MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 175 (XIX) - Nr. 633 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 14 septembrie 2007

SUMAR

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

64. - Hotărâre pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.100. - Hotărâre cu privire la rectificarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2007

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

1.238/1.461/718. - Ordin al ministrului mediului si dezvoltării durabile, al ministrului sănătătii publice si al ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse pentru modificarea si completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piată si a utilizării anumitor substante si preparate periculoase

1.481. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind indicatorii de sănătate din România ce se raportează Ministerului Sănătătii Publice

REPUBLICĂRI

Legea viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002

Rectificări la:

- Legea nr. 265/2007

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

HOTĂRÂRE

pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se constituie Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune (SRTV), denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, cu următoarele obiective:

a) verificarea respectării obligatiei legale de obiectivitate si echidistantă politică în emisiunile de toate tipurile ale postului public de televiziune;

b) identificarea cauzelor pentru care SRTV a pierdut drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal din Liga I, pentru această perioadă si pentru cea următoare;

c) verificarea politicii salariale (inclusiv în privinta consilierilor presedintelui - director general) si a proportiei dintre angajatii institutiei si colaboratorii externi;

d) verificarea activitătii financiar-contabile a SRTV, a modului în care s-au cheltuit banii publici si s-a respectat legalitatea, atât pe ansamblul institutiei, cât si pe departamente, cu deosebire în chestiuni de achizitii si externalizări de activităti si emisiuni.

Art. 2. - (1) Comisia parlamentară de anchetă, a cărei componentă este prevăzută în anexă, este formată din 15 membri - 10 deputati si 5 senatori - si are ca organ coordonator biroul acesteia.

(2) Biroul Comisiei parlamentare de anchetă este alcătuit din: un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari.

Art. 3. - În conditiile în care unul dintre membrii Comisiei parlamentare de anchetă se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, partidele politice sau grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor.

Art. 4. - Convocarea sedintelor Comisiei parlamentare de anchetă se face cu cel putin o zi înainte de către presedintele acesteia sau, în lipsa lui, de către un vicepresedinte care îl înlocuieste.

Art. 5. - (1) Pentru ca sedintele Comisiei parlamentare de anchetă să aibă loc este necesară participarea a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot care o compun.

(2) Hotărârile Comisiei parlamentare de anchetă se adoptă cu votul majoritătii membrilor acesteia, care este deschis.

Art. 6. - Detaliile privind organizarea si functionarea Comisiei parlamentare de anchetă vor fi cuprinse într-un regulament propriu, elaborat în termen de 5 zile de la constituire.

Art. 7. - (1) În scopul cunoasterii la zi a situatiei reale din SRTV, precum si al evaluării activitătii societătii, personalul acesteia este obligat să răspundă solicitărilor Comisiei parlamentare de anchetă, inclusiv prin punerea la dispozitie a întregii documentatii necesare îndeplinirii eficiente a mandatului încredintat acesteia.

(2) Împiedicarea în orice fel a activitătii Comisiei parlamentare de anchetă în îndeplinirea atributiilor sale se sanctionează potrivit legii penale.

Art. 8. - (1) Comisia parlamentară de anchetă poate invita pentru audiere si explicatii orice persoană care poate avea cunostintă despre o faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în domeniile care formează obiectul activitătii acestei comisii.

(2) La cererea Comisiei parlamentare de anchetă, orice persoană care cunoaste fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării sau care detine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunostintă sau să îl înfătiseze. Institutiile si autoritătile care au legătură cu activitatea SRTV sunt obligate, în conditiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei parlamentare de anchetă în termenul stabilit de aceasta.

(3) Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului este necesară prezenta unor experti, Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(4) Comisia parlamentară de anchetă poate solicita participarea unor experti desemnati de institutii publice, a căror specializare este necesară pentru expertize specifice.

(5) Dispozitiile legale referitoare la invitarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

(6) Presedintele Comisiei parlamentare de anchetă atentionează persoana audiată că are obligatia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si că nerespectarea acestei obligatii atrage răspunderea legală.

Art. 9. - Conditiile în care reprezentantii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările Comisiei parlamentare de anchetă se stabilesc de plenul acesteia.

Art. 10. - (1) Constatările, concluziile si propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, elaborat de toti membrii acesteia, care va fi depus simultan la birourile permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor, precum si la cele două comisii de specialitate parlamentare pentru cultură, artă si mijloace de informare în masă, până la data de 1 noiembrie 2007.

(2) După primirea raportului, birourile permanente îl vor pune la dispozitie partidelor politice si grupurilor parlamentare în vederea initierii procedurii de dezbatere parlamentară.

(3) Raportul Comisiei parlamentare de anchetă va fi supus dezbaterii plenului Parlamentului în prima sedintă comună a celor două Camere, programată a se desfăsura după depunerea lui la birourile permanente.

(4) În cadrul dezbaterilor pot interveni pentru explicatii tehnice expertii utilizati de Comisia parlamentară de anchetă în elaborarea raportului.

Art. 11. - În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia parlamentară de anchetă, Senatul si Camera

Deputatilor vor asigura personalul de specialitate si logistica necesare, aprobate de birourile permanente.

Această hotărâre a fost adoptată în sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului din 12 septembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, EUGEN NICOLICEA

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU

Bucuresti, 12 septembrie 2007.

Nr. 64.

ANEXĂ

COMPONENTA

Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune

1. Păunescu Adrian - senator - P.S.D.

2. Neagoe Otilian - senator - P.S.D.

3. Nassar Rodica - deputat - P.S.D.

4. Nicula Vasile Cosmin - deputat - P.S.D.

5. Găleteanu Monalisa - deputat - P.S.D.

6. Dumitrescu Ion Mihai - senator - P.N.L.

7. Micula Cătălin - deputat - P.N.L.

8. Dragomir Gheorghe - deputat - P.N.L.

9. Popa Dan Gabriel - senator - PD.

10. Iliescu Valentin Adrian - deputat - PD.

11. Ungheanu Mihai - senator - P.R.M.

12. Vasilescu Lia Olguta - deputat - P.R.M.

13. Kelemen Hunor - deputat - U.D.M.R.

14. Popescu Ionica Constanta - deputat - PC.

15. Amet Aledin - deputat - minorităti nationale

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

cu privire la rectificarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2007

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 11 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Bugetul Trezoreriei Statului pe anul 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.653/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 29 noiembrie 2006, se majorează la venituri cu suma de 103.560 mii lei, la cheltuieli cu suma de 68.068 mii lei, rezultând un excedent de 35.492 mii lei.

(2) Structura bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2007, rectificat, este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - După intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se repartizează si creditele bugetare retinute conform art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 11 septembrie 2007.

Nr. 1.100.

ANEXĂ*)

BUGETUL TREZORERIEI STATULUI

pe anul 2007

							- mii lei -
Capitol	Subcap./ Paragraf	Titlu/ Articol	alineat	Denumire indicatori	Program 2007	Influente ( + /-)	Program rectificat 2007
0	1	2	3	4	5	6	7
				VENITURI	262.750	103.560	366.310
				I. Venituri curente	262.750	103.560	366.310
				C. VENITURI NEFISCALE	262.750	103.560	366.310
				CI. Venituri din proprietate	260.182	103.560	363.742
31.09				Venituri din dobânzi	260.182	103.560	363.742
	01			Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte bugete	145.920	-740	145.180
	02			Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare	114.262	93.000	207.262
	03			Alte venituri din dobânzi		11.300	11.300
				C2. Vânzări de bunuri si servicii	2.568	0	2.568
36.09				Diverse venituri	2.568	0	2.568
	50			Alte venituri	2.568		2.568
50.09				CHELTUIELI a) Clasificatia functionala Partea a I a - Servicii publice generale	262.750	68.068	330.818
51.09				Autorităti publice si actiuni externe	63.326	-4.008	59.318
	01			Autorităti executive si legislative	63.326	-4.008	59.318
	01.03			Autorităti executive	63.326	-4.008	59.318
55.09				Tranzactii privind datoria publica si împrumuturi b. clasificatia economica	199.424	72.076	271.500
50.09				CHELTUIELI	262.750	68.068	330.818
51.09				AUTORITĂTI PUBLICE SI ACTIUNI EXTERNE	63.326	-4.008	59.318
		01		CHELTUIELI CURENTE	63.326	-5.928	57.398
		20		Titlul II Bunuri si servicii	62.993	-6.238	56.755
		20.01		Bunuri si servicii	54.913	-6.881	48.032
			01	Furnituri de birou	6.555	-196	6.359
			02	Materiale pentru curătenie	327	3	330
			03	încălzit, iluminat si foita motrica	5.243	-196	5.047
			04	Apa, canal si salubritate	412	-12	400
			05	Carburanti si lubrifianti	1.633	-152	1.481
			06	Piese de schimb	496	-59	437
			07	Transport	125	-29	96
			08	Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet	3.074	-342	2.732
			09	Materiale si prestări de servicii cu caracter iunctional	21.321	-1502	19.819
			30	Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare	15.727	-*396	11.331
		20.02		Reparatii curente	2.950	353	3.303
		20.05		Bunuri de natura obiectelor de inventar	2.634	440	3.074
			01	Uniforme si echipament	56	40	96
			30	Alte obiecte de inventar	2.578	400	2.978
		20.11		Cârti, publicatii si materiale documentare	286	-27	259
		20.30		Alte cheltuieli	2.210	-123	2.087
			03	Prime de asigurare non-viata	635	-22	613
			04	Chirii	1.575	-101	1.474
		59		Titlul IX Alte cheltuieli	333	310	643
		59.17		Despăgubiri civile	333	310	643
		70		Cheltuieli de capital	0	1.920	1.920
		71		Titlul X Active nefinanciare	0	1.920	1.920
		71.01		Active fixe (inclusiv reparatii capitale)	0	1.920	1.920
			02	Masini, echipamente si mijloace de transport		388	388
			03	Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale		1.532	1.532
55.09				TRANZACTII PRIVIND DATORIA PUBLICA SI ÎMPRUMUTURI	199.424	72.076	271.500
				CHELTUIELI CURENTE	199.424	72.07*	271.500
		30		Titlul III - Dobânzi	199.424	72.076	271.500
		30.01		Dobânzi aferente datoriei publice interne	2.333	-233	2.100
			01	Dobânzi aferente datoriei publice interne directe	2.333	-233	2.100
		30.02		Dobânzi aferente datoriei publice externe	13.27C	34.59=	47.865
			Oi	Dobânzi aferente datoriei publice externe directe	13.27C	34.595	47.865
		30.03		Alte dobânzi	183.821	37.714	221.535
			04	Dobânzi la depozite si disponibilităti păstrate in contul trezoreriei statului	183.821	37.714	221.535
				Excedent/ Deficit	(	35.49;	35.492

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTĂRII DURABILE Nr. 1.238 din 6 august 2007

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE Nr. 1.461 din 24 august 2007

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI EGALITĂTII DE SANSE Nr. 718 din 17 august 2007

ORDIN

pentru modificarea si completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piată si a utilizării anumitor substante si preparate periculoase

În temeiul prevederilor art. 6 alin (2) din Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piată si a utilizării anumitor substante si preparate periculoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2003, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse,

având în vedere Referatul de aprobare nr. 3.327/AK din 6 august 2007 al Directiei substante periculoase din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile,

ministrul mediului si dezvoltării durabile, ministrul sănătătii publice si ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 „Substante, grupuri de substante si preparate periculoase restrictionate la introducerea pe piată si utilizare, conditii de restrictionare”, la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piată si a utilizării anumitor substante si preparate periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Pozitia 20 „Compusi cu arsen” se modifică si va avea următorul cuprins:

Substante, grupuri de substante	Conditii de restrictionare si preparate periculoase
A	B
„20. Compusi cu arsen	1. Nu se introduc pe piată si nu se utilizează ca substante si componenti ai preparatelor destinate utilizării pentru a preveni depunerile datorate activitătii microorganismelor, plantelor sau animalelor asupra: - carenei vaselor; - cabinelor, geamandurilor/plutelor, năvoadelor si oricărui alt dispozitiv sau echipament utilizat în piscicultură ori conchiliocultură; - oricărui dispozitiv sau echipament total ori partial imersat. 2. Nu se introduc pe piată si nu se utilizează ca substante si componenti ai preparatelor destinate utilizării în tratarea apelor industriale, indiferent de destinatia acestora. 3. Nu se utilizează pentru conservarea lemnului. De asemenea, lemnul astfel tratat nu poate fi introdus pe piată. 4. Cu toate acestea, prin derogare: a) în ceea ce priveste substantele si preparatele pentru conservarea lemnului: acestea pot fi utilizate numai în instalatii industriale care utilizează vidul sau presiunea pentru impregnarea lemnului, în cazul în care sunt solutii de compusi anorganici ai cuprului, cromului, arsenului (CCA) de tipul C si sunt autorizate în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piată a produselor biocide, cu modificările si completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 98/8/CE privind plasarea pe piată a produselor biocide. Lemnul astfel tratat poate fi introdus pe piată numai după fixarea conservantului. b) Lemnul tratat cu solutii CCA în instalatii industriale în conformitate cu lit. a) poate fi introdus pe piată pentru utilizări profesionale sau industriale, cu conditia de a fi asigurată integritatea structurală a lemnului pentru siguranta oamenilor sau a animalelor si de a exista o probabilitate scăzută ca populatia să intre în contact cutanat cu acesta în timpul duratei sale de viată: - ca lemn de structură în clădiri publice si agricole, în clădiri de birouri si constructii industriale; - în poduri si constructia podurilor; - ca lemn de constructie în zonele cu apă dulce si apă salmastră, de exemplu jetele/diguri si poduri; - în constructia ecranelor acustice; - în amenajări împotriva avalanselor; - în gardurile si barierele de securitate de pe autostrăzi; - ca stâlpi rotunzi din lemn decojit de conifere pentru gardurile de împrejmuire a animalelor; - în structurile de stabilizare a solului; - ca stâlpi pentru sustinerea cablurilor de transmitere a energiei electrice si pentru telecomunicatii; - ca traverse de cale ferată subterană. c) Fără a aduce atingere aplicării altor prevederi legale privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor si preparatelor periculoase, orice lemn tratat introdus pe piată este etichetat individual: «Destinat exclusiv instalatiilor si utilizării profesionale si industriale, contine arsen». De asemenea, orice lemn introdus pe piată în ambalaje este etichetat cu următorul text: «A se purta mănusi la manipularea acestui lemn. A se purta o mască antipraf si de protectie pentru ochi la tăierea sau prelucrarea acestui lemn. Deseurile din acest lemn sunt tratate ca deseuri periculoase de către o întreprindere autorizată». d) Lemnul tratat, mentionat la lit. a), nu poate fi utilizat: - în constructiile de locuinte, indiferent de scop; - în orice aplicatie care prezintă riscul de a intra în contact frecvent cu pielea; - în apele marine; - în scopuri agricole, altele decât pentru stâlpii gardurilor de împrejmuire a animalelor si pentru structuri, în conformitate cu lit. b); - în toate aplicatiile în care lemnul tratat poate intra în contact cu produse intermediare sau finite destinate consumului uman si/sau animal. 5. Lemnul tratat cu compusi ai arsenului, care a fost utilizat în Comunitatea Europeană înainte de 30 septembrie 2007 sau care a fost introdus pe piată în conformitate cu prevederile prezentului act normativ, poate rămâne în uz până la sfârsitul duratei sale de viată. 6. Lemnul tratat cu CCA de tipul C, care a fost utilizat în Comunitatea Europeană înainte de 30 septembrie 2007 sau care a fost introdus pe piată în conformitate cu prevederile prezentului act normativ: - poate fi utilizat sau reutilizat, cu conditia respectării conditiilor sale de uz mentionate la pct. 4 lit. b), c) si d), - poate fi introdus pe piata la mâna a doua, cu conditia respectării conditiilor sale de uz mentionate la pct. 4 lit. b), c) si d). 7. Lemnul tratat cu alte tipuri de solutii CCA, care a fost utilizat în Comunitatea Europeană înainte de 30 septembrie 2007, poate: - să fie utilizat sau reutilizat, cu conditia respectării conditiilor sale de uz prevăzute la pct. 4 lit. b), c) si d), să fie introdus pe piată la mâna a doua, cu conditia respectării conditiilor sale de uz prevăzute la pct. 4 lit. b), c) si d).”

2. După pozitia 51a) se adaugă o nouă pozitie, pozitia 52, care va avea următorul cuprins:

Substante, grupuri de substante si preparate periculoase	Conditii de restrictionare
A	B
„52. Sulfonati de perfluoroctan (SPFO) C8F17SO2X [X = OH, sare metalică (O-M+), halogenură, amidă si alti derivati, inclusiv polimeri]	1. Nu se pot introduce pe piată sau utiliza ca substantă ori componentă a preparatelor în concentratie egală cu sau mai mare de 0,005 % masice. 2. Nu se pot introduce pe piată în produse semifinite sau articole ori în componente ale acestora, în cazul în care concentratia de SPFO este egală sau mai mare de 0,1 % masice, calculată în raport cu masa componentelor distincte din punct de vedere structural sau microstructural care contin SPFO ori pentru textile sau alte materiale acoperite, în cazul în care cantitatea de SPFO este egală sau mai mare de 1 μg/m2 de material acoperit. 3. Prin derogare, pct. 1 si 2 nu se aplică următoarelor articole, nici substantelor sau preparatelor necesare pentru producerea lor: a) straturi de protectie la gravare sau acoperiri cu straturi antireflectante pentru procedeele fotolitografice; b) acoperirilor fotografice aplicate pe filme, hârtie sau forme de tipar; c) agentilor antipulverizare pentru cromări (cu crom VI) dure, altele decât cele decorative, si agentilor de umectare/tensioactivi utilizati în sisteme de acoperiri galvanice controlate, în care cantitatea de SPFO eliminată în mediul înconjurător este redusă la minimum prin utilizarea integrală a celor mai bune tehnici disponibile relevante elaborate în cadrul Directivei Consiliului 96/61/CE din 24 septembrie 1996 referitoare la prevenirea si controlul integrat al poluării, transpusă prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006; d) fluidelor hidraulice pentru aviatie. 4. Prin derogare de la pct. 1, spumele de stingere a incendiilor care au fost introduse pe piată înainte de 27 decembrie 2006 se pot utiliza până la 27 iunie 2011. 5. Pct. 1 si 2 se aplică fără a aduce atingere Hotărârii Guvernului nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii. 6. Până la 27 decembrie 2008 cel târziu se realizează si se comunică Comisiei un inventar care contine: a) procedeele care constituie obiectul derogării de la pct. 3 lit. c) si cantitătile de SPFO utilizate în acestea si eliberate din acestea; b) stocurile existente de spume pentru stingerea incendiilor care contin SPFO.”

Art. II. - Dispozitiile prevăzute la pozitia 20 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003, cu modificările si completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 septembrie 2007.

Art. III. - Dispozitiile prevăzute la pozitia 52 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003, cu modificările si completările ulterioare, intră în vigoare la data de 27 septembrie 2008.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prezentul ordin transpune prevederile Directivei 2006/122/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 de modificare pentru a treizecea oară a Directivei 76/769/CEE a Consiliului privind armonizarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre cu privire la restrictiile de comercializare si utilizare a anumitor substante si preparate periculoase (sulfonati de perfluoroctan), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 372 din 27 decembrie 2006, si a Directivei 2006/139/CE a Comisiei din 20 decembrie 2006 de modificare a Directivei 76/769/CEE a Consiliului privind restrictiile de comercializare si utilizare a compusilor arsenului în scopul adaptării anexei I la progresul tehnic, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 384 din 29 decembrie 2006.

Ministrul mediului si dezvoltării durabile, Attila Korodi

Ministrul sănătătii publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse, Paul Păcuraru

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

ORDIN

privind indicatorii de sănătate din România ce se raportează Ministerului Sănătătii Publice

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 5 si 6 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, văzând Referatul de aprobare al Directiei generale politici, strategii si managementul calitătii în sănătate,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă indicatorii de sănătate din România, prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sănătătii Bucuresti si Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar Bucuresti colectează datele privind indicatorii din anexă si îi raportează trimestrial si anual Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Bucuresti, 29 august 2007.

Nr. 1.481.

ANEXĂ

INDICATORII DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA ce se raportează Ministerului Sănătătii Publice

CLASA 1. SITUATIA DEMOGRAFICĂ SI SOCIOECONOMICĂ

1.1. Populatia

a) număr născuti vii (la nivel national si pe regiuni)

b) număr născuti vii (la nivel national), în functie de vârsta mamei la momentul nasterii

c) număr născuti morti ( la nivel national si pe regiuni)

d) rata brută a natalitătii

e) număr total decese

f) rata brută a mortalitătii

g) rata totală de fertilitate h) sporul natural

i) număr de avorturi la cerere

CLASA 2. STAREA DE SĂNĂTATE

2.1. Speranta de viată/Mortalitatea

a) speranta de viată (M/F)

b) riscul de deces pe grupe de vârstă

c) absenteismul de la locul de muncă (numărul de zile de concediu medical, numărul de persoane care au beneficiat de concediu medical, durata medie a concediului medical)

d) mortalitatea infantilă, neonatală, postneonatală, perinatală

e) mortalitatea maternă prin complicatiile sarcinii, nasterii, lăuziei

2.2. Mortalitatea/morbiditatea pe grupe specifice de boli

1. incidenta, prevalenta si mortalitatea prin următoarele

boli/afectiuni selectate

a) HIV/SIDA

b) tuberculoză

c) infectii cu transmitere sexuală

d) toate tipurile de cancer

e) diabet (toate tipurile)

f) dementă senilă (Alzheimer)

g) depresie

h) afectiuni generate de anxietate

i) afectiuni datorate consumului de alcool

j) boli cardiovasculare

k) insuficientă cardiacă

l) accidente cerebrovasculare

m) afectiuni pulmonare obstructive cronice

n) astm

0) afectiuni musculoscheletale p) anomalii congenitale

q) sindrom Down

r) accidente de circulatie

s) accidente de muncă

t) accidente domestice

u) boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare

v) boli transmisibile prin intermediul apei si alimentelor

w) accidente rutiere datorate consumului de alcool

x) boli ocupationale

y) boli ale aparatului genito-urinar

CLASA 3. DETERMINANTI AI STĂRII DE SĂNĂTATE

(Se raportează pe baza rezultatelor Programului national privind evaluarea stării de sănătate a populatiei în asistenta medicală primară.)

a) indexul masei corporale (valoare medie, M/F, pe grupe de vârstă)

b) tensiunea arterială sistolică si diastolică (valoare medie, M/F, pe grupe de vârstă)

c) colesterol seric total si fractiuni (valoare medie, M/F, pe grupe de vârstă)

d) glicemie (valoare medie, M/F, pe grupe de vârstă)

e) creatininemie (valoare medie, M/F, pe grupe de vârstă)

f) TGP (valoare medie, M/F, pe grupe de vârstă)

g) hemoglobinemie (valoare medie, M/F, pe grupe de vârstă) h) număr de gravide fumătoare

i) rata alăptării exclusive (la 3 luni) j) vârsta medie la întărcare (a copilului) k) numărul de persoane care consumă alcool zilnic (M/F, pe grupe de vârstă)

1) număr de fumători <20 de tigarete/zi (M/F, pe grupe de vârstă)

m) număr de fumători >20 de tigarete/zi (M/F, pe grupe de vârstă)

n) număr de persoane care efectuează activitate fizică regulată (M/F, pe grupe de vârstă)

o) număr de persoane care consumă zilnic legume si fructe (M/F, pe grupe de vârstă)

p) număr de persoane care consumă zilnic grăsimi de origine animală (M/F, pe grupe de vârstă)

CLASA 4. PREVENIRE, PROTECTIA SĂNĂTĂTII SI PROMOVAREA SĂNĂTĂTII

4.1. Prevenirea bolilor

a) acoperirea vaccinală (numărul de copii vaccinati raportat la numărul de copii eligibili pentru vaccinare - la nivel national si pe regiuni)

b) screening cancer de sân (numărul de mamografii raportat la numărul de femei peste 35 de ani, pe grupe de vârstă)

c) screening cancer de col uterin (numărul de teste PAP raportat la numărul de femei, pe grupe de vârstă)

d) screening prenatal (numărul de investigatii prenatale raportat la numărul de sarcini)

e) screening neonatal (numărul de investigatii neonatale de screening raportat la numărul de nou-născuti cu risc)

f) numărul de examene de bilant (M/F, pe grupe de vârstă, gravide)

4.2. Promovarea sănătătii

a) numărul anual de campanii de promovare a unui comportament sănătos

b) numărul anual de actiuni pentru promovarea sănătătii mintale

4.3. Resursele îngrijirii sănătătii

4.3.1. Facilităti

a) număr total de paturi de spital în unităti publice

b) număr de paturi de spital pentru pacientii cu boli acute/cronice

c) număr de paturi de spital în unităti private

d) număr de paturi în institutiile psihiatrice

e) număr de paturi în sanatorii, preventorii

f) număr de paturi în unităti medico-sociale

g) număr de paturi pe specialităti medicale

h) număr de ambulatorii de specialitate (publice/private) i) număr de laboratoare (publice/private) j) număr de farmacii (publice/private)

4.3.2. Resurse umane

a) număr de persoane angajate în sistemul de sănătate

b) număr de medici (total, specialităti, în ambulatoriu, în spital)

c) număr de asistenti medicali (total, în ambulatoriu, în spital)

d) număr de moase

e) număr de medici dentisti

f) număr de farmacisti

g) raportul angajati în sectiile de pacienti cu boli acute/total angajati în spital

h) raportul asistenti medicali în sectiile de pacienti cu boli acute/total asistenti medicali în spital

4.3.3. Educatie

a) numărul de absolventi de facultăti de medicină

b) numărul de absolventi cu formare de asistenti medicali si moase (pe tipuri de pregătire-postliceal, colegiu)

c) numărul de absolventi de facultăti de farmacie

d) numărul de absolveni de facultăi de medicină dentară

4.3.4. Tehnologie

Numărul de echipamente specifice (aparate pentru radiologie, CT, RMN, ecografie, scintigrafie, angiografie, osteodensitometrie, aparate de anestezie-terapie intensivă, cellsaver, aparate de dializă, aparatură de laborator, aparate ECG, aparate EEG, defibrilatoare, aparate de balneofizioterapie, truse de chirurgie laparoscopică, truse de endoscopie digestivă, truse de endoscopie urologică)

4.3.5. Utilizarea intraspitalicească a facilitătilor de îngrijire a sănătătii

a) număr de zile de spitalizare: total internati, dintre care pacienti cu boli acute/cronice

b) rata ocupării paturilor: total internati, dintre care pacienti cu boli acute/cronice

c) durata medie a spitalizării: total internati, dintre care pacienti cu boli acute/cronice

d) număr de externări: total, după grupele majore de diagnostic

e) număr de consultatii în ambulatoriu/medic/capita

f) număr de internări la 100.000 de locuitori

g) număr mediu de pacienti/medic în spital

4.3.6. Interventii chirurgicale

a) număr de interventii bypass coronarian

b) număr de interventii de angioplastie coronariană transluminală percutanată

c) număr de proteze de sold

d) număr de proteze de genunchi

e) număr de operatii de cataractă

f) număr de operatii cezariene

g) număr de operatii de transplant (tip de transplant, recoltare donatori vii/moarte cerebrală)

h) număr de interventii chirurgicale după grupele majore de diagnostic

i) procent de pacienti chirurgicali din totalul pacientilor cu boli acute/cronice.

4.3.7. Folosirea medicamentelor

Valoarea consumului de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pe bază de prescriptie medicală cu sau fără contributie personală din partea asiguratilor pentru următoarele grupe terapeutice:

a) medicamente pentru tratamentul ulcerului gastro-duodenal

b) antidiabetice

c) hipolipemiante

d) glicozide cardiace

e) antiaritmice

f) antihipertensive

g) diuretice

h) betablocante

i) antimicrobiale sistemice

j) AINS

k) derivate de benzodiazepine

l) psihoanaleptice

m) antiastmatice

4.3.8. Cheltuieli de sănătate/finantare în sistemul public

a) suma medie cheltuită pentru sănătate per capita

b) procentul cheltuielilor spitalicesti din totalul cheltuielilor de sănătate

c) acoperirea populatiei prin sistemul public de asigurări

d) distributia cheltuielilor de sănătate publice (după tipul de asistentă medicală - primară, ambulatorie, spitalicească, la domiciliu, de recuperare, produse farmaceutice, dispozitive medicale)

e) cheltuieli spitalicesti (%)(M/F) pe grupe de vârstă (0-64 de ani, 65-74 de ani, 75+ ani)

f) cheltuieli de sănătate după sursa de finantare (fonduri guvernamentale/asigurări sociale/altele).

4.4. Calitatea/performanta îngrijirii sănătătii

a) reclamatii (numărul de cazuri de malpraxis semnalate la organizatiile profesionale si/sau comisiile de monitorizare si competentă profesională pentru cazurile de malpraxis)

b) rata autopsiilor

c) cantitatea de sânge transfuzat

d) rata reinternărilor la 28 de zile

e) numărul de cazuri de infectii nozocomiale

f) mortalitatea intraspitalicească la 30 de zile în spitalele de boli cronice

g) mortalitatea intraspitalicească la 48 si 72 de ore de la internare.

REPUBLICĂRI

LEGEA

viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002*)

---

*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 83/2007 pentru modificarea si completarea Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 aprilie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 mai 2002.

CAPITOLUL I

Potentialul de productie vitivinicolă

A. Productia vitivinicolă

SECTIUNEA 1

Arealele de cultură

Art. 1. - În România vita-de-vie se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate traditional acestei activităti, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale.

Art. 2. - (1) Plantatiile de vită-de-vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole. Definitiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(2) Plantatiile de vită-de-vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor si centrelor viticole sunt considerate vii răzlete.

(3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor si centrelor denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie viticole românesti în zonele viticole ale Uniunii Europene se sau într-un centru viticol care, datorită conditiilor naturale, realizează pe baza studiilor întreprinse de institutiile autorizate ale statului român.

Art. 3. - (1) Din patrimoniul viticol national fac parte următoarele categorii de plantatii si terenuri:

a) plantatiile de vită-de-vie roditoare, plantatiile de portaltoi, plantatiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butasi pentru înrădăcinare si scolile de vite;

b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrisării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;

c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente si care prezintă conditii pentru a fi cultivate cu vită-de-vie.

(2) Terenurile prevăzute la alin. (1) lit. b) si c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu vită-de-vie.

Art. 4. - (1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale asigură efectuarea si actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.

(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must si vin si a strugurilor de masă cu soiurilor de vită-de-vie cultivate si tehnologiilor de cultură aplicate, permit obtinerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea însusirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse. Art. 5. - (1) Evidenta plantatiilor viticole se realizează prin Registrul plantatiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole s i suprafetelor pe soiuri din fiecare parcelă, pe persoană fizică i juridică detinătoare, întocmit în baza cadastrului agricol si a planurilor cadastrale actualizate.

(2) Registrul plantatiilor viticole, actualizat, este tinut la directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti.

(3) Modelul si instructiunile de completare a Registrului plantatiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale si al ministrului internelor si reformei administrative.

Art. 6. - Producătorii de struguri pentru vin au obligatia de a tine evidenta productiei si a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor, al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

SECTIUNEA a 2-a

Producerea materialului săditor viticol

Art. 7. - (1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor:

a) vite altoite;

b) vite nealtoite din soiuri roditoare;

c) vie portaltoi.

(2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.

(3) Pentru producerea vitelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulire:

a) coarde-altoi;

b) buta s i din soiuri roditoare pentru înrădăcinare;

c) butai portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.

(4) Materialul de înmultire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantatii-mamă specializate sau din plantatii viticole recunoscute si autorizate pentru înmultire.

Art. 8. - (1) Producerea, controlul calitătii si comercializarea materialului săditor viticol si de înmultire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitătii, comercializarea si folosirea semintelor si a materialului săditor, precum si înregistrarea soiurilor de plante.

(2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol, respectiv complexuri de altoire si fortare, terenuri pentru asolamente, plantatii-mamă de portaltoi si coarde-altoi, este protejată prin lege în sensul respectării destinatiei initiale, indiferent de detinătorii actuali sau viitori.

SECTIUNEA a 3-a

Înfiintarea, întretinerea si defrisarea plantatiilor viticole

Art. 9. - (1) Lista soiurilor de vită-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol si directie de productie, pe baza propunerilor făcute de Oficiul National al Viei si Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., împreună cu Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit în continuare O.N.D.O.V., si de asociatiile de producători.

(2) Pentru obtinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileste o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate.

Art. 10. - Înfiintarea plantatiilor de vită-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii si centre viticole, cu exceptia plantatiilor înfiintate pentru consumul familial sau în scop ornamental.

Art. 11. - (1) În arealele viticole sau în extravilanul localitătilor din afara arealelor viticole înfiintarea de plantatii de vită-de-vie pe o suprafată de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie si extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizatiei de plantare, eliberată de directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obtinerea autorizatiei de plantare pe suprafete mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiintare a plantatiei viticole, avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.

(2) Autorizatia plantării/replantării vitei-de-vie si de înscriere în Registrul plantatiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. Crearea rezervei regionale, judetene si/sau nationale a drepturilor de plantare a vitei-de-vie are scopul de a permite administratiei publice locale si centrale atribuirea dreptului de plantare a vitei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obtinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării, dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeteană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării, iar dreptul individual de plantare pe rezerva natională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. Procedura si conditiile de acordare a dreptului de plantare nouă, de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Prin familie, în sensul prezentei legi, se întelege sotii si copiii necăsătoriti, dacă gospodăresc împreună cu părintii lor.

(4) Directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti vor înstiinta autoritătile administratiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizatia de plantare.

Art. 12. - (1) Înfiintarea plantatiilor de vită-de-vie în suprafată de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură.

(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole si în extravilanul localitătilor situate în afara arealelor viticole, precum si folosirea materialului săditor provenit din vite de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele mentionate.

(3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistentă relativă la boli, care sunt obtinuti prin încrucisări complexe între soiuri de Vitis vinifera si soiuri apartinând altor specii ale genului Vitis, pe suprafată de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi făcută numai în intravilanul localitătilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental si pentru asigurarea consumului familial. Lista cuprinzând acesti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) si (3) are drept consecintă, pe lângă sanctionarea cu amendă contraventională, potrivit prezentei legi, si defrisarea plantatiei. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrisare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, directia pentru agricultură si dezvoltare rurală judeteană si a municipiului Bucuresti procedează la defrisarea plantatiei si îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente.

(5) Prin plantare se întelege fixarea la loc definitiv a vitelor altoite, înrădăcinate sau a portiunilor de vită-de-vie, în scopul producerii de struguri, de coarde-altoi si coarde-portaltoi.

Art. 13. - (1) În scopul adaptării productiei vitivinicole la cerintele pietei si în vederea asigurării calitătii produselor vitivinicole se prevăd următoarele măsuri:

a) reconversiunea plantatiilor viticole, inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin;

b) replantarea suprafetelor viticole;

c) restructurarea plantatiilor viticole.

(2) La propunerea Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole si cu avizul tehnic al O.N.V.V., Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune, replantare si restructurare a plantatiilor viticole.

Art. 14. - (1) Detinătorii de plantatii viticole au obligatia să execute lucrările de întretinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor si dăunătorilor, în conditii tehnice corespunzătoare si în perioade optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării conditiilor de cultură, stabilite prin normele tehnice de producere si comercializare elaborate de O.N.D.O.V., cu consultarea O.N.V.V. si a asociatiilor de producători din arealul vizat.

(3) Prin lucrările executate în plantatii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo- si hidroameliorative.

Art. 15. - (1) Defrisarea plantatiilor de vită-de-vie în suprafată mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizatiei de defrisare a plantatiilor viticole, eliberate de directia pentru agricultură si dezvoltare rurală judeteană sau a municipiului Bucuresti, după caz.

(2) Persoanele care primesc autorizatie de defrisare beneficiază de un drept individual de replantare, în suprafată echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrisare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.

(3) Prin cultură pură se întelege suprafata efectivă ocupată cu butucii de vită-de-vie, inclusiv suprafaa ocupată de alei, drumuri de acces si zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.

B. Productia vinicolă

SECTIUNEA 1

Vinurile si produsele pe bază de must si de vin

Art. 16. - (1) Vinul este un produs agroalimentar.

(2) Clasificarea vinurilor se face conform dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pietei vinului.

Art. 17. - Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar.

Art. 18. - (1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistentă relativă la boli, asa cum sunt definiti la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obtinerii alcoolului de origine vinicolă, precum si a otetului.

(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători si vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători si va fi valorificat în conditiile prevăzute la alin. (1).

(3) Este interzisă fabricarea pichetului, obtinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fără adaos de zahăr, în vederea comercializării pentru consumul uman direct.

SECTIUNEA a 2-a

Definirea si dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată si a indicatiei geografice

Art. 19. - (1) Prin indicatie geografică se întelege numele unei localităti sau regiuni geografice care identifică provenienta vinurilor din acel teritoriu, în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esential acelui teritoriu, mediului natural si/sau factorilor umani.

(2) Indicatia geografică este de utilitate publică.

(3) Este interzisă utilizarea unei indicatii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicatia geografică respectivă si nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.D.O.V.

(4) Procedura si conditiile de acordare a dreptului de utilizare a indicatiei geografice pentru vin si alte produse pe bază de must si vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 20. - (1) Prin denumire de origine controlată, denumită în continuare DOC, se întelege un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali si umani din acel teritoriu.

(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.

(3) Producerea si procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum si conditionarea si îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (1).

(4) În cazuri speciale si sub control strict al O.N.D.O.V, la propunerea organizatiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv, conditionarea si îmbutelierea vinurilor se pot realiza si în afara arealului în care au fost produsi strugurii. În aceste cazuri, se vor mentiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul si locul îmbutelierii.

(5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileste pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.

(6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. (5) poate fi stabilită la nivele diferite, în functie de:

a) subdenumire, comună sau o parte a comunei;

b) soiul sau soiurile de vită-de-vie din care provin strugurii utilizati^

(7) În functie de stadiul de maturare a strugurilor si de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel:

a) DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată din struguri culesi la maturitate deplină;

b) DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată din struguri culesi târziu;

c) DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată din struguri culesi la înnobilarea boabelor.

SECTIUNEA a 3-a

Conditii de producere si comercializare a vinurilor si produselor pe bază de must si/sau vin

Art. 21. - Vinurile si celelalte produse obtinute din must si/sau vin, în momentul punerii lor în consum, trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice si de compozitie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 22. - (1) Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmând să fie permanent actualizate în functie de progresele realizate în acest domeniu.

(2) Prepararea musturilor, a vinurilor si a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compozitiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substante, altele decât cele permise de lege, este interzisă.

(3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă, mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must si/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovină, precum si folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(4) Prin substituire se întelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole.

(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de productie, a unei categorii de calitate, indicatie geografică sau denumire de origine controlată, contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calitătii.

Art. 23. - Vinurile si produsele pe bază de must, vin si subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să corespundă criteriilor calitative si de compozitie stabilite prin normele interne de productie si de consum, precum si prin normele internationale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi si alte practici si tratamente oenologice, precum si alte limite de compozitie, autorizate în tara importatoare.

Art. 24. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice care produc, depozitează si comercializează produse vitivinicole au obligatia de a întocmi si de a depune, în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidentă a productiei vitivinicole privind declaratii de stocuri, declaratii de recoltă, declaratii de productie si de a completa operativ registrele de evidentă obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

(2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată, un exemplar al declaratiei de recoltă si de productie va fi depus si la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V.

(3) Persoanele fizice si juridice care detin o suprafată totală de vie de până la 0,5 ha nu sunt obligate să facă declaratii de stocuri, de recoltă si de productie.

(4) Comerciantii care detin o cantitate de până la 2.000 l de vin nu sunt obligati să facă declaratii de stocuri.

Art. 25. - (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC, cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, eliberate de O.N.D.O.V.

(2) În faza de productie, producătorul poate să solicite O.N.D.O.V. declasarea unui vin DOC în vin de masă.

(3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N.D.O.V.

(4) Declasarea vinurilor DOC se stabileste de O.N.D.O.V. în cazul în care:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

Art. 26. - Producătorii de vin care posedă licenta de fabricatie eliberată în conditiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificatie numai de la producătorii care detin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv, cu obligatia de a mentiona în evidentele primare cantitatea si soiul strugurilor cumpărati.

SECTIUNEA a 4-a

Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole

Art. 27. - Comercializarea vinurilor si a produselor pe bază de must si vin se face de către operatorii economici si producătorii particulari, prin comertul cu ridicata si comertul cu amănuntul, în conditiile legii.

Art. 28. - (1) Producătorii si comerciantii de vinuri în vrac sunt obligati să tină evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Producătorii care detin o suprafată de vie de până la 0,5 ha si nu comercializează vinuri în vrac nu au obligatia de a tine evidenta prevăzută la alin. (1).

(3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi, indicatie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă.

(4) Conditiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale si al ministrului sănătătii publice si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 29. - Vinurile si celelalte băuturi pe bază de must si vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicatie geografică, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu exceptia pelinului.

CAPITOLUL II

Mecanismele de piată

Art. 30. - (1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat si mustul de struguri concentrat rectificat si la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat.

(2) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat pentru:

a) obtinerea sucului de struguri si a sucului concentrat de struguri;

b) efectuarea unor practici oenologice.

Art. 31. - (1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului, în cazul unor situatii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pietei datorită unor importante excedente si/sau unor probleme de calitate.

(2) Măsurile au drept scop:

a) absorbtia cantitătilor excedentare de vin;

b) asigurarea continuitătii aprovizionării pietei de la o recoltă la alta.

(3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor.

Art. 32. - (1) Modalitătile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor mentionate si pentru utilizarea mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat, precum si sistemul de plăti pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Sustinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice, cât si din fonduri private constituite în conditiile legii, preluate în Fondul de promovare a vinului românesc, administrat de Institutul Vinului.

(3) Organizarea si functionarea Institutului Vinului si constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL III

Organizatiile de producători si organismele de filieră

Art. 33. - (1) Statul sprijină înfiintarea organizatiilor de producători si a filierelor pe produs prin legi speciale.

(2) Prin constituirea organizatiilor de producători, realizată pe baza initiativei libere a acestora, se urmăresc:

a) orientarea productiei s i adaptarea acesteia la cerintele pietei, sub aspectul calitătii i cantitătii;

b) promovarea concentrării ofertei si valorificarea productiei pe piată;

c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de productie si de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protectiei mediului ambiant, protectia calitătii apei, a solului si a peisajului, asigurându-se totodată conservarea si/sau favorizarea biodiversitătii;

d) reducerea costurilor de productie si regularizarea preturilor de productie.

(3) Noiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse si comportă două aspecte principale:

a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea si a organismelor de filieră, reprezentate prin operatori economici si operatori existenti de-a lungul filierei;

b) analiza mecanismelor si a politicilor de reglare a filierei produselor, structuri si functionarea pietei, interventiile statului prin subventii, credite, fiscalitate, politici comerciale si altele asemenea.

Art. 34. - (1) În vederea ameliorării functionării pietei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată si a celor de calitate cu indicatie geografică, Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 33 alin. (3) lit. a), si stabileste regulile de comercializare si de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piată.

(2) Actiunile întreprinse de organismele de filieră vizează:

a) intensificarea punerii în valoare a potentialului de productie;

b) orientarea productiei spre produse mai adaptate la cerintele pietei si la gusturile si aspiratiile consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea produselor si protectia mediului;

c) ameliorarea calitătii produselor în toate stadiile de productie, vinificare si comercializare;

d) limitarea folosirii substantelor fitosanitare si a altor substante care afectează calitatea produselor, protectia solului si a apei;

e) valorificarea vinurilor si a altor băuturi pe bază de must si vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicatie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;

f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de productie, cu asigurarea protectiei mediului ambiant;

g) ameliorarea cunoasterii si transparentei productiei si pietei;

h) coordonarea valorificării pe piată a produselor, prin studii de piată;

i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare.

CAPITOLUL IV

Îndrumarea si coordonarea realizării productiei vitivinicole

Art. 35. - În vederea îndeplinirii atributiilor legate de orientarea activitătilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru îndrumarea si controlul tehnic de specialitate în realizarea productiei vitivinicole se înfiintează si functionează:

a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;

b) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;

c) Oficiul Naional al Viei si Vinului.

Art. 36. - (1) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumită în continuare I.S.C.T.V., functionează ca directie în cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

Art. 37. - Personalul încadrat la I.S.C.T.V este salarizat conform acelorasi norme si criterii ca si restul personalului încadrat în minister sau la directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 38. - Cheltuielile curente si de capital ale I.S.C.T.V se finantează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

Art. 39. - I.S.C.T.V asigură supravegherea aplicării legii în realizarea productiei de struguri, de vinuri si a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, si este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calitătii si conformitătii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atributii:

a) urmăreste respectarea legislatiei privind înfiintarea si reconversiunea plantatiilor viticole, modul de întreinere a acestora si de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;

b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a vitei-de-vie pe suprafete mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respectiv de defrisare, de către directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti;

c) colaborează cu specialistii Directiei selectie vegetală si Inspectia Natională pentru Calitatea Semintelor din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării si aplicării normelor de producere si comercializare a materialului săditor viticol;

d) verifică si controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea si comercializarea strugurilor, vinurilor si a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, conditiile de igienă a produselor si spatiilor de productie si depozitare, respectarea conditiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calitătii si punerea în consum a produselor vitivinicole;

e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi si a normelor în vigoare cu privire la reglementarea productiei, circulatiei si comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele institutionale de filieră recunoscute administrativ;

f) propune suspendarea licentei de fabricatie până la remedierea abaterilor constatate;

g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor si a celorlalte produse cu denumire de origine, precum si asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calitătii produselor respective, inclusiv la comercializare;

h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize si expertize la vinuri si alte băuturi obtinute din must si subproduse vitivinicole pentru consumul intern si pentru export;

i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V unele actiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată si cu indicatie geografică;

j) constată vinurile si alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea si comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

k) interzice comercializarea loturilor de vin si a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situatiei;

l) prelevează probele din produsele controlate si din alte materiale auxiliare necesare procesului de productie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale;

m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate;

n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terte părti datele confidentiale de care a luat cunostintă în timpul controlului;

o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaratiilor de stocuri, de recoltă si de productie, scriptic si faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică;

p) propune retragerea licentei de fabricatie a unitătilor producătoare si de comercializare a produselor mentionate, necorespunzătoare calitativ si contrare legii;

q) verifică si constată abandonarea si defrisarea plantatiilor de vită-de-vie;

r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri si alte produse pe bază de must si vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piata internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale;

s) verifică si controlează vinurile, produsele pe bază de must si/sau vin si produsele derivate vinicole importate;

s) aplică sanctiunile prevăzute de legislatia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera productiei, circulatiei si comercializării vinurilor si a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate;

t) îndeplineste alte atributii stabilite de actele normative în vigoare.

Art. 40. - Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi si din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat.

Art. 41. - (1) O.N.D.O.V. se organizează si functionează ca institutie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, finantată integral din venituri proprii.

(2) Modul de organizare si functionare a O.N.D.O.V., precum si structurile sale organizatorice, centrale si teritoriale, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii s i dezvoltării rurale.

(3) O.N.D.O.V. poate organiza i sustine financiar programe de pregătire si instruire profesională a angajatilor săi, în colaborare cu institutiile de învătământ si de cercetare din domeniul vitivinicol si cu unitătile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată si vinuri spumante cu denumire de origine controlată.

(4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăsurarea unor actiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea si promovarea productiei vitivinicole, precum s i a unor actiuni de promovare a produselor vitivinicole româneti.

Art. 42. - O.N.D.O.V. îndeplineste următoarele atributii:

a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată si a vinurilor cu indicatie geografică, cu consultarea O.N.V.V. si a organizatiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale;

b) întocmeste, împreună cu O.N.V.V, proiectele de ordine ale ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată si/sau indicatiilor geografice;

c) întocmeste, împreună cu O.N.V.V, documentatiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată si a vinurilor cu indicatie geografică;

d) eliberează autorizatia de producător de struguri destinati obtinerii de vinuri si/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată si autorizatia de producător de vinuri si/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor;

e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile si/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor;

f) controlează modul de aplicare si respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile si/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată;

g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V, modul de respectare si aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicatie geografică;

h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri si/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea si comercializarea vinurilor si/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, si sesizează I.S.C.T.V în vederea aplicării sanctiunilor prevăzute de lege;

i) controlează calitatea vinurilor si/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformitătii în vederea comercializării, împreună cu Asociatia Degustătorilor Autorizati din România;

j) controlează plantatiile de vită-de-vie producătoare de struguri pentru obtinerea vinurilor si/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată;

k) controlează spatiile de productie si depozitare a vinurilor si/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată;

l) controlează evidentele si alte documente cu privire la comercializarea vinurilor si/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.

Art. 43. - (1) Taxele pentru eliberarea autorizatiei de producător de struguri, vinuri si/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată si a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către detinătorii de plantatii viticole, precum si de producătorii de vinuri din această categorie, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

(2) Autorizatia de producător de struguri destinati obtinerii de vinuri cu denumire de origine controlată si autorizatia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorilor, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată si/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi.

Art. 44. - (1) O.N.V.V. functionează în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-stiintific, cu personalitate juridică.

(2) Statutul, precum si modul de organizare si functionare ale O.N.V.V. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

Art. 45. - (1) O.N.V.V. este finantat din alocatii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, si din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii ale O.N.V.V. se realizează prin:

a) sponsorizări;

b) donatii;

c) prestări de servicii.

(3) Alocatiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale pentru O.N.V.V, completate cu veniturile proprii, se utilizează pentru sustinerea activitătilor O.N.V.V, pentru plata personalului din aparatul executiv si pentru achitarea cotizatiei României de membru al Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, denumită în continuare O.I.V.

Art. 46. - (1) O.N.V.V. are în structura sa organizatorică:

a) consiliul stiintific, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, care este format din 7 membri, dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, restul membrilor fiind numiti la propunerea organizatiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ;

b) corpul de experti;

c) aparatul executiv.

(2) Consiliul stiintific aprobă regulamentul propriu de organizare si functionare.

Art. 47. - O.N.V.V. îndeplineste următoarele atributii principale:

a) întocmeste studii si analize în domeniul viticulturii si vinificatiei, stabileste practicile si tratamentele în producerea strugurilor, vinurilor si a băuturilor pe bază de struguri, must si vin, în concordantă cu interesele economiei nationale si ale viticultorilor, cu reglementările adoptate pe plan international si cu acquis-ul comunitar;

b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi si a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol, tinând seama de cerintele dezvoltării viticulturii si vinificatiei din tara noastră;

c) colaborează cu institutiile centrale si teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, în vederea stabilirii si realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc;

d) participă la fundamentarea si implementarea proiectelor nationale si internationale de asistentă tehnică si de investitii în domeniul vitivinicol;

e) colaborează cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti” si cu unităile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare stiintifică si aplicativă în domeniul vitivinicol;

f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de vită-de-vie, stabilirea tipurilor de vin si a altor produse pe bază de must si vin, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, precum si a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;

g) avizează normele tehnice privind stabilirea conditiilor de cultură a vitei-de-vie si de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată si cu indicatie geografică;

h) avizează, anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, propunerile O.N.D.O.V. pentru fiecare denumire de origine controlată;

i) initiază si sprijină organizarea de manifestări nationale si internaionale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfătuiri, concursuri de struguri si vin etc;

j) asigură legătura tării noastre cu O.I.V., cu Biroul vin, alcool, tutun, seminte si hamei al Directiei generale de de agricultură si dezvoltare rurală a Comisiei Europene, precum si cu alte organisme internationale similiare;

k) colaborează cu I.S.C.T.V., O.N.D.O.V. si cu institutiile descentralizate din teritoriu, cu organizatiile de producători, cu organizatiile s i organismele din filieră pentru grupa de produse struguri, vin i produse procesate din acestea;

l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialistilor si producătorilor interni si externi;

m) sprijină actiunile de promovare vitivinicolă atât în tară, cât si în străinătate;

n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii, oenologiei, economiei vitivinicole, precum si din cel al istoriei, medicinei si igienei în legătură cu via si cu produsele ei;

o) colaborează cu institutiile de învătământ superior, de cercetare stiintifică din tară si străinătate;

p) asigură participarea speciali s tilor români la manifestările internationale cu caracter tehnico-tiintific desfăsurate sub egida O.I.V.;

q) gestionează Registrul plantatiilor viticole;

r) îndeplineste si alte atributii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele institutionale de filieră recunoscute administrativ.

CAPITOLUL V

Sanctiuni

Art. 48. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz. Art. 49. - Constituie infractiuni următoarele fapte:

a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must si/sau vin conform art. 17 si art. 22 alin. (2), (3) si (4), expunerea spre vânzare si/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite, producerea pichetului, potrivit prevederilor art. 18 alin. (3) si se pedepsesc potrivit art. 313 si 297 din Codul penal;

b) producerea ori punerea în circulatie, conform art. 22 alin. (5), a produselor care fac obiectul prezentei legi, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseste potrivit art. 286 si 301 din Codul penal.

Art. 50. - (1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârsirea faptelor prevăzute la art. 49 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri, potrivit dreptului comun.

(2) În cazul săvârsirii faptelor prevăzute la art. 49 se aplică si măsura confiscării întregii cantităti fraudate.

Art. 51. - Constituie contraventii următoarele fapte:

a) înfiintarea de plantatii de vii în suprafată de peste 0,1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizatie de plantare eliberată de directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) si (2);

b) înfiintarea de plantatii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);

c) încălcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localitătilor situate în afara arealelor viticole;

d) abandonarea plantatiilor de vită-de-vie cu soiuri admise în cultură, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1);

e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 20 alin. (4);

f) punerea în consum si comercializarea unor vinuri si a altor produse obtinute din must si/sau vin, care nu corespund caracteristicilor calitative si de compozitie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

g) neîntocmirea de către producătorii si comerciantii de vinuri în vrac a evidentelor acestora, potrivit art. 28 alin. (1);

h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calitătii, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1);

i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistentă relativă la boli, obtinuti prin încrucisări complexe între soiuri Vitis vinifera si soiuri apartinând altor specii ale genului Vitis, în alte conditii decât cele prevăzute la art. 12 alin. (3);

j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaratiilor de stocuri, de recoltă si de productie;

k) vânzarea în spatii neautorizate a vinului în vrac;

l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidentă a produselor vitivinicole, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1);

m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

n) defrisarea vitei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură, în suprafată mai mare de 0,1 ha, fără autorizatie de defrisare potrivit prevederilor art. 15 alin. (1);

o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-si exercita atributiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi.

Art. 52. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 51 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. b) si n);

b) cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), d), g), i), j), l) si m);

c) cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. e), f), h), k) si o).

(2) Amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice.

Art. 53. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Sănătătii Publice si Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, fiecare în raport cu atributiile ce le revin prin actul propriu de organizare si functionare.

Art. 54. - Contraventiilor prevăzute la art. 51 si sanctiunilor prevăzute la art. 52 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

Art. 55. - (1) Conditiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înfiintare, întretinere si defrisare a plantatiilor viticole, conditiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile si produsele pe bază de must, vin si distilat de vin si subproduse vinicole proprii consumului uman direct, conditiile de atribuire a denumirii de origine controlată si cele privind obtinerea vinurilor din această categorie, practicile si tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidentă si atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum si alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Economiei si Finantelor, Ministerului Sănătătii Publice si al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor*).

(2) Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.

Art. 56. - Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 57. - Se exceptează de la prevederile art. 11, 12, 21 si 22 suprafetele de vii si loturile de struguri, precum si băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unitătile de cercetare, învătământ, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi**).

Art. 58. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei si vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2000, precum si orice alte dispozitii contrare.

ANEXĂ

DEFINITII

ale arealului viticol si ale grupelor de soiuri

1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii vitei-de-vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole si plaiurile viticole.

2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin conditiile sale climatice determinate pentru potentialul calitativ al strugurilor si vinurilor.

3. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vită-de-vie, caracterizat prin conditii naturale de climă si de relief relativ asemănătoare, precum si prin directii de productie si sortimente apropiate.

4. Podgoria este o unitate teritorială naturală si traditională, caracterizată prin conditii specifice de climă, sol si relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultură si procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu însusiri specifice.

5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantatiile viticole din una sau mai multe localităti, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafată mai mică decât podgoria.

6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile de vită-de-vie situate pe aceeasi formă de relief. Factorii naturali, precum si conditiile de cultură

si de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafată cultivată cu vită-de-vie, determinând obtinerea unor produse cu însusiri de calitate specifice.

7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine conditiile de mediu s i îsi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potentialul calitativ i s productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantatii.

8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însusirile lor biologice si tehnologice, îsi pun în valoare potentialul calitativ si cantitativ, sub potentialul soiurilor recomandate, în conditiile arealului lor de cultură. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alături de cele recomandate.

9. Soiurile autorizate temporarsunt cele aflate în cultură, dar care se comportă mai putin satisfăcător sau nesatisfăcător în conditiile arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantatii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. Din această categorie fac parte atât soiurile care apartin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cât si hibrizii interspecifici.

10. Soiurile interzise sunt cele care, prin însusirile lor biologice sau tehnologice, influentează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători, denumiti HDP. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

---

*) În anul 2002, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sănătătii si Familiei si Ministerul Integrării Europene au elaborat normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002.

**) În fostul art. 65, devenit art. 57, figura si fostul art. 17, abrogat prin Legea nr. 83/2007 pentru modificarea si completarea Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002.

RECTIFICĂRI

În Legea nr. 265/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 3 august 2007, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”):

- la art. VIII alin. (6), în loc de:.... prevăzută la alin. (4)...”se va citi: „... prevăzută la alin. (5)...”;

- la art. VIII alin. (7), în loc de: „... conform prevederilor alin. (4) si (6)...” se va citi: „... conform prevederilor alin. (5) si (6)...”;

- la art. VIII alin. (8), în loc de: „... conform alin. (4) si (6)...” se va citi: „... conform alin. (5) si (6)...”.