MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 831            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 10 decembrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

            292. - Lege pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007

 

            Protocol privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007

 

            1.122. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007

 

            1.300. - Decret privind conferirea Ordinului National Steaua Românieiîn grad de Cavaler

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            206. - Ordonantă de urgentă privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depăsirii efectelor crizei economice financiare mondiale

 

            207. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate

 

            1.552. - Hotărâre pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia în domeniile învătământului, culturii si artei, mass-mediei, tineretului si sportului, semnat la Bucuresti la 3 martie 2008

 

            Program de cooperare între Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia în domeniile învătământului, culturii si artei, mass-mediei, tineretului si sportului

 

            1.594. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Constructie nouă - Spital Clinic de Urgentă Militar Central «Dr. Carol Davila» - în cazarma 867 Bucuresti”

 

            1.595. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai unor obiective de investitii cuprinse în Proiectul privind „restructurarea si modernizarea sectiilor de obstetrică si neonatologie” din unitătile spitalicesti

 

            1.596. - Hotărâre privind relocarea refugiatilor în România

 

            1.597. - Hotărâre pentru aprobarea obiectivului de investitii si a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Reabilitare alimentare cu apă potabilă si retea de distributie sate apartinătoare, municipiul Motru, judetul Gorj, reabilitare statie de epurare si înlocuire canal ape uzate (colector) spre râul Motru, municipiul Motru” din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurare a apelor uzate în localitătile cu o populatie de până la 50.000 de locuitori”, derulat prin intermediul Companiei Nationale de Investitii „C.N.I.”- S.A.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

            242. - Decizie privind promovarea temporară a domnului Stelianide Dumitru în functia publică de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.130. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale pentru Comunicatii privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică

 

            1.465. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităti în siguranta circulatiei care urmează să desfăsoare pe proprie răspundere activităti specifice transportului feroviar

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

            Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008


 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007.

 

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

București, 14 noiembrie 2008.

Nr. 292.

 

TRACECA

CEA DE A SASEA CONFERINTĂ ANUALĂ A COMISIEI INTERGUVERNAMENTALE TRACECA

Astana/Republica Kazahstan, 12-13 decembrie 2007

 

PROTOCOL

privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007*)

 


*) Traducere.

 

În conformitate cu art. 11 Introducerea amendamentelor si a completărilor din Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, în continuare denumit Acord de bază,

având în vedere noul statut al celor două părti, Republica Bulgaria si România, care au devenit state membre ale Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007,

părtile au convenit să includă următoarele amendamente la Acordul de bază si la anexele sale tehnice:

I. De la data intrării în vigoare a prezentului protocol, Republica Bulgaria si România se retrag de la următoarele prevederi:

- pct. 2 si 3 din Protocolul de amendare al Acordului de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia (semnat la cea de-a III-a conferintă a CIG TRACECA, la 9 octombrie 2003 la Erevan, Republica Armenia);

- pct. 4 din Protocolul de amendare al Acordului de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia (Anexa tehnică privind procedurile de realizare a tranzitului vamal international pe coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia pentru bunurile transportate pe calea ferată cu scrisoare de trăsură „SMGS” la Acordul de bază);

- art. 8 din Anexa tehnică privind transporturile rutiere la Acordul de bază;

- Anexa cu privire la procedurile vamale si de prelucrare a documentelor la Acordul de bază.

II. De la data intrării în vigoare a prezentului protocol, Republica Bulgaria se retrage de la prevederile apendicelui 2 la Anexa tehnică la Acordul de bază privind transportul feroviar international.

III. Părtile au convenit să introducă următoarele amendamente:

1. La articolul 6 paragraful 2 din Acordul de bază, se introduce o nouă propozitie, după cum urmează:

„Aceste prevederi nu se vor aplica avantajelor acordate de Republica Bulgaria si România în virtutea calitătii de membru în Uniunea Europeană, statelor membre ale acestei Uniuni sau oricărei tări terte”.

2. La articolul 9 din Anexa tehnică privind navigatia maritimă comercială internatională la Acordul de bază, se adaugă un nou paragraf, paragraful 4, după cum urmează:

„Prevederile acestui articol nu se vor aplica avantajelor acordate de Republica Bulgaria si România, în virtutea calitătii lor de membru în Uniunea Europeană, statelor membre ale acestei Uniuni sau oricărei alte tări terte”.

3. La punctul 3 din apendicele 1 la Anexa tehnică privind transportul feroviar international la Acordul de bază, se înlocuieste formularea „Compania Natională de Căi Ferate a Statului Bulgar” cu formularea „Ministerul Transporturilor din Republica Bulgaria”.

IV. Părtile au convenit că părtile la Acordul de bază, care sunt membre ale Uniunii Europene, participă la dezvoltarea viitoare a Coridorului de transport Europa-Caucaz-Asia numai atunci când există deplină conformitate cu dreptul comunitar.

Prevederile Acordului de bază si anexelor sale tehnice nu se vor aplica între părtile la Acordul de bază care sunt state membre ale Uniunii Europene.

În cazul unor amendamente viitoare la Acordul de bază si/sau la anexele sale tehnice, aceste tări îsi vor rezerva dreptul de a-si exprima pozitia lor referitoare la neparticipare, de la caz la caz. În aceste cazuri, regula privind consensul prevăzută la art. 8 paragraful 2 din Acordul de bază nu va fi aplicată la adoptarea deciziilor.

Prezentul protocol intră în vigoare în conformitate cu art. 11 Introducerea amendamentelor si a completărilor si art. 13 Intrarea în vigoare din Acordul de bază.

Prezentul protocolul va fi deschis spre semnare la data de 13 decembrie 2007 la Astana, iar apoi la Secretariatul Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA.

Încheiat la Astana la 13 decembrie 2007, într-un exemplar original în limbile engleză si rusă, ambele texte fiind egal autentice.

Drept care, semnatarii de mai jos, conducători de delegatii sau reprezentantii împuterniciti ai acestora, au semnat prezentul protocol.

 

p. Republica Azerbaidjan,

p. Republica Moldova,

p. Republica Armenia,

p. România,

p. Republica Bulgaria,

p. Republica Tadjikistan,

p. Georgia,

p. Republica Turcia,

p. Republica Kazahstan,

p. Ucraina,

p. Republica Kârgâzstan,

p. Republica Uzbekistan,

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.122.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului National Steaua României în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

în semn de deosebită apreciere pentru înalta sa tinută morală, pentru demnitatea si curajul cu care a militat, de-a lungul întregii sale vieti, pentru libertate si democratie,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă post-mortem Ordinul National Steaua României în grad de Cavaler lui Constantin-Grigore (Ticu) Dumitrescu.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 5 decembrie 2008.

Nr. 1.300.

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depăsirii efectelor crizei economice financiare mondiale

 

Luând în considerare înrăutătirea indicatorilor economico-financiari ai operatorilor economici,

estimând cresterea riscului privind imposibilitatea asigurării nivelului de lichidităti necesare operatorilor economici în vederea derulării activitătii curente, dar si a finalizării unor programe de investitii începute,

constatând scăderea volumului de exporturi si întârzieri semnificative în aprovizionarea cu materii prime si materiale din import, precum si tendinta de crestere a preturilor la materii prime si materiale, dar si la utilităti,

apreciind că în urma unor analize asupra costurilor de productie tot mai multi operatori economici vor decide măsuri severe pentru depăsirea perioadei de criză, constând în închideri de capacităti si concedieri de personal,

în contextul în care Comisia Europeană, cu consultarea statelor membre, intentionează să ia măsuri pentru sprijinirea operatorilor economici în vederea atenuării efectelor crizei economice mondiale,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) În vederea mentinerii în activitate a operatorilor economici din portofoliu care sunt afectati de criza economică financiară mondială, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, denumită în continuare AVAS, va putea acorda, ca ajutor de salvare, un sprijin financiar reversibil, sub formă de credite cu o rată a dobânzii cel putin comparabilă cu cele acordate pentru creditele către societăti sănătoase si, în special, cu rata de referintă adoptată de Comisia Europeană.

(2) În situatia în care ajutorul de salvare nu se rambursează în termen de 6 luni de la punerea la dispozitie a sprijinului financiar sau în termen de 6 luni de la prima transă a creditului acordat, AVAS poate acorda beneficiarilor ajutoare de stat pentru restructurare sau poate solicita întocmirea planurilor de lichidare, în conditiile legii.

Art. 2. - Sumele necesare sustinerii măsurilor de sprijin financiar prevăzute la art. 1 vor fi alocate de la bugetul de stat, prin bugetul AVAS, prin hotărâre a Guvernului, prin care vor fi stabilite si sursele de finantare a acestora.

Art. 3. - La cererea temeinic justificată a operatorilor economici din portofoliul AVAS care sunt afectati de criza economică mondială, AVAS poate acorda, ca ajutor pentru restructurare, pentru creantele proprii si creantele fiscale/comerciale/bancare preluate spre valorificare, înlesniri la plată, constând în esalonări pe o perioadă de maximum 5 ani, cu o rată a dobânzii cel putin comparabilă cu cea acordată pentru creditele către societăti sănătoase si, în special, cu rata de referintă adoptată de Comisia Europeană, prin conventie încheiată între AVAS si operatorii economici beneficiari ai ajutorului de stat pentru restructurare.

Art. 4. - Măsurile de sprijin prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă vor fi acordate sub forma unor scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale, cu respectarea legislatiei nationale si comunitare în materie, după ce Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care măsurile de sprijin sunt compatibile cu piata comună.

Art. 5. - Conditiile de eligibilitate care trebuie îndeplinite de către operatorii economici din portofoliul AVAS în vederea accesării sprijinului financiar prevăzut la art. 1 si 3, precum si procedurile de acordare, monitorizare si mentinere în vigoare a facilitătilor acordate vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 6. - Acordarea ajutoarelor de stat prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă nu va fi afectată de schimbările în structura de actionariat a beneficiarilor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Emil Bentan

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 206.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate

 

Întrucât la data de 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru al Uniunii Europene, dispozitiile Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 din 29 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate în pasapoarte si în documente de călătorie emise de statele membre au devenit obligatorii si pentru statul român,

luând în considerare necesitatea reglementării cu celeritate a regimului de eliberare si emitere a acestor documente si dispunerii unor măsuri pentru punerea în aplicare a dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004,

având în vedere că data de 31 decembrie 2008 este termenul-limită de punere în circulatie a pasapoartelor electronice, se impune luarea unor măsuri de natură legislativă pentru încadrarea în acest termen,

tinând seama de faptul că aceste elemente constituie situatii extraordinare vizând interesul public si contribuie la îndeplinirea obligatiilor asumate de România, potrivit calitătii sale de stat membru al Uniunii Europene,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Tipurile de documente de călătorie pe baza cărora cetătenii români pot călători în străinătate, eliberate în conditiile prezentei legi, sunt următoarele:

a) pasaport diplomatic;

b) pasaport de serviciu;

c) pasaport simplu;

d) pasaport simplu temporar;

e) titlu de călătorie.

(2) Forma si continutul documentelor de călătorie prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative si a Ministerului Afacerilor Externe.

(3) Guvernul va stabili, prin hotărâre, data de la care pasapoartele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) vor cuprinde un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei si a altor date personale dintre cele cuprinse în fila informatizată si se vor elibera, în mod etapizat, ca: «pasaport diplomatic electronic», «pasaport de serviciu electronic» si «pasaport simplu electronic». De la aceeasi dată se eliberează si pasaportul simplu temporar prevăzut la alin. (1) lit. d).

(4) Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) sunt proprietatea statului român si fac dovada, în fata autoritătilor române si străine, a identitătii, cetăteniei, calitătii, precum si a dreptului titularului de a călători în străinătate.

(5) Cetătenii români pot călători în străinătate si în baza altor documente stabilite prin acordurile internationale la care România sau, după caz, Guvernul României este parte.

(6) Procedura depunerii si solutionării cererilor pentru eliberarea documentelor de călătorie în străinătate, actele care trebuie prezentate de solicitanti la depunerea cererilor, precum si termenele în care se solutionează acestea se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

2. La capitolul II, după articolul 61 se introduce o nouă sectiune, sectiunea 11, cu următorul titlu:

„SECTIUNEA 11

Stocarea datelor persoanei”

3. Articolul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Datele biometrice incluse în pasapoarte sunt imaginea facială si impresiunea digitală a două degete.

(2) Datele biometrice prevăzute la alin. (1) sunt folosite numai în scopurile prevăzute la art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 din 29 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate în pasapoarte si în documente de călătorie emise de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 385 din 29 decembrie 2004.

(3) Procedura preluării imaginii faciale si a impresiunilor digitale se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(4) Sunt exceptate de la obligatia de furnizare a impresiunilor digitale următoarele categorii de persoane:

a) minorii sub vârsta de 6 ani;

b) persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.”

4. La articolul 8 alineatul (1), literele c), p) si r) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„c) membrii Senatului, membrii Camerei Deputatilor si membrii Parlamentului European;

..................................................................................................

p) membrii corpului diplomatic si consular si persoanele care îsi desfăsoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detasare de la alte institutii, pe functii corespunzătoare membrilor corpului diplomatic si consular;

..............................................................................................

r) atasatii militari si atasatii de afaceri interne, atasatii pe probleme de muncă, judecătorii sau procurorii de legătură, adjunctii acestora, precum si functionarii superiori din organizatiile internationale si interguvernamentale;”.

5. La articolul 8 alineatul (1), litera q) se abrogă.

6. La articolul 9, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Pasapoartele diplomatice se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa specializată, la solicitarea institutiilor sau a autoritătilor publice interesate, care achită taxele prevăzute de lege si precizează scopul si calitatea în care titularii urmează să se deplaseze în străinătate pe baza acestor documente de călătorie.”

7. La articolul 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Pasapoartele diplomatice electronice se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, respectiv 3 ani pentru minorii cu vârsta mai mică de 6 ani.”

8. La articolul 11, alineatele (1) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Titularii pasapoartelor diplomatice sunt obligati să le predea institutiei din care fac parte, după cum urmează:

a) persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c), d), cu exceptia primului-ministru, e), g), i), j), l), m) si o), precum si sotul, sotia si copiii minori ai acestora, la încheierea mandatului cu care au fost învestite;

b) persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f), h), k) si n), precum si sotul, sotia si copiii minori ai acestora, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasarea în străinătate care a determinat necesitatea folosirii pasaportului diplomatic.

..................................................................................................

(3) La încetarea calitătii prevăzute la art. 8 alin. (1), institutia din cadrul căreia face parte titularul are obligatia să predea pasaportul diplomatic Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării, cu exceptia persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. v).”

9. Articolul 13 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Pasapoartele de serviciu se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa specializată, la solicitarea institutiilor, autoritătilor publice sau organizatiilor interesate, care achită taxele prevăzute de lege si precizează scopul si calitatea în care titularii urmează să se deplaseze în străinătate în baza acestor documente de călătorie.

(2) Pasapoartele de serviciu se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăsi 10 ani de la data emiterii.

(3) Pasapoartele de serviciu electronice se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, respectiv de 3 ani pentru minorii cu vârsta mai mică de 6 ani.”

10. La capitolul II, titlul sectiunii a 4-a se modifică si va avea următorul cuprins:

„SECTIUNEA a 4-a

Pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic si pasaportul simplu temporar”

11. Articolul 15 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Pasaportul simplu se eliberează, la cerere, cetătenilor români care îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta lege si nu se află în una dintre situaiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate.

(2) Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple se depun personal de către solicitanti, în tară, la serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple în a căror rază de competentă au domiciliul sau, după caz, resedinta, iar în străinătate, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României.

(3) În cazul în care, din motive obiective, solicitantul pasaportului simplu nu se poate prezenta la serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple de la domiciliu sau resedintă, cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple.

(4) Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple, în cazul persoanelor lipsite temporar de capacitatea de exercitiu, pot fi depuse în numele titularului, de către reprezentantul legal sau de către autoritătile medicale române, la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple.

(5) Pasapoartele simple se eliberează titularului sau reprezentantului legal după achitarea contravalorii acestora si a taxelor consulare prevăzute de lege.

(6) Eliberarea pasapoartelor simple în regim de urgentă este supusă plătii unui tarif suplimentar de 100 lei. Prin exceptie, în cazul îmbolnăvirii grave ori al decesului unei rude apropiate, al efectuării unui tratament medical de urgentă sau al citării într-un proces în străinătate, eliberarea pasapoartelor simple în regim de urgentă este scutită de plata tarifului suplimentar.

(7) În situatia în care titularul sau reprezentantul legal al acestuia constată faptul ca datele înscrise în pasaportul simplu sunt incomplete sau inexacte, trebuie să sesizeze autoritatea emitentă, care este obligată să îi elibereze un nou document. În acest caz, eliberarea noului pasaport se face fără plata sumelor prevăzute la alin. (5) si, după caz, la alin. (6).

(8) Prevederile alin. (1), (2), (5) si (7) se aplică în mod corespunzător si cu privire la cererile pentru eliberarea pa s apoartelor simple electronice. Cererile pentru eliberarea paapoartelor simple electronice se primesc de către serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor prevăzute la alin. (2), numai pe măsura dotării cu echipamentele tehnice corespunzătoare.”

12. Articolul 17 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Minorilor cetăteni români care nu se află în una dintre situatiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulatie în străinătate li se eliberează pasapoarte simple sau pasapoarte simple electronice în următoarele conditii:

a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinti, a părintelui supravietuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal;

b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor părinti, a părintelui supravietuitor, a părintelui căruia i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal.

(2) Emiterea pasaportului simplu sau a pasaportului simplu electronic pentru minor, în situatia în care există neîntelegeri între părinti cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinti se află în imposibilitatea de a-si exprima vointa, cu exceptia situatiilor prevăzute la art. 171 alin. (1) lit. e), se efectuează numai după solutionarea acestor situatii de către instanta de judecată, care se pronuntă în conditiile legii.”

13. După articolul 17 se introduc două noi articole, articolele 171 si 172, cu următorul cuprins:

„Art. 171. - (1) Pasaportul simplu temporar se eliberează cetătenilor români care îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta lege si nu se află în una dintre situaiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate, respectiv conditiile prevăzute la art. 15 alin. (3) - (5) si alin. (7) si, după caz, la art. 17, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, în următoarele situatii:

a) pentru persoanele care nu dispun de timpul necesar pentru eliberarea unui pasaport simplu electronic;

b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligerantă ori conflict diplomatic si are aplicată în pasaportul simplu sau în pasaportul simplu electronic o stampilă ori o viză eliberată de statul cu care tara în care călătoreste se află în conflict;

c) când titularul detine pasaport simplu sau pasaport simplu electronic care contine vize valabile, dar ca urmare a epuizării filelor destinate aplicării acestora călătoria în acel stat sau în alte state decât cele care au emis vizele nu mai este posibilă;

d) când titularul a depus pasaportul simplu sau pasaportul simplu electronic pentru obtinerea unor vize si trebuie să călătorească de urgentă în străinătate;

e) când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viata ori sănătatea îi este pusă în pericol si nu există timpul necesar pentru obtinerea acordului celuilalt părinte prevăzut la art. 17. În aceste situatii, autoritătile care eliberează pasaportul simplu temporar au obligatia de a informa celălalt părinte, concomitent sau de îndată ce este posibil;

f) pentru cetătenii români aflati în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile si care declară că este necesar să î s i continue călătoria în străinătate sau să îsi reglementeze ederea pe teritoriul unui stat.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) lit. a), eliberarea pasaportului simplu temporar este conditionată de depunerea unei cereri pentru eliberarea pasaportului simplu electronic.

(3) Situatiile prevăzute la alin. (1) lit. e) trebuie dovedite cu documente emise de institutia care organizează studiile sau concursul, documente emise ori avizate de o autoritate administrativă română cu competente în domeniu sau, după caz, documente emise ori avizate de o autoritate medicală română, din care să rezulte perioada si statul sau statele în care se vor desfăsura studiile, concursurile oficiale ori tratamentul medical.

(4) Cererile pentru eliberarea pasaportului simplu temporar se depun la autoritătile prevăzute la art. 15 alin. (2), cu exceptia serviciilor publice comunitare pentru evidenta persoanelor.

(5) Cu exceptia situatiei prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru eliberarea pasaportului simplu temporar se percepe suplimentar un tarif de 100 lei sau, în străinătate, suma stabilită potrivit Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe si nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României în străinătate.

Art. 172. - (1) Cetătenii români nu pot detine decât un pasaport simplu sau un pasaport simplu electronic valabil si, doar în situatiile prevăzute la art. 171 alin. (1) lit. b)-d), pot detine, concomitent, si un pasaport simplu temporar.

(2) Cetătenii români care sunt, concomitent, titulari ai unui pa s aport simplu temporar si ai unui pasaport simplu sau paaport simplu electronic valabil au obligatia ca, în termen de 15 zile de la încetarea situatiilor prevăzute la art. 171 alin. (1) lit. b)-d) sau la eliberarea unui pa s aport simplu electronic, să predea autoritătilor competente paaportul simplu temporar.”

14. Articolul 18 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art.18. - (1) Valabilitatea pasapoartelor simple este stabilită după cum urmează:

a) 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani;

b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 si 25 de ani;

c) 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani.

(2) Valabilitatea pasapoartelor simple electronice este stabilită după cum urmează:

a) 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 6 ani;

b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 6 ani.

(3) Valabilitatea pasapoartelor simple temporare este de cel mult 6 luni.

(4) Valabilitatea pasapoartelor prevăzute la alin. (1) - (3) încetează de drept la data la care se constată de către autoritătile competente faptul că sunt deteriorate ori distruse sau, după caz, existenta în continutul acestora a unor stersături ori modificări operate fără drept.”

15. Articolul 19 se abrogă.


16. Articolul 20 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Pasapoartele simple, pasapoartele simple electronice si pasapoartele simple temporare se păstrează de către titulari, care au obligatia de a nu le înstrăina, cu exceptia situatiilor în care documentele se retin de autoritătile competente sau se depun la misiunile diplomatice ori oficiile consulare străine, în vederea aplicării vizei.

(2) Pasapoartele simple, pasapoartele simple electronice si pasapoartele simple temporare ale minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani se păstrează de către părintii acestora, reprezentantii legali sau, după caz, de către însotitori, atunci când minorii se deplasează în străinătate împreună cu alte persoane, în conditiile prezentei legi.

(3) Pasapoartele simple, pasapoartele simple electronice si pasapoartele simple temporare pot fi retinute numai de organele de politie, autoritătile judiciare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, precum si cele pentru evidenta persoanelor, doar în cazul în care situatia o impune, pentru exercitarea atributiilor specifice prevăzute de lege. În aceste situatii autoritătile care retin pasapoartele au obligatia să elibereze titularului o dovadă care să ateste faptul că pasaportul a fost retinut, precum si motivele care au stat la baza acestei măsuri.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) si (2) au obligatia de a păstra pasapoartele în conditii care să nu implice riscul deteriorării, distrugerii sau pierderii acestora.

(5) În termen de 5 zile de la data pierderii cetăteniei române în conditiile legii, titularul pasaportului simplu, al pasaportului simplu electronic ori al pasaportului simplu temporar sau, după caz, părintii ori reprezentantul legal al minorului sunt obligati să predea documentul de călătorie, în tară, la oricare dintre serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple sau la sediul Directiei Generale de Pasapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României.

(6) Titularii pasapoartelor simple, pasapoartelor simple electronice ori ai pasapoartelor simple temporare sau, după caz, persoanele prevăzute la alin. (2) au obligatia de a preda pasapoartele simple, la solicitarea autoritătilor competente prevăzute la alin. (3).”

17. La articolul 21, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Dacă în urma depunerii cererii pentru eliberarea pasaportului simplu, pasaportului simplu electronic ori a pasaportului simplu temporar se constată faptul că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de lege în acest sens, solicitantului i se respinge cererea.”

18. La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Minorilor aflati în străinătate neînsotiti de părinti li se poate elibera un titlu de călătorie fără acordul acestora, în vederea întoarcerii în tară.”

19. La articolul 231, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 231. - (1) Începând de la data punerii în circulatie a pasapoartelor simple temporare, titlul de călătorie se eliberează de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României cetătenilor români aflati în străinătate, care nu mai posedă document de călătorie valabil, numai pentru ca titularul să se întoarcă în tară.”

20. Articolul 24 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - Prevederile art. 20 referitoare la obligatia neînstrăinării si conditiile păstrării pasapoartelor simple, a pasapoartelor simple electronice si a pasapoartelor simple temporare se aplică în mod corespunzător si în cazul titlurilor de călătorie.”

21. Articolul 25 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 25. - (1) Pierderea documentelor de călătorie se declară de către titular sau, după caz, de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2), în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului, la cea mai apropiată unitate de politie sau la orice serviciu public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple ori la Directia Generală de Pasapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

(2) Distrugerea documentului de călătorie se declară de către titular sau, după caz, de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2), la autoritatea competentă, cu ocazia solicitării eliberării unui nou pasaport.

(3) Furtul documentului de călătorie se declară de către titular sau, după caz, de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2), de îndată, la cea mai apropiată unitate de politie din tară sau, după caz, de pe teritoriul statului în care s-a produs evenimentul, solicitând eliberarea unei adeverinte care să ateste declararea evenimentului respectiv.

(4) În cazul pierderii, distrugerii sau furtului pasapoartelor diplomatice si de serviciu, titularul are obligatia de a informa de îndată Ministerul Afacerilor Externe si, după caz, institutia din care face parte.

(5) Organele de politie române sesizate în legătură cu pierderea sau furtul documentului de călătorie sunt obligate să elibereze titularului sau persoanelor prevăzute la art. 20 alin. (2) o adeverintă care să ateste declararea evenimentului respectiv.”

22. Articolul 27 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) Autoritătile competente pot elibera, la cerere, noi documente de călătorie în locul celor declarate distruse, pierdute sau furate si care nu au fost recuperate, numai dacă evenimentul a fost declarat de titular în conditiile prevăzute la art. 25.

(2) În cazul în care titularul unui document de călătorie eliberat în conditiile prevăzute la alin. (1) sau, după caz, persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) găsesc documentul declarat pierdut ori furat, au obligatia de a nu-l folosi si de a-l depune de îndată la autoritatea emitentă sau, după caz, la institutia din care fac parte.

(3) Documentul declarat pierdut ori furat, găsit de titular sau, după caz, de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2), după ce au declarat evenimentul în conditiile prevăzute la art. 25, dar înainte de a se elibera un nou document, poate fi folosit în continuare, în conditiile prezentei legi, numai după ce informează autoritatea emitentă cu privire la găsirea acestuia.

(4) Titularul pasaportului simplu, pasaportului simplu electronic ori al pasaportului simplu temporar sau, după caz, persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) au obligatia de a nu folosi documentul de călătorie când au intervenit modificări privind datele de identificare ale titularului ori schimbări majore în fizionomia acestuia.”

23. La articolul 30, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - (1) Organele politiei de frontieră permit iesirea din România a cetătenilor români minori numai dacă sunt însotiti de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărti de identitate si călătoreste


în străinătate însotit de ambii părinti i se permite iesirea în aceleasi conditii si împreună cu acestia;

b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărti de identitate si călătoreste în străinătate împreună cu unul dintre părinti i se permite iesirea în aceleasi conditii si împreună cu acesta numai dacă părintele însotitor prezintă o declaratie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinatie, precum si cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărti de identitate si călătoreste în străinătate împreună cu unul dintre părinti i se permite iesirea în aceleasi conditii si împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaratia celuilalt părinte, numai dacă părintele însotitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă;

d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărti de identitate si călătoreste însotit de o altă persoană fizică majoră i se permite iesirea în aceleasi conditii si împreună cu aceasta numai dacă persoana însotitoare prezintă o declaratie a ambilor părinti sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă, a părintelui supravietuitor ori a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinatie, la perioada în care urmează să se desfăsoare călătoria, precum si datele de identitate ale însotitorului respectiv.”

24. La articolul 31, alineatele (3) si (4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(3) Iesirea din România a minorilor, în situatia în care există neîntelegeri între părinti cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinti se află în imposibilitatea de a-si exprima vointa, cu exceptia situatiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) si (3), se permite numai după solutionarea neîntelegerilor de către instanta de judecată, în conditiile legii.

(4) În vederea constatării de către organele politiei de frontieră a situatiei prevăzute la alin. (2) lit. e), hotărârea instantei prin care s-a dispus măsura educativă a libertătii supravegheate se comunică Inspectoratului General al Politiei de Frontieră si Directiei Generale de Pasapoarte din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.”

25. Articolul 34 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 34. - (1) Cetăteanul român care si-a stabilit domiciliul în străinătate poate solicita eliberarea unui pasaport simplu, a unui pasaport simplu electronic ori a unui pasaport simplu temporar cu mentionarea tării de domiciliu, când se află în una dintre următoarele situatii:

a) a dobândit un drept de sedere pentru o perioadă de cel putin un an sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de sedere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv;

b) a dobândit un drept de sedere pe teritoriul statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază pe teritoriul acelui stat;

c) a dobândit un drept de lungă sedere sau, după caz, un drept de sedere permanentă pe teritoriul statului respectiv;

d) a dobândit cetătenia statului respectiv;

e) a dobândit un drept de muncă ori este înscris într-o institutie privată sau publică cu scopul principal de a urma studii, inclusiv de formare profesională.

(2) Cetăteanul român posesor al unui certificat de înregistrare ori al unui document care atestă rezidenta într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, eliberat de autoritătile competente dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, poate solicita eliberarea unui pasaport simplu, a unui pasaport simplu electronic ori a unui pasaport simplu temporar cu menionarea tării de domiciliu în acel stat.

(3) În cazul solicitării unui pasaport simplu sau a unui pasaport simplu electronic ori a unui pasaport simplu temporar cu mentionarea tării de domiciliu, cererea se depune personal la serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple în a cărui rază a avut ultimul domiciliu sau, după caz, resedinta, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. Prevederile art. 15 alin. (3) si (4) referitoare la depunerea cererii pentru eliberarea pasaportului simplu temporar se aplică în mod corespunzător si în cazul solicitării unui pasaport simplu temporar cu mentionarea tării de domiciliu.

(4) Cererile pentru eliberarea pasaportului simplu ori a pasaportului simplu electronic cu mentionarea tării de domiciliu se solutionează, după caz, de serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple sau de Directia Generală de Pasapoarte.

(5) Cererile pentru eliberarea pasaportului simplu temporar cu mentionarea tării de domiciliu se solutionează, după caz, de serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple sau de misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.

(6) Cetăteanul român care si-a stabilit domiciliul în străinătate are obligatia ca, la înmânarea pasaportului simplu, a pasaportului simplu electronic ori a unui pasaport simplu temporar cu mentionarea tării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existenta domiciliului în România, emis de autoritătile române.

(7) Actele necesare, procedura, conditiile s i termenele de solutionare a cererilor privind eliberarea paapoartelor cu menionarea tării de domiciliu se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

26. La articolul 36, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - (1) Cetăteanului român care a împlinit vârsta de 18 ani si minorului căsătorit cu respectarea legii, care si-au stabilit domiciliul în România, li se anulează mentiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate sau, după caz, pasapoartele prevăzute la art. 34 si li se eliberează carte de identitate, în conditiile legii.”

27. La articolul 39, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) si (2), instanta se pronuntă, prin hotărâre, în termen de 5 zile de la primirea solicitării autoritătilor competente si comunică hotărârea persoanei, Directiei Generale de Pasapoarte, Inspectoratului General al Politiei de Frontieră si serviciului public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple de la domiciliul persoanei împotriva căreia a fost dispusă măsura.”

28. La articolul 39, alineatul (8) se abrogă.

29. La articolul 46, literele e), g), j), k) si m) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„e) nerespectarea de către titularii mai multor pasapoarte sau, după caz, de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) a obligatiei de a preda pasaportul suplimentar, conform art. 16 alin. (2) sau, după caz, art. 172 alin. (2);

................................................................................................

g) nerespectarea conditiei privind păstrarea pa s apoartelor simple, pasapoartelor simple electronice sau a paapoartelor simple temporare ale minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani de către părinti, reprezentanti legali sau însotitori, prevăzută la art. 20 alin. (2);

................................................................................................

j) nerespectarea obligatiei de a nu folosi pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic sau pasaportul simplu temporar declarat furat ori pierdut, de către persoanele prevăzute la art. 27 alin. (2);

k) folosirea pasaportului simplu, pasaportului simplu electronic sau a pasaportului simplu temporar declarat furat ori pierdut, fără îndeplinirea conditiei prevăzute la art. 27 alin. (3);

..................................................................................................

m) nerespectarea termenului prevăzut la art. 36 alin. (2) de către persoana returnată/expulzată de pe teritoriul statului unde îsi stabilise domiciliul;”.

30. La articolul 46, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

„e1) folosirea de către titular sau, după caz, de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) a pasapoartelor care au încetat să mai fie valabile conform art. 18 alin. (4);”.

31. La articolul 46, după litera k) se introduc trei noi litere, literele k1), k2) si k3), cu următorul cuprins:

„k1) nerespectarea de către titular sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) a obligatiei prevăzute la art. 27 alin. (4);

k2) nerespectarea de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (5) a obligatiei de predare a pasaportului simplu, pasaportului simplu electronic sau a pasaportului simplu temporar în termen de 5 zile;

k3) nerespectarea de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (6) a obligatiei de a preda pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic sau pasaportul simplu temporar autoritătilor prevăzute la art. 20 alin. (3);”.

32. La articolul 47, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 47. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 46 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 30 lei la 50 lei, cele prevăzute la lit. a), d), e), g) si i);

b) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, cele prevăzute la lit. b), c), f), j) si k);

c) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, cele prevăzute la lit. m) si n);

d) cu amendă de la 150 lei la 300 lei, cea prevăzută la lit. l);

e) cu amendă de la 300 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. e1), h), k1), k2) si k3).”

Art. II. - În tot cuprinsul Legii nr. 248/2005, cu modificările si completările ulterioare, referirile la „pasaportul diplomatic” si „pasaportul de serviciu”, cu exceptia celor care vizează valabilitatea acestora, se consideră a fi făcute si la „pasaportul diplomatic electronic”, respectiv „pasaportul de serviciu electronic”.

Art. III. - (1) Guvernul va stabili, prin hotărâre, data de la care serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, precum si misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României în străinătate, dotate cu echipamentele tehnice necesare eliberării pasapoartelor electronice, vor primi si vor solutiona numai cereri privind eliberarea acestor documente si a pasapoartelor simple temporare, potrivit competentelor.

(2) Autoritătile competente care la data prevăzută la alin. (1) nu sunt dotate cu echipamentele tehnice necesare eliberării pasapoartelor electronice vor primi si vor solutiona în continuare cereri pentru eliberarea pasapoartelor simple, dar nu mai târziu de data de 1 iulie 2009.

(3) Pe măsura dotării cu echipamentele tehnice necesare eliberării pasapoartelor simple electronice, institutiile prefectului în subordinea cărora functionează serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple procedează potrivit alin. (1), având obligatia de a înstiinta cetătenii si de a notifica Ministerul Internelor si Reformei Administrative cu privire la eliberarea noilor documente de călătorie.

Art. IV. - Cererile pentru eliberarea documentelor de călătorie depuse la autoritătile competente si nesolutionate până la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se solutionează potrivit dispozitiilor aplicabile la data depunerii cererii.

Art. V. - (1) Pasapoartele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 460/2001 privind punerea în circulatie a noilor tipuri de pasapoarte românesti, cu modificările ulterioare, îsi păstrează valabilitatea, retrăgându-se treptat din circulatie, potrivit solicitărilor cetătenilor.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si mentiunilor efectuate în cuprinsul acestor pasapoarte.

Art. VI. - La data de 1 iulie 2009, prevederile art. 16 din Legea nr. 248/2005, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

Art. VII. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează prin hotărâre a Guvernului.

Art. VIII. - Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 207.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia în domeniile învătământului, culturii si artei, mass-mediei, tineretului si sportului, semnat la Bucuresti la 3 martie 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Programul de cooperare dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia în domeniile învătământului, culturii si artei, mass-mediei, tineretului si sportului, semnat la Bucuresti la 3 martie 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

p. Ministrul culturii si cultelor,

Demeter András István,

secretar de stat

Ministrul educatiei,

cercetării si tineretului,

Anton Anton

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2008.

Nr. 1.552.

 

PROGRAM DE COOPERARE

între Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia în domeniile învătământului, culturii si artei, mass-mediei, tineretului si sportului

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia, denumite în continuare părti,

actionând în conformitate cu prevederile Acordului privind schimburile stiintifice si artistice dintre Republica Socialistă România si Republica Turcia, semnat la Istanbul la 30 iulie 1966, ale Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia privind stabilirea si functionarea centrelor culturale, semnat la Constanta la 18 aprilie 1996, ale Acordului privind cooperarea în domeniul stiintei si tehnologiei dintre Agentia Natională pentru Stiintă, Tehnologie si Inovatii (ANSTI) din România si Consiliul de Cercetare Stiintifică si Tehnică din Turcia (TÜBITAK), semnat la Ankara la 6 iulie 1999, ale Acordului de cooperare stiintifică si Protocolului dintre Academia Română si Academia de Stiinte a Turciei (TÜBA), semnat la Bucuresti la 20 mai 2002,

în dorinta de a pune în practică angajamentele bilaterale legate de acest program, în scopul promovării, prin cooperare si schimburi amicale, a unei depline întelegeri, în fiecare dintre statele lor, a principalelor traditii, realizări si aspiratii ale celeilalte părti în domeniile învătământului, stiintei, culturii si artei, tineretului si sportului, mass-mediei, societătii civile si la nivelul relatiilor interumane,

hotărâte să coopereze pentru identificarea căilor si mijloacelor posibile de realizare a unei colaborări bilaterale mai dinamice, intense si fructuoase în cadrul acestui program, în vederea facilitării, printre altele, a procesului actual de aliniere a Turciei la acquis-ul Uniunii Europene în domeniu si la cele mai bune practici ale statelor membre ale Uniunii Europene, precum si sporirea aspectelor relevante ale dialogului cultural Turcia - Uniunea Europeană, inclusiv prin proiecte comune în cadrul programelor comunitare,


dorind să îsi unească eforturile, mai ales pentru proiecte concrete în cadrul unor organizatii ca UNESCO, OSCE, Consiliul Europei sau al altor organizatii internationale relevante,

au adoptat următorul program de cooperare pentru aplicarea acordurilor mai sus mentionate:

 

CAPITOLUL I

Învătământ si stiintă

 

ARTICOLUL 1

Învătământul preuniversitar

 

(1) Părtile vor face, după caz, schimb de publicatii si materiale informative cu privire la ultimele evolutii în sistemele si programele lor scolare, precum si în metodele didactice.

(2) Părtile vor face, după caz, schimb de delegatii de până la 3 membri pentru vizite de studiu de până la 5 zile, referitor la cele mai recente evolutii în cadrul sistemului de învătământ al celeilalte părti. Detaliile cu privire la schimbul de delegatii vor fi stabilite prin contacte directe între autoritătile competente ale celor două state si comunicate pe căi diplomatice.

(3) Părtile vor încuraja cooperarea dintre Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului din România si Ministerul National al Învătământului din Turcia în domeniul initiativelor educationale dintre cele două sisteme scolare, mai ales cu privire la programele de parteneriat dintre scolile generale din cele două state, asistate de tehnologii informationale si de comunicatii la distantă, si la folosirea mijloacelor tehnologice în sistemele didactice curente.

(4) Părtile vor încuraja organizarea, pe bază de reciprocitate, a cursurilor de calificare la locul de muncă în domeniul învătământului vocational si tehnic.

(5) Părtile vor studia posibilitatea înfiintării unei scoli cu predare partială/integrală în limba română în Istanbul. O astfel de initiativă va face obiectul unei întelegeri interministeriale.

 

ARTICOLUL 2

Manuale scolare

 

(1) Părtile vor coopera în prezentarea istoriei, geografiei, culturii si economiei celuilalt stat, mai ales în manualele scolare. În acest context, părtile se vor strădui să prezinte cu maximă obiectivitate în manualele scolare elementele legate de realitătile din celălalt stat.

(2) Părtile vor face schimb de atlase, precum si de manuale de istorie si geografie folosite în învătământul primar si secundar si vor prezenta evaluări, observatii si comentarii în scopul corectării unor inexactităti cu privire la fiecare dintre cele două state, ghidându-se după elemente relevante folosite de UNESCO si Consiliul Europei, după caz, precum si după practica internatională curentă.

(3) În acest scop, întâlnirile expertilor vor avea loc ocazional, după caz, detaliile urmând să se stabilească pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 3

Cooperarea în domeniul învătământului si calificării în contextul Uniunii Europene

 

            Părtile se vor consulta si vor coopera, după caz, în scopul realizării unor activităti comune în cadrul programelor Uniunii Europene pentru educatie si calificare, inclusiv în ceea ce priveste aspectele relevante ale dezvoltării regionale curente si ale programelor societătii informationale, precum si ale „Programului de actiune integrată în procesul educatiei permanente”, acolo unde este cazul.

 

ARTICOLUL 4

Învătământ superior si cercetare stiintifică

 

(1) Părtile vor continua să promoveze si să întărească, în diverse domenii de interes reciproc, contactele directe si cooperarea dintre universităti si alte institutii de învătământ superior, precum si dintre institutii care se ocupă cu cercetarea stiintifică si tehnologică în statele respective.

(2) Părtile vor continua să încurajeze, în domeniile învătământului superior si cercetării universitare, întărirea cooperării dintre institutiile respective din statele care apartin Organizatiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN).

(3) Părtile vor promova activitătile de cooperare academică si cercetare stiintifică între institutiile lor, în special prin schimbul de:

a) profesori universitari si alte cadre academice sau experti implicati în cercetarea stiintifică, în calitate de profesori si cercetători invitati;

b) absolventi universitari, cercetători, lectori si specialisti, ca participanti la seminarii, discutii si alte întruniri stiintifice;

c) vizitatori la laboratoare stiintifice si institutii conexe;

d) burse pentru studii sau cercetări, mai ales în domeniul limbii si literaturii fiecărui stat;

e) delegatii care doresc să examineze sistemele, programele, metodologiile, materialele si echipamentele, precum si infrastructura si să împărtăsească experienta dobândită;

f) cărti stiintifice si alte publicatii.

(4) Părtile vor face, anual, schimb de profesori universitari si/sau cercetători pentru vizite de până la 10 zile pentru a stabili contacte cu omologii acestora, în scopul identificării domeniilor de cercetare de interes comun, inclusiv literatură si istorie, arhitectură si conservarea patrimoniului cultural. În acest scop, părtile vor încuraja contactele dintre Consiliul Rectorilor din România si Consiliul pentru Învătământ Superior din Republica Turcia (YOK).

 

ARTICOLUL 5

Promovarea reciprocă a limbii si culturii române/turce

 

(1) Părtile vor promova, pe bază de reciprocitate, cunoasterea limbii, literaturii si culturii celeilalte părti, în limitele mijloacelor disponibile.

(2) Părtile vor coopera în scopul alcătuirii manualelor si programelor scolare pentru predarea limbii si culturii turce, inclusiv a studiilor religioase, la nivelul învătământului primar si secundar, pentru cursanti care apartin comunitătii turce rezidente în România. Detaliile acestei colaborări vor fi formulate la nivel de experti si stabilite pe căi diplomatice.

(3) Partea turcă va numi cadre didactice, la cerere si în limitele mijloacelor disponibile, pentru perioade de unu până la trei ani, pentru predarea limbii si culturii turce în scoli primare si secundare din România.

(4) Partea turcă va organiza, în România si/sau în Turcia, la cerere, workshopuri referitoare la limba si cultura turcă si la sistemul national de învătământ din Turcia, în special pentru personalul român care predă limba turcă.


(5) Părtile vor continua, la cerere si cu respectarea legislatiei nationale, să sprijine si să faciliteze, pe bază de reciprocitate, schimbul de lectori universitari pe termen scurt si lung.

(6) Părtile îsi vor pune la dispozitie, în limitele mijloacelor disponibile, cărti si alte materiale educationale, în scopul sprijinirii reciproce a procesului de predare a limbii, literaturii si culturii lor.

(7) Părtile se vor strădui să sprijine editorii si traducătorii care promovează cultura proprie în celălalt stat prin traducerea unor lucrări literare si stiintifice, precum si prin traducerea, dublarea si subtitrarea filmelor si a serialelor TV pentru mass-media.

 

ARTICOLUL 6

Relatii între institutii de învătământ superior

 

(1) Părtile vor dezvolta relatiile stabilite între diverse universităti din cele două state.

(2) Părtile vor face schimb, anual, pe căi diplomatice, de liste actualizate de nume si adrese de contact ale institutiilor respective de învătământ superior, precum si ale institutiilor din domeniul cercetării stiintifice si tehnologice, deja angajate sau interesate de contacte directe si de cooperarea cu omologii din celălalt stat.

(3) Părtile vor indica în listele lor anuale, mentionate la paragraful (2), orice programe de studiu oferite de universităti si politehnici, în limba oficială a celeilalte părti, precum si în limbile engleză, franceză sau germană.

(4) Părtile vor alcătui o listă de titluri ale unor proiecte comune în desfăsurare sau de perspectivă preluate de institutiile respective de învătământ superior si de institutiile care se ocupă de cercetarea stiintifică si tehnologică.

(5) Părtile vor promova schimbul de programe de activitate, împreună cu oferte si invitatii reciproce, dintre institutiile de învătământ superior interesate, precum si dintre institutiile din domeniul cercetării stiintifice si tehnologice din cele două state, acolo unde este cazul.

(6) Partea primitoare va indica, la trimiterea de oferte si invitatii către partea trimitătoare, termenii si conditiile sejurului pentru persoane si delegatii din celălalt stat.

(7) Domeniile specifice si modalitătile de colaborare, precum si prevederile financiare care decurg vor fi discutate între institutiile mentionate si stabilite pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 7

Cooperarea dintre institutii publice culturale, stiintifice si tehnologice

 

(1) Părtile vor promova contacte directe si cooperarea dintre Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucuresti, Institutul de Istorie „Gheorghe Baritiu” din Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iasi, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, Institutul de Istorie si Teorie Literară „George Călinescu”, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, Arhivele de Folclor ale Academiei Române, filiala din Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucuresti, Institutul de Arheologie din Iasi, Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, Institutul de Etnografie si Folclor „Constantin Brăiloiu”, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iasi, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeană din Iasi, România, si Consiliul Suprem „Atatürk” pentru Cultură, Limbă si Istorie din Turcia, inclusiv prin încheierea unui protocol de cooperare si, dacă este necesar, a unor protocoale suplimentare între organizatiile sus-mentionate, pentru domeniile lor specifice de activitate, si Centrul de Cercetare „Atatürk”, Societatea pentru Limbă Turcă, Societatea Istorică Turcă si Centrul de Cultură „Atatürk” din Turcia, în scopul promovării unor proiecte stiintifice comune în domeniile istoriei, culturii si arheologiei.

(2) Părtile vor încuraja Academia Română si Academia Turcă de Stiinte (TÜBA) să întărească cooperarea, în conformitate cu Acordul si Protocolul de cooperare stiintifică din 20 mai 2002, si să îsi unească eforturile, pe lângă forurile internationale relevante, inclusiv Federatia Europeană a Academiilor Nationale de Stiinte si Umanistice (ALLEA) si Consiliul Interacademic pentru Probleme Internationale (IAP).

(3) Părtile vor continua să promoveze colaborarea în cadrul Acordului privind cooperarea în domeniul stiintei si tehnologiei dintre Agentia Natională pentru Stiintă, Tehnologie si Inovatii (ANSTI) din România si Consiliul de Cercetare Stiintifică si Tehnică din Turcia (TÜBITAK), semnat la Ankara la 6 iulie 1999. În acest sens, partea română informează că atributiile fostei Agentii Nationale pentru Stiintă, Tehnologie si Inovatii au fost preluate de Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică, care va pune în aplicare prevederile acordului.

(4) Părtile vor sprijini activităti comune în cadrul programelor Uniunii Eurpene de dezvoltare tehnologică si cercetare, mai ales în cadrul celui de al 6-lea program-cadru si, acolo unde se aplică, în cadrul celui de al 7-lea program-cadru, pe bază de contacte între cercetătorii lor în cadrul Fundatiei Europene pentru Stiintă (ESF) si al altor forumuri de cooperare stiintifică multilaterală, precum EUREKA (Reteaua Europeană pentru Cercetare Industrială si Dezvoltare), COST (Cooperarea Europeană în Domeniul Cercetării Stiintifice si Tehnice), UNESCO-ROSTE etc.

 

ARTICOLUL 8

Burse

 

(1) Partea română va acorda 16 burse: două pentru cercetare stiintifică/specializare pe o durată de 8 luni, care să se desfăsoare pe parcursul unui an academic, două burse pentru studii de masterat, două burse pentru studii de doctorat si 10 burse la cursuri de vară pentru studiul limbii si culturii române.

(2) Partea turcă va acorda 21 de burse: două pentru cercetare stiintifică pe o durată de 8 luni, care să se desfăsoare pe parcursul unui an academic, 4 burse pentru studii de doctorat pentru 4 până la 6 ani academici, în functie de profilul academic al studentului, si 15 burse anual, pentru studiul limbii si culturii turce la cursuri de vară de două luni.

 

ARTICOLUL 9

Echivalarea certificatelor si a diplomelor

 

(1) Părtile vor continua, prin intermediul autoritătilor lor competente, să schimbe informatii, în scopul de a determina echivalarea gradelor si diplomelor si de a promova si facilita recunoasterea reciprocă a diplomelor, gradelor si titlurilor academice acordate de institutiile de învătământ din cele două state.

(2) Partea română va accepta studenti din Turcia pentru studii universitare, cu conditia ca acestia să îndeplinească si conditiile impuse de legislatia natională turcă pentru efectuarea studiilor respective.

(3) Partea turcă va accepta studenti din România pentru studii universitare în universităti din Turcia, cu conditia ca studentii respectivi să îndeplinească cerintele generale ale legislatiei nationale turce, mai ales pe acelea specificate în legea învătământului superior si reglementările aferente, precum si criteriile de acceptare impuse de universitătile turce implicate. (4) Părtile se vor consulta si vor coopera, dacă este cazul, pentru realizarea unei mai bune compatibilităti internationale a sistemelor de acordare a diplomelor universitare, inclusiv pe baza Procesului de la Bologna.

 

CAPITOLUL II

Biblioteci si arhive

 

ARTICOLUL 10

Biblioteci

 

(1) Părtile vor promova contactele directe si cooperarea dintre biblioteci publice, mai ales între Biblioteca Natională a României si Biblioteca Natională a Turciei, în scopul de a face schimb de materiale informative si alte publicatii.

(2) Părtile vor încuraja schimbul de 2 experti bibliotecari, bianual, de la bibliotecile lor nationale sau de la alte biblioteci publice, pentru vizite de studiu de până la o lună fiecare, în scopul de a familiariza cealaltă parte cu organizarea si functionarea bibliotecilor lor publice si de a facilita contactele directe si cooperarea.

(3) Părtile vor încuraja invitarea, pe bază de reciprocitate, a bibliotecarilor si cercetătorilor din celălalt stat pentru a participa la întâlniri stiintifice internationale în acest domeniu, care se vor organiza în statele lor.

(4) Părtile vor încuraja schimbul de microfilme ale manuscriselor din bibliotecile lor publice, în scopul de a-si îmbogăti colectiile, conform prevederilor legislatiilor lor nationale.

(5) Părtile vor încuraja contactele directe dintre organizatiile bibliotecilor lor în cadrul organizatiilor internationale, precum Asociatia Internatională a Federatiilor de Biblioteci (IFLA).

 

ARTICOLUL 11

Arhive

 

            Arhivele Nationale din România si Arhivele Statului din Republica Turcia vor proceda la încheierea unui protocol de cooperare prin care să fie stabilite modalitătile concrete de colaborare bilaterală, în conformitate cu legislatiile lor nationale în vigoare si practica internatională în domeniu.

 

CAPITOLUL III

Cultură si artă

 

ARTICOLUL 12

Festivaluri, sărbătoriri, proiecte si evenimente de amploare

 

            Părtile vor face schimb de informatii si documente referitoare la festivaluri, sărbătoriri si evenimente culturale importante care urmează să aibă loc în cele două state si vor facilita participarea la aceste evenimente a unor grupuri artistice sau a unor artisti individuali care reprezintă culturile României si Turciei.

 

ARTICOLUL 13

Literatură

 

            Părtile vor continua să favorizeze traducerea si publicarea unor lucrări clasice si contemporane de mare valoare literară si artistică, precum si organizarea unor workshopuri pe aceste teme, în scopul sporirii cunoasterii si întelegerii reciproce a literaturii si artei din cele două state.

 

ARTICOLUL 14

Târguri si expozitii de carte

 

(1) Părtile se vor informa reciproc în legătură cu târgurile si expozitiile internationale de carte care urmează să se organizeze în statele lor si vor sprijini participarea reprezentantilor celeilalte părti la aceste activităti.

(2) Părtile vor sprijini participarea reciprocă la simpozioane, congrese, conferinte etc. care urmează să se organizeze în tările lor în domeniul biblioteconomiei.

(3) Partea română va informa editorii din România asupra „Programului de subventionare a traducerilor TEDA”, desfăsurat de Ministerul Culturii si Turismului din Turcia, despre care se pot găsi detalii la www.kulturturizm.gov.tr

(4) Părtile vor înfiinta o sectiune de bibliotecă română într-o bibliotecă publică centrală din Turcia si o sectiune de bibliotecă turcă într-o bibliotecă publică centrală din România.

 

ARTICOLUL 15

Cinema

 

(1) Părtile vor favoriza cooperarea institutiilor, organizatiilor, asociatiilor de cineasti si a arhivelor de filme pentru producerea de filme, asigurarea unor servicii de cinematografie, prezentarea si distribuirea de filme si vor promova proiecte cinematografice comune, inclusiv activitatea de pregătire, atât pentru productie, cât si pentru distributie.

(2) Părtile vor transmite, pe bază de reciprocitate, invitatii de participare la festivaluri internationale de film, conferinte, recenzii, întâlniri, retrospective si alte evenimente internationale de prestigiu în domeniul cinematografiei.

(3) Părtile vor face schimb de profesionisti în domeniul filmului documentar si artistic, mai ales regizori, actori/actrite, scenaristi si personal tehnic.

(4) Părtile vor promova valorificarea cinematografiei celuilalt stat printr-o distributie eficientă a filmelor.

(5) Părtile vor încuraja schimbul de cercetători pentru studii de filme.

(6) Părtile vor facilita organizarea reciprocă de săptămâni ale filmului în statele lor si vor face schimb de delegatii compuse din până la 3 persoane, cu aceste ocazii.

(7) Detaliile tehnice si de altă natură referitoare la organizarea unor săptămâni ale filmului, mentionate în paragraful de mai sus, vor fi specificate prin contacte directe între autoritătile competente ale celor două state si vor fi stabilite pe căi diplomatice sau în alte moduri, care vor fi convenite de comun acord.

 

ARTICOLUL 16

Teatru

 

(1) Părtile vor sprijini colaborarea în domeniul teatrului, mai ales în ceea ce priveste punerea în scenă a unor piese ale unor dramaturgi renumiti din cele două state.

(2) Părtile vor sprijini, în domeniul teatrului, schimbul de profesionisti, mai ales de actori/actrite, regizori, coregrafi, creatori de decoruri si costume, pentru interpretarea sau punerea în scenă a unor piese de teatru, precum si de cercetători, critici si experti pentru studii de teatru si workshopuri si delegatii pentru proiecte comune.


(3) Părtile vor trimite invitatii si vor facilita participarea reciprocă la festivaluri internationale de teatru care se vor tine în statele lor.

(4) Părtile vor facilita punerea la dispozitie a textelor pieselor de teatru, a colectiilor de imagini si a altor materiale, inclusiv în limba engleză, dacă este posibil.

 

ARTICOLUL 17

Muzică, operă, balet, teatru muzical si dans modern

 

(1) Părtile vor invita si vor facilita participarea unor observatori, membri ai juriului, solisti si ansambluri din celălalt stat la festivaluri si concursuri internationale de muzică polifonică clasică si contemporană, operă, balet, teatru muzical si dans contemporan care se vor tine în statele lor.

(2) Părtile vor promova, în diverse domenii ale artelor interpretative, mai ales muzică, operă, balet si dans modern, schimbul de solisti, compozitori, dirijori, coregrafi, creatori de decoruri si costume si de alti profesionisti, precum si ansambluri artistice, atât profesioniste, cât si de amatori, pe baza unor acorduri în care se vor specifica conditiile financiare si de alt tip.

(3) Părtile vor încuraja contactele directe si cooperarea dintre organizatiile publice si private din domeniul artelor interpretative din România si cele omoloage din Turcia.

(4) Părtile vor încuraja, de asemenea, schimbul dintre institutiile lor de CD-uri, casete audio si înregistrări ale solistilor lor renumiti, precum si, dacă este necesar, note muzicale si înregistrări, conform legislatiilor lor nationale privind drepturile de proprietate intelectuală.

(5) Părtile vor încuraja schimbul de compozitori si muzicologi pentru a efectua cercetări, precum si de regizori, producători, artisti si grupuri artistice, coregrafi, dirijori, decoratori si solisti pentru a pune în scenă spectacole comune.

 

ARTICOLUL 18

Folclor

 

(1) Părtile vor promova schimbul de expozitii de artă si mestesuguri populare, precum si schimbul de mestesugari si de experti în artă populară.

(2) Părtile vor promova schimbul de interpreti sau ansambluri de muzică si dans popular, precum si de echipe de teatru de păpusi si de umbre.

(3) Părtile vor încuraja, pe bază de reciprocitate, participarea ansamblurilor de muzică si dansuri populare la festivaluri internationale de folclor care se vor organiza în cele două state.

(4) Părtile vor încuraja, în domeniul folclorului, participarea celeilalte părti la conferinte internationale, congrese, colocvii, simpozioane si alte întâlniri care se vor organiza în statele lor si vor promova schimbul de publicatii pe această temă.

 

ARTICOLUL 19

Zile/săptămâni ale culturii

 

(1) Părtile vor încuraja si vor facilita, pe bază de reciprocitate, organizarea unor zile/săptămâni ale culturii si schimbul de delegatii de până la 3 experti, cu aceste ocazii.

(2) Detalii referitoare la organizarea zilelor/săptămânilor culturii vor fi specificate prin contacte directe între autoritătile competente din cele două state si finalizate pe căi diplomatice sau în alte moduri care se vor conveni de comun acord.

 

ARTICOLUL 20

Expozitii

 

(1) Părtile vor sprijini, pe bază de reciprocitate, organizarea de expozitii pe teritoriul celuilalt stat, inclusiv de expozitii privind mestesugurile populare.

(2) Părtile vor încheia un acord special pentru fiecare expozitie cuprinzând obiecte de patrimoniu istoric, organizată pe teritoriul celuilalt stat.

(3) Toate expozitiile vor fi însotite de unul sau doi comisari ai părtii trimitătoare, conform legislatiei nationale în vigoare.

(4) Toate detaliile, inclusiv conditiile financiare, referitoare la organizarea expozitiilor vor fi stabilite pe căi diplomatice sau în alte moduri, care se vor conveni pe bază de reciprocitate.

(5) Părtile vor favoriza realizarea unor expozitii de design si a unor prezentări de modă, precum si a unor expozitii de artă plastică si figurativă contemporană, care vor pune accentul pe aspectele artistice, experimentale si creative din ambele state.

(6) Părtile vor sprijini participarea, pe bază de reciprocitate, la expozitii internationale, precum si la bienale si simpozioane de arte frumoase, care se vor organiza în cele două state. Termenii si conditiile de primire a vizitatorilor din celălalt stat pentru a participa la astfel de activităti se vor conveni de către organizatori, de la caz la caz.

 

ARTICOLUL 21

Cultură gastronomică

 

            Părtile vor lua în consideratie posibilitătile de cooperare în domeniul culturii gastronomice cu scopul de a-si promova traditiile gastronomice.

 

ARTICOLUL 22

Cooperarea în domeniile arheologiei, muzeologiei si patrimoniului cultural

 

(1) Părtile vor promova contactele directe si colaborarea dintre autoritătile si institutiile competente în domeniile protectiei, restaurării si identificării patrimoniului cultural.

(2) Părtile vor încuraja, în conformitate cu legislatia natională, colaborarea dintre institutiile din cele două state pentru realizarea repertoriului monumentelor istorice apartinând comunitătii turco-tătare din România si al monumentelor istorice din Republica Turcia legate de evenimente din istoria României.

(3) Părtile vor încuraja cooperarea în vederea realizării Muzeului „Dimitrie Cantemir” în clădirea din Istanbul care a apartinut principelui român între anii 1688-1710.

(4) În măsura posibilitătilor lor financiare, părtile vor colabora pentru restaurarea monumentelor istorice turco-islamice din România, mai ales a celor din Babadag, judetul Tulcea, conform Protocolului semnat la Ankara la 5 septembrie 1995 de către ministrii afacerilor externe ai Republicii Turcia si României.

(5) Părtile vor studia posibilitatea semnării unui protocol de colaborare pentru restaurarea si introducerea în circuitul public a unor monumente istorice din Medgidia apartinând comunitătii turco-tătare si a Geamiei din Cernavodă, ambele din judetul Constanta.

(6) Părtile vor analiza posibilitatea constituirii fundatiei „Ada-Kaleh”, în conformitate cu legislatia natională, în vederea protejării, conservării si introducerii în circuitul turistic a Complexului arhitectonic Ada-Kaleh din insula Simian, cu sprijinul membrilor comunitătii turce strămutate din insulă, care locuiesc în Republica Turcia si România.


(7) Părtile vor încuraja schimbul de informatii, publicatii si experti în domeniile arheologiei, muzeologiei si restaurării patrimoniului cultural, precum si în domeniul arhitecturii si artei contemporane, între institutiile din cele două state.

(8) Părtile vor studia posibilitatea realizării, în conformitate cu legislatia natională, a unor expozitii la Bucuresti si Istanbul privind relatiile istorice dintre cele două state.

(9) Părtile vor încuraja schimbul de informatii, documentatie, filme si diapozitive, precum si schimbul de experientă privind lucrările referitoare la protectia si conservarea monumentelor naturale, arhitectonice, istorice si culturale, a complexelor, siturilor, obiectelor si lucrărilor de artă. În acest scop, părtile vor încuraja schimbul, anual, de până la 2 experti pentru o perioadă de până la două săptămâni fiecare.

(10) Părtile se angajează să coopereze în demersurile împotriva traficului ilegal de obiecte culturale prin măsuri de prevenire, eradicare si remediere, în conformitate cu legislatia natională si cu conventiile corespunzătoare ale UNESCO, Consiliului Europei, precum si cu alte acorduri internationale la care ambele state sunt părti contractante si convin să adopte măsuri adecvate în acest scop.

(11) Pentru scopurile paragrafului precedent, părtile se angajează să coopereze pentru a facilita identificarea si restituirea către proprietarii legali a operelor de artă, obiectelor de artă mestesugărească si a relicvelor apartinând celuilalt stat, comercializate ilicit pe teritoriile acestora. Părtile îsi vor acorda reciproc imunitate în cazul retinerii unor lucrări de artă mestesugărească, obiecte de artă si relicve.

(12) Părtile vor încuraja cooperarea între muzeele lor pentru a promova criteriile tehnice si stiintifice, precum si standardele de functionare si dezvoltare a muzeelor lor si pentru a facilita accesul la cursuri profesionale organizate de părti.

(13) Pentru realizarea prevederilor paragrafului (12), părtile vor încuraja invitarea de experti din celălalt stat pentru vizite de studiu de până la 10 zile, în scopul familiarizării celeilalte părti, la nivel de experti, cu functionarea muzeelor lor.

(14) Părtile vor încuraja schimbul de experti, pentru perioade de până la 15 zile, în domeniul protectiei, restaurării si conservării manuscriselor, materialelor textile, argintăriei si obiectelor decorative în tehnică mixtă, precum si schimbul de experti în domeniul cercetării patrimoniului cultural.

(15) Părtile vor invita experti din celălalt stat pentru a participa la congrese, simpozioane si expozitii internationale în domeniul protectiei patrimoniului cultural, în special al conservării si restaurării monumentelor istorice.

 

ARTICOLUL 23

Drepturile de proprietate intelectuală

 

(1) Părtile vor proteja, în conformitate cu legislatiile lor nationale si cu acordurile internationale la care ambele sunt părti, drepturile de proprietate intelectuală ale cetătenilor si institutiilor celeilalte părti.

(2) Părtile vor face schimb de informatii, documentatie si publicatii referitoare la legislatia lor natională si, la cerere, vor acorda asistentă pentru solutionarea divergentelor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

(3) Părtile se vor informa reciproc referitor la conferinte, mese rotunde, simpozioane si alte întâlniri internationale referitoare la drepturile de proprietate intelectuală, care vor avea loc în statele lor.

(4) Părtile se vor consulta si vor coopera, după cum este cazul, în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), al Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuală (OMPI) si al altor organizatii din aceeasi categorie, în ceea ce priveste subiecte de interes comun în domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuală.

 

ARTICOLUL 24

Cooperarea în domeniul culturii si artei în contextul Uniunii Europene

 

            Părtile se vor consulta si vor coopera în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul culturii si artelor, în special în cadrul programului „Cultura 2007”, în cazurile în care acesta este aplicabil.

 

ARTICOLUL 25

Institute culturale

 

            (1) Fiecare parte va deschide si coordona institute/centre culturale pe teritoriul celuilalt stat, conform Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia privind înfiintarea si functionarea institutelor culturale, semnat la Constanta la 18 aprilie 1996.

            (2) Părtile vor facilita si urgenta, pe baza principiului reciprocitătii si conform legislatiei lor nationale, înfiintarea si functionarea institutelor culturale ale celeilalte părti pe propriul teritoriu.

 

CAPITOLUL IV

Tineret si sport

 

ARTICOLUL 26

Cooperarea în domeniul tineretului si sportului

 

(1) Părtile vor încuraja cooperarea în domeniul schimbului de tineret, inclusiv prin încheierea unui protocol specific.

(2) Părtile vor favoriza contactele între organizatiile lor însărcinate cu programele de schimburi de tineret pe plan social si cultural si proiectele comune care urmează a fi dezvoltate de către aceste organizatii.

(3) Părtile vor promova contactele si cooperarea între organizatiile lor sportive.

(4) Părtile vor promova schimbul de experti, informatii si publicatii între asociatiile si organizatiile lor de tineret si sport.

(5) Părtile vor încuraja participarea, pe bază de reciprocitate, la activităti, evenimente si festivaluri, în domeniul tineretului si sportului, care se vor organiza în ambele state.

(6) Părtile vor încuraja institutiile lor de învătământ secundar să transmită, pe bază de reciprocitate, pe căi diplomatice, invitatii adresate omologilor lor din celălalt stat pentru participarea la tabere de vară, activităti sportive, festivaluri de folclor, care se vor organiza în statele lor, la nivel national si international.

(7) Institutiile partenere din cele două state vor conveni prin contacte directe detaliile unor schimburi de perspectivă în privinta numărului de participanti, prevederi organizatorice si financiare.

(8) Părtile se vor consulta si vor colabora în domeniul problemelor specifice tineretului si în cadrul programului Uniunii Europene „Tineret” (2000-2006) si, acolo unde este cazul, conform viitorului program al Uniunii Europene „Tineretul în actiune” (2007-2013).


 

CAPITOLUL V

Mass-media

 

ARTICOLUL 27

Colaborarea în domeniul mass-mediei

 

(1) Părtile vor acorda asistentă membrilor presei si mass-mediei din celălalt stat, în cazul în care acestia îndeplinesc sarcini profesionale în statele respective.

(2) Părtile vor continua să sprijine relatiile directe si cooperarea dintre serviciile lor de presă si informatii, agentiile de stiri si de presă, corporatiile de radio si televiziune, precum si ziare.

(3) Părtile vor promova consultările si cooperarea, după caz, dintre birourile de presă guvernamentale, respectiv dintre Consiliul National Român al Audiovizualului si Directoratul General de Presă si Informatii Turc (BYEGM).

(4) Părtile vor promova schimbul de experientă între birourile lor de presă guvernamentale, în domeniul gestionării situatiilor de criză si al gestionării problemelor.

(5) Părtile vor găzdui, pe bază de reciprocitate, anual, o delegatie de 2 membri ai biroului de presă guvernamental al celuilalt stat, pentru o perioadă de până la 5 zile, pentru a identifica căile si mijloacele posibile pentru extinderea cooperării între cele două birouri.

(6) Părtile vor promova relatiile directe si cooperarea dintre Agentia Natională de Presă AGERPRES si Agentia Anadolu (A.A.).

(7) Părtile vor continua să sprijine relatiile directe si cooperarea dintre Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) si Societatea Română de Televiziune (SRTV), pe de o parte, si Corporatia Turcă de Radio si Televiziune (TRT), pe de altă parte.

(8) Părtile vor sprijini schimbul de reprezentanti din domeniul presei si mediei, în scopul de a realiza o mai bună întelegere reciprocă a vietii economice, politice, culturale si sociale din celălalt stat si de a schimba opinii în domeniul activitătilor jurnalistice.

(9) Părtile vor găzdui anual, pe bază de reciprocitate, un grup de 2 jurnalisti tineri si 2 jurnalisti consacrati din presa si din media celuilalt stat, pentru o perioadă de 5 zile.

(10) Părtile se vor consulta si vor coopera, după caz, conform programelor corespunzătoare ale Uniunii Europene, în special în cadrul programului „Media 2007”, acolo unde este cazul.

 

CAPITOLUL VI

Contacte interumane

 

ARTICOLUL 28

Relatiile dintre cetătenii celor două state

 

(1) Părtile vor sprijini relatiile în domeniul cultural dintre cetătenii celor două state, în vederea promovării întelegerii reciproce.

(2) Părtile vor continua să încurajeze si să faciliteze stabilirea si desfăsurarea unor legături de înfrătire între orasele interesate din cele două state.

(3) Părtile se vor consulta si vor colabora, după caz, în cadrul programelor Uniunii Europene, inclusiv al programelor de dezvoltare regională, precum si al programelor „Tineretul în actiune” si „Cultura 2007”, acolo unde este cazul.

 

CAPITOLUL VII

Prevederi generale si financiare

 

ARTICOLUL 29

Schimbul de persoane

 

(1) Partea trimitătoare va comunica părtii primitoare, cu cel putin 3 luni înainte de data planificată a sosirii, intentia sa de a trimite persoane în baza prezentului program, transmitând un scurt curriculum vitae, care să cuprindă pregătirea academică si profesională, limbile vorbite, limba tării-gazdă sau engleza ori franceza, scopul vizitei, programul de lucru propus si durata sederii.

(2) Partea primitoare va transmite părtii trimitătoare acordul său în ceea ce priveste vizita propusă, cu cel putin 6 săptămâni înaintea datei planificate pentru sosire.

(3) Partea trimitătoare va comunica părtii primitoare data exactă a sosirii si mijloacele de transport folosite, cu cel putin 3 săptămâni înaintea datei planificate a sosirii.

(4) Părtile vor primi la studii, pe bază de reciprocitate, în institutiile lor de învătământ de stat, fără plata taxelor scolare, personalul aflat în misiune oficială al celor două state în ambasade, oficii consulare, centre culturale, alte organizatii si organisme oficiale, ca si membrii de familie ai acestuia - sot, sotie si copii.

(5) Nivelul studiilor candidatilor din această categorie va fi validat de către ministerul de resort din statul primitor, care va tine seama si de clauza privind reciprocitatea.

 

ARTICOLUL 30

Cheltuieli de transport international

 

            Pentru persoanele trimise în baza prezentului program, partea trimitătoare va suporta, în afara cazului în care se convine altfel, costul transportului aerian international până la si de la locul în care se desfăsoară activitatea sau, în cazul în care nu este posibil, până la si de la cel mai apropiat oras accesibil zborurilor internationale.

 

ARTICOLUL 31

Cheltuieli acoperite de partea primitoare

 

            Institutiile-gazdă ale părtii primitoare vor suporta, în cazul în care nu se convine altfel, cheltuielile de cazare si masă si, în măsura posibilitătilor, costurile transportului intern, în conformitate cu legislatia internă în vigoare, pentru persoanele trimise în baza prezentului program pentru perioade care nu depăsesc 15 zile.

 

ARTICOLUL 32

Vizite pe termen scurt

 

            (1) În cazul schimbului de vizite pe termen scurt, realizate în baza prezentului program, părtile vor asigura, pe bază de reciprocitate si în conformitate cu legislatia lor natională, tratament medical ambulatoriu de urgentă în institutiile de sănătate publică din statele lor.

            (2) Partea primitoare nu va suporta costurile tratamentului medical pe termen lung, operatiile chirurgicale majore, tratamentele ortodontice si protezele dentare.


 

ARTICOLUL 33

Schimbul de lectori

 

(1) Părtile vor numi pe bază de reciprocitate lectori, după caz, în vederea predării limbii, literaturii si culturii statului său pe teritoriul celuilalt stat.

(2) Solicitarea primirii unui nou lector sau a prelungirii duratei de angajare a unuia existent, pe perioada unui nou an academic, va fi comunicată părtii trimitătoare până la data de 31 mai a fiecărui an.

(3) Institutiile de învătământ superior care intentionează să angajeze un lector în baza prezentului program au obligatia de a încheia un contract de angajare, în care să fie stipulati termenii si conditiile de angajare, inclusiv natura obligatiilor si numărul orelor de predare.

(4) Partea primitoare va fi responsabilă pentru îndeplinirea la timp si în mod gratuit a tuturor formalitătilor necesare obtinerii vizei si a permisului de sedere, precum si pentru asigurarea cazării. Cheltuielile legate de chiria si întretinerea locuintei, cu exceptia cheltuielilor aferente consumului de curent electric, radio, televizor si telefon, vor fi suportate de partea primitoare. Salarizarea lectorului va fi asigurată de partea primitoare, în functie de vechimea si gradul didactic al lectorului, în conformitate cu legislatia internă în vigoare.

 

ARTICOLUL 34

Schimbul de bursieri

 

(1) Părtile îsi vor transmite anual pe canale diplomatice, până cel târziu la data de 31 ianuarie, conditiile generale, cerintele, documentele necesare, termenii si conditiile financiare ale burselor pe care le oferă, pentru a facilita anuntarea anuală a burselor în tările respective.

(2) Partea trimitătoare va înainta părtii primitoare dosarele candidatilor la termenele stabilite în conditiile generale.

(3) Selectia candidatilor propusi pentru burse se va face în fiecare stat de către o comisie care poate cuprinde, ca observatori, si reprezentanti ai ambasadei statului primitor.

(4) Bursierii se vor deplasa în statul primitor numai după ce ambasada acelui stat va anunta, în mod oficial, datele de desfăsurare a burselor.

 

ARTICOLUL 35

Prevederi financiare privind bursele

 

(1) Partea română va oferi bursierilor turci:

a) bursă si cazare în cămine studentesti, în conformitate cu legislatia internă în vigoare;

b) scutire de taxa de înscriere si studii în universităti de stat;

c) asistentă medicală gratuită în caz de urgentă medico-chirurgicală, în unităti sanitare publice, în aceleasi conditii ca pentru studentii proprii, în conformitate cu legislatia internă în vigoare.

(2) Partea turcă va oferi bursierilor români:

a) burse care să acopere cheltuielile de întretinere si cazare în conformitate cu legislatia turcă în vigoare;

b) tratament medical, cu exceptia bolilor cronice, a operatiilor complexe, lucrărilor ortodontice si protezelor dentare;

c) taxele de studii în universităti de stat.

 

ARTICOLUL 36

Transmiterea cererilor de burse

 

            Cererile, chestionarele completate cu anexele solicitate pentru bursele pe termen lung si cursurile de vară vor fi transmise prin intermediul Ambasadei României la Ankara, pentru bursele românesti, si al Ambasadei Republicii Turcia la Bucuresti, pentru bursele turcesti, până la termenele stabilite de autoritătile cu competente în domeniul educatiei din cele două state.

 

ARTICOLUL 37

Schimbul de ansambluri muzicale sau alte ansambluri artistice

 

(1) Partea trimitătoare va suporta cheltuielile de transport international ale membrilor ansamblurilor artistice si costurile de transport ale recuzitei ansamblurilor sale muzicale si artistice, până la prima destinatie din statul-gazdă si înapoi de la ultima locatie până în statul de origine sau într-un stat tert.

(2) Partea primitoare va suporta cheltuielile de cazare, masă si transport intern si va acoperi toate celelalte cheltuieli legate de organizarea spectacolelor ansamblurilor găzduite.

(3) Partea trimitătoare va transmite toate informatiile necesare si documentatia referitoare la ansamblurile trimise (numele membrilor, datele sosirii si plecării, programele, materiale tipărite etc.) cu cel putin 3 luni înaintea primului spectacol care se va desfăsura pe teritoriul statului părtii primitoare.

(4) Orice alte probleme financiare referitoare la schimbul de ansambluri vor fi discutate direct de organizatorii spectacolelor găzduite si stabilite pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 38

Schimbul de expozitii

 

(1) Pentru organizarea expozitiilor, cu exceptia celor referitoare la patrimoniul istoric, termenii generali si conditiile ce vor fi respectate de institutiile interesate sunt următoarele, în afară de cazul în care se convine altfel:

a) Părtii trimitătoare îi revin următoarele responsabilităti:

(i) transmiterea propunerilor detaliate referitoare la expozitii, inclusiv a datelor tehnice necesare, în principiu cu 12 luni înaintea datei propuse pentru vernisaj;

(ii) asigurarea transportului international până la prima destinatie din statul părtii primitoare si a transportului international de la ultima locatie până în statul de origine sau până într-un stat tert;

(iii) plata asigurării transportului door-to-door;

(iv) furnizarea informatiilor si a materialelor necesare tipăririi unui catalog în limba statului părtii primitoare si/sau în limba engleză, cu 6 luni înaintea vernisării expozitiei.

b) Părtii primitoare îi revin următoarele responsabilităti:

(i) punerea la dispozitie, gratuit, a sălilor expozitionale corespunzătoare, cu infrastructura necesară de securitate: climatizare, pază etc;

(ii) urgentarea si facilitarea eliberării vizelor pentru comisarii de expozitii, precum si a procedurilor vamale pentru importul temporar al materialelor necesare organizării expozitiei;

(iii) asigurarea personalului necesar încărcării si descărcării, ambalării si dezambalării, montării si


strângerii exponatelor si a celorlalte materiale necesare expunerii;

(iv) tipărirea catalogului si, dacă este necesar, a afiselor si invitatiilor;

(v) realizarea publicitătii pentru publicul larg, mai ales prin intermediul presei si mass-mediei;

(vi) transmiterea către statul de origine a unor exemplare ale tuturor materialelor publicate referitoare la expozitie: catalog, afise, invitatii, cronici de artă etc;

(vii) punerea la dispozitie a întregii documentatii relevante, în caz de deteriorare, inclusiv a raportului oficial privind paguba, precum si sprijinirea părtii trimitătoare pentru depunerea solicitării în vederea obtinerii compensatiilor din partea firmei de asigurări relevante. c) Orice alte conditii se vor conveni de la caz la caz.

(2) În caz de deteriorare, partea primitoare nu va initia restaurarea exponatelor decât în momentul primirii acordului explicit al părtii trimitătoare în scris, pe căi diplomatice.

(3) Costurile organizării unor evenimente pe baze comerciale vor fi stabilite de agentiile interesate din cele două state, de la caz la caz.

 

ARTICOLUL 39

Eliberarea vizelor si permiselor de sedere, importul temporar de materiale

 

(1) Prevederile prezentului program nu afectează obligatia persoanelor de a respecta legislatia si reglementările în vigoare pe teritoriul statului fiecărei părti în ceea ce priveste intrarea, sederea si plecarea din tară a străinilor.

(2) Părtile vor facilita reciproc si vor urgenta, în conformitate cu legislatia natională, eliberarea vizelor pentru persoanele si grupurile care vor face obiectul schimburilor prevăzute în prezentul program, precum si a permiselor de sedere, după caz.

(3) Părtile vor elibera permisele de sedere cât de repede posibil, pentru persoane precum lectori, cercetători, specialisti etc. care fac obiectul schimburilor pe termen lung, în baza prezentului program.

(4) Părtile vor facilita reciproc si vor urgenta, în conformitate cu legislatia natională, importul temporar de obiecte si materiale necesare desfăsurării activitătilor în baza prezentului program.

 

CAPITOLUL VIII

Prevederi finale

 

ARTICOLUL 40

Aplicarea prezentului program

 

(1) În scopul aplicării prezentului program, părtile se pot întâlni în cadrul unei comisii mixte, alternativ, în România si Turcia, si pot încheia în viitor planuri de actiune.

(2) Pe baza analizării aplicării anuale a prezentului program, comisia mixtă poate elabora, ad referendum, planuri de actiuni anuale/multianuale, care vor indica obiectivele comune si domeniile prioritare, precum si termenii de referintă si, după caz, termenii angajamentelor si poate întocmi o listă de activităti si proiecte în desfăsurare si de perspectivă.

(3) Toate activitătile întreprinse în baza prezentului program se vor desfăsura cu informarea Ministerelor Afacerilor Externe ale celor două state si cu respectarea principiului reciprocitătii.

(4) Părtile vor implementa prezentul program în concordantă cu acordurile internationale la care ambele sunt părti si pe baza legislatiei nationale.

(5) Prezentul program se va aplica pe canale diplomatice sau prin alte moduri, convenite de comun acord.

(6) Prezentul program nu exclude posibilitatea desfăsurării, pe baza Acordului privind schimburile stiintifice si artistice dintre Republica Socialistă România si Republica Turcia, semnat la Istanbul la 30 iulie 1966, a altor activitătii, care vor fi convenite între părti pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 41

Intrarea în vigoare, protocoale aditionale, valabilitate

 

(1) Prezentul program va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări, făcută pe cale diplomatică, prin care părtile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor pentru intrarea în vigoare a prezentului program.

(2) Planurile de actiune asupra cărora se va conveni separat în baza prezentului program vor intra în vigoare potrivit paragrafului de mai sus.

(3) Orice modificare adusă acestui program se va realiza prin protocoale aditionale, care vor constitui părti integrante ale prezentului program. Intrarea în vigoare a acestor protocoale se va face în conformitate cu paragraful (1) al prezentului articol.

(4) Prezentul program va fi valabil pentru o perioadă de un an de la data intrării sale în vigoare si va fi reînnoit automat pentru perioade succesive de câte un an, dacă niciuna dintre părti nu denuntă, cu 6 luni înaintea datei de expirare a programului, fie Acordul privind schimburile stiintifice si artistice dintre Republica Socialistă România si Republica Turcia, semnat la Istanbul la 30 iulie 1966, fie prezentul program, printr-o notificare transmisă pe cale diplomatică.

Semnat la Bucuresti la 3 martie 2008, în două exemplare originale, în limbile română, turcă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferente de interpretare, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Adrian Iorgulescu,

ministrul culturii si cultelor

Pentru Guvernul Republicii Turcia,

Kürsat Tüzmen,

ministru de stat

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Constructie nouă - Spital Clinic de Urgentă Militar Central «Dr. Carol Davila» - în cazarma 867 Bucuresti”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Constructie nouă - Spital Clinic de Urgentă Militar Central «Dr. Carol Davila» - în cazarma 867 Bucuresti”, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Apărării răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute la art. 1, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.594.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai unor obiective de investitii cuprinse în Proiectul privind „restructurarea si modernizarea sectiilor de obstetrică si neonatologie” din unitătile spitalicesti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 190 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investitii cuprinse în Proiectul privind „restructurarea si modernizarea sectiilor de obstetrică si neonatologie” din unitătile spitalicesti, având caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici prevăzuti în anexele nr. 1-19*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivelor de investitii prevăzute la art. 1 se face din împrumuturile acordate de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeană de Investitii, asigurate conform prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătătii Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.595.


*) Anexele nr. 1-19 nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind relocarea refugiatilor în România

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 3 alin. (5) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează numărul si conditiile de preluare de către România a unor persoane aflate pe teritoriul altor state, care au fost recunoscute ca refugiati potrivit Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Conventia de la Geneva, si Protocolului privind statutul refugiatilor, încheiat la New York la 31 ianuarie 1967, denumit în continuare Protocol, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991.

Art. 2. - În întelesul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) cotă de relocare - numărul maxim de refugiati stabilit de autoritătile române pentru a fi relocat în România într-o perioadă determinată;

b) criterii de selectie - ansamblul de indicatori stabiliti de autoritătile române în vederea selectării refugiatilor aflai pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuti potrivit Conventiei de la Geneva, precum si a candidatilor propusi pentru relocare în România de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, denumit în continuare UNHCR;

c) operatiune de relocare - ansamblul de activităti desfăsurate de Oficiul Român pentru Imigrări, denumit în continuare ORI, în cooperare cu alte autorităti, precum si cu organizatii internationale si organizatii neguvernamentale, în vederea selectării si transferării în România a refugiatilor în nevoie de relocare;

d) procedură de selectie - ansamblul de activităti prin care autoritătile române determină în mod individual refugiatii în nevoie de relocare ce urmează să fie transferati în România;

e) procedură de transfer- ansamblul de activităti prin care refugiatii în nevoie de relocare selectati sunt transferati în România;

f) refugiat în nevoie de relocare - străinul aflat pe teritoriul altui stat, care a fost recunoscut ca refugiat potrivit Conventiei de la Geneva, sau străinul recunoscut ca refugiat de UNHCR în conformitate cu art. 1 lit. A din Conventia de la Geneva si cu art. II pct. 2 din Protocol, care nu beneficiază de protectie efectivă, nu are posibilitatea integrării pe teritoriul statului de azil si nu are posibilitatea de repatriere voluntară în conditii de sigurantă si demnitate;

g) relocare - procedura de selectie si transferare a unor refugiati aflaţi în nevoie de relocare în România;

h) selectie pe bază de dosare - metoda de selectie individuală a refugiatilor în nevoie de relocare pe baza informatiilor transmise de UNHCR, fără intervievarea candidatilor;

i) selectie pe bază de interviu - metoda de selectie a refugiatilor în nevoie de relocare pe baza intervievării directe si individuale în statul de azil de către autoritătile române competente;

j) stat de azil - statul pe teritoriul căruia se află refugiatii în nevoie de relocare.

Art. 3. - România acceptă în perioada 2008 - 2010 un număr de 120 de refugiati în nevoie de relocare, repartizati în transe anuale de câte 40 de persoane.

Art. 4. - (1) Poate fi selectat pentru transferul în România refugiatul în nevoie de relocare care îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) este recunoscut ca refugiat în conformitate cu art. 1 lit. A din Conventia de la Geneva si cu art. II pct. 2 din Protocol de către un stat sau de către UNHCR, conform mandatului său;

b) nu se bucură de protectie efectivă pe teritoriul statului de azil;

c) nu are perspective de integrare în statul de azil;

d) nu are perspective de repatriere voluntară în statul de origine, în conditii de sigurantă si demnitate;

e) nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică sau securitatea natională, sănătatea ori morala publică;

f) prezintă potential de integrare în societatea românească;

g) îsi manifestă expres acceptul de a fi relocat în România.

(2) Relocarea si operatiunile de relocare sunt initiate pe baza necesitătilor identificate de către autoritătile române sau a nevoilor de relocare comunicate de UNHCR.

(3) Operatiunile de relocare se stabilesc avându-se în vedere următoarele criterii:

a) evaluarea situatiei privind integrarea în societate a refugiatilor aflati în România;

b) necesitătile internationale de relocare a refugiatilor.

Art. 5. - (1) În scopul stabilirii statelor în care urmează să fie desfăsurate operatiuni de relocare, a numărului de refugiati în nevoie de relocare si a statelor de origine a acestora se constituie Comitetul pentru relocarea refugiatilor în România, organism cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, denumit în continuare Comitet, compus din reprezentanti ai Ministerului Internelor si Reformei Administrative si ai Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Conducerea Comitetului este asigurată de directorul general al ORI, care este si presedintele acestuia.

(3) Comitetul este alcătuit din 9 membri, inclusiv presedintele. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, fiecare minister reprezentat desemnează câte 4 membri.

(4) Comitetul se reune s te în sedinte bianuale sau, ori de câte ori este necesar, în edinte extraordinare, la solicitarea presedintelui.

(5) La reuniunile Comitetului pot fi invitati reprezentanti ai altor autorităti publice, institutii sau organizatii. Invitatii nu au drept de vot si nu pot participa la adoptarea deciziilor.

(6) Secretariatul Comitetului se asigură de către ORI.

(7) Comitetul îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare, care se aprobă în prima sedinta de lucru.

(8) Reuniunile Comitetului sunt legal constituite dacă se desfăsoară în prezenta a cel putin două treimi din numărul total al membrilor. Prezena presedintelui este obligatorie.

(9) Deciziile Comitetului se adoptă cu unanimitatea membrilor prezenti si trebuie să stabilească statul/statele în care urmează să fie desfăsurate operatiuni de relocare, numărul de refugiati în nevoie de relocare care urmează să fie acceptati si statele de origine a acestora. În situatia în care nu se ajunge la unanimitate în luarea unei decizii, se propun solutii alternative, decizia finală urmând a fi adoptată în cadrul unei reuniuni a Comitetului, convocată în termen de 10 zile.

(10) Deciziile prevăzute la alin. (9) se supun aprobării ministrului internelor si reformei administrative si ministrului afacerilor externe si se aplică de către ORI numai după obtinerea acestor aprobări.

Art. 6. - (1) După îndeplinirea conditiei prevăzute la art. 5 alin. (9), ORI poate informa, după caz, autoritătile statului de azil sau UNHCR, Biroul din România, cu privire la decizia adoptată


si solicită propuneri privind posibili candidati. Informarea trebuie să cuprindă cel putin următoarele elemente:

a) conditiile de selectie prevăzute la art. 4 alin. (1);

b) statul/statele din care urmează să fie selectati refugiatii în nevoie de relocare;

c) statul/statele de origine a refugiatilor în nevoie de relocare;

d) numărul persoanelor care urmează să facă obiectul procedurilor de transfer.

(2) Pentru initierea procedurii de relocare, ORI solicită autoritătilor statului de azil sau UNHCR întocmirea, pentru fiecare dintre posibilii candidati, a unui dosar care trebuie să cuprindă:

a) datele de identificare ale refugiatului în nevoie de relocare;

b) cererea de relocare în România, semnată de refugiatul în nevoie de relocare;

c) descrierea situatiei refugiatului în nevoie de relocare si a membrilor familiei sale, care trebuie să cuprindă datele de identificare ale tuturor membrilor familiei, motivele pentru care au fost recunoscuti ca refugiati, situatia din statul de azil, existenta unor rude care locuiesc în România sau în alte state europene, precum si orice alte informatii relevante;

d) raport medical.

(3) ORI poate solicita autoritătilor statului de azil sau UNHCR orice alte informatii suplimentare relevante.

(4) Pe baza dosarelor primite, având în vedere conditiile prevăzute la art. 4 alin. (1) si după consultarea institutiilor cu atributii în domeniul ordinii publice si securitătii nationale, ORI realizează o preselectie a refugiatilor în nevoie de relocare.

(5) Forma si continutul documentelor care compun dosarul prevăzut la alin. (2) se stabilesc de ORI.

Art. 7. - (1) Refugiatii în nevoie de relocare preselectati potrivit art. 6 alin. (4) sunt intervievati în statele de azil de către ofiterii ORI.

(2) Interviul prevăzut la alin. (1) are ca scop evaluarea situatiei refugiatilor în nevoie de relocare în functie de conditiile prevăzute la art. 4 alin. (1), a potenţialului de integrare în România si a situatiei medicale a refugiatilor. Rezultatul evaluării se consemnează într-un raport individual.

(3) Procedura de selectie se finalizează prin emiterea de către ORI a deciziei de acceptare a refugiatilor în nevoie de relocare care îndeplinesc criteriile de selectie. Decizia se poate comunica, după caz, statului de azil sau UNHCR.

Art. 8. - (1) În cazul în care nu se pot organiza misiuni de selectie în statul de azil, prin decizie motivată a directorului general ORI, se poate stabili derularea procedurii de selectie numai pe baza dosarelor remise de UNHCR si, după caz, a informatiilor suplimentare transmise de UNHCR.

(2) Dispozitiile art. 7 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 9. - (1) Pentru intrarea pe teritoriul României, refugiatii în nevoie de relocare mentionati în decizia ORI prevăzută la art. 7 alin. (3) sunt exceptai de la regimul obligativitătii vizelor.

(2) Persoanelor care fac obiectul prezentei hotărâri li se permite intrarea pe teritoriul României în baza deciziei ORI prevăzute la art. 7 alin. (3) si a documentelor de călătorie acceptate de statul român.

(3) În aplicarea art. 10 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate permite intrarea pe teritoriul României si pe baza următoarelor documente de călătorie:

a) certificatul de refugiat emis de UNHCR;

b) documentul de călătorie emis de Comitetul International al Crucii Rosii;

c) documentul de călătorie eliberat de ORI, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(4) Documentul de călătorie prevăzut la alin. (3) lit. c) se emite de ORI în baza deciziei ORI prevăzute la art. 7 alin. (3), exclusiv în scopul realizării transferului.

(5) După stabilirea detaliilor procedurii de transfer, dar nu mai putin de 24 de ore până la momentul transferului, ORI comunică Inspectoratului General al Politiei de Frontieră următoarele:

a) data si ora previzionate pentru sosirea în România a refugiatilor în nevoie de relocare;

b) mijlocul de transport si punctul de frontieră prin care se intentionează intrarea în România;

c) datele de identitate ale refugiatilor în nevoie de relocare ce urmează a fi transferati în România;

d) decizia ORI prevăzută la art. 7 alin. (3).

Art. 10. - În vederea pregătirii transferului, ORI poate organiza sau contracta pentru refugiatii în nevoie de relocare selectati servicii de orientare culturală si consiliere în statele de azil, în conditiile prevăzute de lege.

Art. 11. - (1) Pentru realizarea activitătilor de selectie si transfer, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentantele diplomatice si oficiile consulare, oferă spijin reprezentantilor ORI aflati în statele de azil.

(2) În situatia în care statul român nu are misiune diplomatică în statul de azil în care urmează să se deruleze o operatiune de relocare, Ministerul Afacerilor Externe, la solicitarea ORI, desemnează un reprezentant care să se deplaseze în statul de azil împreună cu ofiterii ORI.

Art. 12. - După intrarea pe teritoriul României, ORI emite hotărâri prin care persoanelor transferate li se recunoaste statutul de refugiat în România si le eliberează acestora documente, potrivit legii.

Art. 13. - Cheltuielile necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei hotărâri se suportă din bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative - Oficiul Român pentru Imigrări, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinatie, din fondurile alocate României de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Refugiati, precum si din alte surse, în conditiile prevăzute de lege.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.596.

 


ANEXĂ

 

Modelul Documentului de călătorie (Laissez-Passer) pentru transferul refugiatilor în vederea relocării în România

DOCUMENT DE CĂLĂTORIE

(LAISSEZ-PASSER)

 

 

 

 

 

Foto

 

Seria documentului:

Prezentul document de călătorie nu poate fi considerat în nicio împrejurare echivalentul unui document de călătorie care să permită iesirea de pe teritoriul României sau echivalentul unui document care să certifice identitatea persoanei.

Valabil numai pentru transferul din.................................................................................................................1)în România.

Refugiatul trebuie să se prezinte la......................................................................2) până la...............................................3).

Eliberat de: Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Oficiul Român pentru Imigrări

NUME ...................................................................................................................................................................................................

PRENUME ............................................................................................................................................................................................

LOCUL SI DATA NASTERII ...............................................................................................................................................................

CETĂTENIE ..........................................................................................................................................................................................

Data eliberării..........................................................................................................................................................................

 

Pentru Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Oficiul Român pentru Imigrări

 

............................

(loc semnătură)

stampila

 

            Purtătorul acestui document de călătorie (laissez-passer) a fost identificat de autorităti în vederea relocării în România ca refugiat.

            Acest document este eliberat în temeiul art. 9 alin. (3) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.596/2008 privind relocarea refugiatilor în România.


1) Statul de azil.

2) Locul unde refugiatul trebuie să se prezinte la sosirea în România.

3) Termenul-limită până la care refugiatul trebuie să se prezinte la sosirea în România.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea obiectivului de investitii si a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Reabilitare alimentare cu apă potabilă si retea de distributie sate apartinătoare, municipiul Motru, judetul Gorj, reabilitare statie de epurare si înlocuire canal ape uzate (colector) spre râul Motru, municipiul Motru” din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurare a apelor uzate în localitătile cu o populatie de până la 50.000 de locuitori”, derulat prin intermediul Companiei Nationale de Investitii „C.N.I.” - S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 44 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă obiectivul de investitii „Reabilitare alimentare cu apă potabilă si retea de distributie sate apartinătoare, municipiul Motru, judetul Gorj, reabilitare statie de epurare si înlocuire canal ape uzate (colector) spre râul Motru, municipiul Motru” din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurare a apelor uzate în localitătile cu o populatie de până la 50.000 de locuitori”, derulat prin intermediul Companiei Nationale de Investitii „C.N.I.” - S.A.


(2) Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Reabilitare alimentare cu apă potabilă si retea de distributie sate apartinătoare, municipiul Motru, judetul Gorj, reabilitare statie de epurare si înlocuire canal ape uzate (colector) spre râul Motru, municipiul Motru”, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 alin. (1), ai cărui indicatori tehnico-economici sunt prevăzuti în anexă, se face din credite externe, conform Acordului-cadru de împrumut dintre România si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la 2 februarie 2007 la Bucuresti si la 9 februarie 2007 la Paris, pentru finantarea primei faze a Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurare a apelor uzate în localitătile cu o populatie de până la 50.000 de locuitori”, ratificat prin Legea nr. 224/2007, si acordului de împrumut subsidiar, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, din bugetul local, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.597.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind promovarea temporară a domnului Stelianide Dumitru în functia publică de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989

 

Având în vedere Avizul favorabil nr. 1.469.678 din 28 noiembrie 2008 al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici pentru exercitarea de către domnul Stelianide Dumitru, cu caracter temporar, a functiei publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 92 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Stelianide Dumitru se promovează temporar în functia publică de secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 8 decembrie 2008.

Nr. 242.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU COMUNICATII

 

DECIZIE

privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică

 

            În temeiul prevederilor art. 8 alin. (1), (3) si (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 106/2008 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Comunicatii, precum si ale art. 27 din Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică,

            presedintele Autoritătii Nationale pentru Comunicatii emite prezenta decizie.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme tehnice si metodologice se aplică activitătii de arhivare electronică a documentelor efectuate în conditiile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică si stabilesc procedura privind acordarea, suspendarea sau retragerea deciziei de acreditare a administratorilor de arhive electronice de către Autoritatea Natională pentru Comunicatii, denumită în continuare ANC, precum si condi Î iile privind desfăsurarea acestei activităti.

Art. 2. - (1) În întelesul prezentei decizii, următorii termeni se definesc astfel:

a) beneficiar- persoana fizică sau juridică, care depune spre păstrare documente în formă electronică în cadrul unei arhive electronice;

b) acreditare - constatarea de către ANC a îndeplinirii conditiilor legale pentru dobândirea calitătii de administrator al arhivei electronice;

c) sistem de administrare a documentelor electronice -aplicatie informatică destinată receptiei, clasării, utilizării si selectionării documentelor în formă electronică;

d) evidentă de auditare - ansamblu de informatii privind operatiuni sau orice alte activităti care au afectat sau modificat documentul, culese cu suficiente detalii astfel încât să permită reconstituirea unei activităti anterioare;

e) nomenclator arhivistic - listă structurată, alcătuită din schema de clasare, termenele de păstrare corespunzătoare categoriilor de documente din schema de clasare si actiunile de dispozitie asupra documentelor dintr-un sistem de administrare a documentelor electronice.

(2) În cuprinsul prezentei decizii sunt, de asemenea, aplicabile definitiile prevăzute la art. 15 lit. b) din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificările si completările ulterioare, si la art. 237 primul marcator din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Autoritatea de reglementare si supraveghere

 

Art. 3. - (1) Autoritatea de reglementare si supraveghere specializată în domeniul arhivării electronice este ANC.

(2) ANC gestionează Registrul administratorilor de arhive electronice, denumit în continuare registru, care va fi actualizat permanent si va fi disponibil spre consultare pe pagina sa de internet.

(3) Continutul si structura registrului sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(4) ANC face publice, spre consultare, următoarele date din registru:

a) tipul administratorului de arhive electronice, denumit în continuare administrator - persoană fizică sau juridică;

b) numele si prenumele sau denumirea administratorului, după caz;

c) data la care si-a început activitatea;

d) descrierea politicii administratorului privind arhivarea electronică;

e) domiciliul sau sediul - tară, oras, judet/sector, stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament, cod postal, telefon, fax, e-mail, pagină de internet;

f) cetătenia, pentru persoană fizică, sau nationalitatea, pentru persoană juridică;

g) situatia activitătii administratorului: operatională, suspendată, încetată, în curs de transferare.

Art. 4. - (1) Controlul respectării dispozitiilor Legii nr. 135/2007, precum si ale prezentei decizii revine ANC, care actionează prin personalul de control împuternicit în acest scop.

(2) ANC are dreptul de a efectua controale asupra administratorului, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate, motivată corespunzător. Persoana interesată este acea persoană care ar putea suferi un prejudiciu în urma deteriorării, divulgării neautorizate, pierderii sau distrugerii documentelor aflate în arhiva electronică.

(3) Controalele din oficiu vor fi realizate periodic, la intervale care nu pot depăsi un an.

(4) În vederea exercitării atributiilor de control, personalul împuternicit în acest scop este autorizat, în limitele legii:

a) să verifice conformitatea dintre informatiile declarate în cursul procesului de acreditare si realitate;

b) să solicite orice document sau informatie necesară în vederea verificării respectării obligatiilor ce incumbă administratorului;

c) să verifice punerea în aplicare a oricăror proceduri utilizate de către administratorul supus controlului.

 

CAPITOLUL III

Acreditarea administratorului

 

Art. 5. - (1) Administratorul este persoana fizică ce are rolul de supervizare si implementare a activitătii de management al unei arhive electronice pentru terti, respectiv persoana juridică ce are rolul de supervizare si implementare a activitătii de management al unei arhive electronice în nume propriu sau pentru terti si este responsabilă cu activitatea de administrare a sistemului electronic de arhivare si a documentelor arhivate electronic.

(2) Orice persoană care intentionează să devină administrator, denumită în continuare solicitant, are obligatia să transmită ANC o notificare în acest sens cu 30 de zile înainte de începerea activitătii.

(3) Notificarea se va realiza în mod obligatoriu prin completarea formularului-tip prevăzut în anexa nr. 2.


(4) Odată cu efectuarea notificării prevăzute la alin. (2), solicitantul are obligatia de a transmite ANC următoarele documente, care fac parte integrantă din notificare:

a) atestări pentru persoana fizică sau pentru angajatul/angajatii persoanei juridice care intentionează să devină administrator ori ai persoanei juridice subcontractate în acest scop (atestările pot fi detinute cumulativ de mai multi angajati ai persoanei juridice):

1. diplomă de absolvent de studii superioare în domeniul tehnologiei informatiei;

2. calificări/atestări care să certifice cunoasterea standardelor ISO/IEC 27001 sau standardelor echivalente si versiunilor ulterioare ale acestora;

3. certificări/atestări în domeniul administrării bazelor de date si sistemelor de operare;

4. calificări/atestări în domeniul arhivistic;

b) documente din care să rezulte că sistemul electronic de arhivare îndeplineste următoarele cerinte functionale:

1. asigură mijloacele de control si de securitate a documentelor si a bazei de date;

2. mentine integritatea internă, functionarea si coerenta sistemului si a bazei de date;

3. asigură conservarea pe termen nelimitat a documentelor cu caracter permanent si eliminarea definitivă a celor cu termen de păstrare expirat, potrivit nomenclatorului arhivistic, cu exceptia situatiilor prevăzute de lege;

4. asigură procesele de introducere a documentelor în sistemul de administrare;

5. asigură functia de căutare a documentelor;

6. asigură accesul la documentele stocate în arhivă, cu respectarea regimului de acces stabilit, precum si prezentarea indiferent de formă (afisare, printare etc.) a documentelor;

7. asigură functiile de administrare si stergere a documentelor, garantându-se controlul operatiunilor în vederea înlăturării riscului accesului neautorizat la documente si distrugerii necorespunzătoare de documente;

c) datele de identificare a centrului de date care găzduieste arhiva electronică;

d) politica si procedurile referitoare la securitatea si conservarea datelor, inclusiv politica de protectie a datelor cu caracter personal;

e) copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calitătii de operator de date cu caracter personal, eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare;

f) în cazul în care solicitantul intentionează să ofere servicii de arhivare electronică pentru terti, va prezenta, pe lângă documentele prevăzute la lit. a)-e), o scrisoare de garantie din partea unei institutii financiare de specialitate sau o polită de asigurare de răspundere civilă generală la o societate de asigurări, în valoare cel putin egală cu echivalentul în lei al sumei de 300.000 euro, prin care să acopere prejudiciile pe care le-ar putea cauza cu prilejul desfăsurării activitătilor de arhivare electronică.

Art. 6. - (1) Notificarea si documentele anexate se transmit la sediul central al ANC în unul dintre următoarele moduri:

a) prin depunere, personal sau de către reprezentantul legal, sub luare de semnătură;

b) printr-un serviciu postal;

c) ca înscris în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.

(2) Este considerată dată a transmiterii, după caz, data înscrierii în registrul general de intrare-iesire a corespondentei al ANC, data confirmării primirii documentelor la sediul central al ANC printr-un serviciu postal cu confirmare de primire sau data confirmării primirii înscrisului în formă electronică.

Art. 7. - (1) Solicitantul care a realizat notificarea în termenul si în conditiile prevăzute de prezenta decizie dobândeste calitatea de administrator de la data indicată în formularul-tip al notificării ca fiind data estimativă a începerii activitătii, însă nu mai devreme de 30 de zile de la data realizării notificării în conditiile alin. (2) sau (3), după caz.

(2) Notificarea este considerată realizată dacă au fost îndeplinite toate cerintele legale privind transmiterea, forma si continutul său.

(3) În cazul în care notificarea nu îndeplineste conditiile prevăzute de prezenta decizie, ANC va solicita completarea documentatiei. În acest caz, notificarea este considerată realizată la data transmiterii către ANC a documentelor care atestă îndeplinirea conditiilor.

(4) În cazul în care constată îndeplinirea tuturor conditiilor legale pentru dobândirea calitătii de administrator, ANC emite si comunică solicitantului decizia de acreditare, înscrie administratorul în registru si emite codul de identificare a acestuia.

Art. 8. - (1) Orice modificare a datelor cuprinse în notificare va fi comunicată ANC în termen de 15 zile, prin transmiterea unei informări însotite, acolo unde este cazul, de actele doveditoare, în copie.

(2) Administratorul are obligatia de a comunica ANC, cu cel putin 10 zile în avans, orice intentie de modificare a procedurilor de securitate si de conservare, cu precizarea datei si orei la care modificarea intră în vigoare, precum si obligatia de a confirma, în termen de 24 de ore, modificarea efectuată.

(3) În cazurile urgente în care securitatea serviciilor de arhivare este afectată, administratorul poate efectua modificări ale procedurilor de securitate si de conservare, urmând să comunice ANC în termen de 24 de ore modificările efectuate si justificarea deciziei luate.

Art. 9. - (1) În situatia în care ANC constată că administratorul nu mai îndeplineste una sau mai multe dintre conditiile prevăzute la art. 5, acreditarea va fi suspendată. În acest caz, ANC transmite administratorului o notificare, stabilind un termen de maximum 30 de zile în care acesta trebuie să remedieze deficientele semnalate.

(2) Pe perioada suspendării acreditării, administratorul nu poate primi în arhiva electronică documente noi, dar are obligatia de a asigura operatiunile de conservare a documentelor existente.

(3) ANC poate retrage decizia de acreditare în următoarele cazuri:

a) dacă administratorul nu remediază deficientele constatate în termenul prevăzut la alin. (1);

b) la data dizolvării sau a intrării în faliment a administratorului persoană juridică, în conditiile prevăzute de lege.

Art. 10. - (1) Administratorul care intentionează să îsi înceteze activitatea are obligatia de a informa ANC, cu cel putin 60 de zile în avans, despre intentia sa, respectiv despre existenta si natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a activitătii, completând formularul prevăzut în anexa nr. 4.

(2) Administratorul este obligat să transfere activitătile sale unui alt administrator de arhive electronice, cu respectarea următoarelor conditii:

a) va înstiinta fiecare beneficiar, cu cel putin 30 de zile în avans, despre intentia sa de transferare a activitătilor legate de arhivarea electronică către un alt administrator, mentionând si identitatea administratorului căruia intentionează să îi transfere activitătile sale;


b) va face cunoscută beneficiarilor săi posibilitatea de a refuza acest transfer, precum si termenul si conditiile în care refuzul poate fi exercitat.

 

CAPITOLUL IV

Administrarea arhivei electronice

 

Art. 11. - (1) Administratorul are obligatia de a crea si opera un registru în formă electronică.

(2) Referinta, în registrul arhivei electronice, la un document care nu este public sau care face parte din categoria documentelor clasificate în conformitate cu Legea nr. 182/2002, cu modificările si completările ulterioare, poate fi obtinută în functie de drepturile de acces ale solicitantului.

(3) Continutul minimal si structura acestui registru sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 12. - Arhivarea electronică a documentelor este guvernată de aceleasi reguli ca si în cazul documentelor pe suport de hârtie si se supune prevederilor legislatiei arhivistice în vigoare, cu următoarele precizări:

a) înregistrarea documentelor în formă electronică de către sistemul electronic de arhivare atestă existenta oficială a documentelor respective. Numărul de înregistrare identifică în mod unic documentul în cadrul sistemului. Odată înregistrat, documentul nu mai poate suferi niciun fel de modificări de continut. Concomitent cu înregistrarea se completează fisa electronică a documentului, în conditiile art. 8 alin. (2) si (3) din Legea nr. 135/2007;

b) în cazul în care documentele sunt transferate din sistem, respectiv migrate de pe suportul initial, evidenta documentelor pe noile suporturi va include evidenta suporturilor externe si evidenta continutului documentelor cuprinse. Pe un suport extern vor fi grupate documentele cu acelasi termen de păstrare;

c) sistemul de administrare a documentelor electronice trebuie să genereze automat o evidentă de auditare, în care sunt înregistrate, fără posibilitatea de a fi modificate, toate deciziile si actiunile care se produc asupra unui document din momentul înregistrării si până la distrugerea sau transferul acestuia către Arhivele Nationale;

d) documentele si dosarele arhivate în formă electronică vor fi cuprinse în nomenclatorul arhivistic al organizatiei, precizându-se la rubrica Observatii „în formă electronică”.

Art. 13. - (1) Arhivarea electronică a documentelor clasificate si accesul la acestea se vor realiza cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 182/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate în România.

(2) Administratorul sau persoana împuternicită de acesta să realizeze si să implementeze politica de securitate a informatiilor clasificate arhivate trebuie să detină un certificat de securitate pentru cel mai înalt nivel de clasificare a informatiilor stocate, procesate sau transmise prin aceste sisteme.

(3) Modalitătile si măsurile de protectie a informatiilor clasificate în formă electronică sunt similare celor aplicate pentru informatiile clasificate pe suport de hârtie.

(4) Măsurile INFOSEC acoperă securitatea calculatoarelor, a transmisiilor, securitatea criptografică, precum si depistarea si prevenirea amenintărilor la care sunt expuse datele si sistemele.

(5) Sistemele de arhivare pot fi utilizate în vederea stocării, procesării sau transmiterii de informatii clasificate numai dacă sunt autorizate în conditiile Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate în România.

Art. 14. - Activitatea de arhivare electronică se realizează cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 677/2001, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 15. - Administratorii care oferă servicii de arhivare electronică pentru terti au obligatia de a face publice, prin intermediul paginii proprii de internet, cel putin următoarele informatii:

a) datele de contact ale administratorului;

b) descrierea generală a politicilor, procedurilor si tehnologiilor utilizate în activitatea de arhivare electronică;

c) limitări ale dreptului de acces la documentele arhivate;

d) obligatiile beneficiarilor;

e) disponibilitatea serviciilor.

 

CAPITOLUL V

Drepturile si obligatiile beneficiarilor

 

Art. 16. - (1) Orice persoană fizică sau juridică poate beneficia de servicii de arhivare electronică a documentelor.

(2) Pentru depunerea unui document în arhiva electronică, beneficiarul trebuie să îndeplinească atât conditiile stabilite de prevederile art. 7 din Legea nr. 135/2007, cât si următoarele conditii:

a) să posede un certificat digital calificat pentru semnătura electronică;

b) certificatul digital calificat să fie valabil;

c) să comunice administratorului informatiile necesare verificării valabilitătii certificatului folosit pentru semnarea electronică a documentelor stocate în arhiva electronică.

(3) Beneficiarul are următoarele drepturi:

a) stabilirea regimului de acces la documentul arhivat, precum si modificarea acestuia, în conditiile art. 14 din Legea nr. 135/2007;

b) atestarea valorii de original sau copie a documentului arhivat;

c) accesul on-line la registrul în formă electronică al arhivei electronice;

d) accesul on-line la fisa electronică atasată în mod obligatoriu fiecărui document intrat în arhiva electronică, conform regimului de acces stabilit;

e) accesul la programele utilizate de administrator în cadrul activitătii de arhivare, necesare pentru accesul la documentele personale care au fost arhivate.

(4) Accesul on-line la documentele arhivate care nu au regim de acces public si la fisele electronice ale acestora se consideră asigurat atunci când persoanele care au drept de acces la documente si la fisele electronice ale acestora le pot consulta printr-o retea care nu este conectată la internet. Este necesar acordul scris al beneficiarului în ceea ce priveste utilizarea respectivei retele.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 17. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 18. - (1) Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.

(2) Prezenta decizie a fost adoptată cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii în domeniul standardelor si reglementărilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societătii informationale între România si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeană, cu modificările ulterioare.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Comunicatii,

Dorin Liviu Nistoran

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.130.

 


ANEXA Nr. 1

 

Continutul si structura Registrului administratorilor de arhive electronice

 

1.

Numărul de ordine al înregistrării, generat automat

2.

Codul de identificare a administratorului

3.

Tipul administratorului: persoană fizică/juridică

4.

Numele si prenumele (pentru persoana fizică)/Denumirea (pentru persoana juridică)

5.

Nationalitatea/Cetătenia

6.

Adresa (tară, oras, judet/sector, stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament, cod postal, telefon, fax, e-mail, adresă pagină de internet)

7.

Cod unic de înregistrare/Cod de identificare fiscală (pentru persoana juridică)

8.

Data la care a început activitatea

9.

Tipul garantiei administratorului

10.

Societatea de asigurări/Institutia financiară care garantează capacitatea financiară a administratorului

11 .

Suma asigurată/Suma acoperită prin scrisoarea de garantie

12.

Descrierea politicii generale a administratorului

13.

Situatii critice: câmp ce poate contine referiri la ultima situatie critică (de exemplu, întreruperea temporară a activitătii din cauza unor probleme tehnice, modificarea procedurilor, sanctiuni etc.)

14.

Data si ora ultimei actualizări

15.

Data si ora ultimei verificări

16.

Situatia activitătii administratorului (operatională, suspendată, încetată, în curs de transferare)

17.

Motivul suspendării/reluării/încetării activitătii (dacă este cazul)

18.

Administratorul care preia activitatea

 

ANEXA Nr. 2

 

NOTIFICARE

în vederea dobândirii calitătii de administrator al arhivei electronice

 

Către:

Nr.*)........................

            AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU COMUNICATII

 

 

Loc rezervat ANC

 

Denumire/Nume si prenume:

Statut:

□ persoană fizică

□ persoană juridică

Sediu/Domiciliu:

Stradă:

Nr.

Ap. Bl. Sc.

Localitate:

Cod postal:

Judet/Sector:

Telefon:

Fax:

E-mail:

Pagină de internet:

Cod de identificare fiscală/Cod unic de înregistrare (pentru persoane juridice):

 

CNP (pentru persoane fizice):

Reprezentant legal:

Nume:

Functia:

Telefon:

Fax:

E-mail:

Persoană de contact:

 

Nume:

 

Functia:

Telefon:

Fax:

E-mail:


Solicit acreditarea ca administrator de arhive electronice si mă angajez să îmi desfăsor activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică si ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia de către ANC, în calitate de autoritate de reglementare si supraveghere specializată în domeniul furnizării serviciilor de arhivare electronică.

Solicit acreditarea în scopul prestării de servicii de arhivare electronică

□ în nume propriu

□ pentru terti

Anexez prezentei cereri următoarele documente:

- diplomă de absolvent de studii superioare în domeniul tehnologiei informatiei;

- calificări/atestări care să certifice cunoasterea standardelor ISO/IEC 27001 sau a standardelor echivalente si a versiunilor ulterioare ale acestora;

- certificări/atestări în domeniul administrării bazelor de date si a sistemelor de operare;

- calificări/atestări în domeniul arhivistic;

- documente din care rezultă că sistemul de administrare a arhivei electronice îndeplineste următoarele cerinte functionale:

a) asigură mijloacele de control si de securitate a documentelor si a bazei de date;

b) mentine integritatea internă, functionarea si coerenta sistemului si a bazei de date;

c) asigură conservarea pe termen nelimitat a documentelor cu caracter permanent si eliminarea definitivă a celor cu termen de păstrare expirat, potrivit nomenclatorului arhivistic, cu exceptia situatiilor prevăzute de lege;

d) asigură procesele de introducere a documentelor în sistemul de administrare;

e) asigură functia de căutare a documentelor;

f) asigură accesul la documentele stocate în arhivă, cu respectarea regimului de acces stabilit, precum si prezentarea indiferent de formă (afisare, printare etc.) a documentelor;

g) asigură functiile de administrare si stergere a documentelor, garantându-se controlul operatiunilor în vederea înlăturării riscului accesului neautorizat la documente si distrugerii necorespunzătoare de documente;

- datele de identificare a centrului de date care găzduieste arhiva electronică;

- politica si procedurile referitoare la securitatea si conservarea datelor, inclusiv politica de protectie a datelor cu caracter personal;

- copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calitătii de operator de date cu caracter personal, eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare.

Ca modalitate asiguratorie pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-as putea cauza cu prilejul desfăsurării activitătii, anexez (se va preciza una dintre următoarele variante) *):

□ o scrisoare de garantie în valoare de...........(cel putin 300.000 euro) din partea...................(denumirea institutiei financiare);

□ o polită de asigurare în valoare de............(cel putin 300.000 euro) la..................(denumirea societătii de asigurare).

Data estimativă a începerii activitătii:.................

Semnătura reprezentantului legal si stampila solicitantului...................


*) Se va completa în cazul în care solicitantul va oferi servicii de arhivare electronică pentru terti si se va anexa dovada măsurii asigurătorii pentru care administratorul a optat.

 

ANEXA Nr. 3

 

Continutul minimal al registrului arhivei electronice

 

A. Date privind beneficiarul:

- nume si prenume/denumire;

- adresă;

- cod.

B. Date privind documentele stocate de către beneficiar:

- forma utilizată;

- cuvinte-cheie necesare identificării documentului în formă electronică (taguri);

- politica de acces la documentele arhivate;

- dimensiunea documentului arhivat;

- data introducerii în arhivă;

- data expirării perioadei de arhivare.


 

ANEXA Nr. 4

 

NOTIFICARE

în vederea încetării activitătii de administrator al arhivei electronice

 

Către:

Nr.*)........................

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU COMUNICATII

 

 

Loc rezervat ANC

 

Nume si prenume/Denumirea administratorului........................................................................................

Numărul din Registrul administratorilor de arhive electronice

Data încetării activitătii:...../...../.........(zi/lună/an)

Motivele încetării activitătii

Numele si prenumele/Denumirea administratorului care va prelua activitatea.......................

Numărul din Registrul administratorilor de arhive electronice..............

Documente anexate privitoare la preluarea activitătii

Măsuri luate referitoare la beneficiari

Semnătura reprezentantului legal si stampila administratorului care îsi încetează activitatea

Semnătura reprezentantului legal si stampila administratorului care preia activitatea

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităti în sigurana circulatiei care urmează să desfăsoare pe proprie răspundere activităti specifice transportului feroviar

 

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) lit. k) pct. (ii) din anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii de Sigurantă Feroviară Română - ASFR” la anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii Feroviare Române - AFER”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române - AFER, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 1 „Norme pentru autorizarea personalului cu responsabilităti în siguranta circulaţiei, care urmează să desfăsoare pe proprie răspundere activităti specifice transportului feroviar” la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităti în siguranta circulatiei care urmează să desfăsoare pe proprie răspundere activităti specifice transportului feroviar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 7 februarie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 29, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) AFER va elibera noul model de autorizatie si permisul de conducere conform prezentelor norme, astfel încât personalul cu responsabilităti în siguranta circulatiei să le detină până la data de 31 decembrie 2009.”

2. La articolul 29, alineatul (3) se abrogă.

3. La articolul 30, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - (1) Unitătile feroviare vor solicita la AFER eliberarea noului model de autorizatie si/sau a permisului de conducere până la data de 30 iunie 2009.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.360/2007 pentru modificarea si completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităti în siguranta circulatiei care urmează să desfăsoare pe proprie răspundere activităti specifice transportului feroviar se abrogă.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2008.

Nr. 1.465.

 


ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. 9

din 18 februarie 2008

 

Dosar nr. 66/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, privind verificarea legalitătii si temeiniciei actului de trimitere în judecată, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală, în cazul când înaintarea rechizitoriului instantei competente se face prin adresă, sub semnătura prim-procurorului, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau a procurorului ierarhic superior.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 87 de judecători din totalul de 114 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Tiberiu Mihail Nitu, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că semnătura procurorului ierarhic superior, pe adresa de înaintare a dosarului, nu este doar de natură administrativă, ci semnifică faptul că rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalitătii si temeiniciei, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instantelor judecătoresti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu verificarea legalitătii si temeiniciei actului de trimitere în judecată, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală, în cazul când înaintarea rechizitoriului instantei competente se face prin adresă, sub semnătura prim-procurorului, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau a procurorului ierarhic superior.

Astfel, unele instante au considerat că, în asemenea situatii, verificarea legalitătii si temeiniciei rechizitoriului se presupune efectuată în cazul în care acesta nu a fost infirmat, pentru realizarea conditiilor instituite de art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală fiind suficientă semnătura procurorului ierarhic superior pe adresa de înaintare a dosarului către instanta competentă.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că verificarea rechizitoriului sub aspectul legalitătii si temeiniciei, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală, trebuie concretizată în mentiune expresă, apreciind că semnarea adresei de înaintare a dosarului de către procurorul ierarhic superior nu poate presupune îndeplinirea obligatiei instituite de acest text de lege.

Examinarea acestor puncte de vedere, în raport cu dispozitiile legale aplicabile, impune să se tină seama de următoarele:

Potrivit art. 264 alin. 1 din Codul de procedură penală, rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecată.

Anterior modificărilor aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 356/2006 si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2006, rechizitoriul trebuia întocmit de procurorul care a supravegheat urmărirea penală si dispozitia sa de trimitere în judecată producea efecte juridice, ca regulă generală, fără ca actul său să mai fie supus avizării procurorului ierarhic superior.

De la această regulă existau două exceptii, în care rechizitoriul era supus confirmării organului ierarhic superior.

Astfel, dispozitiile art. 209 alin. 5 din Codul de procedură penală prevedeau că, atunci când urmărirea penală era efectuată de procuror, rechizitoriul trebuia supus confirmării prim-procurorului parchetului, iar când urmărirea penală era realizată de acesta, atributia confirmării revenea procurorului ierarhic superior.

A doua situatie era prevăzută în art. 264 alin. 2 din Codul de procedură penală. Potrivit acestui text de lege, când rechizitoriul era întocmit de procurorul de la parchetul ierarhic inferior celui corespunzător instantei competente să judece cauza în fond, acesta era supus confirmării procurorului de la parchetul corespunzător acestei instante.

În ambele ipoteze, confirmarea rechizitoriului, care este actul de sesizare a instantei, reprezenta o ratificare a acestuia, iar neconfirmarea lui în cazurile arătate mai sus atrăgea sanctiunea nulitătii absolute, dacă neregularitatea actului de sesizare nu putea fi înlăturată de îndată si nici prin acordarea unui termen.

Or, ca efect al modificărilor aduse prin actele normative mentionate, dispozitiile art. 209 alin. 5 si art. 264 alin. 2 din Codul de procedură penală au fost abrogate, astfel că, în reglementarea actuală, singurele dispozitii care se referă la emiterea rechizitoriului, ca act procedural de sesizare a instantei, sunt cele ale art. 264 din Codul de procedură penală.

În acest sens, este de observat că, prin noile reglementări, s-a eliminat confirmarea rechizitoriului de către procurorul-sef în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, apreciindu-se ca fiind o măsură de control si o ingerintă din partea conducătorului parchetului, în conditiile în care nu are atributii privind întocmirea actelor de urmărire penală, asa cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 356/2006.

Asa fiind, se impune să se constate că, în această materie, institutia confirmării a fost înlocuită cu institutia verificării, încât implicarea procurorului ierarhic superior este limitată în prezent la competenta de a verifica rechizitoriul, sub aspectul legalitătii si temeiniciei, în conformitate cu prevederile alineatului 3 al art. 264 din Codul de procedură penală.

Activitatea de verificare se poate finaliza prin identificarea unor carente de legalitate sau/si temeinicie ori, dimpotrivă, cu concluzia deplinei conformităti a rechizitoriului cu cerintele de temeinicie/legalitate.

Este adevărat că, potrivit art. 264 alin. 4 din Codul de procedură penală, „dacă rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic superior care a efectuat verificarea îl înaintează instantei competente, împreună cu dosarul cauzei”.


Dar, neprevederea expresă în legea procesuală a formei care trebuie să o îmbrace actul procesual al verificării legalitătii si temeiniciei rechizitoriului, nu poate înlătura obligativitatea mentionării explicite a verificării.

De altfel, nici dispozitiile procedurale anterioare nu prevedeau modalitatea în care trebuia consemnată în scris confirmarea rechizitoriului de către prim-procuror. Cu toate acestea, atestarea procedurii de confirmare se făcea prin mentiune expresă pe rechizitoriu, cu semnarea si parafarea de către prim-procuror a rechizitoriului supus confirmării.

Or, îndeplinirea procedurii de verificare prevăzute în art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală nu trebuie să fie echivocă si nici nu poate fi considerată că ar rezulta implicit din semnarea unei adrese de înaintare a dosarului, cât timp rechizitoriului îi lipseste mentiunea privind verificarea lui sub aspectul legalitătii si al temeiniciei.

Adresa de înaintare semnată de prim-procuror constituie doar mijlocul de corespondentă între autoritătile judiciare, sesizarea instantei neputând fi decât efectul rechizitoriului, care trebuie să cuprindă dispozitia de trimitere în judecată si mentiunea verificării acestuia sub aspectul legalitătii si temeiniciei de către prim-procurorul parchetului.

Lipsa verificării legalitătii si temeiniciei rechizitoriului invalidează sesizarea instantei, aceasta fiind făcută cu încălcarea unor dispozitii legale esentiale.

Pe de altă parte, trebuie observat că în art. 300 alin. 1 din Codul de procedură penală se prevede că „instanta este datoare să verifice din oficiu, la prima înfătisare, regularitatea actului de sesizare”.

Ca urmare, din aceste prevederi reiese în mod vădit că instanta, constatând neregularitatea actului de sesizare, sub aspectul lipsei mentiunii referitoare la verificarea rechizitoriului cu privire la legalitate si temeinicie, în conditiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, trebuie să dispună înlăturarea ei, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se decide că dispozitiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că rechizitoriul trebuie să contină mentiunea „verificat sub aspectul legalitătii si temeiniciei” si că lipsa acestei mentiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în conditiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, o atare lipsă putând fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că, rechizitoriul trebuie să contină mentiunea „verificat sub aspectul legalitătii si temeiniciei”.

Lipsa acestei mentiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în conditiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop.

Obligatorie, potrivit art.4142 alin.3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 18 februarie 2008.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prov. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei