MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 615         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 21 august 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

835. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru decontarea cheltuielilor necesare lucrărilor provizorii executate în regim de urgentă si pentru refacerea stocurilor de materiale de interventie pentru prevenirea si diminuarea efectelor inundatiilor produse ca urmare a precipitatiilor din perioada iulie-august 2008

 

848. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Luxemburg la 15 ianuarie 2008 si la Bucuresti la 23 mai 2008 între Guvernul României, prin Ministerul Economiei si Finantelor, Banca Europeană de Investitii si Regia Autonomă de Transport Bucuresti la Contractul de finantare dintre România, Banca Europeană de Investitii si Regia Autonomă de Transport Bucuresti pentru finantarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucuresti - B, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000

 

858. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul national de dezvoltare la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru judetul Iasi

 

861. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008

 

863. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pentru anul 2008, pentru organizarea si desfăsurarea Festivalului International „Cerbul de Aur”

 

869. - Hotărâre privind acordarea unui ajutor

 

870. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2008 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului

 

872. - Hotărâre privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea celei de-a 13-a reuniuni a Comitetului consultativ al Acordului privind conservarea liliecilor în Europa

 

873. - Hotărâre privind acordarea de către România a unui ajutor umanitar de urgentă, cu titlu gratuit, pentru Republica Georgia, precum si finantarea unor măsuri speciale determinate de conflictul din zona Caucaz

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

164. - Decizie privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

449. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial în apele maritime si continentale

 

992. - Ordin al ministrului transporturilor pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.218(82) a Comitetului Securitătii Maritime din 8 decembrie 2006

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 15 februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva României

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

729. - Decizie privind aprobarea cererii Societătii Comerciale MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L. de încetare a activitătii

 

732. - Decizie privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale A& E INSURANCE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

733. - Decizie privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale SERVBROK BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

737. - Decizie privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale MARINS INTERNATIONAL INSURANCE AND REINSURANCE BROKER - S.R.L.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru decontarea cheltuielilor necesare lucrărilor provizorii executate în regim de urgentă si pentru refacerea stocurilor de materiale de interventie pentru prevenirea si diminuarea efectelor inundatiilor produse ca urmare a precipitatiilor din perioada iulie-august 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (4) si (5) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, cu suma de 3.700 mii lei, din care suma de 1.000 mii lei la capitolul 70.01 „Locuinte si dezvoltare publică”, titlul 71 „Active nefinanciare”, articolul 71.01 „Active fixe” si suma de 2.700 mii lei la capitolul 80.01 „Actiuni generale economice, comerciale si de muncă”, titlul 20 „Bunuri si servicii”, articolul 20.23 „Prevenirea si combaterea inundatiilor si îngheturilor”.

(2) Fondurile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru decontarea lucrărilor provizorii executate în regim de urgentă si pentru refacerea stocurilor de materiale de interventie pentru prevenirea si diminuarea efectelor inundatiilor produse ca urmare a precipitatiilor din perioada iulie—august 2008, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Decontarea lucrărilor provizorii executate în regim de urgentă pentru prevenirea si diminuarea efectelor inundatiilor din perioada iulie—august 2008 se va face pe baza situatiilor de lucrări însusite de beneficiar, respectiv directiile de ape din subordinea Administratiei Nationale „Apele Române”, institutie

publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile.

Art. 3. - Achizitia materialelor necesare pentru asigurarea stocurilor de interventie se contractează de Administratia Natională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile.

Art. 4. - Pentru asigurarea fondurilor necesare finantării lucrărilor prevăzute la art. 1 se suplimentează cu suma de 3.700 mii lei Fondul de interventie la dispozitia Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008.

Art. 5. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabilepe anul 2008.

Art. 6. - Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile si alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Lucia Ana Varga,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 835.

 

ANEXA

 

TABEL

cu valoarea stocurilor de materiale de interventie utilizate (saci, hidrobaraje, folie de polietilenă,

geotextil, material lemnos, combustibili) si a lucrărilor provizorii executate în regim de urgentă

pentru prevenirea si diminuarea efectelor inundatiilor produse ca urmare a precipitatiilor

din perioada iulie-august 2008

 

- mii lei -

Nr. crt.

Directia de Ape

Valoarea stocurilor de materiale de

interventie pentru prevenirea si diminuarea

efectelor inundatiilor

Valoarea lucrărilor provizorii executate în regim de urgentă

1.

Somes-Tisa

195,0

18,0

2.

Siret

425,0

572,0

3.

Prut

2.080,0

410,0

 

TOTAL GENERAL:

2.700,0

1.000,0

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Luxemburg la 15 ianuarie 2008 si la Bucuresti la 23 mai 2008 între Guvernul României, prin Ministerul Economiei si Finantelor, Banca Europeană de Investitii si Regia Autonomă

de Transport Bucuresti la Contractul de finantare dintre România, Banca Europeană de Investitii si Regia Autonomă de Transport Bucuresti pentru finantarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucuresti - B, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele si al art. 5 din Legea r. 490/2001 privind ratificarea Contractului de finantare dintre România, Banca Europeană de Investitii si Regia Autonomă de ransport Bucuresti pentru finantarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucuresti - B, semnat la Bucuresti la noiembrie 2000, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul convenit prin schimbul de scrisori*) semnate la Luxemburg la 15 ianuarie 2008 si la Bucuresti la 23 mai 2008 între Guvernul României, prin Ministerul Economiei si Finantelor, Banca Europeană de Investitii si Regia Autonomă de Transport Bucuresti la Contractul

de finantare dintre România, Banca Europeană de Investitii si Regia Autonomă de Transport Bucuresti pentru finantarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucuresti - B, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000, ratificat prin Legea nr. 490/2001, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 848.


*) Cuprinsul scrisorilor reprezintă traducere oficială.

 

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTITII

 

Departamentul Europa de Sud-Est

Fax: +352 4379 67291

 

Destinatar/Adresată către:

Ministerul Economiei si Finantelor Fax: +40 21 319 9616

Bucuresti

România

 

În atentia domnului S. Nanu, director general doamnei C. Ghită, sef serviciu

Expeditor:

J.-M. Martin Tel:+352 4379 67124 Fax: + 352 4379 67290

Data: 15 ianuarie 2008

Remarci/Note:

 

Subiect: Proiect-B Reabilitarea transportului urban în Bucuresti

Contract de finantare nr. 20.778, datat 6 noiembrie 2000, cu amendamentele ulterioare

 

Stimată doamnă,

Stimate domn,

 

Facem referire la subiectul Contractului de finantare si, pentru a păstra buna ordine, suntem bucurosi să vă confirmăm că după tragerea unică în sumă de 6.342.718 EUR, efectuată pe data de 29 iulie 2005, suma rămasă de 657.282 EUR a fost anulată, în conformitate cu art. 1.05 din Contractul de finantare.

 

Cu sinceritate, ai dumneavoastră, C. Murphy J.-M. Martin

Banca Europeană de Investitii

 

ROMÂNIA

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

Cabinet secretar de stat

 

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTITII

Departamentul Europa de Sud-Est

Fax: +352 4379 67290; + 352 4379 67291

 

În atentia domnului Jean-Marc Martin, Ofiter senior împrumuturi

23 mai 2008

 

Subiect: Proiect-B Reabilitarea transportului urban în Bucuresti

Contract de finantare nr. 20.778, datat 6 noiembrie 2000, cu amendamentele ulterioare

 

Stimate domn,

Confirmăm cu multumiri primirea scrisorii dumneavoastră, datată 15 ianuarie 2008, prin care eram informati că după tragerea unică în sumă de 6.342.718 EUR, efectuată pe data de 29 iulie 2005, suma rămasă de 657.282 EUR a fost anulată, în conformitate cu art. 1.05 din Contractul de finantare.

Cele mai bune urări,

 

Eugen Orlando Teodorovici,

secretar de stat

Gheorghe Aron,

director general

Regia Autonomă de Transport Bucuresti

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul national de dezvoltare la dispozitia Guvernului,

prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru judetul Iasi

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 1 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiintarea Fondului national de dezvoltare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă alocarea sumei de 36.500 mii lei din Fondul national de dezvoltare la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, bugetului propriu al judetului Iasi, pentru finantarea proiectului de investitii „Dezvoltarea si modernizarea AeroDortului International Iasi”.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1, în conformitate cu dispozitiile legale.

Art. 3. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 858.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative

din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe anul 2008 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, cu suma de 36.500 mii lei, la capitolul 61.01 „Ordine publică si sigurantă natională”, titlul I „Cheltuieli de personal”.

Art. 2. - Ministerul Internelor si Reformei Administrative răspunde de modul de utilizare a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1, în conformitate cu dispozitiile legale.

Art. 3. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe anul 2008.

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 861.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului

pentru anul 2008, pentru organizarea si desfăsurarea Festivalului International „Cerbul de Aur”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătătirea sistemului de finantare a programelor, proiectelor si actiunilor culturale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

           

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerul Culturii si Cultelor, la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie”, titlul 55 „Alte transferuri”, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, cu suma de 1.750 mii lei, pentru finantarea activitătilor privind organizarea si desfăsurarea Festivalului International „Cerbul de Aur”.

(2) Finantarea activitătilor prevăzute la alin. (1) se face pe bază de contract de finantare încheiat între Ministerul Culturii si Cultelor si Societatea Română de Televiziune.

(3) Societatea Română de Televiziune răspunde de modul de atribuire si derulare a contractelor încheiate în vederea asigurării pregătirii, organizării si desfăsurării festivalului.

(4) Ministerul Culturii si Cultelor asigură decontarea cheltuielilor ce decurg din contractele prevăzute la alin. (3), pe baza documentelor justificative.

Art. 2. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 863.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea unui ajutor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 119/2003, al art. 5 alin (1) lit. h) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 366/2001, cu modificările ulterioare, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 374/2001, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă acordarea unui ajutor în sumă de 125.400 euro pentru efectuarea tratamentului medical în străinătate pacientului Rădulescu Dan, în vârstă de 56 de ani, municipiul Pitesti, str. Vasile Lupu, bl. PD2b, se. B, et. 3, ap. 14, judetul Arges.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

- Ministerul Sănătătii Publice va aloca suma de 55.400 euro;

- Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse va aloca suma de 70.000 euro.

(3) Ajutorul se acordă în lei si se suportă atât din bugetul Ministerului Sănătătii Publice, prin Autoritatea de Sănătate Publică a Judetului Arges, cât si din bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse, prin Directia de Muncă si Protectie Socială Arges, la cursul de schimb valutar al Băncii Nationale a României din ziua lucrătoare precedentă efectuării deschiderii de credite bugetare.

(4) Suma aprobată din bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse pentru efectuarea tratamentului medical în străinătate va fi transferată de către Directia de Muncă si Protectie Socială Arges către Autoritatea de Sănătate Publică a Judetului Arges, la solicitarea acesteia.

Art. 2. - Fundamentarea sumei solicitate si justificarea celei utilizate pentru efectuarea tratamentului medical în străinătate revin Ministerului Sănătătii Publice, prin Autoritatea de Sănătate Publică a Judetului Arges, care va efectua plata si va certifica documentele financiar-cbntabile prezentate de furnizorul de servicii medicale din străinătate.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 20 august 2008.

Nr. 869.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2008

din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului

7

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitătile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2002,

 

Guvernul României adootă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor, la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie”, titlul 59 „Alte cheltuieli”, alineatul 59.12 „Sustinerea cultelor”, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2008, cu suma de 500 mii lei pentru Administratia Patriarhală - Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.

Art. 2. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2008.

Art. 3. - Ministerul Culturii si Cultelor si alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 20 august 2008.

Nr. 870.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea celei de-a 13-a reuniuni

a Comitetului consultativ al Acordului privind conservarea liliecilor în Europa

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă cheltuielile ocazionate de organizarea celei de-a 13-a reuniuni a Comitetului consultativ al Acordului privind conservarea liliecilor în Europa, care va avea loc la Cluj-Napoca în perioada 23-24 august 2008.

Art. 2. - (1) Finantarea cheltuielilor pentru organizarea si desfăsurarea actiunii prevăzute la art. 1, în sumă de 4.200 lei, se suportă din prevederile bugetare aprobate Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile pe anul 2008, capitolul 74.01 „Protectia mediului”, titlul II „Bunuri si servicii”, articolul 20.30 „Alte cheltuieli”, alineatul 20.30.02 „Protocol si reprezentare”.

(2) Devizul estimativ al actiunii prevăzute la art. 1 este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti 20 august 2008.

Mr 872.

 

ANEXA

 

DEVIZ ESTIMATIV

privind cheltuielile ocazionate de organizarea celei de-a 13-a reuniuni a Comitetului consultativ

al Acordului privind conservarea liliecilor în Europa, care va avea loc la Cluj-Napoca

în perioada 23-24 august 2008

 

Nr. crt.

Obiectul/Specificarea cheltuielilor

Suma - lei -

1.

Cheltuielile pentru masa oficială (70 de persoane x 1 zi x 60 lei)

4.200,00

 

TOTAL:

4.200,00

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea de către România a unui ajutor umanitar de urgentă, cu titlu gratuit,

pentru Republica Georgia, precum si finantarea unor măsuri speciale determinate

de conflictul din zona Caucaz

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările si completările ulterioare, al art. 40 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă acordarea de către România a unui ajutor umanitar de urgentă, cu titlu gratuit, pentru Republica Georgia, în limita sumei de 4.624 mii lei, din care 224 mii lei - Administratia Natională a Rezervelor de Stat si 4.400 mii lei - Ministerul Sănătătii Publice, exclusiv cheltuielile de transport, constând în medicamente si dispozitive medicale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Administratia Natională a Rezervelor de Stat va scădea din gestiune, prin conturile „Finantarea din bugetul de stat privind anii precedenti si alte surse”, respectiv „Venituri proprii din anii precedenti”, după caz, cantitătile de produse aprobate a fi scoase din rezervele de stat potrivit prezentei hotărâri, pe baza procesului-verbal de predare-primire încheiat cu comandantul aeronavei.

(2) Medicamentele si dispozitivele medicale acordate de Ministerul Sănătătii Publice se scad din evidentă pe baza procesului-verbal de predare-primire încheiat cu comandantul aeronavei.

(3) Cheltuielile de ambalare, de transport pe parcurs intern, precum si alte cheltuieli interne ocazionate de îndeplinirea acestei actiuni se suportă de Administratia Natională a Rezervelor de Stat din venituri proprii, conform prevederilor legale.

(4) Reîntregirea stocurilor rezerve de stat cu cantitătile de produse acordate ca ajutor umanitar se asigură de Administratia Natională a Rezervelor de Stat în anul 2009, în limita bugetului aprobat.

(5) Reîntregirea stocurilor rezervei Ministerului Sănătătii Publice cu cantitătile de produse acordate ca ajutor umanitar se asigură de Ministerul Sănătătii Publice în anul 2009, în limita bugetului aprobat.

Art. 3. - (1) Transportul se va efectua în regim de urgentă, pe calea aerului, cu o aeronavă din dotarea Ministerului Apărării.

(2) Cheltuielile de transport aerian, în limita sumei de 144 mii lei, se suportă din bugetul Ministerului Apărării aprobat pentru anul 2008.

Art. 4. - (1) Ministerul Afacerilor Externe va întreprinde, pe cale diplomatică, demersurile necesare în vederea preluării ajutorului la destinatie.

(2) Predarea ajutorului umanitar către autoritatea desemnată de Guvernul Republicii Georgia se va face prin grija Ambasadei României la Tbilisi.

Art. 5. - Se aprobă plata cheltuielilor aferente evacuării cetătenilor români ca urmare a crizei determinate de conflictul din Georgia, începând cu data de 8 august 2008, pe durata existentei acestei crize.

Art. 6. - Cheltuielile prevăzute la art. 5 se suportă, cu titlu gratuit, de statul român, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2008, cu suma de 187 mii lei la capitolul „Autorităti publice si actiuni externe”, titlul „Bunuri si servicii”.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Presedintele Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat,

Dezsi Iosif Zoltán

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 20 august 2008.

Nr. 873.

 

ANEXĂ

 

LISTA

produselor care se acordă ca ajutor umanitar de urgentă Republicii Georgia

 

Nr. crt.

Produsul

 

U.M.

Cantitatea

 

Produse scoase de la Administratia Natională a Rezervelor de Stat

1.

Seringi de unică întrebuintare cu ac

bucăti

586.000

2.

Fesi tifon

bucăti

40.000

 

Produse scoase din rezerva Ministerului Sănătătii Publice

1.

Aciclovir 200 mg x 20 cp.

cutii

74

2.

Atenolol 50 mg x 20 cp.

cutii

575

3.

Chinidină 200 mg x 20 cp.

cutii

20

4.

De-Nol 120 mg x 40 cp.

cutii

120

5.

Diazepam 10 mg x 20 cp.

cutii

825

6.

Dobutamin sol. perf. 250 mg/50 ml

fiole

100

7.

Dormicum 7,5 mg x 10 cp.

cutii

50

8.

Enalapril 20 mg x 30 cp.

cutii

148

9.

Eritro 200 sirop 200 mg/5 ml

flacoane

980

10.

Epitrim susp. 240 mg/5 ml

flacoane

1.400

11.

Etamsilat sol. inj. 250 mg/2ml x 5 fiole

cutii

50

12.

Fungolon 100 mg x 16 cps.

cutii

100

13.

Flucovim 150 mg x 1 cps.

cutii

208

14.

Fenobarbital sol. inj. 10% x 5 fiole

cutii

200

15.

Flonidan 10 mg x 10 cp.

cutii

100

16.

Glucoza sol. perf. 5%, 250 ml

pungi

5.000

17.

Glucoza sol. perf. 10%, 500 ml

pungi cu conector

2.950

18.

Hidrocortizon hemisuccinat sol. inj. 25 mg/5 ml, 5 fiole

cutii

1.000

19.

Metronidazol sol. perf. 100 ml x 500 mg

flacoane

50

20.

Moxilen sirop 125 mg/5 ml x 60 ml

flacoane

400

21.

Ospen 500 mg x 12

cutii

150

22.

Penicilină G pulb. inj. 1.000.000 UI

flacoane

1.000

23.

Plavix75 mg x28 cp.

cutii

78

24.

Sinopryl 10 mg x 20 cp.

cutii

100

25.

Sumetrolim sirop 100 ml

flacoane

700

26.

Tagremin 480 mg x 20 cp.

cutii

150

27.

Vit. B12 sol. inj. 50 gama x 5 fiole

cutii

400

28.

Xilină sol. inj.1% x 5 fiole

cutii

245

29.

Set perfuzii

bucăti

500

30.

Hemosfere microporoase polizaharidice (hemostatic)

bucăti

2.000

31.

VICRYL fir sutură resorbabil COD W9024 x 12 plicuri

cutii

15

32.

VICRYL fir sutură resorbabil COD W9105x 12 plicuri

cutii

15

33.

VICRYL PLUS fir sintetic resorbabil COD VCP 340H x

36 plicuri cutii

5

 

NOTĂ:

Cantitătile de medicamente si dispozitive medicale pot fi diminuate în functie de capacitatea aeronavei.

 

DECIZII ALE P RIMULUI – MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat

în Constructii - I.S.C.

 

Având în vedere dispozitiile art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 2 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările si completările ulterioare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 99/2008,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C, institutie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului si în coordonarea primului-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia primului-ministru nr. 147/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2007.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 18 august 2008.

Nr. 164.

 

ANEXA

 

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C, denumit în continuare I.S.C, este organizat si functionează potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - I.S.C. functionează în subordinea Guvernului României si în coordonarea primului-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru.

Art. 3. - I.S.C. este institutie publică cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, si îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu actele normative aplicabile în domeniu si cu prezentul regulament.

Art. 4. - În sensul prezentului regulament, următorii termeni se definesc astfel:

a) constructii - clădirile de orice fel - social-culturale, administrative, industriale, comerciale, de cult, sportive, de învătământ, sănătate, hotelurile, sediile institutiilor publice etc. - si instalatiile aferente acestora, drumurile, căile ferate si metroul, podurile, tunelurile si celelalte lucrări de artă, pistele de aviatie, constructiile hidrotehnice, amenajările portuare, turnurile, cosurile de fum, rezervoarele, lucrările tehnico-edilitare, retelele de petrol si gaze, constructiile pentru transportul fluidelor, precum si orice interventie asupra acestora;

b) fază determinantă - stadiul fizic după care o lucrare de construire, odată ajunsă, nu mai poate continua fără o analiză având la bază concluzii formulate în scris de către beneficiar, proiectant si executant si care se autorizează, după caz, de reprezentantul local al I.S.C;

c) interventie asupra constructiilor - orice lucrare de construire care este făcută în scopul transformării structurale si/sau functionale, consolidării, reabilitării, modernizării sau demolării/desfiintării partiale sau totale a constructiilor definite conform dispozitiilor prevăzute la lit. a);

d) verificare - confirmarea prin examinare si prezentare de probe obiective a faptului că cerintele esentiale specificate au fost îndeplinite.

 

CAPITOLUL II

Atributii

 

Art. 5. - I.S.C. are următoarele atributii:

1. exercită controlul statului privind realizarea cerintelor esentiale ale constructiilor, respectiv rezistenta mecanică si stabilitatea, securitatea în exploatare, securitatea la incendii, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, izolatia termică, hidrofugă si economia de energie, protectia împotriva zgomotului, în toate etapele de proiectare, executie si exploatare, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

2. exercită controlul statului privind respectarea prevederilor actelor normative în vigoare în domeniul disciplinei în urbanism si al amenajării teritoriului;

3. verifică la organele de specialitate ale administratiei publice locale legalitatea emiterii autorizatiilor de construire, conform reglementărilor în vigoare;

4. avizează din punct de vedere tehnic, cu titlu gratuit, documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii noi, care se finantează, potrivit legii, din fonduri publice sau din credite externe, contractate sau garantate de stat, ai căror indicatori tehnico-economici se aprobă de Guvern în conditiile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, precum si documentatiile tehnico-economice aferente lucrărilor de interventii la constructii existente - reparatii, modificări, reabilitări, consolidări, restaurări -, finantate din fonduri publice sau din credite externe, contractate ori garantate de stat, pentru care, potrivit valorii determinate conform devizului general, exclusiv TVA, legislatia în vigoare prevede organizarea de licitatii deschise;

5. analizează si autorizează fazele determinante ale constructiilor, stabilite conform reglementărilor tehnice sau legale; participă la fazele determinante, stabilite conform reglementărilor în vigoare; verifică îndeplinirea de către factorii implicati a cerintelor de calitate cuprinse în proiectele de executie si reglementările tehnice specifice si autorizează continuarea executiei lucrărilor de constructii numai în cazul îndeplinirii acestor cerinte;

6. emite acorduri pentru interventii asupra constructiilor existente si noi, inclusiv schimbarea destinatiei acestora;

7. verifică respectarea reglementărilor în vigoare privind organizarea si functionarea statiilor de betoane, balastierelor, carierelor, statiilor de mixturi asfaltice;

8. verifică la operatorii economici cu activitate în constructii, precum si la producători, distribuitori si la alte persoane responsabile pentru introducerea pe piată a produselor pentru constructii respectarea prevederilor legale în vigoare ce reglementează controlul si atestarea calitătii produselor pentru constructii;

9. verifică controlul intern al proceselor privind asigurarea calitătii în constructii la societătile cu activitate în constructii, respectiv proiectanti, executanti, consultanti în constructii, statii de betoane, statii de mixturi asfaltice, laboratoare de încercări, elaboratori de agremente tehnice, organisme de certificare a sistemelor de calitate si a produselor;

10. verifică respectarea reglementărilor referitoare la receptia constructiilor, întocmirea, păstrarea si completarea Cărtii tehnice a constructiilor;

11. verifică modul de respectare a agrementelor tehnice, privind caracteristicile, domeniul si conditiile de utilizare ale produselor agrementate, astfel încât să fie asigurate cerintele de calitate a constructiilor, si poate dispune, după caz, reanalizarea sau suspendarea agrementelor tehnice;

12. verifică la proprietarii si utilizatorii de constructii respectarea reglementărilor privind urmărirea curentă a constructiilor si urmărirea specială în exploatare a constructiilor, în cazurile când aceasta a fost stabilită prin norme si proiecte;

13. pentru punerea în sigurantă a vietii oamenilor, I.S.C. dispune proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, după caz:

a) efectuarea de expertize tehnice la constructii, indiferent de forma de proprietate si de destinatia acestora, atunci când, în urma inspectiei, se concluzionează astfel;

b) încetarea utilizării constructiilor după producerea unor accidente tehnice sau dezastre, când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă în pericol viata cetătenilor;

14. avizează programul anual de reglementări tehnice în constructii propus de structurile de resort ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, participă la elaborarea acestora, în conditiile legii, si a regulamentului intern;

15. initiază proiecte de acte normative în domeniile de activitate si în domeniile conexe;

16. initiază, ori de câte ori este necesar, revizuirea reglementărilor tehnice în constructii, urbanism si amenajarea teritoriului, în scopul îmbunătătirii continutului acestora;

17. avizează, din punct de vedere tehnic, reglementările tehnice specifice înainte de supunerea acestora dezbaterii publice;

18. verifică si ia măsurile ce se impun pentru punerea în sigurantă a monumentelor si siturilor istorice, precum si a clădirilor aflate în patrimoniul cultural, asigurând, în limita fondurilor disponibile, cofinantarea lucrărilor de proiectare si executie pentru consolidarea si restaurarea acestora în colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor, prin Oficiul National pentru Monumente Istorice;

19. colaborează cu institutiile de învătământ superior de specialitate, de cercetare, laboratoare de încercări, în vederea elaborării de expertize, rapoarte de cercetare, rapoarte de încercări, solutii si proiecte de consolidare etc, necesare în activitatea de control privind asigurarea cerintelor esentiale de rezistentă mecanică si stabilitate a constructiilor, izolarea termică a acestora, punerea în sigurantă a constructiilor si a terenurilor aferente, precum si la verificarea calitătii produselor pentru constructii;

20. prelevează probe si execută, direct sau prin terti, încercări de laborator necesare pentru fundamentarea unor rezultate si concluzii proprii în controalele efectuate, scop în care se dotează cu echipamente de laborator specifice, si/sau colaborează cu institutii de învătământ superior de specialitate sau de cercetare;

21. dispune suspendarea functionării balastierelor si carierelor care afectează rezistenta si stabilitatea constructiilor din vecinătatea acestora;

22. dispune suspendarea functionării, până la realizarea cerintelor de calitate, a statiilor de betoane, a statiilor de mixturi asfaltice, a balastierelor si a laboratoarelor de încercări;

23. dispune sau propune, după caz, suspendarea ori retragerea atestatului pentru responsabilul tehnic cu executia, verificatorul de proiecte, expertul tehnic, în cazul nerespectării de către acestia a reglementărilor legale privind cerintele de asigurare a calitătii în constructii;

24. autorizează/atestă personalul de specialitate din constructii, în conditiile legislatiei specifice în vigoare;

25. suspendă sau retrage autorizatiile/atestatele personalului de specialitate autorizat/atestat de I.S.C, în cazul nerespectării cerintelor de asigurare a calitătii în constructii; încetarea suspendării sau retragerii autorizatiilor/atestatelor se face în baza regulamentelor în vigoare la data solicitării;

26. autorizează laboratoarele de analiză si încercări în activitatea de constructii, în conditiile legislatiei specifice în vigoare;

27. primeste si rezolvă sau, după caz, transmite spre solutionare celor în drept, potrivit competentelor acestora, sesizările persoanelor fizice si juridice cu privire la încălcarea prevederilor legale si a reglementărilor tehnice în vigoare;

28. elaborează si actualizează, ori de câte ori este necesar, normele interne, procedurile, instructiunile si stabileste mijloacele si metodele pentru desfăsurarea activitătii proprii; asigură dotarea tehnică necesară realizării activitătilor specifice;

29. publică procedurile si instructiunile privind activitătile sale specifice, aprobate prin ordin al inspectorului general de stat al I.S.C.;

30. elaborează periodic sinteze si evaluări privind calitatea si disciplina în constructii, urbanism si amenajarea teritoriului, pe care le comunică autoritătilor si institutiilor publice cu atributii în domeniu;

31. organizează, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului si, după caz, al Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse, cursuri de calificare pentru personalul cu studii medii si de formare continuă si perfectionare profesională pentru personalul cu studii superioare în domeniul constructiilor;

32. constată contraventiile si infractiunile în toate domeniile specifice de control, aplică sanctiunile prevăzute de lege, respectiv sesizează organele abilitate potrivit legii si, după caz, opreste lucrările realizate în mod necorespunzător.

Art. 6. - I.S.C. desfăsoară activităti cu caracter specific privind:

a) redactarea de publicatii de specialitate si studii de sinteză;

b) instruiri în domeniul disciplinei în urbanism si calitătii în constructii;

c) organizarea de manifestări tehnice specifice activitătii în domeniul constructiilor si acordarea de diplome de merit persoanelor fizice si/sau juridice pentru activitatea desfăsurată.

Art. 7. - I.S.C. desfăsoară orice alte activităti dispuse prin actele normative în vigoare sau prin decizii ale primului-ministru.

 

CAPITOLULUI

Organizare

 

Art. 8. - (1) Organigrama I.S.C. si numărul maxim de posturi care poate fi utilizat de I.S.C. sunt prevăzute în anexa nr. 1*).

(2) Organizarea internă a I.S.C. si a structurilor subordonate se face potrivit statului de functii aprobat de către inspectorul general de stat al I.S.C.

Art. 9. - (1) în vederea aplicării în mod unitar la nivel national a prevederilor legale în domeniu, I.S.C. are în subordine inspectoratele teritoriale în constructii, unităti fără personalitate juridică.

(2) Structura organizatorică a inspectoratelor teritoriale în constructii este prevăzută în anexa nr. 2*).

(3) Structurile administrativ-teritoriale aflate în responsabilitatea inspectoratelor teritoriale în constructii sunt prezentate în anexa nr. 3.

(4) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

CAPITOLUL IV

Organele de conducere

 

Art. 10. - (1) Conducerea I.S.C. este asigurată de Consiliul de conducere, compus din 5 membri numiti prin decizie a primului-ministru.

(2) Conducerea executivă a I.S.C. este asigurată de inspectorul general de stat al I.S.C, care este si presedintele Consiliului de conducere.

(3) Salarizarea inspectorului general de stat al I.S.C. este stabilită prin decizie a primului-ministru.

(4) Indemnizatia de sedintă a fiecăruia dintre cei 5 membri ai Consiliului de conducere este stabilită în procent de 30% din salariul presedintelui Consiliului de conducere - inspector general de stat al I.S.C.

(5) Secretarul Consiliului de conducere se stabileste prin ordin al inspectorului general de stat al I.S.C.

Art. 11. - Consiliul de conducere are următoarele atributii si competente:

1. avizează propunerile inspectorului general de stat al I.S.C. pentru modificarea si completarea prezentului regulament si le înaintează spre aprobare primului-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru;

2. aprobă raportul de activitate al I.S.C. pentru perioada anterioară si propunerile privind activitatea pentru perioada următoare;

3. îsi însuseste bugetul de venituri si cheltuieli al I.S.C. si îl înaintează spre aprobare primului-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru;

4. aprobă Regulamentul intern al I.S.C;

5. aprobă numirea si revocarea secretarului general, a directorilor generali si a inspectorilor-sefi ai inspectoratelor teritoriale, la propunerea inspectorului general de stat al I.S.C;

6. aprobă programul anual de investitii al I.S.C;

7. asigură negocierea contractului colectiv de muncă cu reprezentantii salariatilor, în conditiile legii;

8. aprobă închirierea de imobile/părti ale imobilelor, necesare desfăsurării corespunzătoare a activitătii, precum si închirierea către terti de imobile/părti ale imobilelor aflate în patrimoniul I.S.C, la preturile pietei;

9. aprobă scoaterea din functiune si valorificarea, în conditiile legii, a bunurilor din patrimoniul I.S.C;

10. aprobă lista si tarifele pentru prestatiile specifice executate, precum si pentru autorizatiile emise, prevăzute în prezentul regulament;

11. aprobă, numai pentru cazurile în care luarea unor decizii complexe impune cunostinte de specialitate, încheierea unor contracte cu experti, consilieri sau consultanti din afara I.S.C; sumele cuvenite pentru aceste prestatii vor fi prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli;

12. poate delega, pe perioadă determinată, o parte din atributiile sale presedintelui acestuia sau altor persoane cu functii de conducere;

13. exercită orice alte atributii care îi revin conform prevederilor legale, prezentului regulament sau potrivit deciziilor primului-ministru.

Art. 12. - (1) Consiliul de conducere se întruneste lunar sau la solicitarea presedintelui ori a unei treimi din numărul membrilor săi, ori de câte ori este necesar.

(2) Sedinta este prezidată de presedinte, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membri, desemnat de presedinte.

(3) Sedintele Consiliului de conducere se desfăsoară în prezenta a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

(4) Hotărârile Consiliului de conducere se iau cu majoritatea membrilor acestuia.

Art. 13. - Presedintele Consiliului de conducere, în calitatea sa de inspector general de stat al I.S.C., are următoarele atributii si competente:

1. conduce întreaga activitate executivă a I.S.C.;

2. emite ordine, în conditiile legii;

3. stabileste organizarea internă a inspectoratelor teritoriale;

4. numeste si revocă secretarul general, directorii generali, inspectorii-sefi ai inspectoratelor teritoriale în constructii si adjunctii acestora, pe baza aprobării Consiliului de conducere;

5. emite ordine privind angajarea sau concedierea personalului de conducere, de executie si auxiliar din I.S.C.;

6. prezintă Consiliului de conducere spre însusire proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al I.S.C. si îl înaintează primului-ministru spre aprobare, prin Cancelaria Primului-Ministru;

7. aprobă lista de investitii pentru aparatul central si inspectoratele teritoriale si repartizează parcul auto pe fiecare inspectorat teritorial;

8. aprobă prin ordin procedurile si instructiunile privind activitătile specifice ale I.S.C;

9. dispune, conform atributiilor, suspendarea atestatelor si autorizatiilor emise de I.S.C. pentru personalul de specialitate;

10. propune suspendarea de agremente tehnice în cazul în care se constată nerespectarea caracteristicilor, a conditiilor de fabricatie si de utilizare sau comportarea necorespunzătoare în exploatare a produselor;

11. împuterniceste directorul general al Directiei generale juridice să reprezinte I.S.C, prin Directia contencios, în fata instantelor judecătoresti, parchetelor si celorlalte organe administrative sau jurisdictionale, să semneze, în numele si pe seama inspectorului general de stat al I.S.C, cererile adresate acestora, căile de atac, apărările, delegatiile de reprezentare ale consilierilor juridici, precum si celelalte acte cu caracter juridic;

12. poate delega o parte din atributii secretarului general, directorilor generali si inspectorilor-sefi ai inspectoratelor teritoriale, în limita mandatului dat;

13. exercită orice alte atributii care îi revin prin prezentul regulament, prin hotărârile Consiliului de conducere, prin deciziile primului-ministru, precum si din celelalte prevederi legale în vigoare.

 

CAPITOLUL V

Bugetul de venituri si cheltuieli

 

Art. 14. - (1) I.S.C. se finantează integral din venituri proprii.

(2) În afara veniturilor constituite în temeiul prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, si ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările si completările ulterioare, I.S.C. poate realiza venituri si din activitătile de autorizare a laboratoarelor de încercări în constructii si de autorizare/atestare a personalului de specialitate în constructii, redactarea de publicatii de specialitate, instruiri în domeniul stiintific de activitate, precum si din închirierea sau vânzarea imobilelor/părtilor de imobil aflate în patrimoniul său, conform dispozitiilor legale.

Art. 15. - (1) Bugetul de venituri si cheltuieli al I.S.C. este însusit de Consiliul de conducere si aprobat de primul-ministru, potrivit prevederilor legale.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli va asigura integral fondurile necesare pentru realizarea atributiilor prevăzute în prezentul regulament, în scopul desfăsurării activitătii în conformitate cu legislatia care reglementează domeniul de activitate, precum si cu orice alte acte normative sau dispozitii ale primului-ministru.

(3) Bugetul de venituri si cheltuieli se rectifică ori de câte ori activitatea I.S.C. o impune, cu respectarea procedurilor de aprobare si avizare prevăzute de lege.

(4) Bugetul de venituri si cheltuieli va cuprinde, după caz, si fondurile necesare pentru colaborările, cofinantările si expertizele ce vor fi realizate în vederea punerii în sigurantă a constructiilor, în scopul protejării vietii oamenilor.

(5) Excedentul anual rezultat din executia bugetului de venituri si cheltuieli rămâne la dispozitia I.S.C. si se reportează în anul următor.

(6) I.S.C. poate efectua cheltuieli în valută, în conditiile prevăzute de actele normative cu incidentă în materie.

(7) Pentru exercitarea controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism si amenajarea teritoriului si pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calitătii constructiilor, parcul normat al I.S.C. este de 250 de autoturisme, cu o normă de combustibil de 350 litri/lună/autoturism.

 

CAPITOLUL VI

Personalul

 

Art. 16. - Personalul I.S.C. nu se încadrează în categoria functionarilor publici.

Art. 17. - (1) Personalul I.S.C. este personal contractual si se supune prevederilor prezentului regulament, prevederilor legislatiei generale a muncii, regulamentului intern si contractului colectiv de muncă aplicabil.

(2) Personalul I.S.C. are obligatia de a nu desfăsura nicio altă activitate care să genereze conflicte de interese sau care să fie incompatibilă cu functia îndeplinită.

(3) Promovarea temporară în functii de conducere se face prin ordin al inspectorului general de stat al I.S.C, potrivit contractului colectiv de muncă si regulamentului intern aplicabil.

Art. 18. - Personalul I.S.C. are atributii de inspectie si control, în baza reglementărilor legale în vigoare si potrivit domeniului de activitate.

Art. 19. - Personalul I.S.C. beneficiază de echipament de protectie, în conditiile legii.

Art. 20. - Drepturile salariale si celelalte drepturi evaluate sau evaluabile pecuniar ori de personal se stabilesc potrivit contractului colectiv de muncă aplicabil.

 

CAPITOLUL VII

Relatiile

 

Art. 21. - În vederea armonizării cu legislatia internatională, precum si a luării măsurilor de punere în sigurantă a constructiilor, în scopul protejării vietii oamenilor, I.S.C. poate încheia contracte sau conventii de colaborare si/sau de cooperare pe plan national si/sau international, în domeniul său de activitate, în conditiile legii, cu alte organe/organisme similare, cu institutii de învătământ superior, de cercetare, precum si cu persoane fizice sau juridice din tară si/sau din străinătate.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 22. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Consiliul de conducere va aproba un nou regulament intern al I.S.C.

 

ANEXA Nr. 1 la regulament

 

INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCTII

 

Nr. total de posturi: 1.500, din care de conducere: 145

 

ORGANIGRAMA*)

Inspectoratului de Stat în Constructii

 


*) Alte compartimente specifice pot fi înfiintate prin ordin al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în Constructii. **) Se organizează la nivel de directie.

***) Se organizează conform anexelor nr. 2 si 3.

 

ANEXA Nr. 2 la regulament

 

INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCTII

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a inspectoratului teritorial în constructii

[8 structuri*)]

 

 

ANEXA Nr. 3 la regulament

 

INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII

 

STRUCTURILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

aflate în responsabilitatea inspectoratelor teritoriale în constructii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Inspectorate teritoriale în constructii

Aria de activitate (judete)

1.

I.T.C. NORD-EST

Sediu: municipiul Iasi

Judetul Botosani

Judetul Suceava

Judetul Iasi

Judetul Neamt

Judetul Bacău

Judetul Vaslui

2.

I.T.C. SUD-EST

Sediu: municipiul Constanta

Judetul Vrancea

Judetul Galati

Judetul Buzău

Judetul Brăila

Judetul Tulcea

Judetul Constanta

3.

I.T.C. SUD MUNTENIA

Sediu: municipiul Ploiesti

Judetul Arges

Judetul Prahova

Judetul Dâmbovita

Judetul Ialomita

Judetul Călărasi

Judetul Giurgiu

Judetul Teleorman

4.

I.T.C. SUD-VEST OLTENIA

Sediu: municipiul Craiova

Judetul Vâlcea

Judetul Gorj

Judetul Mehedinti

Judetul Olt

Judetul Dolj

5.

I.T.C. VEST

Sediu: municipiul Timisoara

Judetul Arad

Judetul Timis

Judetul Hunedoara

Judetul Caras-Severin

6.

I.T.C. NORD-VEST

Sediu: municipiul Oradea

Judetul Satu Mare

Judetul Maramures

Judetul Bistrita-Năsăud

Judetul Sălaj

Judetul Bihor

Judetul Cluj

7.

I.T.C. CENTRU

Sediu: municipiul Brasov

Judetul Mures

Judetul Harghita

Judetul Alba

Judetul Sibiu

Judetul Covasna

Judetul Brasov

8.

I.T.C. BUCURESTI ILFOV

Sediu: municipiul Bucuresti

Municipiul Bucuresti

Judetul Ilfov

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial

si metodele de pescuit comercial în apele maritime si continentale

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura nr. 4.026 din 24 iunie 2008, În temeiul art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, si al art. 7 alin. (7) Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Prezentul ordin stabileste caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial în apele maritime si continentale, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit comercial în afara celor stabilite prin prezentul ordin este interzisă.

Art. 3. - În sensul prezentului ordin, termenii si simbolurile de mai jos au următoarea semnificatie:

a) a - latura ochiului;

b) tex - finetea firului;

c) Lp - lungimea posădită;

d) Hp - înăltimea posădită.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 8 iulie 2008.

Nr. 449.

 

ANEXĂ

 

Caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul

comercial si metodele de pescuit comercial în apele maritime si continentale

 

I. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale, cu exceptia amenajărilor piscicole:

A. Unelte de pescuit de tip setcă:

1. setei simple;

2. setei compuse (ave);

3. setei fixe;

4. setei în derivă.

B. Unelte de pescuit de tip capcană:

1. vintir;

2. talian.

O Unelte de pescuit filtrante:

1. năvod;

2. tifan;

3. voloc.

D. Unelte de pescuit cu cârlige:

- pripon.

E. Unelte de pescuit si instalatii artizanale:

1. prostovol;

2. halău;

3. chipcel;

4. trandadaie;

5. lăptas.

II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele maritime:

A. Unelte de pescuit de tip setcă:

1. setei simple;

2. setei compuse (ave);

3. setei fixe;

4. setei în derivă.

B. Unelte de pescuit de tip capcană:

- talian marin.

O Unelte de pescuit filtrante:

1. plasă pungă;

2. traul pelagic; 3.năvod.

D. Unelte de pescuit cu cârlige:

1. pripon;

2. paragată.

E. Unelte de pescuit si instalatii artizanale:

1. voltă;

2. taparină.

III. Pescuit fără unelte: recoltarea manuală a rapanei, midiei si stridiei

IV. Definitii si caracteristici ale uneltelor de pescuit la pescuitul comercial în apele continentale si maritime:

1. plasă - retea de fire textile care are următoarele elemente caracteristice si dimensionale de gabarit: diametrul firului (se măsoară în „mm”), mărimea laturii ochiurilor de plasă (se măsoară în „mm”), finetea firului (se măsoară în „tex”), lungimea si lătimea;

2. setcă fixă - unealtă de pescuit de tip retea, simplă sau compusă (fără sirec, cu sirec), care se instalează în siruri de zeci până la sute de metri, numite „lave”, care sunt ancorate prin diverse metode si rămân în aceIasi loc în care au fost amplasate pe toată durata procesului de pescuit;

3. setcă în derivă - unealtă de pescuit de tip retea, simplă sau compusă, a cărei derivă se produce datorită efectului curentilor apei si al vântului asupra ambarcatiunii de care este legată unealta de pescuit;

4. setcă simplă - unealtă de pescuit de tip retea, formată dintr-un singur perete de plasă, cu diferite mărimi ale laturilor ochiurilor de plasă, care retine pestele prin agătare si încurcare si este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare si greutăti;

5. setcă compusă (cu sirec, avă) - unealtă de pescuit de tip retea, formată dintr-o setcă simplă si din 1-2 pereti de plasă, cu mărimea laturilor ochiurilor de plasă mult mai mare decât la setea simplă, numite sirecuri, care retine pestele prin agătare si încurcare si este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare, greutăti; a) Caracteristicile tehnice ale setcilorîn apele continentale:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr

crt.

Tipul uneltei

Latura ochiurilor de plasă: a/2a (mm)

Tex

Lp

(m)

Hp (m)

 

Sirec

 

a (mm)

Tex

L/#

H/#

1

Setei simple pentru oblete

12-30/24-60

50

35-37,5

1,34-1,57

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

Setei simple pentru scrumbie

32-40/64-80

50

35-37,5

2,46-3,36

 

 

 

 

 

 

 

 

32-40/64-80

76

35-37,5

2,70-3,00

 

 

 

 

32-40/64-80

100

35-37,5

2,703,00

 

 

 

 

 

 

 

 

3

Setei simple(fără sirec)

40-55/80-110

76

35-37,5

2,80-3,85

 

 

 

 

 

 

 

 

40-60/80-120

100

3537,5

2,80-3,10

 

 

 

 

 

 

 

 

45-60/90-120

160

35-37,5

2,80-3,10

 

 

 

 

 

 

 

 

50-75/100-150

220

35-37,5

2,80-3,85

 

 

 

 

 

 

 

 

50-75/100-150

240

35-37,5

2,80-3,00

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

Setei compuse pentru oblete

12-30/24-60

50

35-37,5

1,34-1,57

280

240

270

5,5

5.

Setei compuse pentru scrumbie

32-40/64-80

50

35-37,5

2,46-3,36

280

340

300

4,5

32-40/64-80

76

35-37,5

2,70-3,00

32-40/64-80

100

35-37,5

2,70-3,00

6.

Setei compuse (cu sirec)

4055/80-110

76

35-37,5

2,80-3,85

280

340

300

4,5

40-60/80-120

100

35-37,5

2,80-3,10

45-60/90-120

160

35-37,5

2,80-3,10

 

b) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele maritime:

 

 

 

 

Nr. crt.

Tipul uneltei

Latura ochiului a/2a (mm)

Finetea firului (tex)

Lp

(m)

Hp (m)

1.

Setei pentru calcan

200/400

<160

35-37,5

2

2.

Setei pentru rechin

100-200/200-400

<340

35-37,5

2

3.

Setei pentru scrumbie si chefal

32-40/64-80

50

35-37,5

2,46-3,36

32-40/64-80

76

35-37,5

2,70-3,00

32-40/64-80

100

35-37,5

2,70-3,00

4.

Setei pentru guvid

10-12/20-24

76

35

1

 

6. unelte de pescuit de tip capcană - unelte de pescuit stationare, confectionate din plasă, prevăzute cu elemente de armare si fixare, fixate de substrat, care barează drumul de deplasare al pestilor, dirijându-i într-un spatiu delimitat. Elementele caracteristice sunt: aripa, care dirijează pestele, oborul, care retine pestele dirijat într-un spatiu limitat, si camera de prindere, care retine pestele.

7. vintir - unealtă de pescuit de tip capcană închisă, formată din unul sau mai multe spatii complet delimitate si 1, 2, 3 aripi de dirijare a pestelui;

Caracteristici tehnice:

 

Părti componente

a (mm)

Tex

Lp(m)

Hp(m)

Aripă

35 - 40

340

4 - 8

H apă

Camera 1

32 - 40

340

 

 

Camera II

32 - 40

340

 

 

Sac de colectare

32 - 40

420

 

 

 

Caracteristicile tehnice ale vintirului de Razim:

Părti componente

a (mm)

Tex

Lp(m)

Hp(m)

Aripă

40

340

8-10

H apă

Camera I

40

420

 

 

Camera II

40

420

 

 

Sac de colectare

40

666

 

 

8. talian de baltă - unealtă de pescuit de tip capcană mixtă, care se foloseste la pescuitul în apele stătătoare adânci, de cel putin 2-3 m, formată din aripă, obor si camere de prindere;

 

Caracteristici tehnice:

Părti componente

a (mm)

Tex

Lp(m)

Hp(m)

Aripă

32 - 50

320 - 420

28

H apă

Obor

35

320 - 420

17

 

 

Caracteristici tehnice:

Părti componente

a (mm)

Tex

Lp(m)

Hp(m)

Aripa

40 - 50

340 - 666

26

H apă

Obor

40-50

340 - 666

20

 

 

9. talian marin - unealtă de pescuit de tip capcană, de dimensiuni mari, care se instalează pe adâncimi de 5-12 m, formată dintr-o aripă, un obor si două camere de prindere (antecamera si cămara de prindere) dispuse simetric. Oborul si camera de prindere sunt instalate paralel cu tărmul. Aripa are rol de dirijare a pestelui, este confectionată din plasă cu o lungime de 300-500 m si este amplasată perpendicular pe directia tărmului. Talianul marin se poate instala pe piloni sau flotori, în functie de adâncimea apei;

 

Caracteristici tehnice: Părti componente

a (mm)

Tex

Aripă

18-22

240

Obor

12

240

Antecamera

10

240

Cameră de prindere

7

240

 

10. năvod - unealtă de pescuit filtrantă înconjurătoare care se prezintă ca o plasă lungă, simetrică/asimetrică, prevăzută la mijloc cu sacul pentru retinerea pestelui (matită);

11. tifan - unealtă de pescuit filtrantă, fără matită, având aspect de perete, cu lungimea între 50 - 100 m si este realizată din plasă cu aceeasi mărime a laturii ochiurilor;

12. voloc (bredină) - unealtă de pescuit filtrantă, fără matită, mai scurtă decât tifanul (Lp = 40-60 m), cu înăltimea de 3-4 m si construită din plasă cu aceeasi mărime a laturii ochiurilor, fiind folosită, în general, pentru pescuitul la mal;

13. pripon - unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete;

14. prostovol (sasma, năpastă, sacimă, plască) - unealtă de pescuit confectionată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăti de plumb care o trag la fundul apei si o strâng, formând în apă un sac în care este prins pestele;

15. halău (crâsnic, năpatcă, cristas, ciorpac, cereală, difan, lesnic, lesteu, rociu, scărtas, comiheriu, postat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colturi de capetele curbate si încrucisate a două nuiele sau vergele metalice si fixată de o prăjină lungă;

16. chipcel (cârliont, tirboc, cârstas) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea pestelui mărunt;

17. trandadaie (furcă, steamp, clestar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea pestilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăti de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se misca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanta maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40 mm, prevăzută cu două sirecuri cu ochiuri de 170 mm. Marginea plaselor este semicirculară si însforată pe o frânghie dublă de 4 m, pe care se însiră greutăti;

18. lăptas - unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă;

19. plasă pungă - unealtă de pescuit de forma unui perete vertical din plasă cu care se înconjoară o anumită suprafată a apei, delimitând-o până la un anumit orizont, prevăzută cu elemente de armare (flotori, greutăti) care, după lansarea pe circumferinta unui cerc, capătă forma unui cilindru. Pentru a retine aglomerarea de peste înconjurată, partea inferioară a uneltei se strânge prin punguire, închizând volumul de apă înconjurat. Este cea mai lungă unealtă de pescuit din plasă, având 200—1.000 m sau mai mult. Dimensiunile ochiului de plasă în zona de retinere a pestelui (priton) variază în functie de specia de peste care reprezintă obiectul pescuitului;

20. traul pelagic - unealtă de pescuit de formă tronconică, echipată cu un sistem de armare propriu, tractat în masa apei cu ajutorul unei nave, prin intermediul elementelor de legătură (vaiere, intermediare, frâie).

Pentru a retine selectiv pestii, dimensiunea ochiului de plasă de la cămasa sacului trebuie să fie de:

a) a = 7—8 mm (2a = 14—16 mm) pentru sprot;

b) a =10—12 mm (2a = 20—24 mm) pentru hamsie/stavrid;

21. paragat - unealtă de pescuit cu cârlige, armată cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principală (ana) de care sunt prinse cârligele prin intermediul unor snururi (petile) de lungimi si intervale de prindere variabile. Paragatele pot fi de fund sau pelagice (în masa apei). Numărul maxim de cârlige per paragat nu trebuie să depăsească 100 de bucăti;

22. paragat pentru rechin - unealtă de pescuit din frânghii si snururi cu diametrul de 5,0 mm - anaua, respectiv 2,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 3, confectionate din otel inoxidabil. Lungimea petilelor va fi de 0,6 m, iar distanta dintre petile de 3 m;

23. paragat pentru guvid - unealtă de pescuit din frânghii si snururi cu diametrul de 2,5 mm - anaua, respectiv 0,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 1, confectionate din otel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoi atunci când se agată de pietre). Lungimea petilelor va fi de 0,25 m, iar distanta dintre petile de 0,5 m;

24. voltă - unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv volta este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,4-0,6 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutate de 60-100 g, deasupra căruia se leagă două cârlige, numărul 1 sau 2, prin intermediul unui fir cu lungimea de 8-10 cm si diametrul de 0,3-0,4 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât acesta să se afle la aceIasi orizont cu plumbul, iar cel de-al doilea, la 1 cm deasupra nodului de legătură al primului cârlig pe linia principală;

25. taparină - unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli artificiale. Din punct de vedere constructiv taparină este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,3-0,5 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80-100 g, deasupra căruia se leagă 10 cârlige numărul 2—4, prin intermediul unui fir cu lungimea de 4-5 cm si diametrul de 0,25-0,35 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât curbura acestuia să fie la o distantă de 10 cm deasupra plumbului, iar următoarele, la o distantă de 12-14 cm deasupra nodului anterior.

V. Conditii de folosire a uneltelor de pescuit

A. Conditii generale de folosire a uneltelor de pescuit:

a) obligativitatea montării de mărci furnizate de Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultura, pe uneltele de pescuit, înscrise în permisul de pescuit comercial;

b) uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului comercial sunt cele înscrise în licenta de pescuit (tip, nr. , cod, zonă).

B. Conditii specifice:

a) în Marea Neagră talienele se montează la o distantă de cel putin 2 Mm (mile marine) între ele;

b) în Marea Neagră setcile se amplasează la o distantă de cel putin 1 Mm fată de uneltele de pescuit tip talian;

c) la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de pescuit, precum si semnalizarea pozitiei uneltelor de pescuit cu balize (flotor);

d) pentru a se evita intersectarea accidentală a navelor si ambarcatiunilor cu instalatiile de tip talian, se impune necesitatea semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la capătul de larg al talianului, la o distantă de 30 m de acesta;

e) pe timpul pescuitului pozitia lavelor de paragate si setei va fi semnalizată prin elemente flotante vizibile de la distantă.

C. Interdictii

în activitatea de pescuit în scop comercial se interzic:

a) folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm si a =100 mm, respectiv 2a = 80 mm si 2a = 200 mm, folosirea sirurilor de setei în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie;

b) folosirea setcilor de calcan confectionate din ate cu finetea mai mică de 6,350 m/kg si a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră;

c) folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m;

d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la tărm până la izobata de 20 m;

e) folosirea năvoadelor în reteaua de canale, gârle si sahale;

f) folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatcă si lăptas, în zona Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, cu exceptia apelor care constituie frontieră de stat;

g) folosirea năvoadelor în Delta si în Lunca inundabilă a Dunării, precum si în Complexul Razelm-Sinoie si în celelalte lacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibitie a pescuitului;

h) folosirea uneltelor de pescuit tractate de tip traul si năvod, pe Dunăre si pe bratele sale;

i) folosirea uneltelor de plasă în râurile si lacurile naturale din zona de munte;

j) folosirea oricăror unelte de pescuit în fata gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distantă de 5 km în largul mării si pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte si de alta a bratelor Sulina si Sfântu Gheorghe; în fata bratului Chilia al Dunării lătimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României;

k) folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fata gârlelor, canalelor si privalelor de alimentare a băltilor, pe o distantă de câte 500 m de ambele părti ale gurilor de vărsare, precum si în interiorul acestora, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibitie a pescuitului;

l) folosirea oricăror unelte de pescuit în fata gurii Dunării - Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în aval de Ciotic, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibitie a pescuitului;

m) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 m în aval de baraj.

VI. Modul de măsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se face în conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al Consiliului în ceea ce priveste determinarea dimensiunilor ochiurilor de plasă si evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul international al mijloacelor de salvare

(Codul LSA), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.218(82)

a Comitetului Securitătii Maritime din 8 decembrie 2006

 

În temeiul prevederilor art. 12 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 pct. 18 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.218(82) a Comitetului Securitătii Maritime din 8 decembrie 2006, amendamente intrate în vigoare pentru România la data de 1 iulie 2008, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 11 august 2008.

Nr. 992.

 

ANEXA

 

REZOLUTIA MSC.21 8(82)

(adoptată la 8 decembrie 2006)

 

Adoptarea amendamentelor la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA)

 

Comitetul Securitătii Maritime,

amintind art. 28(b) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale, referitor la functiile Comitetului,

notând Rezolutia MSC.48(66) prin care s-a adoptat Codul international al mijloacelor de salvare (denumit în continuare Codul LSA), care a devenit obligatoriu conform cap. III din Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare (denumită în continuare Conventia),

notând, de asemenea, art. VIII (b) si regula IM/3.10 din Conventie cu privire la procedura de amendare aplicabilă Codului LSA,

luând în considerare, la cea de-a 82-a sesiune a sa, amendamentele la Codul LSA, propuse si difuzate în conformitate cu art. VIII (b)(i) din Conventie:

1. adoptă, în conformitate cu art. VIII (b)(iv) din Conventie, amendamentele la Codul LSA, al căror text este redat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu art. VIII (b)(vi)(2)(bb) din Conventie, că amendamentele din anexă se vor considera ca fiind acceptate la 1 ianuarie 2008, în afara cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la Conventie sau guvernele contractante ale căror flote comerciale reprezintă în total cel putin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat obiectiile lor la aceste amendamente;

3. invită guvernele contractante să noteze că, în conformitate cu articolul VIII (b)(vii)(2) din Conventie, amendamentele vor intra în vigoare la 1 iulie 2008, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2;

4. solicită secretarului general, în conformitate cu art. VIII (b)(v) din Conventie, să transmită tuturor guvernelor contractante la Conventie copii certificate ale prezentei rezolutii si ale textului amendamentelor continute în anexă;

5. solicită în plus secretarului general să transmită copii ale acestei rezolutii si ale anexei sale membrilor Organizatiei care nu sunt guverne contractante la Conventie.

 

ANEXĂ la Rezolutia MSC.218(82)

 

AMENDAMENTE

la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA)

 

CAPITOLUL I

Generalităti

 

1.1. Definitii

1. Paragraful 1.1.8 se elimină si paragrafele existente 1.1.9, 1.1.10 si 1.1.11 se renumerotează ca paragrafele 1.1.8, 1.1.9 si, respectiv, 1.1.10.

1.2. Cerinte generale pentru mijloace de salvare

2. La sfârsitul paragrafului 1.2.3 se adaugă următoarea propozitie:

„În cazul mijloacelor de salvare pirotehnice, data expirării trebuie să fie marcată în mod permanent pe produs de către fabricant.”

2.2. Veste de salvare

3. În paragraful 2.2.1.16, cuvintele „saulă sau altceva” se introduc între cuvintele „flotabil” si „mijloace”.

2.3. Costume hidrotermice

4. La paragraful 2.3.1.1, punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1. să poată fi despachetat si îmbrăcat fără ajutor în timp de două minute, tinând cont de îmbrăcarea îmbrăcămintei aferente, îmbrăcarea unei veste de salvare, dacă costumul hidrotermic trebuie purtat împreună cu o vestă de salvare, si umflarea cu gura a camerelor gonflabile, dacă sunt prevăzute*);”.


*) Se face referire la paragraful 3.1.3 din Recomandarea cu privire la încercarea mijloacelor de salvare, adoptată de Organizatie prin Rezolutia MSC.81(70).

 

5. În paragraful 2.3.1.5, cuvintele „saulă sau altceva” se introduc între cuvintele „flotabil” si „mijloace”.

 

CAPITOLUL IV

Ambarcatiuni de salvare

 

4.1. Cerinte generale pentru plute de salvare

6. În paragraful 4.1.2.2, cuvintele „se cere să fie arimată într-o pozitie din care transferul dintr-un bord în altul să se facă usor” se înlocuiesc cu cuvintele „este destinată transferului usor dintr-un bord în altul”.

7. La paragraful 4.1.3.3, prima propozitie se modifică si va avea următorul cuprins:

„În vârful tendei plutei de salvare sau la partea superioară a structurii se va monta o lampă exterioară cu comandă manuală.”

8. La paragraful 4.1.3.4, prima si a doua propozitie se modifică si vor avea următorul cuprins:

„În interiorul plutei de salvare trebuie să fie prevăzută o lampă interioară cu comandă manuală care să poată functiona continuu timp de cel putin 12 ore. Aceasta se va aprinde automat dacă tenda este ridicată si va avea o intensitate luminoasă medie de cel putin 0,5 cd atunci când se măsoară pe întreaga emisferă superioară, pentru a permite citirea instructiunilor privind supravietuirea si echipamentul.”

9. La paragraful 4.1.5.1, punctele 18 si 19 se modifică si vor avea următorul cuprins:

„18. o ratie de hrană având cel putin 10.000 kJ (2.400 kcal) pentru fiecare persoană pe care pluta de salvare este autorizată să o transporte. Aceste ratii trebuie să fie gustoase, comestibile pe perioada de păstrare recomandată si împachetate astfel încât să fie imediat împărtite si usor de deschis, tinându-se seama de faptul că mânecile costumului hidrotermic se termină cu mănusi*).

Ratiile trebuie păstrate permanent în containere de metal închise ermetic sau în ambalaje vidate fabricate dintr-un material flexibil cu o rată neglijabilă de transmisie a vaporilor de apă (<0,1 g/m2 în 24 de ore la 23°C/85% umiditate relativă, dacă s-a încercat conform unui standard acceptat de către Administratie). Materialele flexibile pentru ambalare trebuie să fie protejate ulterior cu un ambalaj exterior dacă acesta este necesar pentru a se evita ca marginile ascutite să deterioreze fizic ratia de hrană sau alte produse. Ambalajul trebuie să fie vizibil marcat cu data ambalării si data expirării, numărul lotului de fabricatie, continutul ambalajului si instructiunile de utilizare. Ratiile de hrană care corespund cerintelor unui standard international acceptat de Organizatie**) sunt acceptabile în conformitate cu prezentele cerinte;

*) O compozitie tipică corespunzătoare este:

- unitatea de ratie: 500-550 g;

- energie: minimum 10.000 kJ;

- umiditate: maximum 5%;

- sare (NaCI): maximum 0,2%;

- carbohidrati: 60-70% greutate = 50-60% energie;

- grăsime: 18-23% greutate = 33-43% energie;

- proteine: 6-10% greutate = 5-8% energie.

 


**) Se face referire la recomandările Organizatiei Internationale de Standardizare, în special la publicatia ISO 18813:2006 «Nave si tehnologie navală - Echipament de supravietuire pentru ambarcatiunile de salvare si bărcile de urgentă».

 

19. 1,5 l de apă dulce pentru fiecare persoană pe care pluta de salvare este autorizată să o transporte, din care 0,5 I de persoană pot fi înlocuiti de un aparat de desalinizare care poate produce o cantitate egală de apă dulce în 2 zile sau 1 I de persoană poate fi înlocuit de un aparat de desalinizare cu difuzie inversă actionat manual, asa cum se descrie în paragraful 4.4.7.5, care poate produce în 2 zile o cantitate egală de apă potabilă. Apa trebuie să respecte cerintele internationale corespunzătoare cu privire la continutul chimic si bacteriologic si trebuie să fie ambalată în containere etanse la apă, închise ermetic, care sunt fabricate dintr-un material rezistent la coroziune sau să fie tratate astfel încât să reziste la coroziune. Materialele flexibile pentru ambalare, dacă se utilizează, trebuie să aibă o rată neglijabilă de transmisie a vaporilor de apă (<0,1 g/m2 în 24 de ore la 23°C/85% umiditate relativă, dacă s-a încercat conform unui standard acceptat de către Administratie); totusi, ratiile ambalate individual într-un container mai mare nu trebuie să respecte această cerintă cu privire la transmiterea vaporilor de apă. Fiecare container de apă trebuie să poată fi reînchis etans, cu exceptia ratiilor ambalate individual de cel putin 125 ml. Fiecare container trebuie să fie vizibil marcat cu data ambalării si data expirării, numărul lotului de fabricatie, cantitatea de apă din container si instructiunile pentru consum. Containerele trebuie să fie usor de deschis, tinându-se seama de faptul că mânecile costumului hidrotermic se termină cu mănusi. Apa pentru băut în cazurile de urgentă, care corespunde cerintelor unui standard international acceptat de Organizatie*), este acceptabilă în conformitate cu prezentele cerinte;”.


*) Se face referire la recomandările Organizatiei Internationale de Standardizare, în special la publicatia ISO 18813: 2006 «Nave si tehnologie navală - Echipament de supravietuire pentru ambarcatiunile de salvare si bărcile de urgentă».

 

4.2. Plute de salvare gonflabile

10. La paragraful 4.2.2.3, între a doua si a treia propozitie se introduce o nouă frază cu următorul cuprins:

„Instalatia de umflare, inclusiv orice supape de sigurantă instalate în conformitate cu paragraful 4.2.2.4, trebuie să corespundă cerintelor unui standard international acceptat de Organizatie*).”


*) Se face referire la recomandările Organizatiei Internationale de Standardizare, în special la publicatia ISO 15738:2002 «Nave si tehnologie navală —Instalatii de umflare cu gaz pentru mijloacele de salvare gonflabile».

 

11. La paragraful 4.2.4.1, prima propozitie se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pentru a permite urcarea la bordul plutei de salvare direct din mare a persoanelor, cel putin o intrare a plutei de salvare trebuie să fie prevăzută cu o rampă de acces care să poată suporta o persoană având greutatea de 100 kg, care stă asezată sau ghemuită si care nu se tine de nicio altă parte a plutei de salvare.”

12. La paragraful 4.2.6.3 se introduce un nou punct, punctul 8, iar punctele existente 8 si 9 se renumerotează ca punctele 9 si, respectiv, 10:

„8. greutatea plutei de salvare ambalată, dacă este mai mare de 185 kg;”.

4.3. Plute de salvare rigide

13. La paragraful 4.3.4.1, prima propozitie se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pentru a permite urcarea la bordul plutei de salvare direct din mare a persoanelor, cel putin o intrare a plutei de salvare trebuie să fie prevăzută cu o rampă de acces care să poată suporta o persoană având greutatea de 100 kg, care stă asezată sau ghemuită si care nu se tine de nicio altă parte a plutei de salvare.”

4.4. Cerinte generale pentru bărci de salvare

14. La paragraful 4.4.1.1, cuvintele „si pot fi lansate la apă în sigurantă în toate conditiile de asietă de până la 10° si înclinare transversală de până la 20° în fiecare bord” se adaugă la sfârsitul primei propozitii.

15. Paragraful 4.4.1.2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„4.4.1.2. Fiecare barcă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o plăcută de aprobare fixată permanent si aprobată de Administratie sau reprezentantul său, continând cel putin următoarele:

1. numele si adresa producătorului;

2. modelul si seria de fabricatie a bărcii de salvare;

3. luna si anul de fabricatie;

4. numărul de persoane pe care barca de salvare este autorizată să-l transporte; si

5. date privind aprobarea conform celor cerute la paragraful 1.2.2.9.

Fiecare barcă de salvare fabricată trebuie să fie prevăzută cu un certificat sau o declaratie de conformitate care, suplimentar fată de cele mai sus mentionate, indică:

6. numărul certificatului de aprobare;

7. materialul de constructie a corpului, atât de detaliat încât să se asigure că nu vor apărea probleme de compatibilitate în ceea ce priveste reparatiile;

8. masa totală cu echipament si echipaj complet;

9. forta de tractiune măsurată a bărcii de salvare; si

10. declaratie de aprobare conform sectiunilor 4.5, 4.6, 4.7, 4.8 sau 4.9.”

16. La paragraful 4.4.3.1, în prima propozitie, cuvântul „rapidă” se elimină, iar cuvintele „în cel mult 10 minute din momentul în care este dată dispozitia la bord” se adaugă la sfârsit.

17. La paragraful 4.4.6.8, în prima propozitie, cuvintele „o plută de salvare de 25 persoane” se înlocuiesc cu cuvintele „cea mai mare plută de salvare transportată pe navă”.

18. Paragraful 4.4.7.6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„4.4.7.6. Fiecare barcă de salvare destinată lansării la apă cu ajutorul unuia sau mai multor curenti, cu exceptia bărcii de salvare lansate prin cădere liberă, trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de decuplare conform următoarelor cerinte sub rezerva pct. 9 de mai jos:

1. mecanismul trebuie să fie reglat astfel încât toate cârligele să fie decuplate simultan;

2. mecanismul trebuie să aibă două posibilităti de decuplare: decuplare normală (fără sarcină) si decuplare în sarcină, după cum urmează:

2.1. posibilitatea de decuplare normală (fără sarcină) care va decupla barca de salvare atunci când aceasta pluteste sau dacă cârligele nu se află sub sarcină si nu se cere separarea manuală a inelului de ridicare sau a cheii din gheara cârligului; si

2.2. posibilitatea de decuplare în sarcină, care va permite decuplarea bărcii de salvare cu cârligele sub sarcină. Acest mecanism trebuie să fie reglat astfel încât să decupleze barca de salvare în orice conditii de încărcare, si anume de la sarcina zero, barca de salvare fiind în apă, la o sarcină de 1,1 ori greutatea totală a bărcii de salvare atunci când aceasta este încărcată complet cu persoane si echipament. Această posibilitate de decuplare trebuie să fie în mod corespunzător protejată la utilizarea accidentală sau prematură. Protectia adecvată trebuie să includă, suplimentar fată de simbolul de pericol, o protectie mecanică specială care în mod normal nu se cere la mecanismul de decuplare fără sarcină. Pentru prevenirea unei decuplări premature în sarcină, exploatarea în sarcină a mecanismului de decuplare va necesita o actiune deliberată si sustinută a operatorului;

3. pentru prevenirea decuplării accidentale în timpul recuperării bărcii, în afară de cazul în care cârligul este complet restabilit, fie cârligul nu poate să sustină vreo sarcină, fie mânerul sau bolturile de sigurantă nu pot fi întoarse în pozitia de resetare (închis) fără aplicarea unei forte excesive. Simboluri de pericol suplimentare trebuie să fie afisate în fiecare loc al cârligului pentru a atentiona membrii echipajului cu privire la metoda de resetare corespunzătoare;

4. mecanismul de decuplare trebuie să fie proiectat si instalat astfel încât membrii echipajului din barca de salvare pot stabili clar momentul în care instalatia este gata pentru ridicare:

4.1. prin constatarea directă că partea mobilă a cârligului sau partea din cârlig care blochează partea mobilă a cârligului în pozitia initială este corespunzător si complet restabilită la fiecare cârlig; sau

4.2. prin observarea unui indicator nereglabil care confirmă că mecanismul care blochează partea mobilă a cârligului în pozitia initială este corespunzător si complet restabilită la fiecare cârlig; sau

4.3. manevrarea usoară a unui indicator care confirmă că mecanismul care blochează partea mobilă a cârligului în pozitia initială este corespunzător si complet restabilită la fiecare cârlig;

5. instructiuni clare de functionare trebuie să fie prevăzute cu o notă corespunzătoare de avertizare utilizând coduri de culori, pictograme si/sau simboluri dacă este necesar pentru claritate. Dacă se utilizează coduri de culori, culoarea verde va indica restabilirea corespunzătoare a cârligului si culoarea rosie va indica pericolul de restabilire necorespunzătoare sau incorectă;

6. comanda decuplării trebuie să fie clar marcată într-o culoare care contrastează cu culorile înconjurătoare;

7. trebuie să existe un dispozitiv de desprindere a bărcii de salvare în scopul eliberării mecanismului de decuplare pentru efectuarea întretinerii tehnice;

8. legăturile fixe de constructie ale mecanismului de decuplare din barca de salvare trebuie să fie proiectate cu un coeficient de sigurantă care să corespundă cu de 6 ori sarcina de rupere a materialelor utilizate si greutatea bărcii de salvare atunci când este complet încărcată cu persoane, combustibil si echipament, considerând că greutatea bărcii de salvare este în mod egal repartizată între curenti, cu exceptia faptului că coeficientul de sigurantă pentru dispozitivul de desprindere poate depinde de greutatea bărcii de salvare atunci când aceasta este complet încărcată cu combustibil si echipament, plus 1.000 kg; si

9. dacă un singur curent si un dispozitiv cu cârlig sunt utilizate pentru lansarea la apă a unei bărci de salvare sau a unei bărci de urgentă din combinatia cu un sistem de barbete corespunzător, cerintele paragrafului 4.4.7.6.2.2 si 4.4.7.6.3 nu trebuie aplicate; la un astfel de dispozitiv va fi suficient un singur mod de decuplare a bărcii de salvare sau a bărcii de urgentă, si anume atunci când aceasta se află complet în apă.”

19. La paragraful 4.4.7.11, în prima propozitie cuvântul „lampă” se înlocuieste cu cuvintele „lumină exterioară”.

20. Paragraful 4.4.7.12 se modifică si va avea următorul cuprins:

„4.4.7.12. în interiorul bărcii de salvare trebuie să fie prevăzută o lampă interioară cu comandă manuală, care să poată functiona continuu timp de cel putin 12 ore. Aceasta va avea o intensitate luminoasă medie de cel putin 0,5 cd, atunci când se măsoară pe întreaga emisferă superioară, si să fie suficientă pentru citirea instructiunilor cu privire la supravietuire si echipament; totusi, în acest scop nu se permite utilizarea lămpilor cu petrol.”

21. La paragraful 4.4.8.9, cuvintele „asa cum se descrie la paragraful 4.1.5.1.19” se introduc între cuvintele „apă potabilă” si „pentru fiecare persoană”.

4.5. Bărci de salvare partial închise

22. Paragraful 4.5.3 se modifică si va avea următorul cuprins: „4.5.3. Interiorul bărcii de salvare trebuie să fie de culoare deschisă care să nu creeze disconfort ocupantilor.”

4.6. Bărci de salvare complet închise

23. La paragraful 4.6.2.8, cuvântul „deschisă” se introduce după cel de-al doilea cuvânt „culoare”.

4.7. Bărci de salvare lansate la apă prin cădere liberă

24. Paragraful 4.7.3.3 se elimină.

 

CAPITOLUL V

Bărci de urgentă

5.1. Bărci de urgentă

25. La paragraful 5.1.1.1, în prima propozitie cuvintele „excluzând paragraful 4.4.6.8,” se introduc între cuvintele „4.4.7.4 inclusiv” si „si 4.4.7.6”, iar referirile la „4.4.7.6, 4.4.7.7,

4.4.7.9, 4.4.7.10” se înlocuiesc cu referirile la „4.4.7.6, 4.4.7.8, 4.4.7.10,4.4.7.11”.

26. La paragraful 5.1.1.3 pct. 2, la sfârsitul primei propozitii se adaugă cuvintele „toate purtând costume hidrotermice si, dacă se cere, veste de salvare”.

27. Paragraful 5.1.1.6 se înlocuieste după cum urmează: „5.1.1.6. Fiecare barcă de urgentă trebuie să dispună de suficient combustibil care poate fi utilizat în gama de temperaturi prevăzute în zona de exploatare a navei si trebuie să poată face manevre la o viteză de până la 6 noduri si să mentină această viteză pentru o perioadă de cel putin 4 ore, atunci când este complet încărcată cu persoane si echipament.”

28. După paragraful 5.1.1.11 se introduce un nou paragraf, paragraful 5.1.1.12, cu următorul cuprins:

„5.1.1.12. Fiecare barcă de urgentă trebuie să fie dispusă astfel încât din postul de comandă si de guvernare să se asigure o vizibilitate corespunzătoare în prova, în pupa si în ambele borduri pentru lansarea la apă si efectuarea manevrelor în sigurantă si, în mod special, o vizibilitate bună a zonelor în care se realizează recuperarea oamenilor din apă si gruparea ambarcatiunilor de salvare, precum si observarea membrilor echipajului care efectuează aceste operatiuni.”

29. Paragraful 5.1.3.11 se elimină.

30. După sectiunea 5.1.3 se adaugă o nouă sectiune, sectiunea 5.14, cu următorul cuprins:

„5.1.4. Cerinte suplimentare pentru bărcile de urgentă rapide

5.1.4.1. Bărcile de urgentă rapide trebuie să fie construite astfel încât să poată fi lansate la apă si recuperate în deplină sigurantă în conditii meteorologice si ale stării mării nefavorabile.

5.1.4.2. Cu exceptia celor prevăzute în această sectiune, toate bărcile de urgentă rapide trebuie să respecte cerintele din sectiunea 5.1, cu exceptia paragrafelor 4.4.1.5.3, 4.4.1.6, 4.4.7.2, 5.1.1.6 si 5.1.1.10.

5.1.4.3. Fără a tine seama de cerintele paragrafului 5.1.1.3.1, bărcile de urgentă rapide trebuie să aibă o lungime a corpului de cel putin 6 m si de cel mult 8,5 m, inclusiv structurile gonflabile sau apărătorile fixe.

5.1.4.4. Bărcile de urgentă rapide trebuie să dispună de suficient combustibil care poate fi utilizat în gama de temperaturi prevăzute în zona de exploatare a navei si trebuie să poată face manevre pentru o perioadă de timp de cel putin 4 ore, la o viteză de cel putin 20 de noduri în apă calmă cu un echipaj de 3 persoane si de cel putin 8 noduri atunci când este complet încărcată cu persoane si echipament.

5.1.4.5. Bărcile de urgentă rapide trebuie să fie cu redresare proprie sau să poată fi usor redresate de cel mult 2 membri din echipaj.

5.1.4.6. Bărcile de urgentă rapide trebuie să fie cu autodrenare sau să poată fi evacuate rapid de apă.

5.1.4.7. Bărcile de urgentă rapide trebuie să fie guvernate cu o timonă situată în postul de guvernare departe de eche. Trebuie să fie prevăzută de asemenea o instalatie de guvernare pentru caz de urgentă, care să asigure comanda directă a cârmei, a jetului de apă sau a motorului exterior.

5.1.4.8. Motoarele bărcii de urgentă rapide trebuie să se oprească automat sau să fie oprite cu ajutorul întrerupătorului pentru caz de avarie situat în postul de comandă, dacă barca de urgentă se răstoarnă. Dacă barca de urgentă a fost redresată, fiecare motor trebuie să poată fi repornit, cu conditia ca maneta de decuplare în caz de urgentă a cârmei, dacă este prevăzută, să fi fost repusă în pozitia initială. Proiectarea instalatiilor de combustibil si ungere trebuie să prevină pierderea a mai mult de 250 ml de combustibil sau ulei de ungere de la instalatia de propulsie dacă barca de urgentă se răstoarnă.

5.1.4.9. Dacă este posibil, bărcile de urgentă rapide trebuie să fie echipate cu un dispozitiv fix de suspendare într-un singur punct, care poate fi actionat usor si fără pericol, sau cu un dispozitiv echivalent.

5.1.4.10. O barcă de urgentă rapidă rigidă trebuie să fie construită astfel încât atunci când este suspendată în punctul său de ridicare să aibă o rezistentă suficientă pentru a rezista unei sarcini egale cu de 4 ori greutatea sa atunci când este complet încărcată cu persoane si echipament, fără încovoiere reziduală după îndepărtarea sarcinii.

5.1.4.11. Echipamentul normal al unei bărci de urgentă rapide trebuie să includă un set de aparate de radiocomunicatie pe bandă VHF, care este de tip hands-free si impermeabil.”

 

CAPITOLUL VI

Instalatii de lansare la apă si de îmbarcare

 

6.1. Instalatii de lansare la apă si de îmbarcare

31. La paragraful 6.1.1.5 se înlocuiesc cuvintele „sarcină de probă statică” cu cuvintele „sarcină de probă statică efectuată în uzină”.

32. După paragraful 6.1.1.10 se adaugă un nou paragraf, paragraful 6.1.1.11, cu următorul cuprins:

„6.1.1.11. Dispozitivele de lansare la apă a bărcii de urgentă trebuie să fie prevăzute cu zbiri de recuperare, în caz de conditii meteorologice nefavorabile, când sistemul de tensionare poate fi un pericol.”

33. La paragraful 6.1.2.12 se înlocuiesc cuvintele „sau un mecanism actionat de operator” cu cuvintele „fie pe punte, fie pe ambarcatiunea de salvare sau barca de urgentă”.

34. După paragraful 6.1.2.12 se adaugă un nou paragraf, paragraful 6.1.2.13, cu următorul cuprins:

„6.1.2.13. Un dispozitiv de lansare la apă a bărcii de salvare trebuie să fie prevăzut cu mijloace de suspendare a bărcii de salvare, pentru eliberarea mecanismului de decuplare sub sarcină, în vederea efectuării întretinerii.”

35. După sectiunea 6.1.6 se adaugă o nouă sectiune, sectiunea 6.1.7, cu următorul cuprins:

„6.1.7. Dispozitive de lansare la apă pentru bărcile de urgentă rapide

6.1.7.1. Fiecare dispozitiv de lansare la apă pentru barca de urgentă rapidă trebuie să respecte cerintele paragrafelor 6.1.1 si 6.1.2, cu exceptia paragrafului 6.1.2.10 si, suplimentar, trebuie să respecte cerintele prezentului paragraf.

6.1.7.2. Dispozitivul de lansare la apă trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de amortizare a fortelor datorate interactiunii cu valurile, atunci când barca de urgentă rapidă este lansată la apă sau recuperată. Dispozitivul trebuie să includă un element flexibil pentru a atenua fortele de impact si un element de amortizare pentru reducerea oscilatiilor.

6.1.7.3. Vinciul trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv automat de mare viteză pentru întindere, care previne slăbirea cablului metalic în orice conditii de stare a mării în care barca de urgentă rapidă este destinată să functioneze.

6.1.7.4. Frânele vinciului trebuie să aibă o actiune gradată. Dacă barca de urgentă rapidă este coborâtă la viteză maximă si frâna este aplicată brusc, forta dinamică suplimentară exercitată asupra cablului metalic ca rezultat al încetinirii nu trebuie să depăsească de 0,5 ori sarcina de lucru a dispozitivului de lansare la apă.

6.1.7.5. Viteza de coborâre pentru o barcă de urgentă rapidă atunci când este complet încărcată cu persoane si echipament nu trebuie să depăsească 1 m/s. Fără a tine seama de cerintele paragrafului 6.1.1.9, un dispozitiv de lansare la apă a bărcii de urgentă rapide trebuie să poată ridica barca de urgentă rapidă cu 6 persoane si echipament complet la o viteză de cel putin 0,8 m/s. Dispozitivul trebuie să poată de asemenea să ridice barca de urgentă cu numărul maxim de persoane pe care le poate transporta, asa cum s-a calculat în conformitate cu paragraful 4.4.2.”

 

CAPITOLUL VII

Alte dispozitive de salvare

 

7.2. Instalatia de alarmă generală si comunicare cu publicul

36. La paragraful 7.2.1.1, a treia propozitie se elimină.

37. La paragraful 7.2.1.2, a doua propozitie se elimină.

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI SECTIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 15 februarie 2007

în Cauza Boldea împotriva României

(Cererea nr. 19.997/02)

 

Strasbourg în cauza Boldea împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, J. Hedigan, C. Bîrsan, doamna E. Fura-Sandstrom, doamna A. Gyulumyan, domnul David Thor Bjorgvinsson, doamna I. Ziemele, judecători, si domnul S. Quesada, grefier de sectie, după ce a deliberat în Camera de consiliu la data de 25 ianuarie 2007, pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 19.997/02) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, domnul Marian Boldea (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 9 mai 2002 În temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale [Conventia).

2. Reclamantul este reprezentat de domnul D. Crăciun, avocat în Timisoara. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, doamna B. Ramascanu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 2 decembrie 2005 Curtea a hotărât să comunice cererea Guvernului. În temeiul art. 29 alin. 3, aceasta a hotărât să analizeze în aceIasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantul s-a născut în anul 1962 si locuieste la Timisoara.

A. Originea cauzei

5. Reclamantul este conferentiar universitar la Facultatea de automatică si informatică a Universitătii Politehnice din Timisoara.

6. La data de 9 martie 2001, cu ocazia unei reuniuni a corpului didactic al catedrei de informatică a facultătii, decanul acesteia a abordat problema plagiatului privind publicatiile stiintifice ale lui A.S. si L.R, apărute în luna decembrie 2000, precum si alte teze de doctorat si lucrări de licentă. Pe fondul unei nemultumiri generale la adresa publicatiilor realizate în cadrul catedrei, mai multi profesori si-au exprimat părerea asupra asa-zisului plagiat. Ei au constatat că cei doi autori preluaseră multe definitii din teza de doctorat a lui N.P Reclamantul a fost singurul care a afirmat că publicatiile stiintifice în discutie constituiau un plagiat. Concluzia reuniunii a fost că nivelul stiintific al publicatiilor scăzuse si că se recomanda să se evite publicarea unor articole care se limitau la reproducerea unor definitii deja existente si să se aducă noi contributii. S-a mai adăugat faptul că publicatiile lui A.S. si lui L.P nu constituiau un plagiat, dar că ele nu reprezentau nici referinte stiintifice în materie (nu se iau în considerare aceste lucrări). Celor doi autori li s-a adresat un avertisment verbal.

Prin Decizia din 16 mai 2001 comisia de deontologie ad hoc a facultătii a propus înfiintarea unei comisii de arbitraj însărcinate cu solutionarea diferendului si realizarea unui studiu aprofundat al publicatiilor în discutie. Curtea nu a fost informată de rezultatele acestor propuneri.

B. Procedura penală împotriva reclamantului pentru calomnie

7. La data de 9 mai 2001 A.S. si L.P. au depus fiecare o plângere penală pentru calomnie împotriva reclamantului, căruia i-au imputat faptul că i-a acuzat de plagiat în timpul reuniunii din 9 martie 2001.

8. La data de 11 septembrie 2001, Judecătoria Timisoara a conexat cele două plângeri penale.

9. În sedinta publică din 9 octombrie 2001 Judecătoria Timisoara l-a audiat pe reclamant si a admis proba veritătii, în temeiul art. 207 din Codul penal. El a depus articolele părtilor vătămate si fragmentele relevante din teza de doctorat pretins plagiată.

10. La data de 27 noiembrie 2001 Judecătoria Timisoara a audiat 2 martori care participaseră la reuniunea din 9 martie 2001. V.M., coordonatorul tezei părtilor vătămate, a declarat că în opinia sa, desi contestabile, publicatiile părtilor vătămate nu constituiau un plagiat. De asemenea, el a apreciat că afirmatiile reclamantului au fost făcute cu rea-credintă. Martorul U.M. a declarat că nu se poate pronunta asupra pretinsului plagiat sau asupra intentiei reclamantului atunci când i-a calificat pe colegii săi drept „plagiatori”.

11. Prin Sentinta din 27 noiembrie 2001 Judecătoria Timisoara a dispus achitarea reclamantului în temeiul art. 10 lit. b)1 din Codul de procedură penală, însă l-a condamnat la plata unei amenzi administrative de 500.000 lei (ROL) (circa 20 EUR) În temeiul art. 181, coroborat cu art. 91 din Codul penal. De asemenea, instanta l-a condamnat să le plătească reclamantilor cheltuielile de judecată ocazionate, în valoare de 2.120.000 ROL (circa 80 EUR).

12. Fragmentul relevant din această sentintă are următorul text:

„Din probatoriul administrat în cauză: declaratia inculpatului raportul nr. 262/01 a Facultătii de Informatică si Calculatoare, articolul intitulat «Indicatori pentru caracterizarea fiabilitătii si disponibilitătii» apartinând părtilor vătămate, capitolul 2 din teza de doctorat pretins plagiată, semnată de N.P, copia procesului-verbal din data de 9 martie 2001, declaratiile martorilor U.M. si V.M., instanta retine următoarea stare de fapt:

Părtile au calitatea de cadre didactice la Universitatea Politehnică din Timisoara, departamentul de calculatoare iar în data de 9 martie 2001, în cadrul unei sedinte a colectivului acestui departament inculpatul a afirmat public, că părtile vătămate sunt «plagiatori» pe motiv că un articol semnat de acestia copiază un capitol dintr-o teză de doctorat. Desi articolul semnat de partea vătămată cuprinde structural si chiar conceptual definitii din alte lucrări, totusi, intentia acestora nu a fost de a reproduce, respectiv de a copia aceste lucrări. Pe de altă parte, infractiunea de calomnie presupune afirmatii malitioase, făcute cu rea-credintă si cu intentia de a leza demnitatea, cu privire la fapta care dacă ar fi adevărată ar atrage una din sanctiunile prevăzute de textul incriminator.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dar si din declaratiile martorilor, rezultă că inculpatul a făcut afirmatiile cu rea-credintă si cu intentia de a leza demnitatea părtilor vătămate, afirmatii care dacă ar fi adevărate ar atrge pentru părtile vătămate o sanctiune disciplinară sau dispretul public.

Fiind îndeplinită si conditia publicitătii, instanta constată că din punct de vedere formal fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale infractiunii de «calomnie» prevăzută de articolul 206 Cod penal.

Din punct de vedere substantial, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni, deoarece este vorba de o ceartă între colegi din orgoliu profesional, inculpatul aflându-se la primul contact cu justitia.”

13. La data de 3 decembrie 2001 reclamantul a formulat un recurs împotriva sentintei judecătoriei. El a sustinut în principal lipsa de motivare a sentintei pe baza probelor aduse în timpul procedurii, atât de el însusi, cât si de părtile vătămate, si aceasta cu toate că ar fi putut beneficia de proba veritătii prevăzută de art.207 din Codul penal. Mai mult, el a afirmat că judecătoria s-a limitat la a constata reaua sa credintă fără a se sprijini pe niciun element de probă si nu a luat deloc în considerare legislatia referitoare la drepturile de autor si drepturile conexe. Părtile vătămate au formulat si ele recurs împotriva sentintei pronuntate în primă instantă.

14. Prin Decizia din 22 martie 2002 Tribunalul Timis a respins cele două recursuri. în ceea ce priveste recursul reclamantului, instanta a dispus următoarele:

„Examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate precum si în limitele articolului 3856 din Codul de Procedură Penală, se constată că prima insantă a retinut în mod corect starea de fapt si de drept dedusă judecătii sanctiunea administrativă aplicată inculpatului fiind corect individualizată astfel că în ceea ce priveste apelul inculpatului acesta pentru considerentele expuse urmează a fi respins în baza articolului 38515 1) b din Codul de Procedură Penală.”

15. Recursul părtilor vătămate a fost respins ca tardiv.

II. Dreptul intern pertinent

A. Codul penal

16. Articolele relevante din Codul penal prevăd următoarele:

 

ARTICOLUL 181

Fapta care nu prezintă pericolul social al unei infractiuni

 

„(1) Nu constituie infractiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importantă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni (...)

(3) În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanta aplică una din sanctiunile cu caracter administrativ prevăzute în art. 91.”

 

ARTICOLUL 91

Sanctiunile cu caracter administrativ

 

„Când instanta dispune înlocuirea răspunderii penale, aplică una dintre următoarele sanctiuni cu caracter administrativ: (...) c) amendă de la 100.000ROL la 10.000.000 ROL.”

 

ARTICOLUL 206

 

„Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sanctiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispretului public, se pedepseste cu închisoare între trei luni si trei ani sau cu amendă.”

 

ARTICOLUL 207

 

„Proba veritătii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârsită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba veritătii nu constituie infractiunea de insultă sau calomnie.”

17. Codul penal a fost modificat substantial în anul 2004 prin Legea nr. 301/2004, a cărei intrare în vigoare este prevăzută pentru data de 1 septembrie 2008. Noul text referitor la calomnie prevede următoarele:

„Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sanctiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispretului public se pedepseste cu zile-amendă, de la 10 la 120.

(...)”

18. Codul penal a fost modificat si completat prin Legea nr. 160 din 30 mai 2005 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58 din 23 mai 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 2 iunie 2005.

Articolul unic al acestei ordonante de urgentă prevede următoarele:

(...)

1. La articolul I punctul 2, alineatul (1) al articolului 206 va avea următorul cuprins:

«Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sanctiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispretului public, se pedepseste cu amendă de la 2.500.000 lei Ial30.000.000 lei. (...)»“

Legea nr. 278 din 4 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea si altor legi a abrogat art. 205-207 din cod.

B. Codul civil

19. Articolele relevante din Codul civil prevăd următoarele:

ARTICOLUL 998

„Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greseală s-a ocazionat, a-l repara.”

„ARTICOLUL 999

Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.”

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 alin. 1 din Conventie

20. Reclamantul se plânge de faptul că nu i-a fost judecată în mod echitabil cauza, sustinând că a fost condamnat la plata unei amenzi administrative în absenta oricărei dovezi pertinenete si fără ca instantele să fi răspuns argumentelor pe care el Ie-a expus. El invocă art. 6 alin. 1 din Conventie, care prevede următoarele în partea sa relevantă:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî (...) asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. (...)”

A. Asupra admisibilitătii

21. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Conventie. Mai mult, ea arată că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, îl declară admisibil.

B. Asupra fondului

1. Argumentele părtilor

22. Guvernul apreciază în primul rând că intră în competenta Curtii să examineze erori de fapt si de drept pretins comise de o instantă internă, decât dacă si în măsura în care ele ar putea să aducă atingere drepturilor si libertătilor garantate de Conventie.

23. În al doilea rând, Guvernul consideră că instantele interne care au examinat cauza s-au pronuntat motivat asupra argumentelor formulate de reclamant în apărarea sa. El face trimitere la jurisprudenta Curtii, conform căreia art. 6 alin. 1 din Conventie obligă instantele să îsi motiveze hotărârile, însă fără a se putea întelege că impune un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994, seria A nr. 288, p. 20, § 61). Problema de a sti dacă o instantă nu a respectat obligatia de motivare, prevăzută de art. 6 din Conventie, nu se poate analiza decât în lumina circumstantelor spetei (Ruiz Torija împotriva Spaniei, Hotărârea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 303-A, p. 12, § 29).

24. Astfel, în opinia Guvernului, Judecătoria Timisoara a analizat probele administrate, a stabilit situatia de fapt si s-a pronuntat asupra relei-credinte a reclamantului. Ea a luat în considerare plângerile părtilor vătămate, documentele prezentate de părti si declaratiile martorilor. Desi Judecătoria Timisoara nu a înlăturat în mod expres argumentele reclamantului, Guvernul apreciază că, retinând existenta faptei pretinse de părtile vătămate si elementul subiectiv al infractiunii, judecătoria s-a pronuntat indirect asupra pledoariei persoanei în cauză si că, prin urmare, celelalte argumente invocate de către reclamant ar putea fi considerate inutile.

25. În ceea ce priveste decizia Tribunalului Timis, Guvernul arată că instanta de recurs a reiterat motivarea Judecătoriei Timisoara (Helle împotriva Finlandei, Hotărârea din 19 decembrie 1997, Culegere de decizii si hotărâri 1997-VIII, p. 2.930, § 60).

26. În sfârsit, în opinia Guvernului, reclamantul a beneficiat de o procedură contradictorie, iar instantele au respectat pe deplin garantiile de independentă si impartialitate, de celeritate, de publicitate si de egalitate a armelor.

27. Reclamantul nu a prezentat observatii ca răspuns la cele ale Guvernului.

2. Aprecierea Curtii

a) Principiile care se desprind din jurisprudenta Curtii

28. Curtea reaminteste că dreptul la un proces echitabil, garantatele art. 6 alin. 1 din Conventie, înglobează, printre altele, dreptul părtilor la proces de a prezenta observatiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor. Conventia nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete si efective (Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, § 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observatii sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanta sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică în special, în sarcina „instantei”, obligatia de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor si propunerile de probe ale părtilor, fără a le stabili relevanta (Perez împotriva Frantei [MC] nr. 47.287/99, § 80, CEDO 2004-I, si Van de Hurk, citată mai sus, § 59).

29. Cu toate acestea, dacă art. 6 alin. 1 obligă instantele să îsi motiveze hotărârile, el nu poate fi înteles în sensul că impune un răspuns amănuntit pentru fiecare argument (Van de Hurk, citată mai sus, § 61). Dimensiunea acestei obligatii poate să varieze în functie de natura hotărârii. Mai mult, instanta trebuie să tină cont mai ales de diversitatea mijloacelor pe care un pledant le poate ridica în instantă si de diferentele existente în statele contractante în materie de dispozitii legale, cutume, conceptii doctrinare, prezentare si redactare a sentintelor si deciziilor. De aceea, problema de a sti dacă o instantă si-a încălcat obligatia de motivare ce rezultă din art. 6 din Conventie nu se poate analiza decât în lumina circumstantelor spetei (Ruiz Torija, citată mai sus, § 29).

30. În plus, notiunea de proces echitabil presupune ca o instantă internă care nu si-a motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instantei inferioare sau altfel, să fi analizat în mod real chestiunile esentiale ce i-au fost supuse judecătii si să nu se fi multumit cu a aproba pur si simplu concluziile unei instante inferioare (Helle, citată mai sus, § 60).

b) Aplicarea principiilor generale în spetă

31. Curtea observă că Judecătoria Timisoara l-a condamnat pe reclamant la plata unei amenzi administrative, după ce a stabilit faptele si a apreciat că elementul intentional si caracterul public al faptelor erau îndeplinite în cauză. Cu toate acestea, instanta nu a făcut nicio referire concretă la elementele de fapt ce ar fi putut justifica concluzia referitoare la vinovătia reclamantului si caracterul public al faptelor retinute. Ea s-a limitat la a afirma că aceste conditii erau îndeplinite în spetă.

32. Desigur, în general, nu este de competenta Curtii să examineze erorile de fapt sau de drept pretins comise de o instantă internă (Garcia Ruiz împotriva Spaniei [MC] nr. 30.544/96, § 28, CEDO 1999-1), interpretarea legislatiei interne revenind în primul rând autoritătilor nationale si, în special, curtilor si tribunalelor (Perez, citată mai sus, § 82, si Coeme si altii împotriva Belgiei, nr. 32.492/96, 32.547/96, 32.548/96, 33.209/96 si 33.210/96, § 115, CEDO2000-VII). Totusi, în cauza de fată, Curtea observă că Judecătoria Timisoara nu a procedat la interpretarea tuturor elementelor constitutive ale infractiunii si că nu a analizat probele depuse de reclamant, ceea ce i-arfi permis să le înlăture, dacă era cazul, într-un mod motivat, pe cele pe care nu le considera relevante.

33. Mai mult, instanta care s-a pronuntat asupra recursului reclamantului nu a răspuns deloc motivelor acestui recurs, întemeiate, în special, pe lipsa de motivare a sentintei pronuntate în primă instantă. Dacă este adevărat că obligatia de a-si motiva hotărârile, pe care art. 6 alin. 1 din Conventie Ie-o impune instantelor, nu poate fi înteleasă în sensul de a da un răspuns detaliat la fiecare argument [Perez, citată mai sus, § 81, Van de Hurk, citată mai sus, p. 20, § 61, si Ruiz Torija, citată mai sus, § 29; a se vedea si Jahnke si Lenoble împotriva Frantei (dec.) nr. 40.490/98, CEDO 2000-IX], trebuie constatat că, în spetă, Tribunalul Timis nu a făcut decât să facă trimitere la considerentele sentintei pronuntate de Judecătoria Timisoara.

Chiar dacă aceasta poate constitui o motivare prin preluarea motivelor instantei inferioare în sensul Cauzei Helle împotriva Finlandei (hotărâre citată mai sus, § 56), ar fi fost necesară o hotărâre motivată în detaliu si completă din partea Judecătoriei Timisoara pentru a putea considera drept echitabilă procedura îndreptată împotriva reclamantului. Or, nu aceasta a fost situatia în spetă, asa cum s-a constatat mai sus.

34. Aceste elemente îi sunt suficiente Curtii pentru a concluziona că reclamantul are motive temeinice să sustină că hotărârile Judecătoriei Timisoara si ale Tribunalului Timis nu au fost suficient motivate si că reclamantului nu i-a fost judecată în mod echitabil cauza privind condamnarea sa la plata unei amenzi administrative.

35. În concluzie, a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Conventie.

II. Asupra pretinsei încălcări a art. 10 din Conventie

36. În opinia reclamantului, condamnarea sa pentru calomnie i-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare garantat de art. 10 din Conventie, care prevede următoarele:

„1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fără amestecul autoritătilor publice si fără a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societătile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertăti ce comportă îndatoriri si responsabilităti poate fi supusă unor formalităti, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea natională, integritatea teritorială sau siguranta publică, apărarea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sănătătii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecătoresti.”

A. Asupra admisibilitătii

37. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Conventie. Mai mult, ea observă că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, îl declară admisibil.

B. Asupra fondului

1. Argumentele părtilor

38. Guvernul recunoaste că sentinta Judecătoriei Timisoara din 27 noiembrie 2001, mentinută prin Decizia Tribunalului Timis din 22 martie 2002, constituie o ingerintă în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare.

Cu toate acestea, el sustine că această ingerintă era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim si era necesară într-o societate democratică, în spiritul art. 10 alin. 2 din Conventie.

39. În primul rând, el argumentează că amenda administrativă era prevăzută de art. 181 si 91 din Codul penal si că rambursarea cheltuielilor de judecată era întemeiată pe art. 193 din Codul de procedură penală si pe art. 998 din Codul civil. în opinia Guvernului, aceste norme respectă cerintele de accesibilitate si previzibilitate dezvoltate de jurisprudenta Curtii.

40. În al doilea rând, ingerinta a urmărit un scop legitim, si anume cel al protectiei reputatiei sau a drepturilor altora.

41. În al treilea rând, Guvernul apreciază că măsura administrativă luată împotriva reclamantului era justificată, având în vedere afirmatiile reclamantului care si-a acuzat colegii universitari de plagiat. Amenda administrativă ce i s-a aplicat reclamantului constituie o ingerintă minoră în libertatea de exprimare a reclamantului care, arată Guvernul, a fost, de altfel, achitat.

După părerea Guvernului, este de neconceput ca atingerile aduse reputatiei sau imaginii unei persoane să rămână nepedepsite, chiar dacă nu îndeplinesc conditiile unei infractiuni.

Mai mult, el apreciază că reclamantul a fost condamnat la plata unor sume mult reduse fată de cele retinute în cauzele în care Curtea a constatat o încălcare a libertătii de exprimare (a se vedea, de exemplu, Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 13 iulie 1995, seria A nr. 316-B, p. 71—78, § 12, si Pakdemirlj împotriva Turciei nr. 35.839/97, § 56, 22 februarie 2005). în ceea ce priveste cheltuielile de judecată pe care reclamantul trebuia să le plătească, Guvernul arată că ele erau întemeiate pe art. 998 si 999 din Codul civil, dispozitii care reglementează răspunderea civilă delictuală, si sustine că au, prin urmare, un caracter preventiv, iar nu sanctionator, si că, pe deasupra, obligatia de rambursare nu depindea de întinderea răspunderii reclamantului.

42. În fine, Guvernul invită Curtea să tină cont de modificările aduse legislatiei, în special de dezincriminarea calomniei.

43. Reclamantul nu a prezentat observatii ca răspuns la cele ale Guvernului.

2. Aprecierea Curtii

a) Principiile care se desprind din jurisprudenta Curtii

44. Curtea întelege, în primul rând, să reamintească principiile fundamentale care se desprind din jurisprudenta sa (a se vedea, printre multe altele, Hertel împotriva Elvetiei, Hotărârea din 25 august 1998, Culegere 1998-VI, § 46).

45. Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societăti democratice, una dintre conditiile primordiale ale progresului său si al dezvoltării individuale. Sub rezerva paragrafului 2 al art. 10, ea este valabilă nu numai pentru „informatiile” sau „ideile” primite favorabil sau considerate ca fiind inofensive sau indiferente, ci si pentru acelea care lovesc, sochează sau nelinistesc: asa impun pluralismul, toleranta si spiritul de deschidere fără de care nu există „societate democratică”. Asa cum o consacră art. 10, ea este însotită de exceptii care impun totusi o interpretare restrictivă, iar nevoia de a o limita trebuie să fie stabilită în mod convingător.

46. Adjectivul „necesar”, în sensul art. 10 alin. 2 din Conventie, implică o „nevoie socială imperioasă”. Statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru a judeca existenta unei astfel de nevoi, însă ea este dublată de un control european ce vizează deopotrivă legea si hotărârile care o aplică, chiar dacă ele emană de la o instantă independentă. Asadar, Curtea este competentă să statueze în ultimă instantă asupra chestiunii de a sti dacă o „restrictie” este compatibilă cu libertatea de exprimare pe care o protejează art. 10.

47. Curtea nu are în niciun caz sarcina, atunci când îsi exercită controlul, să se substituie instantelor interne competente, ci de a verifica din perspectiva art. 10 hotărârile pe care le-au pronuntat acestea în virtutea puterii lor de apreciere. Dar aceasta nu înseamnă că ea trebuie să se limiteze la a cerceta dacă statul pârât a făcut uz de această putere cu bună-credintă, cu grijă si în mod rezonabil: ea trebuie să evalueze ingerinta din perspectiva întregii cauze pentru a stabili dacă ea a fost „proportională cu scopul legitim urmărit” si dacă motivele invocate de autoritătile nationale pentru a o justifica par să fie „pertinente si suficiente”. Astfel, Curtea trebuie să se convingă de faptul că autoritătile nationale au aplicat reguli conforme principiilor consacrate de art. 10 si bazându-se, în plus, pe o apreciere acceptabilă a faptelor relevante (Zâna împotriva Turciei, Hotărârea din 25 noiembrie 1997, Culegere 1997-VII, p. 2.547—2.548, § 51, si Kyprianou împotriva Ciprului [MC] nr. 73.797/01, § 171, 15 decembrie 2005). Mai mult, echitatea procedurii si garantiile pe care ea le oferă (a se vedea, mutatis mutandis, Kyprianou, citată mai sus, § 171), precum si natura si gravitatea pedepselor aplicate (Ceylan împotriva Turciei [MC] nr. 23.556/94, § 37, CEDO 1999-IV, Tammer împotriva Estoniei nr. 41.205/98, § 69, CEDO 2001-1, si Lesnik împotriva Slovaciei nr. 35.640/97, §§ 63-64, CEDO 2003-IV) sunt, de asemenea, elemente de luat în considerare atunci când este analizată proportionalitatea atingerii aduse libertătii de exprimare garantate de art. 10 din Conventie, b) Aplicarea principiilor în spetă (i) Ingerinta

48. Curtea observă că părtile sunt de aceeasi părere atunci când consideră că Hotărârea Judecătoriei Timisoara din 27 noiembrie 2001 si cea a Tribunalului Timis din 22 martie 2002 constituie o ingerintă în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare.

(ii) Ingerinta era „prevăzută de lege”?

49. Reclamantul nu contestă faptul că condamnarea sa la plata unei amenzi administrative si la restituirea cheltuielilor de judecată a avut o bază în dreptul intern, ce a fost accesibilă si previzibilă.

50. Curtea observă, ca si Guvernul, că infractiunea de calomnie era reglementată de art. 206 din Codul penal, că amenda administrativă era prevăzută de art. 181 si 91 din Codul penal si că restituirea cheltuielilor de judecată era întemeiată pe art. 193 din Codul de procedură penală si pe art. 998 si 999 din Codul civil. Prin urmare, nu poate fi contestat faptul că ingerinta era „prevăzută de lege”.

(iii) Ingerinta urmărea un scop legitim?

51. Curtea observă că ingerinta urmărea un scop legitim în sensul art. 10 alin. 2, si anume protectia reputatiei altuia, în cazul de fată a celor doi colegi, pe care reclamantul i-a acuzat de plagiat.

(iv) Ingerinta era necesară într-o societate democratică?

52. În cauza de fată, instantele nationale au considerat că reclamantul a adus atingere onoarei si imaginii publice ale colegilor săi, imputându-le acte determinate, precum plagiatul. Asadar, trebuie analizat dacă motivele avansate de autoritătile nationale pentru a justifica condamnarea persoanei în cauză erau pertinente si suficiente.

53. Pentru a se pronunta asupra acestei chestiuni, Curtea va tine cont în special de termenii utilizati în afirmatiile făcute, de contextul în care acestia au fost folositi si de cauză în ansamblul ei, inclusiv de modalitătile în care au fost făcute afirmatiile.

54. Trebuie reamintită jurisprudenta bine stabilită a Curtii, conform căreia, pentru a aprecia existenta unei „nevoi sociale imperioase”, care să justifice o ingerintă în exercitarea libertătii de exprimare, trebuie să se facă distinctia între fapte si judecăti de valoare. Dacă materialitatea primelor poate fi dovedită, ultimele nu se pretează la o demonstrare a exactitătii lor (a se vedea, printre altele, Cumpănă si Mazăre împotriva României [MC], nr. 33.348/96, § 98, CEDO2004-XI, si De Haes si Gijsels împotriva Belgiei, Hotărârea din 24 februarie 1997, Culegere 1997-1, p. 235, §42).

55. Desigur, atunci când este vorba de afirmatii legate de conduita unui tert, a distinge între imputări de fapt si judecăti de valoare se poate dovedi uneori un lucru dificil, ca în cauza de fată. Totusi, chiar si o judecată de valoare poate să se dovedească excesivă dacă este complet lipsită de bază faptică [Ierusalim împotriva Austriei, nr. 26.958/95, § 43, CEDO 2001-11).

56. Mai întâi, Curtea observă că afirmatiile reclamantului au fost grave, în măsura în care ele îi acuzau pe cei doi colegi că au comis un plagiat, dar că ele aveau o bază faptică (Sabou si Pîrcălab împotriva României, Hotărârea din 28 septembrie 2004, nr. 46.572/99, § 39). în acest sens, Curtea observă că, în cadrul reuniunii corpului didactic al catedrei de informatică, decanul facultătii abordase subiectul asa-zisului plagiat pe care l-au constituit articolele lui A.S. si L.P, apărute în luna decembrie 2000, precum si al altor teze de doctorat si lucrări de licentă. Participantii la reuniune au dezaprobat preluarea de către A.S. si L.P. a unui mare număr de definitii si lipsa contributiilor proprii, mergând până la a le da autorilor un avertisment verbal. Prin urmare, afirmatiile reclamantului, care se bazau cel putin pe un început de probă, nu au fost lipsite de fundament si nu au avut ca scop să întretină o campanie calomniatoare la adresa colegilor săi. De asemenea, Curtea observă că afirmatiile incriminate nu s-au referit la aspecte ale vietii private ale lui A.S. si lui L.P., ci la comportamente ce implicau calitatea lor de profesori (a se vedea, mutatis mutandis, Dalban împotriva României [MC], nr. 28114/95, § 50, CEDO 1999-VI, si Sabou si Pîrcălab, citată mai sus, § 39).

57. Curtea apreciază apoi că este important să analizeze continutul afirmatiilor reclamantului în lumina situatiei de la momentul respectiv din catedra de informatică a Facultătii de automatică si informatică din cadrul Universitătii Politehnice din Timisoara (Zâna, citată mai sus, § 56). în acest sens, trebuie constatat faptul că exista o nemultumire generală fată de publicatiile recente realizate în cadrul catedrei si că decanul facultătii convocase o reuniune. Era vorba, fără îndoială, de un subiect de interes general pentru catedra respectivă, asupra căruia membrii săi fuseseră invitati să se pronunte. Prin urmare, Curtea apreciază că afirmatiile reclamantului nu constituie decât opinia sa profesională, exprimată în cadrul acestei reuniuni.

58. Mai mult, Curtea constată că era vorba de afirmatii verbale, pronuntate în timpul unei reuniuni, ceea ce l-a împiedicat pe reclamant să le reformuleze, să le completeze sau să le retragă (a se vedea, mutatis mutandis, Fuentes Bobo împotriva Spaniei, Hotărârea din 29 februarie 2000, nr. 39.293/98, § 46, si, a contrarie, De Diego Naîria împotriva Spaniei, Hotărârea din 14 martie 2002, nr. 46.833/99, § 41).

59. Un alt factor cu o oarecare greutate în spetă este atitudinea reclamantului în timpul procedurii penale îndreptate împotriva lui. Curtea observă că partea în cauză a dovedit interes fată de procesul său, prezentându-se la toate termenele în fata Judecătoriei Timisoara si în fata Tribunalului Timis. El si-a motivat recursul, a depus concluzii scrise, a prezentat, în toate etapele procedurii, elemente de probă susceptibile să îi sustină afirmatiile sau să le ofere o bază faptică suficientă (a se vedea, a contrarie, Cumpănă si Mazăre, citată mai sus, § 104, Stângu si Scutelnicu împotriva României, Hotărârea din 31 ianuarie 2006, nr. 53.899/00, § 51, si Ivanciuc împotriva României (dec), nr. 18.624/03, 8 septembrie 2005). Toate acestea demonstrează că reclamantul a actionat de bună-credintă.

60. în plus, Curtea observă că instantele nu au analizat probele depuse de reclamant în timpul sedintelor de judecată. Astfel, desi reclamantul a făcut proba veritătii afirmatiilor sale si a prezentat documentele care să o sustină, instantele nu au făcut trimitere la acestea. Reclamantul a invocat această lacună în recursul său, însă Tribunalul Timis nu a analizat această chestiune.

61. Acestea fiind spuse, pentru a proteja interesele concurente pe care le reprezintă libertatea de exprimare si libertatea dezbaterilor, este esential să se asigure într-o anumită măsură o procedură echitabilă si egalitatea armelor (Steel si

Morris împotriva Regatului Unit, nr. 68.416/01, § 95, CEDO 2005-II). Curtea a constatat deja că lipsa motivării hotărârilor pronuntate în spetă a lipsit de echitate procedura de calomnie, încălcând art. 6 alin. 1 din Conventie. Pentru a aprecia proportionalitatea ingerintei din perspectiva art. 10, ea trebuie să ia în considerare si dificultătile de care s-a lovit reclamantul, într-adevăr, dacă chestiunea principală care se ridică în privinta art. 6 este cea a caracterului echitabil al procedurii referitoare la acuzatiile în materie penală îndreptate împotriva persoanei interesate, capătul de cerere întemeiat pe art. 10 se raportează la consecintele condamnării sale pentru exercitarea libertătii sale de exprimare (Kyprianou, citată mai sus, § 150).

În cauza de fată, lipsa de motivare a hotărârilor pronuntate de instantele interne (paragrafele 28-35 de mai sus) nu poate decât să determine si încălcarea art. 10 din Conventie.

62. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea apreciază că autoritătile nationale nu au oferit motive pertinente si suficiente pentru a justifica condamnarea reclamantului la plata unei amenzi administrative si la suportarea cheltuielilor de judecată făcute de părtile vătămate. Această condamnare nu răspundea, asadar, unei „necesităti sociale imperioase”.

Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 10 din Conventie.

III. Asupra pretinsei încălcări a art. 13 din Conventie

63. Reclamantul se plânge, de asemenea, că dreptul său la un recurs efectiv a fost încălcat prin faptul că Tribunalul Timis i-a respins recursul introdus împotriva Sentintei din 27 noiembrie 2001 fără să fi analizat argumentele pe care el Ie-a adus. Acesta invocă art. 13 din Conventie, care prevede următoarele:

„Orice persoană, ale cărei drepturi si libertăti recunoscute de prezenta conventie au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au actionat în exercitarea atributiilor lor oficiale.”

64. Curtea constată că acest capăt de cerere se referă la aceleasi fapte ca cele analizate în privinta art. 6 alin. 1 din Conventie. Deoarece acest capăt de cerere nu ridică nicio problemă diferită de cea deja ridicată din perspectiva articolului mentionat mai sus, Curtea nu consideră necesar să îl analizeze separat pe fond.

IV. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

65. Conform art. 41 din Conventie,

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

66. Reclamantul nu a prezentat nicio cerere de satisfactie echitabilă. Prin urmare, Curtea apreciază că nu este cazul să i se acorde vreo sumă cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN UNANIMITATE,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Conventie;

3. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 10 din Conventie;

4. hotărăste că nu este necesar să analizeze pe fond capătul de cerere întemeiat pe art. 13 din Conventie. Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 15 februarie 2007, în conformitate cu art. 77 alin. 2 si 3 din Regulament.

 

Bostjan M. Zupancic

presedinte

Santiago Quesada,

Grefier

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind aprobarea cererii Societătii Comerciale

MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L. de încetare a activitătii

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/01.07.2001, reprezentată legal de presedinte, În temeiul art. 4 alin. (19) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu atributiile prevăzute de Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în urma controlului efectuat de organele de specialitate ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în baza Deciziei nr. 584 din 8 iulie 2008, la Societatea Comercială MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L. cu sediul în comuna Cosmesti, satul Furcenii Noi nr. 440, judetul Galati, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J17/1857/21.11.2006, cod unic de înregistrare 19219835, înmatriculată în Registrul brokerilorde asigurare cu nr. RBK - 389/23.01.2007, reprezentantă legal de domnul lonită Maurer, în calitate de administrator,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, adoptată în sedinta din data de 29 iulie 2008, conform art. 4 alin. (22)—(241) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia a fost analizată documentatia aferentă Notei nr. IX.291 din 21 iulie 2008 privind controlul efectuat la Societatea Comercială MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L.,

ca urmare a Adresei înregistrate la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu nr. 14.184 din 16 iunie 2008,

au rezultat următoarele:

Prin Adresa înregistrată la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu nr. 14.184 din 16 iunie 2008, Societatea Comercială MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L. a solicitat aprobarea, la cerere, a încetării activitătii.

Directia de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a efectuat un control care a avut ca obiect verificarea situatiei financiare a Societătii Comerciale MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L., în vederea încetării activitătii, la cerere, conform prevederilor art. 5 lit. g) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si a normelor emise în aplicarea acesteia.

Constatările echipei de control au fost înscrise în Procesul-verbal, înregistrat la societate cu nr. 7 din 15 iulie 2008 si la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu nr. 17.034 din 16 iulie 2008, semnat fără obiectiuni de Societatea Comercială MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L.

Din verificarea balantelor din perioada ianuarie 2007 - mai 2008 a rezultat faptul că la data semnării procesului-verbal societatea a virat Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sumele datorate în contul taxei de functionare.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în sedinta din data de 29 iulie 2008, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât aprobarea cererii Societătii Comerciale MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L. de încetare a activitătii, la cerere, potrivit dispozitiilor art. 5 lit. g) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare,

drept pentru care decide:

Art. 1. - Se aprobă încetarea activitătii, la cerere, a Societătii Comerciale MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L., cu sediul în comuna Cosmesti, satul Furcenii Noi nr. 440, judetul Galati, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J17/1857/21.11.2006, cod unic de înregistrare 19219835, înmatriculată în Registrul brokerilor de asigurare sub nr. RBK - 389/23.01.2007, reprezentată legal de domnul lonită Maurer, în calitate de administrator, potrivit dispozitiilor art. 5 lit. g) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, începând de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - Se interzice Societătii Comerciale MENAG BROKER DE ASIGURARE REASIGURARE - S.R.L., de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, desfăsurarea activitătii de brokerde asigurare, conform prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia.

Art. 3. - Societatea are obligatia să îsi notifice clientii, în termen de 3 zile de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plătii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin contractele în vigoare, până la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 729.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale

A & E INSURANCE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 29 iulie 2008, prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale A & E INSURANCE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de functionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercială A & E INSURANCE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Iasi, sos. Păcurari nr. 52, bl. 554, se. B, et. 10, ap. 28, judetul Iasi, nr. de ordine în registrul comertului J22/1721/2.06.2008, cod unic de înregistrare 23983848/ 2.06.2008, este autorizată să functioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are obligatia să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor copii ale documentelor privind plata ratelor primelor de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura achitării acestora, să deschidă Jurnalul asistentilor în brokeraj si să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări si/sau reasigurări personalul propriu conform Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări si/sau în reasigurări, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 732.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale

SERVBROK BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 29 iulie 2008, prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale SERVBROK BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de functionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide: Art. 1. - Societatea Comercială SERVBROK BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Lucian Blaga nr. 10, bl. A32/2, se. A, et. 1, ap. 5, judetul Vâlcea, nr. de ordine în registrul comertului J 38/1047/4.11.2004, cod unic de înregistrare 16909440/ 4.11.2004, este autorizată să functioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are obligatia să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor copii ale documentelor privind plata ratelor primelor de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura achitării acestora, să deschidă Jurnalul asistentilor în brokeraj si să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări si/sau reasigurări personalul propriu conform Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări si/sau în reasigurări, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 733.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale

MARINS INTERNATIONAL INSURANCE AND REINSURANCE BROKER - S.R.L.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 29 iulie 2008, prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale MARINS INTERNATIONAL INSURANCE AND REINSURANCE BROKER - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de functionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercială MARINS INTERNATIONAL INSURANCE AND REINSURANCE BROKER - S.R.L., cu sediul social în Otopeni, str. Aurel Vlaicu nr. 11C, et. 2, camera 5, judetul Ilfov, nr. de ordine în registrul comertului J 23/1586/21.05.2008, cod unic de înregistrare 23916660/ 21.05.2008, este autorizată să functioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are obligatia să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor copii ale documentelor privind plata ratelor primelor de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura achitării acestora, să deschidă Jurnalul asistentilor în brokeraj si să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări si/sau reasigurări personalul propriu, conform Ordinului presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări si/sau în reasigurări, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 13 august 2008.

Nr. 737.