MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 618         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 22 august 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

857. - Hotărâre privind constituirea si functionarea grupului de experti responsabili cu organizarea si sustinerea candidaturii României în vederea obtinerii dreptului de organizare a Festivalului Olimpic al Tineretului European (F.O.T.E.) - editia de iarnă, 2013

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

163. - Decizie pentru modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 256/2007 privind numirea membrilor Consiliului de Coordonare a Activitătii de Statistică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

344/1.001. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale si al ministrului transporturilor pentru aprobarea modului de operare si de functionare a Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit

 

577. - Ordin al ministrului internelor si reformei administrative privind programul de lucru al politistilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului săptămânal

 

732. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei privind procedura de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz si stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

34. - Hotărâre pentru aprobarea Normei nr. 18/2008 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitătilor Economice Europene aplicabile entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 8 martie 2007 în Cauza Popescu si Toader împotriva României

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

2. - Comunicat privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea si functionarea grupului de experti responsabili cu organizarea si sustinerea

candidaturii României în vederea obtinerii dreptului de organizare a Festivalului Olimpic

al Tineretului European (F.O.T.E.) - editia de iarnă, 2013

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constituie grupul de experti responsabili cu organizarea si sustinerea candidaturii României, denumit în continuare grup de lucru, structură fără personalitate juridică, organizată pe lângă Comitetul Olimpic si Sportiv Român.

Art. 2. - Grupul de lucru are ca scop obtinerea dreptului de organizare si pregătirea desfăsurării efective a Festivalului Olimpic al Tineretului European (F.O.T.E.) - editia de iarnă, 2013, în România.

Art. 3. - (1) Grupul de lucru este alcătuit din personalul desemnat prin ordin al presedintelui Comitetului Olimpic si Sportiv Român, din reprezentanti ai federatiilor sportive nationale, precum si ai altor autorităti publice centrale si locale.

(2) Grupul de lucru este coordonat de 2 experti internationali, desemnati la recomandarea Comitetului International Olimpic de către presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Român.

Art. 4. - Grupul de lucru are următoarele atributii principale:

a) organizează sistemul de lucru în vederea stocării datelor necesare întocmirii dosarului de candidatură a României pentru obtinerea dreptului de organizare a F.O.T.E. - editia de iarnă, 2013;

b) culege si centralizează toate informatiile necesare pentru întocmirea dosarului de candidatură a României pentru obtinerea dreptului de organizare a F.O.T.E. - editia de iarnă, 2013;

c) asigură comunicarea permanentă între Comitetul Olimpic si Sportiv Român, Agentia Natională pentru Sport, federatiile sportive nationale implicate, pe de-o parte, si structurile sportive internationale cu incidentă în domeniu, pe de altă parte;

d) asigură comunicarea permanentă cu alte autorităti ale statului român, care sunt implicate în acest proces;

e) întocmeste si înaintează dosarul de candidatură pentru obtinerea dreptului de organizare a F.O.T.E. - editia de iarnă, 2013;

f) sustine candidatura României în fata structurilor abilitate ale Asociatiei Comitetelor Olimpice Europene si ale Comitetului International Olimpic;

g) participă ori de câte ori este nevoie în vederea îndeplinirii scopului propus, la întâlnirile de lucru ale Asociatiei Comitetelor Olimpice Europene si ale Comitetului International Olimpic;

h) răspunde, din punct de vedere logistic si organizatoric, pentru derularea pregătirilor privind desfăsurarea F.O.T.E. - editia de iarnă, 2013, prin identificarea solutiilor optime de caz, prin realizarea conceptului de prezentare si desfăsurare a evenimentului, inclusiv a pregătirilor aferente acestuia, precum si prin organizarea efectivă a evenimentului;

i) răspunde de stabilirea si derularea relatiilor de colaborare cu alti parteneri si/sau sponsori, atrasi în pregătirea si desfăsurarea F.O.T.E. - editia de iarnă, 2013;

j) asigură comunicarea permanentă cu societatea civilă prin comunicate de presă, conferinte de presă, publicatii si pagină web;

k) îndeplineste orice alte atributii în vederea realizării scopului pentru care a fost constituit, cu respectarea cadrului legal existent.

Art. 5. - Grupul de lucru îsi desfăsoară activitatea potrivit Regulamentului de organizare si functionare, aprobat în cadrul primei sedinte de lucru a acestuia, care va avea loc în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Octavian Ioan Atanase Bellu

Ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii,

comert, turism si profesii liberale,

Ovidiu Ioan Silaghi

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 857.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 256/2007 privind numirea membrilor Consiliului

de Coordonare a Activitătii de Statistică

 

Având în vedere propunerea formulată de Institutul National de Statistică prin Adresa nr. 5.020/V.V. din 5 august 2008,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Anexa „Lista membrilor Consiliului de Coordonare a Activitătii de Statistică" la Decizia primului-ministru nr. 256/2007 privind numirea membrilor Consiliului de Coordonare a Activitătii de Statistică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 27 septembrie 2007, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 18 august 2008.

Nr. 163.

 

ANEXĂ

 

Lista membrilor Consiliului de Coordonare a Activitătii de Statistică

 

 

Institutul National de Statistică

prof.univ.dr. Vergil Voineagu - presedinte

Academia Română

acad. Emilian Dobrescu

 

acad. Aurel lancu

 

prof. univ. dr. Gheorghe Zaman - membru corespondent

Academia de Studii Economice

prof. univ. dr. Ion Gh. Rosea - rector

 

prof. univ. dr. Constantin Mitrut - decan

 

prof. univ. dr. Emilia Titan - Catedra de statistică si previziune

 

economică

 

prof. univ. dr. Constanta Mihăescu - Catedra de statistică si

 

previziune economică

Universitatea Bucuresti

prof. univ. dr. Cătălin Zamfir - decan - Facultatea de

 

Sociologie si Asistentă Socială

 

prof. univ. dr. Septimiu Chelcea

Ministerul Economiei si Finantelor

Moise Popescu - director general

Comisia Natională de Prognoză

Ion Ghizdeanu - presedinte

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

Iuliu Bara - consilier

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Şanse

Stănuta-Sabina Chioreanu - sef serviciu

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

Elena Tatomir - director

Ministerul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale

Mihaela Lazea - director

Institutul de Cercetare a Calitătii Vietii

prof. univ. dr. loan Mărginean - director adjunct

Institutul de Prognoză Economică

prof. univ. dr. Lucian Liviu Albu - director

Institutul de Economie Agrară

dr. Marioara Rusu - cercetător stiintific

Institutul de Statistică Matematică si Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc - Caius Iacob”

dr. Viorel Gheorghe Vodă - cercetător stiintific

Institutul National de Cercetări Economice

dr. Măria Poenaru - cercetător stiintific

Institutul de Economie Mondială

prof. univ. dr. Virginia Cîmpean - director executiv

Banca Natională a României

Constantin Chirca - director adjunct

Confederatia Natională a Sindicatelor Libere din România - Frătia

Corneliu Constantinoaia - secretar confederal

Confederatia Natională Sindicală „Cartel ALFA”

Petru Sorin Dandea - vicepresedinte

Blocul National Sindical

Steluta Enache - director - Departamentul economic

Confederatia Natională a Patronatului Român

Mircea Ramba - director al Secretariatului general

Consiliul National al întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România

prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu - presedinte

Confederatia Patronală din Industria României

Aurel Rizea - director executiv

Societatea Română de Radiodifuziune

Constantin Puscas - director

Televiziunea Română

Virgil Muresan - consilier

Agentia Natională de Presă (ROMPRES)

Romeo Nădăsan - redactor sef

Asociatia Generală a Economistilor din România (AGER)

prof. univ. dr. Alexandru Isaic Maniu

Societatea Română de Economie (SOREC)

dr. Aurelian Dochia - vicepresedinte

Societatea Română de Statistică

prof. univ. dr. Constantin Anghelache - vicepresedinte

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERULAGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Nr. 344 din 29 mai 2008

Nr. 1.001 din 12 august 2008

 

ORDIN

pentru aprobarea modului de operare si de functionare a Fisierului navelor

si ambarcatiunilor de pescuit

 

Având în vedere Referatul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura nr. 326 din 23 ianuarie 2008,

în temeiul art. 32 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, al Regulamentului (CE) nr. 26/2004 privind Registrul comunitar al flotei de pescuit si al Regulamentului (CEE) nr. 1.381/1987 privind stabilirea modalitătilor specifice de marcare si documentare a navelor de pescuit,

în baza art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale si a art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale si ministrul transporturilor emit următorul ordin:

Art. 1. - Prezentul ordin stabileste regulile privind modul de operare si de functionare a Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit.

Art. 2. - În întelesul prezentului ordin, termenii utilizati se definesc după cum urmează:

a) fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în apele maritime sau continentale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate si tehnica de pescuit, zona de pescuit si proprietarul;

b) navă/ambarcatiune de pescuit - orice navă/ambarcatiune echipată pentru pescuit comercial;

c) navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcatiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveste navele de pescuit, instalatiile de acvacultura sau instalatiile de pescuit stationar;

d) navă/ambarcatiune de pescuit în scop stiintific - orice navă/ambarcatiune care efectuează numai activitatea de pescuit în scop stiintific;

e) persoană fizică autorizată - persoana care detine o autorizatie eliberată în baza Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod independent, cu modificările si completările ulterioare, în care să fie înscrisă activitatea de pescuit comercial;

f) proprietar al unei nave/ambarcatiuni de pescuit - persoana fizică autorizată/juridică care detine act de proprietate a unei nave/ambarcatiuni de pescuit;

g) operator al unei nave/ambarcatiuni de pescuit - persoana fizică autorizată/juridică care detine în exploatare o navă/ambarcatiune de pescuit pe baza unui document încheiat cu proprietarul navei/ambarcatiunii de pescuit.

Art. 3. - Prin intermediul Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit se duc la îndeplinire următoarele operatiuni:

a) se întocmeste fisa navei/ambarcatiunii de pescuit;

b) se tine evidenta centralizată a navelor si ambarcatiunilor de pescuit în format electronic si pe suport hârtie, grupate în functie de: tonajul brut, puterea motorului, tipul navei/ambarcatiunii, uneltele de pescuit si tehnologiile folosite;

c) se centralizează efortul de pescuit pe segmente ale flotei;

d) se asigură transmiterea permanentă a informatiilor către Registrul comunitar al flotei;

e) se operează modificările survenite în Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. - Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit este structurat pe segmente diferite, după cum urmează:

a) nave/ambarcatiuni care efectuează pescuitul marin;

b) nave/ambarcatiuni care efectuează pescuitul în Delta Dunării, fluviul Dunărea si râul Prut;

c) nave/ambarcatiuni care efectuează pescuitul în lacuri de acumulare;

d) nave/ambarcatiuni care efectuează pescuitul în scop stiintific;

e) nave/ambarcatiuni auxiliare de pescuit.

Art. 5. - Pentru ca o navă sau ambarcatiune de pescuit comercial, navă/ambarcatiune auxiliară de pescuit ori navă/ambarcatiune de pescuit în scop stiintific să fie înscrisă în Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, proprietarul/ operatorul acesteia trebuie să depună la Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultura o cerere de înscriere însotită de următoarele documente:

a) actul emis de Autoritatea Navală Română care atestă nationalitatea, tipul navei: navă/ambarcatiune de pescuit, precum si datele din componenta marcajului exterior - original/copie;

b) certificatul de tonaj emis de Autoritatea Navală Română - original/copie;

c) actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte cetătenia pentru persoanele fizice ori certificatul de înregistrare pentru persoana juridică (copie) sau certificatul constatator emis de autoritatea competentă (copie).

Art. 6. - (1) în baza documentelor prevăzute la art. 5, pentru înscrierea navelor/ambarcatiunilor prevăzute la art. 4 lit. a) se completează fisa navei/ambarcatiunii de pescuit de către proprietar si de către personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, conform anexei nr. 1.

(2) Autenticitatea datelor înscrise în fisa navei/ambarcatiunii de pescuit este verificată de personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, care întocmeste nota de constatare conform anexei nr. 2, în termen de 15 zile de la data depunerii documentelor.

Art. 7. - (1) În baza documentelor prevăzute la art. 5, pentru înscrierea navelor/ambarcatiunilor prevăzute la art. 4 lit. b), c), d) si e) se completează fisa navei/ambarcatiunii de pescuit de către proprietar si de către personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, conform anexei nr. 3.

(2) Autenticitatea datelor înscrise în fisa navei/ambarcatiunii este verificată de personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura cu atributii de control si inspectie piscicolă, care întocmeste nota de constatare conform anexei nr. 2, pe care o depune la Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultura în termen de 15 zile de la data depunerii documentelor.

Art. 8. - (1) Fiecare navă sau ambarcatiune de pescuit se individualizează printr-un număr de identificare (CFR - numărul din Registrul comunitar al flotei).

(2) Numărul unic de identificare este alocat în momentul în care o navă/ambarcatiune este înscrisă în Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit si nu poate fi modificat sau realocat unei alte nave.

(3) Numărul unic de identificare se comunică Autoritătii Navale Române în vederea înscrierii în Registrul matricol.

Art. 9. - (1) Marcajul exterior al unei nave/ambarcatiuni de pescuit comercial este structurat după cum urmează:

a) codul navei/ambarcatiunii de pescuit, reprezentat de cifra 3;

b) numărul de evidentă centralizat alocat de Autoritatea Navală Română navelor/ambarcatiunilor de pescuit comercial;

c) indicativul portului de înmatriculare, format din două litere, după cum urmează:

Constanta: CT;

Galati: GL;

Tulcea: TL;

Giurgiu: GG;

Drobeta-Turnu Severin: TS.

(2) Marcajul exterior al navelor/ambarcatiunilor auxiliare de pescuit este reprezentat de numele/numărul de înregistrare din Registrul de evidentă centralizată al Autoritătii Navale Române.

(3) Marcajul exterior al navelor/ambarcatiunilor de pescuit în scop stiintific este reprezentat de numele/numărul de înregistrare din Registrul de evidentă centralizată al Autoritătii Navale Române.

Art. 10. - (1) Marcajul exterior al navelor/ambarcatiunilor de pescuit va fi inscriptionat cu vopsea de culoare neagră pe fond de culoare albă pe ambele borduri în prova, astfel încât să fie vizibile de pe apă si din aer.

(2) Mărimea inscriptionării marcajului exterior va fi după cum urmează:

a) în cazul navelor cu lungimea maximă mai mică de 10 m, înăltimea literelor si a cifrelor trebuie să fie de cel putin 8 cm, iar grosimea de 1 cm;

b) în cazul navelor cu lungimea maximă cuprinsă între 10 m si 17 m, înăltimea literelor si a cifrelor trebuie să fie de cel putin 25 cm, iar grosimea de 4 cm;

c) în cazul navelor cu lungimea maximă mai mare de 17 m, înăltimea literelor si a cifrelor trebuie să fie de cel putin 45 cm, iar grosimea de 6 cm.

Art. 11. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin toti proprietarii de nave sau ambarcatiuni de pescuit, înscrise în Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, se vor prezenta la căpitănia portului desemnată de Autoritatea Navală Română pentru înregistrarea navelor si ambarcatiunilor de pescuit în Registrul Autoritătii Navale Române, deschis special pentru acestea.

(2) După înscrierea în Registrul Autoritătii Navale Române proprietarii navelor/ambarcatiunilor de pescuit se vor prezenta la Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultura în vederea actualizării Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit.

Art. 12. - Evidenta navelor si ambarcatiunilor de pescuit, aflate în constructie, acordarea, suspendarea, retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, înmatricularea, radierea, precum si transcrierea drepturilor reale si/sau sarcinilor privind navele si ambarcatiunile de pescuit se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 13. - (1) Pentru obtinerea autorizatiilor de modernizare si reconversie sau de modificare a caracteristicilor tehnice ale navelor si ambarcatiunilor de pescuit, în conformitate cu reglementările în vigoare, proprietarii respectivelor nave sau ambarcatiuni sunt obligati să depună la căpitănia de port, pe lângă celelalte documente prevăzute de legislatia în vigoare, si un aviz din partea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

(2) Proprietarii navelor/ambarcatiunilor de pescuit care arborează pavilionul altui stat si care doresc să obtină pentru respectivele nave sau ambarcatiuni dreptul de pescuit comercial vor depune la căpitănia de port, pe lângă celelalte documente prevăzute de legislatia în vigoare, si un aviz emis de Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultura.

Art. 14. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 15. - Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultura si Autoritatea Navală Română vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 16. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale si al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 218/712/2004 privind organizarea si functionarea Fisierului Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit si marcarea navelor si ambarcatiunilor de pescuit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 6 mai 2004, se abrogă.

Art. 17. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

p. Ministrul transporturilor

Gheorghe Albu,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

secretar de stat

 

ANEXA Nr. 1

 

Fisa navei/ambarcatiunii care efectuează pescuitul marin

Nr................../................................

 

□ 1. ÎNREGISTRARE

Realizată de*):

 

 

La data de:

□ 2. CONSTRUCTIE NOUĂ

Avizată de*):

La data de:

□ 3. TRECEREA PE LISTA A TREIA (LISTA NAVELOR SI AMBARCATIUNILOR DE PESCUIT)

Lista de provenientă:

Număr A.N.R.:

Pagina:


*) Se completează de către personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

 

□ 4. IMPORT

Tara de provenientă:

 

 

Numele navei/ambarcatiunii:

 

Marcaj exterior:

CFR:

(dacă provine din stat UE)

Avizat de*):

La data de:

 

□ 5. REACTIVARE

 

Motiv de inactivitate:

Data ultimei activităti de pescuit, conform registrului de evidentă:


*) Se completează de către personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

 

NAVE/AMBARCATIUNI ELIMINATE

 

Nume

Marcaj exterior

Pagină

CFR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ia. identificarea operatorului (persoană fizică autorizată sau juridică ce gestionează activitatea navei sau ambarcatiunii de pescuit)

Nume, prenume operator

CI. - serie, număr/ număr registrul comertului

C.N.P/CU.I.

CFR navă sau ambarcatiune

 

 

 

Domiciliul

Adresa

 

Localitatea

Judetul

Codul postal

 

 

 

TELEFON

FAX

 

 

B. identificarea proprietarului navei (dacă este altă persoană fizică autorizată/juridică, alta decât cea din paragraful anterior)

Nume, prenume proprietar

CI. - serie, număr/ număr registrul comertului

C.N.P./C.U.I.

 

 

Domiciliul

Adresa

 

Localitatea

Judetul

Codul postal

 

 

 

TELEFON

FAX

 

 

 

C. REGIM DE EXPLOATARE A NAVEI

(Se marchează cu X căsuta corespunzătoare.)

PROPRIETARUL NAVEI:

Este îmbarcat? D DA D NU

Dacă are studii în domeniul naval/piscicol, indicati:

D. TIP DE PROPRIETATE

(Se marchează cu un Xcăsuta corespunzătoare.)

1. □ privată individuală (o singură persoană)

2. □ privată colectivă (mai multe persoane care nu formează o societate)

3. □ SOCIETATE PRIVATĂ

4. □ ORGANIZATIE

5. □ PUBLICĂ

6. □ ALTĂ FORMĂ DE PROPRIETATE (a se specifica)

 

II. IDENTIFICAREA SI CARACTERISTICILE NAVEI

(Caracteristicile tehnice ale navei sunt indicate în documentatia navei.)

NUMELE NAVEI (fără abrevieri)

TIPUL NAVEI ... PORTUL BAZĂ

 

Marcaj exterior

Indicativ de apel

Tonaj brut (TB) (cu două zecimale)

 

 

 

VMS (Sistem de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit)*)

Indicativ Y/N

Cod

 

 

Dimensiuni (în metri, cu două zecimale)

Lungime maximă

Lungime între perpendiculare

Lătimea maximă

Înăltime

 

 

 

 

*) Se aplică doar navelor de pescuit comercial cu o lungime maximă mai mare de 15 m.

Anul constructiei

Constructor (denumire/adresă)

Localitate

 

 

Data intrării în activitate

 

 

Data înscrierii definitive

 

TARA DE PROVENIENTĂ

(dacă este construit în străinătate sau importat)

A. materialul corpului navei (a se marca cu X căsuta corespunzătoare)

1. □ LEMN

2. □ METAL

3. □ FIBRĂ DE STICLĂ/PLASTIC

4. □ altul (a se specifica)...............................................

B. TIPUL DE COMBUSTIBIL UTILIZAT DE MOTORUL PROPULSOR

(a se marca cu X căsuta corespunzătoare)

1. □ motorină 2. □ benzină 3. □ altul (a se specifica)......................

Capacitatea tancurilor de combustibil

 

Capacitatea tancurilor de apă

 

(Să se indice unitatea de măsură.) 1. □ Metri cubi 2. □ Litri (a se marca cu X)

TIPUL DE PROPULSIE (a se marca cu X căsuta corespunzătoare)

VÂSLE

□ MOTOR ÎN AFARA BORDULUI.................................PUTERE (kW).........................................

□ MOTORLABORD.....................PUTERE (kW) ...............................................

C.*) MOTOR PRINCIPAL

(a se marca cu X căsuta corespunzătoare)

1. □ Este motorul original

□ S-a schimbat Data ultimei schimbări....................................

Marca

Model

Anul fabricatiei

Nr. serie motor

 

 

 

 

(conform plăcii fabricantului)


*) Doar pentru nave cu motor la bord.

 

1. autonomia navei (în mile marine)

2.*) ELICE (tip) (a se marca cu X căsuta corespunzătoare)

1. □ fixă

2. □ cu aripi reversibile

3. □ cu efuzor

3. ambarcatiuni auxiliare pentru:

1.1. TALIENE

1.2. CULTURI MARINE

1.3. CULEGEREAMANUALĂAFRUCTELORDEMARE

 

III. CARACTERISTICI OPERATIONALE

A. echipaj (conform certificatului privind stabilirea echipajului minim de sigurantă)

1.___COMANDANT

2.___OFITERI DE PUNTE

3.___OFITERI MECANICI

4.___RADIOTELEGRAFIST!

5.___ELECTRICIENI NAVALI

6.___MOTORISTI

7.___SPECIALISTI

8.___MARINARI (PESCARI)

IV. ECHIPAMENTE SPECIALE

(a se marca cu X căsuta/ele corespunzătoare)

A. NAVIGATIE

0. □ RADARE

1. □ RADIO GONIOMETRU

2. □ PILOT AUTOMAT

3. □ GIROCOMPAS 4 □ LOCH ORDINAR

5. □ NAVIGATIE SISTEM OMEGA

6. □ NAVIGATIE SISTEM DECCA

7. □ NAVIGATIE SISTEM LORAN

8. □ NAVIGATIE PRIN SATELIT

9. □ altele (se specifică)....................................................................

B. COMUNICARE

1. □ TELEFONICĂ

2. □ TELEGRAFICĂ

3. □ V.H.F.

4. □ altele (se specifică)....................................................................

C. ECHIPAMENT DE DETECTARE A PESTELUI

1. □ SONAR

2. □ SONDĂ DE PLASĂ

3. □ TELEDETECTARE

4. □ altele (se specifică)...............................................................

U. ECHIPAMENTE DE CONDITIONARE SI MANIPULARE LA BORD

Specificati:

E. magazii, tancuri (Să se indice capacitatea în metri cubi.)

1.___m3 CAPACITATE DE DEPOZITARE GHEATĂ

2.___m3 MAGAZIE PENTRU PRODUSE PRELUCRATE REFRIGERATE

3.___m3 MAGAZIE PENTRU PRODUSE REFRIGERATE

4.___m3 TANC DE SARAMURĂ

F. echipamente suplimentare de pescuit (Să se indice numărul.)

1.___GRUPURI ELECTROGENE

2.___POMPE PENTRU PESTE

3.___VINCI

4.___ECHIPAMENTE ILUMINARE

5.___POWERED BLOCK PENTRU PLASE PUNGĂ

V. ZONE DE PESCUIT PENTRU CARE NAVA/AMBARCATIUNEA ESTE AUTORIZATĂ (a se marca CU X Căsutele corespunzătoare zonei si tipului de pescuit)

 

1. APE MARITIME

Specificatii: ......................................................................................................................................

 

2. TIP DE PESCUIT

unelte de pescuit (număr)

1. □ Pescuit cu trauler

2. □ Pescuit cu plasă pungă

3. □ Pescuit cu setei fixe

4. □ Pescuit cu năvod

5. □ Pescuit cu paragate

6. □ Alte tipuri (a se specifica)

 

 

Data depunerii ......../......../.........

Semnătura proprietarului

 

ANEXA Nr. 2

 

Filiala A.N.PA.................

Nr........./.........../............

 

NOTĂ DE CONSTATARE încheiată azi....../........./..........

 

Subsemnatul, ............................................., având functia de......................................., verificând autenticitatea si realitatea documentelor, instalatiilor si uneltelor de pescuit în vederea înscrierii în Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, în conformitate cu*)................................................., am constatat

următoarele:

Fată de cele prezentate consider că:

 

Îndeplineste nu îndeplineste conditiile pentru înscrierea în Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit.

 

Sef serviciu/birou filială,

...........................................

Consilier/Referent,

...........................................

(numele si prenumele)

(numele si prenumele)

Semnătura.................

Semnătura

...............................

L.S.


*) Se va mentiona legislatia specifică în vigoare.

 

ANEXA Nr. 3

 

Număr fisier*)

 

FISA INDIVIDUALĂ

a navei/ambarcatiunii de pescuit care efectuează pescuitul în Delta Dunării, fluviul Dunărea,

râul Prut, lacuri de acumulare, pescuitul în scop stiintific sau Fisa individuală

a navei/ambarcatiunii auxiliare de pescuit

 

Tipul datei

 

Numele navei/ambarcatiunii

 

Tipul navei/ambarcatiunii (lotca, trauler, seiner)

 

Zona de activitate

 

Portul de înregistrare

 

Numărul de înmatriculare

 

Sistem de comunicare radio

 

Indicativ radio

 

VMS (doar pentru navele mai mari de 15 m)

 

Tipul instalatiei (uneltei) principale de pescuit/Număr

 

Tipul instalatiei (uneltei) secundare de pescuit/Număr

 

Lungimea maximă (LOA)

 

Lungimea între perpendiculare (LP)

 

Tonajul brut (TB)

 

Tonajul mărit (dacă este cazul)

 

Puterea motorului principal (kW)

 

Puterea motoarelor auxiliare (kW)

 

Materialul de constructie

 

Tara de import/export

 

Anul constructiei

 

Locul constructiei

 

Numele proprietarului

 

CNP/CUI

 

Adresa proprietarului

 

Numele operatorului

 

CNP/CUI

 

Adresa operatorului

 

 

Numele si prenumele proprietarului/operatorului,

Semnătura

........................................


*) Se completează de personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

ORDIN

privind programul de lucru al politistilor, formele de organizare a acestuia

si acordarea repausului săptămânal

 

Având în vedere prevederile art. 39 si 44 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008,

ministrul internelor si reformei administrative emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - În sensul prezentului ordin, prin program de lucru se întelege perioada în care politistul îsi desfăsoară activitatea si îndeplineste sarcinile si atributiile de serviciu potrivit prevederilor fisei postului.

Art. 2. - (1) Durata programului de lucru al politistului este, de regulă, 8 ore pe zi si 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta si duminica.

(2) Acordarea zilelor de odihnă săptămânală ce se cuvin politistului, în zile consecutive, poate fi amânată, în mod exceptional, numai dacă interesele serviciului o impun, cel mult de două ori într-o lună, fără a depăsi 30 de zile de la data la care persoana a fost la program.

(3) Durata maximă legală a programului de lucru nu poate depăsi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata programului de lucru poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu conditia ca media orelor de muncă, calculată pentru o perioadă de referintă de 3 luni calendaristice, să nu depăsească 48 de ore pe săptămână.

Art. 3. - (1) Programul de lucru se organizează în zilele lucrătoare, în intervalul orar 08,00—16,00.

(2) în unitătile în care programul de lucru nu poate fi desfăsurat în intervalul de timp prevăzut la alin. (1), acesta este organizat, prin dispozitia sefilor structurilor respective, cu consultarea Corpului National al Politistilor si a altor asociatii profesionale legal constituite, precum si a sindicatelor reprezentative, cu respectarea prevederilor legislatiei în vigoare.

(3) Prin exceptie, pentru desfăsurarea unor activităti temporare cu caracter specific, sefii de unităti pot organiza, fără consultarea asociatiilor cu caracter profesional si a organizatiilor sindicale reprezentative, programul de lucru în alt interval orar, cu obligatia de a asigura timpul liber corespunzător.

(4) Programul de lucru al compartimentelor care desfăsoară activităti cu publicul se stabileste de către seful unitătii, în raport cu amploarea activitătii, asigurându-se personalului respectarea programului de lucru legal si repartizarea corespunzătoare a volumului de muncă.

Art. 4. - (1) în situatii de catastrofe, calamităti, tulburări de amploare ale ordinii si sigurantei publice ori alte asemenea evenimente, la instituirea stării de urgentă sau a stării de asediu, la declararea mobilizării si la război, la alarmarea unitătii, politistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea din care face parte.

(2) în cazul producerii vreuneia dintre situatiile prevăzute la alin. (1), politistul care se află într-o altă localitate se prezintă în cel mai scurt timp la cea mai apropiată unitate a Ministerului Internelor si Reformei Administrative si ia legătura cu unitatea din care face parte.

Art. 5. - (1) Pentru politistii încadrati, conform statelor de organizare si fiselor posturilor, pe functii care impun o specializare profesională pentru care legislatia în vigoare

prevede un timp de lucru mai mic de 8 ore pe zi, programul de lucru va fi adaptat corespunzător.

(2) Seful unitătii poate dispune reducerea programului de lucru în caz de conditii climaterice extreme, intemperii si în alte conditii prevăzute de lege, fără recuperarea orelor ce constituie diminuarea programului de lucru.

Art. 6. - Programul de lucru pentru politistul detasat în afara Ministerului Internelor si Reformei Administrative se stabileste de către seful unitătii unde acesta este detasat.

Art. 7. - (1) Politistul delegat îsi desfăsoară activitatea conform programului normal de lucru al unitătii la care este delegat.

(2) Pe timpul delegării nu se pot plăti ore suplimentare.

Art. 8. - (1) Prin modul de proiectare a fiselor posturilor si prin organizarea activitătii, sefii unitătilor asigură încărcarea echilibrată cu sarcini a politistilor, potrivit fiecărei categorii profesionale, utilizarea completă de către acestia a timpului de muncă si îndeplinirea îndatoririlor curente în timpul programului normal de lucru.

(2) în situatii neprevăzute, care impun desfăsurarea de activităti peste durata normală a programului de lucru, seful unitătii dispune în scris, cu justificarea temeinică a hotărârii sale, efectuarea de ore suplimentare.

(3) Sarcinile care presupun desfăsurarea de activităti după încheierea programului normal de lucru si cele care necesită chemarea politistilor la serviciu, de la domiciliu, din timpul liber al acestora, se îndeplinesc în conditiile alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (2).

Art. 9. - La evaluarea capacitătii manageriale a sefului unitătii, conducerea ierarhică, potrivit competentelor, va avea în vedere si utilizarea eficientă a personalului avut la dispozitie.

Art. 10. - Orele de serviciu prestate de politist peste durata prevăzută la art. 2 alin. (1) se consideră ore suplimentare si se plătesc sau se compensează cu timp liber corespunzător, conform dispozitiilor legale privind salarizarea politistilor.

Art. 11. - Politistul care din motive întemeiate întârzie sau absentează de la serviciu este obligat să anunte imediat seful nemijlocit.

Art. 12. - Politistul poate părăsi locul de muncă în timpul programului numai în situatii temeinic justificate, cu acordul sefului nemijlocit, în conditiile prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 13. - (1) Situatia prezentei la programul de lucru se întocmeste de către compartimentul cabinet, secretariat (similar) sau de către seful ierarhic/persoana desemnată si se transmite în timp util la structura financiar-contabilă de care apartine unitatea.

(2) Situatia prevăzută la alin. (1) se aprobă de seful unitătii, singurul în măsură să opereze modificări ulterioare, pentru situatii legal justificate.

(3) Situatia privind orele suplimentare prestate de politisti peste programul normal de lucru se tine de către seful nemijlocit, potrivit tabelului prezentat în anexa nr. 1. Situatia centralizatoare, la nivelul unitătii, cu politistii care au desfăsurat ore suplimentare se face potrivit modelului prezentat în anexa nr. 2.

(4) Înscrierea de date neconforme cu realitatea referitoare la prezenta la programul de lucru se sanctionează conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Dispozitii specifice

 

Art. 14. - (1) Caracterul permanent si obligatoriu al serviciului politienesc obligă politistul ca pentru îndeplinirea atributiilor de serviciu să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si în afara acestuia, în situatii temeinic justificate.

(2) Programul de lucru este stabilit astfel încât să se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitătii de muncă, în conditiile prevăzute de lege.

(3) între două zile de muncă, timpul de repaus acordat politistului nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

Art. 15. - (1) Pentru politistii care desfăsoară activitatea în schimburi, precum si pentru cei care desfăsoară activităti operative se asigură în cursul unei luni cel putin un repaus săptămânal, sâmbăta si duminica, în zile consecutive.

(2) Politistii aflati în timpul liber, după efectuarea serviciului, nu participă la executarea sedintelor de tragere cu armamentul din dotare, la activitătile de pregătire fizică, la analize profesionale sau orice alte activităti care nu sunt impuse de o stare exceptională sau de necesitate. Participarea politistului la astfel de activităti din timpul liber se face prin compensarea în mod corespunzător cu timp liber sau plata orelor suplimentare.

(3) Munca suplimentară si munca de noapte sunt prestate de către politisti în limitele si cu drepturile compensatorii prevăzute de lege.

Art. 16. - Orele efectuate în scopul asigurării serviciului de permanentă se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător, în zilele imediat următoare, iar când nu este posibil, seful unitătii, pe baza unei planificări, acordă zilele de recuperare în următoarele 60 de zile lucrătoare.

Art. 17. - (1) Pe timpul executării unor misiuni si actiuni punctuale, specifice serviciului politienesc, programulde lucru se stabileste de către seful unitătii.

(2) în cazul structurilor operative, în functie de specificul misiunilor sau de situatia operativă existentă, se va asigura prezenta la serviciu a cel putin 1/3 din politisti, inclusiv în zilele nelucrătoare.

(3) Când misiunile/actiunile se desfăsoară neîntrerupt mai multe zile, politistilor li se asigură o zi de odihnă pentru fiecare 3 zile efectuatei la care se adaugă numărul zilelor de odihnă legale cuprinse în perioada respectivă.

(4) În cazul în care activitatea nu poate fi întreruptă în zilele de sâmbătă si duminică, zilele de repaus săptămânal vor fi acordate în alte zile ale săptămânii sau, prin planificare, vor fi cumulate pe o perioadă mai mare, cu respectarea principiului continuitătii serviciului politienesc.

(5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică actiunilor si misiunilor desfăsurate în afara teritoriului national.

Art. 18. - În unitătile de învătământ ale Ministerului Internelor si Reformei Administrativei care asigură pregătire politienească, programul de lucru va fi organizat în functie de activitătile didactice specifice, cu consultarea Corpului National al Politistilor si a altor asociatii profesionale legal constituite, precum si a sindicatelor reprezentative, cu respectarea prevederilor legislatiei în vigoare.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 19. - Programul de lucru al politistilor se precizează în fisa postului, în conditiile stabilite de normele interne ce reglementează activitatea de management al resurselor umane în unitătile Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Art. 20. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin privind programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului săptămânal atrage după sine sanctiunile prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 21. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 22. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 8 august 2008.

 Nr. 577.

 

ANEXA Nr. 1

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Unitatea........................

 

SITUATIE

privind orele suplimentare prestate peste programul normal de lucru de către personalul

(denumirea structurii) în luna........................

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Activitatea desfăsurată

Cine a dispus desfăsurarea activitătii

Intervalul de timp

Nr. ore

Semnătura politistului

Semnătura sefului nemijlocit

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Unitatea........................

 

SITUATIE CENTRALIZATOARE

cu personalul (denumirea structurii) care a desfăsurat ore suplimentare în luna

 

Aprob

Seful unitătii

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Gradul profesional

Numele si prenumele

Numărul de ore

Numărul de ore compensate

Numărul de ore plătite

75%

100%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Seful nemijlocit,

.........................................

 

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU REGLEMENTARE IN COMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

 

 

DECIZIE

privind procedura de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente

3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz si stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea

dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz

 

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (1), (3) si (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2006 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei, ale art. 15 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentrureorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvente 3600-3800 MHz, precum si ale art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 638/2008 privind stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei emite prezenta decizie.

Art. 1. - Prezenta decizie are ca obiect stabilirea procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz, în vederea furnizării de retele publice de comunicatii electronice si de servicii de comunicatii electronice destinate publicului prin intermediul sistemelor de acces pe suport radio de bandă largă (Bl/V/A), precum si stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz, ce urmează a fi achitat de Societatea Natională de Radiocomunicatii - S.A., în conditiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 638/2008 privind stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz.

Art. 2. - (1) Licentele de utilizare a frecventelor radio în vederea furnizării de retele publice de comunicatii electronice si de servicii de comunicatii electronice destinate publicului prin intermediul sistemelor BWAÎn benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz, denumite în continuare licente, se acorda prin licitatie organizată de Autoritatea Natională pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei, denumită în continuare ANRCTI, pe baza unei proceduri de selectie comparativă.

(2) Prin licitatia organizată de ANRCTI vor fi scoase la concurs două licente, în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si, respectiv, 3700-3757 MHz.

(3) Licentele prevăzute la alin. (2) se acordă pentru o perioadă de 10 ani.

Art. 3. - (1) Etapele premergătoare licitatiei sunt următoarele:

a) elaborarea proiectului caietului de sarcini;

b) publicarea proiectului caietului de sarcini în vederea consultării;

c) transmiterea observatiilor la continutul caietului de sarcini;

d) elaborarea formei finale a caietului de sarcini si publicarea anuntului de participare la licitatie.

(2) Etapele licitatiei sunt următoarele:

a) obtinerea caietului de sarcini de către persoanele interesate;

b) transmiterea solicitărilor de clarificări si răspunsul la acestea;

c) depunerea ofertelor si a garantiei de participare de către persoanele care au obtinut caietul de sarcini;

d) evaluarea ofertelor;

e) transmiterea comunicărilor privind rezultatul evaluării tuturor ofertelor depuse;

f) primirea si solutionarea contestatiilor.

(3) Calendarul detaliat al etapelor licitatiei se va stabili prin caietul de sarcini.

Art. 4. - (1) Pentru organizarea si conducerea procedurii de licitatie, ANRCTI va desemna o comisie de licitatie formată din 7 membri, care nu pot fi actionari, asociati, administratori, cenzori sau angajati, cu carnet de muncă sau în alt mod, ai vreuneia dintre persoanele juridice care participă la licitatie sau ai vreunei persoane juridice care are control asupra vreunui ofertant, sens în care membrii comisiei vor depune o declaratie pe propria răspundere.

(2) În cadrul comisiei de licitatie va fi desemnat un presedinte, care va conduce procedura de licitatie, si un secretar, care va întocmi procesele-verbale de sedinta.

(3) O persoană juridică are control asupra ofertantului, în acceptiunea alin. (1), dacă exercită direct cel putin 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la acesta.

Art. 5. - (1) Comisia de licitatie are următoarele atributii:

a) elaborarea proiectului caietului de sarcini;

b) elaborarea formei finale a caietului de sarcini;

c) formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări;

d) evaluarea ofertelor;

e) prezentarea rezultatului evaluării ofertelor presedintelui ANRCTI în scopul aprobării acestuia, precum si efectuarea propunerii de acordare a licentelor.

(2) În vederea solutionării eventualelor contestatii, ANRCTI va constitui o comisie formată din alte persoane decât cele care au făcut parte din comisia de licitatie. Procesul-verbal de solutionare a contestatiilor va fi aprobat de presedintele ANRCTI. Incompatibilitătile prevăzute la art. 4 alin. (1)se aplică în mod corespunzător si membrilor comisiei constituite potrivit prezentului alineat.

Art. 6. - (1) ANRCTI va publica pe pagina de internet www.anrcti.ro, în vederea consultării publice, proiectul caietului de sarcini si data-limită până la care se pot transmite observatii la acesta.

(2) Forma finală a caietului de sarcini va fi elaborată după centralizarea si analizarea observatiilor primite.

(3) ANRCTI va publica cel putin într-un cotidian de circulatie natională, precum si pe paginade internetwww.anrcti.ro un anunt de participare la licitatie, prin care va invita persoanele interesate să procure caietul de sarcini, precizând data-limită pentru aceasta, precum si data-limită pentru depunerea ofertelor.

Art. 7. - (1) Caietul de sarcini va contine în mod obligatoriu conditiile tehnice de utilizare a benzilor de frecvente scoase la licitatie, cerintele minimale pe care ofertantii trebuie să le îndeplineascăpentru a fi considerati eligibili, obligatiile minime pe care acestia trebuie să si le asume în cazul încare vor fi declarati câstigători ai licitatiei, grila de punctaj, precum si orice alte aspecte considerate relevante de către comisia de licitatie.

(2) ANRCTI va asigura obtinerea unui exemplar al caietului de sarcini de către orice persoană care îsi manifestă intentia în acest sens.

Art. 8. - (1) Licitatia se desfăsoară pe bază de oferte ferme, definitive, irevocabilesi neconditionate, primite în conformitate cu caietul de sarcini pentru elaborarea si prezentarea ofertei.

(2) Ofertantii vor constitui o garantie de participare în cuantum de 200.000 de euro prin scrisoare de garantie bancară emisă de o bancă românească sau de o bancă străină cu care o bancă românească are relatii de corespondent, din care să rezulte fără echivoc angajamentul irevocabil al acesteia de a plăti imediat, la solicitarea ANRCTI, fără a invoca vreo exceptie legată de procedura de licitatie, o sumă în cuantum egal cu garantia de participare, în cazul în care:

a) ofertantul declarat câstigător al licitatiei renuntă la dreptul de a i se acorda licenta;

b) ofertantul declarat câstigător al licitatiei nu achită taxa de licentă în conditiile prevăzute la art. 1 alin. (1) si art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 638/2008;

c) ofertantul îsi retrage oferta după data-limită stabilită pentru primirea ofertelor;

d) ofertantul influentează sau încearcă să influenteze comisia de licitatie în procesul de examinare si evaluare a ofertelor.

(3) Scrisoarea de garantie bancară trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel putin 180 de zile de la data-limită până la care se pot primi ofertele.

(4) Garantia de participare se restituie integral tuturor participantilor, cu exceptia câstigătorilor declarati ai licentelor, cărora le va fi restituită după momentul eliberării acestora.

Art. 9. - Comisia de licitatie va analiza doar acele oferte care au fost primite în termenul mentionat în caietul de sarcini si care sunt însotite de garantia de participare în cuantumul si în forma prevăzute în prezenta decizie.

Art. 10. - (1) Comisia de licitatie va comunica persoanelor care au depus oferte rezultatele evaluării acestora, prin afisarea pe pagina de internetwww.anrcti.ro.

(2) Persoanelor ale căror oferte au fost declarate câstigătoare li se vor acorda licentele, după achitarea de către acestea a taxei de licentă, în conditiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 638/2008.

Art. 11. - (1) Societatea Natională de Radiocomunicatii - S.A. beneficiază de dreptul de a furniza retele publice de comunicatii electronice si servicii de comunicatii electronice destinate publicului prin intermediul sistemelor BWA, indiferent de tehnologie, pe baza licentei de utilizare a frecventelor radio acordate acestei societăti în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvente 3600—3800 MHz, începând cu data de 24 noiembrie 2008, însă nu mai devreme de data achitării integrale a taxei de licentă prevăzute la alin. (3), si până la data de 23 iulie 2011.

(2) ANRCTI va impune Societătii Nationale de Radiocomunicatii - S.A. obligatii privind furnizarea de retele publice de comunicatii electronice si de servicii de comunicatii electronice destinate publicului prin intermediul sistemelor BWA cel putin la nivelul cerintelor minimale ce se vor solicita la acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz prin caietul de sarcini prevăzut la art. 7 alin. (1).

(3) Cuantumul taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz, ce urmează a fi achitat de Societatea Natională de Radiocomunicatii - S.A. în conditiile prevăzute la art. 1 alin. (2) si art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 638/2008, este egal cu echivalentul în lei a 2.000.000 de euro.

Art. 12. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei,

Dan Cristian Georgescu

 

Bucuresti, 15 august 2008.

Nr. 732.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normei nr. 18/2008 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a

a Comunitătilor Economice Europene aplicabile entitătilor autorizate, reglementate

si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

 

Având în vedere prevederile art. 23 lit. f) si g) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005^

conform Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2006 privind numirea presedintelui, a vicepresedintelui si a celorlalti membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

în temeiul dispozitiilor art. 15 alin. (5), (6) si (7) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 57 alin. (6) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 4 alin. (3) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Norma nr. 18/2008 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitătilor Economice Europene aplicabile entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre si norma mentionată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (www.csspp.ro).

Art. 3. - Directia reglementare împreună cu Directia secretariat si cu directorul general vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

Mircea Oancea

 

Bucuresti, 6 august 2008.

Nr. 34.

 

ANEXĂ

 

NORMA Nr. 18/2008

privind reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitătilor Economice Europene

aplicabile entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere

a Sistemului de Pensii Private

 

Având în vedere prevederile art. 23 lit. f) si g) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005^

în temeiul dispozitiilor art. 15 alin. (5), (6) si (7) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 57 alin. (6) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 4 alin. (3) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă.

 

CAPITOLUL I

Aria de aplicabilitate

 

Art. 1. - Prezenta normă stabileste forma si continutul situatiilor financiare anuale consolidate, precum si regulile de întocmire, aprobare, auditare si publicare a situatiilor financiare anuale consolidate ale entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Art. 2. - Prezenta normă se aplică entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Art. 3. - Prezenta normă transpune Directiva a VII-a a Comunitătilor Economice Europene 83/349/CEE din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 193 din 18 iulie 1983, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea si supravegherea prudentială a sistemului de pensii private.

(2) În exercitarea competentelor sale prevăzute de lege, Comisia poate colecta si procesa orice date si informatii relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal.

Art. 5. - (1) Termenii si expresiile utilizate în prezenta normă au semnificatia prevăzută la art. 2 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare, respectiv la art. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) De asemenea, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

a) societate-mamă este entitatea care se află în oricare dintre următoarele situatii:

(i) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor într-o altă entitate, denumită în continuare filială;

(ii) este actionar sau asociat al unei entităti si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale entitătii în cauză (filială) care au îndeplinit aceste functii în cursul exercitiului financiar, în cursul exercitiului financiar precedent si până în momentul întocmirii situatiilor financiare anuale consolidate au fost numiti doar ca rezultat al exercitării drepturilor lor de vot;

(iii) este actionar sau asociat al unei filiale si detine singur controlul asupra majoritătii drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca urmare a unui acord încheiat cu alti actionari sau asociati;

(iv) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o influentă dominantă asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu entitatea în cauză sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, dacă legislatia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze;

(v) detine puterea de a exercita sau exercită efectiv o influentă dominantă sau controlul asupra unei filiale;

(vi) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi ori revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale acelei filiale;

(vii) societatea-mamă si filiala sunt conduse pe o bază unificată de către societatea-mamă;

b) filială - o entitate aflată sub controlul altei entităti, denumită societate-mamă;

c) entităti afiliate - entitătile între care există relatiile prevăzute la lit. a) pct. (i)-(vii), precum si celelalte entităti care au relatii similare cu una dintre entitătile mentionate anterior.

Art. 6. - Referitor la drepturile aferente societătilor-mamă, se aplică prevederile art. 7-9 si art. 10 alin. (2).

Art. 7. - Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) pct. (i), (ii), (iii), (vi) si (vii), drepturile de vot si drepturile de numire sau de revocare ale oricărei alte filiale, precum si cele ale oricărei persoane care actionează în nume propriu, dar în contul societătii-mamă sau al altei filiale trebuie adăugate la cele ale societătii-mamă.

Art. 8. - Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) pct. (i), (ii), (iii), (vi) si (vii), în scopul determinării drepturilor societătii-mamă, drepturile sale vor fi reduse cu drepturile:

a) atribuite actiunilor detinute în contul unei persoane care nu este nici societatea-mamă, nici o filială a acesteia; sau

b) atribuite actiunilor detinute drept garantii, cu conditia ca drepturile în cauză să fie exercitate în conformitate cu instructiunile primite sau să fie detinute, pentru acordarea unor împrumuturi, ca parte a activitătilor obisnuite, cu conditia ca drepturile de vot să fie exercitate în contul persoanei care oferă garantia.

Art. 9. - Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) pct. (i), (ii) si (iii), numărul total al drepturilor sale de vot în filială trebuie redus cu numărul drepturilor de vot aferente actiunilor proprii detinute de aceasta, de către o filială a acesteia sau de către o persoană care actionează în nume propriu, dar în contul acelor entităti.

Art. 10. - (1) Cu respectarea prevederilor art. 18-20 filialele trebuie consolidate, indiferent de locul unde sunt situate sediile lor sociale.

(2) În aplicarea alin. (1), orice filială a unei filiale se consideră filială a societătii-mamă care este societatea-mamă a entitătii ce urmează să fie consolidată.

 

CAPITOLUL II

Conditii pentru întocmirea situatiilor financiare anuale

consolidate

 

Art. 11. - O entitate trebuie să întocmească situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al administratorilor dacă această entitate, denumită societate-mamă, face parte dintr-un grup de entităti si îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a) pct. (i)-(vii).

Art. 12. - (1) O societate-mamă este scutită de la întocmirea situatiilor financiare anuale consolidate dacă la data bilantului său, entitătile care urmează să fie consolidate nu depăsesc împreună, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale ale acestora, limitele a două dintre următoarele 3 criterii:

a) total active: 17.520.000 euro;

b) cifra de afaceri netă: 35.040.000 euro;

c) număr mediu de salariati în cursul exercitiului financiar: 250. (2) Criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) se determină înainte de compensarea prevăzută la art. 31 si eliminarea de la art. 39 alin. (2) lit. a) si b).

Art. 13. - Exceptia prevăzută la art. 12 alin. (1) nu se aplică dacă una dintre filialele care urmează să fie consolidate este o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată, în conformitate cu legislatia în vigoare privind piata de capital.

Art. 14. - Cu respectarea prevederilor art. 12 si 13, o societate-mamă este exceptată de la obligatia elaborării situatiilor financiare anuale consolidate atunci când ea însăsi este o filială, iar propria sa societate-mamă este înfiintată în conformitate cu legea română sau cu legea unui stat membru al Uniunii Europene, în unul dintre următoarele două cazuri:

a) societatea-mamă în cauză detine toate actiunile entitătii exceptate. în acest sens, nu se iau în considerare actiunile la entitatea exceptată, detinute de membrii organelor sale de administratie, conducere sau de supraveghere, în temeiul unei obligatii legale ori prevăzute în actul constitutiv sau statut; sau

b) dacă societatea-mamă în cauză detine 90% sau mai mult din actiunile entitătii exceptate, iar restul actionarilor ori al asociatilor entitătii în cauză a aprobat exceptarea.

Art. 15. - Exceptarea prevăzută la art. 14 este conditionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

a) entitatea exceptată si, cu respectarea prevederilor art. 18—20, toate filialele sale trebuie consolidate în situatiile financiare anuale ale unui grup mai mare de entităti, a cărui societate-mamă este constituită în conformitate cu legea română sau cu legea unui stat membru al Uniunii Europene;

b) situatiile financiare anuale consolidate si raportul consolidat ai administratorilor ale grupului mai mare de entităti trebuie întocmite de societatea-mamă a grupului în cauză si auditate, în conformitate cu prevederile legale sub incidenta cărora intră societatea-mamă a grupului mai mare de entităti, potrivit prezentei norme;

c) situatiile financiare anuale consolidate, raportul administratorilor si raportul persoanei responsabile cu auditarea acelor situatii financiare trebuie publicate pentru entitatea exceptată conform prevederilor legale în vigoare;

d) notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate ale entitătii exceptate trebuie să prezinte:

(i) denumirea si sediul social ale societătii-mamă care întocmeste situatii financiare anuale consolidate; si

(ii) exceptarea de la obligatia de a întocmi situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al administratorilor.

Art. 16. - Exceptia prevăzută la art. 14 nu se aplică societătilor-mamă ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată.

Art. 17. - Nu se va aplica exceptarea prevăzută la art. 14-16 în măsura în care elaborarea de situatii financiare anuale consolidate este cerută de o institutie a statului sau pentru informarea salariatilor.

Art. 18. - O entitate poate fi exclusă de la consolidare în cazul în care includerea sa nu este semnificativă pentru scopul oferirii unei imagini fidele a activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii entitătilor incluse în aceste situatii financiare, considerate ca un tot unitar.

Art. 19. - Dacă două sau mai multe entităti îndeplinesc cerinta prevăzută la art. 18, acestea trebuie totusi să fie incluse în situatiile financiare anuale consolidate, chiar dacă, considerate ca un tot unitar, acestea nu sunt semnificative pentru scopul furnizării unei imagini fidele în sensul prevederilor art. 23.

Art. 20. - În plus, o entitate poate să nu fie inclusă în situatiile financiare consolidate, dacă:

a) restrictii severe pe termen lung împiedică exercitarea de către societatea-mamă a drepturilor sale asupra activelor ori managementului acestei entităti; sau

b) informatiile necesare pentru elaborarea situatiilor financiare anuale consolidate se pot obtine numai cu costuri ori întârzieri nejustificate; sau

c) actiunile la entitatea în cauză sunt detinute exclusiv în vederea vânzării ulterioare a acestora.

 

CAPITOLUL III

Întocmirea situatiilor financiare anuale consolidate

 

Art. 21. - Situatiile financiare anuale consolidate cuprind bilantul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat si notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate. Aceste documente constituie un tot unitar.

Art. 22. - Situatiile financiare anuale consolidate se întocmesc în mod clar si în concordantă cu prevederile prezentei norme.

Art. 23. - Situatiile financiare anuale consolidate oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii entitătilor incluse în aceste situatii financiare, considerate ca un tot unitar.

Art. 24. - Dacă aplicarea prevederilor prezentei norme nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în întelesul art. 23, în notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate trebuie prezentate informatii suplimentare.

Art. 25. - (1) Dacă, în cazuri exceptionale, aplicarea uneia dintre prevederile prezentei norme nu corespunde cerintei de furnizare a unei imagini fidele, în conformitate cu prevederile art. 23, se va face abatere de la aceste prevederi în vederea oferirii unei imagini fidele, în întelesul art. 23.

(2) Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate împreună cu o explicatie a motivelor sale si o prezentare a efectelor abaterii asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.

Art. 26. - Comisia poate solicita prezentarea în situatiile financiare anuale consolidate a unor informatii suplimentare fată de cele care trebuie să fie prezentate în concordantă cu prezenta normă.

Art. 27. - Prevederile sectiunii a 4-a „Forma si continutul situatiilor financiare anuale" a cap. II din Norma nr. 14/2007 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene aplicabile entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 37/2007, se aplică în ceea ce priveste formatul situatiilor financiare anuale consolidate, cu respectarea prevederilor prezentei norme si luând în considerare ajustările esentiale care rezultă din caracteristicile proprii situatiilor financiare anuale consolidate, în raport cu situatiile financiare anuale.

Art. 28. - Formatul bilantului consolidat si al contului de profit si pierdere consolidat este prevăzut la cap. VIII din prezenta normă.

Proceduri de consolidare

A. Bilant consolidat

Art. 29. - Activele si datoriile entitătilor incluse în consolidare se încorporează în totalitate în bilantul consolidat, prin însumarea elementelor similare.

Art. 30. - Stocurile pot fi prezentate ca un singur element în situatiile financiare anuale consolidate, dacă există circumstante speciale care ar putea determina cheltuieli nejustificate.

Art. 31. - (1) Valorile contabile ale actiunilor în capitalul entitătilor incluse în consolidare se compensează cu proportia pe care o reprezintă în capitalul si rezervele acestor entităti, astfel:

a) compensările se efectuează pe baza valorilor contabile ale activelor si datoriilor identificabile la data achizitiei actiunilor sau, în cazul în care achizitia are loc în două ori mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o filială;

b) în întelesul prezentei norme, data achizitiei reprezintă data la care controlul asupra activelor nete sau a operatiunilor entitătii achizitionate este transferat efectiv către dobânditor;

c) în conditiile în care nu se pot stabili valorile prevăzute la lit. a), compensarea se efectuează pe baza valorilor contabile existente la data la care entitătile în cauză sunt incluse în consolidare pentru prima dată. Diferentele rezultate din asemenea compensări se înregistrează, în măsura în care este posibil, direct la acele elemente din bilantul consolidat care au valori superioare sau inferioare valorilor lor contabile;

d) orice diferentă rezultată ca urmare a aplicării lit. a) sau rămasă după aplicarea lit. b) se prezintă ca un element separat în bilantul consolidat, astfel:

(i) diferenta pozitivă se prezintă la elementul „Fond comercial pozitiv"; (ii) diferenta negativă se prezintă la elementul „Fond comercial negativ".

(2) Aceste elemente, metodele utilizate si orice modificări semnificative fată de exercitiul financiar precedent trebuie explicate în notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate.

Art. 32. - (1) Prevederile art. 31 nu se aplică actiunilor în capitalul societătii-mamă detinute fie de entitatea în cauză, fie de o altă entitate inclusă în consolidare.

(2) în situatiile financiare anuale consolidate aceste actiuni se tratează ca actiuni proprii, în concordantă cu Norma nr. 14/2007.

Art. 33. - (1) Suma atribuibilă actiunilor în filialele incluse în consolidare, detinute de alte persoane decât entitătile incluse în consolidare, se prezintă separat în bilantul consolidat, la elementul „Interese minoritare".

(2) Interesele minoritare trebuie prezentate în bilantul consolidat în capitalurile proprii, separat de capitalurile proprii ale societătii-mamă.

B. Contul de profit si pierdere consolidat

Art. 34. - Veniturile si cheltuielile entitătilor incluse în consolidare se încorporează în totalitate în contul de profit si pierdere consolidat, prin însumarea elementelor similare.

Art. 35. - Suma oricărui profit sau oricărei pierderi atribuibilă actiunilor în filialele incluse în consolidare, detinute de alte persoane decât entitătile incluse în consolidare, se prezintă separat în contul de profit si pierdere consolidat, la elementul „Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) intereselor minoritare".

C. Prevederi comune bilantului consolidat si contului de profit si pierdere consolidat

Art. 36. - Situatiile financiare anuale consolidate se întocmesc în conformitate cu prezenta normă.

Art. 37. - Metodele de consolidare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.

Art. 38. - (1) Abateri de la prevederile art. 37 se pot face în cazuri exceptionale.

(2) Orice asemenea abateri, precum si motivele acestora trebuie prezentate în notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate, împreună cu o evaluare a efectelor abaterilor asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii entitătilor incluse în consolidare, considerate ca un tot unitar.

Art. 39. - (1) Situatiile financiare anuale consolidate prezintă activele, datoriile, pozitia financiară si profiturile sau pierderile entitătilor incluse în consolidare, ca si cum acestea ar fi o singură entitate.

(2) În special:

a) datoriile si creantele dintre entitătile incluse în consolidare se elimină din situatiile financiare anuale consolidate;

b) veniturile si cheltuielile aferente tranzactiilor dintre entitătile incluse în consolidare se elimină din situatiile financiare anuale consolidate;

c) dacă profiturile si pierderile rezultate din tranzactiile efectuate între entitătile incluse în consolidare sunt luate în calcul la determinarea valorii contabile a activelor, acestea se elimină din situatiile financiare anuale consolidate.

(3) De asemenea, dividendele interne sunt eliminate în totalitate.

Art. 40. - Derogări de la prevederile art. 39 sunt permise dacă sumele în cauză nu sunt semnificative în întelesul art. 23.

Art. 41. - Situatiile financiare anuale consolidate se întocmesc la aceeasi dată cu situatiile financiare anuale ale societătii-mamă.

Art. 42. - (1) Atunci când situatiile financiare ale unei filiale, folosite la întocmirea situatiilor financiare consolidate, sunt întocmite la o dată de raportare diferită de cea a societătii-mamă, trebuie făcute ajustări datorită efectelor tranzactiilor sau evenimentelor semnificative care au loc între acea dată si data situatiilor financiare ale societătii-mamă.

(2) Diferenta dintre data de raportare a filialei si data de raportare a societătii-mamă nu trebuie să fie mai mare de 3 luni.

(3) Lungimea perioadelor de raportare si orice diferente între datele de raportare trebuie să fie aceleasi de la o perioadă la alta.

Art. 43. - Dacă data bilantului entitătii de consolidat precedă data bilantului consolidat cu mai mult de 3 luni, entitatea în cauză este consolidată pe baza unor situatii financiare interimare întocmite la data bilantului consolidat.

Art. 44. - În cazul în care componenta entitătilor incluse în consolidare s-a modificat semnificativ în cursul exercitiului financiar, situatiile financiare anuale consolidate trebuie să cuprindă informatii care să permită comparatia seturilor succesive de situatii financiare anuale consolidate.

Art. 45. - Activele si datoriile care urmează să fie cuprinse în situatiile financiare anuale consolidate se evaluează prin metode uniforme si potrivit sectiunii a 5-a „Principii contabile si reguli de evaluare", subsectiunea a 3-a „Reguli de evaluare" a cap. II din Norma nr. 14/2007.

Art. 46. - O societate-mamă care întocmeste situatii financiare anuale consolidate trebuie să aplice aceleasi metode de evaluare ca si pentru situatiile financiare anuale proprii.

Art. 47. - Dacă activele si datoriile care urmează să fie cuprinse în situatiile financiare anuale consolidate au fost evaluate de entitătile incluse în consolidare prin metode diferite de cele utilizate pentru consolidare, acestea trebuie evaluate din nou conform metodelor utilizate pentru consolidare, cu exceptia cazului în care rezultatele acestei noi evaluări nu sunt semnificative în întelesul art. 23.

Art. 48. - În bilantul consolidat si în contul de profit si pierdere consolidat trebuie să se tină seama de orice diferentă care a avut loc cu ocazia consolidării între cheltuielile cu impozitul aferent exercitiului financiar si exercitiilor financiare precedente si suma impozitului plătit sau de plătit pentru aceste exercitii, în măsura în care, în viitorul previzibil, este probabil să apară o cheltuială efectivă cu impozitul pentru una dintre entitătile incluse în consolidare.

Art. 49. - Dacă activele care urmează să fie cuprinse în situatiile financiare anuale consolidate au făcut obiectul unor ajustări exceptionale de valoare exclusiv în scop fiscal, acestea se încorporează în situatiile financiare anuale consolidate numai după eliminarea ajustărilor respective.

Art. 50. - (1) Un element separat, asa cum este definit la art. 31 lit. c), care corespunde unui fond comercial pozitiv, se tratează conform regulilor prevăzute în Norma nr. 14/2007, aplicabile pentru elementul „fond comercial".

(2) Durata de amortizare a fondului comercial pozitiv se determină de la data achizitiei actiunilor sau, în cazul în care achizitia are loc în două sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o filială.

(3) în cazul situatiei prevăzute la art. 31 lit. b), durata de amortizare a fondului comercial pozitiv se determină de la data primelor situatii financiare anuale consolidate.

Art. 51. - O valoare prezentată ca un element separat, definit la art. 31 lit. c), care corespunde unui fond comercial negativ, poate fi transferată în contul de profit si pierdere consolidat numai:

a) dacă această diferentă corespunde previziunii, la data achizitiei, a unor rezultate viitoare nefavorabile ale entitătii în cauză sau previziunii unor costuri pe care entitatea respectivă urmează să le efectueze, în măsura în care o asemenea previziune se materializează; sau

b) în măsura în care diferenta corespunde unui câstig realizat.

Art. 52. - (1) Dacă o entitate inclusă în consolidare conduce o altă entitate împreună cu una sau mai multe entităti neincluse în consolidare, entitatea respectivă trebuie inclusă în situatiile financiare anuale consolidate, consolidarea efectuându-se proportional cu drepturile în capitalul acesteia, detinute de entitatea inclusă în consolidare.

(2) O asemenea consolidare este denumită în continuare consolidare proportională.

(3) Entitatea care exercită controlul comun este denumită în continuare asociat.

Art. 53. - Prevederile art. 18- 51 se aplică mutatis mutandis consolidării proportionale prevăzute la art. 52, cu mentiunea că operatiunile implicate de operatiunile de consolidare se efectuează proportional cu drepturile în capitalul entitătii asupra căreia se exercită controlul comun.

Art. 54. - Aplicarea consolidării proportionale presupune următoarele:

a) bilantul actionarului/asociatului include partea lui din activele pe care le controlează în comun si partea lui din datoriile pentru care răspunde solidar;

b) contul de profit si pierdere al unui actionar/asociat include partea lui din veniturile si cheltuielile entitătii controlate în comun;

c) actionarul/asociatul adună partea lui din fiecare dintre activele, datoriile, veniturile sau cheltuielile entitătii controlate în comun cu elementele similare din propriile situatii financiare anuale, rând cu rând. De exemplu, poate aduna partea lui din stocurile entitătii controlate în comun cu stocurile sale si partea lui din imobilizările corporale ale entitătii controlate în comun cu imobilizările sale.

Art. 55. - (1) Când un actionar/asociat cumpără active de la o entitate controlată în comun, acesta nu va recunoaste partea lui din profiturile acelei entităti, rezultate din efectuarea tranzactiei, până în momentul în care revinde activele unei terte părti.

(2) Un actionar/asociat trebuie să recunoască partea lui din pierderile rezultate din aceste tranzactii în acelasi mod ca profiturile, cu exceptia cazului în care pierderile reprezintă o depreciere a activelor, situatie în care trebuie recunoscute imediat.

Art. 56. - Un actionar/asociat al unei entităti controlate în comun întrerupe folosirea consolidării proportionale de la data la care încetează să detină acel control.

Art. 57. - Art. 52-56 referitoare la consolidarea proportională nu se aplică dacă entitatea este o societate asociată în sensul art. 58.

Art. 58. - (1) Dacă o entitate inclusă în consolidare exercită o influentă semnificativă asupra politicii operationale si financiare a unei entităti neincluse în consolidare, respectiv societatea asociată în care se detine un interes de participare, acel interes de participare se prezintă în bilantul consolidat la elementul „Titluri puse în echivalentă".

(2) Se presupune că o entitate exercită o influentă semnificativă asupra altei entităti, dacă detine 20% sau mai mult din drepturile de vot ale actionarilor sau asociatilor în acea entitate. în acest caz, entitatea care exercită influenta semnificativă este numită investitor.

(3) Pentru calcularea drepturilor care asigură influentă semnificativă se aplică prevederile art. 7—9.

Art. 59. - (1) În întelesul prezentei norme, prin interese de participare se întelege dreptul în capitalul altor entităti, reprezentat sau nu prin certificate, care prin crearea unei legături durabile cu aceste entităti sunt destinate să contribuie la activitătile entitătii.

(2) Detinerea unei părti din capitalul unei alte entităti se presupune că reprezintă un interes de participare atunci când depăseste un procentaj de 20%.

Art. 60. - În întelesul prezentei norme, o entitate la care un investitor exercită o influentă semnificativă asupra politicii sale operationale si financiare este o societate asociată.

Art. 61. - (1) Atunci când art. 58 se aplică pentru prima dată unui interes de participare prevăzut la art. 59, interesul de participare respectiv se prezintă în bilantul consolidat la valoarea corespunzătoare proportiei de capital si rezerve a societătii asociate, reprezentate de acel interes de participare.

(2) Diferenta dintre această sumă si valoarea contabilă a participatiei calculată conform regulilor de evaluare prevăzute în Norma nr. 14/2007 se prezintă distinct în notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate.

(3) Această diferentă se calculează la data la care metoda se aplică pentru prima oară, respectiv la data achizitiei actiunilor sau, dacă acestea au fost achizitionate în mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o întreprindere asociată.

Art. 62. - (1) Suma corespunzătoare proportiei de capital si rezerve a societătii asociate, mentionate la art. 61, se majorează sau se reduce cu valoarea oricărei variatii care a avut loc în cursul exercitiului financiar, în proportia de capital si rezerve a societătii asociate, reprezentată de acel interes de participare; aceasta se reduce, de asemenea, cu suma dividendelor aferente acelui interes de participare.

(2) Partea investitorului din profitul sau pierderea societătii asociate, înregistrată după achizitie, este ajustată pentru a lua în calcul, de exemplu, amortizarea activelor pe baza valorii juste la data achizitiei. Similar, ajustări corespunzătoare se aduc părtii investitorului din profitul sau pierderea societătii asociate, înregistrată după achizitie, pentru pierderile din depreciere recunoscute de societatea asociată.

Art. 63. - (1) În scopul cuprinderii în consolidare, situatiile financiare ale societătii asociate vor fi întocmite utilizând politici contabile uniforme pentru tranzactii si evenimente similare în circumstante similare.

(2) Dacă o societate asociată utilizează alte politici contabile decât cele ale investitorului pentru tranzactii si evenimente similare în circumstante similare, se vor face ajustări pentru a asigura conformitatea politicilor contabile ale societătii asociate cu cele ale investitorului, atunci când situatiile financiare ale societătii asociate sunt utilizate de investitor pentru aplicarea metodei punerii în echivalentă.

(3) Dacă activele si datoriile unei societăti asociate au fost evaluate prin alte metode decât cele utilizate pentru consolidare în conformitate cu art. 46, acestea vor fi evaluate din nou, în scopul calculării diferentei mentionate la art. 61, prin metodele utilizate pentru consolidare.

Art. 64. - În măsura în care diferenta pozitivă de consolidare mentionată la art. 61 nu poate fi asociată niciuneia dintre categoriile de active sau datorii, aceasta se tratează conform art. 50.

Art. 65. - Partea de profit sau pierdere a societătilor asociate, care poate fi atribuită unor asemenea interese de participare, se prezintă în contul de profit si pierdere consolidat ia elementul „Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) societătilor asociate".

Art. 66. - Partea grupului din societatea asociată reprezintă suma participatiilor la acea societate asociată, apartinând societătii-mamă si filialelor. în acest scop sunt ignorate participatiile celorlalte entităti în societatea asociată.

Art. 67. - (1) Profiturile si pierderile care rezultă din tranzactiile „în amonte" si „în aval" dintre investitor (inclusiv filialele sale consolidate) si o societate asociată sunt recunoscute în situatiile financiare ale investitorului doar corespunzător participatiilor în societatea asociată, apartinând unor detinători terti investitorului.

(2) Tranzactiile „în amonte" sunt, de exemplu, vânzările de active de la o societate asociată la un investitor.

(3) Tranzactiile „în aval" sunt, de exemplu, vânzările de active de la un investitor către o societate asociată. Partea investitorului din profitul sau pierderea societătii asociate rezultând din aceste tranzactii este eliminată.

Art. 68. - Investitia într-o societate asociată este contabilizată utilizând metoda punerii în echivalentă de la data la care devine societate asociată.

Art. 69. - (1) Cele mai recente situatii financiare anuale disponibile ale societătii asociate sunt utilizate de investitor la aplicarea metodei punerii în echivalentă.

(2) Dacă datele de raportare ale investitorului si societătii asociate sunt diferite, întreprinderea asociată întocmeste, pentru uzul investitorului, situatii financiare la aceeasi dată ca situatiile financiare ale investitorului, cu exceptia cazului în care acest lucru este imposibil.

Art. 70. - (1) Dacă situatiile financiare anuale ale unei societăti asociate utilizate la aplicarea metodei punerii în echivalentă sunt întocmite la o dată de raportare diferită de cea a investitorului, se vor face ajustări aferente efectelor tranzactiilor sau evenimentelor semnificative care au loc între acea dată si data situatiilor financiare ale investitorului.

(2) În orice caz, diferenta dintre data de raportare a societătii asociate si cea a investitorului nu va putea fi mai mare de 3 luni.

(3) Durata perioadelor de raportare si diferentele dintre datele de raportare vor fi aceleasi de la o perioadă la alta.

Art. 71. - (1) Eliminările mentionate la art. 39 alin. (2) lit. c) se efectuează în măsura în care informatiile sunt cunoscute sau pot fi stabilite.

(2) Derogări de la alin. (1) sunt permise dacă sumele respective sunt nesemnificative în întelesul art. 23.

Art. 72. - Dacă o societate asociată întocmeste situatii financiare anuale consolidate, prevederile precedente se aplică capitalului si rezervelor prezentate în aceste situatii consolidate.

Art. 73. - Prevederile art. 58-72 pot să nu se aplice dacă interesul de participare în capitalul societătii asociate nu este semnificativ în întelesul art. 23.

 

CAPITOLUL IV

Continutul notelor explicative la situatiile financiare anuale consolidate

 

4.1. Politici contabile

Art. 74. - Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o societate-mamă la întocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale consolidate.

Art. 75. - Situatiile financiare anuale consolidate trebuie să fie întocmite folosind politici contabile uniforme pentru tranzactii asemănătoare si alte evenimente în circumstante similare.

Art. 76. - Dacă un membru al grupului foloseste alte politici contabile decât cele adoptate în situatiile financiare anuale consolidate, pentru tranzactii asemănătoare si evenimente în circumstante similare, în scopul întocmirii situatiilor financiare consolidate trebuie făcute ajustări corespunzătoare la situatiile sale financiare.

Art. 77. - Trebuie prezentate politicile folosite pentru evaluarea fondului comercial si a interesului minoritar.

4.2. Notele explicative 4.2.1 Prevederi generale

Art. 78. - Pe lângă informatiile cerute conform altor sectiuni din prezenta normă, notele la situatiile financiare anuale consolidate trebuie să furnizeze informatii referitoare la aspectele prevăzute de prezenta subsectiune.

Art. 79. - (1) Notele explicative trebuie să cuprindă informatii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situatiile financiare anuale consolidate, precum si metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare.

(2) Pentru elementele incluse în situatiile financiare anuale consolidate care sunt sau au fost initial exprimate în monedă străină, trebuie furnizate bazele de conversie utilizate pentru exprimarea acestora în moneda în care se întocmesc situatiile financiare anuale consolidate.

Art. 80. - (1) în notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informatii:

a) denumirile si sediile sociale ale entitătilor incluse în consolidare;

b) proportia de capital detinută în entitătile incluse în consolidare, altele decât societatea-mamă, de către entitătile incluse în consolidare sau de către persoanele care actionează în nume propriu, dar în contul acestor entităti;

c) conditiile care au determinat consolidarea, asa cum sunt acestea prezentate la art. 3, cu respectarea prevederilor art. 7—9. Această ultimă mentiune poate fi totusi omisă în cazul în care consolidarea a fost efectuată în temeiul art. 5 alin. (2) lit. a) pct. (i) si dacă proportia de capital este egală cu proportia drepturilor de vot.

(2) Aceleasi informatii trebuie furnizate în ceea ce priveste entitătile excluse din consolidare conform prevederilor art. 18—20.

(3) De asemenea, trebuie furnizată o explicatie referitoare la excluderea entitătilor mentionate la art. 18—20.

Art. 81. - În notele explicative se prezintă:

a) denumirile si sediile sociale ale societătilor asociate cu entitatea inclusă în consolidare în sensul art. 58 si proportia de capital a acestora, detinută de entitatea inclusă în consolidare sau de persoane care actionează în nume propriu, dar în contul acestor entităti;

b) aceleasi informatii trebuie furnizate în ceea ce priveste societătile asociate mentionate la art. 73, împreună cu motivele pentru care s-a considerat că acele interese de participare nu sunt semnificative în întelesul art. 23.

Art. 82. - În notele explicative se prezintă:

a) denumirea si sediul social ale entitătilor consolidate proportional în temeiul art. 52-57;

b) factorii pe care se bazează conducerea comună si proportia capitalului acestora, detinută de entitătile incluse în consolidare sau de persoanele care actionează în nume propriu, dar în contul acestor entităti.

Art. 83. - Notele explicative prezintă:

a) denumirea si sediul social ale fiecăreia dintre entitătile, altele decât cele prevăzute la art. 80-82, în care entitătile incluse în consolidare detin direct sau prin intermediul unor persoane care actionează în nume propriu, dar în contul acestor entităti, un procentaj de capital de cel putin 20%, mentionând proportia de capital detinută, suma de capital si rezerve si profitul sau pierderea ultimului exercitiu financiar al entitătii în cauză, pentru care au fost aprobate situatiile financiare;

b) aceste informatii pot fi omise dacă nu sunt semnificative în întelesul art. 23.

Art. 84. - De asemenea, se prezintă numărul si valoarea nominală a tuturor actiunilor societătii-mamă detinute de entitatea însăsi, de filialele entitătii în cauză sau de o persoană care actionează în nume propriu, dar în contul acelor entităti.

Art. 85. - În notele explicative se prezintă: valoarea avansurilor si creditelor acordate potrivit legii membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale societătii-mamă, de către acea entitate sau de către una dintre filialele sale, indicând ratele dobânzii, principalele conditii si orice sume restituite, precum si a angajamentelor asumate în contul lor sub forma garantiilor de orice fel, indicând totalul pe fiecare categorie.

Art. 86. - Trebuie să se mentioneze, totodată, dacă situatiile financiare anuale consolidate au fost întocmite în conformitate cu prezenta normă.

Art. 87. - Următoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar, pentru buna lor întelegere:

a) denumirea si sediul social al societătii-mamă care face raportarea;

b) data la care s-au încheiat situatiile financiare anuale consolidate sau perioada la care se referă;

c) moneda în care sunt întocmite situatiile financiare anuale consolidate;

d) unitatea de măsură în care sunt exprimate cifrele incluse în raportare.

4.2.2 Informatii în completarea bilantului consolidat Art. 88. - Notele explicative trebuie să prezinte pentru fiecare clasă de imobilizări corporale:

a) bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute;

b) metodele de amortizare folosite.

Art. 89. - Dacă evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare a fost efectuată conform sectiunii a 5-a „Principii contabile si reguli de evaluare", subsectiunea a 2-a „Reguli de evaluare", lit. B.5.2 „Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare" din cap. II al Normei nr. 14/2007, se prezintă:

a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor si tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în concordantă cu prevederile acelei subsectiuni;

b) pe fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare înregistrate direct în contul de profit si pierdere, precum si modificările incluse în rezerva de valoare justă potrivit aceleiasi subsectiuni;

c) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informatii despre aria si natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de numerar;

d) un tabel care să prezinte miscările rezervei de valoare justă în cursul exercitiului financiar.

Art. 90. - Dacă evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare nu a fost efectuată potrivit sectiunii a 5-a „Principii contabile si reguli de evaluare", subsectiunea a 2-a „Reguli de evaluare", lit. B.5.2 „Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare" din cap. II al Normei nr. 14/2007, se prezintă următoarele:

a) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate:

(i) valoarea justă a instrumentelor, dacă o astfel de valoare poate fi determinată prin oricare dintre metodele prevăzute la acea subsectiune din Norma nr. 14/2007;

(ii) informatii privind aria si natura instrumentelor financiare;

b) pentru imobilizările financiare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă si pentru care nu s-a utilizat optiunea de a se reflecta o ajustare pentru pierdere de valoare, potrivit sectiunii a 5-a „Principii contabile si reguli de evaluare", subsectiunea a 2-a „Reguli de evaluare", lit. B.1 „Reguli de evaluare" de bază din cap. II al Normei nr. 14/2007:

(i) valoarea contabilă si valoarea justă a activelor individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; (ii) motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura elementelor care furnizează dovada că valoarea contabilă va fi recuperată.

Art. 91. - Se prezintă valoarea totală a datoriilor înregistrate în bilantul consolidat si care sunt scadente după mai mult de 5 ani, precum si valoarea totală a datoriilor înregistrate în bilantul consolidat si acoperite cu garantii reale oferite de entitătile incluse în consolidare, mentionând natura si forma garantiilor.

Art. 92. - (1) Se prezintă valoarea totală a oricăror angajamente financiare neincluse în bilantul consolidat, în măsura în care aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare a entitătilor incluse în consolidare, considerate ca un tot unitar.

(2) Orice angajamente privind pensiile si entitătile afiliate neincluse în consolidare trebuie prezentate separat.

Art. 93. - Pentru fiecare categorie de rezerve inclusă în capitalurile proprii se descrie natura sa si scopul pentru care a fost constituită.

4.2.3. Informatii în completarea contului de profit si pierdere consolidat

Art. 94. - Se prezintă defalcarea cifrei de afaceri consolidate din activitatea curentă consolidate în cazul societătilor de pensii constituite prin act constitutiv definite în Norma nr. 14/2007, pe categorii de activităti si pe piete geografice, în măsura în care aceste categorii si piete diferă substantial una fată de alta, tinându-se seama de modul de organizare a vânzării produselor si furnizării serviciilor rezultate din activitătile curente ale entitătilor incluse în consolidare, considerate ca un tot unitar.

Art. 95. - Separat se prezintă totalul onorariilor percepute pentru exercitiul financiar de auditorul statutar sau de firma de audit, pentru auditul statutar al situatiilor financiare anuale consolidate, precum si onorariile totale percepute pentru alte servicii de asigurare, servicii de consultantă fiscală si alte servicii non-audit.

Art. 96. - (1) Se prezintă numărul mediu de persoane angajate în cursul exercitiului financiar de entitătile incluse în consolidare, defalcat pe categorii si, dacă nu sunt prezentate distinct în contul de profit si pierdere consolidat, cheltuielile cu personalul aferente exercitiului financiar.

(2) Se prezintă separat numărul mediu de persoane angajate în cursul exercitiului financiar de entitătile asupra cărora se exercită control comun, conform prevederilor art. 52 si 53.

Art. 97. - (1) În notele explicative se prezintă valoarea indemnizatiilor acordate în exercitiul financiar membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale societătii-mamă pentru functiile detinute de acestia în societatea-mamă si în filialele sale, precum si orice angajamente care au luat nastere sau sunt încheiate în aceleasi conditii privind pensiile acordate fostilor membri ai acestor organe, indicând totalul pe fiecare categorie.

(2) Separat de informatiile de la alin. (1), se prezintă indemnizatiile acordate pentru functiile exercitate în entitătile controlate în comun si societătile asociate.

Art. 98. - (1) Se prezintă măsura în care calculul profitului sau pierderii consolidat(e) al/a exercitiului financiar a fost afectat de evaluarea elementelor care, prin derogare de la principiile enuntate în sectiunea a 5-a „Principii contabile si reguli de evaluare", subsectiunea a 2-a „Reguli de evaluare" a cap. II din Norma nr. 14/2007 si la art. 49 din prezenta normă, a fost efectuată în exercitiul financiar în cauză sau într-un exercitiu financiar precedent, în vederea obtinerii de facilităti fiscale.

(2) Atunci când influenta unei asemenea evaluări asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul ale entitătilor incluse în consolidare, considerate ca un tot unitar, este semnificativă, trebuie prezentate detalii.

Art. 99. - Se prezintă diferenta dintre cheltuiala cu impozitul înregistrată în contul de profit si pierdere consolidat al exercitiului financiar si al celor aferente exercitiilor financiare precedente si suma impozitului de plătit pentru aceste exercitii, cu conditia că această diferentă să fie semnificativă pentru scopul impozitării viitoare.

 

CAPITOLUL V

Raportul consolidat al administratorilor

 

Art. 100. - Consiliul de administratie al societătii-mamă elaborează pentru fiecare exercitiu financiar un raport, denumit în continuare raportul consolidat al administratorilor, care cuprinde cel putin o revizuire fidelă a dezvoltării si performantei activitătilor si a pozitiei entitătilor incluse în consolidare, considerate ca un tot unitar, împreună cu o descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care acestea se confruntă.

Art. 101. - (1) Revizuirea reprezintă o analiză echilibrată si cuprinzătoare a dezvoltării si performantei activitătilor si a pozitiei entitătilor incluse în consolidare, considerate ca un tot unitar, adecvată dimensiunii si complexitătii afacerilor.

(2) În măsura în care este necesar pentru a întelege dezvoltarea, performanta sau pozitia financiară, analiza cuprinde atât indicatori financiari, cât si, dacă este cazul, indicatori nefinanciari - cheie de performantă, relevanti pentru activităti specifice, inclusiv informatii privind probleme de mediu înconjurător si angajati.

Art. 102. - În furnizarea analizei sale, raportul consolidat al administratorilor prevede, atunci când este cazul, referiri si explicatii suplimentare privind sumele raportate în situatiile financiare anuale consolidate.

Art. 103. - Referitor la entitătile cuprinse in consolidare, raportul furnizează, de asemenea, o indicatie despre:

a) orice evenimente importante apărute după sfârsitul exercitiului financiar;

b) dezvoltarea previzibilă a entitătilor respective, considerate ca un tot unitar;

c) activitătile entitătilor respective, considerate ca un tot unitar, din domeniul cercetării si dezvoltării;

d) utilizarea de către entitătile incluse în consolidare a instrumentelor financiare si, dacă sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, a datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii, si anume:

(i) obiectivele si politicile entitătilor în materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politicile lor deacoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzactie previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor; si

(ii) expunerea la riscul de piată, riscul de credit, riscul de lichiditate si la riscul fluxului de trezorerie, asa cum acestea sunt prezentate in Norma nr. 14/2007.

Art. 104. - În cazul entitătilor ale căror valori mobiliare – în totalitate sau o parte din aceste valori mobiliare - sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată si care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum acestea sunt definite în legislatia în vigoare privind piata de capital, raportul consolidat al administratorilor trebuie să cuprindă următoarele informatii detaliate despre:

a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată, cu indicarea claselor de actiuni si, dacă este cazul, pentru fiecare clasă de actiuni, drepturile si obligatiile atasate clasei respective si procentul din capitalul social total pe care îl reprezintă;

b) orice restrictii legate de transferul valorilor mobiliare, cum ar fi limitările privind detinerea de valori mobiliare sau necesitatea de a obtine aprobarea entitătii sau a altor detinători de valori mobiliare;

c) detinerile semnificative directe si indirecte de actiuni (inclusiv detinerile indirecte prin structuri piramidale si detineri încrucisate de actiuni, asa cum sunt acestea definite în reglementările în vigoare privind piata de capital);

d) detinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control si o descriere a acestor drepturi;

e) sistemul de control al oricărei scheme de acordare de actiuni salariatilor, dacă drepturile de control nu se exercită direct de către salariati;

f) orice restrictii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de vot ale detinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu entitatea, drepturile financiare atasate valorilor mobiliare sunt separate de detinerea de valori mobiliare;

g) orice acorduri dintre actionari care sunt cunoscute de către entitate si care pot avea ca rezultat restrictii referitoare la transferul valorilor mobiliare si/sau la drepturile de vot;

h) regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de administratie si modificarea actelor constitutive ale entitătii;

i) puterile membrilor consiliului de administratie si, în special, cele referitoare la emiterea sau răscumpărarea de actiuni;

j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte si care intră în vigoare, se modifică sau încetează în functie de o modificare a controlului entitătii ca urmare a unei oferte publice de preluare si efectele rezultate din aceasta, cu exceptia cazului în care prezentarea acestor informatii ar prejudicia grav entitatea; această exceptie nu se aplică în cazul în care entitatea este obligată în mod special să prezinte asemenea informatii conform altor cerinte legale;

k) orice acorduri dintre entitate si membrii consiliului său de administratie sau salariati, prin care se oferă compensări dacă acestia demisionează ori sunt concediati fără un motiv rezonabil sau dacă relatia de angajare încetează din cauza unei oferte publice de preluare.

 

CAPITOLUL VI

Auditarea situatiilor financiare anuale consolidate

 

Art. 105. - Situatiile financiare anuale consolidate ale entitătilor se auditează de către una sau mai multe persoane fizice ori juridice autorizate în conditiile legii.

Art. 106. - Persoana sau persoanele responsabile cu auditarea situatiilor financiare anuale consolidate (denumite în continuare auditori financiari) îsi exprimă, de asemenea, o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului consolidat al administratorilor cu situatiile financiare anuale consolidate pentru acelasi exercitiu financiar.

Art. 107. - Raportul auditorilor financiari cuprinde:

a) mentionarea situatiilor financiare anuale consolidate care fac obiectul auditului financiar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;

b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat auditul financiar;

c) o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari, potrivit căreia situatiile financiare anuale consolidate oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară si, după caz, dacă situatiile financiare anuale consolidate respectă cerintele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit, se prezintă imposibilitatea exprimării unei opinii;

d) o referire la orice aspecte asupra cărora auditorii financiari atrag atentia, printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;

e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului consolidat al administratorilor cu situatiile financiare anuale consolidate pentru acelasi exercitiu financiar.

Art. 108. - Raportul se semnează de către auditori financiari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, după caz, si se datează.

Art. 109. - În cazul în care situatiile financiare anuale ale societătii-mamă se atasează la situatiile financiare anuale consolidate, raportul auditorilor financiari cerut de prezenta sectiune poate fi combinat cu raportul auditorilor financiari asupra situatiilor financiare anuale ale societătii-mamă, prevăzut de Norma nr. 14/2007.

 

CAPITOLUL VII

Aprobarea, semnarea si publicarea situatiilor financiare

anuale consolidate

 

Art. 110. - (1) Situatiile financiare anuale consolidate au înscrise numele si prenumele persoanei care Ie-a întocmit, calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această functie, expert contabil, contabil autorizat), precum si numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul.

(2) Situatiile financiare anuale consolidate, aprobate în mod corespunzător, si raportul consolidat al administratorilor, împreună cu opinia exprimată de persoana responsabilă cu auditarea situatiilor financiare anuale consolidate, se publică de entitatea care a întocmit situatiile anuale financiare consolidate, conform legislatiei în materie.

(3) Trebuie să fie posibilă obtinerea, la cerere, a unei copii a întregului raport consolidat al administratorilor sau a oricărei părti a raportului. Pretul unei astfel de copii nu trebuie să depăsească costul său administrativ.

(4) Aceste prevederi nu se aplică entitătilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piată reglementată.

Art. 111. - (1) Ori de câte ori situatiile financiare anuale consolidate si raportul consolidat al administratorilor se publică în întregime, acestea trebuie să fie reproduse în forma si continutul pe baza cărora auditorii financiari si-au întocmit raportul.

(2) Acestea trebuie să fie însotite de textul complet al raportului de audit.

Art. 112. - (1) Dacă situatiile financiare anuale consolidate nu se publică în întregime, trebuie să se indice faptul că versiunea publicată este o formă prescurtată si trebuie să se facă trimitere la oficiul registrului comertului ia care au fost depuse situatiile financiare anuale consolidate.

(2) În cazul în care situatiile financiare anuale consolidate nu au fost încă depuse, acest lucru trebuie prezentat. în acest caz, raportul de audit nu se publică, dar se mentionează dacă a fost exprimată o opinie de audit fără rezerve, cu rezerve sau contrară, ori dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit.

(3) De asemenea, se mentionează dacă raportul de audit face vreo referire la orice aspecte asupra cărora auditorii financiari atrag atentia printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve.

 

CAPITOLUL VIII

Formatul situatiilor financiare anuale consolidate

 

SECTIUNEA 1

Bilantul consolidat

 

Art. 113. - Formatul bilantului consolidat este următorul:

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. Imobilizări necorporale

1. Cheltuieli de constituire

2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete, licente, mărci comerciale, drepturi si active similare, dacă acestea au fost achizitionate cu titlu oneros, si alte imobilizări necorporale

4. Fond comercial pozitiv

5. Avansuri si imobilizări necorporale în curs de executie

II. Imobilizări corporale

1. Terenuri si constructii

2. Instalatii tehnice si masini

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier

4. Avansuri si imobilizări corporale în curs de executie

III. Imobilizări financiare

1. Actiuni detinute la entităti afiliate neincluse în consolidare

2. împrumuturi acordate entitătilor afiliate neincluse în consolidare

3. Interese de participare detinute la entităti neincluse în consolidare

4. împrumuturi acordate entitătilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare

5. Investitii detinute ca imobilizări

6. Alte împrumuturi

IV. Titluri puse în echivalentă

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. Stocuri

1. Materii prime si materiale consumabile

2. Productia în curs de executie

3. Produse finite si mărfuri

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

II. Creante (Sumele care urmează a fi încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creante comerciale

2. Sume de încasat de la entitătile afiliate neincluse în consolidare

3. Sume de încasat de la entitătile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare

4. Alte creante

5. Capital subscris si nevărsat III. Investitii pe termen scurt

1. Actiuni detinute la entităti afiliate neincluse în consolidare

2. Alte investitii pe termen scurt IV Casa si conturi la bănci

C. CHELTUIELI ÎN AVANS

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN

1. împrumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale -furnizori

5. Efecte de comert de plătit

6. Sume datorate entitătilor afiliate neincluse în consolidare

7. Sume datorate entitătilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

1. împrumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale -furnizori

5. Efecte de comert de plătit

6. Sume datorate entitătilor afiliate neincluse în consolidare

7. Sume datorate entitătilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale

H. PROVIZIOANE

1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane

I. VENITURI ÎN AVANS

1. Subventii pentru investitii

2. Venituri înregistrate în avans

3. Fond comercial negativ

J. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital subscris

1. Capital subscris vărsat

2. Capital subscris nevărsat

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve statutare sau contractuale

3. Rezerve de valoare justă

4. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare

5. Alte rezerve Actiuni proprii

V Profitul sau pierderea reportat(ă)

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) societătii-mamă

Repartizarea profitului

VII. Interese minoritare

1. Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) intereselor minoritare

2. Alte capitaluri proprii

 

SECTIUNEA a 2-a

Contul de profit si pierdere consolidat

 

Art. 114. - Formatul contului de profit si pierdere consolidat este următorul:

1. Cifra de afaceri netă

2. Variatia stocurilor

3. Veniturile productiei imobilizate

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materialele b) Alte cheltuieli din afară

6. Cheltuieli cu personalul:

a) Salarii si indemnizatii

b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale si imobilizările necorporale

b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depăsesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Profitul sau pierderea din exploatare

10. Venituri din interese de participare

11. Venituri din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12. Alte dobânzi de încasat si venituri similare

13. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare si investitiile detinute ca active circulante

14. Dobânzi de plătit si cheltuieli similare

15. Profitul sau pierderea din activitatea curentă

16. Venituri extraordinare

17. Cheltuieli extraordinare

18. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

19. Impozitul pe profit

20. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

21. Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) entitătilor integrate

22. Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) societătilor asociate

23. Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) societătii-mamă

24. Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(ă) intereselor minoritare.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

 

Art. 115. - Nerespectarea dispozitiilor cuprinse în prezenta normă se sanctionează în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, respectiv art. 38 lit. c), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (1) lit. k), art. 122 si art. 1221 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare, si respectiv art. 16, art. 81 alin. (1) lit. c), art. 140 alin. (1), art. 141 alin. (1) lit. g), alin. (2)-(11) si art. 142 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 8 martie 2007

în Cauza Popescu si Toader împotriva României

(Cererea nr. 27.086/02)

 

Strasbourg

în Cauza Popescu si Toader împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, J. Hedigan, C. Bîrsan, doamnele E. Fura-Sandstrom, A. Gyulumyan, domnul David Thor Bjorgvinsson, doamna I. Ziemele, judecători, si domnul S. Naismith, grefier adjunct de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 15 februarie 2007,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 27.086/02) îndreptată împotriva României, prin care 2 cetăteni ai acestui stat, domnul Radu Popescu si doamna Teodora Toader (reclamantii), au sesizat Curtea la data de 5 iulie 2002 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, doamna Beatrice Ramascanu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 20 decembrie 2004, Curtea a decis să comunice cererea Guvernului. în temeiul art. 29 alin. 3 din Conventie, ea a decis să analizeze în acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

4. Atât reclamantii cât si Guvernul au depus observatii scrise privind fondul cauzei (art. 59 alin. 1 din Regulament).

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantii s-au născut în anul 1932, respectiv 1938 si locuiesc la Bucuresti.

6. La data de 30 septembrie 1996, reclamantii au introdus în fata Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti o actiune în revendicare a unui imobil situat în Bucuresti, compus dintr-o clădire si terenul aferent acesteia, care fusese nationalizat prin Decretul nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile (prin care se nationalizează imobilele clădite ale fostilor industriasi, fostilor bancheri, fostilor mari comercianti si celorlalte elemente ale marii burghezii, imobile clădite ale exploratorilor de locuinte, hoteluri si alte asemenea) si care era ocupat de F.L. în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu statul la o dată neprecizată.

7. Prin Sentinta din data de 8 mai 1997, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a admis actiunea reclamantilor si a dispus ca autoritătile administrative să le restituie bunul. Prin neapelare, această sentintă a rămas definitivă. începând cu această dată, reclamantii au început să achite taxele funciare aferente imobilului.

8. Prin Adresa din data de 23 iunie 1998, Primăria Municipiului Bucuresti a informat-o pe chiriasa casei, F.L., despre faptul că reclamantii erau noii proprietari ai bunului si contractul de închiriere încheiat cu statul nu mai era valabil.

9. La data de 4 septembrie 1998, Primăria Ie-a precizat reclamantilor că a informat-o pe chiriasa imobilului despre restituirea bunului si despre faptul că ea era obligată, conform prevederilor Legii nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafete locative, să încheie un contract de închiriere cu noii proprietari.

10. La data de 9 septembrie 1998, reclamantii au notificat-o pe chiriasă, prin intermediul unui executor judecătoresc, că trebuie să se prezinte la biroul executorului si să regleze situatia imobilului lor. Răspunzând prin Scrisoarea din data de 21 septembrie 1998, F.L. si-a exprimat refuzul de a încheia un contract de închiriere cu reclamantii, invocând existenta unui contract de închiriere încheiat cu statul.

a) Prima actiune în evacuare

11. În anul 1999, reclamantii au cerut evacuarea lui F.L. Ei au invocat refuzul acesteia de a încheia un contract de închiriere si de a le plăti chirie pentru închirierea apartamentului lor.

12. Prin Sentinta din data de 14 septembrie 1999 instanta Ie-a respins actiunea ca neîntemeiată, cu motivarea că a operat o prelungire de drept a contractului de închiriere anterior pentru o perioadă de 5 ani, în temeiul Legii nr. 17/1994. Reclamantii au introdus apel împotriva acestei sentinte.

13. Prin Decizia din data de 4 februarie 2000 Tribunalul Bucuresti a respins apelul reclamantilor. Reclamantii au formulat recurs împotriva acestei decizii.

14. La data de 2 iunie 2000, în fata Curtii de Apel Bucuresti, reclamantii au renuntat la recurs.

b) A doua actiune în evacuare

15. La data de 27 aprilie 2000, în fata refuzului chiriasei de a da curs cererii reclamantilor, acestia i-au trimis o notificare pentru a o informa că trebuie să încheie un contract de închiriere cu ei, în temeiul prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte. Reclamantii au invitat-o pe F.L. să se prezinte la data de 15 mai 2000 la un notariat pentru a încheia un contract de închiriere cu ei. în Procesul-verbal din data de 15 mai 2000 notarul a consemnat că F.L. nu a răspuns la notificarea reclamantilor.

16. La data de 18 iulie 2000, reclamantii au cerut evacuarea chiriasei pe calea unei ordonante presedintiale. Ei au reclamat refuzul lui F.L. de a încheia un contract de închiriere cu ei si au invocat prevederile art. 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999.

17. Prin Sentinta din data de 7 noiembrie 2000 Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a respins actiunea reclamantilor ca neîntemeiată. Ea a apreciat că reclamantii nu au respectat prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999, conform cărora noul proprietar trebuia să notifice chiriasei, în cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonantei de mai sus, prin intermediul unui executor si prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data si locul pe care Ie-a stabilit pentru a proceda la încheierea unui contract de închiriere. Ulterior, invocând art. 11 din ordonanta de mai sus, conform căruia nerespectarea de către proprietar a acestor formalităti duce la prelungirea contractului de închiriere încheiat anterior de chirias, instanta a constatat că contractul de închiriere încheiat cu statul se prelungise, iar chiriasa avea un titlu locativ valabil.

18. Reclamantii au introdus apel împotriva acestei sentinte. Ei au arătat că, în momentul intrării în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999, o altă actiune având ca obiect evacuarea lui F.L. se afla pe rol si că, în conformitate cu art. 13 lit. d) din ordonanta respectivă, contractul de închiriere încheiat anterior nu era prelungit dacă chiriasa refuza să încheie un contract de închiriere cu ei.

19. Prin Decizia din data de 10 iulie 2001 Tribunalul Bucuresti a respins apelul reclamantilor. El a apreciat că judecătorii fondului au analizat corect conditia prevăzută de art. 10 alin. (1) din ordonanta de mai sus, si anume respectarea termenului de 30 de zile în care proprietarul trebuia să notifice chiriasul. La data de 8 ianuarie 2002, Curtea de Apel Bucuresti, sesizată cu un recurs al reclamantilor, a confirmat decizia tribunalului.

II. Dreptul si practica internă pertinente

20. Legislatia internă relevantă, si anume extrasele din Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, Legea nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafete locative, Legea locuintei nr. 114/1996 (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997), precum si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 si din Legea nr. 241/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, este descrisă în Cauza Radovici si Stanescu împotriva României (cererile nr. 68.479/01, 71.351/01 si 71.352/01 conexate, Hotărârea din 2 noiembrie 2006).

ÎN DREPT

I. Asupra exceptiei preliminare a Guvernului

21. Guvernul invocă inadmisibilitatea cererii din cauza neepuizării căilor de atac interne. El afirmă că părtile interesate ar fi trebuit să initieze împotriva chiriasei o procedură de evacuare întemeiată pe art. 24 din Legea nr. 114/1996 si să se plângă în mod expres de neplata chiriilor timp de mai mult de 3 luni consecutive. El subliniază că o astfel de procedură este diferită de actiunile pe care acestia le-au introdus în fata instantelor nationale, actiuni în care ei au invocat lipsa titlului locativ al chiriasei, iar nu neplata chiriilor.

22. Reclamantii contestă exceptia. Ei reamintesc că, în ciuda numeroaselor lor demersuri în vederea dispunerii de bunul lor si a perceperii unei chirii, instantele interne au refuzat să le admită actiunea. Ei au adăugat că ocupanta imobilului lor a refuzat în mod repetat să se întâlnească cu ei si să îi recunoască în calitatea lor de proprietari. în fine, ei consideră că au epuizat căile de atac interne.

23. Curtea nu este convinsă de eficienta procedurii mentionate de Guvern. Ea reaminteste că, în conformitate cu o jurisprudentă constantă, obligatia de a epuiza căile de atac interne se limitează la aceea de a asigura o utilizare normală a căilor de atac eficiente, suficiente si accesibile (a se vedea, printre multe altele, Brozicek împotriva Italiei, Hotărârea din 19 decembrie 1989, seria A nr. 167, § 34). Or, în spetă, este incontestabil faptul că eficienta unei proceduri de evacuare ca cea indicată de Guvern, motivată de neplata chiriei si întemeiată pe Legea nr. 114/1996, ce constituie dreptul comun în materie, se lovea de obstacole majore în prezenta prevederilor speciale ale ordonantei de urgentă a Guvernului în vigoare la momentul respectiv. în această privintă, trebuie constatat că art. 11 alin. (1) in fine din ordonanta de urgentă a Guvernului preciza în mod expres că „neplata chiriei de către chirias până la încheierea noului contract nu poate fi invocată de proprietar ca motiv de evacuare".

24. În plus, având în vedere refuzul chiriasei de a-i considera pe reclamanti drept noi proprietari si, prin urmare, lipsa oricărui raport contractual între acestia si chiriasă, nu este nerezonabil să se considere că există riscul ca o eventuală actiune întemeiată pe art. 24 din Legea nr. 114/1996 să fie respinsă pentru lipsa calitătii procesuale active.

25. Curtea retine că Guvernul a depus la dosar 5 hotărâri pronuntate în apel de instantele interne si că nu este sigur faptul că aceste hotărâri au fost confirmate în recurs. O singură decizie a Curtii de Apel Bucuresti confirmă rezilierea unui contract de închiriere încheiat în temeiul Legii nr. 114/1996, din cauza expirării sale, si nu pentru neplata chiriei.

26. În aceste circumstante, Curtea consideră că existenta unei căi de atac care să le permită reclamantilor să obtină rezilierea contractului de închiriere din cauza neplătii chiriilor nu a fost demonstrată cu o certitudine suficientă. Prin urmare, exceptia preliminară a Guvernului nu poate fi retinută.

II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1

27. în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantii pretind că au suferit o încălcare a dreptului la respectarea bunurilor. în acest sens, ei se plâng că Decizia din data de 8 ianuarie 2002 a Curtii de Apel Bucuresti i-a lipsit în mod arbitrar de dreptul de a-si folosi imobilul, în vreme ce F.L. nu dispunea de niciun contract de închiriere valabil la judecarea actiunii în evacuare si a refuzat în mod repetat să încheie un contract de închiriere cu ei sau să le plătească chirie. Art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede următoarele:

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

A. Asupra admisibilitătii

28. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Conventie. Mai mult, ea observă că nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate si prin urmare îl declară admisibil.

B. Asupra fondului

29. Guvernul subliniază că în timpul procedurilor interne reclamantii nu au cerut niciodată evacuarea chiriasei din cauza neplătii chiriei, ci din cauza lipsei de titlu locativ. Conform afirmatiilor Guvernului, încălcarea dreptului de proprietate din cauza neplătii chiriei reprezintă o cerere formulată exclusiv în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

30. Guvernul admite că refuzul instantelor nationale de a admite actiunea în evacuare a chiriasei reprezintă o ingerintă în dreptul reclamantilor de a-si folosi bunul imobiliar, justificată din perspectiva alin. 2 al art. 1 din Protocolul nr. 1, cu titlu de reglementare a folosintei bunurilor. Conform afirmatiilor Guvernului, această ingerintă era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim de interes general si nu era disproportionată fată de acesta. Referitor la acest ultim aspect, Guvernul reiterează argumentele pe care si-a întemeiat exceptia preliminară, arătând că reclamantii aveau dreptul să ceară rezilierea contractului de închiriere respectiv din cauza neplătii chiriilor, în temeiul art. 24 din Legea nr. 114/1996.

31. Scotând în evidentă diferentele dintre cauza de fată si Cauza Hutten-Czapska împotriva Poloniei [(MC) nr. 35.014/97, 19 iunie 2006], Guvernul subliniază faptul că prelungirea legală a duratei contractelor de închiriere cu scop locativ era, în spetă, limitată la 5 ani, că proprietarii aveau dreptul să negocieze cu chiriasii, în anumite conditii, valoarea chiriei, iar costurile de întretinere ale imobilului erau împărtite, în temeiul Legii nr. 114/1996, între proprietari si chiriasi, acestia din urmă fiind obligati să suporte orice cheltuială destinată reparatiei imobilului deteriorat prin proasta utilizare pe care i-au dat-o.

32. Făcând trimitere la Cauza Robitu împotriva României [nr. 33.352/96, Decizia Comisiei din data de 20 mai 1998, Decizii si rapoarte (DR) 49, p. 67], Guvernul consideră că prelungirea legală a contractelor de închiriere - prevăzută de ordonanta de urgentă a Guvernului si constatată în spetă de instantele nationale sesizate de reclamanti cu o cerere de evacuare - urmărea un scop de interes general, si anume protectia intereselor chiriasilor într-o situatie ce se caracteriza printr-o criză de locuinte ieftine. Această prelungire legală păstra, după părerea Guvernului, un just echilibru între interesul general al comunitătii si imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale omului.

33. În sfârsit, Guvernul subliniază că jurisprudenta Immobiliare Saffi împotriva Italiei [(MC) nr. 22.774/93, CEDO 1999-V] nu îsi găseste aplicare în spetă, pe de o parte din cauză că nicio hotărâre definitivă nu a dispus evacuarea chiriasilor si, pe de altă parte, din cauză că legea română în materie de contracte de închiriere în scop locativ este diferită de legea italiană.

34. Reclamantii consideră că respingerea de către instantele interne a actiunii lor în evacuare fără a lua în considerare refuzul chiriasului de a încheia un contract de închiriere si de a plăti o chirie confirmă un „abuz de drept" si constituie implicit o încălcare a dreptului lor la respectarea bunurilor. Ei consideră că protectia chiriasilor, în spetă, încalcă drepturile proprietarilor si constituie o măsură disproportionată.

35. Asa cum a subliniat deja Curtea în mai multe rânduri, art. 1 din Protocolul nr. 1 contine 3 norme distincte: prima, exprimată în prima frază a primului alineat si care îmbracă un caracter general, enuntă principiul respectării proprietătii; a doua, ce figurează în cea de-a doua frază a aceluiasi alineat, vizează privarea de proprietate si o supune anumitor conditii; în ceea ce o priveste pe a treia, mentionată în cel de-al doilea alineat, recunoaste puterea statelor, printre altele, de a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general. Nu este vorba totusi de reguli lipsite de legătură între ele. A doua si a treia se referă la anumite exemple de atingeri ale dreptului de proprietate; prin urmare, ele trebuie interpretate în lumina principiului consacrat de prima dintre ele [a se vedea, în special, James si altii împotriva Marii Britanii, Hotărârea din 21 februarie 1986, seria A nr. 98, pp. 29—30, § 37, care reiterează în parte principiile enuntate de Curte în Cauza Sporrong si Lonnroth împotriva Suediei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, seria A nr. 52, p. 24, § 61; a se vedea si Broniowski împotriva Poloniei (MC) nr. 31.443/96, § 134, CEDO 2004-V, si Hutten-Czapska împotriva Poloniei (MC) nr. 35.014/97, § 157, CEDO 2006-].

36. Curtea reaminteste că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 reprezintă o reglementare a folosintei bunurilor ce urmăreste un scop de interes general si că sistemul astfel implementat de autoritătile nationale nu este criticabil în sine. Cu toate acestea, aplicarea art. 11 alin. (1) si art. 13 lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 de către instantele interne i-a lipsit pe reclamanti de o posibilitate evidentă de a percepe chirie (a se vedea, mutatis mutandis, Cauza Radovici si Stanescu, mentionată mai sus, §§ 74-76 si 82).

37. Curtea consideră că situatia în spetă este similară cu cea descrisă în Cauza Radovici si Stanescu, mentionată mai sus, având în vedere că reclamantii au suferit restrictii în ceea ce priveste folosinta bunului lor imobiliar si că s-au aflat în imposibilitatea de a o obliga pe ocupantă să le plătească chirie din cauza prevederilor defectuoase si a lacunelor constatate în legislatia de urgentă privind spatiile cu destinatia de locuinte.

38. Curtea apreciază că nimic nu-i permite să se abată de la jurisprudenta astfel constituită si consideră că a-i sanctiona pe proprietarii care au omis să se conformeze conditiilor de formă prevăzute de ordonanta de urgentă a Guvernului, prin a le impune o obligatie atât de grea ca aceea de a-i tolera pe chiriasi în imobilul lor timp de 5 ani, fără nicio posibilitate concretă si reală de a percepe chirie, i-a supus unei sarcini speciale si exorbitante capabile să rupă justul echilibru între interesele aflate în joc (conform, mutatis mutandis, Cauza Radovici si Stanescu, mentionată mai sus, §§ 76—90).

Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

III. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 alin. 1 din Conventie

39. Invocând art. 6 alin. 1 din Conventie, reclamantii se plâng de faptul că în Hotărârea din data de 8 ianuarie 2002 Curtea de Apel Bucuresti a făcut o apreciere incorectă a probelor si a înlăturat, într-un mod arbitrar, aplicarea în spetă a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999. Art. 6 alin. 1 prevede următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de către o instantă (...), care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)."

A. Asupra admisibilitătii

40. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Conventie. Mai mult, ea observă că nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, îl declară admisibil.

B. Asupra fondului

41. Curtea consideră, tinând seama de concluziile sale din paragrafele 36—39 de mai sus, că nu este necesar să statueze asupra fondului acestui capăt de cerere [a se vedea, mutatis mutandis si, printre altele, Laino împotriva Italiei (MC) nr. 33.158/96, § 25, CEDO 1999-1, Zanghi împotriva Italiei, Hotărârea din 19 februarie 1991, seria A nr. 194-C, p. 47, §23, si Biserica Catolică din Caneea împotriva Greciei, Hotărârea din 16 decembrie 1997, Culegere 1997-VIII, § 50].

IV. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

42. Conform art. 41 din Conventie:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă."

A. Prejudiciu

43. Reclamantii solicită suma de 14.400 euro (EUR) pentru compensarea beneficiului nerealizat rezultat din imposibilitatea de a o obliga pe ocupanta imobilului lor de a le plăti chirie pentru apartamentul pe care ea îl ocupă gratuit. Cu titlu de daune morale, ei solicită suma de 34.600 EUR pentru reparatia neplăcerilor rezultate din imposibilitatea de a-si folosi bunul.

44. Guvernul îsi reiterează observatiile prezentate în etapa admisibilitătii cererii referitoare la posibilitatea oferită reclamantilor de a introduce o nouă actiune în evacuare, întemeiată pe art. 24 din Legea nr. 114/1996. El subliniază că, la cea de-a doua actiune în evacuare, reclamantii au solicitat plata unei sume corespunzătoare „utilizării imobilului de către chiriasă" si nu plata chiriilor neîncasate, ca în prima lor actiune în evacuare, la care au renuntat. Guvernul se opune acordării unei sume cu titlu de daune materiale si consideră că reclamantii au încă posibilitatea să o ceară în fata instantelor interne. în acest sens, el face referire la cauzele Mascolo împotriva Italiei (nr. 68.792/01, § 55, 16 decembrie 2004), Neumeister împotriva Austriei (Hotărârea din 7 mai 1974, seria A nr. 17, §§ 33 si 36), Buzatu împotriva României (reparatie echitabilă, nr. 34.642/97, § 18, 27 ianuarie 2005). El consideră că chiria pe care reclamantii ar fi putut să o perceapă, conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999, ar fi de 40 EUR pe lună. în sfârsit, el adaugă că Curtea ar mai trebui să ia în considerare si faptul că reclamantii au renuntat la prima lor actiune în evacuare.

45. În ceea ce priveste cererea de daune morale, Guvernul consideră că acest prejudiciu ar fi compensat suficient prin constatarea încălcării.

46. Curtea a constatat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 din cauza imposibilitătii reclamantilor de a percepe chirie, timp de mai multi ani, din cauza prevederilor defectuoase si a lacunelor legislatiei de urgentă privind spatiile cu destinatia de locuinte (paragraful 38 de mai sus). Acordarea unei sume pentru lipsa de folosintă a imobilului lor ar fi asadar în legătură directă cu încălcarea astfel constatată de Curte.

47. Curtea observă că în spetă, spre deosebire de Cauza Radovici si Stanescu, mentionată mai sus, chiriasa continuă să ocupe casa reclamantilor din cauza aplicării prevederilor de urgentă în materie de contracte de închiriere în scop locativ.

48. Cu toate acestea, Curtea observă că elementele aflate la dosar nu îi permit să stabilească cu precizie amploarea prejudiciului material suferit efectiv de părtile interesate.

49. În ceea ce priveste cererea lor cu titlu de daune morale, Curtea nu poate neglija nici numeroasele demersuri pe care reclamantii au fost nevoiti să le întreprindă, la o vârstă înaintată, pentru a reintra în posesia bunului lor, nici sentimentele de nemultumire pe care trebuie să le fi avut în fata imposibilitătii prelungite, în care s-au aflat si continuă să se afle, de a încheia un contract de închiriere cu chiriasa.

50. Curtea consideră că faptele în litigiu au dus la grave ingerinte în dreptul reclamantilor la respectarea bunurilor, pe care simpla constatare a încălcării prin hotărârea de fată nu le-ar putea remedia.

51. în aceste circumstante, având în vedere totalitatea elementelor aflate la dispozitia sa si statuând în echitate, în sensul art. 41 din Conventie, Curtea le acordă reclamantilor împreună suma de 20.000 EUR pentru toate prejudiciile suferite.

B. Cheltuieli de judecată

52. Reclamantii solicită si suma de 1.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în fata instantelor interne. Ei nu au furnizat niciun document justificativ în acest sens.

53. Guvernul se opune rambursării cheltuielilor de judecată ce nu sunt expuse si sustinute în mod real si necesar prin documente justificative relevante.

54. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. în spetă, tinând cont de elementele aflate la dispozitia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea consideră rezonabilă suma de 250 EUR, pentru toate cheltuielile, si le-o acordă reclamantilor.

C. Dobânzi moratorii

55. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN UNANIMITATE,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie;

3. hotărăste că nu este necesar să examineze pe fond capătul de cerere întemeiat pe art. 6 alin. 1 din Conventie;

4. hotărăste:

a) ca statul pârât să le plătească reclamantilor împreună, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 alin. 2 din Conventie:

(i) 20.000 EUR (douăzeci mii euro) cu titlu de daune materiale si morale;

(ii) 250 EUR (două sute cincizeci euro) cu titlu de cheltuieli de judecată;

(iii) orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit pentru sumele mentionate mai sus;

b) ca sumele respective să fie convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plătii;

c) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge cererea de reparatie echitabilă pentru rest.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 8 martie 2007, în conformitate cu art. 77 alin. 2 si 3 din Regulament.

 

Bostjan M. Zupancic,

Stanley Naismith,

presedinte

grefier adjunct

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

COMUNICAT

privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul

bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar aduce la cunostintă lista institutiilor de credit participante la Fond ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea, în conditiile si în limitele prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

Nr. crt.

Denumirea institutiei de credit

 

I. Bănci - persoane juridice române

1.

Banca Comercială Română - S.A.

2.

RAIFFEISEN BANK - S.A.

3.

BRD - Group Societe Generale - S.A.

4.

ATE BANK ROMÂNIA - S.A.

5.

UniCredit Tiriac Bank - S.A.

6.

Bancpost - S.A.

7.

Banca de Export-lmport a României EXIMBANK - S.A.

8.

Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece

9.

Credit Europe Bank (România) - S.A.

10.

Banca Transilvania - S.A.

11.

MKB ROMEXTERRA Bank - S.A.

12.

ALPHA BANK ROMÂNIA - S.A.

13.

PIRAEUS BANK ROMÂNIA - S.A.

14.

ABN AMRO Bank (România) - S.A.

15.

OTP BANK ROMÂNIA - S.A.

16.

Citibank România - S.A.

17.

BANCA COMERCIALĂ INTESASANPAOLO ROMÂNIA - S.A. (fosta BANCA COMERCIALĂ SANPAOLO IMI BANK ROMÂNIA - S.A.)

18.

Emporiki Bank - România - S.A.

19.

LIBRA BANK - S.A.

20.

Banca C.R. Firenze România - S.A.

21.

ROMANIAN INTERNATIONAL BANK - S.A.

22.

MARFIN BANK (ROMÂNIA) - S.A. (fosta EGNATIA BANK ROMÂNIA S.A.)

23.

Banca Comercială CARPATICA - S.A.

24.

BANK LEUMI ROMÂNIA - S.A.

25.

VOLKSBANK ROMÂNIA - S.A.

26.

ProCredit Bank - S.A.

27.

Raiffeisen Banca pentru Locuinte - S.A.

28.

PORSCHE BANK ROMÂNIA - S.A.

29.

C.E.C. BANK - S.A. (fosta Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.)

30.

HVB BANCA PENTRU LOCUINTE - S.A.

31.

BANCA MILLENIUM - S.A.

32.

BCR BANCA PENTRU LOCUINTE - S.A.

 

II. Cooperative de credit - Case centrale

1.

Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP

 

NOTĂ:

Începând cu 1 ianuarie 2007, depozitele persoanelor fizice si persoanelor juridice la sucursalele din România ale institutiilor de credit străine cu sediul în celelalte state membre ale Uniunii Europene sunt garantate de schema de garantare din tara în care îsi are sediul institutia de credit-mamă a sucursalei respective.

De la data intrării în vigoare a prezentului comunicat îsi încetează valabilitatea Comunicatul nr. 1/2008 privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar,

Adrian Cosmescu

 

Bucuresti, 6 august 2008.

Nr. 2.