MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 630         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 29 august 2008

 

SUMAR

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

97. - Ordonantă de urgentă privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

98. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

 

99. - Ordonantă de urgentă privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice

 

905. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre autoritătile competente din România si Finlanda privind cooperarea în domeniul schimbului de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor si cu finantarea actelor de terorism, semnat la Seul la 28 mai 2008

 

Memorandum de întelegere între autoritătile competente din România si Finlanda privind cooperarea în domeniul schimbului de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor si cu finantarea actelor de terorism

 

958. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.424/2007 privind aprobarea Programului multianual „Asistentă tehnică pentru sprijinirea autoritătilor administratiei publice locale în pregătirea tehnică a proiectelor de investitii publice, finantabile prin Programul operational regional 2007- 2013”, si finantarea acestuia din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

 

965. - Hotărâre cu privire la rectificarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2008

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

503. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind stabilirea cuantumului contributiei anticipate ce se plăteste ca procent din tariful anual, din tariful de livrare a apei pentru irigatii si ca procent din costurile cu energia electrică necesară pompării apei pentru irigatii pentru sezonul de irigatii 2009

 

831/1.461. - Ordin al ministrului mediului si dezvoltării durabile si al ministrului sănătătii publice privind înfiintarea comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si analizarea acestora, precum si pentru aprobarea componentei si a regulamentului de organizare si functionare ale acestora

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 27 septembrie 2007 în Cauza Reiner si altii împotriva României

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Luând în considerare necesitatea desfăsurării în bune conditii a tuturor operatiunilor tehnice, precum si a prevenirii eventualelor disfunctionalităti în derularea activitătilor de pregătire a alegerii Camerei Deputatilor si a Senatului,

având în vedere necesitatea asigurării unui proces electoral coerent, toate acestea vizând interesul public si constituind o situatie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, punctele 1, 6, 7, 9,25,26, 28, 30, 31 si 32 se modifică si vor avea următorul cuprins:

„1. afis electoral - apel, declaratie, fotografie si alt material sub formă tipărită, utilizat în campania electorală de competitorii electorali în scop de informare si propagandă electorală;

..........................................................................................

6. alegeri anticipate - alegeri organizate în cazul dizolvării Parlamentului;

7. aliantă electorală - asociere la nivel national între partide politice si/sau aliante politice si/sau organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat, înregistrată la Biroul Electoral Central;

...............................................................................................

9. circumscriptie electorală - unitate administrativ-teritorială - judet sau municipiul Bucuresti - ori circumscriptia electorală pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării, în care se organizează alegeri si la nivelul căreia se atribuie mandate, în functie de rezultatele alegerilor;

...............................................................................................

25. perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data aducerii la cunostintă publică a zilei alegerilor si se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunostintă publică a zilei alegerilor si data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăsurarea efectivă a votării, numărarea si centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor si publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

26. propunere de candidatură - act de înscriere în competitia electorală a persoanei care doreste să concureze în alegeri pentru câstigarea unui mandat, în conditiile în care este propusă si sustinută de un competitor electoral sau se autopropune si este sustinută de un anumit număr de alegători, în conformitate cu prevederile prezentului titlu;

...............................................................................................

28. ineligibilitate - situatie, prevăzută în Constitutia României, republicată, în care o persoană nu poate fi deputat sau senator; de reducere la jumătate a termenelor rezultă fractiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fractiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.”

...............................................................................................

30. fraudă electorală - orice actiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor si încheierii proceselor-verbale si care are ca rezultat denaturarea vointei alegătorilor si crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral;

31. registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscrisi toti cetătenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau resedinta în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot;

32. act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate; în cazul cetătenilor români cu domiciliul în străinătate, pasaportul simplu cu mentiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, în cazul cetătenilor cu resedinta în străinătate, pasaportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, si cartea de identitate, însotite de orice alt document emis de autoritătile străine care dovedeste resedinta în străinătate; în cazul membrilor reprezentantelor diplomatice, pasaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din scolile militare, carnetul de serviciu militar;”.

2. La articolul 2, punctul 3 se abrogă.

3. La articolul 2, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61, cu următorul cuprins:

„61. partide politice parlamentare - partide politice si organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale ce au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului;”.

4. La articolul 3, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Cetătenii români cu domiciliul sau resedinta în străinătate îsi exercită dreptul de vot în conditiile prevăzute de prezentul titlu.”

5. La articolul 5, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) Numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populatiei, publicat de Institutul National de Statistică, repartizat pe localităti, corespunzător structurii teritorial-administrative în vigoare.”

6. La articolul 7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) În cazul organizării de alegeri partiale, data desfăsurării acestora se stabileste cu cel putin 45 de zile înaintea zilei votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu exceptia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operatiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fractiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fractiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.”

7. Articolul 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Alegătorii votează numai la sectia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îsi au domiciliul, potrivit delimitării făcute conform art. 18.

(2) Cetătenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta în străinătate, îsi exercită dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din acea tară în care îsi au domiciliul sau resedinta, în conditiile prezentului titlu.

(3) Personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare îsi exercită dreptul de vot la sectia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îsi desfăsoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare si va putea vota pe baza pasaportului diplomatic sau a pasaportului de serviciu.

(4) Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum si persoanele însărcinate cu mentinerea ordinii votează ia sectia la care îsi desfăsoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află sectia de votare respectivă si sunt arondati, conform domiciliului, în altă sectie de votare a aceluiasi colegiu uninominal, iar candidatii pot vota la oricare dintre sectiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.

(5) Alegătorii care au fost înscrisi în registrul electoral cu adresa de resedintă votează numai la sectia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îsi au resedinta, potrivit delimitării făcute conform art. 18, si unde sunt înscrisi în copia de pe lista electorală permanentă.”

8. La articolul 9, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Pot depune candidaturi si alte organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică si care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel putin 15% din numărul total al cetătenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca apartinând minoritătii respective.”

9. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

„Art. 91. - (1) Partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale se pot asocia între ele numai la nivel national, pe bază de protocol, constituind o aliantă electorală, în scopul participării la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Un partid politic, o aliantă politică sau o organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale nu poate face parte decât dintr-o singură aliantă electorală. Alianta electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu si-a schimbat componenta initială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă aliantă.

(2) Protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiintarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronuntă în sedintă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a aliantei electorale, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la înalta Curte de Casatie si Justitie, în termen de 24 de ore de la pronuntare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la înalta Curte de Casatie si Justitie, în termen de 24 de ore de la pronuntare.

(6) înalta Curte de Casatie si Justitie se pronuntă asupra contestatiilor prevăzute la alin. (4) si (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestatiei, prin hotărâre definitivă si irevocabilă.

(7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la aliantele politice se aplică în mod corespunzător si aliantelor electorale.”

10. Articolul 10 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscriptii electorale la nivelul celor 41 de judete, o circumscriptie în municipiul Bucuresti si o circumscriptie separată pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării. Numărul total al circumscriptiilor electorale este de 43. Denumirea si numerotarea circumscriptiilor electorale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu.”

11. La articolul 12, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

Art. 12. - (1) Prima delimitare si numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proportionalitătii reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(2) Delimitarea si numerotarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operatiunea de delimitare se actualizează anual în cazul în care au apărut modificări în structura, denumirea sau rangul unitătilor administrativ-teritoriale, precum si după fiecare recensământ al populatiei, cu cel putin 12 luni înainte de alegerile parlamentare ia termen, prin emiterea unei hotărâri a Autoritătii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

12. La articolul 13, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Pentru organizarea procesului electoral functionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii si instructiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscriptie la nivel judetean, al municipiului Bucuresti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucuresti, si un birou electoral de circumscriptie pentru cetătenii români cu domiciliul sau resedinta în afara tării, precum si birouri electorale ale sectiilor de votare.”

13. După articolul 13, se introduc trei noi articole, articolele 131,132 si 133, cu următorul cuprins:

„Art. 131. - (1) Birourile si oficiile electorale lucrează în prezenta majoritătii membrilor lor si iau decizii cu votul majoritătii membrilor prezenti. Biroul Electoral Central lucrează în prezenta majoritătii membrilor săi si adoptă decizii si hotărâri cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este hotărâtor.

Art. 132. - (1) Reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale în birourile si oficiile electorale nu pot primi si nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2) Reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale în birourile si oficiile electorale pot fi înlocuiti, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar si în ziua alegerilor.

(3) Membrii birourilor si oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, aliante politice, aliante electorale sau, după caz, organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale pot fi înlocuiti, în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a conditiilor prevăzute de art. 13, 14, 16, 17 si 19.

Art. 133. - Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârsirea unei infractiuni prevăzute de prezenta lege. Constatarea cazului încetării de drept a calitătii de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către presedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispozitiile art. 132 se aplică în mod corespunzător.”

14. La articolul 14, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) La nivel national se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritătii Electorale Permanente si din cel mult 12 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale care participă la alegeri, conform legii, precum si un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minoritătilor nationale din Camera Deputatilor.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie, în sedintă publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti dintre judecătorii în exercitiu ai înaltei Curti de Casatie si Justitie. Data, ora si locul sedintei publice de tragere la sorti se anuntă în scris, de către presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu o zi înainte de ziua desfăsurării, partidelor politice parlamentare si se aduce la cunostintă publică prin presa scrisă si audiovizuală. La organizarea si desfăsurarea tragerii la sorti are dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorti se consemnează într-un proces-verbal, semnat de presedintele si de prim-magistratul-asistent ai înaltei Curti de Casatie si Justitie. Procesul-verbal constituie actul de învestire.”

15. La articolul 15 alineatul (1), literele a), c) si f) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,a) urmăreste aplicarea unitară a dispozitiilor legale privitoare la alegeri si asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;

...............................................................................................

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscriptie; contestatiile se solutionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum si pentru autoritătile si institutiile publice la care se referă, sub sanctiunile prevăzute de prezentul titlu;

...............................................................................................

f) stabileste, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscriptie, lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si a organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au întrunit pragul electoral, precum si lista celor care nu au întrunit pragul electoral si comunică birourilor electorale de circumscriptie si dă publicitătii, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;”.

16. La articolul 15, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) În exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului titlu, Biroul Electoral Central adoptă decizii si hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii si sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum si în solutionarea întâmpinărilor si contestatiilor pe care este competent să le solutioneze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritătile, institutiile publice, birourile electorale, precum si pentru toate organismele cu atributii în materie electorală, de la data aducerii la cunostintă în sedintă publică. Deciziile se aduc la cunostintă în sedintă publică si prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

17. La articolul 15, alineatul (5) se abrogă.

18. La articolul 16, alineatele (1), (2), (5), (6), (7) si (10) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscriptii electorale se constituie un birou electoral de circumscriptie, format din 3 judecători, un reprezentant al Autoritătii Electorale Permanente si din cel mult 9 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, conform prezentului titlu, în circumscriptia electorală respectivă. Biroul electoral de circumscriptie pentru cetătenii cu domiciliul sau resedinta în afara tării are sediul în municipiul Bucuresti.

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în sedintă publică, în termen de 21 de zile de la începerea perioadei electorale, de către presedintele tribunalului, prin tragere la sorti dintre judecătorii în exercitiu ai tribunalului judetean, respectiv ai Tribunalului Bucuresti pentru Circumscriptia Electorală Bucuresti si pentru circumscriptia electorală pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării. Data sedintei se aduce la cunostintă publică, prin presă, de presedintele tribunalului, cu cel putin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorti se consemnează într-un proces-verbal, semnat de presedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg presedintele biroului electoral de circumscriptie si loctiitorul acestuia. Din acel moment biroul astfel constituit îndeplineste toate atributiile ce îi revin potrivit prezentului titlu, urmând a fi completat cu reprezentantul Autoritătii Electorale Permanente, reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, conform prezentului titlu.

...............................................................................................

(5) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), biroul electoral de circumscriptie se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare sau al aliantelor politice/electorale dintre partidele parlamentare, care participă la alegeri în respectiva circumscriptie. În termen de 24 de ore de la completarea biroului cu reprezentantii partidelor politice parlamentare, biroul electoral de circumscriptie se completează si cu reprezentantii partidelor politice neparlamentare, ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale si ai aliantelor politice sau electorale dintre acestea, care participă la alegeri în respectiva circumscriptie, în limita numărului de reprezentanti prevăzuti la alin. (1).

Desemnarea reprezentantilor partidelor politice neparlamentare, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale dintre acestea se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din colegiile uninominale din circumscriptie, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorti.

(6) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti si sunt alcătuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia, un reprezentant al Autoritătii Electorale Permanente si din cel mult 7 membri, reprezentanti ai partidelor politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri în municipiul Bucuresti. Desemnarea acestor reprezentanti se face prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (5).

(7) Presedintele si loctiitorul acestuia sunt magistrati desemnati de presedintele Tribunalului Bucuresti cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorti pe functii, dintre judecătorii în exercitiu ai judecătoriei sectorului.

...............................................................................................

(10) Oficiile electorale se vor completa prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (5), în 24, respectiv 48 de ore de la comunicările realizate de competitorii electorali.”

19. La articolul 16, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alineatele (11) si (12), cu următorul cuprins:

„(11) În circumscriptiile electorale în care se organizează alegeri partiale se constituie birouri electorale de circumscriptie formate din 2 judecători, un reprezentant al Autoritătii Electorale Permanente si câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare. Prevederile alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

(12) Pentru organizarea si desfăsurarea alegerilor partiale se constituie Biroul Electoral Central format din presedintele si vicepresedintii Autoritătii Electorale Permanente. Biroul Electoral Central astfel constituit îndeplineste toate atributiile care îi revin potrivit prezentului titlu. Aparatul tehnic auxiliar este asigurat de personalul de specialitate al Autoritătii Electorale Permanente.”

20. La articolul 17 alineatul (1), literele e) si f) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale din cadrul circumscriptiei electorale în care functionează; contestatiile se solutionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum si pentru autoritătile si institutiile publice la care se referă, sub sanctiunile prevăzute de prezentul titlu;

f) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare, prin intermediul primarilor, pe bază de proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum si celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti distribuie aceste materiale oficiilor electorale;”.

21. La articolul 17, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Deciziile biroului electoral de circumscriptie se aduc la cunostintă în sedintă publică.”

22. La articolul 17 alineatul (3), litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,c) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum si celelalte materiale necesare procesului electoral;”.

23. La articolul 17 alineatul (3), litera f) se abrogă.

24. La articolul 17, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) Deciziile oficiului electoral de sector se aduc la cunostintă în sedintă publică.”

25. La articolul 18, alineatele (2), (3), (5), (6) si (8) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Delimitarea sectiilor de votare se stabileste în termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de către primarii comunelor, oraselor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor componente, împreună cu prefectii si cu structurile teritoriale ale Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, fără ca acestea să depăsească limitele colegiilor uninominale pentru Camera Deputatilor.

(3) Numerotarea sectiilor de votare se stabileste de către prefect, în termenul prevăzut la alin. (2), la nivelul fiecărei circumscriptii electorale, începând cu localitatea resedintă de judet si continuând cu cele din municipii, orase si comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege. Numerotarea sectiilor de votare din străinătate se stabileste de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, în termenul prevăzut la alin. (2).

...............................................................................................

(5) Sectiile de votare rămân fixe, cu exceptia modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unitătilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localitătilor, se comunică de prefecti de îndată Autoritătii Electorale Permanente.

(6) Sectiile de votare se organizează după cum urmează: a) în localitătile cu o populatie de peste 1.500 de locuitori, câte o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

b) în localitătile cu o populatie sub 1.500 locuitori, o singură sectie de votare;

c) se pot organiza sectii de votare si în satele sau grupele de sate cu o populatie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distantă mai mare de 3 km fată de sediul sectiei de votare din resedinta comunei, orasului sau municipiului.

...............................................................................................

(8) Pe lângă misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, Ministerul Afacerilor Externe organizează una sau mai multe sectii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau resedinta în afara tării. În afara acestor sectii de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara respectivă, sectii de votare si în alte localităti decât cele în care îsi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul sau resedinta într-un alt stat decât România îsi exercită dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din acea tară în care îsi au domiciliul sau resedinta, constituite în conditiile prezentului titlu. Resedinta în străinătate se dovedeste cu orice document eliberat de autoritătile străine.”

26. La articolul 18, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alineatele (9) si (10), cu următorul cuprins:

„(9) Localitătile în care se organizează sectii de votare în străinătate se stabilesc pe baza evidentelor misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale României.

(10) Cetătenii români cu domiciliul sau resedinta într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României si nu este posibilă organizarea unei sectii de votare îsi pot exprima dreptul la vot în oricare dintre sectiile de votare organizate în statele care fac parte din acelasi colegiu uninominal.”

27. La articolul 19, alineatele (1), (2), (7), (8), (9), (10) si (11) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt alcătuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistrati sau juristi, precum si din 7 membri. Birourile electorale ale sectiilor de votare nu pot functiona cu mai putin de 5 membri.

(2) Desemnarea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si a loctiitorilor acestora se face cu 15 zile înainte de ziua votării, de către presedintele tribunalului, în sedintă publică anuntată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorti, pe functii, dintre magistrati sau alti juristi existenti în judet sau în municipiul Bucuresti. Listele magistratilor care vor participa la tragerea la sorti se întocmesc de către presedintele tribunalului, iar cele ale altor juristi, de către prefect, împreună cu presedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel putin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispozitia presedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste în vederea tragerii la sorti se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele persoanelor în cauză să fie în localitatea în care îsi are sediul biroul electoral al sectiei de votare sau cât mai aproape de aceasta.

...............................................................................................

(7) In cel mult 48 de ore de la tragerea la sorti, presedintele tribunalului transmite biroului electoral de circumscriptie lista persoanelor desemnate ca presedinti ai birourilor electorale ale sectiilor de votare si loctiitori ai acestora.

(8) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (7), partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri sunt obligate să comunice biroului electoral de circumscriptie, respectiv oficiului electoral, în cazul municipiului Bucuresti, lista reprezentantilor lor în birourile electorale ale sectiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul sectiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta si modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o aliantă politică, o aliantă electorală sau o organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri nu poate avea într-un birou electoral al unei sectii de votare mai mult de 3 reprezentanti.

(9) Desemnarea reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale cu care se face completarea birourilor electorale ale sectiilor de votare se face de presedintele biroului electoral de circumscriptie, respectiv de presedintele oficiului electoral, în cazul municipiului Bucuresti, în prezenta reprezentantilor partidelor politice în biroul electoral de circumscriptie sau în oficiul electoral respectiv, în 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), cu respectarea ordinii de completare prevăzute la art. 16 alin. (5). Operatiunile de desemnare a membrilor cu care se completează biroul electoral al sectiei de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură. Birourile electorale ale sectiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale.

(10) La solicitarea scrisă a delegatilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au desemnat reprezentanti în birourile electorale ale sectiilor de votare, presedintele biroului electoral de circumscriptie sau, după caz, al oficiului electoral pune la dispozitia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare.

(11) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare, presedintele biroului electoral de circumscriptie comunică primarilor, prin intermediul institutiilor prefectului, componenta birourilor electorale ale sectiilor de votare aflate în raza teritorială a localitătilor acestora.”

28. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 191, cu următorul cuprins:

„Art. 191. - Birourile electorale ale sectiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un presedinte, desemnat de seful misiunii diplomatice, si cel mult 7 membri stabiliti de presedintele biroului electoral de circumscriptie pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării, prin tragere la sorti, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, la propunerea partidelor politice parlamentare. În cazul în care numărul persoanelor propuse de partidele politice parlamentare este insuficient, lista este completată de către Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputatie si fără apartenentă politică.”

29. La articolul 20, literele a), b, f), g) si j) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,a) primesc de la structurile teritoriale ale Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, prin intermediul primarilor, pe bază de proces-verbal, cu 3 zile înainte de data alegerilor, două copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegătorii din sectia de votare. Un exemplar este pus la dispozitia alegătorilor pentru consultare si un exemplar este utilizat în ziua alegerilor;

b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la primari buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale si alte materiale necesare desfăsurării procesului electoral, precum si două buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, de către presedintele biroului electoral de circumscriptie, pe care le vor afisa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale sectiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice si oficiile consulare primesc aceste materiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;

...............................................................................................

f) înaintează birourilor electorale de circumscriptie sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule si cele contestate, împreună cu contestatiile depuse si materialele la care acestea se referă, precum si listele electorale utilizate în cadrul sectiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale sectiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice si oficiile consulare predau aceste materiale, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral de circumscriptie pentru românii cu domiciliul în afara tării;

g) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îsi au sediul buletinele de vot întrebuintate si necontestate, precum si cele anulate, stampilele si celelalte materiale utilizate în desfăsurarea votării; birourile electorale ale sectiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice si oficiile consulare predau aceste materiale, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, Tribunalului Bucuresti;

...............................................................................................

j) furnizează, în ziua alegerilor, date privind prezenta populatiei la vot, conform unui program stabilit de Biroul Electoral Central.”

30. La articolul 21, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Contestatiile se depun la si se solutionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care functionează biroul la care se referă contestatia sau de către Înalta Curte de Casatie si Justitie, în cazul în care contestatia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia sau, după caz, hotărârea dată este definitivă.”

31. La articolul 22, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscrisi toti cetătenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau resedinta în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetătenilor cu domiciliul sau resedinta în străinătate se va face pe baza evidentei existente la Directia generală de pasapoarte din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, utilizată la eliberarea pasapoartelor cu mentiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, precum si a datelor detinute de Ministerul Afacerilor Externe.”

32. La articolul 26, alineatele (1), (6), (7), (8) si (9) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 26. - (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul national se întocmesc de către primarul comunei, orasului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucuresti, după caz, pe baza datelor si informatiilor cuprinse în Registrul electoral si comunicate primarului de către biroul teritorial al Autoritătii Electorale Permanente care functionează la nivelul judetului pe teritoriul căruia se află localitatea.

...............................................................................................

(6) Listele electorale se întocmesc si se pun la dispozitia alegătorilor spre consultare până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.

(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor gresite si a oricăror erori din liste se fac la primarul localitătii, acesta fiind obligat să se pronunte, prin dispozitie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(8) Contestatiile împotriva dispozitiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare si se solutionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

(9) Primarul este obligat să comunice judecătoriei si Autoritătii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.”

33. La articolul 26, alineatul (10) se abrogă.

34. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul cuprins:

„Art. 261. - (1) Structurile teritoriale ale Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor comunică birourilor electorale de circumscriptie din raza lor teritorială, în cel mult 48 de ore de la constituirea acestora, numărul minim de semnături necesar pentru sustinerea candidaturilor independente în fiecare colegiu uninominal.

(2) Directia generală de pasapoarte din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative comunică biroului electoral de circumscriptie pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării, în cel mult 48 de ore de la constituirea acestuia, numărul minim de semnături necesar pentru sustinerea candidaturilor independente în fiecare colegiu uninominal din afara tării.”

35. La articolul 27, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare, persoanele care se prezintă la vot si fac dovada că domiciliază pe raza sectiei de votare respective, însă au fost omise din copia de pe lista electorală permanentă, persoanele care votează conform prevederilor art. 8 alin. (4), cetătenii români din străinătate care fac dovada cu pasaportul cu mentiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o tară din colegiul uninominal respectiv, cetătenii români care arată că au resedinta într-o tară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea pasaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, si a cărtii de identitate, însotite de documentul emis de autoritătile străine care dovedeste resedinta în străinătate, precum si persoanele care votează conform dispozitiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate si a cărtii de alegător.

(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se solutionează de către biroul electoral al sectiei de votare, prin decizie.”

36. La articolul 29, alineatele (6), (10) si (16) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(6) Autoritatea Electorală Permanentă deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidatilor la functia de deputat sau de senator.

...............................................................................................

(10) Propunerile de candidatură trebuie să cuprindă circumscriptia electorală si colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul si data nasterii, ocupatia, profesia, iar în cazul aliantelor politice sau electorale, partidul care i-a propus. Nu sunt permise candidaturi independente pentru partide politice, aliante politice sau electorale.

...............................................................................................

(16) Înaltii functionari publici pot candida la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat numai dacă la data depunerii candidaturii le-au încetat raporturile de serviciu, în conditiile legii. Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, functionarii publici de conducere pot candida la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat cu conditia de a se suspenda din functia publică pe perioada desfăsurării campaniei electorale.”

37. La articolul 29, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

„(71) În cel mult 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă stabileste, prin hotărâre, norme privind constituirea si restituirea depozitelor.”

38. După articolul 29 se introduce un nou articol, articolul 291, cu următorul cuprins:

„Art. 291. -în vederea înregistrării candidaturilor, fiecare partid politic, aliantă politică, aliantă electorală sau organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale depune la biroul electoral de circumscriptie 4 dosare, fiecare cuprinzând următoarele:

a) lista candidatilor pentru respectiva circumscriptie cuprinzând datele prevăzute la art. 29 alin. (8), (9) si (10), cu indicarea colegiului uninominal si a functiei pentru care se candidează;

b) copiile actelor de identitate ale candidatilor;

c) dovezile constituirii depozitelor, prevăzute la art. 29 alin. (5), pentru fiecare candidat;

d) declaratiile de acceptare a candidaturii, prevăzute la art. 29 alin. (11);

e) declaratiile de avere si de interese ale candidatilor, conform modelelor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, cu modificările si completările ulterioare;

f) declaratiile candidatilor născuti înainte de 1 ianuarie 1976 de apartenentă sau neapartenentă la securitate ca politie politică, ce se vor redacta conform modelului prevăzut în anexa ia Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii.”

39. La articolul 30, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Candidatii independenti pentru circumscriptia electorală a cetătenilor români cu domiciliul sau resedinta în afara tării trebuie să fie sustinuti de minimum 4% din alegătorii cu domiciliul stabilit în unul dintre statele ce fac parte din colegiul uninominal pentru care candidează, dar nu mai putin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegători pentru Senat.”

40. La articolul 30, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) Sustinătorii pot fi numai cetăteni cu drept de vot si domiciliul în colegiul uninominal unde candidatul independent doreste să candideze. Un sustinător poate sprijini câte un singur candidat pentru fiecare dintre functiile pentru care se organizează alegeri.”

41. La articolul 30, alineatul (6) se abrogă.

42. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:

„Art. 301. - în vederea înregistrării propunerii de candidatură, fiecare candidat independent depune personal la biroul electoral de circumscriptie 4 dosare, fiecare cuprinzând următoarele:

a) cerere de înregistrare a candidaturii sub semnătură proprie, cuprinzând datele prevăzute de art. 29 alin. (10), cu indicarea functiei pentru care candidează;

b) documentele prevăzute la art. 291 lit. b)-f);

c) un exemplar original al listei sustinătorilor.”

43. La articolul 31, alineatele (2) si (4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscriptie, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscriptie prin semnătura presedintelui acestuia, cu mentionarea datei si orei, a numărului de înregistrare si prin aplicarea stampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscriptia electorală. Pentru circumscriptia electorală pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării înregistrarea se face la Tribunalul Bucuresti.

43. La articolul 31, alineatele (2) si (4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscriptie, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscriptie prin semnătura presedintelui acestuia, cu mentionarea datei si orei, a numărului de înregistrare si prin aplicarea stampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscriptia electorală. Pentru circumscriptia electorală pentru  românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării înregistrarea se face la Tribunalul Bucuresti.

...............................................................................................

(4) Candidatii pot renunta la candidatură, până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declaratie pe propria răspundere, pe care o va depune la biroul electoral de circumscriptie.”

44. La articolul 31, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5), (6) si (7), cu următorul cuprins:

„(5) Competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi si pot depune o altă astfel de propunere până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleasi persoane care semnează propunerea de candidatură.

(6) În cazul unei renuntări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii candidatului. În cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia.

(7) Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe buletinul de vot. În cazul în care decesul s-a produs după data tipăririi buletinelor de vot, votarea se va face pe buletinele de vot astfel tipărite, urmând ca, în cazul în care candidatului decedat i s-a atribuit mandat, să se organizeze alegeri partiale.”

45. La articolul 32, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie si poate fi contestată de către cetătenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea deciziei de acceptare.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie si poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la afisarea deciziei de respingere.”

46. La articolul 32, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) si (22), cu următorul cuprins:

„(21) Birourile electorale de circumscriptie întocmesc procese-verbale din care rezultă data si ora afisării deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.

(22) Candidaturile în mai multe colegii uninominale sau atât pentru functia de deputat, cât si pentru cea de senator, cu exceptia celor prevăzute la art. 9 alin. (11), sunt nule de drept.

Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central.”

47. La articolul 34, alineatele (1) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 34. - (1) Modelul, dimensiunile si conditiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autoritătii Electorale Permanente si a Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

...............................................................................................

(3) Tragerea la sorti se face de către presedintele biroului electoral de circumscriptie, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în prezenta câte unui reprezentant al tuturor competitorilor electorali din respectiva circumscriptie. Data, locul si ora tragerii la sorti vor fi afisate la sediul biroului electoral de circumscriptie, cu 24 de ore înainte. Absenta unui reprezentant al unui competitor electoral nu determină nulitatea tragerii la sorti. Contestatiile privind rezultatul tragerii la sorti pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot se formulează si se depun pe loc si se solutionează de îndată de către biroul electoral de circumscriptie. Decizia este definitivă.”

48. La articolul 35, alineatele (6) si (8) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(6) Contestatiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) si se solutionează de către Tribunalul Bucuresti în cel mult două zile de la înregistrarea contestatiei. Hotărârea este definitivă si se comunică, în cel mult 24 de ore, părtilor si Biroului Electoral Central.

...............................................................................................

(8) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunostintă publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, a termenului prevăzut la alin. (6) teza finală, prin publicarea pe pagina proprie de internet si în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

49. La articolul 35, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:

„(81) Până la data rămânerii definitive a candidaturilor, Biroul Electoral Central va comunica prefectilor semnele electorale, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.”

50. La articolul 36, alineatele (3) si (4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(3) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscriptie, prin intermediul prefectilor. Imprimarea buletinelor de vot pentru sectiile de votare din străinătate se realizează prin intermediul prefectului municipiului Bucuresti. Prefectii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel putin 10 zile înainte de data alegerilor. Confectionarea stampilelor birourilor electorale se realizează prin grija prefectilor, iar stampila Biroului Electoral Central si stampilele cu mentiunea «VOTAT» se confectionează de către Ministerul Internelor si Reformei Administrative. Stampilele cu mentiunea «VOTAT» se distribuie birourilor electorale prin intermediul prefectilor, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe pentru sectiile de votare din străinătate. Stampilele cu mentiunea «VOTAT» se confectionează cu cel putin 10 zile înainte de data alegerilor.

(4) Buletinele de vot se predau presedintelui biroului electoral de circumscriptie, care le va distribui, prin intermediul primarilor, presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, cu cel putin două zile înainte de data alegerilor. Predarea si distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 de bucăti sau multiplu de 100 de bucăti, pe bază de proces-verbal.”

51. La articolul 36, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) si (32), cu următorul cuprins:

„(31) Cu cel putin 15 zile înaintea alegerilor, prefectii prezintă macheta pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare colegiu uninominal, membrilor biroului electoral de circumscriptie. Dacă numele candidatilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a aliantelor politice ori a aliantelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile, biroul electoral de circumscriptie trebuie să solicite prefectului modificarea machetei si tipărirea corectă a buletinelor de vot.

(32) Presedintele biroului electoral de circumscriptie afisează copia machetei fiecărui tip de buletin de vot la sediul biroului electoral de circumscriptie pentru consultare, timp de 48 de ore. După acest termen, nicio contestatie nu va mai fi admisă.”

52. După articolul 38 se introduc două noi articole, articolele 381 si 382, cu următorul cuprins:

„Art. 381. - (1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu continut electoral, acestea trebuie însotite de următoarele informatii:

a) denumirea institutiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul si metodologia utilizată;

c) dimensiunea esantionului si marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat si cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

Art. 382. - (1) Pot efectua sondaje de opinie la iesirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societătile comerciale ori organizatiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie si care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării institutiei pentru care lucrează, în zona de protectie a sectiei de votare prevăzută la art. 41 alin. (10), fără a avea acces în interiorul sectiei de votare.

(2) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la iesirea de la urne, înainte de închiderea votării.”

53. La articolul 39, alineatele (1), (2) si (7) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 39. - (1) Primarii sunt obligati ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale să stabilească si să asigure prin dispozitie locuri speciale pentru afisajul electoral, tinând seama de numărul competitorilor electorali care participă la alegeri. Dispozitia primarului se aduce la cunostintă publică prin afisare la sediul primăriei.

(2) Locurile speciale pentru afisaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăteni, astfel încât competitorii electorali să le poată folosi fără stânjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activităti din localitătile respective.

În prealabil, primarii sunt obligati să asigure înlăturarea din spatiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de ia campaniile electorale precedente.

(7) Sunt interzise afisele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.”

54. La articolul 40, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Împotriva deciziei biroului electoral de circumscriptie se poate face contestatie la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea acesteia. Decizia dată asupra contestatiei este definitivă.”

55. La articolul 41, alineatele (1) si (8) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Fiecare sectie de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător pentru alegerea Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului, urnă specială, cabine, stampile cu mentiunea «VOTAT», având în vedere numărul alegătorilor înscrisi în listele electorale permanente si respectarea duratei votării prevăzute în lege.

Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat.

...............................................................................................

(8) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al sectiei de votare începe la ora 6,00. Presedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalti membri si, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot si stampilele, consemnând, în procesul-verbal prevăzut la art. 45, numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, numărul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputatilor si Senat, precum si numărul stampilelor cu mentiunea «VOTAT». După încheierea acestei operatii închide si sigilează urnele, aplicând stampila de control a sectiei de votare.”

56. La articolul 41, alineatul (3) se abrogă.

57. La articolul 42, alineatele (3), (5), (17), (22) si (24) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă cartea de alegător si actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare. Biroul electoral al sectiei de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la pozitia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, presedintele sau un membru al biroului electoral al sectiei de votare îi încredintează alegătorului buletinul de vot si stampila cu mentiunea «VOTAT» pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărtii de alegător, biroul electoral al sectiei de votare face o mentiune privind acest fapt în copia de pe lista electorală permanentă.

...............................................................................................

(5) Alegătorii care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată sectiei de votare respective si au fost omisi din copia de pe lista electorală permanentă pot vota la acea sectie de votare doar pe baza cărtii de alegător si a actului de identitate, fiind înscrisi în lista electorală suplimentară.

...............................................................................................

(17) Durata totală a suspendărilor nu poate depăsi o oră.

Suspendarea este anuntată prin afisare la usa localului sectiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declansat suspendarea.

...............................................................................................

(22) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau, în lipsa acestuia, loctiitorul este obligat să primească si să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al sectiei de votare, candidati, observatori acreditati, reprezentanti acreditati ai presei scrise, radioului si televiziunii, români si străini, sau alegători prezenti în sectia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, presedintele biroului electoral al sectiei de votare, respectiv loctiitorul acestuia va mentiona pe copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunostintă de sesizarea respectivă si numărul sub care aceasta este înregistrată.

...............................................................................................

(24) Persoanelor care la ora 21,00 se află în sala unde se votează li se permite să îsi exercite dreptul de vot.”

58. La articolul 42, alineatul (13) se abrogă.

59. La articolul 42, după alineatul (22) se introduc trei noi alineate, alineatele (221), (222) si (223), cu următorul cuprins:

„(221) Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însotită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel putin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială si cu materialul necesar votării - stampilă cu mentiunea «VOTAT» si buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei sectii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva sectie de votare.

(222) În cazurile prevăzute la alin. (221) votarea se face numai pe baza unui extras, întocmit personal de presedintele biroului electoral, de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorală suplimentară existentă la sectia respectivă, semnat si stampilat cu stampila de control a sectiei de votare de către presedinte. Persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la sectie.

(223) În modalitatea prevăzută la alin. (221) si (222)pot Vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a sectiei de votare respective si numai dacă se asigură secretul votului.”

60. După articolul 42 se introduce un nou articol, articolul 421, cu următorul cuprins:

„Art. 421. - Pentru sectiile de votare din străinătate, dispozitiile prezentului capitol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a conditiilor specifice privind organizarea sectiilor de votare în străinătate.”

61. La articolul 45, alineatele (15), (16) si (22) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(15) Procesul-verbal cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în sectia de votare, cu respectarea formulei:

pct. a = pct. a1 + pct. a2

a1) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală permanentă, cu respectarea formulei:

pct. a1 pct. b1;

a2) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale suplimentare, cu respectarea formulei:

pct. a2 pct. b2;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale existente în sectia de votare, cu respectarea formulei:

pct. b = pct. b1 + pct. b2

b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în copia de pe lista electorală permanentă;

b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în lista electorală suplimentară;

c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei: pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:

pct. e [pct. b - (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor albe;

h) numărul voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare candidat;

i) numărul voturilor contestate;

j) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestatiilor si a modului de solutionare a lor, precum si a contestatiilor înaintate biroului electoral de circumscriptie;

k) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

(16) Procesele-verbale se semnează de presedinte, loctiitorul acestuia, precum si de membrii biroului electoral al sectiei de votare si vor purta stampila de control a acesteia.

.................................................................................................................

(22) Separat pentru Camera Deputatlor s Senat se întocmese câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în două exemplare originale, contestatile privitoare la operatunile electorale ale biroului electoral al sectei de votare, buletinele de vot nule si cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum si listele electorale utilizate în cadrul sectiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste.

Dosarele, sigilate si stampilate, însotite de listele electorale utilizate la sectia de votare respectivă se înaintează biroului electoral de circumscriptie, respectiv oficiului electoral, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare, cu pază militară si însotit, la cerere, de reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale din biroul electoral al sectiei de votare, candidatii sau persoanele acreditate conform prezentului titlu.”

62. La articolul 45, după alineatul (22) se introduc două noi alineate, alineatele (23) si (24) cu următorul cuprins:

„(23) Presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare vor preda dosarele întocmite conform prevederilor alin. (22) la:

a) sediul circumscriptiilor electorale, în cazul sectiilor de votare organizate pe teritoriul judetelor;

b) sediul oficiului electoral de sector pe raza căruia si-au desfăsurat activitatea, în cazul sectiilor de votare organizate în municipiul Bucuresti;

c) sediul misiunilor diplomatice si al consulatelor României din tara în care au fost organizate.

(24) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare organizate în străinătate, însotite de contestatii, vor fi transmise prin mijloace electronice la biroul electoral al circumscriptiei electorale pentru cetătenii români cu domiciliul sau resedinta în afara tării, prin grija misiunilor diplomatice si a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale va fi confirmată telefonic de către presedintele sau loctiitorul biroului electoral de circumscriptie, care va contrasemna si stampila documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate vor intra în centralizarea rezultatelor votării. Documentele întocmite, conform alin. (22), de birourile electorale ale sectiilor de votare organizate în străinătate vor fi transmise în tară si predate, prin grija Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral al circumscriptiei electorale pentru cetătenii români cu domiciliul sau resedinta în afara tării, iar în cazul în care acesta si-a încetat activitatea, Tribunalului Bucuresti.”

63. La articolul 46, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Birourile electorale de circumscriptie la nivel judetean si biroul electoral al circumscriptiei electorale pentru cetătenii români cu domiciliul sau resedinta în afara tării, respectiv oficiile electorale din municipiul Bucuresti întocmesc, după caz, următoarele procese-verbale pentru fiecare tip de alegere:

a) câte un proces-verbal pentru fiecare colegiu uninominal înfiintat pe raza circumscriptiei electorale, respectiv a oficiului electoral de sector;

b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor si constatarea rezultatului alegerilor, pe competitori electorali, la nivelul circumscriptiei electorale, respectiv al oficiului electoral de sector.”

64. La articolul 46, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti întocmeste un proces-verbal centralizator, pe competitori electorali, prin însumarea proceselor-verbale întocmite de oficiile electorale de sector.”

65. La articolul 46, alineatele (3), (5) si (6) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(3) Procesul-verbal întocmit de biroul electoral de circumscriptie, respectiv de oficiul electoral de sector pentru fiecare colegiu uninominal trebuie să cuprindă următoarele date si informatii:

a) numărul total al alegătorilor prevăzuti în listele electorale din colegiul uninominal, cu respectarea formulei:

pct. a = pct. a1 + pct. a2

a1) numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente, cu respectarea formulei:

pct. a1 pct. b1;

a2) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare, cu respectarea formulei:

pct. a2 pct. b2;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale din colegiul uninominal, cu respectarea formulei:

pct. b = pct. b1 + pct. b2

b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente;

b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale suplimentare;

c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:

pct. c pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:

pct. e [pct. b - (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. i;

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor albe;

h) numărul minim necesar (majoritatea) de voturi exprimate pentru primirea unui mandat, cu respectarea formulei:

[(pct.e:2)+1];

i) numărul total al voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare candidat.

...............................................................................................

(5) Câte două exemplare ale celor două tipuri de procese-verbale încheiate pe circumscriptie, împreună cu întâmpinările si contestatiile, formând câte un dosar, sigilat si semnat de membrii biroului electoral de circumscriptie, se transmite la Biroul Electoral Central, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, în vederea stabilirii pragului electoral.

(6) O copie de pe procesul-verbal rămas la sediul biroului electoral al circumscriptiei electorale poate fi pusă, la cerere, la dispozitia persoanelor interesate.”

66. La articolul 46, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Pentru stabilirea pragului electoral, fiecare birou electoral de circumscriptie va întocmi câte un proces-verbal ce va contine următoarele date si informatii:

a) numărul total al alegătorilor prevăzuti în listele electorale din circumscriptia electorală, cu respectarea formulei:

pct. a = pct. a1 + pct. a2

a1) numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente, cu respectarea formulei:

pct. a1 ≥ pct. b1;

a2) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare, cu respectarea formulei:

pct. a2 ≥ pct. b2;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale din circumscriptia electorală, cu respectarea formulei:

pct. b = pct. b1 + pct. b2

b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente;

b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale suplimentare;

c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:

pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:

pct. e ≤ [pct. b – (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor albe;

h) numărul voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare candidat;

i) modul de solutionare a contestatiilor si întâmpinărilor primite.”

(5) Câte două exemplare ale celor două tipuri de procese-verbale încheiate pe circumscriptie, împreună cu întâmpinările si contestatiile, formând câte un dosar, sigilat si semnat de membrii biroului electoral de circumscriptie, se transmite la Biroul Electoral Central, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, în vederea stabilirii pragului electoral.

(6) O copie de pe procesul-verbal rămas la sediul biroului electoral al circumscriptiei electorale poate fi pusă, la cerere, la dispozitia persoanelor interesate.”

66. La articolul 46, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Pentru stabilirea pragului electoral, fiecare birou electoral de circumscriptie va întocmi câte un proces-verbal ce va contine următoarele date si informatii:

a) numărul total al alegătorilor prevăzuti în listele electorale din circumscriptia electorală, cu respectarea formulei:

pct. a = pct. a1 + pct. a2

a1) numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente, cu respectarea formulei:

pct. a1 ≥ pct. b1;

a2) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare, cu respectarea formulei:

pct. a2 ≥ pct. b2;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale din circumscriptia electorală, cu respectarea formulei:

pct. b = pct. b1 + pct. b2

b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente;

b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrisi în listele electorale suplimentare;

c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:

pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:

pct. e ≤ [pct. b – (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor

valabil exprimate la pct. h;

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor albe;

h) numărul voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare candidat;

i) modul de solutionare a contestatiilor si întâmpinărilor primite.”

67. La articolul 47, alineatul (1) se abrogă.

68. La articolul 47, alineatele (2), (4) si (5) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de birourile electorale ale circumscriptiilor electorale, potrivit art. 46, Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidatii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale au obtinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, calculat după cum urmează:

a) pentru Camera Deputatilor, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscriptiile electorale, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale;

b) pentru Senat, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscriptiile electorale, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale;

c) pentru Camera Deputatilor si Senat, prin îndeplinirea cumulativă a conditiei obtinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidatii partidelor politice, aliantelor politice sau electorale si ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit conditiile prevăzute la lit. a) sau b);

d) În cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) si b) se adaugă, pentru al doilea membru al aliantei, 3% din voturile valabil exprimate în toate circumscriptiile electorale si, pentru fiecare membru al aliantei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscriptiile electorale, fără a se putea depăsi 10% din aceste voturi.

............................................................................................................

(4) Coeficientul electoral la nivel national se stabileste prin împărtirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru alegerea Camerei Deputatilor din toate circumscriptiile electorale, obtinute de partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele  politice, aliantele electorale, la numărul total de colegii uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputatilor. Are dreptul la reprezentare organizatia cetătenilor apartinând minoritătii nationale care a obtinut cel putin 10% din coeficientul electoral. Se declară ales acel reprezentant al organizatiei cetătenilor apartinând minoritătii nationale care a obtinut cel mai mare număr de voturi.

(5) Rezultatul operatiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), calculat ca parte întreagă nerotunjită, se transmite de către Biroul Electoral Central, pe bază de proces-verbal, fiecăruia dintre birourile electorale de circumscriptie.”

69. La articolul 48, alineatele (3), (6) si (7) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(3) Biroul electoral de circumscriptie stabileste, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, coeficientul electoral al circumscriptiei electorale, determinat ca partea întreagă nerotunjită rezultată prin împărtirea numărului de voturi valabil exprimate pentru toti competitorii electorali care întrunesc conditia prevăzută la art. 47 alin. (2), inclusiv voturile valabil exprimate pentru candidatii independenti care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal unde au candidat, la numărul de deputati, respectiv de senatori ce urmează să fie alesi în acea circumscriptie electorală.

............................................................................................................

(6) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga tară, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, voturile neutilizate si pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid politic, aliantă politică sau aliantă electorală care întruneste conditia prevăzută la art. 47 alin. (2); numărul voturilor astfel obtinute de fiecare partid politic, aliantă politică si aliantă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc, făcându-se atâtea operatii de împărtire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscriptiilor electorale; caturile rezultate din împărtire, calculate cu 8 zecimale, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenta numărului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste caturi constituie coeficientul electoral pe tară pentru deputati si, separat, pentru senatori; fiecărui competitor electoral care a întrunit conditia prevăzută la art. 47 alin. (2) i se repartizează atâtea mandate de deputati sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe tară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianta politică sau alianta electorală respectivă, rezultat din însumarea pe tară a voturilor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale (partea întreagă nerotunjită).

(7) Desfăsurarea mandatelor repartizate pe circumscriptii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) pentru fiecare partid politic, aliantă politică sau aliantă electorală care întruneste conditia prevăzută la art. 47 alin. (2), se împarte numărul voturilor neutilizate si al celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale, din fiecare circumscriptie electorală, la numărul total al acestor voturi valabil exprimate pentru acel partid politic, acea aliantă politică sau aliantă electorală, rămase neutilizate la nivel national. Rezultatul astfel obtinut pentru fiecare circumscriptie electorală se înmulteste cu numărul de mandate cuvenite partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale. Datele obtinute, calculate cu 8 zecimale, se ordonează descrescător la nivelul tării si separat descrescător în cadrul fiecărei circumscriptii electorale. La două valori egale departajarea se face si în functie de numărul total de voturi valabil exprimate si numărul total al voturilor neutilizate sau inferioare coeficientului electoral la nivel de circumscriptie electorală. Pentru fiecare circumscriptie electorală se iau în calcul primele partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscriptia electorală respectivă. Ultimul număr din această operatiune reprezintă repartitorul acelei circumscriptii electorale. În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscriptii electorale în ordinea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum si a circumscriptiilor electorale din lista ordonată pe tară, astfel: primul număr din lista ordonată pe tară se împarte la repartitorul circumscriptiei electorale de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscriptia electorală respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe tară. În situatia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei aliante politice sau unei aliante electorale ori dintr-o circumscriptie electorală, operatiunea se continuă fără acestea. Dacă numărul din lista ordonată pe tară este mai mic decât repartitorul de circumscriptie electorală, se acordă un mandat;

b) În cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscriptia electorală în care partidul politic, alianta politică sau alianta electorală are cel mai mare număr de candidati, iar dacă si astfel au rămas mandate nerepartizate pe circumscriptii electorale, circumscriptia electorală în care partidul politic, alianta politică sau alianta electorală respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscriptie;

c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) si b) au mai rămas mandate nedesfăsurate pe circumscriptii electorale, Biroul Electoral Central le stabileste pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorti, în termen de 24 de ore de la încheierea operatiunilor anterioare.”

70. La articolul 48, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (121), cu următorul cuprins:

„(121) Departajarea între 2 sau mai multi candidati care au obtinut rezultate identice în urma operatiunilor efectuate conform alin. (12) se face pe baza voturilor valabil exprimate sau, în caz de egalitate, în functie de pozitiile înregistrate la nivelul sectiilor de votare.”

71. La articolul 48, alineatul (16) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(16) În caz de încetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai putin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Camerei Deputatilor sau a Senatului, după caz, prin care se constată încetarea mandatului unui deputat sau senator.”

72. La articolul 49, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) După obtinerea rezultatelor votării de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare, biroul electoral de circumscriptie aduce la cunostintă publică rezultatele alegerilor.”

73. La articolul 49, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) si (22), cu următorul cuprins:

„(21)în termen de 48 de ore de la primirea rezultatelor finale de la toate birourile electorale de circumscriptie, Biroul Electoral Central încheie câte un proces-verbal separat pentru Camera Deputatilor si, respectiv, pentru Senat, cuprinzând, pe întreaga tară:

1. numărul alegătorilor înscrisi în listele electorale;

2. numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne - total;

3. gradul de participare la vot - %; pct. 3 = (pct. 2 : pct. 1)x100

4. numărul voturilor valabil exprimate - total;

5. numărul voturilor nule - total;

6. numărul voturilor albe - total;

7. numărul mandatelor atribuite - total;

8. gruparea mandatelor si a voturilor valabil exprimate atribuite pe partide politice, organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliante politice, aliante electorale, inclusiv candidati independenti;

9. repartizarea pe tară a mandatelor cu desfăsurarea acestora pe circumscriptii electorale si colegii electorale;

10. organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care, desi au participat la alegeri, nu au obtinut niciun mandat de deputat sau senator, cărora li se cuvine câte un mandat de deputat potrivit art. 9; numele si prenumele candidatului care a întrunit cel mai mare număr de voturi.

(22) Procesul-verbal se semnează de către presedinte, de loctiitorul acestuia si de ceilalti membri ai Biroului Electoral Central în prezenta cărora s-a întocmit si se înaintează Camerei Deputatilor si Senatului în vederea validării mandatelor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscriptie. Lipsa semnăturii unor membri ai biroului nu are influentă asupra valabilitătii procesului-verbal si a alegerilor. Presedintele mentionează motivele care au împiedicat semnarea.”

74. La articolul 50, după litera a) se introduc patru noi litere, literele a1), a2), a3) si a4), cu următorul cuprins:

,,a1) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în conditii necorespunzătoare;

a2) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege si neoperarea acestora în listele electorale permanente;

a3) efectuarea de operatiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

a4) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;”.

75. La articolul 50, literele g) si h) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,g) nerespectarea dispozitiilor art. 39;

h) acceptarea de către un cetătean a candidaturii în mai multe colegii uninominale sau atât pentru Camera Deputatilor, cât si pentru Senat, cu exceptia candidaturilor propuse de organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale;”.

76. La articolul 50, după litera h) se introduc patru noi litere, literele h1), h2), h3) si h4), cu următorul cuprins:

,,h1) nerespectarea deciziilor si hotărârilor birourilor si oficiilor electorale;

h2) nerespectarea dispozitiilor art. 18;

h3) nerespectarea dispozitiilor art. 37 alin. (3) si ale art. 38 alin. (1), (3) si (4);

h4) nerespectarea dispozitiilor art. 381;”.

77. La articolul 50, după litera m) se introduc două noi litere, literele m1) si m2), cu următorul cuprins:

,,m1) neaplicarea pe cartea de alegător sau, după caz, pe actul de identitate a stampilei cu mentiunea «VOTAT» sau a timbrului autocolant, precum si retinerea cărtii de alegător, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al sectiei de votare;

m2) retinerea unei cărti de alegător de către o persoană neautorizată, precum si încredintarea de către titular a cărtii de alegător unei alte persoane în scopul de a vota;”.

78. La articolul 50, după litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:

,,r) refuzul presedintelui biroului electoral sau al loctiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptătite potrivit prevederilor prezentei legi.”

79. La articolul 51, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 50 lit. a1), a2), a3), a4), c), f), g), h), h1), h2), h3), k), o), q) si r) se sanctionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei, cele de la lit. b), l) si p), cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei, cele de la lit. a), d), e), h4), i), j), m), m1), m2) si n), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.”

80. La articolul 51 alineatul (2), literele a), d) si e) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,a) politisti, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. e), f), g), i), j), I), m), m2) si o);

…………………………………………………………………………

d) presedintele biroului electoral, în cazul săvârsirii contraventiilor de către membrii acestuia, ori presedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârsirii contraventiilor de către presedintii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către loctiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. i), k), o), m1), p), q) si r);

e) împuternicitii presedintelui Autoritătii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. a), a1), a2), a3), a4), b), d) si h2);”.

81. La articolul 51 alineatul (2), după litera e) se introduc două noi litere, literele f) si g), cu următorul cuprins:

,,f) Împuternicitii presedintelui Autoritătii Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h1) este săvârsită de autorităti ale administratiei publice centrale sau locale si în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h4) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; presedintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h1) este săvârsită de către membrii biroului electoral, ori presedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârsirii faptei prevăzute la art. 50 lit. h1) de către presedintii birourilor electorale ierarhic inferioare; politisti, în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h1) este săvârsită de alte persoane fizice sau juridice decât cele prevăzute mai sus;

g) Consiliul National al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesati pentru fapta prevăzută la art. 50 lit. h3) sau fapta prevăzută la art. 50 lit. h4), în cazul în care aceasta este comisă de radiodifuzori.”

82. Articolul 66 se abrogă.

83. La articolul 67, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Sediul si dotarea Biroului Electoral Central si ale biroului electoral al circumscriptiei electorale pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscriptie, de către prefecti si de presedintii consiliilor judetene, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, iar ale oficiilor electorale, precum si ale birourilor electorale ale sectiilor de votare, de către primar, împreună cu prefectii.”

84. Articolul 68 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 68. - (1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activitătii birourilor electorale, statisticienii necesari, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă personalul tehnic auxiliar necesar, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul auxiliar la biroul electoral al circumscriptiei pentru românii cu domiciliul sau resedinta în afara tării.

(2) Pe perioada cât functionează birourile si oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii si personalul tehnic auxiliar se consideră detasati si primesc o indemnizatie stabilită prin hotărâre a Guvernului. Presedintii birourilor electorale, loctiitorii acestora si membrii primesc indemnizatia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.

(3) Pentru indemnizatiile prevăzute la alin. (2) se retine, se datorează si se virează numai impozitul pe venit, potrivit legii.”

85. Articolul 69 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 69. - (1) În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileste, la propunerea Autoritătii Electorale Permanente si a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, calendarul actiunilor din cuprinsul perioadei electorale, măsurile necesare pentru buna organizare a alegerilor, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al extrasului de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorală suplimentară, al listei sustinătorilor, al listei membrilor organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, al stampilei birourilor electorale si al stampilei cu mentiunea «VOTAT», al listei candidatilor, al declaratiei de acceptare a candidaturii, al declaratiei de renuntare la candidatură, precum si al certificatului doveditor al alegerii deputatilor si senatorilor. În acelasi termen, Guvernul aprobă, prin hotărâre, la propunerea Autoritătii Electorale Permanente, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative si a Ministerului Economiei si Finantelor, bugetul necesar organizării alegerilor si cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea si desfăsurarea acestora. De asemenea, Guvernul stabileste, cu cel putin 20 de zile înainte de data alegerilor, la propunerea Institutului National de Statistică, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării.

(2) În termen de 60 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul aprobă, prin hotărâre, durata si conditiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuintate, a celor contestate, precum si a celor neîntrebuintate, a stampilelor si a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral.

(3) În termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă elaborează un set de conditii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locatiile în care vor fi organizate sectiile de votare, precum si privind dotarea minimală a acestora.”

86. La articolul 70, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), care va avea următorul cuprins:

„(3) Hotărârile definitive si irevocabile ale instantelor judecătoresti pronuntate ca urmare a întâmpinărilor, a contestatiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se comunică, de îndată, birourilor electorale interesate.”

87. La articolul 71, alineatul (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale functionează conform programului de lucru stabilit de Biroul Electoral Central, prin decizie. Instantele judecătoresti trebuie să asigure permanenta activitătii în vederea exercitării de către cetăteni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instantele de judecată asigură permanenta activitătii.”

88. După articolul 71 se introduce un nou articol, articolul 711, cu următorul cuprins:

„Art. 711. - (1) Persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot si nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.

(2) Pentru persoanele detinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau pentru persoanele care sunt în executarea unei condamnări, dar nu si-au pierdut drepturile electorale se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 42 alin. (221) privind urna specială, cu conditia ca persoana privată de libertate să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detentie. Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de către solicitant si se depune prin intermediul apartinătorilor acestuia la sectia de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului.”

89. La articolul 72, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) La alegerile parlamentare din anul 2008 dreptul de vot se exercită pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este

definit la art. 2 pct. 32, pe care se aplică stampila cu mentiunea «VOTAT» si data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu mentiunea «VOTAT» si data scrutinului. Modelul timbrului autocolant, conditiile de tipărire, gestionare si de utilizare a acestuia la alegerile parlamentare din anul 2008 se stabilesc de către Guvern, prin hotărâre, în termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor.”

90. La articolul 73, alineatul (6) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(6) Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător. Prevederile art. 26 alin. (1), (4) si (5) se aplică începând cu alegerile din anul 2012.”

91. La articolul 73, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Listele electorale permanente trebuie să cuprindă, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul, seria si numărul actului de identitate, numărul colegiului uninominal pentru alegerea Camerei Deputatilor, numărul colegiului uninominal pentru alegerea Senatului, precum si numărul circumscriptiei electorale.”

92. La articolul 73, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Copiile întocmite potrivit alin. (4) cuprind: numele si prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria si numărul actului de identitate, numărul circumscriptiei electorale, numărul colegiului uninominal pentru alegerea Camerei Deputatilor, numărul colegiului uninominal pentru alegerea Senatului, numărul sectiei de votare, precum si o rubrică destinată semnăturii alegătorului.”

Art. II. - Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Guvernul stabileste prin hotărâre modalitatea de aplicare a dispozitiilor legale privind listele electorale permanente.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Secretarul general al Guvernului,

Gabriel Berea

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

p. Presedintele Autoritătii Electorale Permanente,

Marian Muhulet

 

Bucuresti, 27 august 2008.

Nr. 97.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

 

Având în vedere introducerea scrutinului uninominal la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat,

luând în considerare necesitatea eliminării tuturor disfunctionalitătilor care pot apărea la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat, toate acestea vizând interesul public si constituind o situatie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) În anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donatiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 400 de salarii de bază minime brute pe tară, la valoarea de la data de 1 ianuarie a anului respectiv, pentru fiecare campanie electorală sau campanie pentru referendum, cu respectarea dispozitiilor alin. (2).”

2. La articolul 5, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) În anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donatiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 1.000 de salarii de bază minime brute pe tară, la valoarea de la data de 1 ianuarie a anului respectiv, pentru fiecare campanie electorală sau campanie pentru referendum, cu respectarea dispozitiilor alin. (2).”

3. La articolul 9 alineatul (2), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) pentru persoanele fizice: numele si prenumele donatorului, codul numeric personal, cetătenia, valoarea, felul donatiei si data la care a fost efectuată;”.

4. La articolul 19, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Pe durata suspendării temporare a subventiei, aceasta este păstrată de către Autoritatea Electorală Permanentă în sume de mandat până la pronuntarea definitivă a instantei, acestea nefăcând obiectul rambursării, la sfârsitul anului, la bugetul de stat.”

5. La articolul 21, alineatul (5) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(5) În termen de 30 de zile, Tribunalul Bucuresti va comunica Ministerului Internelor si Reformei Administrative si Autoritătii Electorale Permanente încetarea activitătii partidului politic.”

6. La articolul 23, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Donatiile si legatele primite după deschiderea campaniilor electorale pot fi folosite pentru campania electorală numai după declararea lor la Autoritatea Electorală Permanentă.”

7. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11)în cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, donatiile si legatele destinate unui candidat sau partid, primite după anuntarea oficială a datei alegerilor, pot fi făcute doar prin intermediul unui mandatar financiar personal sau al mandatarului financiar al partidului. Acesta poate fi numit de conducerea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale, pentru candidatii acestora, sau poate fi ales personal de către fiecare candidat.”

8. La articolul 26 alineatul (2), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) pentru fiecare colegiu electoral, în cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si, respectiv, pentru Senat;”.

9. La articolul 26 alineatul (3), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) verifică legalitatea operatiunilor financiare efectuate în campania electorală, respectarea prevederilor privind donatiile înregistrate în perioada dintre aducerea la cunostintă a datei alegerilor si finalizarea campaniei electorale;”.

10. La articolul 26, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (61), (62) si (63), cu următorul cuprins:

„(61) Mandatarul financiar coordonator reprezintă partidul în relatia cu Autoritatea Electorală Permanentă.

(62) În campaniile electorale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, operatiunile financiare ale fiecărui candidat sunt tinute în evidentă de către un mandatar financiar personal, care poate fi acelasi pentru mai multi candidati. Mandatarii financiari ai candidatilor trimit rapoartele prevăzute de lege către Autoritatea Electorală Permanentă, prin intermediul mandatarului financiar coordonator.

(63) Autoritatea Electorală Permanentă poate solicita, în cazul în care este necesar, documente suplimentare sau explicatii mandatarilor financiari ai candidatilor.”

11. La articolul 26, alineatul (8) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(8) Calitatea de mandatar financiar se dobândeste numai după înregistrarea sa oficială la Autoritatea Electorală Permanentă. Înregistrarea mandatarului financiar se realizează în intervalul dintre momentul aducerii la cunostintă publică a datei alegerilor si începerea campaniei electorale, făcându-se publică în presă sau pe pagina de internet a partidului.”

12. La articolul 26, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Candidatii nu pot fi mandatari financiari.”

13. La articolul 30, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) La nivel central, suplimentar fată de limitele maxime admise pentru fiecare candidat, partidul poate cheltui o sumă de maximum 50 de salarii de bază minime brute pe tară pentru fiecare candidat.”

14. La articolul 30 alineatul (2), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) 350 de salarii de bază minime brute pe tară, pentru fiecare candidat la functia de deputat;”.

15. La articolul 30 alineatul (2), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

,,a1) 500 de salarii de bază minime brute pe tară, pentru fiecare candidat la functia de senator;”.

16. La articolul 31, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) si (12), cu următorul cuprins:

„(11) În cazul campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputatilor si, respectiv, pentru alegerea Senatului, la nivelul circumscriptiilor electorale judetene, fiecare partid va deschide, după caz, câte un cont al partidului ori câte un cont sau subcont pentru fiecare candidat la functia de deputat sau senator.

(12) Activitătile de propagandă electorală ale fiecărui candidat, precum si donatiile si legatele primite de fiecare candidat în numele partidului se desfăsoară doar prin intermediul conturilor sau subconturilor prevăzute la alin. (11).”

17. La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Dispozitiile prezentei legi nu se aplică depozitelor constituite în vederea depunerii candidaturilor pentru functia de deputat sau senator, prevăzute de art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificările si completările ulterioare.”

18. La articolul 32, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) Până la validarea mandatelor, conducerea partidului, a organizatiei judetene, candidatii la functia de deputat ori senator sau, după caz, candidatul independent vor depune la Autoritatea Electorală Permanentă o declaratie privind respectarea plafoanelor prevăzute la art. 30 alin. (2).”

19. La articolul 36, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Fapta persoanei prevăzute la alin. (2) de a face afirmatii false cu rea-credintă cu privire la nerespectarea prevederilor legale referitoare la finantarea partidelor politice constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani.”

20. La articolul 38, alineatul (11) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(11) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), Autoritatea Electorală Permanentă asigură aducerea la cunostintă publică a listei partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti care au depus rapoartele detaliate ale veniturilor si cheltuielilor electorale, pe măsură ce acestea sunt depuse, prin publicări succesive în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

21. La articolul 41, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei încălcarea dispozitiilor prevăzute la: art. 3 alin. (2) si (3), art. 4 alin. (3) si (4), art. 5, 6, 7, 8, 9, art. 10 alin. (2) si (3), art. 11 alin. (1) si (3), art. 12 alin. (1) si (3), art. 13 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (2), art. 23, art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1) si (2), art. 26 alin. (1), (2), (3), (7) si (9), art. 29 alin. (2)-(4) si (6), art. 30 alin. (2) si (3), art. 31, 38 si art. 39 alin. (2).”

Art. II. - Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica, după aprobarea prin lege a prezentei ordonante de urgentă, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Presedintele Autoritătii Electorale Permanente,

Marian Muhulet

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 27 august 2008.

Nr. 98.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice

 

Tinând seama de situatia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, determinată de necesitatea asigurării, în regim de urgentă, a fondurilor bugetare pentru plata drepturilor de personal ale angajatilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe luna septembrie 2008,

având în vedere:

- caracterul specific al Ministerului Internelor si Reformei Administrative în ceea ce priveste sarcinile si misiunile sale operative;

- prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, potrivit cărora repartizarea sumelor retinute în proportie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a executiei bugetare pe primul semestru,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - Se repartizează suma de 155.000 mii lei din creditele bugetare retinute conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, pentru Ministerul Internelor si Reformei Administrative, la capitolul 61.01 „Ordine publică si sigurantă natională”, titlul „Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor de personal aferente personalului ministerului pe luna septembrie 2008.

Art. 2. - Ministerul Internelor si Reformei Administrative răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute la art. 1 în conformitate cu dispozitiile legale.

Art. 3. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în structura bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe anul 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 27 august 2008.

Nr. 99.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre autoritătile competente din România si Finlanda privind cooperarea în domeniul schimbului de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor si cu finantarea actelor de terorism, semnat la Seul la 28 mai 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de întelegere dintre autoritătile competente din România si Finlanda privind cooperarea în domeniul schimbului de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor si cu finantarea actelor de terorism, semnat la Seul la 28 mai 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

p. Presedintele Oficiului National

de Prevenire si Combatere

a Spălării Banilor,

Neculae Plăiasu

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 august 2008.

Nr. 905.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

între autoritătile competente din România si Finlanda privind cooperarea în domeniul schimbului de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor si cu finantarea actelor de terorism*)

 

Autoritătile competente ale României (Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor) si Finlandei (Biroul National de Investigatii - Unitatea de Informatii privind Combaterea Spălării Banilor), denumite în continuare autorităti, doresc, în spiritul cooperării si al interesului reciproc, să faciliteze schimbul de informatii relevante pentru investigarea si urmărirea penală a spălării banilor sau a finantării actelor de terorism si a activitătilor infractionale ce au legătură cu spălarea banilor sau cu finantarea actelor de terorism.

în acest sens, cele două autorităti au convenit următoarele:

Art. 1. - Autoritătile vor coopera pentru a colecta, a procesa si a analiza informatiile pe care le detin cu privire la tranzactiile financiare suspectate a fi legate de spălarea banilor sau de finantarea actelor de terorism ori de activităti infractionale având legătură cu spălarea banilor sau cu finantarea actelor de terorism. În acest sens, în conformitate cu legislatia natională si cu politicile si procedurile proprii, fiecare autoritate va schimba, din proprie initiativă sau la cerere, orice informatie disponibilă, care poate fi relevantă cu privire la tranzactiile financiare legate de spălarea banilor sau de finantarea actelor de terorism si cu privire la persoanele fizice ori juridice implicate. Orice cerere de informatii trebuie să fie justificată de o scurtă descriere pentru evidentierea faptelor.

Art. 2. - Informatiile sau documentele obtinute de la autoritatea respectivă nu vor fi transmise unei terte părti, pentru a fi folosite în scopuri administrative, în investigatii ale politiei, în cadrul unei proceduri penale sau judiciare, fără consimtământul prealabil al Autoritătii care a furnizat informatia, cu exceptia informatiilor obtinute din surse publice sau cu privire la furnizarea unui răspuns negativ. Se întelege că informatiile obtinute în conformitate cu dispozitiile prezentului memorandum vor putea fi folosite în justitie numai atunci când au legătură cu spălarea banilor sau cu finantarea actelor de terorism, care rezultă din săvârsirea unor categorii specifice de activităti infractionale incriminate de legislatia natională relevantă a fiecărei autorităti.

Art. 3. - Schimbul de informatii se poate realiza doar cu respectarea ordinii publice, a intereselor nationale esentiale si a legislatiei privind secretul si fiscalitatea.

Art. 4. - Autoritătile nu vor permite utilizarea sau transmiterea informatiilor ori a documentelor obtinute de la autoritatea respectivă, în alte scopuri decât cele stipulate în prezentul memorandum, fără consimtământul prealabil al autoritătii furnizoare.

Art. 5. - Informatiile obtinute în aplicarea prezentului memorandum sunt confidentiale. Acestea sunt protejate de cel putin aceeasi confidentialitate, care este prevăzută în legislatia natională a autoritătii care primeste informatia, pentru informatii similare din surse nationale.

Art. 6. - Schimbul de informatii dintre autorităti se va realiza prin unul dintre următoarele mijloace:

a) prin Reteaua Securizată Egmont;

b) în scris (prin canale diplomatice), semnat în original;

c) alte canale de comunicare, agreate de cele două autorităti, care să asigure transmiterea informatiilor în conditii de securitate.

Art. 7. - Comunicarea dintre autorităti se va efectua în limba engleză.

Art. 8. - Autoritătile nu au obligatia de a acorda asistentă, în special dacă procedurile judiciare care au fost deja initiate privesc aceleasi fapte la care face referire cererea de informatii.

Art. 9. - Prezentul memorandum poate fi modificat oricând prin acordul scris al autoritătilor, prin act aditional la prezentul memorandum, cu respectarea procedurii prevăzute pentru intrarea sa în vigoare.

Art. 10. - Prezentul memorandum este încheiat pentru o perioadă nedeterminată si poate fi denuntat oricând de către oricare dintre autorităti. Memorandumul va înceta odată cu primirea notificării scrise privind denuntarea de la cealaltă autoritate. Termenii si conditiile referitoare la confidentialitatea informatiilor primite anterior încetării prezentului memorandum vor produce efecte si după iesirea acestuia din vigoare.

Art. 11. - Prezentul memorandum va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care autoritătile se vor informa reciproc, pe canale diplomatice, cu privire la finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea lui în vigoare.

Semnat la 28 mai 2008, la Seul, în două exemplare originale, în limba engleză (textul convenit în limba engleză fiind considerat autentic, iar fiecare parte îsi asumă răspunderea pentru traducere în limba proprie).

 

Pentru Oficiul National de Prevenire si Combatere

a Spălării Banilor din România,

Adriana Luminita Popa,

presedinte

Pentru Biroul National de Investigatii - Unitatea de Informatii

privind Combaterea Spălării Banilor din Finlanda,

Olli Kostella,

seful Unitătii


*) Traducere.

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.424/2007 privind aprobarea Programului multianual „Asistentă tehnică pentru sprijinirea autoritătilor administratiei publice locale în pregătirea tehnică a proiectelor de investitii publice, finantabile prin Programul operational regional 2007-2013”, si finantarea acestuia din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa „Lista proiectelor propuse pentru pregătire” la Hotărârea Guvernului nr. 1.424/2007 privind aprobarea Programului multianual „Asistentă tehnică pentru sprijinirea autoritătilor administratiei publice locale în pregătirea tehnică a proiectelor de investitii publice, finantabile prin Programul operational regional 2007-2013”, si finantarea acestuia din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 4 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

1. Numărul curent 3 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„3

1-NE

2

Consiliul Judetean Bacău

Reabilitarea si modernizarea DJ 119 Dumbrava - Gura Văii, km 33+400 - 44+758

BC

1.059.504,12”

 

2. Numărul curent 34 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„34

1-NE

2

Consiliul Judetean Suceava

Consolidarea DJ 208D Mitocu Dragomirnei, km 2+280 - 6+029

SV

180.400,00”

 

3. Numărul curent 79 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„79

4-SV

3

Consiliul Judetean Dolj

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Craiova

DJ

2.583.984,00”

 

4. Numărul curent 115 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„115

6-NV

3

Consiliul Judetean Sălaj, prin DGASPC Sălaj

Modernizarea si extinderea Complexului de Servicii Comunitare Cehu Silvaniei prin înfiintarea de ateliere vocationale pentru tinerii iesiti din sistemul rezidential

SJ

164.000,00”

 

5. Numărul curent 133 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„133

6-NV

5

Consiliul Local Oradea, prin Administratia Imobiliară Oradea

Revitalizarea Cetătii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea - complex cultural european, etapa 1, etapa 2

BH

1.312.000,00”

 

6. Numărul curent 140 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„140

6-NV

3

Consiliul Local Oradea, prin Administratia Imobiliară Oradea

Reabilitare Liceu Teologic Reformat «Lorantfi Zsuzsana», Oradea

BH

221.400,00”

 

7. Numărul curent 141 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„141

6-NV

3

Consiliul Local Oradea, prin Administratia Imobiliară Oradea

Reabilitare Liceu Teologic Romano-Catolic “Szent Laszlo”, Oradea

BH

221.400,00”

 

8. Numărul curent 163 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„163

6-NV

3

Consiliul Local Gherla

Modernizarea Liceului Teoretic «Petru Maior»

CJ

295.200,00”

 

9. Numărul curent 173 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată pentru proiectare

(lei)

„173

7-C

5

Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe

Dezvoltarea infrastructurii si facilitarea accesului în zona turistică Sugas-Băi, municipiul Sfântu Gheorghe

CV

441.278,41”

 

10. Numărul curent 189 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea regiunii

Axa POR

Denumirea beneficiarului

Denumirea proiectului

Localizare/judet

Suma estimată

pentru proiectare

(lei)

„189

7-C

3

Primăria comunei Livezeni

Modernizări si dotări pentru scolile din Livezeni, Ivănesti, Sânisor si Poienita

MS

24.764,00”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

Horváth Anna,

secretar de stat

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 20 august 2008.

Nr. 958.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

cu privire la rectificarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Bugetul Trezoreriei Statului pe anul 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.539/2007, se majorează la venituri cu suma de 170.059 mii lei, la cheltuieli cu suma de 140.315 mii lei, rezultând un excedent de 29.744 mii lei.

(2) Structura bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2008, rectificat, este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - După intrarea în vigoare a prevederilor prezentei hotărâri se repartizează si creditele bugetare retinute în bugetul Trezoreriei Statului, conform art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 27 august 2008.

Nr. 965.

 

ANEXĂ*)

 

BUGETUL TREZORERIEI STATULUI

pe anul 2008

 

- mii lei -

Capitol

Subcapitol/

Paragraf

Titlu/

Articol

Alineat

Denumire indicator

Program actualizat

2008

Influente

Program rectificat

2008

0

1

2

3

4

5

6

7

 

 

 

 

VENITURI

395.010

170.059

565.069

 

 

 

 

I. Venituri curente

395.010

170.059

565.069

 

 

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

395.010

170.059

565.069

 

 

 

 

C1. Venituri din proprietate

392.446

169.997

562.443

31.09

 

 

 

Venituri din dobânzi

392.446

169.997

562.443

 

01

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte bugete

145 000

50 001

195.001

 

02

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare

228 746

136.696

365.442

 

03

 

 

Alte venituri din dobânzi

18.700

-16.700

2.000

 

 

 

 

C2. Vânzări de bunuri si servicii

2.564

62

2.626

35.09

04

 

 

Amenzi, penalităti si confiscări

Majorări de întârziere pentru venituri nevărsate la termen

 

6 6

6 6

36.09

 

 

 

Diverse venituri

2.564

56

2.620

 

50

 

 

Alte venituri

2.564

56

2.620

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

a) Clasificatia functională

395.010

140.315

535.325

 

 

 

 

Partea a I a - Servicii publice generale

395.010

140.315

535.325

51.09

 

 

 

Autorităti publice si actiuni externe

57.058

7.413

64.471

 

01

 

 

Autorităti executive si legislative

57.058

7.413

64.471

 

01.03

 

 

Autorităti executive

57.058

7.413

64.471

55.09

 

 

 

Tranzacti privind datoria publică si împrumuturi

b. Clasificatia economică

337.952

132.902

470.854

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

395.010

140.315

535.325

51.09

 

 

 

AUTORITĂTI PUBLICE Sl ACTIUNI EXTERNE

57.058

7.413

64.471

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

48980

7.413

56.393

 

 

20

 

Titlul II Bunuri si servicii

48.424

7.469

55.893

 

 

20.01

 

Bunuri si servicii

37.300

9.122

46.422

 

 

 

01

Furnituri de birou

5.269

4.119

9.388

 

 

 

02

Materiale pentru curătenie

258

-5

253

 

 

 

03

încălzit, iluminat si fortă motrica

4.529

2.213

6.742

 

 

 

04

Apă. canal si salubritate

360

-8

352

 

 

 

05

Carburanti si lubrifianti

1.277

-162

1.115

 

 

 

06

Piese de schimb

274

26

300

 

 

 

07

Transport

70

-4

66

 

 

 

08

Postă, telecomunicatii, radio, tv., internet

2.514

2.253

4.767

 

 

 

09

Materiale si prestări de servicii cu caracter functional

15.563

299

15.862

 

 

 

30

Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare

7.186

391

7.577

 

 

20.02

 

Reparatii curente

3.398

-512

2.838

 

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

5.084

-1.033

4.051

 

 

 

01

Uniforme si echipament

44

-39

5

 

 

 

30

Alte obiecte de inventar

5.040

-994

4.046

 

 

20.11

 

Cărti, publicatii si materiale documentare

317

-33

234

 

 

20.30

 

Alte cheltuieli

2.325

-75

2.250

 

 

 

03

Prime de asigurare non-viata

723

-29

694

 

 

 

04

Chirii

1.602

-46

1.556

 

 

59

 

Titlul IX Alte cheltuieli

556

-56

500

 

 

59.17

 

Despăgubiri civile

556

-56

500

51.09

 

70

 

Cheltuieli de capital

8.078

0

8.078

 

 

71

 

Titlul X Active nefinanciare

8.078

0

8.078

 

 

71.01

 

Active fixe

8.078

0

8.078

 

 

 

02

Masini, echipamente si mijloace de transport

2.834

-1.500

1.334

 

 

 

03

Mobilier, aparatură birotica si alte active corporale

4.244

1.500

5.744

 

 

 

30

Alte active fixe

1.000

0

1.000

 

 

 

 

TRANZACTII PRIVIND DATORIA PUBLICA Sl

337.952

132.902

470.854

55.09

 

 

 

ÎMPRUMUTURI

 

 

 

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

337.952

132.902

470.854

 

 

30

 

Titlul III -Dobânzi

337.952

132.902

470.854

 

 

30.01

 

Dobânzi aferente datoriei publice interne

88.287

51.733

120.000

 

 

 

01

Dobănzi aferente datoriei publice interne directe

68.267

51.733

120.000

 

 

30.02

 

Dobânzi aferente datoriei publice externe

1.872

208

2.080

 

 

 

01

Dobânzi aferente datoriei publice externe directe

1.872

208

2.080

 

 

30.03

 

Alte dobânzi

267.813

80.961

348.774

 

 

 

04

Dobânzi la depozite si disponibilităti păstrate în contul trezoreriei statului

267.813

80.961

348.774

 

 

 

 

Excedent/ Deficit

0

29.744

29.744

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind stabilirea cuantumului contributiei anticipate ce se plăteste ca procent din tariful anual, din tariful de livrare a apei pentru irigatii si ca procent din costurile cu energia electrică necesară

pompării apei pentru irigatii pentru sezonul de irigatii 2009

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 113.288 din 11 august 2008 al Directiei îmbunătătiri funciare, pentru stabilirea cuantumului contributiei anticipate ce se plăteste ca procent din tariful anual, din tariful de livrare a apei pentru irigatii si ca procent din costurile cu energia electrică necesară pompării apei pentru irigatii pentru sezonul de irigatii 2009, aprobat de conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

în temeiul art. 67 alin. (2) si al art. 68 alin. (3) lit. b) din Legea îmbunătătirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si al Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Cuantumul contributiei anticipate ce se plăteste pentru anul 2009 de organizatiile de îmbunătătiri funciare si de federatiile de organizatii de îmbunătătiri funciare ca procent din tariful anual si din tariful de livrare a apei pentru irigatii se stabileste astfel:

a) 20% din tariful anual aferent punctelor de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractul multianual;

b) 10% din tariful de livrare a apei pentru irigatii aferent punctelor de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractul multianual.

(2) Pentru cheltuielile cu energia electrică sau cu energia termică de pompare a apei prin punctele de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractul multianual nu se achită contributie anticipată.

Art. 2. - Contributia proprie anticipată la plata tarifului anual si la plata tarifului de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractele multianuale se achită de organizatiile de îmbunătătiri funciare cu activitate de irigatii si de federatiile de organizatii de îmbunătătiri funciare pe baza facturilor emise de Administratia Natională a îmbunătătirilor Funciare sau de alt furnizor de apă anticipat acordării subventiilor de la bugetul de stat.

Art. 3. - Sezonul de irigatii al anului 2009 începe la data de 1 octombrie 2008 si se încheie la data de 30 septembrie 2009.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 25 august 2008.

Nr. 503.

 

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTĂRII DURABILE

Nr. 831 din16 iulie 2008

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 1.461 din 19 august 2008

 

ORDIN

privind înfiintarea comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si analizarea acestora, precum si pentru aprobarea componentei si a regulamentului de organizare si functionare ale acestora

 

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) si ale art. 7 alin. (3) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, republicată, în temeiul:

- art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, cu completările ulterioare,

- art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si dezvoltării durabile si ministrul sănătătii publice emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se înfiintează la nivelul fiecărei agentii regionale pentru protectia mediului comisia tehnică regională pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si analizarea acestora.

Art. 2. - Componenta comisiei tehnice regionale este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 3. - Regulamentul de organizare si functionare al comisiei tehnice regionale este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENTA

comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si analizarea acestora

 

Art. 1. - (1) Comisia tehnică regională, denumită în continuare Comisia, înfiintată în conformitate cu prevederile art. 1 din ordin, are următoarea componentă:

a) directorul executiv al agentiei regionale pentru protectia mediului, în calitate de presedinte;

b) un reprezentant al agentiei regionale pentru protectia mediului, în calitate de membru;

c) un reprezentant al fiecărei agentii judetene pentru protectia mediului din regiunea respectivă, în calitate de membru;

d) un reprezentant al autoritătilor de sănătate publică judetene din regiunea respectivă, în calitate de membru.

Art. 2. - (1) Nominalizarea membrilor Comisiei se stabileste prin decizie a directorului executiv al agentiei regionale pentru protectia mediului, a directorului executiv al fiecărei agentii judetene pentru protectia mediului din regiunea respectivă, precum si a directorului executiv al fiecărei autorităti de sănătate publică mentionate la art. 1 lit. d), în termen de maximum 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(2) Înlocuirea unuia dintre membrii nominalizati ai Comisiei se anuntă în scris cu cel putin două zile înaintea datei la care este stabilită întrunirea Comisiei.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT

de organizare si functionare al comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si analizarea acestora

 

Art. 1. - (1) Comisia, înfiintată în conformitate cu prevederile art. 1 din ordin, realizează verificarea criterilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune, precum si analizarea acestora, pentru planurile de actiune care se pun ia dispozitia agentiilor regionale pentru protectia mediului, în conditiile prevăzute de art. 4 alin. (1), (3) si (8) si de anexa nr. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, republicată.

(2) Comisia realizează verificarea criterilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (12) si (13) si ale art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 321/2005, republicată.

(3) Comisia realizează analizarea planurilor de actiune, tinând seama cu precădere de caracterul complet al continutului acestora si de modul de elaborare al acestora si, în special, de următoarele aspecte:

a) respectarea cerintelor minime pentru planurile de actiune, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 321/2005, republicată;

b) respectarea prevederilor art. 2, ale art. 4 alin. (6), (14) si (16), ale art. 11 si ale pct. 4 si pct. 6 lit. b) si c) din anexa nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 321/2005, republicată.

(4) Comisia, prin intermediul agentiilor regionale pentru protectia mediului la nivelul cărora este constituită, solicită autoritătilor care au obligatia legală de a elabora planurile de actiune orice informatie suplimentară pe care o consideră necesară pentru a se putea asigura o analiză obiectivă a modului în care sunt elaborate planurile de actiune, inclusiv în scopul îndeplinirii de către România a obligatiilor ce îi revin ca stat membru al Uniunii Europene.

Art. 2. - (1) Conducerea Comisiei este asigurată de către un presedinte.

(2) Comisia se întruneste în urma convocării presedintelui acesteia sau a loctiitorului său de drept, ori de câte ori este necesar.

(3) Întrunirile Comisiei sunt legal constituite numai în prezenta majoritătii simple a membrilor.

(4) Deciziile Comisiei se adoptă cu votul majoritătii simple a membrilor.

(5) Convocarea Comisiei se face cu cel putin 5 zile înainte de data la care urmează să aibă loc întrunirile Comisiei.

(6) Convocarea Comisiei se face în scris, cu precizarea ordinei de zi, a datei si a locului unde se desfăsuară întrunirea.

(7) În cadrul Comisiei functionează Secretariatul tehnic, a cărui componentă se stabileste prin alegerea prin vot cu majoritate simplă dintre membrii Comisiei, la prima întrunire a acesteia.

(8) Procesul-verbal al întrunirilor se semnează de toti membrii Comisiei prezenti la întrunire si se arhivează de către Secretariatul acesteia.

Art. 3. - Presedintele Comisiei îndeplineste următoarele atributii:

a) conduce si coordonează sedintele Comisiei;

b) mandatează pe loctiitorul său de drept din cadrul institutiei pe care o reprezintă, pentru a-l înlocui în Comisie pe perioada cât lipseste;

c) aprobă procesele-verbale ale întrunirilor Comisiei, care trebuie să contină obligatoriu concluziile rezultate în urma verificării criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si a analizării acestora;

d) comunică Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului concluziile rezultate în urma verificării criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si a analizării acestora;

e) transmite raportul anual de activitate a Comisiei Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Ministerului Sănătătii Publice si autoritătilor de sănătate publică judetene mentionate la art. 1 lit. d) din anexa nr. 1 la ordin, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an calendaristic.

Art. 4. - Secretariatul Comisiei are următoarele atributii:

a) răspunde de realizarea sarcinilor administrative ale Comisiei;

b) realizează în scris convocarea membrilor Comisiei, la solicitarea presedintelui acesteia;

c) pregăteste documentele întrunirii;

d) răspunde de întocmirea si arhivarea proceselor-verbale ale întrunirilor, precum si a tuturor materialelor aferente activitătii de verificare a criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune si de analizare a acestora.

Art. 5. - Membrii Comisiei au următoarele atributii:

a) participă la întrunirile Comisiei ori de cate ori sunt convocati în scris de către Secretariatul Comisiei;

b) verifică criteriile utilizate la elaborarea planurilor de actiune si analizează continutul si modul de elaborare ale acestora, tinând seama de prevederile art. 1.

Art. 6. -Activitatea desfăsurată în cadrul Comisiei de către membrii acesteia, indiferent de functiile îndeplinite, nu este remunerată.

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 27 septembrie 2007

în Cauza Reiner si altii împotriva României

(Cererea nr. 1.505/02) Strasbourg

În cauza Stefanescu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, C. Bîrsan, doamnele E. Fura-Sandstrom, A. Gyulumyan, domnul David Thor Bjorgvinsson, doamnele I. Ziemele, I. Berro-Lefevre, judecători, si domnul S. Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 20 septembrie 2007,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 1.505/02) îndreptată împotriva României, prin care 4 cetăteni ai acestui stat, domnii Anton Reiner, Octavian Paisz, Dezideriu Hejja si loan Konrad (reclamantii), au sesizat Curtea la data de 10 septembrie 2001 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantii sunt reprezentanti de domnul G. Frunda, avocat din Târgu Mures. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horatiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 4 noiembrie 2005, Curtea a decis să îi comunice Guvernului cererea întemeiată pe art. 6 alin. 1 si 3 lit. d) din Conventie. În conformitate cu prevederile art. 29 alin.

3 din Conventie, ea a decis să analizeze în acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantii s-au născut, respectiv, în anul 1948, 1934, 1946 si 1967 si locuiesc la Târgu Secuiesc.

5. La data de 22 decembrie 1989, în timpul unei manifestatii populare ce a avut loc la Târgu Secuiesc pentru a sustine revolutia română, politistul A.A. a fost agresat de particulari si a decedat din cauza rănilor.

6. La data de 27 decembrie 1989, spitalul din Târgu Secuiesc a informat politia despre decesul lui A.A. în aceeasi zi a fost întocmit un proces-verbal, cuprinzând datele personale ale victimei, precum si circumstantele decesului său.

7. La data de 27 decembrie 1989, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna (Parchetul) a început urmărirea penală in rem privind cauzele decesului său si au fost cercetate mai multe persoane.

8. În luna ianuarie 1990, al doilea si al treilea reclamant, domnii Paisz si Hejja, au fost interogati de politie cu privire la participarea lor la evenimentele din 22 decembrie 1989. La data de 31 iulie 1991, domnul Reiner a fost audiat de politie referitor la aceleasi fapte.

9. În luna octombrie 1990 si în decursul anului 1991, mai multi martori, printre care O.A.A. si V.V., au fost interogati de politie cu privire la faptele din 22 decembrie 1989. La data de

4 noiembrie 1991, martorul K.G. a fost interogat de politie si a declarat că a văzut un grup de persoane lovindu-l pe A.A. Procurorul a întocmit un proces-verbal care atesta faptul că martorul K.G. îi identificase, în fotografiile prezentate de politie, pe domnii Reiner (primul reclamant) si Paisz ca făcând parte din persoanele care l-au agresat pe A.A.

10. La data de 31 iulie 1991, tatăl domnului Konrad (al patrulea reclamant) a fost interogat de politie. Declaratia sa mentiona că fiul său era urmărit în cauză.

11. La data de 18 noiembrie 1991, martorul H.P a declarat la Parchet că a văzut o persoană de sex masculin, brunetă, de circa 30-35 de ani, cum agresa victima. El l-a identificat pe domnul Konrad ca fiind această persoană în fotografiile prezentate de politie. Martora P.H.S. a declarat că ea l-a găsit pe A.A. într-o stare critică si că a cerut ajutorul populatiei, dar că domnul Konrad, apropiindu-se, i-a dat victimei o ultimă lovitură.

12. La datele de 26 noiembrie si 4 decembrie 1991, fată de domnii Hejja si Paisz a fost pusă în miscare actiunea penală pentru săvârsirea infractiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. De asemenea, ei au fost arestati preventiv, respectiv până la data de 27 decembrie 1991 si 4 ianuarie 1992. În declaratia pe care a dat-o Parchetului la data de 27 noiembrie 1991, domnul Hejja a declarat că îi dăduse lui A.A. „5 sau 6 lovituri de picior în zona abdominală”. De asemenea, el a declarat că-l văzuse pe domnul Paisz pe stradă, dar că nu putea spune dacă acesta comisese acte de violentă asupra victimei.

13. La data de 29 noiembrie 1991, FO. a declarat la Parchet că, la data de 22 decembrie 1989, văzuse un grup de persoane care îl agresau pe A.A. si că îl zărise pe domnul Paisz în multime, fără să poată spune dacă el agresase victima.

14. La data de 3 decembrie 1991, martorul V.V. a fost interogat de politie si a afirmat că i-a văzut pe domnii Hejja, Paisz si Reiner agresând victima. La data de 24 martie 1992, V.V. a fost interogat de Parchet si a declarat că i-a văzut pe domnii Hejja si Reiner agresând victima. În ceea ce îl priveste pe domnul Paisz, V.V. a revenit asupra declaratiei sale din data de 3 decembrie 1991 si a precizat că îl confundase cu altcineva.

15. La data de 8 ianuarie 1992, politia a emis un mandat de urmărire pe numele domnului Konrad. În martie si iunie 1992, Parchetul a interogat si alti martori.

16. La data de 24 martie 1992, între domnul Paisz si martorul O.A.A. a avut loc o confruntare în fata procurorului însărcinat cu ancheta. Reclamantul nu era asistat de un avocat. În timpul acestei confruntări, O.A.A. a declarat că l-a văzut pe domnul Paisz pe stradă, dar că nu putea preciza dacă acesta îl lovise pe A.A. În aceeasi zi, O.A.A. a fost interogat de Parchet si a declarat că nu stie dacă domnul Hejja era prezent la locul agresiunii si că nu putea spune dacă domnul Paisz agresase victima.

17. În noiembrie 1997, Parchetul i-a interogat din nou pe K.G. si V.V. în procesul-verbal din data de 7 noiembrie 1997, întocmit de politie, se mentiona că FO. si domnul Konrad plecaseră din România în Ungaria în anul 1990 si că, după spusele tatălui său, acesta avea cunostintă de faptul că era cercetat de politie.

18. La data de 13 noiembrie 1997, domnul Reiner a fost audiat în calitate de învinuit de către Parchet, care i-a prezentat dosarul de urmărire penală. Din declaratia sa reiese că a fost informat de faptele de care era învinuit, si anume participarea la agresiunea lui A.A., si că putea beneficia de serviciile unui avocat. Totusi, domnul Reiner a considerat că în această fază a procedurii, prezenta unui avocat nu era necesară.

19. La data de 15 decembrie 1997, prin rechizitoriul procurorului, domnii Hejja si Paisz, precum si F.O. au fost trimisi în judecată în fata Tribunalului Covasna, pentru săvârsirea infractiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă incriminată de art. 183 din Codul penal. Prin acelasi rechizitoriu, fată de domnii Reiner si Konrad a fost pusă în miscare actiunea penală si au fost trimisi în judecată pentru aceeasi infractiune. În rechizitoriul său, procurorul a arătat că, la evenimentele din 22 decembrie 1989, reclamantii, împreună cu alte persoane neidentificate, l-au agresat pe politistul A.A., aplicându-i lovituri de pumn si de picior care i-au cauzat moartea. Procurorul a retinut că din declaratiile martorilor K.G. si V.V. reiesea că domnii Hejja, Paisz si Reiner au lovit victima de mai multe ori. Procurorul a precizat că domnul Konrad nu fusese audiat, deoarece părăsise tara.

20. La data de 9 februarie 1998, Tribunalul a amânat cauza la cererea domnului Paisz, pentru a-si pregăti apărarea. La data de 25 februarie 1998, instanta a amânat cauza pe motivul că F.O. nu era nici prezentă, nici reprezentată de un avocat la termenul de judecată. La data de 16 martie 1998, domnul Hejja i-a cerut instantei să amâne cauza din motive de sănătate.

21. La data de 25 martie 1998, instanta I-a audiat pe domnul Reiner, care a negat că ar fi participat la agresiunea lui A.A. Instanta a amânat cauza pentru data de 27 aprilie 1998 din cauza lipsei lui F.O. si a domnului Konrad. La data de 24 aprilie 1998, politia a întocmit un proces-verbal pentru a constata că domnul Konrad si F.O. nu mai locuiau la Târgu Secuiesc si că emigraseră în Ungaria.

22. Prin încheierea de sedintă din data de 3 iunie 1998, la cererea reclamantilor, Curtea Supremă de Justitie a trimis cauza în fata Tribunalului Bucuresti si a anulat toate actele de procedură îndeplinite în fata Tribunalului Covasna.

23. La data de 7 septembrie 1998, domnul Hejja a solicitat amânarea cauzei din motive de sănătate, iar la datele de 10 septembrie si 8 octombrie 1998 instanta a luat act de cererea de amânare făcută de avocatul părtii vătămate si de reclamanti.

24. La data de 5 noiembrie 1998, în sedintă publică în fata Tribunalului Bucuresti, instanta a constatat că domnul Konrad nu a putut fi citat să se prezinte la sedintă, acesta fiind plecat definitiv în Ungaria. Instanta a dispus ca acesta să fie citat prin afisare pe usa consiliului local.

25. La data de 21 decembrie 1998, domnul Reiner a fost audiat de instantă si si-a mentinut declaratiile precedente, arătând că nu era implicat în săvârsirea faptelor de care era învinuit. El a arătat că nu I-a văzut pe domnul Paisz agresând victima si că nu putea spune ce făceau ceilalti inculpati în momentul evenimentelor. De asemenea, el a reamintit faptul că în anul 1997 a fost invitat la Parchet pentru a da o declaratie referitoare la faptele imputate. Domnul Konrad, care nu era prezent, a fost reprezentat de un avocat din oficiu. Familia lui A.A. s-a constituit parte civilă.

26. În aceeasi sedintă de judecată, instanta a admis cererea avocatului domnilor Paisz, Reiner si Hejja de a proceda la audierea martorilor ce fuseseră interogati în cursul urmăririi penale, în anii 1991, 1992 si 1997, si, prin urmare, a dispus citarea lor pentru a se prezenta la termenul din 18 ianuarie 1999.

27. La data de 18 ianuarie 1999, instanta a respins cererea de amânare a sedintei formulată de reclamanti din cauza lipsei avocatului lor, care a fost substituit de unul dintre colaboratorii săi. După ce I-a audiat pe domnul Paisz, instanta a audiat 3 martori, V.V., D.E. si L.L., care au depus mărturie în cursul urmăririi penale. Martorul V.V. a declarat că nu cunoaste niciuna dintre persoanele pe care Ie-a văzut agresându-l pe A.A. în anul 1989. Martorul D.E. a declarat că îi cunostea de mult timp pe domnii Paisz si Hejja si că nu îi văzuse pe niciunul dintre reclamanti agresând victima. La rândul său, L.L. a declarat că nu a recunoscut-o decât pe F.O. în multimea de 300-400 de persoane care agresau victima. El a adăugat că îl cunostea de mult timp pe domnul Paisz, pe care nu I-a văzut lovindu-l pe A.A., si că pe ceilalti reclamanti nu îi cunoaste.

28. Deoarece ceilalti martori care au depus mărturie în cursul urmăririi penale nu s-au prezentat în urma citării lor, instanta a considerat că audierea lor nu mai era necesară si că tindea, de fapt, la tergiversarea cauzei. Fără altă motivare, instanta a constatat si că audierea celorlalti martori care nu se prezentaseră la termen nu mai era posibilă si a dispus citirea depozitiilor acestora depuse la dosarul de urmărire penală, în baza art. 329 din Codul de procedură penală.

29. Prin Sentinta din 15 februarie 1999, Tribunalul I-a achitat pe domnul Konrad, apreciind că dovezile vinovătiei sale nu erau suficiente. El i-a condamnat pe domnii Paisz si Hejja la 4 ani de închisoare, iar pe domnul Reiner la 3 ani de închisoare, cu suspendare. De asemenea, i-a condamnat pe reclamanti, în solidar cu F.O., să le plătească părtilor civile daune-interese pentru repararea prejudiciului material si moral în valoare de 260 milioane lei românesti. Partea relevantă din considerentele sentintei este următoarea:

„(...) instanta constată că faptele retinute în actul de inculpare sunt pe deplin dovedite, acestea desfăsurându-se în modalitatea si complexitatea situatiilor expuse în rechizitoriu (...)”.

30. Domnii Paisz, Hejja si Reiner si Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti au formulat apel împotriva acestei sentinte. Reclamantii au cerut achitarea pe motivul că faptele imputate nu constituiau infractiuni, fiind acte revolutionare. Ei au subliniat că victima fusese agresată de mai multe persoane si că era imposibil să se stabilească cu certitudine identitatea celor care au participat la agresiune.

31. La termenele de judecată din 1 octombrie si 5 noiembrie 1999, avocatul domniilor Paisz, Hejja si Reiner a solicitat audierea de către Curte a tuturor martorilor ce au depus mărturie în cursul urmăririi penale, în anii 1991, 1992 si 1997. Avocatul din oficiu numit să îl reprezinte pe domnul Konrad s-a alăturat acestei cereri. La acest ultim termen de judecată, Curtea a respins cererea de audiere a acestor martori pe motivul că declaratiile lor fuseseră citite în fata Tribunalului Bucuresti.

32. Prin Decizia din data de 18 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul Parchetului. Ea a statuat că instanta nu ar fi trebuit să dispună suspendarea pedepsei domnului Reiner. Pe baza declaratiilor date de martorii P.H.S. si H.P în cursul urmăririi penale, Curtea de Apel I-a condamnat pe domnul Konrad pentru săvârsirea infractiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Ea a respins apelul domnilor Paisz, Reiner si Hejja apreciind, pe baza declaratiilor făcute în cursul urmăririi penale de martorii K.G., H.P. si V.V, că au agresat victima. Pe de altă parte, Curtea de Apel Bucuresti a retinut că cererea de achitare făcută de avocat în numele domnului Hejja era surprinzătoare în măsura în care acesta recunoscuse în cursul procedurii că a participat la fapte.

33. Reclamantii au formulat recurs împotriva acestei decizii. Ei au cerut achitarea lor, pe motivul că nu au comis faptele imputate. Ei au arătat că domnul Paisz nu fusese prezent la locul agresiunii, că domnul Reiner fusese prezent, dar că nu agresase victima si că domnul Konrad nu fusese citat corect.

34. Prin Decizia din 26 martie 2001, Curtea Supremă de Justitie a respins recursurile introduse de reclamanti si de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti. Pentru a confirma situatia de fapt descrisă de Curtea de Apel, Curtea Supremă s-a bazat pe declaratiile date în cursul urmăririi penale de către martorii H.R, V.V., K.G., O.A.A. si RH.S. După ce a mentionat fiecare depozitie, Curtea Supremă a precizat paginile din dosarul de urmărire penală la care se aflau declaratiile. II. Dreptul intern pertinent

35. Codul de procedură penală în vigoare la data evenimentelor:

ARTICOLUL 327 ALIN. 3

„Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei.”

ARTICOLUL 329 ALIN. 3

„Dacă în cursul cercetării judecătoresti administrarea unei probe anterior admise apare inutilă, instanta, după ce ascultă procurorul si părtile, poate dispune ca acea probă să nu mai fie administrată.”

36. Noul Cod de procedură penală intrat în vigoare la data de 7 septembrie 2006:

ARTICOLUL 4081

„1. Hotărârile definitive pronuntate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale pot fi supuse revizuirii, dacă consecintele grave ale acestei încălcări continuă să se producă si nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronuntate.

2. Pot cere revizuirea:

a) persoana al cărei drept a fost încălcat;

b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si după moartea acestuia;

c) procurorul.

3. Cererea de revizuire se introduce de înalta Curte de Casatie si Justitie, care judecă cererea în complet de 9 judecători.

4. Cererea de revizuire se poate face în termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii Curtii Europene a Drepturilor Omului (...)

11. Când instanta constată că cererea este fondată:

a) desfiintează, în parte, hotărârea atacată sub aspectul dreptului încălcat si, rejudecând cauza, cu aplicarea dispozitiilor din capitolul III, sectiunea II, înlătură consecintele încălcării dreptului;

b) desfiintează hotărârea si, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de către instanta în fata căreia s-a produs încălcarea dreptului, aplicându-se dispozitiile din capitolul III, sectiunea II (...).”

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 alin. 1 din Conventie

37. Reclamantii se plâng de durata procedurii penale care, conform afirmatiilor lor, a început în anul 1990 si s-a finalizat cu condamnarea lor penală definitivă în anul 2001. Ei invocă art. 6 alin. 1 din Conventie, care are următorul continut:

„Orice persoană are dreptul la judecarea (...) într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă (...), care va hotărî (...) asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa.”

A. Asupra admisibilitătii

38. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Conventie. Pe de altă parte, Curtea constată că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, el trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

1. Durata procedurii ce trebuie luată în considerare

a) Argumentele părtilor

39. Guvernul nu contestă că procedura penală s-a încheiat cu Decizia definitivă a Curtii Supreme de Justitie din data de 26 martie 2001. De asemenea, el subliniază că, în ceea ce priveste România, Conventia a intrat în vigoare la data de 20 iunie 1994.

40. Guvernul consideră că punctul de plecare al perioadei ce trebuie luată în considerare este diferit pentru fiecare reclamant. Astfel, pentru domnii Hejja si Paisz, procedura penală a început la datele de 26 noiembrie si, respectiv, 4 decembrie 1991, datele arestării lor. Desi ei au fost audiati de politie la datele de 22 si, respectiv, 26 ianuarie 1990, ei nu au fost informati de faptul că o eventuală acuzatie penală era adusă împotriva lor. Astfel, pentru acesti 2 reclamanti, durata procedurii a fost de 6 ani si 9 luni.

41. În ceea ce îl priveste pe domnul Konrad, în măsura în care a fugit în Ungaria, Guvernul consideră că este imposibil să se determine cu certitudine data la care el a fost informat de acuzatiile penale aduse împotriva sa (Popov împotriva Bulgariei, nr. 48.137/99, § 82, 1 decembrie 2005). Politia Covasna a emis un mandat de urmărire pe numele său încă din data de 8 ianuarie 1992, însă nicio probă din dosar nu dovedeste că reclamantul ar fi avut cunostintă de acest mandat, care de altfel nu a fost executat niciodată. În plus, la data de 29 iunie 2001, politia a emis un nou mandat de urmărire pe numele său pentru executarea deciziei de condamnare. Prin urmare, este de datoria reclamantului să dovedească la ce dată a luat cunostintă de acuzatiile aduse împotriva sa.

42. În ceea ce îl priveste pe domnul Reiner, Guvernul consideră că perioada ce trebuie luată în considerare nu a început decât la data de 13 noiembrie 1997, dată la care a fost audiat pentru prima oară ca învinuit. În acest sens, el subliniază că, desi domnul Reiner a fost audiat de politie pentru prima oară la data de 31 iulie 1991, el nu a fost informat în timpul audierii că s-a început urmărirea penală împotriva sa. Guvernul face trimitere si la formularul său de cerere completat la data de

10 septembrie 2001, în care a declarat că a fost inclus printre acuzati în anul 1997. Durata procedurii pentru acest reclamant a fost, asadar, de 3 ani si 4 luni.

43. Reclamantii convin că perioada ce trebuie luată în considerare pentru 2 dintre ei, si anume domnii Hejja si Paisz, este de 6 ani si 9 luni.

44. În ceea ce priveste durata ce trebuie luată în considerare pentru domnii Reiner si Konrad, ei reamintesc că în sensul art. 6 alin. 1 din Conventie, „acuzatia” se poate defini „ca fiind notificarea oficială, emanând de la autoritatea competentă, a imputării săvârsirii unei infractiuni”, idee ce corespunde si notiunii de „repercusiuni importante asupra situatiei” suspectului (Hozee împotriva Olandei, nr. 21.961/93, § 43, 22 mai 1998). Ei consideră că această notiune o înglobează si pe cea a „urmării importante” în ceea ce priveste situatia unui suspect.

45. Or, este incontestabil faptul că urmărirea penală a început în anul 1990, asa cum o demonstrează numărul dosarului penal constituit în dreptul intern, si anume 129/P/1990. Mai mult, la data de 4 noiembrie 1991, martorul F.G. l-a recunoscut, din fotografii, pe domnul Reiner printre agresorii victimei. Prin urmare, ei consideră că primele acuzatii penale au fost formulate împotriva acestuia din urmă chiar în momentul constituirii acestui dosar. Desi nu a fost cercetat si retrimis în judecată decât în anul 1997, nu e mai putin adevărat faptul că a avut, înainte de această dată, calitatea de persoană cercetată penal. Prin urmare, durata procedurii penale ce trebuie luată în considerare pentru acest reclamant este, de asemenea, de 6 ani si 9 luni. Din motive similare, perioada ce trebuie luată în considerare pentru domnul Konrad este, si ea, tot de 6 ani si 9 luni. Faptul că si-a stabilit domiciliul în străinătate nu are nicio relevantă în cauză, în măsura în care termenele din procedură au fost aceleasi pentru toti reclamantii.

b) Aprecierea Curtii

46. Curtea observă că, în materie penală, „termenul rezonabil” din art. 6 alin. 1 din Conventie începe din momentul în care o persoană este „acuzată”; poate fi vorba de o dată anterioară sesizării instantei de judecată, în special cea a arestării, a inculpării si a începerii urmăririi penale. „Acuzarea”, în sensul art. 6 alin. 1, poate fi definită „ca notificarea oficială, emanând de la autoritatea competentă, a imputării săvârsirii unei infractiuni”, idee ce corespunde si notiunii de „repercusiuni importante asupra situatiei” suspectului [a se vedea Reinhardtsi Slimane-Kăid împotriva Frantei, Hotărârea din 31 martie 1998, Culegere 1998-11, p. 660, § 93, si Pantea împotriva României, nr. 33.343/96, § 275, CEDO 2003-VI (extrase)].

47. Aplicând aceste principii în situatia faptelor în cauză, Curtea observă că pentru domnii Paisz si Hejja, procedura penală a început în anul 1991, când au fost arestati preventiv. În ceea ce îl priveste pe domnul Konrad, asa cum reiese din declaratia tatălui său dată la data de 31 iulie 1991, el a avut cunostintă încă din anul 1991 de acuzatiile aduse împotriva sa si de urmărirea penală în desfăsurare (a se vedea paragraful 10).

48. În ceea ce îl priveste pe domnul Reiner, Curtea constată că, desi a fost audiat în anul 1991 de politie, el nu avea niciun motiv să presupună că este vizat personal si nimic nu indică faptul că în acest stadiu era el însusi bănuit de săvârsirea infractiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Desi este adevărat că martorul F.G. l-a mentionat printre agresorii lui A.A., nu a fost luată nicio măsură care ar fi putut avea urmări importante asupra situatiei sale. În plus, din 1991 până în 1997, el nu a fost citat pentru a depune mărturie si nicio altă măsură nu a fost luată împotriva lui. Desi numărul dosarului penal indică faptul că a fost constituit în anul 1990, nu e mai putin adevărat faptul că era vorba de o urmărire penală in rem si că era posibil ca ancheta împotriva reclamantului să înceapă mai târziu. De altfel, reclamantul însusi a precizat în formularul său de cerere trimis Curtii că a fost citat pentru a fi audiat în anul 1997. Abia la data de 13 noiembrie 1997 Parchetul l-a audiat si l-a informat oficial că era bănuit de săvârsirea unei infractiuni. Prin urmare, Curtea apreciază că abia la această dată a început procedura penală în ceea ce îl priveste.

49. În fine, Curtea observă că perioada ce trebuie luată în considerare nu a început în anul 1990, când a început urmărirea penală in rem, ci la data de 20 iunie 1994, data intrării în vigoare a recunoasterii dreptului de recurs individual de către România. Pe de altă parte, nimeni nu contestă faptul că procedura s-a încheiat la data de 26 martie 2001, data respingerii recursului reclamantilor prin decizia definitivă a Curtii Supreme (a se vedea paragraful 34). Prin urmare, Curtea retine că pentru domnii Paisz, Hejja si Konrad durata procedurii ce trebuie luată în considerare este de 6 ani si 9 luni, iar pentru domnul Reiner, de 3 ani si 4 luni.

2. Caracterul rezonabil al procedurii a) Argumentele părtilor

50. Guvernul arată că, pentru a stabili caracterul rezonabil al duratei unei proceduri, trebuie tinut cont de complexitatea cauzei, precum si de comportamentul părtilor si al autoritătilor în timpul procedurii. În spetă, faptele imputate reclamantilor au avut loc în timpul Revolutiei române, care a avut ca rezultat schimbarea regimului comunist. În acest context, ostilitatea populatiei fată de elementele vechii administratii, din care făcea parte A.A., este un element ce trebuie luat în seamă pentru a justifica lentoarea începutului procedurii.

51. În ceea ce priveste comportamentul părtilor, Guvernul subliniază că reclamantii au cerut în mai multe rânduri amânarea cauzei în fata instantelor nationale. Mai mult, absenta domnului Konrad nu poate fi imputată statului. Pe de altă parte, Guvernul îi solicită Curtii să tină cont de faptul că domnii Reiner si Konrad nu s-au aflat în arest în timpul procedurii.

52. In concluzie, invocând jurisprudenta Curtii în materie de durată a procedurii penale, Guvernul apreciază că pentru domnul Reiner durata procedurii nu a depăsit termenul rezonabil, iar pentru domnii Hejja si Paisz, el lasă solutia la aprecierea Curtii. În ceea ce priveste durata procedurii pentru domnul Konrad, Guvernul nu adoptă nicio pozitie.

53. Reclamantii contestă acest argument si consideră că durata nerezonabilă a procedurii este imputabilă exclusiv comportamentului autoritătilor.

b) Aprecierea Curtii

54. Curtea reaminteste că natura rezonabilă a duratei unei proceduri se apreciază în functie de circumstantele cauzei si având în vedere criteriile consacrate de jurisprudenta Curtii, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului si cel al autoritătilor competente [a se vedea, printre multe altele, Pelissier si Sassi împotriva Frantei (MC), nr. 25.444/94, § 67, CEDO 1999-11]. De asemenea, ea reaminteste că, în materie penală, dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil are tocmai scopul de a evita „ca o persoană inculpată să rămână prea mult în incertitudine privind soarta sa” (Stogmuller împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie 1969, seria A nr. 9, p. 40, § 5).

55. Curtea consideră că, în spetă, trebuie făcută o distinctie în functie de reclamantii în cauză.

(i) În ceea ce îi priveste pe domnii Paisz, Hejja si Konrad

56. Curtea reaminteste că ea nu poate fi sesizată cu capătul de cerere referitor la durata procedurii penale decât începând cu 20 iunie 1994, data intrării în vigoare a Conventiei în privinta României. Totusi, ea trebuie să tină cont de stadiul în care se afla procedura la data de mai sus (Mitap si Muftuoglu împotriva Turciei, Hotărârea din 25 martie 1996, Culegere 1996-11, p. 410, § 28). Or, la această dată, urmărirea penală dura deja de mai mult de 3 ani.

57. Curtea observă că, tinând seama de probele aflate la dosar, prelungirea procedurii în litigiu dincolo de un termen rezonabil nu poate fi reprosată reclamantilor. Asa cum rezultă din actele aflate la dosar, absenta domnului Konrad nu a contribuit la prelungirea procedurii [a contrarie, Vayig împotriva Turciei, nr. 18.078/02, § 44, CEDO 2006-... (extrase)]. În orice caz, aceasta nu ar putea justifica durata perioadelor de inactivitate imputabile autoritătilor si, cu atât mai putin, durata totală a procedurii (Maurano împotriva Italiei, nr. 43.350/98, § 25, 26 aprilie 2001).

58. În acest sens, trebuie observat că urmărirea penală a luat sfârsit abia în anul 1997 si că inactivitatea autoritătilor din perioada 1992-1997 nu pare a fi justificată de elementele dosarului. În plus, în măsura în care majoritatea probelor au fost obtinute încă din anul 1992, nu mai existau alte elemente care ar fi putut să justifice o asemenea durată, în conditiile în care miza pentru reclamanti era foarte mare, având în vedere gravitatea infractiunii ce le era imputată si nesiguranta juridică aferentă unei proceduri care s-a desfăsurat, în total, pe o perioadă de aproape 10 ani.

59. Este adevărat că durata fazei judiciare posterioare încheierii urmăririi penale nu pare a fi nerezonabilă, în măsura în care ea a durat aproximativ 3 ani si 4 luni pentru 3 grade de jurisdictie. Totusi, având în vedere durata fazei urmăririi penale, Curtea apreciază că, în spetă, durata procedurii în litigiu per ansamblu este excesivă si nu răspunde cerintei de „termen rezonabil”.

Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1.

(ii) În ceea ce îl priveste pe domnul Reiner

60.Curtea observă că procedura a durat 3 ani si 4 luni pentru acest reclamant, pentru 3 grade de jurisdictie. Pe de altă parte, ea nu constată nicio perioadă de inactivitate imputabilă autoritătilor judiciare. Având în vedere considerentele de mai sus si analizând-o în ansamblu, Curtea nu consideră durata procedurii ca fiind nerezonabilă.

Prin urmare, nu a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1.

II. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 alin. 3 lit. d) din Conventie

61. Reclamantii denuntă respingerea de către instante a cererilor lor repetate de audiere a unor martori ale căror declaratii făcute în cursul urmăririi penale au contribuit în mod hotărâtor la condamnarea lor. Ei invocă art. 6 alin. 3 lit. d) din Conventie, care prevede următoarele:

„1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale de către o instantă (...) care va hotărî (...) asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. (...)

3. Orice acuzat are, în special, dreptul: (...)

d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării si să obtină citarea si audierea martorilor apărării în aceleasi conditii ca si martorii acuzării; (...)”

A. Asupra admisibilitătii

62. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Conventie. Pe de altă parte, Curtea constată că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, el trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

1. Argumentele părtilor

63. Guvernul reaminteste că este de competenta instantelor nationale să aprecieze probele prezentate în fata lor, precum si relevanta lor si necesitatea audierii martorilor. În temeiul art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, instantele nationale aveau dreptul, atunci când anumiti martori nu puteau fi audiati, să dea citire în fata instantei declaratiilor pe care le-au dat în cursul urmăririi penale. Guvernul subliniază că instantele nationale nu si-au întemeiat deciziile în mod hotărâtor pe declaratiile martorilor a căror audiere reclamantii nu au avut posibilitatea să o obtină în cursul urmăririi penale sau al procedurii în fata instantei.

64. Astfel, domnul Paisz a fost condamnat pe baza declaratiilor făcute de coinculpata sa F.O. si de martorii V.V., O.A.A. si K.G. în cursul urmăririi penale. Or, V.V. a fost audiat de instantă si reclamantul a avut posibilitatea să obtină audierea lui O.A.A. cu ocazia confruntării lor din data de 24 martie 1992. Mai mult, declaratia lui K.G. dată în fata Parchetului întărea afirmatiile lui V.V.

65. În ceea ce îl priveste pe domnul Hejja, el a fost condamnat pe baza propriei sale declaratii din data de 27 noiembrie 1991 si a declaratiilor date de V.V, K.G. si H.P în cursul cercetării penale. În ceea ce îl priveste pe domnul Reiner, instantele l-au condamnat pe baza declaratiilor lui V.V. si K.G., declaratia acestuia din urmă fiind luată în considerare în măsura în care se corobora cu declaratia lui V.V. în ceea ce îl priveste pe domnul Konrad, Guvernul subliniază că el s-a dezinteresat total de procedură.

66. Reclamantii contestă teza Guvernului. Făcând trimitere la jurisprudenta Curtii în materie, ei consideră că instantele nationale nu au respectat principiul contradictorialitătii si subliniază că nu au avut ocazia să conteste mărturiile care îi incriminau sau să îi interogheze pe autori nici în momentul declaratiei, nici ulterior. În plus, ei arată că aceste instante nationale le-au respins cererile de audiere a martorilor fără nicio motivare.

2. Aprecierea Curtii

67. Curtea constată, în primul rând, că cerintele paragrafului 3 lit. d) din art. 6 din Conventie reprezintă aspecte speciale ale dreptului la un proces echitabil, garantat de paragraful 1. Prin urmare, ea va analiza cererea din perspectiva acestor două texte combinate (a se vedea, printre altele, Asch împotriva Austriei, Hotărârea din 26 aprilie 1991, seria A nr. 203, p. 10, § 25, Van Mechelen si altii împotriva Olandei, Hotărârea din 23 aprilie 1997, Culegere de hotărâri si decizii 1997-111, § 49).

68. Apoi, Curtea reaminteste că admisibilitatea probelor tine în primul rând de normele de drept intern si că, în principiu, este de competenta instantelor nationale să aprecieze elementele adunate de ele [Pelissier si Sassi împotriva Frantei (MC), nr. 25.444/94, § 45, CEDO 1999-11]. Misiunea încredintată Curtii prin Conventie nu constă în a se pronunta asupra chestiunii dacă declaratiile martorilor au fost pe bună dreptate admise ca probe, ci în a cerceta dacă procedura privită în ansamblul ei, inclusiv modul de prezentare a mijloacelor de probă, a avut un caracter echitabil (a se vedea, printre altele, Van Mechelen si altii, mentionată mai sus, § 50).

69. Într-adevăr, asa cum a precizat Curtea în mai multe rânduri (a se vedea, printre altele, Isgro împotriva Italiei, Hotărârea din 19 februarie 1991, seria A nr. 194-A, p. 12, § 34, si Ludi împotriva Elvetiei, Hotărârea din 15 iunie 1992, seria A nr. 238, § 47, p. 21), în anumite situatii se poate dovedi necesar, pentru autoritătile judiciare, să recurgă la declaratii date încă din faza cercetării prealabile. Dacă acuzatul a avut o ocazie adecvată si suficientă să conteste asemenea declaratii, în momentul în care au fost făcute sau mai târziu, utilizarea lor nu încalcă în sine art. 6 alin. 1 si 3 lit. d). Cu toate acestea, rezultă că drepturile de apărare sunt limitate într-un mod incompatibil cu garantiile art. 6 atunci când o condamnare se bazează, exclusiv sau într-o măsură hotărâtoare, pe declaratiile date de o persoană pe care acuzatul nu a putut să o interogheze sau a cărei audiere nu a putut fi obtinută nici în faza urmăririi penale, nici în timpul dezbaterilor (a se vedea, printre altele, Rachdad împotriva Frantei, nr. 1.846/01, § 24, 13 noiembrie 2003, si P.S. împotriva Germaniei, nr. 33.900/96, §§ 22-24, 20 decembrie 2001).

70. Curtea reaminteste că paragraful 1 din art. 6, combinat cu paragraful 3, obligă statele contractante să ia măsuri pozitive ce constau în special în a-i permite acuzatului să interogheze sau să obtină interogarea martorilor acuzării (Barberâ, Messegue si Jabardo împotriva Spaniei, Hotărârea din 6decembriel988, seriaAnr. 146, p. 33, § 78). Astfel de măsuri tin, într-adevăr, de „diligenta” de care statele contractante trebuie să dea dovadă pentru a asigura exercitarea efectivă a drepturilor garantate de art. 6 (Sadak si altii împotriva Turciei, nr. 29.900/96, 29.901/96, 29.902/96 si 29.903/96, § 67, CEDO 2001-VIII).

71. Curtea apreciază că trebuie făcută o distinctie în functie de reclamantii în cauză.

a) În ceea ce îi priveste pe domnii Paisz, Reiner si Konrad

72. Curtea constată că, în cauza de fată, majoritatea martorilor ale căror declaratii au fost luate în considerare de instantele nationale pentru a-si întemeia deciziile nu au fost niciodată audiati de un judecător, cu exceptia lui V.V, audiat de Tribunalul Bucuresti. În fata acestei instante si contrar declaratiei date în cursul urmăririi penale, acest martor a negat că i-ar fi văzut pe reclamanti agresând victima. Totusi, Curtea observă că instantele nu au arătat motivele care le-au determinat să acorde întâietate mărturiei făcute de V.V. în cursul urmăririi penale mai degrabă decât declaratiei pe care acesta a făcut-o în fata instantei. Într-adevăr, motivarea sentintei Tribunalului Bucuresti, singura instantă care l-a audiat pe V.V, s-a redus la o simplă trimitere la rechizitoriul Parchetului, fără nicio mentiune suplimentară. Curtea de Apel si Curtea Supremă fac trimitere numai la declaratia dată de V.V în cursul urmăririi penale, indicând chiar paginile din dosarul de urmărire penală, fără a mentiona sau a comenta faptul că si-a schimbat depozitia în fata instantei.

73. În ceea ce îi priveste pe ceilalti martori, ale căror declaratii făcute în cursul urmăririi penale au contribuit în mod hotărâtor la condamnarea reclamantilor, Curtea subliniază că nu au fost niciodată audiati de instante. Atât Tribunalul cât si Curtea de Apel au respins, fără o motivare suficientă, cererile repetate ale reclamantilor care solicitau audierea directă a acestor martori de către judecători. Mai mult, asa cum reiese din elementele aflate în posesia sa, Curtea constată că în cursul urmăririi penale reclamantii nu au avut ocazia să se confrunte cu martorii. Prin urmare, nici în faza urmăririi penale, nici în timpul dezbaterilor, părtile interesate nu au putut interoga sau obtine audierea acestor martori. Desi declaratiile acestor martori au fost citite în fata instantei, ei nu au putut verifica credibilitatea lor si nici să pună la îndoială declaratiile lor.

74. În ceea ce îl priveste pe martorul O.A.A., Curtea constată că între acesta si domnul Paisz a avut loc o confruntare în cursul cercetării prealabile. Totusi, în măsura în care în declaratia sa din 24 martie 1992, martorul O.A.A. declarase că nu poate spune dacă reclamantul agresase victima, subiectul însusi al dezbaterii ar putea ridica semne de întrebare. În plus, Curtea constată că confruntarea s-a desfăsurat în fata procurorului însărcinat cu cercetarea prealabilă, care nu îndeplinea cerintele de independentă si impartialitate ale unui magistrat (Pantea, mentionată mai sus, § 238), si că reclamantul nu a beneficiat de asistenta unui avocat. Or, un element important al unui proces echitabil este posibilitatea acuzatului de a se confrunta cu martorii hotărâtori în prezenta judecătorului care trebuie, în ultimul rând, să ia o decizie asupra cauzei (Graviano împotriva Italiei, nr. 10.075/02, § 38, 10 februarie 2005). Prin urmare, Curtea apreciază că o astfel de confruntare nu putea scuti instantele de obligatia de a proceda la audierea martorilor acuzării în prezenta acuzatului.

75. Pe de altă parte, Curtea constată că, dacă este adevărat că instantele au statuat asupra fondului cauzei după 10 ani de la comiterea faptelor, astfel încât localizarea martorilor respectivi prezenta probabil o anumită dificultate [Scheper împotriva Olandei (dec), nr. 39.209/02, 5 aprilie 2005], nu e mai putin adevărat faptul că această dificultate nu poate fi imputată reclamantilor si că această motivare nu a fost invocată de instantele nationale.

76. În ceea ce îl priveste pe domnul Konrad, Curtea constată că situatia sa este diferită de cea a reclamantului din Cauza Ivanciuc împotriva României [(dec), nr. 18.624/03, CEDO 2005-XI]. Astfel, în această cauză, reclamantul se plângea de faptul că a fost condamnat fără să fi fost audiat de o instantă, fapt care îi putea fi imputat în măsura în care nu a fost niciodată prezent în cursul procedurii. Or, în cauza de fată, reclamantul, desi nu a fost prezent la termenul de judecată, a fost totusi reprezentat de un avocat care a întrebat dacă poate interoga martorii (a se vedea paragraful 31 si Hotărârea Lucâ împotriva Italiei, nr. 33.354/96, § 43, CEDO 2001-11).

77. În lumina celor de mai sus si tinând cont de circumstantele spetei, Curtea consideră că drepturile de apărare au suferit o limitare, astfel încât domnii Paisz, Reiner si Konrad nu au beneficiat de un proces echitabil.

Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 si 3 lit. d) din Conventie în ceea ce îi priveste pe acesti reclamanti. b) În ceea ce îl priveste pe domnul Hejja

78. Curtea observă, împreună cu Guvernul, că instantele nationale si-au întemeiat solutia de condamnare a domnului Hejja nu numai pe declaratiile martorilor, ci si pe declaratia sa din cursul urmăririi penale. Pe de altă parte, Curtea constată că, asa cum reiese din dosar, domnul Hejja nu a revenit asupra declaratiei sale în cursul procedurii judiciare. Rezultă că solutia de condamnare a acestui reclamant nu s-a întemeiat, exclusiv sau într-o măsură hotărâtoare, pe declaratiile făcute de persoanele pe care nu Ie-a putut interoga sau a căror audiere nu a putut să o obtină nici în faza urmăririi penale, nici în timpul dezbaterilor.

79. Desigur, în declaratia sa dată în fata instantei, martorul V.V. a revenit asupra declaratiei pe care o făcuse cu 10 ani înainte în cursul urmăririi penale. Totusi, în conditiile speciale care îl privesc pe domnul Hejja, lipsa de motivare a instantelor în ceea ce priveste prioritatea acordată declaratiei date de V.V. în anul 1991 nu este suficientă pentru a constata că drepturile de apărare ale reclamantului au fost limitate într-un mod incompatibil cu garantiile art. 6 din Conventie.

Prin urmare, nu a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 si 3 lit. d) din Conventie în ceea ce îl priveste pe domnul Hejja.

III. Asupra celorlalte pretinse încălcări

80. Invocând art. 6 alin. 3 lit. c) din Conventie, reclamantii se plâng de faptul că au fost lipsiti de posibilitatea de a-si pleda cauza în ceea ce priveste temeinicia acuzatiei în fapt si în drept, din cauză că nu s-au putut face ascultati, la termenul de judecată din 18 ianuarie 1999, prin intermediul avocatului pe care îl aleseseră. Invocând art. 14 din Conventie combinat cu art. 6 alin. 1 si 3 lit. d) din Conventie, ei se plâng că nu au avut un proces echitabil din cauza originii lor etnice maghiare.

81. În ceea ce priveste capătul de cerere întemeiat pe art. 6 alin. 3 lit. c) din Conventie, Curtea observă că, în ceea ce îi priveste pe domnii Paisz, Hejja si Reiner, avocatul lor si-a asigurat substituirea de către unul dintre colaboratorii săi care a putut participa la dezbateri. Ea apreciază că din acest fapt nu decurge nicio încălcare a drepturilor de apărare. În ceea ce îl priveste pe domnul Konrad, trebuie mentionat că, la termenul din 18 ianuarie 1999, el nu era prezent, nu-si alesese un avocat care să-l reprezinte si a fost reprezentat de un avocat din oficiu. Mai mult, el a fost achitat prin Sentinta Tribunalului din 15 februarie 1999. În concluzie, drepturile sale la apărare nu au fost încălcate prin lipsa unui avocat liber ales.

82. Referitor la capătul de cerere al reclamantilor întemeiat pe art. 14 din Conventie combinat cu art. 6 alin. 1 si 3 lit. d), Curtea constată că nu este sustinut, deoarece nimic din dosar nu dezvăluie vreo discriminare.

83. Rezultă că aceste capete de cerere sunt vădit neîntemeiate si trebuie respinse în conformitate cu art. 35 alin. 3 si 4 din Conventie.

IV Asupra aplicării art. 41 din Conventie

84. Conform art. 41 din Conventie,

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciu

85. Domnul Hejja solicită suma de 45.000 euro (EUR) cu titlu de daune materiale. Această sumă include cheltuielile legate de procedură, de deplasarea membrilor familiei sale pentru a-l vizita la închisoare si de trimitere de colete, despăgubirea pentru prejudiciul suferit din cauza arestării sale ilegale, tratamentul medical pe care a trebuit să-l urmeze. De asemenea, el solicită suma de 15.000 EUR cu titlu de daune morale pe care Ie-a suferit din cauza atingerii aduse reputatiei sale, cauza fiind mediatizată pe larg.

86. Domnii Reiner si Paisz solicită fiecare suma de 40.000 EUR cu titlu de daune materiale pentru prejudicii similare cu cele mentionate de domnul Hejja. Domnul Reiner solicită si restituirea sumei pe care a fost condamnat să Ie-o plătească părtilor civile. Ei solicită fiecare suma de 10.000 EUR cu titlu de daune morale.

87. Domnul Konrad solicită suma de 30.000 EUR cu titlu de daune materiale pentru cheltuielile legate de necesitatea de a părăsi tara sub presiunea autoritătilor române, precum si suma de 10.000 EUR cu titlu de daune morale pentru atingerea adusă reputatiei sale din cauza mediatizării procesului si pentru discriminarea suferită din cauza apartenentei sale la minoritatea maghiară.

88. În ceea ce priveste prejudiciul material invocat de reclamanti, Guvernul consideră că Curtea nu poate specula asupra solutiei pe care ar fi avut-o procedura penală în cazul în care martorii ar fi fost audiati de instante (Arnasson împotriva Islandei, nr. 44.671/98, § 42, 15 octombrie 2003). Mai mult decât atât, Guvernul observă că nu există nicio legătură de cauzalitate directă între durata procedurii si prejudiciile invocate de reclamanti referitoare la tratamentul medical si la cheltuielile lor de transport.

89. În ceea ce priveste prejudiciul moral, Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar fi suficientă pentru a repara pretinsul prejudiciu moral al reclamantilor. Pe de altă parte, el apreciază că sumele solicitate cu acest titlu sunt excesive si reaminteste că, în cauze similare, Curtea a acordat cu acest titlu 4.000 EUR (Forcellini împotriva San Marino, nr. 34.657/97, § 41, 15 iulie 2003, De Biagi împotriva San Marino, nr. 36.451/97, § 27, 15 iulie 2003) sau 15.000 franci francezi (Constantinescu împotriva României, 27 iunie 2000, § 82).

90. Curtea constată că singurul fundament ce trebuie retinut pentru acordarea unei reparatii echitabile constă, în spetă, în faptul că reclamantii nu au beneficiat de un proces echitabil (cu exceptia domnului Hejja) si într-un termen rezonabil (cu exceptia domnului Reiner). Desigur, Curtea nu poate specula care ar fi fost solutia procesului în caz contrar, însă nu consideră că ar fi nerezonabil să considere că părtile interesate au suferit un prejudiciu moral real în procesul respectiv [Pelissier si Sassi împotriva Frantei (MC), nr. 25.444/94, § 80, CEDO 1999-11].

91. Prin urmare, statuând în echitate, în sensul art. 41, Curtea îi acordă domnului Paisz suma de 4.050 EUR, domnului Hejja 1050 EUR si domnului Reiner suma de 3.000 EUR.

92. În ceea ce îl priveste pe domnul Konrad, Curtea constată că el s-a abtinut de la participarea la procedură si consideră necesar să tină cont de acest element în evaluarea prejudiciului moral suferit. Statuând în echitate, în sensul art. 41 din Conventie, Curtea îi alocă suma de 2.000 EUR.

93. In plus, Curtea reaminteste că, atunci când niste particulari, cum este cazul în spetă, au fost condamnati la finalul unei proceduri care încalcă cerintele art. 6 din Conventie, un nou proces sau o redeschidere a procedurii la cererea părtilor interesate reprezintă, în principiu, un mijloc adecvat de remediere a încălcării constatate (a se vedea Gengel împotriva Turciei, nr. 53.431/99, § 27, 23 octombrie 2003, si Tahir Duran împotriva Turciei, nr. 40.997/98, § 23, 29 ianuarie 2004). În acest sens, ea observă că art. 4081 din Codul de procedură penală român permite revizuirea unui proces pe plan intern atunci când Curtea a constatat o încălcare a drepturilor si libertătilor fundamentale ale unui reclamant.

B. Cheltuieli de judecată

94. Reclamantii solicită si rambursarea cheltuielilor de judecată suportate în fata instantelor interne si în fata Curtii, însă fără a preciza valoarea lor si fără a prezenta documente justificative.

95. Guvernul observă că reclamantii nu au furnizat niciun document pentru a-si justifica cheltuielile si îi solicită Curtii să le respingă cererea.

96. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil, în spetă, în măsura în care reclamantii nu au furnizat documente justificative relevante în sprijinul cererii lor de rambursare a cheltuielilor suportate în procedurile interne referitoare la prezenta cerere, Curtea nu le va aloca nicio sumă cu acest titlu. Totusi, Curtea admite că părtile interesate au suportat anumite cheltuieli pentru a obtine corectarea încălcării Conventiei la nivel european. Statuând în echitate, în sensul art. 41 din Conventie, ea consideră rezonabil să le aloce împreună suma de 1.500 EUR, cu titlu de cheltuieli de judecată.

C. Dobânzi moratorii

97. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN UNANIMITATE,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capetele de cerere întemeiate pe art. 6 alin. 1 în ceea ce priveste durata procedurii si pe art. 6 alin. 3 lit. d) din Conventie, si inadmisibilă în rest;

2. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Conventie în ceea ce priveste durata procedurii în privinta domnilor Octavian Paisz, Dezideriu Hejja si loan Konrad;

3. hotărăste că nu a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Conventie în ceea ce priveste durata procedurii în privinta domnului Anton Reiner;

4. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 3 lit. d) din Conventie în ceea ce îi priveste pe domnii Octavian Paisz, Anton Reiner si loan Konrad;

5. hotărăste că nu a avut loc încălcarea art. 6 alin. 3 lit. d) din Conventie în ceea ce îl priveste pe domnul Dezideriu Hejja;

6. hotărăste:

a) ca statul pârât să îi plătească reclamantului Octavian Paisz, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 alin. 2 din Conventie, suma de 4.050 EUR (patru mii cincizeci euro), cu titlu de daune morale;

b) ca statul pârât să îi plătească reclamantului Anton Reiner, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 alin. 2 din Conventie, suma de 3.000 EUR (trei mii euro), cu titlu de daune morale;

c) ca statul pârât să îi plătească reclamantului Dezideriu Hejja, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 alin. 2 din Conventie, suma de 1.050 EUR (una mie cincizeci euro), cu titlu de daune morale;

d) ca statul pârât să îi plătească reclamantului loan Konrad, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 alin. 2 din Conventie, suma de 2.000 EUR (două mii euro), cu titlu de daune morale;

e) ca statul pârât să le plătească împreună reclamantilor, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 alin. 2 din Conventie, suma de 1.500 EUR (una mie cinci sute euro), cu titlu de cheltuieli de judecată;

f) ca sumele respective să fie convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plătii, la care trebuie adăugate orice sume ce ar putea fi datorate cu titlu de impozit;

g) ca, începând de ia expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

7. respinge cererea de reparatie echitabilă pentru rest.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 27 septembrie 2007 în conformitate cu art. 77 alin. 2 si 3 din Regulament.

 

Bostjan M. Zupancic,

presedinte

Santiago Quesada,

grefier