MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 256         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 1 aprilie 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

296. - Hotărâre privind analiza cantitativă a amestecurilor ternare de fibre textile

 

360. - Hotărâre privind aprobarea Acordului de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V - 28 Pădureni, judetul Mures, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială „ZETA PETROLEUM (ROMANIA)” - S.R.L.

 

361. - Hotărâre privind aprobarea Acordului de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V - 20 Jimbolia, judetul Timis, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială „ZETA PETROLEUM (ROMANIA)” - S.R.L.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

555. - Ordin al ministrului sănătătii publice pentru modificarea si completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performantă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind analiza cantitativă a amestecurilor ternare de fibre textile

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre stabileste modalitatea de analiză cantitativă a amestecurilor ternare de fibre textile.

(2) În conditiile stabilite de prezenta hotărâre, analiza prevăzută la alin. (1) se realizează prin utilizarea metodelor de separare manuală, separare chimică sau o combinatie a acestora.

Art. 2. - Pregătirea epruvetelor si a esantioanelor de încercare se realizează conform prevederilor anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile.

Art. 3. - În cadrul actiunilor de control care vizează determinarea compozitiei fibroase a produselor textile introduse pe piată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, alcătuite dintr-un amestec ternar de fibre textile, se aplică prevederile anexei nr. 1 la prezenta hotărâre si ale anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 295/2008.

Art. 4. - În aplicarea prevederilor art. 3 laboratoarele responsabile pentru testarea amestecurilor ternare au obligatia indicării în buletinele de analiză a tuturor elementelor prevăzute la pct. V din anexa nr. 1.

Art. 5. - (1) Analiza cantitativă a amestecurilor ternare de fibre textile este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Exemple de calcul al procentelor componentelor anumitor amestecuri ternare de fibre folosind unele dintre variantele descrise la pct. I.8.1 din anexa nr. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Tabelul cu amestecurile ternare tipice care pot fi analizate folosind metodele comunitare de analiză a amestecurilor binare este prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 6. - Ministerul Economiei si Finantelor comunică Comisiei Europene textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta hotărâre.

Art. 7. - Anexele nr.1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 8. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analiză utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 23 august 2001, cu modificările si completările ulterioare.

 

Prezenta hotărâre transpune Directiva 73/44/CEE a Consiliului privind armonizarea legislatiei statelor membre în domeniul analizei cantitative a amestecurilor ternare de fibre, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene seria L nr. 83 din 30 martie 1973.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Dan Vlaicu

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 12 martie 2008.

Nr. 296.

 

ANEXA Nr. 1

 

ANALIZA CANTITATIVĂ

a amestecurilor ternare de fibre

 

Generalităti

 

Introducere

Metodele de analiză cantitativă a amestecurilor de fibre se bazează pe două procedee: separarea manuală si separarea chimică a tipurilor de fibre.

Separarea manuală a fibrelor trebuie folosită ori de câte ori este posibil, deoarece conduce în general la rezultate mai precise decât metoda chimică. Ea se poate utiliza pentru toate textilele ale căror fibre componente nu formează un amestec intim, cum este cazul firelor formate din mai multe componente, fiecare dintre ele constituită dintr-un singur tip de fibră, sau cazul tesăturilor, la care fibra din urzeală este diferită de fibra din bătătură, ori al tricoturilor care pot fi desfăcute în fire de diferite tipuri.

În general, metodele de analiză chimică cantitativă se bazează pe dizolvarea selectivă a componentelor individuale.

Există 4 variante posibile ale acestei metode:

1. Folosindu-se două epruvete de încercare diferite, se dizolvă un component (a) din prima epruvetă de încercare si alt component (b) din cea de-a doua epruvetă de încercare. Se cântăresc reziduurile insolubile din fiecare epruvetă si se calculează procentul fiecăruia dintre cele două componente solubile, pornindu-se de la pierderea de masă respectivă.

Procentul celui de al treilea component (c) se calculează prin diferentă.

2. Folosindu-se două epruvete de încercare diferite, se dizolvă un component (a) din prima epruvetă de încercare si două componente (a) si (b) din cea de-a doua epruvetă de încercare. Se cântăreste reziduul insolubil din prima epruvetă de încercare si se calculează procentul primului component (a) din pierderea de masă. Se cântăreste reziduul insolubil din cea de-a doua epruvetă de încercare; acesta corespunde componentului (c). Procentul celui de-al treilea component (b) se calculează prin diferentă.

3. Folosindu-se două epruvete de încercare diferite, se dizolvă două componente (a) si b) din prima epruvetă de încercare si două componente (b) si (c) din cea de-a doua epruvetă de încercare. Reziduurile insolubile corespund componentelor (c) si, respectiv, (a). Procentul celui de al treilea component (b) se calculează prin diferentă.

4. Folosindu-se o singură epruvetă de încercare, după îndepărtarea uneia dintre componente, se cântăreste reziduul insolubil format de celelalte două fibre si se calculează procentul de component solubil din pierderea de masă. Se dizolvă una dintre cele două fibre din reziduu, se cântăreste componentul insolubil si se calculează procentul celui de al doilea component solubil din pierderea de masă.

Când alegerea este posibilă, se recomandă utilizarea uneia dintre primele 3 variante. Când se utilizează o analiză chimică, specialistul care răspunde de analiză trebuie să aleagă metodele care folosesc solventi ce dizolvă numai fibra sau fibrele selectate, lăsând celelalte fibre intacte.

În anexa nr. 3 este dat ca exemplu un tabel care contine o serie de amestecuri ternare împreună cu metode de analiză a amestecurilor binare care, în principiu, pot fi utilizate pentru analiza amestecurilor ternare respective. Pentru a se reduce la minimum posibilitatea erorilor, se recomandă ca, ori de câte ori este posibil, analiza chimică să se efectueze folosindu-se cel putin două dintre variantele prevăzute mai sus.

Amestecurile de fibre utilizate în timpul prelucrării si într-o măsură mai mică în textilele finite pot contine materiale nefibroase, cum ar fi grăsimi, ceruri, produsi auxiliari sau materiale solubile în apă, fie de provenientă naturală, fie adăugate pentru a facilita prelucrarea. Materialul nefibros trebuie îndepărtat înainte de analiză. Din acest motiv este prezentată si o metodă de tratare prealabilă pentru îndepărtarea uleiurilor, grăsimilor, cerurilor si a substantelor solubile în apă. În plus, pentru a le conferi proprietăti speciale, textilele pot contine răsini sau alte produse adăugate. Aceste produse, inclusiv colorantii, în cazuri exceptionale pot interactiona cu reactivul ce actionează asupra componentei solubile si/sau pot fi partial ori complet îndepărtate de către reactiv. Acest gen de produse auxiliare pot genera, în consecintă, erori si deci trebuie îndepărtate înainte ca esantionul să fie analizat. Dacă este imposibil să se îndepărteze astfel de produse auxiliare, metodele de analiză cantitativă prin separare chimică prezentate în anexa nr. 3 nu mai sunt aplicabile.

Colorantul din tesăturile vopsite se consideră parte integrantă a fibrei si nu se îndepărtează.

Analizele se efectuează pe baza masei uscate, fiind dată si o procedură de determinare a masei uscate. Rezultatul se obtine aplicându-se masei uscate a fiecărei fibre reprizele conventionale prezentate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile.

Înainte de a începe orice analiză trebuie identificate toate fibrele prezente în amestec. În unele metode chimice componentul insolubil dintr-un amestec poate fi partial dizolvat de reactivul folosit pentru dizolvarea componentului solubil.

Acolo unde este posibil trebuie alesi reactivi care să aibă efect mic sau care sa nu aibă niciun efect asupra fibrelor insolubile.

Dacă pe parcursul analizei se înregistrează o pierdere de masă, rezultatul trebuie corectat; în acest sens, sunt precizati factorii de corectie. Acesti factori au fost determinati în mai multe laboratoare prin tratarea cu un reactiv corespunzător, astfel cum prevede metoda de analiză a fibrelor curătate prin tratare prealabilă. Acesti factori de corectie se aplică numai fibrelor normale, pentru fibrele degradate înaintea sau în timpul prelucrării putând fi necesari factori de corectie diferiti. Dacă trebuie folosită cea de a patra variantă, în care o fibră textilă este supusă actiunilor succesive a 2 solventi, factorii de corectie trebuie aplicati pentru posibilele pierderi de masă ale fibrei pe parcursul ambelor tratamente. Trebuie făcute cel putin două determinări atât în cazul separării manuale, cât si în cazul separării chimice.

I. Informatii generale privind metodele de analiză chimică cantitativă a amestecurilor ternare de fibre

Informatii comune tuturor metodelor prezentate pentru analiza chimică cantitativă a amestecurilor ternare de fibre

I.1. Sfera si domeniul de aplicare

Domeniul de aplicare a fiecărei metode de analiză a amestecurilor binare de fibre specifică fibrele pentru care se aplică metoda (vezi anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile)

I.2. Principiu

După identificarea componentelor unui amestec, materialul nefibros se îndepărtează printr-o tratare prealabilă corespunzătoare si apoi se aplică una sau mai multe dintre cele 4 variante ale procedeului de dizolvare selectivă descris în introducere. Cu exceptia situatiilor în care această metodă prezintă dificultăti tehnice, este preferabilă dizolvarea componentului principal al fibrei în asa fel încât componentul secundar să fie obtinut ca reziduu final.

I.3. Aparatură si reactivi

I.3.1. Aparatura

I.3.1.1. Creuzete filtrante si flacoane de cântărire suficient de mari pentru a cuprinde astfel de creuzete filtrante sau orice alte aparate care dau rezultate identice

I.3.1.2. Vas de trompă pentru filtrare la vid

I.3.1.3. Exicator continând silicagel autoindicator

I.3.1.4. Etuvă ventilată pentru uscarea epruvetelor la temperatura de 105° C±3° C

I.3.1.5. Balantă analitică cu o precizie de 0,0002 g

I.3.1.6. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil să asigure rezultate identice

I.3.2. Reactivi

I.3.2.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere la temperatura de 40° C-60° C

I.3.2.2. Alti reactivi sunt prevăzuti în sectiunile corespunzătoare din textul metodei. Toti reactivii folositi trebuie să fie puri din punct de vedere chimic.

I.3.2.3. Apă distilată sau deionizată

I.4. Atmosfera de conditionare si încercare

Deoarece se determină masa uscată, nu este necesară conditionarea epruvetelor sau efectuarea analizelor într-o atmosferă conditionată.

I.5. Esantion de încercare de laborator

Din esantionul global de laborator se prelevă un esantion de încercare de laborator, care este reprezentativ si suficient pentru a furniza toate epruvetele de laborator, fiecare având minimum 1 g.

I.6. Tratarea prealabilă a esantionului de încercare de laborator

Când în amestec este prezentă o substantă care nu trebuie luată în considerare la calculul procentual al fibrelor textile (vezi art. 12 pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 527/2007), substanta respectivă trebuie mai întâi îndepărtată printr-o metodă care să nu afecteze altă fibră care formează amestecul.

În acest sens, materialele nefibroase care pot fi extrase cu eter de petrol si apă se îndepărtează prin tratarea esantionului de încercare uscat cu aer într-un extractor Soxhlet cu eter de petrol timp de o oră, la o viteză de cel putin 6 cicluri pe oră. Se lasă eterul de petrol să se evapore din esantion, după care se extrage direct cu apă, prin înmuiere timp de o oră la temperatura camerei, urmată de înmuiere la temperatura de 65°C±5°C timp de încă o oră, agitându-se lichidul din când în când; raportul epruvetă/apă trebuie să fie 1:100. Se îndepărtează apa în exces din esantion prin stoarcere, extragere prin vidare sau centrifugare si apoi se lasă esantionul să se usuce la aer.

Când materialul nefibros nu poate fi extras cu eter de petrol si apă, el trebuie îndepărtat înlocuind metoda cu apă, descrisă anterior, cu o metodă corespunzătoare care să nu modifice substantial niciunul dintre componentele fibroase. Totusi trebuie prevăzut că, în cazul unor fibre vegetale naturale (de exemplu, iută, fibră de nucă de cocos), prin tratarea prealabilă obisnuită cu eter de petrol si apă, nu se îndepărtează toate substantele naturale nefibroase. Totusi nu se aplică o tratare prealabilă suplimentară decât dacă esantionul contine produse de finisare insolubile atât în eter de petrol, cât si în apă. Buletinele de analiză trebuie să includă detalii complete privind metodele de tratare prealabilă folosite.

I.7. Mod de lucru

I.7.1. Instructiuni generale

I.7.1.1. Uscarea

Se efectuează toate operatiunile de uscare timp de cel putin 4 ore si nu mai mult de 16 ore, la o temperatură de 105°C±3°C, într-o etuvă ventilată, cu usa etuvei în permanentă închisă. Dacă perioada de uscare este mai mică de 14 ore, epruveta trebuie verificată prin cântărire pentru a se determina dacă masa ei a rămas constantă. Masa poate fi considerată constantă dacă variază cu mai putin de 0,05% după o perioadă suplimentară de uscare de 60 de minute.

În timpul operatiunilor de uscare, răcire si cântărire trebuie să se evite manevrarea cu mâinile neprotejate a creuzetelor filtrante, flacoanelor de cântărire, epruvetelor sau a reziduurilor. Se usucă epruvetele într-un flacon de cântărire, păstrând capacul acestuia alături. După uscare, se pune dopul la flaconul de cântărire înainte de mutarea lui din etuvă si se transferă repede în exicator.

Creuzetele filtrante se usucă în flacoane de cântărire, cu capacul flaconului plasat alături în etuvă. După uscare, se pune dopul la flaconul de cântărire si se transferă rapid în exicator. Când se folosesc alte aparate decat creuzetele filtrante, operatiunea de uscare în etuvă trebuie efectuată în asa fel încât să asigure determinarea masei uscate a fibrelor fără pierderi.

I.7.1.2. Răcirea

Toate operatiunile de răcire se efectuează în exicator, acesta fiind plasat lângă balantă, până la răcirea completă a flaconului de cântărire si, în orice caz, nu trebuie să dureze mai putin de două ore.

I.7.1.3. Cântărirea

După răcire se efectuează cântărirea flaconului de cântărire în interval de două minute de la scoaterea acestuia din exicator; cântărirea se efectuează cu o precizie de 0,0002 g.

I.7.2. Modul de lucru

Se ia din esantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetă de încercare cu masa de cel putin 1 g. Se taie firul sau tesătura în lungimi de aproximativ 10 mm, desfăcute cât de mult este posibil. Se usucă epruveta (epruvetele) în flaconul (flacoanele) de cântărire, se răceste (se răcesc) în exicator si se cântăreste (cântăresc). Se transferă epruveta (epruvetele) într-un vas (vase) din sticlă de tipul celui indicat în sectiunea corespunzătoare a metodei comunitare, se recântăreste(recântăresc) flaconul (flacoanele) de cântărire imediat si se obtine masa uscată a epruvetei (epruvetelor) prin diferentă. Se finalizează analiza în modul prevăzut la sectiunea corespunzătoare a metodei aplicabile. Se examinează reziduul (reduurile) la microscop pentru a verifica dacă prin tratament s-a (s-au) îndepărtat complet fibra (fibrele) solubilă (solubile).

I.8. Calcularea si exprimarea rezultatelor

Se exprimă masa fiecarui component ca procent din masa totală a fibrelor din amestec. Se calculează rezultatul pe baza masei pure uscate, corectată prin aplicarea:

a) reprizelor conventionale; si

b) factorilor de corectie corespunzători pentru luarea în calcul a pierderilor de materiale nefibroase în timpul tratării prealabile si analizei.

I.8.1. Calcularea procentelor de masă ale fibrelor uscate pure fără a se tine seama de pierderile de masă ale fibrelor în timpul tratării prealabile

I.8.1.1.- Varianta 1

Formulele care se aplică atunci când se îndepărtează un component al amestecului dintr-o epruvetă si un alt component din a doua epruvetă:

 

FORMULA

 

în care:

P1% - procentul primului component pur uscat (componentul din prima epruvetă dizolvată de primul reactiv);

P2% - procentul celui de al doilea component pur uscat (componentul din a doua epruvetă dizolvată de al doilea reactiv);

P3% - procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul rămas nedizolvat în ambele esantioane);

m1 - masa uscată a primei epruvete după tratarea prealabilă;

m2 - masa uscată a celei de a doua epruvete după tratarea prealabilă;

r1 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea primului component din primul esantion cu primul reactiv;

r2 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea celui de al doilea component din al doilea esantion cu al doilea reactiv;

d1- factorul de corectie pentru pierderea de masă în primul reactiv a celui de al doilea component, nedizolvat în primul esantion1);

d2 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în primul esantion1);

d3 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în cel de al doilea reactiv a primului component, nedizolvat în al doilea esantion1);

d4 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în al doilea reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în al doilea esantion1).

I.8.1.2. Varianta 2

Formulele care se aplică atunci când se îndepărtează un component (a) din prima epruvetă, celelalte două componente [(b) + (c)] rămânând ca reziduu, si când două componente [(a) + (b)] se îndepărtează din a doua epruvetă de încercare, componentul al treilea (c) rămânând ca reziduu:

 

FORMULA

 

în care:

P1% - procentul primului component pur uscat (componentul din prima epruvetă dizolvată în primul reactiv);

P2% - procentul celui de al doilea component pur uscat (componentul solubil, în acelasi timp cu primul component al celei de a doua epruvete, în al doilea reactiv);

P3% - procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul insolubil în ambele epruvete);

m1 - masa uscată a primei epruvete după tratarea prealabilă;

m2 - masa uscată a celei de a doua epruvete după tratarea prealabilă;

r1 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea primului component din prima epruvetă cu primul reactiv;

r2 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea primului si a celui de al doilea component din a doua epruvetă cu al doilea reactiv;

d1 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în primul reactiv a celui de al doilea component, nedizolvat în prima epruvetă1);

d2 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în prima epruvetă1);

d4 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în al doilea reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în a doua epruvetă1).

I.8.1.3. Varianta 3

Formulele care se aplică atunci când se îndepărtează două componente [(a) + (b)] dintr-o epruvetă, lăsând ca reziduu al treilea component (c), apoi două componente [(b) + (c)] se îndepărtează dintr-o altă epruvetă, lăsând ca reziduu primul component a):

 

FORMULA

 

în care:

P1% - procentul primului component pur uscat (component dizolvat de reactiv);

P2% - procentul celui de al doilea component pur uscat (component dizolvat de reactiv);

P3% - procentul celui de al treilea component pur uscat (component dizolvat de reactiv în a doua epruvetă);

m1 - masa uscată a primei epruvete după tratarea prealabilă;

m2 - masa uscată a celei de a doua epruvete după tratarea prealabilă;

r1 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea primului si a celui de al doilea component din prima epruvetă în primul reactiv;

r2 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea celui de al doilea si a celui de al treilea component din a doua epruvetă în al doilea reactiv;

d2 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în prima epruvetă1);

d3 - factorul de corectie pentru pierderea de masă în al doilea reactiv al primului component, nedizolvat în a doua epruvetă1).

I.8.1.4. Varianta 4

Formulele care se aplică atunci când se îndepărtează succesiv două componente din amestec folosindu-se aceeasi epruvetă:

 

FORMULA

 

în care:

P1% - procentul primului component pur uscat (primul component solubil);

P2% - procentul celui de al doilea component pur uscat (al doilea component solubil);

P3% - procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul insolubil);

m - masa uscată a epruvetei după tratarea prealabilă;

r1 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea primului component cu primul reactiv;

r2 - masa uscată a reziduului obtinut după îndepărtarea primului si a celui de al doilea component cu primul si cu cel de al doilea reactiv;

d1 - factorul de corectie pentru pierderea de masă a celui de al doilea component în primul reactiv1);

d2 - factorul de corectie pentru pierderea de masă a celui de al treilea component în primul reactiv1);

d3 - factorul de corectie pentru pierderea de masă a celui de al treilea component în primul si în al doilea reactiv2).


1) Valorile factorului „d” sunt indicate în sectiunile corespunzătoare ale Hotărârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile.

 

I.8.2. Calcularea procentului fiecărui component cu aplicarea corectiilor prin reprizele conventionale si, atunci când este cazul, a factorilor de corectie pentru pierderile de masă din timpul tratării prealabile.

Se dau:

 

FORMULA

 

în care:

P1A% - procentul primului component pur uscat, inclusiv continutul de umiditate si pierderea de masă din timpul tratării prealabile;

P2A% - procentul celui de al doilea component pur uscat, inclusiv continutul de umiditate si pierderea de masă din timpul tratării prealabile;

P3A% - procentul celui de al treilea component pur uscat, inclusiv continutul de umiditate si pierderea de masă din timpul tratării prealabile;

P1 - procentul primului component pur uscat, obtinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;

P2 - procentul celui de al doilea component pur uscat, obtinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;

P3 - procentul celui de al treilea component pur uscat, obtinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;

a1 - repriza conventională a primului component;

a2 - repriza conventională a celui de al doilea component;

a3 - repriza conventională a celui de al treilea component;

b1 - procentul pierderii de masă suferite de primul component în timpul tratării prealabile;

b2 - procentul pierderii de masă suferite de al doilea component în timpul tratării prealabile;

b3 - procentul pierderii de masă suferite de al treilea component în timpul tratării prealabile.

Când se aplică o tratare prealabilă, valorile b1, b2 si b3 trebuie determinate, dacă este posibil, prin supunerea fiecăreia dintre fibrele care compun amestecul la tratarea prealabilă aplicată în analiză. Fibrele pure sunt acele fibre care nu contin niciun fel de material nefibros, cu exceptia acelora pe care le contin în mod normal (fie naturale, fie în urma procesului de fabricatie), în starea în care se găsesc în materialul de analizat (nealbită, albită). Când fibrele separate si pure folosite în producerea materialului supus analizei nu sunt disponibile, trebuie să se utilizeze valorile medii ale lui b1, b2 si b3, obtinute din încercările efectuate pe fibre pure, similare celor din amestecul supus examinării.

Dacă se aplică o tratare prealabilă normală prin extractie cu eter de petrol si apă, factorii de corectie b1, b2 si b3 pot fi în general neglijati, cu exceptia bumbacului nealbit, a inului nealbit si a cânepii nealbite, unde pierderea datorată tratării prealabile este acceptată ca fiind 4%, iar în cazul polipropilenei, 1%. În cazul altor fibre, de obicei, pierderile datorate tratării prealabile nu sunt luate în calcul.

I.8.3. Notă:

În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de calcul.

II. Metoda de analiză cantitativă prin separarea manuală a amestecurilor ternare de fibre

II.1. Domeniul de aplicare

Această metodă se aplică fibrelor textile de orice fel, cu conditia ca acestea să nu formeze un amestec intim si să fie posibilă separarea lor manuală.

II.2. Principiu

După identificarea componentelor textile, materialul nefibros se îndepărtează printr-o tratare prealabilă adecvată si apoi fibrele se separă cu mâna, se usucă si se cântăresc pentru a se calcula proportia fiecărei fibre în amestec.

II.3. Aparatură

II.3.1. Flacoane de cântărire sau alte aparate care dau rezultate identice

II.3.2. Exicator continând silicagel autoindicator

II.3.3. Etuva cu ventilator pentru uscarea epruvetelor la 105° C ± 3° C

II.3.4. Balantă analitică cu o precizie de 0,0002 g

II.3.5. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil să asigure rezultate identice

II.3.6. Ac

II.3.7. Torsiometru sau un alt aparat similar

II.4. Reactivi

II.4.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere la temperatura de 40° C-60° C

II.4.2. Apă distilată sau deionizată

II.5. Atmosfera de conditionare si încercare

Conform pct. I.4

II.6. Esantion de încercare de laborator

Conform pct. I.5

II.7. Tratarea prealabilă a esantioanelor de încercare de laborator

Vezi pct. I.6.

II.8. Modul de lucru

II.8.1. Analiza firului

Se selectează din esantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetă cu masa de minimum 1 g. Pentru un fir foarte fin analiza se poate efectua pe o lungime minimă de 30 m, indiferent de masă.

Se taie firul în bucăti de o lungime corespunzătoare si se separă tipurile de fibre cu ajutorul unui ac si, dacă este necesar, cu ajutorul unui torsiometru. Tipurile de fibre astfel obtinute se plasează în flacoane de cântărire, cântărite în prealabil, si se usucă la temperatura de 105° C ± 3° C până la obtinerea unei mase constante, conform descrierii de la pct. I.7.1 si I.7.2.

II.8.2. Analiza tesăturii

Se prelevă din esantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetă cu masa de minimum 1 g, fără a include liziera, cu marginile prinse cu grijă pentru a se evita destrămarea si paralel cu directia firelor de urzeală sau de bătătură ori, în cazul tricoturilor, cu directia sirurilor sau a rândurilor. Se separă diferitele tipuri de fibre, se colectează în flacoane de cântărire, cântărite în prealabil, si se continuă potrivit pct. II.8.1.


1)  Valorile factorului „d” sunt indicate în sectiunile corespunzătoare ale Hotărârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile.

2) De câte ori este posibil „d3” trebuie determinat în prealabil prin metode experimentale.

 

II.9. Calcularea si exprimarea rezultatelor

Se exprimă masa fiecărei fibre din amestec în procente din masa totală a amestecului de fibre. Se calculează rezultatul pe baza masei uscate si pure, corectată cu:

a) reprizele conventionale; si

b) factorii de corectie corespunzători pentru a lua în calcul pierderea de material în timpul tratării prealabile.

II.9.1. Calcularea procentului de masă al fibrelor pure si uscate, fără să se tină seamă de pierderile de masă din timpul tratării prealabile:

 

FORMULA

 

în care:

P1% - procentul primului component pur uscat;

P2% - procentul celui de al doilea component pur uscat;

P3% - procentul celui de al treilea component pur uscat;

m1 - masa uscată a primului component;

m2 - masa uscată a celui de al doilea component;

m3 - masa uscată a celui de al treilea component.

II.9.2. Pentru calcularea procentului fiecărui component cu aplicarea reprizelor conventionale si, dacă este cazul, a factorilor de corectie, pentru pierderea de masă din timpul tratării prealabile, vezi pct. I.8.2.

III. Metoda de analiză cantitativă prin utilizarea ambelor procedee de separare manuală si chimică a amestecurilor ternare de fibre

De câte ori este posibil trebuie utilizată separarea manuală, tinându-se seama de proportiile componentelor, înainte de a se trece la orice tip de tratament chimic al fiecărei componente individuale.

IV. Precizia metodelor Precizia indicată în fiecare dintre metodele de analiză a amestecurilor binare de fibre se referă la reproductibilitate (vezi anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile).

Reproductibilitatea se referă la fiabilitate, în sensul unor valori experimentale foarte apropiate obtinute de laborantii din diferite laboratoare sau la momente diferite, folosind aceeasi metodă si obtinând rezultate individuale pe epruvete dintr-un amestec omogen.

Reproductibilitatea se exprimă prin limita de încredere a rezultatelor la un nivel de încredere de 95%. Prin aceasta se întelege că diferenta dintre două rezultate dintr-o serie de analize efectuate în laboratoare diferite, în conditiile aplicării normale si corecte a metodei la amestecuri omogene identice, nu va fi depăsită decât în 5 cazuri din 100.

Pentru determinarea preciziei de analiză a unui amestec ternar de fibre, la analiza amestecului se aplică în mod obisnuit valorile indicate a fi folosite în metodele de analiză a amestecurilor binare de fibre.

Având în vedere că în toate cele 4 variante ale analizei chimice cantitative a amestecurilor ternare au fost prevăzute două dizolvări (folosind două epruvete diferite în primele 3 variante si o singură epruvetă în cazul celei de a patra variante) si presupunând că E1 si E2 reprezintă precizia celor două metode pentru analiza amestecurilor binare, precizia rezultatelor pentru fiecare componentă este ilustrată în tabelul următor:

Dacă se foloseste cea de a patra variantă, gradul de precizie se poate dovedi mai mic decât cel calculat prin metoda indicată mai sus, din cauza posibilei actiuni a primului reactiv asupra reziduului format de componentele (b) si (c), care ar fi greu de evaluat.

V. Buletinul de analiză

V.1. Se indică varianta sau variantele folosită/folosite pentru efectuarea analizei, metodele, reactivii si factorii de corectie.

V.2. Se dau informatii detaliate cu privire la orice tratare prealabilă specială (vezi pct. I.6.)

V.3. Se dau rezultatele individuale si media aritmetică, cu o precizie de 0,1 pentru fiecare.

V.4. De câte ori este posibil se precizează pentru fiecare componentă precizia metodei calculate în conformitate cu tabelul de la pct. IV.

 

Fibra componentă

Variante

1

2 si 3

4

a

E1

E1

E1

b

E2

E1 + E2

E1 + E2

c

E1 + E2

E2

E1 + E2

 

ANEXA Nr. 2

 

EXEMPLE DE CALCUL

al procentelor componentelor anumitor amestecuri ternare de fibre folosind unele dintre variantele descrise la pct. I.8.1 din anexa nr. 1

 

Se consideră un amestec de fibre a cărui analiză calitativă a relevat următoarele componente: 1. lână cardată, 2. poliamidă, 3. bumbac nealbit.

Varianta 1

Folosindu-se această variantă, în care se iau două epruvete diferite si se îndepărtează o componentă (a = lână) prin dizolvare din prima epruvetă si o a doua componentă

(b = poliamidă) din a doua epruvetă, se pot obtine următoarele rezultate:

1. masa uscată a primei epruvete după tratarea prealabilă: (m1) = 1,6000 g;

2. masa uscată a reziduului obtinut după tratarea prealabilă cu solutie alcalină de hipoclorit de sodiu (poliamidă + bumbac): (r1) = 1,4166 g;

3. masa uscată a celei de-a doua epruvete după tratarea prealabilă: (m2) = 1,8000 g;

4. masa uscată a reziduului obtinut după tratarea cu acid formic (lână + bumbac): (r2) = 0,9000 g.

Tratarea amestecului cu solutie alcalină de hipoclorit de sodiu nu determină nicio pierdere de masă a fibrei de poliamidă, în timp ce bumbacul nealbit pierde 3%, astfel încât d1 = 1,0 si d2 = 1,03.

Tratarea cu acid formic nu determină pierderi de masă în cazul lânii si al bumbacului nealbit, astfel încât d3 = d4 = 1,0.

Dacă în formula prezentată la pct. I.8.1.1. din anexa nr. 1 se introduc valorile obtinute în urma analizei chimice si factorii de corectie, se obtine următorul rezultat:

 

FORMULA

 

 

Procentele diferitelor fibre pure uscate din amestec sunt următoarele:

- lână 10,30%;

- poliamidă 50,00%;

- bumbac 39,70%.

Aceste procente trebuie corectate conform formulelor indicate la pct. I.8.2 din anexa nr. 1, pentru a se tine seama de reprizele conventionale si de factorii de corectie pentru pierderile de masă din timpul tratării prealabile.

Asa cum se arată în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, reprizele conventionale sunt următoarele: lână cardată 17,0%, poliamidă 6,25% si bumbac 8,5%. De asemenea, este prevăzută pierderea de masă a bumbacului nealbit în urma tratării prealabile cu eter de petrol si apă, care este de 4%.

Astfel:

 

FORMULA

 

Asadar, compozitia amestecului este următoarea:

- poliamidă 48,4%;

- bumbac 40,6%;

- lână 11,0%;

100%.

Varianta 4

Se consideră un amestec de fibre a cărui analiză calitativă a relevat prezenta următoarelor componente: lână cardată, viscoză si bumbac nealbit.

Presupunând că se foloseste varianta 4, adică se îndepărtează succesiv două componente ale amestecului dintr-o singură epruvetă, se obtin următoarele rezultate:

1. masa uscată a epruvetei după tratarea prealabilă: (m1) = 1,6000 g;

2. masa uscată a reziduului obtinut după prima tratare cu solutie alcalină de hipoclorit de sodiu (viscoză+bumbac): (r1) = 1,4166 g;

3. masa uscată a reziduului obtinut după a doua tratare a reziduului r1 cu clorură de zinc/acid formic (bumbac): (r2) = 0,6630 g.

Tratarea cu hipoclorit de sodiu nu determină nicio pierdere de masă a fibrei de viscoză, în timp ce bumbacul nealbit pierde 3%, astfel încât d1 = 1,0 si d2 = 1,03. Ca rezultat al tratării cu clorura de zinc/acid formic, masa bumbacului creste cu 4%, astfel încât d3 = (1,03 x 0,96) = 0,9888, valoare rotunjită la 0,99 (d3 fiind factorul de corectie pentru pierderea de masă respectivă sau cresterea masei celui de al treilea component în primii 2 reactivi).

Dacă în formula indicată la pct. I.8.1.4 din anexa nr. 1 se înlocuiesc valorile obtinute prin analiză chimică si factorii de corectie se obtin următoarele rezultate:

 

FORMULA

 

Asa cum s-a indicat deja pentru varianta 1, aceste procente trebuie corectate conform formulelor de la pct. I.8.2 din anexa nr. 1.

 

IMAGINI

 

P3% (bumbac) = 100 – (10,57 + 48,65) = 40,78%.

Asadar, compozitia amestecului este următoarea:

 

- viscoză

48,6%;

- bumbac

40,8%;

- lână

10,6%;

100%.

 

 

ANEXA Nr. 3

 

TABEL

cu amestecuri ternare tipice care pot fi analizate folosind metodele comunitare de analiză a amestecurilor binare (cu scop ilustrativ)

 

 

 

Amestec

nr.

 

Fibre componente

Varianta1)

Nr. metodei de analiză a amestecurilor binare

si reactivi

primul component

al doilea component

al treilea component

0

1

2

3

4

5

1.

lână sau păr

viscoză, cu pro sau fibre modale

bumbac

1 si/sau 4

2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu) si 3 (clorură de zinc/acid formic)

2.

lână sau păr

poliamidă 6 sau 6-6

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

1 si/sau 4

2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu) si 4 (acid formic 80% m/m)

3.

lână, păr sau mătase

unele clorofibre

viscoză, cupro, fibre modale sau bumbac

1 si/sau 4

2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu) si 9 (sulfura de carbon/acetonă 55,5/44,5 m/m)

4.

lână sau păr

poliamidă 6 sau 6-6

poliester, polipropilenă, acril sau fibră de sticlă

1 si/sau 4

2 (solutie alcalină de hipoclorit

de sodiu) si 4 (acid formic 80% m/m)

5.

lână, păr sau mătase

anumite clorofibre

poliester, acrilic, poliamidă sau fibră de sticlă

1 si/sau 4

2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu) si 9 (sulfura de carbon/acetonă 55,5/44,5 m/m)

6.

mătase

lână sau păr

poliester

2

11 (acid sulfuric 75% m/m) si 2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu)

7.

poliamidă 6 sau 6-6

acril

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

1 si/sau 4

4 (acid formic 80% m/m) si 8 (dimetilformamidă)

8.

anumite clorofibre

poliamidă 6 sau 6-6

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

1 si/sau 4

8 (dimetilformamidă) si 4 (acid formic 80% m/m) sau 9 (sulfura de carbon/acetonă
55,5/44,5 m/m) si 4 (acid formic 80%
m/m)

9.

acril

poliamidă 6 sau 6-6

poliester

1 si/sau 4

8 (dimetilformamidă) si 4 (acid formic 80% m/m)

10.

acetat

poliamidă 6 sau 6-6

viscoză, bumbac, cupro sau fibre modale

4

1 (acetonă) si 4 (acid formic 80% m/m)

11.

unele clorofibre

acril

poliamidă

2 si/sau 4

9 (sulfura de carbon/acetonă 55,5/44,5 m/m)

si 8 (dimetilformamidă)

12.

unele clorofibre

poliamidă 6 sau 6-6

acril

1 si/sau 4

9 (sulfura de carbon/acetonă 55,5/44,5 m/m) si 4 (acid formic 80% m/m)

13.

poliamidă 6 sau 6-6

viscoză, cu pro, fibre modale sau bumbac

poliester

4

4 (acid formic 80% m/m) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)

14.

acetat

viscoză, cu pro, fibre modale sau bumbac

poliester

4

1 (acetonă) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)

15.

acril

viscoză, cu pro, fibre modale sau bumbac

poliester

4

8 (dimetilformamidă) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)


0

1

2

3

4

5

16.

acetat

lână, păr sau bumbac

bumbac, viscoză, cupro, fibre modale, poliamidă, poliester, acril

4

1 (acetonă) si 2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu)

17.

triacetat

lână, păr sau bumbac

bumbac, viscoză, cupro, fibre modale, poliamidă, poliester, acril

4

6 (diclormetan) si 2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu)

18.

acril

lână, păr sau bumbac

poliester

1 si/sau 4

8 (dimetilformamidă) si 2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu)

19.

acril

mătase

lână sau păr

4

8 (dimetilformamidă) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)

20.

acril

lână, păr sau bumbac

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

1 si/sau 4

8 (dimetilformamidă) si 2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu)

21.

lână, păr sau mătase

bumbac, viscoză, fibre modale, cupro

poliester

4

2 (solutie alcalină de hipoclorit de sodiu) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)

22.

viscoză, cupro sau fibre modale

bumbac

poliester

2 si/sau 4

3 (clorură de zinc/acid formic) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)

23.

acril

viscoză, cupro sau fibre modale

bumbac

4

8 (dimetilformamidă) si 3 (clorură de zinc/acid formic)

24.

anumite clorofibre

viscoză, cupro sau fibre modale

bumbac

1 si/sau 4

9 (sulfura de carbon/acetonă 55,5/44,5 m/m) si 3 (clorură de zinc/acid formic) sau 8 (dimetilformamidă) si 3 (clorură de zinc/acid formic)

25.

acetonă

viscoză, cupro sau fibre modale

bumbac

4

1 (acetonă) si 3 (clorură de zinc/ acid formic)

26.

triacetat

viscoză, cupro sau fibre modale

bumbac

4

6 (diclormetan) si 3 (clorură de zinc/acid formic)

27.

acetat

mătase

lână sau păr

4

1 (acetonă) si 11 (acid sulfuric 75% m/m)

28.

triacetat

mătase

lână sau păr

4

6 (diclormetan) si 11 (acid sulfuric 75% m/m)

29.

acetat

acril

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

4

1 (acetonă) si 8 (dimetilformamidă)

30.

triacetat

acril

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

4

6 (diclormetan) si 8 (dimetilformamidă)

31.

triacetat

poliamidă 6 sau 6-6

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

4

6 (diclormetan) si 4 (acid formic 80% m/m)

32.

triacetat

bumbac, viscoză, cupro sau fibre modale

poliester

4

6 (diclormetan) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)

33.

acetat

poliamidă 6 sau 6-6

poliester sau acril

4

1 (acetonă) si 4 (acid formic 80% m/m)

34.

acetat

acril

poliester

4

1 (acetonă) si 8 (dimetilformamidă)

35.

anumite clorofibre

bumbac, viscoză cupro sau fibre modale

poliester

4

8 (dimetilformamidă) si 7 (acid sulfuric 75% m/m) sau 9 (sulfura de carbon/acetonă 55,5/44,5 m/m) si 7 (acid sulfuric 75% m/m)

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Acordului de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V - 28 Pădureni, judetul Mures, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială „ZETA PETROLEUM (ROMANIA)” - S.R.L.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Acordul de concesiune de dezvoltareexploatare petrolieră în perimetrul DEE V - 28 Pădureni, judetul Mures, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială „ZETA PETROLEUM (ROMANIA)” - S.R.L., în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordul de concesiune pentru dezvoltareexploatare petrolieră, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,

 

Partea I.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Bogdan Găbudeanu

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 26 martie 2008.

Nr. 360.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Acordului de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V - 20 Jimbolia, judetul Timis, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială „ZETA PETROLEUM (ROMANIA)” - S.R.L.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V - 20 Jimbolia, judetul Timis, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială „ZETA PETROLEUM (ROMANIA)” - S.R.L., în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordul de concesiune pentru dezvoltareexploatare petrolieră, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Bogdan Găbudeanu

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 26 martie 2008.

Nr. 361.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performantă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale organizare, resurse umane, dezvoltare profesională si salarizare si al Directiei juridice nr. E.N. 3.458/2008,

în conformitate cu prevederile art. 178 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performantă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Punctul 6 va avea următorul cuprins:

„6. Comisia centrală de evaluare, în baza rezultatelor evaluării efectuate de comisiile de evaluare mentionate la pct. 2, propune:

a) dacă la peste 70% dintre criteriile de performantă prevăzute în prezenta metodologie managerul a obtinut punctaj maxim si obligatoriu la indicatorii economico-financiari a obtinut punctaj maxim la peste 90% dintre criteriile de performantă stabilite, prelungirea contractului de management;

b) dacă la 50%-70% dintre criteriile de performantă prevăzute în prezenta metodologie managerul a obtinut punctaj maxim si obligatoriu la indicatorii economico-financiari a obtinut punctaj maxim la peste 75% dintre criteriile de performantă stabilite, reevaluarea activitătii managerului după 6 luni; în situatia în care la reevaluare managerul a obtinut punctajele mentionate la lit. a), contractul de management se prelungeste, iar în caz contrar, contractul încetează înainte de termen;

c) dacă rezultatele obtinute de manager în urma evaluării anuale sunt sub nivelul celor prevăzute la lit. a) si b), încetarea contractului de management înainte de termen.”

2. După punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61, cu următorul cuprins:

„61. Prin exceptie de la dispozitiile art. 1 alin. (1) si art. 2, evaluarea activitătii managerului spitalului public desfăsurată în anul 2007 se realizează în baza următoarelor criterii de performantă:

a) Indicatori de management al resurselor umane

1. Proportia medicilor din totalul personalului

2. Proportia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului

3. Proportia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical

4. Numărul mediu de consultatii/medic în ambulatoriu


 

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

41—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

41—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

3. Proportia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

41—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

4. Numărul mediu de consultatii/medic în ambulatoriu

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

41—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte


b) Indicatori de utilizare a serviciilor

1. Durata medie de spitalizare pe spital si pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

81—100%

5 puncte

71—80%

4 puncte

65—70%

3 puncte

55—64%

2 puncte

50—54%

1 punct

sub 50%

0 puncte

2. Rata de utilizare a paturilor pe spital si pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

51—60%

1 punct

sub 50%

0 puncte

3. Indicele de complexitate al cazurilor pe spital si pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 110%

5 puncte

101—110%

4 puncte

100%

3 puncte

91—99%

2 puncte

80—90%

1 puncte

sub 80%

0 puncte

4. Procentul pacientilor cu interventii chirurgicale din totalul sacientilor externati din sectiile chirurgicale

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

40—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

 

c) Indicatori economico-financiari

1. Executia bugetară fată de bugetul de cheltuieli aprobat

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

fără acoperire în servicii

 

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

40—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

2. Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii si în functie de sursele de venit

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

40—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

3. Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului

Sintagma venituri proprii înseamnă în cazul acestui indicator toate veniturile proprii ale spitalului public, mai putin sumele încasate în baza contractelor încheiate cu casa de asigurări de sănătate.)

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

4 puncte

81—90%

3 puncte

61—80%

2 puncte

50—60%

1 punct

sub 50%

0 puncte

4. Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

81—100%

5 puncte

71—80%

4 puncte

65—70%

3 puncte

60—64%

2 puncte

55—59%

1 punct

sub 55%

0 puncte


5. Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

40—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

6. Procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

40—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

7. Costul mediu/zi de spitalizare pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

81—100%

5 puncte

75—80%

4 puncte

70—74%

3 puncte

65—69%

2 puncte

60—64%

1 punct

sub 60%

0 puncte

d) Indicatori de calitate

1. Rata mortalitătii intraspitalicesti pe total spital si pe fiecare sectie (din cauza complicatiilor survenite în timpul spitalizării)

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

91—100%

1 punct

81—90%

2 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

4 puncte

40—60%

5 puncte

sub 40%

6 puncte

 

2. Rata infectiilor nozocomiale pe total spital si pe fiecare sectie

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 120%

0 puncte

110—120%

1 punct

101—109%

2 puncte

100%

3 puncte

70—99%

4 puncte

sub 70%

5 puncte

3. Indicele de concordantă între diagnosticul la internare si diagnosticul la externare

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

5 puncte

91—100%

5 puncte

81—90%

4 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

2 puncte

40—60%

1 punct

sub 40%

0 puncte

4. Numărul de reclamatii/plângeri ale pacientilor

Gradul de realizare fată de indicatorii asumati prin contract

Punctaj acordat

peste 100%

0 puncte

91—100%

1 punct

81—90%

2 puncte

71—80%

3 puncte

61—70%

4 puncte

40—60%

5 puncte

sub 40%

6 puncte

 

NOTĂ:

Evaluarea efectuată pe baza criteriilor de performantă prevăzute la lit. a)-d) se face prin raportare la indicatorii de performantă asumati prin contractul de management.

 


 

e) Criterii generale de management

 

Nr. crt.

Criteriul de performantă

Unitătile de măsură specifice operatiunilor

Punctaj acordat*)

0

1

2

3

1.

 

 

Managementul volumului

de activitate

a) încadrarea în sumele alocate spitalului conform repartizării transmise de ordonatorul secundar de credite;

b) urmărirea utilizării rationale a resurselor financiare alocate pentru contractarea serviciilor medicale;

c) urmărirea utilizării rationale a tuturor resurselor financiare ale spitalului, indiferent de sursa de finantare;

d) acordarea atentiei necesare factorilor implicati

 

2.

Responsabilitate

 

 

a) desfăsurarea activitătilor fără disfunctionalităti sau erori;

b) acuratetea documentelor, actelor si materialelor realizate;

c) implicare pentru realizarea obiectivelor generale stabilite;

d) controlul activitătii la nivel strategic si al realizării obiectivelor;

e) asigurarea că strategia si obiectivele sunt aliniate bugetului disponibil

 

3.

Analiză si sinteză

a) capacitatea de a rezolva probleme complexe si importante, implicând factori de interes interni si externi;

b) urmărirea si implicarea în buna derulare a activitătii la nivelul spitalului;

c) luarea de decizii rapide si solide, sprijinite pe argumente adecvate, la momentul oportun

 

4.

Modul de realizare

a) stabilirea calendarelor de activitate eficiente, inclusiv

a momentelor si obiectivelor-cheie, si respectarea perioadelor de raportare;

b) evaluarea si luarea în considerare a efectelor deciziei asupra întregului spital si modificarea planurilor, dacă este necesar;

c) stabilirea unui echilibru între imperative si planuri;

d) urmărirea satisfacerii celor mai înalte standarde de calitate;

e) utilizarea eficientă a programului de lucru prin folosirea timpului
de lucru numai în vederea realizării sarcinilor de serviciu;

f) realizarea sarcinilor de serviciu în timp util, real si oportun, pentru buna desfăsurare a activitătii

 

5.

Aptitudini manageriale

a) crearea unei viziuni clare a organizatiei;

b) stabilirea unei misiuni corespunzătoare si sprijinirea ei prin planificare strategică si stabilitatea obiectivelor generale;

c) delegarea cu eficientă a sarcinilor si resurselor;

d) stabilirea planurilor strategice si operationale, în contextul planurilor organizatiei ca întreg;

e) stabilirea si comunicarea prioritătilor concrete pentru întregul personal al spitalului si punerea în practică a structurilor si conditiilor de monitorizare necesare;

f) relationarea cu colectivul si organizarea muncii în echipă; relatii:

- ierarhice: subordonat autoritătii de sănătate publică, Ministerului Sănătătii Publice sau ministerelor cu retea sanitară proprie, după caz;

- functionale: cu personalul si partenerii sistemului;

- de colaborare: cu toate institutiile de la nivel local

 

6.

Probitate si etică

a) crearea unui climat adecvat pentru lucrul în echipă;

b) întelegerea si aplicarea în mod adecvat a legii;

c) respectarea normelor etice si de disciplină care se aplică administratiei publice si sistemului de asigurări sociale de sănătate;

d) demonstrarea loialitătii fată de spital, fată de superiori si fată de cei aflati în subordine

 

 

Art. II. - Directiile de specialitate din Ministerul Sănătătii Publice, autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie, precum si spitalele publice si managerii acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 28 martie 2008.

Nr. 555.


*) Evaluarea efectuată pe baza criteriilor generale de management se face prin acordarea de către evaluator a unui punctaj de la 0 la 5 puncte pentru fiecare criteriu de performantă mentionat.”