MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 176 (XX) - Nr. 589
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 6 august 2008
SUMAR
139. - Lege privind ratificarea Conventiei dintre România si
Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu
privire la impozitele pe venit, semnată la Bucuresti la 19 septembrie 2007
Conventie
între România si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
743. - Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea
Conventiei dintre România si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la
Bucuresti la 19 septembrie 2007
829. - Decret privind conferirea Ordinului national Steaua
României "in grad de Mare Cruce
751. - Hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice
privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
14. - Decizie a presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale privind încetarea concesiunii miniere pentru explorarea resurselor de
nisip si argilă din perimetrul Coltul Văii, judetul Sibiu
115. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de
Reglementare fn Domeniul Energiei pentru modificarea Regulamentului de măsurare
a cantitătilor de gaze naturale tranzactionate în România, aprobat prin Ordinul
presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei hr. 62/2008
147. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru
Resurse Minerale privind aprobarea unor licente de concesiune pentru explorare
486. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale
pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr.
689/2007 privind aprobarea cuantumului estimat al plafonului maxim la hectar,
unitar la nivel national, al subventiilor de la bugetul de stat ce se acordă
pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăsurării activitătii de irigatii
pentru sezonul de irigatii al anului 2008
1.133. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală pentru aprobarea Procedurii de accesare a informatiilor
privind stingerea creantelor fiscale, puse la dispozitia contribuabililor pe
pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală
2.307. - Ordin al ministrului economiei si finantelor privind
prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale
obligatiunilor de stat de tip benchmark, aferente lunii august 2008
23. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, valabil în luna august 2008
LEGI SI DECRTE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind ratificarea Conventiei dintre România si Islanda pentru evitarea
dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe
venit, semnată la Bucuresti la 19 septembrie 2007
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Conventia dintre România si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Bucuresti la 19 septembrie 2007.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR BOGDAN
OLTEANU |
p. PRESEDINTELE SENATULUI, DORU
IOAN TĂRĂCILĂ |
Bucuresti, 4 iulie
2008.
Nr. 139.
CONVENTIE
între România si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
România
si Islanda,
dorind
să încheie o conventie pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit,
au convenit după cum urmează:
ARTICOLUL 1
Prezenta
conventie se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor
state contractante.
1.
Prezenta conventie se aplică impozitelor pe venit stabilite în numele unui stat
contractant sau al subdiviziunilor politice, al autoritătilor locale sau al
unitătilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt
percepute.
2.
Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul
total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câstigurile provenite
din înstrăinarea proprietătii mobiliare sau imobiliare, precum si impozitele
asupra cresterii capitalului.
3.
Impozitele existente asupra cărora se aplică conventia sunt în special:
a)
în România:
(i)
impozitul pe venit; si
(ii)
impozitul pe profit (denumite în continuare impozit român).
b)
în Islanda:
(i)
impozitele pe venit care revin statului (tekjuskattar rikissjods); si
(ii)
impozitul pe venit care revine municipalitătilor (utsvar til sveitarfelaganna)
(denumite în continuare impozit islandez).
4.
Prezenta conventie se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în
esentă similare, care sunt stabilite după data semnării acesteia, în plus sau
în locul impozitelor existente. Autoritătile competente ale statelor
contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse
în legislatiile lor fiscale respective.
1.
În sensul prezentei conventii, în măsura în care contextul nu cere o
interpretare diferită:
a)
termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea
sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale
asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă,
platoul continental si zona economică exclusivă asupra cărora România îsi
exercită, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor
dreptului international, drepturi suverane si jurisdictie;
b)
termenul Islanda înseamnă Islanda si, când este folosit în sens
geografic, înseamnă teritoriul Islandei, inclusiv apele sale teritoriale si
orice zonă dincolo de apele sale teritoriale în cadrul cărora Islanda, potrivit
dreptului international, exercită jurisdictie sau drepturi suverane cu privire
la fundul mării, subsolul si apele sale subiacente si resursele lor naturale;
c)
termenul persoană include o persoană fizică, o societate si orice altă
asociere de persoane;
d)
termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate
care este considerată persoană juridică în scopul impozitării;
e)
expresiile întreprindere a unui stat contractant si întreprindere a
celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată
de un rezident al unui stat contractant si o întreprindere exploatată de un
rezident al celuilalt stat contractant;
f)
expresiile un stat contractant si celălalt stat contractant înseamnă
România sau Islanda, după cum cere contextul;
g)
expresia transport internationalînseamnă orice transport efectuat cu o
navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care are locul conducerii
efective într-un stat contractant, cu exceptia cazului când nava sau aeronava
este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant;
h)
expresia autoritate competentă înseamnă:
(i)
în cazul României, ministrul economiei si finantelor sau reprezentantul său
autorizat;
(ii)
în cazul Islandei, ministrul finantelor sau reprezentantul său autorizat;
i)
termenul national înseamnă:
(i)
în cazul României, orice persoană fizică având cetătenia României si orice
persoană juridică, asociere de persoane sau altă entitate constituită si având
statutul în conformitate cu legislatia în vigoare în România;
(ii)
în cazul Islandei, orice persoană fizică având nationalitatea Islandei si orice
persoană juridică, parteneriat sau asociatie având statutul în conformitate cu
legislatia în vigoare în Islanda.
2.
În ceea ce priveste aplicarea prezentei conventii în orice moment de un stat
contractant, orice termen care nu este definit în aceasta va avea, dacă
contextul nu cere o interpretare diferită, întelesul pe care îl are în acel
moment în cadrul legislatiei acelui stat cu privire la impozitele la care
prezenta conventie se aplică; orice interpretare conform legislatiei fiscale a
acelui stat prevalează fată de orice interpretare dată termenului conform
celorlalte legi ale acelui stat.
ARTICOLUL 4
Rezident
1.
În sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă
orice persoană care, potrivit legislatiei acelui stat, este supusă impunerii în
acesta datorită domiciliului său, rezidentei sale, locului de conducere sau
oricărui alt criteriu de natură similară si include, de asemenea, acel stat si
orice subdiviziune politică, autoritate locală sau unitate
administrativ-teritorială a acestuia. Totusi, această expresie nu include o
persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că
aceasta realizează venituri din surse situate în acel stat.
2.
Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este
rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după
cum urmează:
a)
aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care aceasta are o
locuintă permanentă la dispozitia sa; dacă ea are o locuintă permanentă la
dispozitia sa în ambele state, aceasta va fi considerată rezidentă numai a
statului cu care legăturile sale personale si economice sunt mai strânse (centrul
intereselor vitale);
b)
dacă statul în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi
determinat sau dacă ea nu are o locuintă permanentă la dispozitia sa în
niciunul dintre state, aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în
care locuieste în mod obisnuit;
c)
dacă aceasta locuieste în mod obisnuit în ambele state sau în niciunul dintre
ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui national este;
d)
dacă aceasta este national al ambelor state sau al niciunuia dintre ele,
autoritătile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun
acord.
3.
Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană
fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, aceasta va fi considerată
rezidentă numai a statului în care se află locul conducerii sale efective.
ARTICOLUL 5
1.
În sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent înseamnă un loc
fix de afaceri prin care întreprinderea îsi desfăsoară în întregime sau în
parte activitatea.
2.
Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a)
un loc de conducere;
b)
o sucursală;
c)
un birou;
d)
o fabrică;
e)
un atelier; si
f)
o mină, un put petrolier sau de gaze, o carieră ori orice alt loc de extractie
a resurselor naturale.
3.
Un santier de constructii sau un proiect de constructii ori de instalare
constituie sediu permanent numai atunci când acesta durează mai mult de 12
luni.
4.
Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu
permanent se consideră că nu include:
a)
folosirea de instalatii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de
bunuri ori de mărfuri apartinând întreprinderii;
b)
mentinerea unui stoc de bunuri sau de mărfuri apartinând întreprinderii numai
în scopul depozitării, expunerii sau livrării;
c)
mentinerea unui stoc de bunuri sau de mărfuri apartinând întreprinderii numai
în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;
d)
mentinerea unui stoc de bunuri sau de mărfuri apartinând întreprinderii, care
sunt expuse în cadrul unui târg ori expozitii comerciale temporare si care sunt
vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de târg sau unei astfel de
expozitii;
e)
mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de bunuri sau de
mărfuri ori al colectării de informatii pentru întreprindere;
f)
mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfăsurării pentru
întreprindere a oricărei altei activităti cu caracter pregătitor sau auxiliar;
g)
mentinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare a activitătilor
mentionate în lit. a)-f), cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de
afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau
auxiliar.
5.
Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, atunci când o persoană - alta
decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile
paragrafului 6 - actionează în numele unei întreprinderi si are si exercită în
mod obisnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în
numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că are un sediu
permanent în acel stat în privinta oricăror activităti pe care persoana le
exercită pentru întreprindere, în afară de cazul în care activitătile acestei
persoane sunt limitate la cele mentionate în paragraful 4, care, dacă sunt
exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un
sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.
6.
O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat
contractant numai datorită faptului că aceasta îsi exercită activitatea de
afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt
agent cu statut independent, cu conditia ca astfel de persoane să actioneze în
cadrul activitătii lor obisnuite.
7.
Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează
sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat
contractant sau care îsi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un
sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre
aceste societăti un sediu permanent al celeilalte.
ARTICOLUL 6
Venituri din proprietăti imobiliare
1.
Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăti
imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere)
situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2.
Expresia proprietăti imobiliare are întelesul care este atribuit de
legislatia statului contractant în care proprietătile în cauză sunt situate.
Expresia include, în orice caz, proprietătile accesorii proprietătii
imobiliare, inventarul viu si echipamentul utilizate în agricultură si
exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului
comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietătilor imobiliare
si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea
exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor si a altor resurse naturale; navele,
vapoarele si aeronavele nu sunt considerate proprietăti imobiliare.
3.
Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obtinute din folosirea
directă, din închirierea sau din folosirea sub orice altă formă a proprietătii
imobiliare.
4.
Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind
din proprietăti imobiliare ale unei întreprinderi si veniturilor din
proprietăti imobiliare utilizate pentru exercitarea unor profesii independente.
1.
Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în
acel stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercită activitate de
afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo.
Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile
întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele
care este atribuită acelui sediu permanent.
2.
Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat
contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant
printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat
contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care acesta le-ar fi putut
realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă si separată, exercitând
activităti identice sau similare, în conditii identice ori similare, si tratând
cu toată independenta cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.
3.
La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile
cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de
sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale
de administrare efectuate, indiferent dacă s-au efectuat în statul în care se află
situat sediul permanent sau în altă parte.
4.
În măsura în care într-un stat contractant se obisnuieste ca profitul care se
atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului
total al întreprinderii în diversele sale părti componente, nicio prevedere a
paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant să determine profitul
impozabil în conformitate cu repartitia uzuală; metoda de repartizare adoptată
trebuie să fie totusi aceea prin care rezultatul obtinut să fie în concordantă
cu principiile enuntate în prezentul articol.
5.
Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acest
sediu permanent cumpără bunuri sau mărfuri pentru întreprindere.
6.
În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se
atribuie sediului permanent se determină în fiecare an prin aceeasi metodă, în
afară de cazul în care există motive temeinice si suficiente de a proceda
altfel.
7.
Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole
ale prezentei conventii, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de
prevederile prezentului articol.
ARTICOLUL 8
1.
Profiturile obtinute din exploatarea în trafic international a navelor sau
aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care se află locul
conducerii efective a întreprinderii.
2.
Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se află
la bordul unei nave, atunci acesta se consideră a fi situat în statul
contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există
un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care
exploatează nava.
3.
Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obtinute din
participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agentie
internatională de transport.
1.
Când
a)
o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la
conducerea, controlul ori la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat
contractant; sau
b)
aceleasi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul ori la
capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant si a unei întreprinderi a
celuilalt stat contractant,
si,
fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relatiile
lor comerciale sau financiare de conditii acceptate ori impuse care diferă de
acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci
profiturile care fără aceste conditii ar fi fost obtinute de una dintre
întreprinderi, dar nu au putut fi obtinute în fapt din cauza acestor conditii,
pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi si impuse în consecintă.
2.
Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi a acelui
stat - si impune în consecintă - profiturile asupra cărora o întreprindere a
celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat si
profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii
primului stat mentionat dacă conditiile stabilite între cele două întreprinderi
ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente,
atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei
impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea acestei modificări
se tine seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii si, dacă este
necesar, autoritătile competente ale statelor contractante se vor consulta
reciproc.
ARTICOLUL 10
1.
Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant
unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2.
Totusi, astfel de dividende sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant
în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende si potrivit
legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este
rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi:
a)
5% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate
(alta decât un parteneriat) care detine în mod direct cel putin 25% din
capitalul societătii plătitoare de dividende;
b)
10% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.
Autoritătile
competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de
aplicare a acestor limitări.
Prezentul
paragraf nu afectează impunerea societătii cu privire la profiturile din care
se plătesc dividendele.
3.
Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă venituri provenind
din actiuni, din părti miniere, din părti de fondator sau alte drepturi, care
nu sunt titluri de creantă, din participarea la profituri, precum si veniturile
din alte părti sociale care sunt supuse aceluiasi regim de impunere ca
veniturile din actiuni de către legislatia statului în care este rezidentă
societatea distribuitoare.
4.
Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al
dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de
afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende
este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăsoară în
celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar
detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele
sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă.
În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.
5.
Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau
venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun
impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu exceptia cazului în care
asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când
detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele
sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau de o bază fixă
situată în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale
societătii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societătii, chiar
dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime
ori în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.
1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2.
Totusi, astfel de dobânzi sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant
din care provin si potrivit legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul
efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul
astfel stabilit nu va depăsi 3% din suma brută a dobânzilor. Autoritătile
competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de
aplicare a acestor limitări.
3.
Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat
contractant sunt scutite de impozit în acel stat dacă sunt obtinute si detinute
efectiv de guvernul celuilalt stat contractant, de o subdiviziune politică, de
o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială a acestuia sau
de orice agentie ori unitate bancară sau institutie a acelui guvern,
subdiviziuni politice, autorităti locale sau unităti administrativ-teritoriale
ori dacă creantele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate,
asigurate sau finantate de o institutie financiară apartinând în întregime guvernului
celuilalt stat contractant.
4.
Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă
venituri din titluri de creantă de orice natură, însotite sau nu de garantii
ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului si, în
special, venituri din efecte publice, titluri de creantă sau obligatiuni,
inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creantă sau
obligatiuni. Penalitătile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate
dobânzi în sensul prezentului articol.
5.
Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al
dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate
de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile printr-un
sediu permanent situat acolo sau prestează în celălalt stat profesii
independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanta în legătură cu care
sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau
bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14,
după caz.
6.
Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este
un rezident al acelui stat. Totusi, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau
nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un
sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanta
generatoare de dobânzi si aceste dobânzi se suportă de acest sediu permanent
ori bază fixă, atunci aceste dobânzi se consideră că provin din statul contractant
în care este situat sediul permanent sau baza fixă.
7.
Când, datorită unei relatii speciale existente între plătitor si beneficiarul
efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma dobânzilor, tinând seama de
creanta pentru care sunt plătite, depăseste suma care s-ar fi convenit între
plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile
prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest
caz, partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei
fiecărui stat contractant, tinând seama de celelalte prevederi ale prezentei
conventii.
1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si detinute efectiv de un rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2.
Totusi, astfel de redevente sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant
din care provin si potrivit legislatiei acelui stat, dar dacă beneficiarul
efectiv al redeventelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul
astfel stabilit nu va depăsi 5% din suma brută a redeventelor. Autoritătile
competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de
aplicare a acestor limitări.
3.
Termenul redevente folosit în prezentul articol înseamnă plăti de orice
fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor
asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra
programelor de calculator, filmelor de cinematograf si filmelor sau benzilor
pentru emisiunile de radio ori de televiziune, transmisiune de orice fel către
public, orice patent, marcă de comert, desen sau model, plan, formulă secretă
ori procedeu de fabricatie sau pentru informatii referitoare la experienta în
domeniul industrial, comercial ori stiintific.
4.
Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al
redeventelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate
de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redeventele printr-un
sediu permanent situat acolo sau prestează în celălalt stat profesii
independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea
pentru care se plătesc redeventele este efectiv legată de un asemenea sediu
permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau
ale art. 14, după caz.
5.
Redeventele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul
este un rezident al acelui stat. Totusi, când plătitorul redeventelor, fie că
este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat
contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligatia de
a plăti redeventele si acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent
sau bază fixă, atunci aceste redevente se consideră că provin din statul
contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.
6. Când, datorită unei relatii speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma redeventelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informatia pentru care sunt plătite, depăseste suma care ar fi fost convenită între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz, partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinând seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.
ARTICOLUL 13
1.
Câstigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea
proprietătilor imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, care sunt
situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2.
Câstigurile provenind din înstrăinarea proprietătii mobiliare făcând parte din
activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl
are în celălalt stat contractant sau a proprietătii mobiliare tinând de o bază
fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat
contractant pentru exercitarea unor profesii independente, inclusiv câstigurile
provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu
întreaga întreprindere) ori a unei asemenea baze fixe, sunt impozabile în
celălalt stat.
3.
Câstigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în
trafic international ori a proprietătilor mobiliare necesare exploatării unor
asemenea nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care
este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4.
Câstigurile obtinute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea
actiunilor sau a altor participări la capitalul unei societăti ale cărei active
sunt formate în totalitate ori în principal din proprietăti imobiliare situate
în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
5.
Câstigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăti, altele decât cele
la care se face referire în paragrafele 1-4, sunt impozabile numai în statul
contractant în care este rezident cel care înstrăinează.
6.
Prevederile paragrafului 5 nu afectează dreptul fiecărui stat contractant de a
percepe, în conformitate cu propria legislatie, un impozit pe câstigurile din
înstrăinarea actiunilor sau drepturilor într-o companie al cărei capital este
în întregime ori în parte format din actiuni si care, potrivit legislatiei
acelui stat, este rezidentă a acelui stat, iar aceste câstiguri sunt obtinute
de o persoană fizică ce este rezidentă a celuilalt stat contractant si care a
fost rezidentă a primului stat mentionat în cursul ultimilor 5 ani anteriori
înstrăinării actiunilor sau drepturilor.
ARTICOLUL 14
Profesii independente
1.
Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din
exercitarea unei profesii independente sau a altor activităti cu caracter
independent sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care
acesta are în mod obisnuit o bază fixă la dispozitia sa în celălalt stat
contractant în scopul exercitării activitătilor sale. Dacă acesta are o astfel
de bază fixă, este impozabilă în celălalt stat contractant numai acea parte din
venit care este atribuită acelei baze fixe.
2.
Expresia profesii independente cuprinde în special activitătile
independente cu caracter stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic,
precum si exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer,
arhitect, dentist si contabil.
ARTICOLUL 15
Profesii dependente
1.
Sub rezerva prevederilor art. 16, 18 si 19, salariile si alte remuneratii
similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate
salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care
activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă
activitatea salariată este astfel exercitată, remuneratiile primite sunt
impozabile în celălalt stat.
2.
Independent de prevederile paragrafului 1, remuneratiile obtinute de un
rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în
celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat mentionat, dacă:
a)
beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care
nu depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau
sfârsind în anul calendaristic vizat; si
b)
remuneratiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care
angajează si care nu este rezidentă a celuilalt stat; si
c)
remuneratiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe
care cel care angajează le are în celălalt stat.
3.
Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneratiile
primite de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată
exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic international
sunt impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii
efective a întreprinderii.
Remuneratiile membrilor consiliului de administratie
Remuneratiile si alte plăti similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administratie al unei societăti care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
ARTICOLUL 17
Artisti si sportivi
1.
Independent de prevederile art. 14 si 15, veniturile obtinute de un rezident al
unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artistii de
teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca
sportivi, din activitătile personale desfăsurate în această calitate în
celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat.
2.
Când veniturile în legătură cu activitătile personale desfăsurate de un artist
de spectacol sau de un sportiv în această calitate nu revin artistului de
spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent
de prevederile art. 7, 14 si 15, sunt impozabile în statul contractant în care
sunt exercitate activitătile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3.
Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, veniturile obtinute din
activitătile mentionate la paragraful 1, în cadrul schimburilor culturale sau
sportive aprobate de guvernele celor două state contractante si care nu sunt
exercitate în scopul de a obtine profituri, sunt scutite de impozit în statul
contractant în care sunt exercitate aceste activităti.
ARTICOLUL 18
Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile si alte remuneratii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfăsurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat.
ARTICOLUL 19
Functii publice
1.
a) Salariile si alte remuneratii similare, altele decât o pensie, plătite
de un stat contractant, de o subdiviziune politică, de o autoritate locală sau
de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru
serviciile prestate acelui stat, subdiviziuni, autorităti sau unităti, sunt
impozabile numai în acel stat.
b)
Totusi, astfel de salarii si alte remuneratii similare sunt impozabile numai în
celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat si
persoana fizică este rezidentă a acelui stat si:
(i)
este un national al acelui stat; sau
(ii)
nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.
2.
a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant, de o
subdiviziune politică, de o autoritate locală sau de o unitate
administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile
prestate acelui stat, subdiviziuni, autorităti sau unităti sunt impozabile
numai în acel stat.
b)
Totusi, o astfel de pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant
dacă persoana fizică este rezidentă si national al acelui stat.
3.
Prevederile art. 15, 16, 17 si 18 se aplică salariilor si altor remuneratii
similare si pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o
activitate de afaceri desfăsurată de un stat contractant, de o subdiviziune
politică, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a
acestuia.
ARTICOLUL 20
Studenti si practicanti
Sumele pe care le primeste pentru întretinere, educare sau pregătire un student ori un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant si care este prezent în primul stat mentionat numai în scopul educării sau pregătirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu conditia ca astfel de sume să provină din surse aflate în afara acelui stat.
ARTICOLUL 21
1.
Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent
de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei
Conventii, sunt impozabile numai în acel stat.
2.
Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decât
veniturile provenind din proprietătile imobiliare, asa cum sunt definite în
paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind rezident
al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat
contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercită în celălalt
stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo si dreptul sau
proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un
asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică
prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.
ARTICOLUL 22
1.
În cazul României dubla impunere va fi evitată după cum urmează:
Când
un rezident al României realizează venituri care, în conformitate cu
prevederile prezentei conventii, sunt impozitate în Islanda, România va acorda
ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu
impozitul pe venit plătit în Islanda.
Totusi,
această deducere nu va putea depăsi în niciun caz acea parte a impozitului pe
venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care
este atribuită venitului care poate fi impozitat în Islanda.
2.
În cazul Islandei dubla impunere va fi evitată după cum urmează:
Când
un rezident al Islandei realizează venituri care, în conformitate cu
prevederile prezentei conventii, sunt impozitate în România, Islanda va acorda
ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu
impozitul pe venit plătit în România.
Totusi, această deducere nu va putea depăsi în niciun caz acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuită venitului care poate fi impozitat în România.
Când,
în conformitate cu orice prevedere a prezentei conventii, venitul realizat de
un rezident al Islandei este scutit de impozit în Islanda, cu toate acestea
Islanda poate să ia în considerare venitul scutit când calculează valoarea
impozitului pe venitul rămas al acelui rezident.
1.
Nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi în celălalt stat
contractant la nicio impozitare sau obligatie legată de aceasta, diferită sau
mai împovărătoare decât impozitarea ori obligatiile aferente la care sunt sau
pot fi supusi nationalii celuilalt stat aflati în aceeasi situatie, mai ales în
ceea ce priveste rezidenta. Această prevedere, independent de prevederile art.
1, se aplică, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale
ambelor state contractante.
2.
Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat
contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în conditii
mai putin favorabile în celălalt stat decât impunerea stabilită asupra
întreprinderilor celuilalt stat care desfăsoară aceleasi activităti. Această
prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde
rezidentilor celuilalt stat contractant vreo deducere personală, înlesnire sau
reducere în ceea ce priveste impozitarea, pe considerente legate de statutul
civil ori de responsabilitătile familiale pe care le acordă rezidentilor săi.
3.
Cu exceptia cazului în care se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9,
paragrafului 7 al art. 11 sau paragrafului 6 al art. 12, dobânzile, redeventele
si alte plăti făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident
al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării
profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleasi conditii
ca si cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat mentionat.
4.
Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau
partial detinut ori controlat în mod direct sau indirect de unul ori de mai
multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat
mentionat niciunei impozitări sau obligatii legate de aceasta, care să fie
diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea si obligatiile aferente la
care sunt ori pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat
mentionat.
5.
Prevederile prezentului articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul
prezentei conventii.
Procedura amiabilă
1.
Când o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele
state contractante rezultă ori va rezulta pentru ea o impozitare care nu este
conformă cu prevederile prezentei conventii, aceasta poate, indiferent de căile
de atac prevăzute de legislatia internă a acestor state, să supună cazul său
autoritătii competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă
situatia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 23, celei a
statului contractant al cărui national este. Cazul trebuie prezentat în termen
de 3 ani de la prima notificare a actiunii din care rezultă o impunere contrară
prevederilor prezentei conventiei.
2.
Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamatia îi pare întemeiată si
dacă ea însăsi nu este în măsură să ajungă ia o solutionare corespunzătoare, să
rezolve cazul pe calea unei întelegeri amiabile cu autoritatea competentă a
celuilalt stat contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în
conformitate cu prezenta conventie. Orice întelegere realizată va fi aplicată
indiferent de perioada de prescriptie prevăzută în legislatia internă a
statelor contractante.
3.
Autoritătile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe
calea întelegerii amiabile orice dificultăti sau dubii rezultate ca urmare a
interpretării sau aplicării prezentei conventii. De asemenea, se pot consulta
reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezenta
conventie.
4.
Autoritătile competente ale statelor contractante pot comunica direct între
ele, inclusiv în cadrul unei comisii mixte formate din acestea sau din
reprezentantii lor, în scopul realizării unei întelegeri în sensul paragrafelor
precedente.
ARTICOLUL 25
Schimbul de informatii
1.
Autoritătile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii
necesare aplicării prevederilor prezentei conventii sau ale legislatiilor
interne privitoare la impozitele de orice fei si natură stabilite în numele
statelor contractante ori al subdiviziunilor politice, al autoritătilor locale
sau al unitătilor administrativ-teritoriale, în măsura în care impozitarea la
care se referă nu este contrară prezentei conventii. Schimbul de informatii nu
este limitat de art. 1 si 2. Orice informatie obtinută de un stat contractant
va fi tratată ca secret în acelasi mod ca si informatia obtinută conform
prevederilor legislatiei interne a acestui stat si va fi dezvăluită numai
persoanelor sau autoritătilor (inclusiv instantelor judecătoresti si organelor
administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea
impozitelor sau solutionarea contestatiilor cu privire la impozitele la care se
face referire în prima propozitie. Asemenea persoane sau autorităti vor folosi
informatia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informatia în
procedurile judecătoresti sau în deciziile judiciare.
2.
Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat
contractant obligatia:
a)
de a lua măsuri administrative contrare legislatiei si practicii administrative
ale acelui sau ale celuilalt stat contractant;
b)
de a furniza informatii care nu pot fi obtinute pe baza legislatiei sau în
cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat
contractant;
c)
de a furniza informatii care ar dezvălui un secret de comert, de afaceri,
industrial, comercial sau profesional ori un procedeu de fabricatie sau
informatii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
ARTICOLUL 26
Membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare
Prevederile prezentei conventii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ARTICOLUL 27
Intrarea în vigoare
1.
Prezenta conventie va intra în vigoare în a 30-a zi de la data ultimei
notificări prin care statele contractante se informează reciproc asupra
îndeplinirii procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a
acesteia.
2.
Prevederile prezentei conventii vor produce efecte:
a)
în ceea ce priveste impoziteleretinute prin stopaj la sursă la venitul plătit
în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor
anului în care prezenta conventie a intrat în vigoare; si
b)
în ceea ce priveste celelalte impozite pe venit plătit în sau după prima zi a
lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care prezenta
conventie a intrat în vigoare.
ARTICOLUL 28
Prezenta
conventie va rămâne în vigoare până când va fi denuntată de un stat
contractant. Fiecare stat contractant poate denunta prezenta conventie după 5
ani de la data la care aceasta a intrat în vigoare, cu conditia remiterii pe
căi diplomatice, cu cel putin 6 luni înainte, a unei note de denuntare scrise.
În această situatie, prezenta conventie va înceta să aibă efect:
a)
în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul
realizat în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat
următor anului în care a fost remisă nota de denuntare; si
b)
în ceea ce priveste celelalte impozite pe venit realizat în sau după prima zi a
lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost
remisă nota de denuntare.
Drept
care, subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, am semnat prezenta
conventie.
Semnată
la Bucuresti, la 19 septembrie 2007, în două exemplare, în limbile română,
islandeză si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente
în interpretare, textul în limba engleză va prevala.
|
Pentru
România, Sebastian
Teodor Gheorghe Vlădescu, secretar
de stat, Ministerul
Economiei si Finantelor |
Pentru Islanda, Bjorgvin G. Sigurdsson, ministrul
comertului |
pentru promulgarea Legii privind ratificarea Conventiei dintre România si
Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu
privire la impozitele pe venit, semnată la Bucuresti la 19 septembrie 2007
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din
Constitutia României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Conventiei dintre
România si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Bucuresti la 19
septembrie 2007, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 3 iulie
2008.
Nr. 743.
privind conferirea Ordinului national Steaua României în grad de Mare
Cruce
În
temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României,
republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Asi ale art. 11
din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu
modificările si completările ulterioare,
în
semn de înaltă apreciere pentru curajul si demnitatea de care a dat dovadă,
remarcându-se ca una dintre cele mai mari constiinte ale Rusiei secolului XX,
pentru
contributia avută la îmbogătirea patrimoniului literaturii universale,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se conferă post-mortem Ordinul national Steaua
României în grad de Mare Cruce scriitorului Aleksandr Soljenitîn,
laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,
republicată, contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Bucuresti, 6 august
2008.
Nr. 829.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru modificarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor,
prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind
etichetarea alimentelor
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art.
I. - Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa
nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
147 din 27 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se
modifică după cum urmează:
1.
La articolul 6 alineatul (1), literele d) si e) vor avea următorul cuprins:
,,d)
pentru alimentele provenite din spatiul comunitar si/sau extracomunitar este
admisă utilizarea denumirii comerciale sub care alimentul este legal fabricat
si comercializat în tara producătoare din spatiul comunitar si/sau
extracomunitar; totodată, în cazul în care prin aplicarea prevederilor
prezentelor norme metodologice, în special ale art. 5, această denumire nu
permite consumatorului cunoasterea naturii reale a alimentului si distingerea
acestuia de alimente cu care s-ar putea confunda, denumirea comercială trebuie
să fie însotită de o altă informatie descriptivă care să apară în vecinătatea
acesteia;
e)
în mod exceptional, nu se utilizează denumirea comercială din tara producătoare
din spatiul comunitar si/sau extracomunitar în cazul în care alimentul se
diferentiază în mod esential de cel cunoscut de consumator sub această
denumire, în ceea ce priveste compozitia sau fabricatia, iar prevederile lit.
d) nu sunt suficiente pentru a asigura informarea corectă a acestuia."
2.
La articolul 15, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art.
15. - (1) Orice aliment nepreambalat, prezentat spre comercializare
consumatorului final ori operatorilor economici care prepară hrană pentru
populatie, sau alimentele ambalate la locurile de vânzare la cererea
cumpărătorului ori preambalate în vederea vânzării lor imediate trebuie să aibă
înscrise denumirea conform prevederilor art. 5, data durabilitătii minimale sau
data limită de consum si ingredientele cuprinse în anexa nr. 1f). Înscrierea se
face pe produs, pe un afis, anunt sau în orice altă formă, fără risc de
confuzie."
3.
Anexa nr. 1 f) se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.
Art.
II.
- Alimentele introduse pe piată sau etichetate înainte de
31 mai 2009 si care sunt conforme cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
1.357/2006 pentru modificarea Normelor metodologice privind etichetarea
alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002
privind etichetarea alimentelor, se comercializează până la epuizarea
stocurilor.
Art.
III. - Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei
Comisiei 2007/68/CE din 27 noiembrie 2007 de modificare a anexei a lll-a la
Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2000/13/CE privind anumite
ingrediente alimentare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(JOCE), seria L, nr. 310 din 28 noiembrie 2007.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii,
comert, turism si profesii liberale,
Ovidiu loan Silaghi
Presedintele Autoritătii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor,
Dan Vlaicu
p. Ministrul sănătătii publice,
Raed Arafat
Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,
Dacian Ciolos
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Bucuresti, 9 iulie
2008.
Nr. 751.
ANEXĂ
[Anexa
nr. 1f) la normele metodologice]
LISTA
cuprinzând ingredientele prevăzute la art. 7 alin. (62) si (11)-(14)
1.
Cereale care contin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, grâu spelt, grâu mare sau
hibrizi ai acestora) si produse derivate, exceptând:
a)
siropurile de glucoza obtinute din grâu, inclusiv dextroza*);
b)
maltodextrinele obtinute din grâu*);
c)
siropurile de glucoza obtinute din orz;
d)
cerealele folosite la producerea de distilate sau alcool etilic de origine
agricolă pentru băuturi spirtoase si alte băuturi alcoolice.
2.
Crustacee si produse derivate
3.
Ouă si produse derivate
4.
Peste si produse derivate, exceptând:
a)
gelatina de peste folosită ca suport pentru preparatele de vitamine sau
caroterioide;
b)
gelatina de peste sau ihtiocolul folosit la limpezirea berii sau a vinului.
5.
Arahide si produse derivate
6.
Soia si produse derivate, exceptând:
a)
uleiulsi grăsimile de soia, complet rafinate*);
b)
amestecul natural de tocoferoli (E306), tocoferolul D-alfa natural, acetatul de
tocoferol D- alfa natural, succinatul de tocoferol D-alfa natural, obtinuti din
soia;
c)
fitosteroli si esteri de fitosterol derivati din uleiuri vegetale extrase din
soia;
d)
esterul de stanol vegetal produs din sterolii obtinuti din uleiuri vegetale
extrase din soia.
7.
Lapte si produse derivate (inclusiv lactoză), exceptând:
a)
zerul folosit la producerea de distilate sau alcool etilic de origine agricolă
pentru băuturi spirtoase si alte băuturi alcoolice;
b)
lactitolul.
8.
Fructe cu coajă, de exemplu migdale (Amygdalus communis L.), alune de
pădure (Corylus avellana), nuci (Juglans regia), anacarde (Anacardium
occidentale), nuci Pecan [Carya illinoiesis (Wangenh.) K. Koch], nuci
de Brazilia (Bertholletia excelsa), fistic (Pistacia vera), nuci
de macadamia si nuci de Queensland (Macadamia ternifolia) si produse
derivate, exceptând nucile folosite la producerea de distilate sau alcool
etilic de origine agricolă pentru băuturi spirtoase si alte băuturi alcoolice.
9.
Telină si produse derivate
10.
Mustar si produse derivate
11.
Seminte de susan si produse derivate
12.
Dioxid de sulf si sulfiti în concentratii de peste 10 mg/kg sau 10 mg/litru, exprimate
în SO2
13.
Lupin si produse derivate
14. Moluste si produse derivate.
*) Si produsele
obtinute din acestea, în măsura în care procesul la care sunt supuse nu poate
creste nivelul de alergenicitate estimat de EFSA ( European Food Safety
Authority) pentru produsul de bază din care au fost obtinute.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
AGENTIA NATIONALĂ
PENTRU RESURSE MINERALE
privind încetarea concesiunii miniere pentru explorarea resurselor de nisip
si argilă din perimetrul Coltul Văii, judetul Sibiu
Având
în vedere Referatul Directiei generale gestionare, evaluare si concesionare
resurse/rezerve minerale. Integrare europeană nr. 300.879 din 23 iulie 2008,
în
temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu
modificările si completările ulterioare,
presedintele
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite
prezenta decizie.
Art.
1. - Concesiunea minieră de exploatare a resurselor
minerale din zăcământul de nisip si argilă din perimetrul Coltul Văii, judetul
Sibiu, convenită prin Licenta de concesiune nr. 5.828/2005, încheiată între
Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si
Societatea Comercială „Cema" - S.A., cu sediul în municipiul Sibiu, Str.
Podului nr. 127-129, judetul Sibiu, în calitate de concesionar, încetează la
data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.
2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Bogdan Găbudeanu
Bucuresti, 23 iulie
2008.
Nr. 14.
AUTORITATEA
NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
pentru modificarea Regulamentului de măsurare a cantitătilor de gaze
naturale tranzactionate în România, aprobat prin Ordinul presedintelui
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008
Având
în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea gazelor nr. 351/2004,
cu modificările si completările ulterioare, în temeiul dispozitiilor art. 3
alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 410/2007,
presedintele
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.
Art.
I. - Regulamentul de măsurare a cantitătilor de gaze naturale tranzactionate în
România, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 489 din 1 iulie 2008, se modifică
după cum urmează:
1. La articolul 98 alineatul (1), nota aferentă tabelului nr.1 va avea următorul cuprins:
„Nota:
Valorile PCS vor fi exprimate in MWh/m3 sau GJ/m3, cu 6
zecimale. În cazul transformării din GJ în MWh va fi luată în considerare
relatia 1GJ=0,2777778 MWh."
2. La articolul 99 alineatul (5), nota aferentă tabelului nr. 2 va avea următorul cuprins:
„Notă:
Valorile PCS vor fi exprimate în MWh/m3 sau GJ/m3, cu 6
zecimale. În cazul transformării din GJ în MWh va fi luată în considerare
relatia 1GJ=0,2777778 MWh."
Art.
II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,
Gergely Olosz
Bucuresti, 29 iulie
2008.
Nr. 115.
privind aprobarea unor licente de concesiune pentru explorare
Având
în vedere prevederile art. 15 si ale art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85
/2003, cu modificările si completările ulterioare,
în
temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003 privind
organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, precum
si al Deciziei primului-ministru nr. 195/2006,
presedintele
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite
prezentul ordin.
Art.
1. - Se aprobă Licenta de concesiune nr. 10.691/2008
privind explorarea resurselor de bentonită din perimetrul La Poeni, judetul
Hunedoara, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în
calitate de concedent, si Societatea Comercială BEGA MINERALE INDUSTRIALE -
S.A., din localitatea Aghiresu-Fabrici, judetul Cluj, în calitate de
concesionar.
Art.
2. - Se aprobă Licenta de concesiune nr. 10.786/2008
privind explorarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Tinăud,
judetul Bihor, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în
calitate de concedent, si Societatea Comercială BETON CONSTRUCT - S.R.L., din
localitatea Alesd, judetul Bihor, în calitate de concesionar.
Art.
3. - Se aprobă Licenta de concesiune nr. 10.787/2008
privind explorarea resurselor de huilă din perimetrul Pregheda Nord, judetul
Caras-Severin, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în
calitate de concedent, si Societatea Comercială TOTAL CM. - S.R.L., din
localitatea Drăgăsani, judetul Vâlcea, în calitate de concesionar.
Art.
4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Bogdan Găbudeanu
Bucuresti, 31 iulie
2008.
Nr. 147.
MINISTERUL
AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE
pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale
nr. 689/2007 privind aprobarea cuantumului estimat al plafonului maxim la
hectar, unitar la nivel national, al subventiilor de la bugetul de stat ce se
acordă pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăsurării activitătii de
irigatii pentru sezonul de irigatii al anului 2008
Având
în vedere prevederile art. 26 alin. (1) si ale art. 67 din Legea îmbunătătirilor
funciare nr. 138/2004, cu modificările si completările ulterioare, si ale art.
73 din Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătătirilor funciare nr.
138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005,
tinând
seama de Scrisoarea Ligii Asociatiilor Producătorilor Agricoli din România,
înregistrată la Directia generală management fond funciar, forestier si
cinegetic cu nr. 95.714/TG/2008,
văzând
Referatul de aprobare nr. 113.202 din 29 iulie 2008 al Directiei îmbunătătiri
funciare,
în
temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,
ministrul
agriculturii si dezvoltării rurale emite prezentul
ordin.
Art.
I. - Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 689/2007 privind
aprobarea cuantumului estimat al plafonului maxim la hectar, unitar la nivel
national, al subventiilor de la bugetul de stat ce se acordă pentru acoperirea
cheltuielilor necesare desfăsurării activitătii de irigatii pentru sezonul de
irigatii al anului 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 23 august 2007, se modifică după cum urmează:
- la
articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art.
1. - (1) Se aprobă cuantumul estimat al plafonului maxim la hectar, unitar la
nivel national, al subventiilor de la bugetul de stat ce se acordă pentru
acoperirea cheltuielilor necesare desfăsurării activitătii de irigatii pentru
sezonul de irigatii al anului 2008, în limita sumei de 700 lei la hectar."
Art.
II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,
Dacian Ciolos
Bucuresti, 1 august
2008.
Nr. 486.
MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
pentru aprobarea Procedurii de accesare a informatiilor privind stingerea
creantelor fiscale, puse la dispozitia contribuabililor pe pagina de internet a
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală
În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
presedintele
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite
următorul ordin:
Art.
1. - Se aprobă Procedura de accesare a informatiilor
privind stingerea creantelor fiscale, puse la dispozitia contribuabililor pe
pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. - Directia generală de tehnologia informatiei, Directia
qenerală de administrare a marilor contribuabili, Directia Generală a
Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, directiile generale ale finantelor
publice judetene si organele fiscale teritoriale subordonate acestora vor duce
la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art.
3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,
Daniel Chitoiu
Bucuresti, 4 august
2008.
Nr. 1.133.
ANEXĂ
de accesare a informatiilor privind stingerea creantelor fiscale, puse la
dispozitia contribuabililor pe pagina de internet a Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală
1.
Informatiile cuprinse în înstiintarea privind stingerea creantelor fiscale în
urma distribuirii sumelor plătite în contul unic si în înstiintarea privind
stingerea creantelor fiscale, ale căror modele au fost instituite prin Ordinul
ministrului economiei si finantelor nr. 1.364/2007 privind emiterea prin
intermediul mijloacelor informatice a unor acte administrative, denumite în
continuare înstiintări, pot fi accesate de către contribuabili pe pagina
de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.
2.
Înstiintările prevăzute la pct. 1 se emit si se pun la dispozitia
contribuabililor numai în situatia în care sumele plătite de către acestia sunt
în cuantum mai mic sau mai mare decât obligatiile fiscale datorate.
3.
În vederea asigurării accesului contribuabililor la informatiile cuprinse în
înstiintările emise, organul fiscal emitent va afisa, până în data de 15 a
fiecărei luni calendaristice, pe pagina de internet a Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală anuntul în care se mentionează că au fost emise
înstiintările pentru contribuabilii nominalizati în lista anexată la acesta.
4.
Contribuabilii vor putea consulta înstiintările emise si afisate pe pagina de
internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală astfel:
A.
Identificarea contribuabililor si asigurarea confidentialitătii informatiilor
fiscale se vor face solicitându-se utilizatorului următoarele informatii
aferente ultimului ordin de plată:
a)
codul de identificare fiscală;
b)
numărul documentului de plată;
c)
data plătii;
d)
suma plătită.
B.
Informatiile afisate sunt cele cuprinse în modelul de înstiintare prevăzut de
normele în vigoare.
C.
Momentul la care contribuabilul s-a identificat prin accesarea informatiilor
puse la dispozitie pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare
Fiscală, captat de aplicatia informatică, este momentul la care se consideră
comunicate informatiile în cauză către destinatarul lor.
5.
După luarea la cunostintă de către contribuabil a informatiilor cuprinse în
înstiintările emise de organul fiscal competent, acestea pot fi utilizate în
vederea corelării evidentei fiscale cu evidenta contabilă, precum si pentru a
formula ulterior contestatie, în conformitate cu prevederile legale, după caz,
prin preluarea textului acestora pe suport hârtie.
MINISTERUL ECONOMIEI
SI FINANTELOR
privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont
si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark, aferente lunii august 2008
În
temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007
privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu
modificările si completările ulterioare,
având
în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind
datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008,
ale pct. 3.2.4 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei
de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, ale Ordinului ministrului economiei si
finantelor nr. 2.461/2007 privind aprobarea caracteristicilor titlurilor de
stat si procedurilor privind contractarea datoriei publice guvernamentale prin
emiterea de titluri de stat de tip benchmark, ale Regulamentului privind
operatiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.408/2005, cu modificările si
completările ulterioare, ale Regulamentului Băncii Nationale a României nr.
11/2005 privind piata primară a titlurilor de stat administrată de Banca
Natională a României, ale Regulamentului Băncii Nationale a României nr.
12/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat administrată de Banca
Natională a României si ale Conventiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între
Ministerul Finantelor Publice si Banca Natională a României,
ministrul
economiei si finantelor emite următorul ordin:
Art.
1. - În vederea finantării si refinantării datoriei publice
în luna august 2008 se aprobă prospectele de emisiune ale certificatelor de
trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark, în
valoare nominală totală de 1.600 milioane lei, prevăzute în anexele nr. 1 si 2,
care fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. - Directia generală de trezorerie si datorie publică va
duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art.
3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
p. Ministrul economiei si finantelor,
Eugen Teodorovici,
secretar de stat
Bucuresti, 31 iulie
2008.
Nr. 2.307.
ANEXA
Nr. 1
al certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna august 2008
Art.
1. - În vederea finantării si refinantării datoriei publice
lansarea de emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, în luna august
2008, Ministerul Economiei si Finantelor anuntă astfel:
|
Cod ISIN |
Data licitatiei |
Data emisiunii |
Data scadentei |
Nr. de zile |
Valoarea
emisiunii
- lei - |
|
RO0809CTN0F8 |
13.08.2008 |
15.08.2008 |
13.02.2009 |
182 |
400.000.000 |
|
RO0809CTN0G6 |
27.08.2008 |
29.08.2008 |
28.08.2009 |
364 |
400.000.000 |
Art.
2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de
trezorerie cu discont este de 10.000 lei.
Art.
3. - Metoda de vânzare este licitatia si va avea loc la
data mentionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda
cu pret multiplu.
Art.
4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi
cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont
propriu, cât si în contul clientilor, persoane fizice si juridice.
Art.
5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive si
necompetitive.
(2)
În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în
anexa nr. 7 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005 în aplicarea
Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primară a
titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, cu modificările
si completările ulterioare.
(3)
Numărul de transe valorice la rate diferite ale randamentului nu este
restrictionat.
(4)
Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice si
juridice, cu exceptia institutiilor de credit, astfel cum sunt acestea definite
în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit
si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
227/2007, în calitate de clienti ai dealerilor primari.
(5)
În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse
în anexa nr. 5 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005, cu
modificările si completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare
necompetitive într-o pondere de 10% din totalul emisiunilor anuntate.
Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la
care s-au adjudecat ofertele competitive.
(6)
Fiecare transă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de
minimum 10.000 lei.
Art.
6. - Pretul si randamentul se vor determina utilizându-se
următoarele formule:
Y =
r/P,
în
care:
P -
pretul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;
d -
număr de zile până la scadentă;
r -
rata discontului, exprimată cu două zecimale;
Y- randamentul, exprimat cu două zecimale.
Art.
7. - Ofertele de cumpărare se depun la Banca Natională a
României, ce actionează în calitate de administrator al pietei primare si
secundare a titlurilor de stat si al sistemului de înregistrare/depozitare, în
ziua licitatiei, până la ora 12,00.
Art.
8. - Rezultatul licitatiei se va stabili în aceeasi zi la
sediul Băncii Nationale a României de către Comisia de licitatie constituită în
acest scop si va fi dat publicitătii.
Art.
9. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de
trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de
înregistrare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat - SaFIR.
Art.
10. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plătile
aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata
se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii.
Titlurile de stat care se regăsesc în această situatie rămân în proprietatea
detinătorului înregistrat si nu pot fi tranzactionate.
Art.
11. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art.
1 este reglementat de legislatia în vigoare.
ANEXA
Nr. 2
PROSPECT DE EMISIUNE
al obligatiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna august 2008
Art.
1. - În vederea finantării si refinantării datoriei publice
în redeschiderea emisiunilor de obligatiuni de stat de tip benchmark luna
august 2008, Ministerul Economiei si Finantelor anuntă cu scadenta la 3 si 5
ani, cu următoarele caracteristici:
|
Cod ISI**) |
Data licitatiei |
Data emisiunii |
Data scadentei |
Maturitate Nr. ani |
Rata cupon % |
Dobânda*) acumulată - lei/titlu - |
Valoarea nominală totală - lei - |
|
RO0813DBN027 |
07.08.2008 |
11.08.2008 |
05.03.2013 |
5 |
8,25 |
359,38 |
400.000.000 |
|
RO0811DBN013 |
21.08.2008 |
25.08.2008 |
25.10.2011 |
3 |
8,00 |
666,67 |
400.000.000 |
Art.
2. - Valoarea nominală totală a emisiunii de obligatiuni de
stat de tip benchmark poate fi majorată prin redeschideri ulterioare ale
acesteia.
Art.
3. - Valoarea nominală individuală a unei obligatiuni de
stat de tip benchmark este de 10.000 lei.
Art.
4. - Dobânda (cuponul) se plăteste anual la datele specificate
în prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului economiei si
finantelor nr. 303/2008 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de
trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark, aferente
lunii februarie 2008, fiind determinată conform formulei:
D =
VN* r/frecventa anuală a cuponului (1),
în care:
D -
dobânda (cupon);
VN
- valoarea nominală;
r- rata cuponului.
Art.
5. - Metoda de vânzare este licitatia si va avea loc la
data mentionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va efectua după
metoda cu pret multiplu. Cotatia de pret va fi exprimată sub forma procentuală,
cu patru zecimale.
Art.
6. - Obligatiunile de stat de tip benchmark pot fi
cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont
propriu, cât si în contul clientilor, persoane fizice si juridice.
Art.
7. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive si
necompetitive.
(2)
în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în
anexa nr. 10 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005 în aplicarea
Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primară a
titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, cu modificările
si completările ulterioare.
(3)
Numărul cotatiilorde pret nu este restrictionat.
(4)
Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice si
juridice, cu exceptia institutiilor de credit, astfel cum sunt acestea definite
în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit
si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
227/2007, în calitate de clienti ai dealerilor primari.
(5)
În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse
în anexa nr. 9 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005, cu
modificările si completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare
necompetitive într-o pondere de 10% din totalul emisiunilor anuntate.
Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat pretului la care
s-au adjudecat ofertele competitive.
(6)
Fiecare transă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de
minimum 10.000 lei.
Art.
8. - Ofertele de cumpărare se depun la Banca Natională a
României, ce actionează în calitate de administrator al pietei primare si
secundare a titlurilor de stat si al sistemului de înregistrare/depozitare, în
ziua licitatiei, până la ora 12,00.
Art.
9. - Rezultatul licitatiei se va stabili în aceeasi zi la
sediul Băncii Nationale a României de către Comisia de licitatie constituită în
acest scop si va fi dat publicitătii.
Art.
10. - Evenimentele de plată aferente obligatiunilor de stat
de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de
înregistrare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat - SaFIR.
Art.
11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plătile
aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata
se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii.
Titlurile de stat care se regăsesc în această situatie rămân în proprietatea
detinătorului înregistrat si nu pot fi tranzactionate.
Art.
12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art.
1 este reglementat de legislatia în vigoare.
*) Dobânda acumulată
este determinată în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 la Ordinul
ministrului economiei si finantelor nr. 2.461/2007 privind aprobarea
caracteristicilor titlurilor de stat si procedurilor privind contractarea
datoriei publice guvernamentale prin emiterea de titluri de stat de tip
benchmark.
**) În conformitate
cu prevederile Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.231/2008
privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzactionate si pe piata
reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori
Bucuresti" - S.A., aceste serii se tranzactionează simultan pe piata
secundară administrată de Banca Natională a României si pe piata reglementată
administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucuresti" - S.A.
BANCA NATIONALĂ A
ROMÂNIEI
CIRCULARĂ
privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României,
valabil în luna august 2008
Având
în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a
României si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,
Banca
Natională a României hotărăste:
Pentru
luna august 2008, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a
României este de 10,00% pe an.
Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Bucuresti, 1 august
2008.
Nr. 23.