se află rubrica „L.S.”; aceste spatii trebuie să fie libere de orice tipărituri care ar putea influenta claritatea semnăturii sau a stampilei.

b) Deasupra liniei care separă banda albă de restul formularului de cec este tipărită mentiunea „Vă rugăm ca această portiune să nu fie scrisă sau stampilată”; această mentiune este încadrată de două săgeti cu vârful orientat în jos.

(10) ZONA 7 este reprezentată de banda albă.

a) Banda albă este amplasată în partea inferioară a cecului, pe toată lungimea cecului circular, pe o lătime de 16 mm de la marginea de jos a cecului circular.

b) În această bandă vor fi tipărite următoarele spatii speciale în vederea completării cu informatii referitoare la numărul contului ultimului posesor, institutia de credit unde acesta are deschis contul si codul acesteia; aceste spatii vor fi completate de clientul beneficiar, ultimul posesor al cecului circular, în cazul în care plata se va primi într-un cont bancar.

c) În partea stângă a benzii albe a cecului circular se găsesc următoarele rubrici si spatii care vor fi completate de ultimul posesor: rubrica „Cont nr.”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu o lungime de minimum 40 mm, necesar completării numărului contului bancar al beneficiarului, ultimul posesor al cecului circular; rubrica „Deschis la”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu o lungime de minimum 30 mm, necesar completării denumirii institutiei de credit unde ultimul posesor îsi are deschis contul; rubrica „Cod”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu o lungime de minimum 40 mm, necesar completării codului institutiei de credit unde ultimul posesor îsi are deschis contul.

(11) Spatele (verso) cecului circular este alcătuit, în mod obligatoriu, din două zone identice ca dimensiuni si continut, precum si de zona alocată benzii albe, ale căror amplasări, continut si dimensiuni vor fi realizate în conformitate cu regulile enuntate mai jos si cu anexa nr. 4c).

(12) ZONELE 1 si 2 ale spatelui (verso) cecului circular sunt delimitate între ele de linii continue de 0,5 mm si cuprind următoarele rubrici si spatii de completat, aliniate la stânga zonelor:

a) rubrica „GIRANT”, tipărită cu majuscule, îngrosat, urmată de un spatiu marcat prin doua linii punctate de minimum 30 mm si, respectiv, de minimum 50 mm lungime, destinat completării numelui sau denumirii girantului;

b) rubrica „Girat către”, urmată de un spatiu marcat prin două linii punctate de minimum 30 mm si, respectiv, de minimum 50 mm lungime, destinat completării numelui sau denumirii giratarului;

c) rubrica „data”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de minimum 30 mm lungime, destinat completării zilei, lunii si anului efectuării operatiunii de girare;

d) spatiu marcat prin linie continuă, de minimum 30 mm lungime, sub care se află rubrica „Semnătură girant”; în dreapta acestui spatiu se află rubrica „L.S.”.

(13) ZONA 3: este alocată înscrierii de către institutia de credit trasă si beneficiarul cecului circular a informatiilor si datelor privind plata si, respectiv, încasarea cecului, precum si a modalitătii prin care aceste operatiuni au fost efectuate (încasare în numerar sau în cont).

(14) ZONA 4: este alocată benzii albe, în partea inferioară a cecului, pe toată lungimea cecului, pe o lătime de 16 mm de la marginea de jos a cecului circular.

 

ARTICOLUL 14

Cecul de călătorie

 

(1) Fata (recto) cecului de călătorie cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat (anexa nr. 5):

a) suma în litere - partea superioară a cecului de călătorie, pretipărită;

b) referinta cecului, pretipărită;

c) denumirea si/sau sigla si adresa sediului institutiei de credit trase, pretipărite;

d) suma în cifre - pretipărite de 3 ori: în coltul din dreapta sus, în coltul din stânga sus si la alegerea trăgătorului;

e) promisiunea neconditionată a trăgătorului de a plăti, exprimată prin mentiunea „TRĂGĂTORUL PLĂTESTE ACEST CEC DE CĂLĂTORIE LUI:”, tipărită cu majuscule, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată, de minimum 50 mm lungime, necesar completării numelui sau denumirii beneficiarului plătii, si urmată de mentiunea „SAU LA ORDINUL SĂU, SUMA INDICATĂ, ÎN CONFORMITATE CU REGULILE ENUNTATE PE VERSO”, tipărită cu majuscule;

f) denumirea si/sau sigla trăgătorului si titlul de „CEC DE CĂLĂTORIE”, pozitionate optional;

g) două spatii pentru semnăturile posesorului, marcate prin două linii continue de minimum 35 mm si, respectiv, minimum 50 mm lungime, sub care se află rubricile „semnătura

posesorului” si, respectiv, „CONTRASEMNATI ÎN PREZENTA BENEFICIARULUI”, pozitionate în partea stângă si, respectiv, în partea dreaptă a cecului de călătorie;

h) un spatiu marcat printr-o linie continuă de minimum 35 mm lungime, sub care se află rubrica „Semnătura trăgătorului”;

i) spatiu marcat special printr-un dreptunghi tipărit în contrast slab, de minimum 50 mm lungime si minimum 11 mm lătime, în a cărui parte superioară se află rubrica „Plătibil la”; denumirea institutiei de credit plătitoare si adresa acesteia sunt pretipărite în interior, în momentul în care trăgătorul primeste carnetul de cecuri de la institutia de credit al cărei client este; în partea inferioară, între paranteze, se află rubrica „(denumirea si adresa unitătii bancare plătitoare)”;

j) rubrica „Emis la” în partea dreaptă a cecului de călătorie, urmată de un spatiu marcat prin linie continuă de minimum 35 mm lungime, necesar completării locului emiterii, si de un alt spatiu marcat special pentru completarea zilei, lunii si anului emiterii; sub aceste spatii se tipăresc rubricile „(localitatea)” si, respectiv, „(data)”.

(2) Spatele (verso) cecului de călătorie (anexa nr. 6) contine:

a) rubrica „Când posesorul contrasemnează cecul de călătorie în prezenta beneficiarului, trăgătorul va plăti:”, urmată de un spatiu marcat prin linie continuă, de minimum 55 mm lungime, necesar completării sumei în litere; sub această linie se află rubrica „(suma în litere)”, pozitionată pe latura mică a spatelui (verso) cecului de călătorie;

b) rubrica „Denumirea si/sau sigla trăgătorului” în mijlocul spatelui (verso) cecului de călătorie;

c) rubrica „SUMA”, sub care se află rubrica „(în cifre)”, în partea stângă a cecului, pozitionate optional.

(3) Cecul de călătorie respectă conditiile prevăzute în art. 8 privind banda albă si în art. 11 privind mentiunea „Vă rugăm ca această portiune să nu fie scrisă sau stampilată”, încadrată de săgeti orientate în jos.

 

ARTICOLUL 15

Dispozitii tranzitorii si finale

 

(1) Nicio mentiune nu se va afla la o distantă mai mică de 3 mm fată de oricare dintre marginile cecurilor.

(2) Prezenta normă tehnică nu se aplică cecurilor cu destinatie specială, cum ar fi cecurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii.

(3) Până la data de 31 august 2008 inclusiv, Banca Natională a României si institutiile de credit vor putea elibera clientilor lor atât formulare prevăzute de prezenta normă tehnică, cât si formulare prevăzute de Normele tehnice nr. 9/1994 privind cecul.

(4) Începând cu data de 1 septembrie 2008, Banca Natională a României si institutiile de credit vor elibera clientilor lor numai formulare de cec conforme cu prezenta normă tehnică.

(5) Informatiile continute în exemplele de formulare de cec nr. 1-4 au caracter ilustrativ.

(6) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 4a), 4b), 4c), 5 si 6*) fac parte integrantă din prezenta normă tehnică.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 5 iunie 2008.

Nr. 4.


*) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 4a), 4b), 4c), 5 si 6 sunt reproduse în facsimil.

 


ANEXELE Nr. 1-6

la norma tehnică

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a


BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI

 

NORMA TEHNICĂ

privind cambia si biletul la ordin

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si al art. 48 din Legea nr. 312/2004, cu modificările ulterioare,

Banca Natională a României emite prezenta normă tehnică.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii comune cambiei si biletului la ordin

 

ARTICOLUL 1

 

Institutiile de credit acceptă în operatiunile lor cambii si bilete la ordin care, pentru prezentarea lor la plată prin trunchiere, trebuie să îndeplinească conditiile tehnice din prezenta normă tehnică.

 

ARTICOLUL 2

Calitatea hârtiei pe care se tipăreste

 

(1) Hârtia pe care se tipăresc cambia si biletul la ordin trebuie să respecte următoarele specificatii tehnice:

a) gramaj: 95,0 g/m2 +/- 5%, conform ISO 536;

b) grosime: minimum 105 microni, conform ISO 534;

c) rugozitatea Bendtsen, pe ambele suprafete: cuprinsă între 90 si 150 um, conform ISO 8791-2;

d) rezistenta la rupere (tractiune), conform ISO 1920-2: d-i) pe directie longitudinală: minimum 70 N;

d2) pe directie transversală: minimum 30 N;

e) rezistenta internă la rupere (sfâsiere): minimum 700 mN în ambele directii, conform ISO 1974;

f) capacitatea de absorbtie a apei: 15—35 g/m2;

g) strălucirea (gradul de alb): 80%, conform ISO 2470; h) opacitatea: minimum 85%, conform ISO 2471;

i) impurităti admise:

i-i) maximum 250 de puncte pe m2, pentru punctele cu dimensiuni de maximum 0,1 mm;

i2) maximum 25 de puncte pe m2, pentru punctele cu dimensiuni cuprinse între 0,1 mm—0,2 mm;

j) proprietăti de scriere: hârtia folosită trebuie să facă posibilă scrierea cu cerneală sau pastă de pix de culoare albastră ori neagră care nu se sterge;

k) alte conditii: hârtia utilizată trebuie să fie netedă si fără îndoituri.

(2) Pentru a preveni falsificarea titlurilor de credit si pentru prezentarea lor la plată prin trunchiere, institutiile de credit au obligatia să respecte pentru formularele pe care le furnizează clientilor lor, în vederea utilizării de către acestia, următoarele cerinte minime de securizare:

a) fiecărui formular de bilet la ordin sau cambie trebuie să i se atribuie de către institutiile de credit emitente o combinatie unică de caractere alfabetice si numerice care reprezintă referinta biletului la ordin sau a cambiei.

Referinta va fi compusă din serie si număr, după cum urmează: a-i - seria va fi compusă din 7 caractere alfanumerice, respectiv:

(i) primele 4 caractere alfabetice din codul BIC al institutiei de credit care eliberează biletul la ordin, respectiv cambia;

(ii) un caracter numeric care codifică tipul instrumentului, respectiv 2 pentru cambie si 3 pentru bilet la ordin; (iii) două caractere alfabetice - majuscule; a2 - numărul biletului la ordin, respectiv numărul cambiei vor fi compuse din 7 caractere numerice.

Între seria si numărul cambiei, respectiv biletului la ordin va exista un spatiu pentru delimitare.

Gestionarea plajelor de referinte ale biletelor la ordin si ale cambiilor este asigurată de fiecare institutie de credit.

Institutiile de credit abilitate prin lege să emită cambii si bilete la ordin sunt singurele care au dreptul să utilizeze pentru acest tip de documente: formatul, structura, continutul si sistemul de atribuire a referintelor prevăzute în această normă tehnică;

b) utilizarea ca suport de imprimare a unei hârtii care să încorporeze în timpul procesului de fabricare cel putin două dintre următoarele elemente de securitate, care nu pot fi reproduse sau imitate cu rezultate satisfăcătoare folosind materiale, metode si echipamente conventionale si care vor fi cunoscute de către toate institutiile de credit emitente ori utilizatoare de bilete la ordin sau cambii: melanj de fibre de securitate, cu distributie aleatorie în masa hârtiei, format din 3 tipuri diferite de fibre: unele vizibile numai cu ochiul liber, unele invizibile cu ochiul liber, dar vizibile la examinarea sub „lumina” UV, ca element de securitate deschis si semideschis; absenta fluorescentei în masă, la examinarea sub „lumina” UV; tratarea chimică a hârtiei pentru a asigura evidentierea oricărei încercări de alterare a mentiunilor realizate pe aceasta ulterior completării, folosind solventi sau alte substante chimice specifice, ca elemente de securitate de tip închis;

c) aplicarea pe suportul de imprimare a unor elemente de securitate de tip deschis sau semideschis: prin intermediul designului, incluzând următoarele elemente grafice de securitate realizate vectorial: raster personalizat mono- sau multicolor, microtextîn undă, relief cu modularea grosimii de linie deformat variabil în culori spot, precum si combinatii ale acestora; prin folosirea la imprimarea cambiei sau a biletului la ordin a cel putin două cerneluri de securitate cu proprietăti speciale, din care una cu proprietăti optic variabile, de tip iridiscent, aplicată pe versoul imprimatului sub forma unei benzi de securizare.

(3) Niciunul dintre elementele de securitate incluse de institutiile de credit emitente (din cele mentionate mai sus sau suplimentare) nu trebuie să afecteze în vreun fel prelucrarea prin mijloace electronice a datelor înscrise ulterior pe titlurile de credit.

(4) Elementele de securitate de tip deschis, semideschis sau închis trebuie să fie cunoscute de toate institutiile de credit din România unde titlurile de credit pot fi prezentate la plată.

(5) Institutiile de credit emitente vor urmări ca încorporarea elementelor de securitate în formularele de bilet la ordin sau cambie să nu îngreuneze citirea informatiilor continute, ulterior completării lor. Nu este permisă imprimarea pe verso, cu exceptia benzii de securizare mentionate la alin. (2).

 

ARTICOLUL 3

Dimensiunile titlurilor de credit

 

(1) Titlurile de credit trebuie să aibă dimensiunile următoare: lungime: 190 mm, înăltime: 100 mm.

(2) Abaterile în plus sau în minus nu pot depăsi 1 mm.

 

ARTICOLUL 4

Marginile de referintă

 

(1) Toate dimensiunile orizontale sunt măsurate de la marginea din dreapta a titlului de credit.

(2) Toate dimensiunile verticale sunt măsurate de la marginea de jos a titlului de credit, cunoscută sub denumirea de margine inferioară.

(3) Este obligatorie păstrarea marginilor de referintă, astfel încât acestea să fie utilizate la alinierea documentului în mecanismele automate.

(4) Cambiile si biletele la ordin vor avea 3 elemente de referintă, denumite ancore, al căror scop este de a determina pozitionarea si delimitarea, în cadrul suprafetei cambiei si biletului la ordin, a ariilor cu informatii care pot fi citite si prelucrate cu mijloace electronice.

Ancorele au forma unui coltar (o linie verticală si o linie orizontală unite în extremitatea lor).

Aceste linii vor avea următoarele dimensiuni minime:

a) linia verticală: 5 mm lungime, 1 mm grosime;

b) linia orizontală: 5 mm lungime, 1 mm grosime. Ancorele se pozitionează pe chenarul interior central,

delimitat de coloanele „Avalizat” si „Acceptat” în cazul cambiilor si „Văzut” în cazul biletelor la ordin. Pozitionarea ancorelor fată de marginile de referintă este următoarea:

(i) coltar dreapta sus: 40 mm de la marginea din dreapta, 97 mm de la marginea inferioară; (ii) coltar stânga sus: 149 mm de la marginea din dreapta, 97 mm de la marginea inferioară; (iii) ancora centrală (în forma de „L” răsturnat): 149 mm de la marginea din dreapta, 52 mm de la marginea inferioară (în spatiul dintre câmpurile rezervate pentru „Valoarea reprezintă” si „Tras” în cazul cambiilor si „Emitent” în cazul biletelor la ordin).

 

ARTICOLUL 5

Banda albă

 

(1) Fiecare titlu de credit are rezervată bandă albă pe care nu se înscriu alte informatii în afara caracterelor necesare procesării automate a acestora, care constituie linia codurilor.

(2) Banda albă, având o lungime de maximum 110 mm, va fi amplasată în partea centrală a titlului de credit începând de la 150 mm de la marginea din dreapta a titlului de credit si va avea înăltimea de 16 mm de la marginea inferioară a titlului de credit.

(3) Banda albă este delimitată de restul titlului de credit printr-o linie continuă.

(4) Banda albă nu are alte linii de demarcatie.

 

ARTICOLUL 6

 

În scopul usurării procesării cambiei si biletului la ordin, institutiile de credit vor putea stabili de comun acord un standard privind linia codurilor.

 

CAPITOLUL II

Normele specifice cambiei

ARTICOLUL 7

Desenul si redactarea cambiei

 

(1) Cambia este alcătuită în mod obligatoriu din 8 zone, ale căror amplasări, continut si dimensiuni vor fi realizate în conformitate cu regulile de mai jos si cu anexele nr. 1 si 2.

(2) Cele 8 zone ale cambiei au fost delimitate între ele de linii groase continue.

(3) ZONA 1 - alocată datelor de identificare si continutului cambiei - este întotdeauna amplasată în partea superioară centrală a cambiei si cuprinde:

a) în partea stângă sus - rubrica „Plătiti în schimbul acestei CAMBII”; cuvântul „CAMBII” fiind tipărit cu majuscule, îngrosat, cu caractere de minimum 3 mm înăltime;

b) rubrica „stipulată” urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 50 mm, necesar completării mentiunilor facultative ale cambiei; urmată de rubrica „trasă în”, apoi de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 10 mm si de rubrica „exemplare”;

c) sub rubrica „stipulată” va apărea rubrica „suma de” urmată de un spatiu, care începe de la 135 mm de la marginea din dreapta si 78 mm de la marginea de jos a cambiei, format din 13 casete închise (asa cum apar în anexa nr. 1) de 5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, pentru înscrierea sumei cambiei; în caseta 11 se va pretipări caracterul „,” îngrosat si de 2 mm înăltime; fundalul cambiei în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; acest spatiu va fi urmat de rubrica „moneda”;

d) începând de la 53 mm de la marginea din dreapta si 78 mm de la marginea de jos a cambiei, va fi delimitat cu linii continue un spatiu format dintr-un dreptunghi de maximum 12 mm lungime si 5 mm înăltime pentru înscrierea monedei; fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; în locul acestui spatiu, institutiile de credit pot pretipări însemnul monetar aferent monedei în care vor fi emise cambiile respective;

e) începând de la 147 mm de la marginea din dreapta si 71 mm de la marginea de jos a cambiei, va fi amplasat un spatiu format dintr-un dreptunghi delimitat cu linie continuă si va avea o lungime de 106 mm si 5 mm înăltime; acest spatiu este destinat înscrierii sumei în litere; fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; imediat sub acest dreptunghi, în partea stângă va apărea rubrica cu caractere italice de maximum 2 mm „(suma în litere)”;

f) începând de la 147 mm de la marginea din dreapta si 63 mm de la marginea de jos a cambiei, va fi amplasat un spatiu format dintr-un dreptunghi delimitat cu linie continuă si va avea o lungime de 106 mm si 5 mm înăltime; acest spatiu este destinat înscrierii sumei în litere. în situatia în care cambia este emisă în altă monedă, în conformitate cu pct. 262 din Normele-cadru nr. 6/1994 privind comertul făcut de societătile bancare si celelalte societăti de credit, cu cambii si bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994, iar trăgătorul dispune ca plata să fie efectuată în RON, această mentiune se va face în acest spatiu prin includerea sintagmei „în RON” fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;


g) rubrica „lui/la ordinul”, amplasată imediat sub spatiul alocat înscrierii sumei în litere, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 92 mm;

h) rubrica „Valoarea reprezintă”, amplasată sub rubrica „lui/la ordinul”, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 85 mm;

(4) ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referintei cambiei, cu caractere tip OCR-B1 de 3 mm înăltime (conform ISO 1073-2:1976); rubrica trebuie să înceapă la 89 mm de la marginea din dreapta si 92 mm de la marginea de jos a cambiei; lungimea rubricii nu va putea depăsi 45 mm.

(5) ZONA 2 - alocată datelor de identificare a trasului - este amplasată imediat sub zona 1 si cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „TRAS” ca titlu al zonei, pozitionată în partea superioară stângă a zonei, tipărită cu majuscule, îngrosat;

b) rubrica „Cod tras”, urmată pe acelasi rând, începând de la 101 mm de la marginea din dreapta si 45 mm de la marginea de jos a cambiei, de un spatiu marcat printr-o linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 60 mm lungime si 5 mm înăltime. Suplimentar, acest spatiu poate fi marcat si prin 13 căsute de 4,5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii.

În acest spatiu se înscriu datele de identificare ale emitentului, respectiv:

1. pentru persoane juridice rezidente: codul unic de identificare fiscală al emitentului;

2. pentru persoane juridice nerezidente: informatia solicitată de banca emitentului la deschiderea contului curent;

3. pentru persoanele fizice rezidente: codul numeric personal al emitentului;

4. pentru persoane fizice nerezidente: informatia solicitată de banca trasă ia deschiderea contului curent.

Fundalul cambiei în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

c) rubrica „IBAN tras” va fi urmată de un spatiu pentru codul IBAN marcat printr-o linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 96 mm lungime si 5 mm înăltime; dreptunghiul va începe la 137 mm de la marginea din dreapta a cambiei si 38 mm de la marginea de jos. Fundalul cambiei în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; acest spatiu trebuie marcat prin 6 casete de dimensiuni egale, lungime 16 mm si înăltime 5 mm, delimitate de câte un chenar dreptunghiular, fiecare casetă fiind divizată vertical în interior prin 3 linii întrerupte amplasate la 4 mm de marginile casetei si unele fată de altele. în acest caz, spatiul lăsat liber între casete este de maximum 1 mm;

d) rubrica „Denumire tras” va fi plasată sub „IBAN tras” si va fi urmată de un spatiu dreptunghiular începând de la 135 mm de la marginea din dreapta si 37 mm de la marginea de jos a cambiei, având o lungime de 94 mm si o înăltime de 10 mm, destinat înscrierii denumirii trasului si având fundalul imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual - nuanta pală de roz); acest spatiu trebuie marcat prin două rânduri a câte 18 căsute de 5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii denumirii trăgătorului.

(6) ZONA 3 - alocată codului IBAN al ultimului posesor al cambiei - este formată din următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „IBAN posesor”, urmată de un spatiu pentru codul IBAN marcat prin 6 casete de dimensiuni egale, lungime 16 mm si înăltime 5 mm, delimitate de câte un chenar dreptunghiular, fiecare casetă fiind divizată vertical în interior prin 3 linii întrerupte amplasate la 4 mm de marginile casetei si unele fată de altele; spatiul lăsat liber între casete este de maximum o jumătate de milimetru; prima casetă va începe de la 137 mm de la marginea din dreapta a cambiei si 19 mm de la marginea de jos; fundalul cambiei în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; b) imediat sub casetele pentru codul IBAN, centrat, va fi amplasată mentiunea „în această portiune nu se scrie”, încadrată de două săgeti cu vârful îndreptat în jos;

(7) ZONA 4 - alocată acceptării la plată a cambiei de către tras - este amplasată în partea dreaptă sus a cambiei si are următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „ACCEPTAT” ca titlu al zonei, pozitionată central în partea superioară, tipărită îngrosat, cu majuscule;

b) rubrica „de”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 30 mm, necesară completării numelui sau denumirii acceptantului;

c) începând de la 38 mm de la marginea din dreapta si 83 mm de la marginea de jos a cambiei, va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 35 mm lungime si 10 mm înăltime; imediat sub acest spatiu va fi amplasată rubrica „Semnătura acceptantului”, scrisă cu caractere italice de 2 mm înăltime; fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%.

(8) ZONA 5 - alocată datelor privind trăgătorul - este amplasată imediat sub zona 4 si are următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „TRĂGĂTOR” ca titlu al zonei, pozitionată central în partea superioară, tipărită îngrosat, cu majuscule;

b) spatiul marcat prin 3 linii punctate, fiecare de lungime maximă de 35 mm, amplasate unele sub altele, necesar completării denumirii si adresei trăgătorului; imediat sub acest spatiu va fi amplasată rubrica „(denumire trăgător)”, scrisă cu caractere italice de 2 mm înăltime;

c) rubrica „Cod trăgător”, sub care va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de maximum 35 mm lungime si 5 mm înăltime, spatiu care va începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 48 mm de la marginea de jos a cambiei; acest spatiu trebuie marcat prin 13 căsute de 4,5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii. Acest spatiu este necesar completării codului unic de identificare fiscală sau a codului numeric personal al trăgătorului persoană fizică; fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; semnătura olografă a emitentului nu va putea depăsi spatiul delimitat de acest dreptunghi si nu se va suprapune cu informatiile privind moneda de plată;

d) rubrica „Data emiterii”, sub care va fi amplasat un spatiu format din 8 casete semideschise de 4 mm lungime fiecare (asa cum apar în anexa nr. 1), pentru înscrierea datei de emitere a cambiei, în formatul zi-lună-an (ZZ/LL/AAAA); aceste casete vor începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 41 mm de la marginea de jos a cambiei; fundalul cambiei în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

e) rubrica „Locul emiterii”, sub care va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de maximum 35 mm lungime si 5 mm înăltime, spatiu care va începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 33 mm de la marginea de jos a cambiei; acest spatiu este necesar completării denumirii localitătii unde a fost emisă cambia; fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

f) rubrica „Scadenta”, sub care va fi amplasat un spatiu format din 8 casete semideschise de 4 mm lungime fiecare (asa cum apar în anexa nr. 1), în formatul zi-lună-an (ZZ/LL/AAAA), pentru înscrierea datei la care va fi scadentă cambia; aceste casete vor începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 26 mm de la marginea de jos a cambiei; fundalul cambiei în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

g) rubrica „Locul plătii”, sub care va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de maximum 35 mm lungime si 5 mm înăltime, spatiu care va începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 18 mm de la marginea de jos a cambiei; acest spatiu este necesar completării denumirii localitătii unde cambia va fi plătită; fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

h) începând de la 38 mm de la marginea din dreapta si 5 mm de la marginea de jos a cambiei, va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 35 mm lungime si 11 mm înăltime; imediat sub acest spatiu va fi amplasată rubrica „Semnătura trăgătorului”, scrisă cu caractere italice de 2 mm înăltime; fundalul cambiei în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%.

(9) ZONA 6 - alocată datelor privind avalizarea cambiei - este amplasată în coltul din stânga sus al cambiei si are următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „AVALIZAT” ca titlu al zonei, pozitionată central în partea superioară, tipărită îngrosat, cu majuscule;

b) rubrica „de”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 35 mm, necesar completării numelui sau denumirii avalistului;

c) rubrica „pentru”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 30 mm, necesar completării numelui sau denumirii avalizatului;

d) spatiu marcat printr-o linie continuă de maximum 25 mm lungime, amplasat central în partea de jos a zonei, sub care va fi amplasată rubrica „Semnătura avalistului”, scrisă cu caractere italice de maximum 2 mm înăltime.

(10) ZONA 7 - alocată pentru date privind girurile - este amplasată imediat sub zona 6 si este formată din 3 spatii de dimensiuni egale, amplasate unele sub altele, separate de linii groase, fiecare având următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „Girat de”, precedată de numărul de ordine al girului (1, 2 sau 3), urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 25 mm, necesar completării numelui sau denumirii girantului;

b) rubrica „către”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 32 mm, necesar completării numelui sau denumirii giratului;

c) rubrica „la data”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 30 mm, necesar completării datei la care s-a efectuat girarea;

d) spatiu marcat printr-o linie continuă de maximum 25 mm lungime, amplasată central în partea de jos a spatiului pentru girul respectiv, sub care va fi amplasată rubrica „Semnătură girant”, scrisă cu caractere italice de maximum 2 mm înăltime.

(11) ZONA 8 reprezintă banda albă. în această zonă, având dimensiunile precizate la art. 6, nu vor fi făcute niciun fel de mentiuni, cu exceptia celor stabilite de Banca Natională a României, iar fundalul cambiei nu va avea în această zonă nici un fel de imprimări.

(12) Toate liniile utilizate pentru demarcarea unor spatii de completat în zonele 1—7 mentionate în acest articol vor fi imprimate în nuante de rosu, cu grad de acoperire de 50-75% (efect vizual - roz accentuat), si nu vor depăsi grosimea de jumătate de milimetru.

(13) Cu exceptia zonei de bandă albă si a zonelor precizate a fi imprimate cu nuante slabe cu grad de acoperire de maximum 15%, fundalul cambiei va fi imprimat uniform în culoarea rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%.

(14) Pentru a permite preluarea automată a datelor, spatiile aferente sumei în cifre si Cod tras trebuie completate numai cu informatiile necesare, înscrierea făcându-se în casetele sau spatiul respectiv. Casetele rămase libere după înscrierea informatiilor vor fi lăsate necompletate, nebarate si fără alte însemne.

 

CAPITOLUL III

Norme specifice biletului la ordin

 

ARTICOLUL 8

Desenul si redactarea biletului la ordin

 

(1) Fata biletului la ordin este alcătuită în mod obligatoriu din 8 zone ale căror amplasări, continut si dimensiuni vor fi realizate în conformitate cu regulile de mai jos si cu anexele nr. 3 si 4.

(2) în scopul facilitării prezentării, în anexa nr. 4 cele 8 zone ale biletului la ordin au fost delimitate între ele de linii groase continue.

(3) ZONA 1 - alocată datelor de identificare si continutului biletului la ordin - este întotdeauna amplasată în partea de superioară centrală a titlului de credit si cuprinde:

a) în partea stângă sus - mentiunea „Voi plăti în schimbul acestui BILET LA ORDIN”, cuvintele „BILET LA ORDIN” fiind tipărite îngrosat, cu majuscule, cu caractere de minimum 3 mm înăltime;

b) rubrica „stipulat”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 50 mm, necesar completării mentiunilor facultative ale biletului la ordin; urmată de rubrica „emis în”, apoi de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 10 mm, necesar completării numărului de exemplare în care este emis respectivul bilet la ordin, si de rubrica „exemplare”;

c) sub rubrica „stipulată” va apărea rubrica „suma de”, urmată de un spatiu, care începe de la 135 mm de la marginea din dreapta si 78 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, format din 13 casete închise (asa cum apar în anexa nr. 3) de 5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, pentru înscrierea sumei biletului la ordin; în caseta 11 se va pretipări caracterul „,” îngrosat si de 2 mm înăltime; fundalul biletului la ordin în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; acest spatiu va fi urmate de rubrica „moneda”;

d) începând de la 53 mm de la marginea din dreapta si 78 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, va fi delimitat cu linii continue un spatiu format dintr-un dreptunghi de 12 mm lungime si 5 mm înăltime pentru înscrierea monedei; fundalul biletului la ordin în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; în locul acestui spatiu institutiile de credit pot pretipări însemnul monetar aferent monedei în care va fi emis respectivul bilet la ordin;

e) începând de la 147 mm de la marginea din dreapta si 71 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, va fi amplasat un spatiu format dintr-un dreptunghi delimitat cu linie continuă si va avea o lungime de 106 mm si 5 mm înăltime; acest spatiu este destinat înscrierii sumei în litere; fundalul biletului la ordin în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; imediat sub acest dreptunghi, în partea stângă va apărea rubrica cu caractere italice de maximum 2 mm „(suma în litere)”;


f) începând de la 147 mm de la marginea din dreapta si 63 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, va fi amplasat un spatiu format dintr-un dreptunghi delimitat cu linie continuă si va avea o lungime de 106 mm si 5 mm înăltime; acest spatiu este destinat înscrierii sumei în litere. în situatia în care biletul la ordin este emis în altă monedă, în conformitate cu pct. 262 din Normele-cadru nr. 6/1994, iar trăgătorul dispune ca plata să fie efectuată în RON, această mentiune se va face în acest spatiu prin includerea sintagmei „în RON”; fundalul biletului la ordin în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform folosindu-se nuante slabe, cu un grad de acoperire de maximum 15%;

g) rubrica „lui/la ordinul”, amplasată imediat sub spatiul alocat înscrierii sumei în litere, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 92 mm;

h) rubrica „Valoarea reprezintă”, amplasată sub rubrica „lui/la ordinul”, va fi urmată de un spatiu marcat prin linie punctată de maximum 85 mm.

(4) ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referintei biletului la ordin, cu caractere tip OCR-B1 de 3 mm înăltime (conform ISO 1073-2:1976); rubrica trebuie să înceapă la 89 mm de la marginea din dreapta si 92 mm de la marginea de jos a cambiei; lungimea înscrisului nu va putea depăsi 45 mm.

(5) ZONA 2 - alocată datelor de identificare ale emitentului biletului la ordin - este amplasată imediat sub zona 1 si cuprinde următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „EMITENT” ca titlu al zonei, pozitionată în partea superioară stângă a zonei, tipărită cu majuscule, îngrosat;

b) rubrica „Cod emitent”, urmată pe acelasi rând, începând de la 101 mm de la marginea din dreapta si 45 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, de un spatiu marcat printr-o linie continuă, delimitată printr-un dreptunghi de 60 mm lungime si 5 mm lătime. Suplimentar, acest spatiu poate fi marcat si prin 13 căsute de 4,5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii. în acest spatiu se înscriu datele de identificare ale emitentului, respectiv:

(i) pentru persoane juridice rezidente: codul unic de identificare fiscală al emitentului; (ii) pentru persoane juridice nerezidente: informatia solicitată de banca emitentului la deschiderea contului curent; (iii) pentru persoanele fizice rezidente: codul numeric personal al emitentului; (iv) pentru persoane fizice nerezidente: informatia solicitată de banca trasă la deschiderea contului curent. Informatiile din acest câmp sunt înscrise în momentul în care emitentul primeste formularele de la banca al cărei client este. în cazul în care codul emitentului nu se pretipăreste, acest spatiu trebuie marcat prin 13 căsute de 4,5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii.

Fundalul biletului la ordin în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

c) rubrica „IBAN emitent” va fi urmată de un spatiu pentru codul IBAN marcat printr-o linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 96 mm lungime si 5 mm înăltime; dreptunghiul va începe de la 137 mm de la marginea din dreapta a biletului la ordin si 38 mm de la marginea de jos. Informatiile din acest câmp sunt înscrise în momentul în care emitentul primeste formularele de la banca al cărei client este. în cazul în care codul IBAN al emitentului nu se pretipăreste, acesta trebuie marcat prin 6 casete de dimensiuni egale, lungime 15 mm si înăltime 5 mm, delimitate de câte un chenar dreptunghiular, fiecare casetă fiind divizată vertical în interior prin 3 linii întrerupte amplasate la 4 mm de marginile casetei si unele fată de altele, în acest caz, spatiul lăsat liber între casete este de maximum 1 mm.

Fundalul biletului la ordin în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

d) rubrica „Denumire emitent” va fi plasată sub „IBAN emitent” si va fi urmată de un spatiu dreptunghiular începând de la 135 mm de la marginea din dreapta si 37 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, având o lungime de 94 mm si o înăltime de 10 mm, destinat înscrierii denumirii emitentului si având fundalul imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate, cu un grad de acoperire de maximum 15% (efect vizual: nuantă pală de roz). Informatiile din acest câmp sunt înscrise în momentul în care emitentul primeste formularele de la banca al cărei client este. în cazul în care denumirea emitentului nu se pretipăreste, acest spatiu trebuie marcat prin două rânduri a câte 18 căsute de 5 mm lungime si 5 mm înăltime fiecare, delimitate prin linii întrerupte, pentru usurarea înscrierii denumirii trăgătorului.

(6) ZONA 3 - alocată codului IBAN al posesorului biletului la ordin - este formată din următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „IBAN posesor”, urmată de un spatiu pentru codul IBAN marcat prin 6 casete de dimensiuni egale, lungime 16 mm si înăltime 5 mm, delimitate de câte un chenar dreptunghiular, fiecare casetă fiind divizată vertical în interior prin 3 linii întrerupte amplasate la 4 mm de marginile casetei si unele fată de altele; prima casetă va începe de la 137 mm de ia marginea din dreapta a cambiei si 19 mm de la marginea de jos; spatiul lăsat liber între casete este de maximum o jumătate de milimetru; fundalul biletului la ordin în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

b) imediat sub casetele pentru codul IBAN, centrat, va fi amplasată mentiunea „în această portiune nu se scrie” încadrată de două săgeti cu vârful îndreptat în jos.

(7) ZONA 4 - alocată unor date specifice biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere - este amplasată în partea dreaptă sus a biletului la ordin si are următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „VĂZUT” ca titlu al zonei, pozitionată central în partea superioară, tipărită îngrosat, cu majuscule;

b) rubrica „la data”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 25 mm, necesar completării datei la care biletul la ordin a fost văzut de emitentul la vedere;

c) rubrica „de emitent”, sub care va fi marcat un spatiu prin linie punctată cu lungimea de maximum 33 mm, necesar completării denumirii emitentului la vedere;

d) începând de la 38 mm de la marginea din dreapta si 64 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 35 mm lungime si 15 mm înăltime; imediat sub acest spatiu va fi amplasată rubrica „Semnătura emitentului la vedere”, scrisă cu caractere italice de 2 mm înăltime; fundalul biletului la ordin în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%.

(8) ZONA 5 - alocată unor date privind biletul la ordin si semnăturii emitentului - este amplasată imediat sub zona 4 si are următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „Data emiterii”, sub care va fi amplasat un spatiu format din 8 casete semideschise de 4 mm lungime fiecare (asa cum apar în anexa nr. 3), pentru înscrierea datei de emitere a biletului la ordin în formatul zi-lună-an (ZZ/LL/AAAA); aceste casete vor începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 53 mm de la marginea de jos a biletului la ordin; fundalul în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;


b) rubrica „Locul emiterii”, sub care va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de maximum 35 mm lungime si 5 mm înăltime, spatiu care va începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 43 mm de la marginea de jos a biletului la ordin; acest spatiu este necesar completării denumirii localitătii unde a fost emis biletul la ordin; fundalul în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

c) rubrica „Scadenta”, sub care va fi amplasat un spatiu format din 8 casete semideschise de 4 mm lungime fiecare (asa cum apar în anexa nr. 3), în formatul zi-lună-an (ZZ/LL/AAAA), pentru înscrierea datei la care va fi scadent biletul la ordin; aceste casete vor începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 33 mm de la marginea de jos a biletului la ordin; fundalul în zona acestor casete va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

d) rubrica „Locul plătii”, sub care va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de maximum 35 mm lungime si 5 mm înăltime, spatiu care va începe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 23 mm de la marginea de jos a biletului la ordin; acest spatiu este necesar completării denumirii localitătii unde biletul la ordin va fi plătit; fundalul biletului la ordin în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%;

e) începând de la 38 mm de la marginea din dreapta si 5 mm de la marginea de jos a biletului la ordin, va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continuă, delimitat printr-un dreptunghi de 35 mm lungime si 17 mm înăltime; imediat sub acest spatiu va fi amplasată rubrica „Semnătura emitentului”, scrisă cu caractere italice de maximum 2 mm înăltime; fundalul biletului la ordin în zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform în culoare rosu de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de roz), cu un grad de acoperire de maximum 15%; semnătura olografă a emitentului nu va putea depăsi spatiul delimitat de acest dreptunghi si nu se va suprapune cu informatiile privind moneda de plată.

(9) ZONA 6 - alocată datelor privind avalizarea biletului la ordin - este amplasată în coltul din stânga sus al biletului la ordin si are următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „AVALIZAT” ca titlu al zonei, pozitionată central în partea superioară, tipărită îngrosat, cu majuscule;

b) rubrica „de”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 35 mm, necesară completării numelui sau denumirii avalistului;

c) rubrica „pentru”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 30 mm, necesară completării numelui sau denumirii avalizatului;

d) spatiu marcat printr-o linie continuă de maximum 25 mm lungime, amplasată central în partea de jos a zonei, sub care va fi amplasată rubrica „Semnătura avalistului”, scrisă cu caractere italice de maximum 2 mm înăltime.

(10) ZONA 7 - alocată pentru date privind girurile - este amplasată imediat sub zona 6 si este formată din 3 spatii de dimensiuni egale, amplasate unele sub altele, fiecare având următoarele rubrici si spatii de completat:

a) rubrica „Girat de”, precedată de numărul de ordine al girului (1, 2 sau 3), urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 26 mm, necesar completării numelui sau denumirii girantului;

b) rubrica „către”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 32 mm, necesar completării numelui sau denumirii giratului;

c) rubrica „la data”, urmată de un spatiu marcat prin linie punctată cu lungimea de maximum 30 mm, necesar completării datei la care s-a efectuat girarea;

d) spatiu marcat printr-o linie continuă de maximum 25 mm lungime, amplasată central în partea de jos a spatiului pentru girul respectiv, sub care va fi amplasată rubrica „Semnătură girant”, scrisă cu caractere italice de maximum 2 mm înăltime.

(11) ZONA 8 reprezintă banda albă. în această zonă, având dimensiunile precizate la art. 6, nu vor fi făcute niciun fel de mentiuni, cu exceptia celor stabilite de Banca Natională a României, iar fundalul biletului la ordin nu va avea în această zonă niciun fel de imprimări.

(12) Toate liniile utilizate pentru demarcarea unor spatii de completat în zonele 1-7 mentionate în acest articol vor fi imprimate în nuante slabe de rosu, cu grad de acoperire de 50- 75% (efect vizual - roz accentuat), si nu vor depăsi grosimea de jumătate de milimetru.

(13) Cu exceptia zonei de bandă albă si a zonelor precizate a fi imprimate cu nuante slabe cu grad de acoperire maximum 15%, fundalul biletului la ordin fi imprimat uniform în culoarea albastru de slabă intensitate (efect vizual - nuantă pală de bleu), cu un grad de acoperire de maximum 15%.

(14) Pentru a permite preluarea automată a datelor, spatiile aferente sumei în cifre si Cod emitent trebuie completate numai cu informatiile necesare, înscrierea făcându-se în casetele respective. Casetele rămase libere după înscrierea informatiilor vor fi lăsate necompletate, nebarate si fără alte însemne.

(15) Informatiile privind Codul emitentului, codul IBAN al emitentului si denumirea emitentului care se înscriu pe formularele de bilet la ordin, conform art. 8 alin. (5) lit. b), c) si d) de mai sus, vor fi pretipărite de către banca emitentului, cu caractere OCR - B1 de 3 mm înăltime (ISO 1073-2:1976).

(16) La intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, prevederile alin. (15) nu se aplică, având caracter optional.

 

ARTICOLUL 9

Dispozitii tranzitorii si finale

 

(1) Nicio mentiune nu se va afla la o distantă mai mică de 3 mm de oricare dintre marginile titlurilor de credit.

(2) Până la data de 31 august 2008 inclusiv, Banca Natională a României si institutiile de credit vor putea elibera clientilor lor atât formulare prevăzute de prezenta normă tehnică, cât si formulare prevăzute de Normele tehnice nr. 10/1994 privind cambia si biletul la ordin.

(3) Începând cu data de 1 septembrie 2008, Banca Natională a României si institutiile de credit vor elibera clientilor lor numai formulare de cambii si bilete la ordin conforme cu prezenta normă tehnică.

(4) Anexele 1-4*) fac parte integrantă din prezenta normă tehnică.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 5 iunie 2008.

Nr. 5.


*) Anexele nr. 1-4 sunt reproduse în facsimil.

 


ANEXELE Nr. 1 – 4

 la norma tehnică

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule

 

 

În conformitate cu dispozitiile art. 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) si (27), ale art. 5 lit. c) si ale art. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 27 mai 2008, prin care s-au adoptat Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) începând cu data publicării prezentului ordin se pun în aplicare Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

(2) Prevederile acestui ordin se aplică si pentru politele de asigurare RCA emise anterior datei publicării prezentului ordin, dar a căror valabilitate începe de la data publicării acestuia.

(3) Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(4) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 11/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 9 octombrie 2007.

Art. 2. - Asigurătorii autorizati vor lua toate măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor prezentelor norme si răspund de instruirea corespunzătoare a personalului propriu si a intermediarilor privind contractarea asigurărilor obligatorii în conditii adecvate cu respectarea prevederilor legale în materie.

Art. 3. - Directiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a Drevederilor Drezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 16 iunie 2008.

Nr. 8.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule

 

PARTEA I

Contractul de asigurare de răspundere civilă pentru prejudicii produse tertilor si autorizarea asigurătorilor

pentru practicarea asigurării RCA

 

TITLUL I

Prevederi introductive

 

Art. 1. - (1) În conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asiguratii răspund delictual fată de terte persoane. Nu intră sub incidenta asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri sau persoane, efectuat cu titlu oneros.

(2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terte părti, prin intermediul vehiculului.

(3) Conditiile contractuale pentru asigurarea obligatorie RCA sunt reglementate de prevederile Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si de prezentele norme.

Art. 2. - In întelesul prezentelor norme termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. teritoriul în care stationează în mod obisnuit vehiculul reprezintă:

a) teritoriul statului în care vehiculul este înmatriculat/ înregistrat permanent ori temporar;

b) teritoriul statului în care s-a eliberat vehiculului un semn distinctiv, în situatiile în care nu se solicită înmatricularea/înregistrarea unui anumit tip de vehicul, dar vehiculul respectiv primeste un semn distinctiv similar numărului de înmatriculare/înregistrare sau unei polite de asigurare de răspundere civilă auto;

c) teritoriul statului în care proprietarul sau utilizatorul vehiculului este rezident permanent, în cazurile în care pentru anumite tipuri de vehicule nu se solicită plăcută de înmatriculare/înregistrare sau nu se atribuie un alt semn distinctiv;

d) teritoriul statului în care s-a produs accidentul, în cazurile în care vehiculele care au fost implicate într-un accident nu au număr de înmatriculare/înregistrare sau acesta nu corespunde ori nu mai corespunde vehiculului respectiv, în scopul stabilirii despăgubirilor, conform prevederilor prezentelor norme;

2. proprietarul/coproprietarul vehiculului- persoana fizică sau juridică înscrisă în documentele de identitate ale vehiculului sau în alte înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate;


3. utilizatorul vehiculului - persoana fizică sau juridică căreia, în baza unui contract încheiat cu proprietarul/ coproprietarul, i s-a atribuit pe o anumită perioadă dreptul de folosintă a unui vehicul;

4. polită de asigurare RCA - forma scrisă a contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule;

5. vignetă - autocolantul care se aplică pe parbrizul vehiculului în loc vizibil din exterior, eliberat împreună cu polita de asigurare RCA.

 

TITLUL II

Autorizarea asigurătorilor si conditii privind practicarea asigurării obligatorii RCA

 

Art. 3. - (1) Asigurătorii pot practica asigurarea obligatorie RCA dacă sunt autorizati pentru desfăsurarea activitătii de asigurare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si îndeplinesc cumulativ următoarele conditii speciale:

a) sunt autorizati pentru subscrierea riscurilor de răspundere civilă a vehiculelor, prevăzute la clasa 10 lit. B din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare;

b) dispun de o reprezentantă de despăgubiri în fiecare stat situat în limitele teritoriale de acoperire a asigurării RCA, definite la art. 11 pct. 7 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral;

c) dispun de o retea teritorială formată din cel putin o unitate, sucursală ori agentie, înregistrată la oficiul registrului comertului, în fiecare judet si în municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov, atât pentru activitatea de contractare a asigurării, cât si pentru cea de constatare si lichidare a daunelor pentru vehicule;

d) pentru fiecare unitate si subunitate dispun de personal specializat pentru activitatea de constatare si de lichidare a daunelor auto si efectuează plăti de despăgubire la cel putin una dintre unitătile teritoriale din fiecare judet si din municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;

e) dispun, atât pentru sediul central, cât si pentru subunităti de o dotare cu tehnică de calcul si software adecvate si de personal care să permită contractarea asigurării RCA, tinerea unor evidente detaliate privind încheierea, derularea si încetarea asigurării RCA si transmiterea în format electronic a acestor informatii către baza de date CEDAM;

f) asigurătorii care au fost autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să practice asigurarea obligatorie RCA pot desfăsura această activitate prin intermediari numai la:

- sediile principale sau secundare ale asigurătorilor sau, după caz, ale brokerilor ori agentilor de asigurare persoane juridice;

- sediile principale sau secundare ale asiguratilor ori ale potentialilor asigurati persoane juridice;

- domiciliul sau, după caz, resedinta asiguratilor ori a potentialilor asigurati persoane fizice;

g) detin un program de reasigurare care garantează o retinere proprie prudentială, potrivit statutului Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR);

h) sunt membri ai BAAR, precum si ai asociatiei Fondul de protectie a victimelor străzii.

(2) Conditiile pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, prevăzute la alin. (1), trebuie îndeplinite pe toată perioada de valabilitate a autorizării de către asigurătorii autorizati pentru practicarea acestei asigurări.

(3) Asigurătorii care au fost autorizati să practice asigurarea obligatorie RCA îsi asumă răspunderea pentru toate politele de asigurare RCA distribuite intermediarilor în asigurări, inclusiv pentru erorile sau omisiunile de redactare a politelor.

Art. 4. - (1) În vederea autorizării pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, asigurătorii solicitanti trebuie să depună o cerere la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, împreună cu o documentatie care cuprinde următoarele:

a) documentatia din care să rezulte îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a);

b) lista reprezentantelor de despăgubiri prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);

c) lista unitătilor teritoriale ale asigurătorului si/sau a sediilor apartinând persoanelor juridice, cu care asigurătorul are încheiate contracte de mandat pentru desfăsurarea activitătilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) si d), însotite de actele doveditoare, eliberate de oficiul registrului comertului, care atestă existenta acestor unităti teritoriale, pentru asigurătorii care solicită autorizarea pentru practicarea asigurării obligatorii RCA;

d) pentru fiecare unitate teritorială se prezintă, sub semnătura conducătorului societătii, lista personalului specializat în activitatea de constatare si lichidare a daunelor auto, structura de lucru necesară efectuării plătilor de despăgubiri, precum si alte informatii utile, centralizate, conform modelului prezentat în anexa nr. 4;

e) declaratia conducătorului societătii, precum si a conducătorului compartimentului de specialitate cu privire la îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. e) în cazurile în care activitatea de contractare a asigurării obligatorii RCA se desfăsoară si prin intermediari autorizati, documentatia va cuprinde în completare si copiile declaratiilor intermediarilor privind îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. e), pentru zonele în care asigurătorul nu detine unităti proprii;

f) nota de fundamentare, care să cuprindă în mod obligatoriu tarifele de primă pentru primii 2 ani si metodele actuariale de calcul utilizate pentru stabilirea tarifelor de primă, potrivit prevederilor art. 21, precum si o estimare a indicatorilor specifici pentru o perioadă de 5 ani.

(2) Asigurătorii care au fost autorizati de Comisia de Supraveghere să practice asigurarea obligatorie RCA înainte de intrarea în vigoare a prezentelor norme si doresc să practice în continuare asigurarea RCA au obligatia să depună, până la data de 31 octombrie a fiecărui an, o cerere în vederea mentinerii autorizatiei de practicare a asigurării obligatorii RCA pentru anul calendaristic următor, din care să rezulte că îndeplinesc aceleasi conditii prezentate în documentatia pentru care au obtinut autorizarea de practicare a asigurării obligatorii RCA. Aceste aspecte se vor preciza printr-o declaratie semnată de conducătorul societătii si de persoanele semnificative ale departamentelor de specialitate.

(3) Asigurătorul cu sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene se consideră autorizat pentru practicarea asigurării obligatorii RCA pe teritoriul României de la data la care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor îi transmite notificarea primită de la autoritatea competentă a statului membru al sediului social.

Art. 5. - (1) Cererile de autorizare pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, însotite de documentatia aferentă, se solutionează în termen de 30 de zile de la înregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Dacă în urma analizării documentatiei depuse rezultă că aceasta nu respectă cerintele prevăzute prin dispozitiile art. 4, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate dispune amânarea deciziei de acordare a autorizatiei până la clarificarea tuturor aspectelor relevante.

(3) Autorizatia poate fi retrasă sau suspendată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conditiile legii.


(4) Cererile de mentinere a autorizatiei se solutionează în termen de 10 zile de la înregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Prin decizie a presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, emisă în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, se certifică autorizatia anterioară pentru practicarea asigurării obligatorii RCA.

Art. 6. - (1) Asigurătorii RCA au obligatia de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 30 de zile de la data autorizării, următoarele documente:

a) dovada raporturilor juridice de reasigurare;

b) copie a mandatului BAAR pentru eliberarea de cărti verzi, în calitate de membru al biroului national;

c) copie a documentului care atestă afilierea la asociatia Fondul de protectie a victimelor străzii.

(2) Asigurătorii RCA au obligatia de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor copia actului aditional care modifică si/sau completează contractul de reasigurare transmis potrivit alin. (1) lit. a), în termen de 30 de zile de la data modificării sau completării.

(3) Asigurătorii RCA care au notificat Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru desfăsurarea activitătii de asigurare de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, au obligatia de a-si desfăsura activitatea cu respectarea prevederilor legale nationale ale tărilor respective.

(4) Asigurătorii care au dreptul de a practica asigurarea obligatorie RCA pe teritoriul României, în baza dreptului de stabilire si libertatea de a presta servicii, îsi desfăsoară activitatea cu respectarea prevederilor prezentelor norme.

Art. 7. - (1) în aplicarea prevederilor art. 53 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, având în vedere elaborarea si publicarea prezentelor norme, gestionarea programului de monitorizare a activitătii asigurătorilor care practică această asigurare, dezvoltarea si întretinerea bazei de date CEDAM, precum si pentru protejarea corespunzătoare a intereselor asiguratilor se prelevă o cotă procentuală de 1,25% din volumul primelor de asigurare brute încasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA.

(2) Sumele determinate prin aplicarea cotei procentuale de 1,25% asupra volumului lunar al primelor de asigurare brute încasate se virează în fiecare lună, până în ultima zi lucrătoare a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, în contul nr. RO 57 TREZ 700 50 25 XXX 000 272, deschis pe seama Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la Activitatea de Trezorerie a Municipiului Bucuresti.

(3) Cota procentuală mentionată la alin. (1) si (2) poate fi modificată pentru fiecare exercitiu financiar viitor, în functie de realizarea obiectivelor prevăzute mai sus.

Art. 8. - (1) Asigurătorii au obligatia de a întocmi evidente lunare privind asigurarea obligatorie RCA, potrivit structurii tarifelor de prime prezentate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Concomitent cu virarea sumelor datorate, asigurătorii vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, până în ultima zi lucrătoare a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, raportările elaborate în baza evidentelor mentionate la alin. (1), potrivit modelelor prezentate în anexele nr. 5, 6a), 6b), 7 si 8.

(3) In cazul transmiterii unor situatii rectificative, aceasta se va face în forma prevăzută în anexa nr. 7a).

Art. 9. - (1) Pentru activitatea de constatare si lichidare a daunelor auto, asigurătorii RCA au obligatia de a dispune de personal specializat, împuternicit pentru a actiona în numele asigurătorului cu care are încheiat contractul de muncă ori de mandat.

(2) Persoana juridică, autorizată potrivit legii pentru desfăsurarea activitătii de constatare si lichidare a daunelor, poate actiona în numele a mai multor asigurători RCA, în baza unor contracte încheiate cu acestia.

(3) Asigurătorii RCA rămân direct si nemijlocit răspunzători fată de tertele persoane prejudiciate, chiar dacă regularizarea daunelor se face prin intermediul unor persoane împuternicite.

(4) Asigurătorii RCA au obligatia de a publica pe site si de a actualiza periodic toate datele necesare, care să permită persoanelor prejudiciate accesul direct la informatiile privind procedura de avizare si constatare a daunelor, precum si informatii privind personalul cu atributii în constatarea si lichidarea daunelor.

Art. 10. - (1) Asigurătorii emitenti de polite de asigurare RCA pentru vehiculele înmatriculate sau înregistrate în România au obligatia de a transmite către baza de date CEDAM informatii complete privind politele de asigurare RCA, încheiate direct sau prin intermediari.

(2) Asigurătorii RCA sunt obligati să transmită către baza de date CEDAM prin sistem informatic, utilizând un mediu de comunicare electronică, toate informatiile privind încheierea asigurării obligatorii RCA si data de încetare a valabilitătii sau de reziliere a documentelor de asigurare, precum si informatii cu privire la daunele înregistrate în baza politelor de asigurare RCA ca urmare a unor evenimente produse pe parcursul derulării contractului de asigurare.

Reprezentantele de despăgubiri

Art. 11. - (1) Asigurătorul RCA este obligat să numească reprezentante de despăgubiri în fiecare stat membru, cu exceptia statului membru în care a obtinut autorizatia pentru practicarea asigurării de răspundere civilă a vehiculelor. Reprezentanta de despăgubiri are sediul în statul unde a fost numită, în cazul în care este persoană juridică, sau, în cazul în care este persoană fizică, aceasta este rezidentă ori se stabileste în statul membru în care este numită.

(2) Numirea unei reprezentante de despăgubiri nu reprezintă înfiintarea unei filiale a asigurătorului RCA.

Art. 12. - (1) Reprezentanta de despăgubiri este împuternicită să instrumenteze daunele în numele si în contul asigurătorului RCA si să reprezinte asigurătorul RCA. în acest scop, reprezentanta de despăgubiri întocmeste dosarul de daună si ia toate măsurile necesare pentru solutionarea cererilor de despăgubire pretinse de partea prejudiciată, pentru prejudiciile cauzate în urma unui accident, consecintă a utilizării vehiculului:

a) pentru care asigurarea de răspundere civilă a fost emisă de către un asigurător sau de filiala acestuia în alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau îsi are sediul;

b) care provine din alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau îsi are sediul; si

c) dacă prejudiciul s-a produs în alt stat membru decât cel în care partea prejudiciată este rezidentă sau îsi are sediul.

(2) Reprezentanta de despăgubiri poate actiona pentru mai multi asigurători RCA.

Art. 13. - (1) Reprezentanta de despăgubiri trebuie să fie autorizată să reprezinte asigurătorul RCA cu puteri depline, inclusiv cu drept de dispozitie în fata părtii prejudiciate, să i se atribuie competenta necesară pentru a răspunde pretentiilor de despăgubire justificate ale părtii prejudiciate si să fie aptă să examineze cazul în limba oficială a statului membru în care partea prejudiciată este rezidentă sau îsi are sediul.

(2) Numirea unei reprezentante de despăgubiri nu exclude dreptul părtii prejudiciate de a institui proceduri directe împotriva persoanei care a cauzat prejudiciul sau a asigurătorului acestuia, după caz.

Art. 14. - (1) Asigurătorul RCA este obligat să informeze Fondul de protectie a victimelor străzii cu privire la numele si prenumele, data nasterii si adresa ori punctul de lucru al reprezentantei de despăgubiri, în cazul în care acesta este reprezentat de o persoană fizică, sau cu privire la denumire si sediu, în cazul în care este reprezentat de o persoană juridică, precum si toate modificările în privinta reprezentantei, în termen de 7 zile de la numire sau de la producerea modificărilor respective.

(2) Fondul de protectie a victimelor străzii va înainta imediat aceste informatii centrelor de informare nationale din statele membre.

 

TITLUL III

Contractul de asigurare

 

Art. 15. - (1)Se consideră că un vehicul este asigurat, dacă proprietarul sau utilizatorul acestuia are încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu valabilitate în limitele teritoriale prevăzute la art. V pct. 7 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral, denumit în continuare asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto sau asigurarea obligatorie RCA.

(2) Contractul de asigurare se încheie cu un asigurător care are dreptul de a practica pe teritoriul României asigurarea obligatorie RCA.

Art. 16. - (1) La încheierea asigurării obligatorii RCA pentru un vehicul aflat în evidenta autoritătii de înmatriculare sau, după caz, de înregistrare din România, asigurătorul este obligat să emită asiguratului polita de asigurare obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor, denumită în continuare polita de asigurare RCA, împreună cu vigneta si documentul international de asigurare.

(2) În baza unui act aditional, contractul de asigurare RCA poate cuprinde clauze suplimentare, în conditiile în care acestea nu reduc sau nu restrictionează drepturile unei părti prejudiciate, ce decurg din asigurarea obligatorie RCA, sau nu contravin prevederilor legale.

Art. 17. - (1) Dovada existentei asigurării obligatorii RCA, în cazul controalelor efectuate de autoritătile abilitate, în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, o constituie:

- polita de asigurare RCA emisă de asigurătorul RCA, pentru perioada de valabilitate înscrisă, precum si vigneta aplicată pe parbrizul vehiculului în loc vizibil din exterior pentru vehiculele înmatriculate sau înregistrate în România;

- documentul international de asigurare;

- documentele internationale de asigurare de răspundere civilă a vehiculelor, eliberate de asigurători RCA din străinătate, cu valabilitate pe teritoriul României si numai pentru perioada mentionată în acestea, sau polita de asigurare de frontieră pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în afara Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene.

(2) Pentru vehiculele care stationează în mod obisnuit într-un stat membru, plăcutele de înmatriculare atestă că biroul national din statul membru este garant al plătii despăgubirii către persoana prejudiciată într-un accident de vehicul.

(3) în cazul controalelor efectuate de autoritătile abilitate, proprietarii sau utilizatorii vehiculelor înmatriculate ori înregistrate, care stationează în mod obisnuit pe teritoriul României, au obligatia să prezinte polita de asigurare RCA valabilă sau, în afara teritoriului României, documentul international de asigurare.

Art. 18. - (1) Documentul de asigurare obligatorie RCA eliberat de un asigurător RCA, în schimbul unei prime plătite de proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, garantează, pentru perioada de valabilitate înscrisă, despăgubirea prejudiciilor provocate prin accidente de vehicule produse în limitele teritoriale de acoperire, în conformitate cu prevederile prezentelor norme sau cu dispozitiile legislatiei privind asigurarea obligatorie RCA, în vigoare la data accidentului, a statului în care acesta s-a produs.

(2) În limitele teritoriale de acoperire a asigurării obligatorii RCA se garantează, pe baza aceleiasi prime, acoperirea prejudiciilor în conformitate cu legislatia în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de vehicul si cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislatia respectivă si cel prevăzut în contractul de asigurare.

(3) În cazul prejudiciului produs unui cetătean al unui stat membru prin utilizarea unui vehicul stationat în mod obisnuit pe teritoriul României, în timpul deplasării sale între două state membre în care este valabil Tratatul privind instituirea Comunitătii Economice Europene, dacă nu există birou national responsabil pentru teritoriul traversat, si pe care s-a produs prejudiciul, se vor aplica prevederile prezentelor norme sau ale legislatiei statului în care îsi are sediul asigurătorul emitent al politei de asigurare RCA.

Art. 19. - Asigurarea obligatorie RCA se încheie pe perioadă determinată:

a) anual ori semestrial, pentru vehiculele înmatriculate ori înregistrate, după caz;

b) pe perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie, pentru vehiculele care se înmatriculează sau se înregistrează provizoriu, după caz, dar nu mai mult de 90 de zile;

c) pe perioada înmatriculării/înregistrării temporare, dar nu mai mult de 12 luni.

Art. 20. - (1) Polita de asigurare RCA contine în mod obligatoriu informatii despre: părtile implicate în contract, perioada de valabilitate a asigurării, limitele de despăgubire, prima de asigurare si numărul de înmatriculare/înregistrare ori numărul de identificare al vehiculului, precum si statele în care acest document are valabilitate.

(2) Forma, continutul si seria politei de asigurare RCA, precum si documentul international de asigurare sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(3) Vignetele vor fi executate prin Compania Natională „Imprimeria Natională” - S.A. si vor avea forma si continutul prevăzute în anexa nr. 2.

(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va aloca fiecărui asigurător autorizat o serie unică, prin tragere la sorti, la sediul Comisie de Supraveghere a Asigurărilor, care va fi mentionată pe politele de asigurare si pe vigneta, cu respectarea întocmai a prevederilor alineatului (1).

Art. 21. - (1) Asigurătorii au obligatia de a stabili tarifele de primă pentru fiecare categorie de vehicule, pe perioade de un an, calculate pe baze actuariale pentru limitele de despăgubire stabilite în baza prevederilor art. 24, astfel încât să garanteze permanent îndeplinirea obligatiilor ce decurg din încheierea contractelor de asigurare RCA, constituirea rezervelor tehnice prevăzute în legislatia în vigoare si plata contributiilor către fondurile stabilite în conformitate cu legislatia în vigoare, precum si acoperirea cheltuielilor de achizitie si de administrare.

(2) Limitele de despăgubire stabilite de către fiecare asigurător, precum si tarifele de primă stabilite conform art. 21 alin. (1) se notifică Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate, împreună cu întregul calcul actuarial ce a stat la baza stabilirii tarifelor primelor de asigurare, inclusiv datele statistice pe care s-a bazat acest calcul, precum si o declaratie a actuarului responsabil pentru calculul primei de asigurare cu privire la corectitudinea acestuia, însusită si semnată de conducătorul societătii.

(3) Tarifele notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să contină primele de asigurare de bază stabilite de către asigurător, precum si întregul sistem de corectare a primei de asigurare de bază în functie de propriile criterii stabilite pentru cresterea/descresterea primelor de asigurare.

Art. 22. - (1) Tarifele de primă notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se publică pe site-ul fiecărui asigurător si se afisează atât la sediul social, cât si la unitătile teritoriale ale asigurătorului.

(2) Asigurătorii nu pot practica tarife de primă diferite fată de cele notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor si publicate.

(3) Limitele de despăgubire si tarifele de primă notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pot fi modificate după minimum 6 luni de la ultima modificare, cu respectarea prevederilor art. 21 si ale prezentului articol.

Art. 23. - (1) Prima de asigurare se calculează pentru un întreg an de subscriere, potrivit tarifelor de primă anuale practicate de asigurător, aferente perioadei de valabilitate a politei de asigurare RCA.

(2) Prima anuală de asigurare se calculează prin însumarea primelor lunare aferente fiecărei luni de valabilitate a politei de asigurare RCA, prima lunară fiind calculată ca raport de 1/12 din tariful anual de primă practicat. Perioada mai mare sau egală cu 15 zile calendaristice se consideră lună întreagă.

Art. 24. - (1) Limitele minime de despăgubire sunt stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Pentru pagubele materiale produse în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileste pentru anul 2008 la un nivel de cel putin 150.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României. Pentru anul 2009 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 300.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României. Pentru anul 2010 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României.

(3) Pentru vătămări corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileste, pentru anul 2008, la un nivel de cel putin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României. Pentru anul 2009 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 1.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României. Pentru anul 2010 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 2.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României.

Art. 25. -în cazul în care în unul si acelasi eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane si valoarea totală a prejudiciilor depăseste limitele de despăgubire specificate în polita RCA, despăgubirea va fi stabilită în functie de cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine fiecărei persoane îndreptătite la despăgubire pentru prejudiciile suferite în acelasi accident.

Riscurile acoperite si excluderile

Art. 26. - (1) Asigurătorul are obligatia de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Fără a se depăsi limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în conditiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acordă despăgubiri, în formă bănească, pentru:

a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial;

b) pagube materiale;

c) pagube consecintă a lipsei de folosintă a vehiculului avariat;

d) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată.

(2) Indiferent de locul în care a fost produs accidentul de vehicul, pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, în incinte si în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât si în timpul stationării vehiculului asigurat, asigurătorul acordă despăgubiri până la limita de despăgubire prevăzută în polita de asigurare, pentru:

1. prejudiciul produs de dispozitivele sau instalatiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii sau atasului tractat de vehicul;

2. prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat, inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:

- a condus vehiculul fără consimtământul explicit sau implicit al asiguratului;

- nu este titularul unui permis care să îi dea dreptul să conducă vehiculul respectiv;

- nu a respectat obligatiile legale de ordin tehnic cu privire la starea si siguranta vehiculului respectiv;

3. prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul îsi are cauza în însusirile, actiunea sau inactiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substantelor, materialelor sau a obiectelor transportate;

4. cazul în care persoanele care solicită despăgubiri pentru vătămări corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau ai oricărei alte persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de vehicul;

5. prejudiciile provocate tertilor, consecintă a deschiderii în timpul mersului, sau atunci când vehiculul este oprit ori stationează, a usilor vehiculului de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranta deplasării celorlalti participanti la trafic.

Art. 27. - Asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru:

1. cazurile în care proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:

a) de un caz de fortă majoră;

b) din culpa exclusivă a persoanei prejudiciate, cu exceptia situatiilor prevăzute la art. 26 alin. (2) pct. 5;

c) din culpa exclusivă a unei terte persoane;

2. prejudiciile suferite de conducătorul vehiculului răspunzător de producerea accidentului;

3. prejudiciile produse bunurilor apartinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un vehicul asigurat RCA, detinut de aceeasi persoană fizică sau juridică, si care este condus de un prepus al aceleiasi persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică;


4. prejudiciile cauzate în situatiile în care nu se face dovada valabilitătii la data accidentului a asigurării obligatorii RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere;

5. partea din prejudiciu care depăseste limitele de despăgubire stabilite prin polita de asigurare RCA, produs în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului;

6. amenzile de orice fel si cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului;

7. cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civilă;

8. sumele pe care conducătorul vehiculului răspunzător de producerea prejudiciului este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredintat vehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui vehicul;

9. prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul sau utilizatorul vehiculului care a produs accidentul ori conducătorul auto răspunzător si persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului;

10. prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în vehiculul cu care s-a produs accidentul, dacă asigurătorul poate dovedi că persoanele prejudiciate stiau că vehiculul respectiv era furat;

11. prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalatiile montate pe vehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalatii de lucru;

12. prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operatiunilor de încărcare si de descărcare, acestea constituind riscuri ale activitătii profesionale;

13. prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului;

14. prejudicii cauzate prin utilizarea unui vehicul în timpul unui atac terorist sau război, dacă evenimentul are directă legătură cu respectivul atac sau război;

15. pretentiile ca urmare a diminuării valorii bunurilor după reparatie.

Art. 28. - (1) în situatia în care persoana prejudiciată a contribuit din culpă la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi tinut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă - culpa comună. în astfel de situatii întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.

(2) În situatia în care nu se poate stabili întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părtilor implicate în accident, fiecare parte având dreptul la despăgubire în proportia în care nu s-a făcut răspunzătoare de producerea accidentului.

Perioada de valabilitate a asigurării de răspundere civilă a vehiculelor

Art. 29. - (1) Răspunderea asigurătorului RCA începe:

a) din momentul eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a asigurării, înscrisă în document, pentru asiguratul care îsi îndeplineste obligatia încheierii asigurării cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare;

b) după 48 de ore de la expirarea zilei în care s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabilă la momentul încheierii asigurării;

c) din momentul eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a autorizatiei provizorii de circulatie sau a înmatriculării/ înregistrării vehiculului, pentru vehiculele comercializate care urmează a fi înmatriculate/ înregistrate.

(2) În cazul înstrăinării unui vehicul în baza unor acte civile sub semnătură privată, pentru care există o asigurare obligatorie RCA valabilă, această asigurare rămâne în vigoare până la data dobândirii calitătii de titular al înmatriculării/înregistrării vehiculului. în cazul în care noul proprietar detine o asigurare obligatorie RCA pe numele său, aceasta va fi considerată valabilă chiar dacă nu s-a efectuat procedura de înmatriculare/înregistrare pe numele său.

Art. 30. - (1) Răspunderea asigurătorului încetează la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în polita de asigurare sau, anterior acestei date, în momentul radierii din evidenta circulatiei sau al transmiterii dreptului de proprietate al vehiculului, mentionat în documentele emise de autoritatea de înmatriculare/înregistrare.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru vehiculele pentru care se transmite dreptul de proprietate noului proprietar în perioada de asigurare ca urmare a încetării contractelor de leasing, asigurările obligatorii RCA rămân în vigoare până la expirarea perioadei de valabilitate înscrise în documentele de asigurare, fără modificarea primei de asigurare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

- noii proprietari sunt utilizatorii prevăzuti în documentele de asigurare; si

- asigurătorul a încasat integral prima de asigurare aferentă perioadei de valabilitate.

Art. 31. - (1) Pentru vehiculele care se radiază din circulatie sau pentru care asiguratul nu mai are calitatea de titular al înmatriculării/înregistrării în perioada de asigurare, prima de asigurare aferentă perioadei cuprinse între data începerii si data încetării răspunderii asigurătorului RCA se calculează prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurătorului RCA, corespunzător numărului de luni întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurării.

(2) în situatiile mentionate la alin. (1) asigurătorul este obligat să restituie asiguratului, la cererea scrisă a acestuia, însotită de documentele doveditoare, diferenta dintre prima de asigurare plătită si cea calculată conform alin. (1), numai în cazurile în care nu s-au plătit sau nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării.

Art. 32. -în cazul în care asiguratul nu respectă obligatia de a înstiinta asigurătorul RCA cu privire la modificarea informatiilor cuprinse în polita de asigurare, referitoare la vehicul si la proprietarul sau utilizatorul acestuia, asigurătorul RCA nu va fi obligat să returneze diferenta de primă plătită.

Obligatiile asiguratului

Art. 33. - (1) Asiguratul este obligat, în cel mai scurt timp, să înstiinteze asigurătorul RCA cu privire la producerea evenimentului si să precizeze împrejurările cu privire la acest eveniment, iar pe parcursul investigatiilor referitoare la acest eveniment să procedeze în conformitate cu instructiunile primite de la asigurător.

(2) Asiguratul este obligat, în cel mai scurt timp, să înstiinteze asigurătorul RCA în scris cu privire la faptul că:

a) partea prejudiciată a solicitat despăgubirea de la acesta;

b) procedurile penale sau administrative au fost îndreptate împotriva lui în legătura cu evenimentul produs si să informeze asigurătorul RCA imediat cu privire la demersul acestor proceduri, precum si la rezultatul acestora;

c) partea prejudiciată si-a exercitat dreptul de a fi despăgubită prin înaintarea unei cereri către o instantă judecătorească sau către o altă autoritate, în situatia în care asiguratul află despre acest lucru;

d) informatiile înscrise în polita de asigurare RCA au suferit modificări intervenite în timpul valabilitătii asigurării.


Art. 34. -Asiguratul este obligat, în cel mai scurt timp, să ofere părtii prejudiciate, la cererea acesteia, informatiile necesare pentru formularea cererii de despăgubire, în special numele si prenumele si locul de rezidentă ale persoanei care a condus vehiculul asigurat în momentul producerii daunei; numele, prenumele si locul de rezidentă sau denumirea, sediul proprietarului ori utilizatorului vehiculului; denumirea, sediul asigurătorului care a emis polita de asigurare RCA, seria si numărul politei de asigurare RCA, precum si numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului asigurat ori numărul de identificare al acestuia.

Despăgubirea

Art. 35. - Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea obligatorie RCA, potrivit prezentelor norme, sau către Fondul de protectie a victimelor străzii, în cazul producerii unui risc acoperit din acest fond, potrivit art. 251 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, ori către BAAR, în calitatea sa de birou gestionar.

Art. 36. - (1) Despăgubirea se efectuează de către asigurătorul RCA în maximum 15 zile de la data la care asigurătorul a definitivat investigatia necesară evaluării sumei pe care este obligat să o plătească sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.

(2) Asigurătorul RCA este obligat să desfăsoare investigatia privind producerea accidentului, în termen de cel mult 3 luni de ia data avizării producerii evenimentului asigurat, în conditiile în care respectivul accident nu face obiectul unor cercetări efectuate de autoritătile publice. în termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori asigurat, asigurătorul RCA este obligat fie:

a) să răspundă cererii părtii solicitante, formulând oferta de despăgubire potrivit propriilor investigatii cu privire la producerea evenimentului asigurat, în cazul în care se dovedeste îndeplinirea conditiilor de asigurare si producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA; fie

b) să notifice părtii prejudiciate cu privire la motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau partial, pretentiile de despăgubire.

(3) Asigurătorul RCA este obligat să elibereze asiguratului, în termen de 15 zile de la înregistrarea solicitării acestuia, un certificat privind daunele înregistrate în baza contractului de asigurare, pe parcursul ultimilor 5 ani de relatii contractuale, sau absenta acestor daune.

Art. 37. - Dacă asigurătorul RCA nu îsi îndeplineste obligatiile în termenul prevăzut la art. 36 sau si le îndeplineste defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plăteste de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.

 

PARTEA a II-a

Norme tehnice privind avizarea, constatarea prejudiciilor

si plata despăgubirilor

TITLUL I

Avizarea si constatarea prejudiciilor

 

Art. 38. - (1) Pentru acoperirea prejudiciilor suferite în urma producerii unor accidente de vehicule, persoanele prejudiciate depun o cerere de despăgubire la asigurătorul RCA cu care proprietarul sau utilizatorul vehiculului, răspunzător de producerea accidentului, a încheiat asigurarea obligatorie RCA,

la reprezentanta de despăgubiri sau la Fondul de protectie a victimelor străzii.

(2) Depunerea cererii de despăgubire cu privire la producerea evenimentului asigurat prin polita de asigurare RCA reprezintă avizare de daună si obligă asigurătorul RCA răspunzător să deschidă dosarul de daună, să efectueze constatarea pagubelor, să comunice în scris părtii prejudiciate cu privire la documentele ce trebuie depuse pentru solutionarea cererii de despăgubire si să solutioneze cererea de despăgubire în termenul legal.

Art. 39. - (1) în cazul în care, pentru recuperarea pagubei materiale, persoana păgubită se adresează asigurătorului său de bunuri, constatarea avariilor, solutiile tehnologice adoptate, evaluarea si stabilirea despăgubirilor sunt opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate.

(2) în situatia respectării prevederilor alin. (1), asigurătorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate fără ca asigurătorul RCA să fie îndreptătit să respingă o astfel de cerere.

(3) Eventuala diferentă de despăgubire, dacă este justificată, rămâne pe contul asigurării facultative, neputând fi recuperată de la asigurat, persoana vinovată, dacă despăgubirea plătită din asigurarea facultativă nu depăseste limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurătorul RCA pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de vehicul, prevăzută în polita de asigurare.

Art. 40. - (1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semnează de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

(2) Eventualele obiectii ale părtilor cu privire la prejudiciile constatate vor fi mentionate în procesul-verbal sau într-o anexă la acesta.

(3) Eventualele modificări în cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnătura persoanelor precizate la alin. (1).

(4) Dacă prin demontarea sau reparatia bunului avariat au rezultat si alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, se va întocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initială.

Art. 41. - După efectuarea constatării, asigurătorul RCA este obligat să elibereze persoanei prejudiciate o copie a procesului-verbal de constatare a pagubelor sau o notă de constatare, în care să se indice si numărul dosarului deschis, piesele constatate ca avariate în unul si acelasi accident si solutiile tehnice adoptate: înlocuire sau reparatie, precum si lista documentelor necesare a fi depuse de către păgubit pentru finalizarea dosarului de daună si efectuarea plătii.

Art. 42. - Asigurătorii RCA pot acorda despăgubiri si în cazul în care persoana păgubită a procedat la repararea vehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea prejudiciului, dacă împrejurările si cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. în asemenea situatii stabilirea mărimii cuantumului pagubelor se face în baza datelor consemnate în constatarea amiabilă, în actele încheiate de organele de politie, de unitătile de pompieri sau de celelalte autorităti publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitătile de specialitate, a declaratiilor scrise ale părtilor implicate în accident si ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum si a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatări ale asigurătorului, rezultate în urma examinării reparatiilor executate la vehicul si, după caz, a înlocuirii eventualelor părti componente sau piese avariate, precum si cu investigatiile în legătură cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Si în aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate în procesul-verbal de constatare a pagubelor la vehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

 

TITLUL II

Stabilirea despăgubirilor

 

Art. 43. - Despăgubirile se stabilesc în conformitate cu art. 43 si 54 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, pe baza elementelor cuprinse în formularul „Constatare amiabilă de accident” ori pe actele eliberate de persoanele care au competente să constate accidentele de vehicule, pe înstiintarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător ori prin hotărâre judecătorească.

Art. 44. - (1) Stabilirea despăgubirilor se poate face în cazurile în care, din constatarea amiabilă de accident ori din actele eliberate de persoanele care au competente să constate accidentele de vehicule, din înstiintarea sau din procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător, rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei, iar persoana păgubită face dovada prejudiciului suferit.

(2) În cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, dacă autoritătile publice nu au competenta să constate si/sau să cerceteze accidentele de vehicule ori nu au retinut elemente determinante cu privire la cauzele si la împrejurările producerii accidentului de vehicule ori la pagubele cauzate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloc legal de probă.

Art. 45. - Despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, în cazul în care:

1. se formulează pretentii de despăgubiri pentru lipsa de folosintă a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectivă de despăgubire, cu exceptia lipsei de folosintă a mijloacelor de transport cu care persoana prejudiciată îsi realizează obiectul de activitate si pentru care detine licentă si autorizare în acest sens, dar numai pentru timpul normat necesar efectuării reparatiei pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despăgubire aferentă lipsei de folosintă se determină luându-se în calcul tarifele pentru transporturi de mărfuri sau de persoane, practicate de păgubit la data producerii pagubei. Sarcina probei apartine păgubitului si se face cu înscrisuri doveditoare;

2. se formulează pretentii de despăgubiri pentru: hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre pretioase, obiecte de artă, obiecte din platină, aur sau argint, mărci postale, timbre, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor;

3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului, la cauzele si împrejurările producerii accidentului, precum si la cuantumul prejudiciilor produse.

Art. 46. - În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile pot fi stabilite, dacă:

1. potrivit legii, actiunea penală a fost stinsă prin împăcarea părtilor;

2. desi hotărârea instantei penale a rămas definitivă si irevocabilă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior;

3. desi actiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părtilor, sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată sau din actele încheiate de autoritătile publice, semnate fără obiectii de proprietarul, utilizatorul ori conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, rezultă cu certitudine atât răspunderea civilă a acestora, prejudiciile cauzate, cât si vinovătia penală a conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs;

b) persoana prejudiciată îsi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, partial sau total, despăgubirea primită, în functie de hotărârea instantei penale în ceea ce priveste fapta, făptuitorul si vinovătia.

Art. 47. - La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretentiile formulate de persoanele păgubite, tinând cont de prevederile legale privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fără a se depăsi valoarea acestora din momentul producerii accidentului si nici limitele de despăgubire stabilite prin polita de asigurare RCA.

Art. 48. - (1) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a avarierii ori a distrugerii bunurilor apartinând mai multor persoane în unul si acelasi accident de vehicul depăseste, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin polita de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane păgubite, proportional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în polita de asigurare si totalul cuantumului despăgubirilor.

(2) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a vătămărilor corporale sau a decesului mai multor persoane în unul si acelasi accident de vehicul depăseste, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin documentul de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului, despăgubirile se acordă în limita acestei sume, proportional cu prejudiciul suferit de fiecare persoană vătămată, fără însă a se depăsi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoană accidentată, limita de despăgubire pe persoană, stabilită prin polita de asigurare RCA.

 

Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau de deces

 

Art. 49. - La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. În caz de vătămare corporală:

a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, si indemnizatia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îsi desfăsoară activitatea si/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării si a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activităti desfăsurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;


c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentară, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacitătii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;

f) daunele morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România;

2. în caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;

c) veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului si până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;

d) daunele morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România.

 

Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii vehiculelor

 

Art. 50. - (1) Despăgubirile pentru vehicule nu pot depăsi cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului si nici limita de despăgubire prevăzută în polita de asigurare RCA.

(2) Prin valoare rămasă se întelege valoarea acelor părti din vehicul rămase neavariate, demontabile si valorificabile, cuprinsă între 0,1% si cel mult 25% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului.

(3) Cuantumul pagubei la vehicule este egal cu costul reparatiilor părtilor componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente reparatiilor si înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la preturile practicate de unitătile de specialitate, la care se adaugă cheltuielile de transport ale vehiculului, precum si cele efectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative, potrivit art. 55. Prin unităti de specialitate se întelege persoanele juridice legal autorizate, care au în obiectul lor de activitate comercializarea de vehicule, părti componente, piese înlocuitoare si a materialelor pentru acestea, cu exceptia celor în regim de consignatie, si/sau executarea de lucrări de întretinere si reparatie la vehicule.

(4) La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a părtilor componente sau a pieselor care au fost avariate.

(5) Prin părti componente sau piese care necesită înlocuirea se întelege numai cele a căror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic din cauza gradului de avariere a acestora ori, cu toate că repararea este posibilă, costul de reparatie, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depăsesc valoarea de nou a părtii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente.

(6) Se consideră că a fost necesară revopsirea integrală a vehiculului atunci când părtile avariate din cauza accidentului reprezintă minimum 50% din suprafata totală exterioară a vehiculului respectiv.

(7) Preturile părtilor componente, ale pieselor înlocuitoare noi si ale materialelor sunt cele practicate de unitătile de specialitate.

(8) în cazurile în care pentru repararea vehiculelor a fost necesară procurarea directă de către detinător a unor părti componente, piese sau materiale, cu plata în valută, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevăzut în actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport, taxe vamale, la care se adaugă TVA aferent, echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data efectuării plătii facturii de către păgubit, pentru piesele si materialele cumpărate din spatiul Uniunii Europene. Dacă piesele si materialele necesare efectuării reparatiei vehiculului sunt cumpărate din afara spatiului Uniunii Europene, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevăzut în actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport si orice alte taxe legate direct de importul acestora, în strictă conformitate cu prevederile legale în vigoare la data efectuării operatiunii, prevederi care se regăsesc în actele normative emise de Ministerul Economiei si Finantelor. în aceste cazuri costul părtilor componente, al pieselor sau al materialelor nu va depăsi preturile de vânzare practicate de unitătile de specialitate din România, dacă acestea sunt comercializate si în România.

(9) Costul reparatiilor efectuate la vehicule se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitătile de specialitate.

(10) în cazul în care reparatiile vehiculului se efectuează în regie proprie sau se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul acestora se stabileste pe baza evaluării asigurătorului si, dacă este cazul, a documentelor justificative privind plătile făcute, prezentate ulterior efectuării reparatiilor. în astfel de cazuri cheltuielile cu manopera si costul reparatiilor nu pot depăsi, pentru părti componente, piese sau materiale, preturile de vânzare si tarifele pentru manoperă practicate de unitătile de specialitate.

(11) Dacă pentru unele părti componente sau piese ale vehiculului nu există preturi practicate de unitătile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileste pe baza preturilor din cataloagele pentru piese de schimb sau, în lipsă, prin asimilare cu preturile din cataloage ori cu cele practicate de unitătile de specialitate, pentru părtile componente ori piesele unor vehicule similare. în cazul în care preturile din cataloage sunt exprimate în valută, se va calcula echivalentul în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului.

(12) Despăgubirile nu pot depăsi:

a) cuantumul despăgubirii, valoarea vehiculului la data producerii evenimentului si nici limita de despăgubire prevăzută în polita de asigurare RCA, în cazul unei daune totale, în situatia în care păgubitul face dovada reparării vehiculului;

b) cuantumul despăgubirii, diferenta dintre valoarea vehiculului la data producerii accidentului si valoarea rămasă si nici limita de despăgubire prevăzută în polita de asigurare RCA, în cazul unei daune totale, în situatia în care păgubitul nu face dovada reparării vehiculului, si în cazul daunelor partiale.

(13) Dauna totală se defineste ca fiind situatia în care cuantumul daunei, asa cum a fost definit la alin. (3), depăseste 75 % din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului.

 

Stabilirea despăgubirii pentru cuplul tractor-remorcă/ semiremorcă

 

Art. 51. - (1) Asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente a remorcilor/semiremorcilor are acoperire doar dacă acestea nu sunt atasate unui vehicul tractor.

(2) În cazul în care evenimentul se produce în timp ce remorca/semiremorca este atasată vehiculului tractor, răspunderea apartine vehiculului tractor.

(3) Asigurătorul vehiculului tractor are obligatia de a despăgubi partea prejudiciată, având totusi posibilitatea exercitării dreptului de regres asupra asigurătorului remorcii/semiremorcii în cazul în care poate dovedi că dauna s-a produs ca urmare a unei defectiuni tehnice a remorcii/semiremorcii, care nu putea fi observată de către conducătorul auto.

(4) în cazul în care evenimentul se produce în timp ce remorca/semiremorca este atasată vehiculului tractor, despăgubirea va fi suportată, în functie de situatiile mai jos prezentate, de către:

a) asigurătorul vehiculului tractor, în situatia în care vehiculul tractor este identificat si asigurat, indiferent dacă remorca/semiremorca este sau nu este identificată ori asigurată;

b) fondul de protectie a victimelor străzii, în situatia în care vehiculul tractor este identificat si neasigurat, indiferent dacă remorca/semiremorca este sau nu este identificată ori asigurată;

c) asigurătorul remorcii/semiremorcii, în situatia în care vehiculul tractor este neidentificat, iar remorca/semiremorca este identificată si asigurată;

d) fondul de protectie a victimelor străzii, în situatia în care vehiculul tractor este neidentificat, iar remorca/semiremorca este identificată si neasigurată.

Art. 52. - (1) Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabileste scăzându-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzătoare.

(2) Modalitatea de stabilire a valorii de nou si a uzurii corespunzătoare, prevăzute de prezentele norme, se aplică inclusiv în cazul despăgubirii stabilite prin hotărâre judecătorească.

Art. 53. - Prin valoarea de nou a vehiculelor se întelege:

a) pentru vehiculele de productie românească, pretul de comercializare de nou la data producerii accidentului, conform:

- facturilor de achizitie sau facturilor pro forma de leasing, în cazul vehiculelor achizitionate de nou de către proprietar;

- listelor de preturi de la unităti de specialitate din România;

b) pentru vehiculele de productie străină, pretul de comercializare de nou la data producerii accidentului, conform:

- facturilor de achizitie sau facturilor pro forma de leasing în cazul vehiculelor achizitionate de nou de către proprietar de la unităti de specialitate din România;

- listelor de preturi de la unităti de specialitate din România; sau, în lipsa acestora,

- pe baza cataloagelor de specialitate, echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului;

c) pentru tipurile de vehicule la care nu există preturi stabilite sau pentru tipuri ori modele care nu se mai fabrică, ultimul pret de comercializare (de nou) al acelui tip/model de vehicul, comunicat de producător, sau valoarea stabilită prin asimilare cu pretul de vânzare de nou al unor vehicule care au aspect si caracteristici tehnice similare, din productia internă ori externă.

Art. 54. - (1) Uzura vehiculului avariat se stabileste în raport cu vechimea, utilizarea si starea de întretinere ale acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se tine seama de costul reparatiilor curente ori capitale, inclusiv de costul de înlocuire a părtilor componente sau a pieselor executate înainte de accident, pentru mentinerea stării tehnice corespunzătoare a vehiculului. Valoarea acestora se stabileste în baza documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor sau al înlocuirilor respective.

(2) Criteriile pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la vehicule sunt cele prevăzute în tabelul nr. 1 si 2, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 55. - Se acordă despăgubiri si pentru:

1. acoperirea cheltuielilor făcute în vederea limitării pagubelor, dacă au fost necesare ca urmare a accidentului si dacă sunt probate cu documente justificative;

2. în cazul vehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forta proprie:

a) acoperirea cheltuielilor de transport al vehiculului, cu exceptia cazurilor de daună totală, la unitatea de specialitate din România cea mai apropiată de locul accidentului care poate face reparatia sau la locul cel mai apropiat de adăpostire a vehiculului;

b) cheltuielile de transport până la localitatea de domiciliu al persoanelor care au efectuat voiajul în vehiculul avariat, fără a se putea depăsi tariful prevăzut pentru transportul cu avionul - clasa economic;

c) cheltuielile de transport al mărfurilor aflate în vehicul, inclusiv remorca/semiremorca tractată de acesta, până la destinatie;

d) cheltuielile prevăzute mai sus trebuie probate cu documente justificative.

Art. 56. - În cazul persoanei păgubite cu domiciliul/sediul în străinătate, detinătoare a vehiculului înmatriculat în străinătate:

1. dacă reparatia s-a efectuat în străinătate, despăgubirile urmând a se plăti în valută, costul reparatiei este cel prevăzut în documentatia de reparatie, avându-se în vedere avariile constatate de asigurător, precum si eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuării reparatiei, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;

2. în cazul în care reparatia s-a făcut în România si se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparatiei, stabilite în lei, se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data la care păgubitul a efectuat plata facturii de reparatie;

3. în cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul pagubelor se stabileste pe baza evaluării făcute de asigurător, avându-se în vedere constatările făcute de autoritătile publice competente, cumulul de elemente retinute din descrierea accidentului, care rezultă din constatarea amiabilă de accident, cercetările efectuate de asigurător în legătură cu dinamica accidentului si întinderea prejudiciului, precum si, dacă este cazul, documentele prezentate ulterior privind plătile efectiv făcute de cel păgubit. Calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite si acceptate de aceasta;

4. în cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, se va calcula echivalentul în lei al acesteia, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite si acceptate de aceasta;

5. calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit art. 24 se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului.

Art. 57. - În cazurile în care despăgubirile urmează să fie recuperate potrivit art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, suma de recuperat reprezintă:

a) despăgubirea stabilită în lei, în cazul în care plata acesteia s-a făcut de către asigurător în lei;

b) despăgubirea stabilită si plătită în valută, echivalată în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data efectuării plătii externe de către asigurător.

 

Criterii pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la vehicule

 

Art. 58. - (1) Pentru stabilirea valorii vehiculelor la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorică. Prin uzură valorică se întelege acea parte din valoarea vehiculului ce se pierde prin vechime, întrebuintare sau stare de întretinere.

(2) Uzura valorică se calculează prin aplicarea unui coeficient de uzură asupra valorii de nou a vehiculului la data producerii evenimentului asigurat.

(3) Coeficientul de uzură se stabileste în functie de gradul de întrebuintare, kilometri parcursi cu vehiculul, precum si de vechimea în exploatare, exprimată în unităti de timp: ani, diferentiată pe categorii de vehicule, potrivit tabelelor coeficientilor de uzură nr. 1 si 2, prevăzute în anexa nr. 3.

(4) Pentru stabilirea coeficientului de uzură a unui vehicul sunt necesare:

a) data introducerii în exploatare de nou a vehiculului respectiv, mentionată în documentele de identificare a acestuia: carte de identitate, certificat de înmatriculare etc. sau, în lipsă, anul de fabricatie de pe placa de origine a vehiculului;

b) parcursul în kilometri realizat de vehiculul respectiv de la data introducerii lui în exploatare de nou si până la data producerii evenimentului asigurat.

Art. 59. - (1) În cazul vehiculelor la care se cunosc datele mentionate la art. 58 alin. (4), pentru stabilirea coeficientului de uzură a vehiculului avariat se caută în tabelul coeficientilor de uzură linia corespunzătoare vechimii în exploatare, în ani, si coloana corespunzătoare stării de întretinere medie, la intersectia cărora se va găsi coeficientul de uzură respectiv. Coeficientii de uzură sunt determinati pentru un parcurs mediu anual de:

- 15.000 km pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 3,51 si pentru cele al căror număr de locuri pe scaune nu este mai mare de 9;

- 20.000 km pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t si pentru cele al căror număr de locuri pe scaune este mai mare de 9.

(2) în cazul în care există diferente între parcursul real si cel rezultat utilizându-se media anuală, coeficientul corespunzător stării de întretinere medie se va corecta cu 0,5% pentru fiecare 1.000 km, fără a se putea depăsi coeficientii corespunzători stărilor de întretinere bună sau satisfăcătoare.

(3) Corectia se face prin adunare, dacă parcursul real este mai mare decât parcursurile medii mentionate la alin. (1) ori prin scădere, dacă parcursul real este mai mic.

Art. 60. - (1) Pentru vehiculele la care nu se cunoaste parcursul în km, realizat până la data producerii evenimentului asigurat, sau acesta nu este în concordantă cu starea tehnică a vehiculului respectiv, coeficientul de uzură a vehiculului avariat se stabileste în functie de vechimea în exploatare si de starea de întretinere a acestuia, prevăzute în tabelele coeficientilor de uzură nr. 1 si 2.

(2) Starea de întretinere a unui vehicul se clasifică în: bună, medie si satisfăcătoare.

(3) Stabilirea stării de întretinere a vehiculului se face potrivit stării acestuia dinainte de producerea evenimentului asigurat, pe baza criteriilor de mai jos:

a) stare de întretinere bună - vehiculul prezintă: integritatea elementelor caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti; vopseaua intactă, fără exfolieri sau urme aparente de rugină a tablei; tapiteria fără pete, urme de uzură prematură sau rupturi; cauciucuri uzate uniform, fără să prezinte uzuri accentuate pe flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al directiei; motorul fără scurgeri de ulei pe părtile laterale sau pe capotajele interioare ale spatiului afectat acestuia;

b) stare de întretinere medie - vehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protectie sau capacelor de roti până la 10 dm2, însumat pe întreaga suprafată exterioară; degradări ale vopselei în ceea ce priveste luciul, cu urme de rugină aparentă pe o suprafata totală până la 10 dm2, cu exfolieri pe o suprafată totală până la 1 cm2; pete pe tapiteria scaunelor;

c) stare de întretinere satisfăcătoare - vehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti mai mari de 10 dm2, însumat pe întreaga suprafată exterioară: degradări ale vopselei, pierderea totală a luciului, cu exfolieri pe o suprafată totală mai mare de 1 cm2, cu urme pronuntate de rugină aparentă si zgârieturi; tapiteria deteriorată si murdară; cauciucurile uzate neuniform, cu accentuări pe unul dintre flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al directiei; motorul cu urme de ulei pe părtile superioare si laterale ca urmare a scurgerilor la capacul distributiei, al chiulasei sau pe lângă garniturile de etansare; joc mare la volanul directiei.

(4) Cunoscându-se data introducerii în exploatare de nou si starea sa de întretinere justificată tehnic, pentru stabilirea coeficientului de uzură a vehiculului avariat se caută în tabelul coeficientilor de uzură linia orizontală corespunzătoare vechimii în exploatare, în ani, a acestuia si se stabileste un coeficient de uzură cuprins între cei corespunzători stării de întretinere bună si satisfăcătoare.

Art. 61. - (1) Pentru vehiculele care aveau executate înainte de data producerii evenimentului asigurat reparatii curente, inclusiv înlocuiri ale părtilor componente sau ale pieselor originale, stabilirea coeficientului de uzură se face pe baza relatiei:


Ur = U x K, în care:

Ur = coeficientul de uzură recalculat al vehiculului;

U = coeficientul de uzură rezultat din tabelele coeficientilor de uzură, în baza datelor determinate potrivit art. 59;

K = coeficientul de corectie a uzurii (A-a)/A,

în care:

A= valoarea de nou a vehiculului avariat;

a = costul total al reparatiilor curente, inclusiv al înlocuirilor de părti componente sau de piese originale executate înainte de data producerii evenimentului asigurat, exclusiv cele efectuate ca urmare a unor accidente ori a unor defecte de fabricatie, pentru mentinerea sau îmbunătătirea stării tehnice corespunzătoare a vehiculului, în baza documentatiilor privind costul efectiv al acestora.

(2) Nu se pot lua în calcul coeficienti de uzură (U) inferiori coeficientilor minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat si starea de întretinere a vehiculului avariat, prevăzuti în tabelele coeficientilor de uzură nr. 1 si 2.

Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii altor bunuri

Art. 62. - (1) Despăgubirile pentru clădiri, constructii sau alte bunuri se stabilesc pe baza preturilor existente pe piată la data producerii riscului asigurat, în limitele de despăgubire stabilite potrivit art. 24.

(2) în cazul în care persoanele păgubite prezintă documentatii tehnice: devize de reparatii sau alte evaluări, acestea pot fi luate în considerare la stabilirea despăgubirii, după verificarea prealabilă făcută de asigurător.

 

Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării sau al pieirii animalelor

 

Art. 63. - (1) Despăgubirile pentru animale se stabilesc pe baza valorii de pe piata locală a animalului respectiv la data producerii accidentului.

(2) Păgubitul va prezenta actul justificativ din care să rezulte că este proprietarul animalului respectiv.

 

TITLUL III

Plata despăgubirilor

 

Art. 64. - (1) După acceptarea ofertei de despăgubire, persoana prejudiciată va preciza modalitatea de plată: în numerar sau prin ordin de plată, în contul bancar personal ori în contul bancar al unitătii de specialitate care a efectuat reparatia.

(2) în cazul în care în drepturile persoanei prejudiciate s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, asigurătorul RCA efectuează plata despăgubirilor astfel:

a) dacă nu există obiectii asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 15 zile calendaristice de la data avizării scrise, efectuată de asigurătorul subrogat în drepturile persoanei păgubite, însotită de documentele justificative. Avizarea de plată poate fi făcută la sediul social sau la oricare dintre unitătile teritoriale ale asigurătorului RCA care desfăsoară activităti de constatare, de lichidare a daunelor auto si de efectuare a plătilor de despăgubiri. Actiunea în justitie împotriva asigurătorului RCA poate fi exercitată, în mod alternativ, la oricare dintre sediile asigurătorului, respectiv sediul social ori sucursala care a emis polita de asigurare RCA sau sucursala care a lichidat dauna;

b) dacă există obiectii întemeiate asupra sumelor solicitate, acestea se vor comunica asigurătorului CASCO în termenul prevăzut la lit. a), urmând ca în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solutionarea obiectiilor să se efectueze plata.

(3) în cazul neformulării obiectiilor în termen de 30 de zile, asigurătorul RCA nu mai poate emite obiectiuni, datoria devenind scadentă.

(4) Dacă asigurătorul RCA nu îsi îndeplineste obligatiile în termenele prevăzute la alin. (2) si (3) sau si le îndeplineste defectuos, la suma solicitată pentru plata asigurătorului RCA se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 65. - (1) Odată cu încasarea despăgubirii, partea prejudiciată va mentiona în scris că a fost integral despăgubită pentru prejudiciile suferite si că nu mai are nicio pretentie de la asigurătorul RCA si de la asigurat în legătură cu prejudiciul respectiv, dacă despăgubirea plătită nu depăseste limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurător pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de vehicul, prevăzută în polita de asigurare RCA.

(2) Declaratia de acceptare a despăgubirii, prevăzută la alin. (1), va fi dată de asigurătorul CASCO în cazurile de regres.

(3) În situatia efectuării plătii de către asigurătorul RCAdirect în contul indicat în declaratia de acceptare a despăgubirii de către persoana prejudiciată, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorului RCA eventualele obiectii referitoare la cuantumul despăgubirii, dacă plata efectuată contine elementele necesare identificării acesteia de către creditor.

 

TITLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 66. - (1) În cazurile în care despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, asigurătorul RCA va acorda despăgubiri în baza hotărârii judecătoresti rămase definitivă.

(2) În cazul obligării la prestatii bănesti periodice, sumele stabilite în conditiile prevăzute la alin. (1) se vor plăti până la reducerea sau încetarea stării de nevoie ori a incapacitătii de muncă, tinându-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale si de alte dovezi care stabilesc aceste situatii, cu respectarea limitelor de despăgubire stabilite prin polita de asigurare RCA.

Art. 67. - În cazul în care după plata despăgubirilor pentru vătămări corporale, stabilite prin hotărâre a organului de jurisdictie competent, intervine decesul victimei ca urmare a aceluiasi accident, se va recalcula despăgubirea potrivit prevederilor art. 49 pct. 2.

Art. 68. - Asigurătorii RCA sunt obligati să comunice asiguratilor conditiile privind această asigurare, prevăzute de prezentele norme.

Art. 69. - Pentru respectarea intereselor asiguratilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin atributiile sale, analizează si rezolvă eventualele reclamatii primite de la asigurati sau de la alte persoane fizice si juridice care apelează la serviciile societătilor din domeniul asigurărilor.

Art. 70. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de către societătile de asigurare se sanctionează în conditiile si potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 71. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6a), 6b), 7, 7a) si 8 fac parte integrantă din prezentele norme.

 


ANEXELE 1 si 2

la norme

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 


ANEXA Nr. 3 la norme

 

TABELUL COEFICIENTILOR DE UZURĂ Nr. 1

pentru vehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depăseste 3,5 t si pentru cele al căror număr de locuri pe scaune nu este mai mare de 9

 

Ani

 

Coeficient de uzură (%)

 

 

Stare de întretinere bună

Stare de întretinere medie

Stare de întretinere satisfăcătoare

1

0

4

6

 

4

9

13

2

10

18

28

 

15

28

35

3

20

33

40

 

24

37

45

4

28

42

50

 

32

45

53

5

35

48

56

 

41

52

59

6

45

55

62

 

48

58

65

7

51

62

69

 

53

65

72

8

56

67

75

 

58

70

78

9

60

72

80

 

61

73

82

10

62

74

84

 

63

75

85

Peste 10

63

75

85

 

NOTĂ:

Coeficientii de uzură din tabel, corespunzători anilor de vechime, sunt stabiliti diferentiat pe acesti ani, pentru jumătate de an si pentru un an întreg de vechime.

 

TABELUL COEFICIENTILOR DE UZURĂ Nr. 2

pentru vehicule a căror masă totală maximă autorizată depăseste 3,5 t si pentru cele al căror

număr de locuri pe scaune este mai mare de 9

 

Ani

Coeficient de uzură (%)

 

Stare de întretinere bună

Stare de întretinere medie

Stare de întretinere satisfăcătoare

1

0

5

7

 

4

10

15

2

10

20

27

 

18

25

34

3

23

30

39

 

28

35

44

4

33

40

48

 

37

45

52

5

41

49

56

 

44

52

60

6

47

55

63

 

50

58

65


NOTĂ:

Coeficientii de uzură din tabel, corespunzători anilor de vechime, sunt stabiliti diferentiat pe acesti ani, pentru jumătate de an si pentru un an întreg de vechime.

 

ANEXA Nr. 4 la norme

 

Antet asigurător

 

Reteaua teritorială si personalul specializat pentru activitatea de constatare si lichidare a

Daunelor

 

Nr. crt.

Judete

Structură proprie de lucru

Persoană autorizată

 

 

Unităti proprii1)

Date de identificare 2)

Personal specializat 3)

Denumire / Nume 4)

Date de identificare 5)

1

Alba

 

 

 

 

 

2

Arad

 

 

 

 

 

3

Arges

 

 

 

 

 

4

Bacău

 

 

 

 

 

5

Bihor

 

 

 

 

 

6

Bistrita-Năsăud

 

 

 

 

 

7

Botosani

 

 

 

 

 

8

Brasov

 

 

 

 

 

9

Brăila

 

 

 

 

 

10

Bucuresti

 

 

 

 

 

11

Buzău

 

 

 

 

 

12

Caras-Severin

 

 

 

 

 

13

Cluj

 

 

 

 

 

14

Călărasi

 

 

 

 

 

15

Constanta

 

 

 

 

 

16

Covasna

 

 

 

 

 

17

Dâmbovita

 

 

 

 

 

18

Dolj

 

 

 

 

 

19

Galati

 

 

 

 

 

20

Giurgiu

 

 

 

 

 

21

Gorj

 

 

 

 

 

22

Harghita

 

 

 

 

 

23

Hunedoara

 

 

 

 

 

24

Ialomita

 

 

 

 

 

25

Iasi

 

 

 

 

 

26

Maramures

 

 

 

 

 

27

Mehedinti

 

 

 

 

 


Sub sanctiunile prevăzute de art. 215 si 292 din Codul penal, declar pe propria răspundere că informatiile raportate sunt reale, concrete si complete.

 

Semnătura autorizată (stampila asigurătorului)

............................................

 

(verso anexa nr. 4)


Coloana „Structură proprie de lucru” va contine:

1) toate sucursalele si/sau agentiile asigurătorului pentru fiecare judet, completate în coloana „Unităti proprii”;

2) adresa, numerele de telefon (fix, mobil) si fax, precum si adresa de e-mail ale fiecărei sucursale si/sau agentii a asigurătorului din fiecare judet, completate în coloana „Date de identificare”;

3) numele si prenumele persoanelor angajate ale societătii, specializate în activitatea de constatare si lichidare a daunelor auto, functia persoanelor, precum si specialitatea, pentru fiecare dintre sucursalele/agentiile asigurătorului, completate în coloana „Personal specializat”.

Coloana „Persoană autorizată” va contine:

4) denumirea sau numele persoanei autorizate cu care asigurătorul are contract de mandat pentru desfăsurarea activitătii de contractare a asigurării RCA, din fiecare judet;

5) adresa, numerele de telefon (fix, mobil) si fax, precum si adresa de e-mail ale fiecărei persoane autorizate.

 

ANEXA Nr. 5 la norme

 

Antet asigurător

 

PRIME DE ASIGURARE RCA

 

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

Luna de raportare.................................

 

 

Persoane fizice

Persoane juridice

1.

Număr de contracte în vigoare la sfârsitul lunii de raportare1), din care:

 

 

 

- cu valabilitate pentru 6 luni sau 12 luni

 

 

 

- cu valabilitate pentru o lună

 

 

2.

Număr de contracte încheiate în exercitiul financiar de raportare2):

 

 

3.

Prime subscrise3): - lei -

 

 

4.

Prime brute încasate4), din care:

 

 

 

- asigurări directe - lei -

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

5.

Prime cedate în reasigurare, din care:

 

 

 

- piata internă - lei -

 

 

 

- piata externă - lei -

 

 

6.

Prime nete încasate - lei -

 

 

7.

Rezerva de primă - lei -

 

 


 

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

Luna de raportare.................................

 

 

Persoane fizice

Persoane juridice

8.

Comisioane încasate pentru cedări în reasigurare

- lei -

 

 

9.

Regrese/Recuperări5) - art. 58 din Legea nr. 136/1995 (încasări) - lei -

 

 

 

Semnătura autorizată (stampila asigurătorului)

............................................

 


1) Rândul „Număr de contracte în vigoare” se completează cu informatii privind numărul de polite încheiate atât în timpul exercitiului financiar în curs, cât si în cel anterior si care au valabilitate în ultima zi a lunii de raportare aferente exercitiului financiar în curs.

2) Rândul „Număr de contracte încheiate” se completează cu informatii privind numărul cumulat de polite încheiate, a căror dată de intrare în valabilitate se situează în perioada 1 ianuarie a exercitiului financiar în curs - ultima zi a lunii de raportare.

3) Rândul „Prime subscrise” se completează cu volumul cumulat al primelor subscrise pentru politele a căror dată de intrare în valabilitate se situează în perioada 1 ianuarie a exercitiului financiar în curs - ultima zi a lunii de raportare (aferente politelor prevăzute la pct. 2), din care se scad primele anulate.

4) Rândul „Prime brute încasate” se completează cu volumul cumulat al primelor brute încasate în perioada de raportare.

5) Rândul Regrese/Recuperări - art. 58 din Legea nr. 136/1995 - se completează cu informatii privind volumul sumelor încasate în urma actiunilor în regres, precum si al sumelor recuperate potrivit prevederilor art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 6a) la norme

 

Antet asigurător

 

DESPĂGUBIRI - RCA - persoane fizice –

 

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

An în curs10)

Ani anteriori11)

 

 

vătămări corporale

pagube materiale

vătămări corporale

pagube materiale

1.

Număr de evenimente avizate1), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

2.

Despăgubiri avizate2), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

3.

Număr de dosare de daună plătite3), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

4.

Despăgubiri plătite4), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

5.

Număr de dosare nelichidate5), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

6.

Rezerva de daună6), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 


 

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

An în curs10)

Ani anteriori11)

 

 

vătămări corporale

pagube materiale

vătămări corporale

pagube materiale

7.

Recuperări7): - lei -

 

 

 

 

8.

Regrese8) (plăti): - lei -

 

 

 

 

9.

Rezerva de daună pentru daune neavizate 9):

- lei -

 

 

 

 

 

Semnătura autorizată (stampila asigurătorului)

............................................

 

ANEXA Nr. 6b) la norme

 

Antet asigurător

 

DESPĂGUBIRI - RCA - persoane juridice

 

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

An în curs1°)

Ani anteriori11)

 

 

vătămări corporale

pagube materiale

vătămări corporale

pagube materiale

1.

Număr de evenimente avizate1), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

2.

Despăgubiri avizate2), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

3.

Număr de dosare de daună plătite3), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

4.

Despăgubiri plătite4), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

5.

Număr de dosare nelichidate5), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

6.

Rezerva de daună6), din care:

 

 

 

 

 

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

7.

Recuperări7): - lei -

 

 

 

 

8.

Regrese8) (plăti): - lei -

 

 

 

 

9.

Rezerva de daună pentru daune neavizate 9):

- lei -

 

 

 

 

 

Semnătura autorizată

(stampila asigurătorului)

............................................

 


[verso anexele nr. 6a) si 6b)]

 


I) Rândul „Număr de evenimente avizate” se completează cu informatii privind numărul de dosare de daună avizate în perioada de raportare*).

2) Rândul „Despăgubiri avizate” se completează cu informatii privind valoarea cumulată a despăgubirilor ce urmează a fi plătite sau au fost plătite pentru dosarele de daună deschise în perioada de raportare*), mentionate la pct. 1.

3) Rândul „Număr de dosare de daună plătite” se completează cu informatii privind numărul de dosare de daună plătite de asigurător în perioada de raportare*), indiferent de data avizării dosarului de daună.

4) Rândul „Despăgubiri plătite” se completează cu informatii privind valoarea cumulată a despăgubirilor plătite în perioada de raportare*), aferente dosarelor de daună de la pct. 3.

5) Rândul „Număr de dosare nelichidate” se completează cu informatii privind numărul de dosare de daună nelichidate până la sfârsitul lunii de raportare (în stoc), indiferent de data avizării dosarului de daună.

6) Rândul „Rezerva de daună” se completează cu informatii privind valoarea cumulată a rezervei de daună aferente dosarelor de daună în stoc la sfârsitul lunii de raportare, mentionate la pct. 5.

7) Rândul „Recuperări” se completează cu informatii privind volumul despăgubirilor efectiv recuperate de la asigurător, în baza contractului de reasigurare, în'perioada de raportare*).

8) Rândul „Regrese” se completează cu informatii privind suma efectiv plătită în urma actiunilor de regres, în perioada de raportare*).

9) Rândul „Rezerva de daună pentru daune neavizate” reprezintă rezerva de daună pentru daune întâmplate si neavizate.

10) Coloana „An în curs” se completează cu informatii privind dosarele de daună deschise în urma unor evenimente produse în perioada de raportare*).

II) Coloana „Ani anteriori” se completează cu informatii privind dosarele de daună deschise în urma unor evenimente produse în anii anteriori, respectiv până la data de 31 decembrie a anului financiar anterior.

*) Perioada de raportare - perioada începând de la data de 1 ianuarie a exercitiului financiar în curs si până la sfârsitul lunii de referintă.

 

ANEXA Nr. 7 la norme

 

 Antet asigurător

 

SITUATIA privind contributia pentru activitatea de RCA datorată si virată pentru luna...........................

 

Nr. crt.

Specificatii

TOTAL

cumulat

de la începutul anului,

din care:

Pentru luna de raportare

Nr. si data

documentului

de plată *)

0

1

2

3

4

1.

Volumul de prime brute încasate

 

 

X

2.

Cota procentuală stabilită de CSA

 

 

X

3.

Contributia datorată

 

 

X

4.

Majorări de întârziere datorate

 

 

X

5.

Suma virată - total, din care:

 

 

 

 

- aferentă contributiei - aferentă majorărilor de întârziere

 

 

 

 

Semnătura autorizată, (stampila asigurătorului)

............................................


*) Se anexează si copia documentului de plată din luna respectivă.

 

ANEXA Nr. la) la norme

Antet asigurător

 

SITUATIA rectificativă privind activitatea de RCA

pentru luna .........................

 

Nr. crt.

Specificatii

Suma raportată initial sau anterior

Suma corectată**)

Nr. si data

documentului

de plată *)

0

1

2

3

4

1.

Volumul de prime brute încasate

 

 

X

2.

Cota procentuală stabilită de CSA

 

 

X


 

0

1

2

3

4

3.

Contributia datorată

 

 

X

4.

Majorări de întârziere datorate

 

 

X

5.

Suma virată - total, din care:

 

 

 

 

- aferentă contributiei - aferentă majorărilor de întârziere

 

 

 

 

Semnătura autorizată (stampila asigurătorului)

............................................


*) Se anexează si copia documentului de plată din luna respectivă.

**) În rândul 1 coloana 3 se înscriu sumele rectificate, care le înlocuiesc pe cele raportate initial sau anterior.

 

ANEXA Nr. 8 la norme Antet asigurător

 

ALTE CHELTUIELI pentru asigurarea RCA

 

- lei -

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

Luna de raportare...............

 

 

 

1.

Comisioane plătite, din care:

 

 

- pentru activitatea de contractare

 

 

- primiri în reasigurare

 

2.

Cheltuieli de administrare

 

3.

Contributii asigurarea RCA, din care:

 

 

- Fondul de protectie a victimelor străzii

 

 

- cota procentuală RCA

 

 

- fondul de garantare

 

 

- taxa de functionare

 

 

Semnătura autorizată (stampila asigurătorului)

............................................