MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 682         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 8 octombrie 2007

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.022. - Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru publicarea acordurilor de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind programele de cooperare transfrontalieră ale României pentru 2006: Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Bulgaria 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ungaria 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Serbia 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Moldova 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ucraina 2006

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

3. - Comunicat privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

pentru publicarea acordurilor de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind programele de cooperare transfrontalieră ale României pentru 2006:

Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Bulgaria 2006,

Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ungaria 2006,

Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Serbia 2006,

Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Moldova 2006,

Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ucraina 2006

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea acordurilor de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană referitoare la: Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Bulgaria 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ungaria 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Serbia 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Moldova 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ucraina 2006.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei si finantelor,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 august 2007.

Nr. 1.022.

 

ACORD-CADRU

 

Comisia Comunitătilor Europene, denumită în cele ce urmează Comisia, actionând pentru si în numele Comunitătii Economice Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, si România, pe de altă parte, si împreună denumite părti contractante,

având în vedere faptul că România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistentă PHARE din partea Comunitătii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitătii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul că este convenabilă mentionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea măsurilor finantate în România în cadrul programului de asistentă al Comunitătii,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Pentru a promova cooperarea dintre părtile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice si sociale din România, părtile contractante sunt de acord să implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate în cadrul tehnic, legal si administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părtile contractante (denumit în continuare memorandum de finantare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).

România întreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

 

ARTICOLUL 2

 

Fiecare măsură finantată în cadrul acestui acord va fi implementată în conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finantare.

Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discutie.

 

ARTICOLUL 3

 

Pentru problemele legate de măsurile finantate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de delegatia sa, imediat ce aceasta este înfiintată în Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, că măsura este executată în conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.

 

ARTICOLUL 4

 

Când părtile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau partială privind implementarea unei măsuri către o tertă parte, un stat sau o agentie.


În acest caz, termenii si conditiile unei asemenea delegări vor fi mentionati în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie si terta parte, stat sau agentie, cu acordul Guvernului României.

 

ARTICOLUL 5

 

Orice dispută legată de acest acord care nu poate fi rezolvată prin consultare va fi solutionată în conformitate cu procedura de arbitraj mentionată în anexa B.

 

ARTICOLUL 6

 

Acest acord este întocmit în două exemplare, în limba engleză.

 

ARTICOLUL 7

 

Acest acord va intra în vigoare la data la care părtile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea lui în conformitate cu legislatia sau procedura internă a fiecărei părti.

 

 

 

Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinită, dacă nu îsi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părtile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de executie va fi dusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin prezentul acord.

 

ARTICOLUL 8

 

Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperării tehnice si altor tipuri de cooperare convenite între părtile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finantat în baza Programului de asistentă PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.

 

Eugen Dijmărescu,

ministru de stat

ROMÂNIA

Frans Andriessen,

vicepresedinte al Comisiei Europene

COMUNITATEA

 

ANEXA A

 

CONDITII GENERALE

privind memorandumurile de finantare

 

În aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi înteles ca referitor la Guvernul României.

 

TITLUL I

Finantarea proiectelor

 

ARTICOLUL 1

Obligatia Comunitătii

 

Angajamentul Comunitătii, denumit în cele ce urmează finantarea gratuită a CEE, a cărui valoare este mentionată în memorandumul de finantare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăsura angajarea si executia plătilor prin contracte si devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăsesc finantarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

 

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finantării gratuite a CEE

 

Acolo unde executia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finantarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finantare.

 

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

 

Contractele sunt eligibile pentru plăti în baza memorandumului de finantare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finantare. Plătile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegatiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finantare. Documentele justificative referitoare la plătile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispozitie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanti. Fiecare contract va indica proportia si momentul efectuării plătii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel putin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finantare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu conditia ca întreaga finantare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

În ceea ce priveste măsurile executate pe baza unor devize estimative, în conditiile în care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o primă transă de plată, care nu va depăsi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.

 

TITLUL II

Achizitionarea

 

ARTICOLUL 4

Generalităti

 

Procedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, de livrări si de cooperare tehnică va fi mentionată în memorandumul de finantare, urmând principiile de mai jos.

 

ARTICOLUL 5

Conditii de participare

 

1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitatiilor la licitatie. Anunturile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel putin în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene si pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.

2. Conditiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internatională, cum ar fi reglementările generale si conditiile pentru contractele de livrări finantate din fondurile PHARE.

 

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

 

Acolo unde este recunoscută urgenta situatiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operatii de finantare în două etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod exceptional:

- acordarea contractelor în urma unor invitatii restrânse la licitatie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie mentionată în memorandumul de finantare.

 

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrări si livrări

 

Comisia si Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operatie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor si garantiilor oferite de licitatori, al costului si al calitătii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare si valorii tehnice.

Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene cât de repede posibil.

 

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnică

 

1. Contractele de cooperare tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistentă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.

2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate si încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finantare.

3. În situatia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate si încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă cu unul sau mai multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experientei si independentei lor si tinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discutie.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai multi candidati, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propusi candidatul cu care intentionează să încheie contractul.

5. Când există recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar si de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

 

TITLUL III

Acordarea de facilităti

 

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

 

Personalului care participă la măsurile finantate de Comunitate, precum si membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decât cele acordate în mod obisnuit altor străini angajati în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistentă economică si de cooperare tehnică.

 

ARTICOLUL 10

Facilităti de stabilire, instalare, intrare si rezidentă

 

În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea drept de instalare temporară si de rezidentă în cazurile în care importanta contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obtinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, de livrări sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de familie apropiati ai acestuia să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo si să părăsească statul respectiv, asa cum o justifică natura contractului.

 

ARTICOLUL 11

Importul si reexportul de echipament

 

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile si reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice si juridice care au executat contracte de lucrări, de livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat.

 

ARTICOLUL 12

Controlul importurilor si schimburilor valutare

 

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizatii de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si să aplice reglementările nationale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunitătii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

 

ARTICOLUL 13

Impozitare si vamă

 

1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi finantată din finantarea gratuită a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autoritătile Beneficiarului si finantate din finantarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, si pentru folosinta imediată conform cerintelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveste stabilirea taxelor vamale, plătilor ori a impozitelor mentionate mai sus.

3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau românesti, finantate din finantarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plătii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitătii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finantate din finantarea gratuită a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit si pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale si gospodăresti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decât cele achizitionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodăresti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în tară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6. Persoanele fizice si juridice ce importă echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislatia natională a Beneficiarului în ceea ce priveste echipamentul respectiv.

 

TITLUL IV

Executarea contractelor

 

ARTICOLUL 14

Originea livrărilor

 

Beneficiarul se declară de acord ca, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele si livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia si Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

 

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plătilor

 

1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuită a CEE documentele de licitatie vor fi întocmite si plătile vor fi efectuate fie în unităti europene de cont (ECU) fie, conform legilor si reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îsi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2. Când documentele de licitatie sunt întocmite în ECU, plătile în cauză vor fi efectuate în mod corespunzător în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentă efectuării plătii.

3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura executia plătilor în cel mai scurt timp posibil.

 

TITLUL V

Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar

 

ARTICOLUL 16

Inspectie si evaluare

 

1. Comisia va avea dreptul să îsi trimită propriii agenti sau reprezentantii corespunzător autorizati pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări executia măsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritătilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care vor fi solicitate de aceasta si va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să aducă la îndeplinire evaluările sau inspectiile.

2. Beneficiarul:

a) va păstra înregistrări si documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finantate în baza memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus mentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentatia si înregistrările contabile relevante privitoare la cele finantate în baza memorandumului de finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitătii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finantării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară si o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltării si restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii si compatibilitătii contractelor si plătilor, precum si asupra conformitătii lor cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabilă va stabili balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

 

ARTICOLUL 17

Urmărirea măsurilor

 

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicatie si, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveste măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului mentionat în memorandumul de finantare, pe toată perioada de executie a măsurii si după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor si, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului si va informa tara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

 

TITLUL VI

Prevederi generale si finale

 

ARTICOLUL 18

Consultări. Dispute

 

1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finantare ori a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar si Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finantare.

2. În situatia în care se constată neîndeplinirea unei obligatii stabilite în memorandumul de finantare si în aceste Conditii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finantarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia măsurii. Părtile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntări printr-un schimb de scrisori.

 

ARTICOLUL 19

Anunt. Adrese

 

Orice anunt si orice acord între părti, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul si la titlul măsurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părtii autorizate să primească cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntată de partea respectivă. În caz de urgentă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu conditia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate în memorandumul de finantare.

 

ANEXA B

 

ARBITRAJ

 

Orice dispută între părtile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finantare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de finantare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părtile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare si conducător) va fi numit prin acordul părtilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părti nu reuseste să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îsi desfăsoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelasi mod ca si arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile si îndatoririle arbitrului initial.

 

ACORD DE FINANTARE

 

Comisia Europeană, denumită Comisia în cele ce urmează, actionând în numele si beneficiul Comunitătii Europene, denumită Comunitatea în cele ce urmează, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate si finantate din resursele bugetului Comunitătii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finantare. Cadrul tehnic, legal si administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Conditiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie si Beneficiar, cu adăugările aduse de prezentul acord de finantare si de Prevederile speciale anexate la acesta.

 

ARTICOLUL 1

Natura si subiectul

 

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finantări nerambursabile, la finantarea următoarei măsuri:

Numărul programului: RO/2006/018-445.01

Denumirea: Program de cooperare transfrontalieră între România si Bulgaria

Durata contractării: până la 30 noiembrie 2008

 

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunitătii

 

Contributia financiară din partea Comunitătii este stabilită la maximum 8 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finantarea nerambursabilă a CE.

 

ARTICOLUL 3

Durata si finalizarea

 

Pentru măsura descrisă, finantarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finantare. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finantarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de executie a contractelor finantării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totusi ca în circumstante exceptionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executie a contractului, cu conditia ca această prelungire să fie solicitată în timp util si justificată corespunzător de către beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de executie a contractelor pentru achitarea completă a plătilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finantare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

 

ARTICOLUL 4

Adrese

 

Corespondenta aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului si denumirii acesteia, va fi adresată următorilor:


Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucuresti,

România

Telefon +(4021) 203.54.00

Fax: +(4021) 212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei si Finantelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucuresti,

România

Telefon +(4021) 319.97.39

Fax: +(4021) 312.20.11

 

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

 

Prezentul acord de finantare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

 

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

 

Prezentul acord de finantare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părti.

Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finantarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finantare.

Întocmit la Bucuresti la 16 iulie 2007.

 

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian

ministrul economiei si finantelor

Pentru Comunitate,

Onno Simons,

loctiitor al sefului Reprezentantei Delegatiei

Comisiei Europene în România

 

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele A si B)

2. Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

 

ANEXA C

la acordul de finantare pentru programul PHARE CBC dintre România si Bulgaria 2006

 

PREVEDERI SPECIALE

 

1. Obiective si descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului

- Întărirea cooperării si stimularea integrării între cele două tări si Uniunea Europeană si sprijinirea stabilitătii si securitătii în regiune

- Promovarea bunei vecinătăti si a stabilitătii în regiunile de granită CEEC (si a celei româno-bulgare, în particular) prin finantarea de proiecte care vor genera beneficii tangibile pentru regiunile si comunitătile de pe ambele părti ale granitei

- Promovarea cooperării dintre regiunile de granită din ambele tări, ajutând aceste regiuni să depăsească problemele specifice de dezvoltare care ar putea apărea din pozitia lor, în cadrul economiilor nationale, în beneficiul comunitătii locale si într-o manieră compatibilă cu protectia mediului

- Promovarea creării si dezvoltării pe mai departe a retelelor de cooperare pe fiecare parte a granitei si înfiintarea de conexiuni între aceste legături si retelele mai vaste ale Comunitătii

1.2. Obiectivele specifice si rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

- Dezvoltarea infrastructurii de transport si accesibilitate (2006/018-445.01.01) - schemă de grant

- Îmbunătătirea dezvoltării economice în regiunea de granită (2006/018-445.01.02) - Cooperarea de afaceri si dezvoltarea infrastructurii de afaceri - schemă de grant

- Îmbunătătirea si implementarea managementului comun al mediului (2006/018-445.01.03) - schemă de grant

- Punerea în functiune a unui mecanism flexibil pentru finantarea dezvoltării socioeconomice prin intermediul proiectelor people to people (dezvoltare economică locală,

măsuri de instruire si crearea de locuri de muncă, îmbunătătirea fluxului de informatii si comunicare, schimburi culturale etc.) cu impact transfrontalier (2006/018-445.01.04) - schemă de grant.

Mai mult decât atât, în scopul dezvoltării capacitătii de a pregăti proiecte si pentru îmbunătătirea programării si a abilitătilor manageriale în domeniul programelor de cooperare transfrontalieră, pregătirea proiectelor la nivel local poate constitui o parte a sprijinului pentru implementarea programului prin asistentă tehnică (2006/018-445.01.05).

1.3 Descrierea programului

Programul 2006 a fost conceput ca urmare a definirii în comun de către tările partenere a unei categorii de proiecte. Descrierile rezumate1) ale proiectelor individuale grupate în cadrul obiectivelor sectoriale sunt după cum urmează:

Prioritatea 1 din Documentul comun de programare: Îmbunătătirea infrastructurii:

 

RO 2006/018-445.01.01 - Dezvoltarea infrastructurii de transport si accesibilitate în cadrul regiunii de granită - schemă de grant

Durată

18 luni

Twinning

N/A

Buget PHARE

2,400 milioane euro

Agentie de implementare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România

 

Această prioritate este menită să îmbunătătească infrastructura de transport si coeziunea spatială a zonei de granită. Ea se îndreaptă către contracararea esecului pietei în a oferi o infrastructură economică esentială si va sustine dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, în scopul de a ajuta exploatarea oportunitătilor economice mai ales printr-o accesibilitate si mobilitate crescute ale persoanelor si bunurilor în regiunea de granită si reducerea timpului de transport.

- Dezvoltarea continuă a transportului în zona de granită si peste granită în sprijinul turismului si al dezvoltării economice

- Contacte transfrontaliere intensificate între persoanele din regiunile de granită

- Îmbunătătirea, în general, a calitătii vietii celor care trăiesc si muncesc în regiunea comună de granită

- Îmbunătătirea managementului eficient al traversărilor frontierei

 

1) Descrierile sunt indicative; unele dintre detalii pot fi schimbate.

 

Cresterea cooperării de afaceri de o parte si de alta a frontierei, incluzând cooperarea din domeniul furnizării de materiale, marketing si transport de bunuri pe piată

- Îmbunătătirea calitătii drumurilor de acces care să conducă direct la granită sau a drumurilor de legătură către granită

- Îmbunătătirea calitătii drumurilor locale din reteaua transfontalieră, cu acces la întreprinderi, materii prime indigene si obiective ale infrastructurii de afaceri

- Îmbunătătirea căilor de acces care să faciliteze turismul transfrontalier si legăturile transfrontaliere

- Îmbunătătirea serviciilor legate de traficul pe drumurile care conduc la granită

- Drumuri mai sigure

- Activităti adecvate de pregătire a proiectelor si supervizare a lucrărilor

Prioritatea 2 din Documentul comun de programare: Dezvoltare economică

 

RO 2006/018-445.01.02 - Cooperarea în domeniul afacerilor si dezvoltarea infrastructurii de afaceri - schemă de grant

Durată

18 luni

Twinning

N/A

Buget PHARE

2,200 milioane euro

Agentie de implementare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România

 

Rezultatul previzionat este acela de a îmbunătăti cooperarea în domeniul afacerilor si a infrastructurii, care să conducă la o dezvoltare economică sustenabilă si la o coerentă îmbunătătită în regiunea de granită.

Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi următoarele:

- infrastructură de afaceri de importantă transfrontalieră îmbunătătită (retea modernizată, blocaje eliminate, infrastructură creată/modernizată), inclusiv nivelul afacerilor si serviciilor de comunicare furnizate. Fiecare dintre aceste activităti va respecta protectia mediului;

- eficientă îmbunătătită a cooperării transfrontaliere în cadrul institutiilor de cercetare, inclusiv reteaua si fluxul de informatii între institutiile de cercetare si de dezvoltare si centrele de inovatie;

- initiative pentru cooperarea transfrontalieră încurajate prin furnizarea accesului la informatie cu privire la posibilitătile de afaceri si pietele existente dincolo de frontieră;

- intensificarea cercetărilor pentru identificarea partenerilor, dezvoltarea si crearea proiectelor de cooperare si parteneriatelor de afaceri;

- sisteme de instruire armonizate legate de dezvoltarea economică;

- îmbunătătirea capacitătii de absorbtie a institutiilor de sustinere a afacerilor.

Prioritatea 3 din Documentul comun de programare: Protectia si managementul mediului

 

RO 2006/018-445.01.03 - Protectia mediului si mediu - schemă de grant

Durată

18 luni

Twinning

N/A

Buget PHARE

2,200 milioane euro

Agentie de implementare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România

 

Rezultatul previzionat este un mediu îmbunătătit, protejat si bine gestionat în regiunea de granită si folosirea sustenabilă a resurselor naturale.

Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi următoarele:

- înfiintarea de entităti/organizatii/asociatii comune, ca si crearea de parteneriate în domeniul mediului si implementarea acestora în sectorul protectiei mediului;

- analiza impactului, a necesitătilor, a elaborării studiilor de fezabilitate si altor studii care acoperă documentatia pregătitoare pentru activitătile de investitii în domeniul mediului;

- înfiintarea de sisteme comune armonizate de monitorizare si informatii;

- restaurarea habitatelor importante din punct de vedere ecologic;

- îmbunătătirea si armonizarea managementului comun al siturilor naturale;

- realizarea de studii si inventare;

- realizarea unei informări în domeniul mediului, unor campanii de constientizare, implementarea programelor educationale si înfiintarea si dotarea centrelor de informare;

- planificarea îndiguirilor si a regularizării râurilor;

- implementarea prevenirii inundatiilor si a controlului eroziunii de coastă si a malurilor râurilor;

- îmbunătătirea capacitătii pentru managementul mediului si a reactiei la urgente generate de fenomene (calamităti) legate de apă, inclusiv planificarea comună pentru situatii de dezastre de mediu

Prioritatea 4 din Documentul comun de programare: Actiuni people to people, Fondul comun al proiectelor mici (JSPF)

 

RO 2006/018-445.01.04 - Actiuni people to people

Durată

24 de luni

Twinning

N/A

Buget PHARE

0,800 milioane euro

Agentie de Implementare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România

 

Actiunile people to people sunt destinate încurajării si sustinerii înfiintării sau dezvoltării viitoare a unor retele de cooperare sustenabilă între actorii locali si regionali din regiunea de granită, în scopul cresterii capacitătilor institutionale si de personal, pentru cooperare si participarea la programele de dezvoltare viitoare.

Fondul va finanta proiectele mici people to people selectate. Granturile vor fi disponibile doar pentru proiectele ale căror obiective imediate sunt necomerciale si nonprofit. Proiectele comune, mai ales acelea cofinantate de parteneri din Bulgaria si România, vor fi încurajate în mod special. Solicitarea de propuneri de proiecte va fi concentrată pe teme de dezvoltare economică, mediu, turism, schimburi culturale, democratie locală si planificare/dezvoltare de studii.

Măsura orizontală a Documentului comun de programare: Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului

 

RO2006/018-445.01.05 - Asistentă tehnică

Durată

24 de luni

Twinning

N/A

Buget PHARE

0,400 milioane euro

Agentie de Implementare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România

 

Scopul proiectului este acela de a oferi asistentă tehnică pentru întărirea capacitătii de identificare, pregătire si implementare a proiectelor potrivite pentru următorul program de cooperare transfrontalieră între Bulgaria si România si pentru sprijinirea autoritătilor regionale si locale relevante în eforturile lor de înfiintare a unor organisme tehnice comune viitoare si de gestionare a viitoarelor proiecte, după aderarea la Uniunea Europeană.

 

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

 

 

Nr.

Titlu

Întărirea

capacitătii

institutionale

Investitii

Total PHARE

Bugetul national*)

Contributia Beneficiarului

Total

1. Infrastructură de transport

 

 

 

 

 

2006/018-445.01.01

Dezvoltarea infrastructurii de transport si accesibilitate

0,000

2,400

2,400

0,800

0,356

3,556

2. Dezvoltare economică

 

 

 

 

 

 

2006/018-445.01.02

Cooperare în domeniul afacerilor si dezvoltarea infrastructurii de afaceri

0,000

2,200

2,200

0,733

0,326

3,259

3. Protectia mediului

 

 

 

 

 

 

2006/018-445.01.03

Protectia mediului si mediu

0,000

2,200

2,200

0,733

0,326

3,259

4. People to people

 

 

 

 

 

 

2006/018-445.01.04

Fondul comun al proiectelor mici

0,800

0,000

0,800

0,200

0,110

1,110

5. Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului

 

 

 

 

 

 

2006/018-445.01.05

Asistentă tehnică/Activităti pentru sprijinul implementării programului

0,400

0,000

0,400

0,000

0,000

0,648

 

TOTAL:

1,200

6,800

8,000

2,667

1,126

11,793


*) Contributie de la autoritătile nationale, regionale, locale, municipale, împrumuturi către entităti publice, fonduri de la întreprinderi publice.

 

Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National. Sumele sunt date în milioane de euro.

2.2. Principii de cofinantare

În concordantă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investitii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinantare de la bugetul national.

Contributia Comunitătii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinantare.

Cofinantarea pentru proiectele de întărire a capacitătii institutionale este oferită - dacă nu se prevede altfel - de către tara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură si implementare operatională, prin finantarea suficientă a resurselor umane si a altor resurse cerute pentru atingerea efectivă si la timp a obiectivelor proiectului.

În cazurile particulare ale proiectelor people to people - Fondul comun al proiectelor mici (2006/018-448.01.04), contributia natională egală cu 25% din totalul sprijinului oficial va fi oferită în concordantă cu politica natională a României.

Această contributie natională nu exonerează beneficiarul grantului de plata contributiei sale.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investitii si întărirea capacitătii institutionale) vor fi cofinantate de PHARE, Beneficiar si resurse de la bugetul national. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel putin 10% din costul total. Contributia minimă a Beneficiarului va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE si contributia natională, după cum se cere în propunerea de grant relevantă.

Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proportie de 75% din fonduri PHARE, restul finantării urmând a proveni de la bugetul national.

3. Agentiile de implementare

Agentia de implementare va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România, prin Directia de cooperare transfrontalieră, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program, inclusiv aprobarea documentatiei de licitatie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor. Directia autorizare si plăti programe va realiza plata facturilor.

Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor va delega, pe cât posibil, responsabilitătile sale în ceea ce priveste implementarea Biroului Regional pentru Cooperare


Transfrontalieră Călărasi, care va actiona într-o colaborare strânsă cu ministerul si va cuprinde si Secretariatul tehnic comun. 4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar2). Tara beneficiară va continua să asigure că toate conditiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Înainte de acreditarea agentiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19933) selectia proiectelor, ofertarea si contractarea de către tara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerintă, în cazul în care conditiile art. 27 din Actul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul national al asistentei le propune Comisiei, în concordantă cu acordul de finantare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele si proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achizitii pentru investitii si/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritătile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităti de implementare si implementat de o agentie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achizitii

Achizitiile trebuie să respecte prevederile părtii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar si ale cap. 3 al părtii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare4), precum si ale Deciziei Comisiei SEC (2003)387/25).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritătile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard si de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid6) la data initierii achizitiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

În concordantă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autoritătilor contractante cărora li s-au încredintat responsabilitătile managementului descentralizat să execute achizitiile în concordantă cu legislatia natională si liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achizitiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fisele de proiect corespunzătoare, în concordantă cu următoarele principii:

Procedurile si formatele care se vor folosi în implementarea schemelor si atribuirea granturilor vor urma regulile de achizitii pentru actiuni externe. În mod special, se va acorda o atentie deosebită procesului de selectie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic si urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegatiei Comisiei din Bucuresti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finantată schema de grant va avea responsabilităti contractuale si financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicatie, criteriile de evaluare, precum si procesul de selectie si rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii si să asigure monitorizarea adecvată si controlul financiar, ca fiind supuse autorizării si responsabilitătii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entitătile competente la nivel sectorial si regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări si servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achizitii pentru actiunile externe, aflate în vigoare în momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obtinute de AI privind capacitatea de a gestiona operational si financiar schema de grant într-o manieră competentă7) si eficientă, delegatia Comisiei poate decide să renunte la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegatiei Comisiei în faza mai sus mentionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegatie si autoritătile nationale, urmându-se procedura de mai sus privind exercitiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contributia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu exceptia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării capacitătii, mai sus mentionate, a AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finantare corespunzător pentru executarea contractului.

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning Nu se aplică.

4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanta proiecte cu o contributie PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investitii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.

5. Managementul asistentei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1. Responsabilităti

Coordonatorul national al asistentei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării si monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul national cu autorizarea finantării (RNAF) si CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA si SAPARD, precum si fondurile structurale si de coeziune.

RNAF si RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordantă cu procedurile elaborate în instructiunile Comisiei. De asemenea, acestia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor si a documentelor standard pentru actiuni externe în vigoare în momentul implementării si că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

Se precizează în mod special că tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere să demonstreze aditionalitatea pentru rezultatele altor actiuni finantate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.

De asemenea, autoritatea de management si agentiile subordonate se vor îngriji în mod special să se asigure că toate actiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, dar si în înregistrările locale si regionale, în asa fel încât să se poată identifica usor submăsura specifică si anul bugetar în care acestea sunt contractate.


2) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002; p. 1.

3) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999; p. 68.

4) Regulamentul (CE, EURAROM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.

5) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile si procedurile pentru contractele de servicii, furnizări si lucrări finantate din bugetul general al Comunitătilor Europene în contextul cooperării cu tări terte, adoptată la 25 martie 2003.

6) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm .

7) A se vedea sectiunea 11 si anexa 4 din Ghidul de programare PHARE 2006.


 

5.1.2. Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici si componenta de asistentă tehnică, datorită naturii specifice actiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3. Termenul limită pentru contractarea si executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordantă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: ...„actiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii 2 ani (după aderare). În mod exceptional si în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor”. În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăsi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăti pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiintate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegatia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finantare. În cazul neconformării, tara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordantă cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului si conservării naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)8), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus mentionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie sustinute de documente9).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate, trebuie să se întocmească o documentatie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate10).

Toate investitiile trebuie realizate în concordantă cu legislatia comunitară relevantă referitoare la protectia mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice conforme cu legislatia comunitară relevantă în domeniul protectiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăsurată în cadrul fiecărui proiect de investitii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii si responsabilităti

Fondul National al Ministerului Economiei si Finantelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului si va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru

managementul financiar al fondurilor PHARE si gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile si regulamentele PHARE si procedurile care au legătură cu raportarea si managementul financiar sunt respectate si că există în functiune un sistem de informatii referitor la proiecte si raportări.

Comisia va face plătile către Fondul National, în concordantă cu Memorandumul de întelegere semnat între Comisie si România în 1998 si modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plătile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis si gestionat de Fondul National la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordantă cu art. 3 si 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea tării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv si în totalitate ca venit la bugetul national. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2. Plătile către Fondul National

O primă plată11 ) de până la 20% din fondurile care se gestionează local12) va fi trimisă la Fondul National după semnarea acordului de finantare si a acordurilor de implementare între Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP si o descriere a sistemului pus în practică, evidentiind fluxul de informatii dintre Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum si modalitatea în care se va desfăsura functia de plată dintre acestea.

Alte două plăti următoare13) de până la 30% din fondurile care se gestionează local14) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite de Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare17) au fost plătite si toate contractele au fost semnate.

În mod exceptional, RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăti că solicitările de plată din perioada următoare vor depăsi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului National si Agentiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăsesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod exceptional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligatiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3. Plătile de la Fondul National către Agentia de implementare (AI)

Fondul National va face plătile către AI, în concordantă cu acordul de implementare semnat între Fondul National si AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordantă cu art. 13 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF, după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operatiunile desfăsurate de AI.


8) Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

9) În anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

10) În anexa Conservarea naturii la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

11 ) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

12) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunitătii.

13) Reprezentând plătile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

14) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

15) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

16) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

17) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

 


5.2.4. Modalităti de plată în situatia aplicării clauzelor de retentie

Pentru acele contracte care contin clauze de retentie (de exemplu, fonduri retinute pentru o perioadă de garantie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (asa cum este calculat de RAP si decis de Comisie) poate fi plătit AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. AI îsi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca si pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăti legate de clauzele de retentie.

AI îsi asumă întreaga responsabilitate fată de contractori pentru îndeplinirea obligatiilor legate de clauzele de retentie. Fondurile neplătite către contractori după ce plătile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5. Cheltuielile finale si lichidarea conturilor

Într-un termen de cel mult 16 luni după încheierea executiei contractelor, Fondul National va depune o declaratie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât si cofinantarea, si va transmite o atestare a regularitătii, acuratetei si veridicitătii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere si rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plătile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retentiei prevăzute în contract.

Dacă plătile primite de la Comisie depăsesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul National va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaratiei finale.

Dacă există alte plăti distincte (cu exceptia fondurilor contractuale de retentie), Fondul National va oferi o explicatie si o previziune cu privire la momentul când plătile vor fi finalizate. Fondul National va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retentie si la celelalte plăti distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaratiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finantarea comunitară, acolo unde se constată că acestea nu au fost executate în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum si concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finantare vor fi formulate în scris către Fondul National, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-si transmite răspunsul în scris.

Dacă, în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul National, nu se ajunge la o întelegere, Comisia va decide si va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura si gravitatea încălcării regulilor, precum si pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor si compensării financiare subsecvente, în concordantă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul National, fie prin compensare, în concordantă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare si evaluare

În completarea atributiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului mixt de cooperare si Comitetului mixt de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF si pe CNA, precum si serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel putin o dată pe an.

Comitetul mixt de monitorizare va lua în discutie toate programele finantate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finantare si în Parteneriatul de aderare.

Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritătilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discutie progresul tuturor programelor de asistentă de preaderare finantate de CE (PHARE, ISPA si SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA si pe RAP al AI si serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale si contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obisnuite elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenti. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management si design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său finantate din PHARE.

Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) si/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunitătile egale si egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare si care se reflectă si în programarea si implementarea finantării PHARE.

8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, actiuni preventive si corective

8.1. Supervizarea si controlul financiar realizat de Comisie si de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finantare, precum si contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării si controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) si auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agentiile de implementare din tara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării si contractării desfăsurate de delegatia Comisiei în tara beneficiară.

În scopul asigurării unei protectii eficiente a interesului financiar al Comunitătii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate si inspectii în concordantă cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9618).

Controalele si auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor si subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilitătilor Comisiei si Curtii Europene a Auditorilor19), conturile si operatiile Fondului National si, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăti si Contractare PHARE si tuturor agentiilor de implementare relevante pot fi verificate la discretia Comisiei, de Comisie însăsi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2. Obligatiile tării beneficiare 8.2.1. Audit si control financiar

În scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, tara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul si controlul asistentei, în concordantă cu principiile general acceptate si standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerintele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar si, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea si eligibilitatea cerintelor privitoare la asistenta comunitară.

Sistemele de management si control ale tării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200120).

Autoritatea natională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toti actorii implicati în implementarea programului.

În fiecare an se vor realiza un plan de audit si un rezumat al constatărilor si principalelor recomandări ale auditărilor desfăsurate si se va trimite Comisiei o schită a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispozitia Comisiei.


18) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

19) După cum este vorba în Conditiile generale referitoare la acordul de finantare, atasate la acordul-cadru.

20) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

 

8.2.2. Măsuri preventive

Tara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni si contracara practicile de coruptie activă si pasivă21) în orice stadiu al procedurii de achizitii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât si pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autoritătile din tara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îsi vor lua toate precautiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese si vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situatie de natură să dea nastere unui conflict de interese.

8.2.3. Măsuri antifraudă si actiuni corective

Tara beneficiară va avea, în primă instantă, responsabilitatea de a asigura investigarea si un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor nationale sau comunitare.

Autoritătile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9422).

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă23) si nereguli24), ca si toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea natională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, tara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârsitului fiecărui trimestru.

În caz de nereguli sau fraudă, tara beneficiară va face toate corectiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corectiile făcute de tara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contributiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul National în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate25) sau fraudă26) descoperite în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) tara beneficiară nu s-a conformat obligatiilor de prevenire, detectare si corectare a neregulilor; sau

b) implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenta financiară alocată; sau

c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finantarea viitoare a programului în discutie si, după ce si-a exprimat motivele, poate cere tării beneficiare să înainteze comentarii si, unde este cazul, să întreprindă corectii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio întelegere până la sfârsitul perioadei stabilite de Comisie si dacă corectiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de tara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discutie; sau

b) să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistentei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corectie, Comisia va lua în considerare principiul proportionalitătii, tipul neregulii, întinderea si implicatiile financiare ale neconcordantei detectate în sistemul de management al tării beneficiare.

În absenta unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finantarea programului îsi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteste suma datorată Comunitătii, tara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalitătile pentru întârzierea plătii vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenta si publicitatea

RAP va avea obligatia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitătile finantate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate si publicitate.

10. Conditii speciale

În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie initiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte si/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.


21) Coruptia activă este definită ca fiind actiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un tert, în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

Coruptia pasivă este definită ca fiind actiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeste un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un tert ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

22) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

23) Fraudă înseamnă orice act intentionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însusirea ilegală sau retinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunitătilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitătilor Europene; tăinuirea informatiilor cu violarea unei obligatii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate initial.

24) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislatiei nationale sau comunitare, a acestui acord de finantare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitătilor sau bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitătii aplicabile între părtile acordului de finantare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National etc).

25) A se vedea definitia de mai sus.

26) A se vedea definitia de mai sus.

 


ACORD DE FINANTARE

 

Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, actionând în numele si beneficiul Comunitătii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 de mai jos vor fi executate si finantate din resursele bugetului Comunitătii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finantare. Cadrul tehnic, legal si administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Conditiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie si Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finantare si de Prevederile speciale anexate la acesta.

 

ARTICOLUL 1

Natura si subiectul

 

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finantări nerambursabile, la finantarea următoarei măsuri:

Numărul programului: RO/ 2006/018-446.01

Denumirea: Program de cooperare transfrontalieră între România si Ungaria

Durata contractării: până la 30 noiembrie 2008

 

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunitătii

 

Contributia financiară din partea Comunitătii este stabilită la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finantarea nerambursabilă a CE.

 

ARTICOLUL 3

Durata si finalizarea

 

Pentru măsura descrisă, finantarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finantare. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finantarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de executie a contractelor finantării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totusi ca în circumstante exceptionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executie a contractului, cu conditia ca această prelungire să fie solicitată în timp util si justificată corespunzător de către Beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de executie a contractelor pentru achitarea completă a plătilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finantare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

 

ARTICOLUL 4

Adrese

 

Corespondenta aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului si a denumirii acesteia, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucuresti

România

Telefon: (4021) 203.54.00

Fax: (4021) 212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei si Finantelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucuresti

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax: (4021) 312.20.11

 

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

 

Prezentul acord de finantare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

 

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

 

Prezentul acord de finantare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părti. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finantarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finantare.

Întocmit la Bucuresti, la 16 iulie 2007.

 

Varujan Vosganian,

ministrul economiei si finantelor

Onno Simons,

loctiitor al Sefului Reprezentantei

Delegatiei Comisiei Europene în România

 

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele A si B)

2. Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

 


ANEXA C

la Acordul de finantare pentru Programul PHARE CBC dintre România si Ungaria 2006

 

PREVEDERI SPECIALE

 

1. Obiective si descriere

1.1. Obiectivul global al programului:

- apropierea oamenilor, comunitătilor si actorilor economici din zona de granită, în scopul de a crea o bază solidă pentru o dezvoltare economică si socială echilibrată, asigurând oportunităti de dezvoltare optimă pentru ambele tări

1.2. Obiectivele specifice si rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

- obiectivul specific nr. 1.1: Înfiintarea si dezvoltarea sistemelor de infrastructură si fizice care să sustină cooperarea;

- obiectivul specific nr. 1.2: Înfiintarea si dezvoltarea unui sistem comun care să protejeze si să capitalizeze resursele naturale prin promovarea unei dezvoltări sustenabile;

- obiectivul specific nr. 2.1: Întărirea legăturilor economice dintre zonele de granită, în scopul de a impulsiona dezvoltarea economică sustenabilă a valorilor comune;

- obiectivul specific nr. 2.3: Dezvoltarea coerentei sociale si culturale printre oameni si comunităti.

1.3. Descrierea programului

În lumina obiectivelor mai sus mentionate, partenerii au căzut de acord cu privire la prioritătile si măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004 - 2006.

Măsura 1.1: Îmbunătătirea infrastructurii transfrontaliere (prioritatea 1)

Rezultatul scontat al măsurii 1.1 este îmbunătătirea infrastructurii din zona de granită, care să conducă la o accesibilitate si mobilitate mai mare a persoanelor si bunurilor în zona de granită si la reducerea timpului de transport.

Dată fiind limitarea disponibilului de fonduri, această prioritate este destinată finantării proiectelor la scară mică sau a studiilor pregătitoare pentru investitii subsecvente mai mari finantate din alte surse.

Măsura 1.2: Se adresează provocărilor din domeniul protectiei mediului si al prevenirii inundatiilor (prioritatea 1)

În cadrul măsurii 1.2, fondurile vor fi folosite pentru sustinerea protectiei comune a mediului si a valorilor naturale din zona de granită, cu o atentie deosebită protectiei întinderilor comune de apă si a apelor de suprafată, precum si activităti comune de prevenire a inundatiilor.

Măsura 2.1: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de afaceri comune (prioritatea 2)

Regiunea de granită este caracterizată în principal de diferente mari în nivelurile de dezvoltare. Aceste diferente sunt prezente mai ales în zona de infrastructură si dezvoltare economică. În acelasi timp, regiunea dispune de importante resurse umane si fizice care ar putea fi folosite în scopul de a impulsiona cresterea economică si de a nivela diferentele existente dintre regiunile de granită românesti si ungare.

Măsura 2.2: Cooperare de sustinere a initiativelor de afaceri (prioritatea 2)

Cooperarea initiativelor de afaceri este singurul aspect de cooperare, de altfel foarte important; implicarea altor actori diferiti este, de asemenea, necesară pentru atingerea unei dezvoltări reciproce sustenabile si echilibrate în zona de granită.

Măsura 2.3: Fondul comun al proiectelor mici - încurajarea cooperării dintre institutii si comunităti - actiuni people to people (prioritatea 2)

Analiza zonei de granită a identificat traditii multiculturale ale zonei eligibile ca fiind un punct forte. Aceasta a evidentiat initiative de cooperare transfrontalieră puternice sub forma unor actiuni comune ale institutiilor, comunitătilor si ONG-urilor, care constituie rezultate ale programelor de cooperare transfrontalieră anterioare.

Măsura 2.4: Promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologiei si dezvoltării resurselor umane (prioritatea 2)

Cele mai bune exemple de initiative locale în aria cooperării transfrontaliere pot fi găsite în domeniul educatiei si instruirii.

O parte a activitătilor de cooperare transfrontalieră a început deja si poate fi dezvoltată în continuare. Acestea includ un nivel ridicat de educatie la nivel general, seminarii de afaceri, conferinte si ateliere - toate cu caracter interdisciplinar. Cele mai importante dintre aceste activităti posibile sunt acelea care implică înfiintarea legăturilor economice permanente sau acelea care implică participanti din diverse domenii.

Sprijinul activitătilor programelor - asistenta tehnică (prioritatea 3)

În cadrul acestei priorităti, o măsură concentrată pe sprijinul implementării programului va oferi o resursă esentială pentru ducerea la bun sfârsit a programului de cooperare transfrontalieră. Scopul măsurii este de a asigura un management eficient, eficace si transparent si o operare lipsită de dificultăti a programului PHARE CBC.

 

CBC RO-HU 2004-2006 – Priorităti si măsuri indicative multianuale

Grant scheme

Prioritatea 1

Întărirea integritătii spatiale si fizice a infrastructurii din zonele de cooperare transfrontalieră pe granita România - Ungaria

Măsura 1.1

Îmbunătătirea infrastructurii transfrontaliere

Măsura 1.2

Lansarea de provocări comune în domeniul protectiei mediului si al prevenirii inundatiilor

Prioritatea 2

Promovarea initiativelor de cooperare în scopul de a facilita integrarea pietelor si intensificarea coerentei dintre societătile locale

Măsura 2.1

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de afaceri comune

Măsura 2.2

Sprijinirea cooperării dintre initiativele de afaceri

Măsura 2.4

Promovarea cooperării în domeniul cercetării si dezvoltării tehnologiei si, de asemenea, al dezvoltării resurselor umane

 

 

Fondul comun al proiectelor mici

Măsura 2.3

Încurajarea cooperării dintre institutii si comunităti

Prioritatea 3

Asistentă tehnică

Măsura 3.1

Administrarea si managementul programelor

Măsura 3.2

Publicitatea, monitorizarea si evaluarea programelor

Măsura 3.3

Activităti pentru sprijinul programelor

Notă: Aceste priorităti si măsuri sunt transpuse din documentele de programare de cooperare transfrontalieră, elaborate în comun.

 

PHARE/2006/018 - 446. 01 - Cooperare transfrontalieră între România si Ungaria

Programul este menit să permită cooperarea României cu Ungaria pe această granită, conform regulilor compatibile cu cele ale INTERREG IIIA, inclusiv ofertarea comună si procedurile de selectie.

Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

 

Reabilitarea drumurilor secundare în scopul sustinerii turismului, mai ales pentru biciclete

Investitii legate de dezvoltarea zonelor de protectie naturală comune si a parcurilor naturale

Investitii legate de dezvoltarea protectiei comune a râurilor si de prevenire a inundatiilor

Dezvoltarea facilitătilor infrastructurii de afaceri existente

Înfiintarea unor noi incubatoare de afaceri

Sprijin pentru evenimentele de afaceri trasfrontaliere care să usureze întâlnirile IMM-urilor

Sprijin pentru cooperarea initiativelor de afaceri cu privire la activitătile de cooperare transfrontalieră

Sprijin pentru înfiintarea noilor parteneriate, colaborări între institutii de cercetare

Cooperare în domeniul educatiei si instruirii profesionale

Sprijin pentru evenimentele transfrontaliere, actiuni people to people si cooperarea institutiilor si comunitătilor

Asistentă tehnică pentru implementarea si managementul programelor

 

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selectie si potentialii beneficiari ai acestor scheme de grant pot fi găsiti în § 6.

În plus, fisa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atributiile identificate pentru programul 2006.

Acest program este legat de proiectele corespunzătoare pe care Ungaria le desfăsoară în cadrul INTERREG IIIA.

 

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

 

 

 

 

 

- milioane euro -

Proiectele aflate în implementare se împart în trei componente

Finantare PHARE

Buget national

Contributia Beneficiarului

Cost total

Investitii

Întărirea

capacitătii

institutionale

Total

Schemă de grant - Dezvoltare economică si socială (prioritătile 1 si 2)

4,090

0,000

4,090

1,364

0,606

6,06

People to people - Actiuni JSPF (prioritatea 2). Încurajarea cooperării dintre institutii si comunităti

0,000

0,660

0,660

0,220

0,098

0,978

Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului (prioritatea 3)

0,000

0,250

0,250

0,000

0,000

0,250

Total proiect 2006:

4,090

0,910

5,000

1,584

0,704

7,288


[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National. Sumele sunt date în milioane de euro. Contributia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE si contributia natională.]

Cofinantarea natională poate fi asigurată din contributii de la autoritătile nationale, regionale, locale sau municipale (numai dacă aceeasi autoritate nu este si beneficiar al aceleasi actiuni), împrumuturi de la institutii financiare internationale către institutii publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene numai pentru cazurile în care organizatiile publice care oferă fonduri nu sunt si beneficiarii proiectului în cauză. Aceasta înseamnă că respectiva contributie a Beneficiarului trebuie să fie o sumă separată si, în oricare dintre cazuri, aditională.

Programele de cooperare transfrontalieră cu Ungaria oferă si asistentă tehnică financiară (de până la 5% din totalul fondurilor PHARE, de exemplu, 0,250 milioane euro) pentru asistarea administrării si managementului programului, publicitatea programului, monitorizare si evaluare. Sarcinile acestei asistente tehnice vor include dezvoltarea capacitătilor locale si regionale pentru managementul si mobilizarea cooperării transfrontaliere.

Se precizează în mod special că tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere să demonstreze aditionalitatea pentru rezultatele altor actiuni finantate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.

De asemenea, autoritatea de management si agentiile subordonate se vor îngriji în mod special să se asigure că toate actiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, în asa fel încât să se poată identifica usor submăsura specifică si anul bugetar în care acestea sunt contractate.

Mai mult decât atât, acea înregistrare specifică va fi organizată în asa fel încât să faciliteze o legătură usor de identificat cu rezultatele fiecărui contract, inclusiv demonstrarea în termeni de rezultate a aditionalitătii mai sus mentionate.

2.2. Principii de cofinantare

În concordantă cu Ghidul Solicitantului Phare, toate proiectele de investitii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinantare de la bugetul national. Contributia Comunitătii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinantare.

Cofinantarea pentru proiectele de Întărire a capacitătii institutionale poate fi oferită de către tara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură si implementare operatională, prin finantarea resurselor umane si a altor resurse cerute pentru atingerea eficace si eficientă a obiectivelor programului.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investitii si întărirea capacitătii institutionale) vor fi cofinantate de PHARE, Beneficiar si resurse de la bugetul national. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel putin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proportie de 75% din fonduri PHARE, restul finantării urmând a proveni de la bugetul national.

3. Agentiile de implementare

3.1. Agentiile de implementare

Agentia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării programului.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

Directia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertătii nr. 12, sectorul 5

Bucuresti, România

3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră

Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor va delega o parte considerabilă a responsabilitătilor sale pentru implementarea Programului de cooperare transfrontalieră România - Ungaria către un organism regional, situat în zona de granită. În acest sens, agentiile pentru dezvoltare regională Vest si Nord-Vest au înfiintat Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Oradea (judetul Bihor), care va actiona în strânsă legătură cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor. Acest birou va cuprinde partea română a Secretariatului tehnic comun din Ungaria (VATI).

3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de cooperare transfrontalieră. El îndeplineste functiile de comitet comun de cooperare, asa cum sunt descrise în Regulamentul de cooperare transfrontalieră si de Comitet mixt de monitorizare pentru INTERREG. Cu membri din ambele tări si de la nivel regional si local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului si astfel va realiza o politică de ansamblu si de implementare financiară a operatiilor.

Principalele responsabilităti ale Comitetului comun de cooperare sunt:

- să adopte documentele de programare (Documentul comun de programare si Programul complement) si orice modificare viitoare a acestora, după caz;

- să adopte fisele de proiect si propunerile de finantare prioritare pentru exercitiul de programare anual;

- să ia în considerare si să aprobe rapoartele comune anuale si finale si implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

- să aprobe cadrul general al atributiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanti ai societătii civile, ONG-urilor si actorilor sociali, organizatiilor sectoriale, de exemplu, camere de comert, uniuni etc. Acestia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu ca membri votanti.

Si reprezentanti ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel putin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului si de a aproba fisele de proiect pentru propunerea de finantare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operational al programului de cooperare transfrontalieră. Principalele sale responsabilităti sunt selectia si aprobarea proiectelor si monitorizarea implementării lor. Comitetul comun de coordonare are următoarele sarcini:

- de a face propuneri de criterii de evaluare si selectie a proiectelor pentru a fi înaintate Comitetului comun de cooperare;

- de a aproba/aviza materialele pentru solicitarea de propuneri de proiecte;

- de a ratifica operatiile pentru selectia proiectelor si de a formula clasificarea proiectelor ce vor fi finantate;

- de a examina documentele de monitorizare;

- de a adăuga comentarii si de a formula directive pentru autoritatea de management, autoritătile nationale, Comitetul comun de cooperare si agentiile de implementare.

Comitetul comun de coordonare este compus din reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale. Reprezentanti ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de coordonare ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)

Pentru acest program a fost înfiintat un JTS în cadrul Societătii Publice Nonprofit Ungare VATI pentru Dezvoltare Regională si Planificare Urbană. (VÁTI Hungarian Public Non-profit Company for Regional Development and Town Planning). JTS îsi are sediul la biroul regional VATI din Békéscsaba. El oferă în mod direct, cu prioritate, servicii pentru autoritatea de management si autoritatea de plată din Ungaria în legătură cu managementul operational al acestor responsabilităti si, de asemenea, sustine activitătile autoritătilor nationale române si sârbe.

Secretariatul Tehnic comun Ungaria/România/Serbia

Societatea Publică Nonprofit Ungară VÁTI pentru Dezvoltare Regională si Planificare Urbană (VÁTI Területfejlesztési Igazgatóság)

Gellerthegy u. 30-32

1016 Budapesta

Ungaria

Telefon: (36 1) 224.32.78

Fax: (36 1) 224.32.91

Pentru a asigura o evolutie eficientă în cadrul componentei românesti a programului, autoritătile românesti au hotărât să constituie un birou regional de cooperare transfrontalieră la Oradea (judetul Bihor), care să actioneze ca parte a secretariatului subprogramului pentru partea română din acest program, cu reprezentanti ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor; el cuprinde oficial si o contraparte locală a JTS. Acest birou regional combinat oferă asistentă potentialilor aplicanti pentru proiecte si va participa în selectia proiectelor si în activitătile de monitorizare în strânsă cooperare cu JTS.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Tara beneficiară va continua să asigure că toate conditiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Înainte de acreditarea agentiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992) selectia proiectelor, ofertarea si contractarea de către tara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face o derogare de la această cerintă, în cazul în care conditiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul national al asistentei le propune Comisiei, în concordantă cu acordul de finantare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele si proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achizitii pentru investitii si/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritătile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităti de implementare si implementat de o agentie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achizitii

Achizitiile trebuie să respecte prevederile părtii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar si ale cap. 3 al părtii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum si ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritătile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard si de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data initierii achizitiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

În concordantă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autoritătilor contractante cărora li s-au încredintat responsabilitătile managementului descentralizat să execute achizitiile în concordantă cu legislatia natională si liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achizitiile publice.

4.3. Scheme de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fisele de proiect corespunzătoare, în concordantă cu următoarele principii:

Procedurile si formatele care se vor folosi în implementarea schemelor si atribuirea granturilor vor urma regulile de achizitii pentru actiuni externe. In mod special, se va acorda o atentie deosebită procesului de selectie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic si urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegatiei Comisiei din Bucuresti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP)competent pentru programul din care este finantată schema de grant va avea responsabilităti contractuale si financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicatie, criteriile de evaluare, precum si procesul de selectie si rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii si să asigure monitorizarea adecvată si controlul financiar, ca fiind supuse autorizării si responsabilitătii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entitătile competente la nivel sectorial si regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări si servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achizitii pentru actiunile externe, din momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obtinute de AI privind capacitatea de a gestiona operational si financiar schema de grant într-o manieră competentă6) si eficientă, Delegatia Comisiei poate decide să renunte la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale. Prevederile detaliate care reglementează rolul delegatiei Comisiei în faza mai sus mentionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegatie si autoritătile nationale, urmându-se procedura de mai sus privind exercitiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contributia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu exceptia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus mentionate a capacitătii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finantare corespunzător pentru executarea contractului.

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning Nu se aplică.

4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanta proiecte a căror contributie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investitii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.


1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.

2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.

3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.

4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la Regulile si procedurile pentru contractele de servicii, furnizări si lucrări finantate din bugetul general al Comunitătilor Europene în contextul cooperării cu tări terte, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm .

6) A se vedea sectiunea 11 si anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

 


5. Managementul asistentei 5.1. Managementul de proiect

5.1.1. Responsabilităti

Coordonatorul national al asistentei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării si monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul national cu autorizarea finantării (RNAF) si CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA si SAPARD, precum si fondurile structurale si de coeziune.

RNAF si RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordantă cu procedurile elaborate în instructiunile Comisiei. De asemenea, acestia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor si a documentelor standard pentru actiuni externe în vigoare în momentul implementării si că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

5.1.2. Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici si componenta de asistentă tehnică, datorită naturii specifice a actiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3. Termenul limită pentru contractarea si executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordantă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: ...”actiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii doi ani (după aderare). În mod exceptional si în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor”. În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăsi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăti pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiintate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegatia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finantare. În cazul neconformării, tara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordantă cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului si conservării naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus mentionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie sustinute de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate trebuie să se întocmească o documentatie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investitiile trebuie realizate în concordantă cu legislatia comunitară relevantă referitoare la protectia mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice conforme cu legislatia comunitară relevantă în domeniul protectiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăsurat în cadrul fiecărui proiect de investitii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii si responsabilităti

Fondul National al Ministerului Economiei si Finantelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului si va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE si gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile si regulamentele PHARE si procedurile care au legătură cu raportarea si managementul financiar sunt respectate si că există în functiune un sistem de informatii referitor la proiecte si raportări.

Comisia va face plătile către Fondul National, în concordantă cu Memorandumul de întelegere semnat între Comisie si România în 1998 si modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plătile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis si gestionat de Fondul National la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordantă cu art. 3 si 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea tării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv si în totalitate ca venit la bugetul national. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2. Plătile către Fondul National

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11), va fi trimisă la Fondul National după semnarea acordului de finantare si a acordurilor de implementare între Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP si o descriere a sistemului pus în practică, evidentiind fluxul de informatii dintre Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum si modalitatea în care se va desfăsura functia de plată dintre acestea.

Alte două plăti următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite si toate contractele au fost semnate.

În mod exceptional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăti că solicitările de plată din perioada următoare vor depăsi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului National si Agentiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăsesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod exceptional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligatiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.


7) Directiva 85/337/CEE; JO L 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

8) În anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

9) În anexa Conservarea naturii la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. 11 ) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunitătii.

12) Reprezentând plătile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

13) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

14) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

15) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

16) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.


 

5.2.3. Plătile de la Fondul National către AI

Fondul National va face plătile către AI, în concordantă cu acordul de implementare semnat între Fondul National si AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordantă cu art. 13 al Memorandumului de întelegere cu privire la Fondul National.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operatiunile desfăsurate de AI.

5.2.4. Modalităti de plată în situatia aplicării clauzelor de retentie

Pentru acele contracte care contin clauze de retentie (de exemplu, fonduri retinute pentru o perioadă de garantie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (asa cum este calculat de RAP si decis de Comisie) poate fi plătit AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. AI îsi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca si pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăti legate de clauzele de retentie.

AI îsi asumă întreaga responsabilitate fată de contractori pentru îndeplinirea obligatiilor legate de clauzele de retentie. Fondurile neplătite către contractori după ce plătile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5. Cheltuielile finale si lichidarea conturilor

Într-un termen de cel mult 16 luni după încheierea executiei contractelor, Fondul National va depune o declaratie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât si cofinantarea, si va transmite o atestare a regularitătii, acuratetei si veridicitătii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere si rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plătile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retentiei prevăzute în contract.

Dacă plătile primite de la Comisie depăsesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul National va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaratiei finale.

Dacă există alte plăti distincte (cu exceptia fondurilor contractuale de retentie), Fondul National va oferi o explicatie si o previziune cu privire la momentul când plătile vor fi finalizate. Fondul National va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retentie si la celelalte plăti distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaratiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finantarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum si concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finantare vor fi formulate în scris către Fondul National, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-si transmite răspunsul în scris.

Dacă în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul National nu se ajunge la o întelegere, Comisia va decide si va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura si gravitatea încălcării regulilor, precum si pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor si compensării financiare subsecvente, în concordantă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul National, fie prin compensare, în concordantă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare si evaluare În completarea atributiilor de cooperare transfrontalieră ale

Comitetului comun de cooperare si ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF si pe CNA, precum si serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel putin o dată pe an.

Comitetul comun de monitorizare va lua în discutie toate programele finantate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finantare si în Parteneriatul de aderare.

Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritătilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discutie progresul tuturor programelor de asistentă de preaderare finantate de CE (PHARE, ISPA si SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA si pe RAP al AI si serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale si contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obisnuite elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenti. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management si design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finantate din PHARE.

Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau des -centralizate) si/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunitătile egale si egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare si care se reflectă si în programarea si implementarea finantării PHARE.

8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, actiuni preventive si corective

8.1. Supervizarea si controlul financiar realizat de Comisie si de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finantare, precum si contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării si controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) si auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agentiile de implementare din tara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării si contractării desfăsurate de delegatia Comisiei în tara beneficiară.

În scopul asigurării unei protectii eficiente a interesului financiar al Comunitătii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate si inspectii în concordantă cu procedurile prevăzute în Regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele si auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor si subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilitătilor Comisiei si Curtii Europene a Auditorilor18), conturile si operatiile Fondului National si, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăti si Contractare PHARE si anterior agentiilor de implementare relevante pot fi verificate la discretia Comisiei, de Comisie însăsi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.


17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

18) După cum este vorba în Conditiile generale referitoare la Acordul de finantare, atasat la acordul-cadru.

 

8.2. Obligatiile tării beneficiare

8.2.1. Audit si control financiar

În scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, tara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul si controlul asistentei, în concordantă cu principiile general acceptate si standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerintele stabilite în art. 164 din regulamentul financiar si, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea si eligibilitatea cerintelor privitoare la asistenta comunitară.

Sistemele de management si control ale tării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea natională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate fată de toti actorii implicati în implementarea programului.

În fiecare an se vor realiza un plan de audit si un rezumat al constatărilor si principalelor recomandări ale auditărilor desfăsurate si se va trimite Comisiei o schită a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispozitia Comisiei.

8.2.2. Măsuri preventive

Tara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni si contracara practicile de coruptie activă si pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achizitii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât si pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autoritătile din tara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îsi vor lua toate precautiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese si vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situatie de natură să dea nastere unui conflict de interese.

8.2.3. Măsuri antifraudă si actiuni corective

Tara beneficiară va avea, în primă instantă, responsabilitatea de a asigura investigarea si un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor nationale sau comunitare.

Autoritătile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) si nereguli23), ca si toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea natională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, tara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârsitului fiecărui trimestru.

În caz de nereguli sau fraudă, tara beneficiară va face toate corectiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de tara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contributiei

comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul National în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate24) sau orice fraudă25) descoperită în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) tara beneficiară nu s-a conformat obligatiilor de prevenire, detectare si corectare a neregulilor; sau

b) implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenta financiară alocată; sau

c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli.

Comisia poate suspenda finantarea viitoare a programului în discutie si, după ce si-a exprimat motivele, poate cere tării beneficiare să înainteze comentarii si, unde este cazul, să întreprindă corectii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio întelegere până la sfârsitul perioadei stabilite de Comisie si dacă corectiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de tara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discutie; sau

b) să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistentei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corectie, Comisia va lua în considerare principiul proportionalitătii, tipul neregulii, întinderea si implicatiile financiare ale neconcordantei detectate în sistemul de management al tării beneficiare.

În absenta unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finantarea programului îsi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteste suma datorată Comunitătii, tara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalitătile pentru întârzierea plătii vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenta si publicitatea

RAP va avea obligatia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitătile finantate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate si publicitate.

10. Conditii speciale

În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie initiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte si/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.


19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

20) Coruptia activă este definită ca fiind actiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale pentru sine sau pentru un tert, în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

Coruptia pasivă este definită ca fiind actiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeste un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un tert ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, p. 43.

22) Fraudă înseamnă orice act intentionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însusirea ilegală sau retinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunitătilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitătilor Europene; tăinuirea informatiilor cu violarea unei obligatii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate initial.

23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislatiei nationale sau comunitare, a acestui acord de finantare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitătilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitătii aplicable între părtile acordului de finantare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National etc.).

24) A se vedea definitia de mai sus.

25) A se vedea definitia de mai sus.

 


ACORD DE FINANTARE

 

Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, actionând în numele si beneficiul Comunitătii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 de mai jos vor fi executate si finantate din resursele bugetului Comunitătii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finantare. Cadrul tehnic, legal si administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Conditiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie si Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finantare si de prevederile speciale anexate la acesta.

 

ARTICOLUL 1

Natura si subiectul

 

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finantări nerambursabile, la finantarea următoarei măsuri:

Numărul programului: RO/2006/018-448.01

Denumirea: Program de cooperare transfrontalieră între România si Serbia

Durata contractării: până la 30 noiembrie 2008

 

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunitătii

 

Contributia financiară din partea Comunitătii este stabilită la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finantarea nerambursabilă a CE.

 

ARTICOLUL 3

Durata si finalizarea

 

Pentru măsura descrisă, finantarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finantare. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finantarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de executie a contractelor finantării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totusi ca în circumstante exceptionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executie a contractului, cu conditia ca această prelungire să fie solicitată în timp util si justificată corespunzător de către Beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de executie a contractelor pentru achitarea completă a plătilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finantare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

 

ARTICOLUL 4

Adrese

 

Corespondenta aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului si a denumirii acesteia, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucuresti

România

Telefon: (4021) 203.54.00

Fax: (4021) 212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei si Finantelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucuresti

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax: (4021) 312.20.11

 

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

 

Prezentul acord de finantare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

 

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

 

Prezentul acord de finantare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părti. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finantarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finantare.

Întocmit la Bucuresti la 16 iulie 2007.

 

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian,

ministrul economiei si finantelor

Pentru Comunitate,

Onno Simons,

loctiitor al sefului Reprezentantei

Delegatiei Comisiei Europene în România

 

1. Acord-cadru (inclusiv anexele A si B)

2. Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

 

ANEXA C

la Acordul de finantare pentru Programul PHARE CBC dintre România si Serbia 2006

 

PREVEDERI SPECIALE

 

1. Obiective si descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului

Obiectivele globale ale Programului de vecinătate România-Serbia 2004-2006:

- vizarea unei dezvoltări socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România si Serbia prin dezvoltarea principiului cooperării transfrontaliere

Două obiective strategice vor întări obiectivele globale:

- cresterea nivelului general de competitivitate a economiei regionale; si

- îmbunătătirea calitătii vietii populatiei din zonă. În lumina obiectivelor mai sus mentionate, partenerii au căzut de acord cu privire la prioritătile si măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004-2006.

1.2. Obiectivele specifice si rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

 

Prioritătile si măsurile programului de vecinătate

Prioritatea 1

Dezvoltare economică si socială

Măsura 1.1

Cooperare pentru sustinerea afacerilor si agriculturii

Măsura 1.2

Cooperare între serviciile publice locale

Măsura 1.3

Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale si de protectie a mediului la nivel local

Măsura 1.4

Cooperare pentru dezvoltarea turismului

Prioritatea 2

Actiuni people to people

Măsura 2.1

Fondul comun al proiectelor mici

Prioritatea 3

Asistentă tehnică

Măsura 3.1

Pregătirea, managementul si implementatarea programului

Măsura 3.2

Publicitatea si evaluarea programelor

 

1.3. Descrierea programului

PHARE/2006/448.01.01 - Dezvoltare economică si socială - schemă de grant

Contributia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 5,950 milioane euro.

Una dintre trăsăturile acestui program de vecinătate este de a încuraja relatiile de afaceri (inclusiv în domeniul agriculturii) de-a lungul zonei de granită, prin intermediul unei retele de afaceri sustenabile, servicii de sustinere a calitătii afacerilor, asistentă profesională si alte servicii importante, în special pentru IMM-uri.

Această măsură este menită să înfiinteze diverse retele de facilităti pentru afaceri care să ofere servicii de afaceri de înaltă calitate, cu accent pe cooperarea transfrontalieră business-to-business. Ea va ajuta la cooperarea si întărirea capacitătii institutionale dintre serviciile de sustinere a sectorului agricol în scopul sustinerii viabilitătii acestui sector.

Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini:

 

Atributii ale programului pe 2006

Cooperare pentru sustinerea afacerilor si agriculturii prin înfiintarea unei retele diverse de facilităti pentru afaceri

Facilitarea cooperării si întăririi capacitătii institutionale între serviciile de sustinere a sectorului agricol

Cooperare între serviciile publice locale

Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale si de protectie a mediului la nivel local

Cooperare pentru dezvoltarea turismului

Proiecte mici de transport si infrastructură de granită: suport pentru pregătire si implementare

Înfiintarea/reinstalarea retelelor de monitorizare pentru calitatea aerului si a apei în regiunea de granită

Managementul parcului natural

Programe educationale de protectie a mediului la nivel local

 

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selectie si potentialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiti în § 6.

În plus, fisa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atributiile identificate pentru 2006.

PHARE/2006/018-448.01.02- People to people - Fondul comun al proiectelor mici - schemă de grant

Contributia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,800 milioane euro.

Acest proiect se adresează prioritătii 2 mentionate în tabelul de mai sus si constă într-o singură măsură, a măsurilor Fondului comun al proiectelor mici, inclusiv retelelor de cooperare transfrontalieră si contractelor locale.

Actiunile people to people au ca scop sustinerea înfiintării si dezvoltării unor retele de cooperare pe ambele părti ale granitei si crearea unor legături între aceste retele si retelele mai vaste ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie să se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră si întărirea celor existente.

 

Atributii potentiale ale Fondului comun al proiectelor mici pentru programul 2006

Întărirea cooperării locale peste granită

Stimularea si sustinerea creării unor structuri permanente printre organizatiile locale si regionale din regiunea de granită

Crearea si dezvoltarea unor resurse specializate de institutii locale si regionale implicate în dezvoltarea regională si cooperarea transfrontalieră

Dezvoltarea economiei locale/regionale si a pietei muncii

Dezvoltarea si întărirea unei structuri eficiente de implementare

Oferirea unei asistente continue pentru participanti pentru identificarea si pregătirea proiectelor; cresterea capacitătii personale si institutionale pentru cooperare si participarea în programele viitoare de dezvoltare, în special pentru pregătirea activitătilor programului de vecinătate

 

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selectie si potentialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiti în § 6.

În plus, fisa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atributiile identificate pentru programul 2006.

PHARE/2006/018-488.01.03 - Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului

Contributia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,25 milioane euro.

Asistenta tehnică cuprinde două măsuri specifice: (i) sprijin pentru pregătirea proiectelor, managementul si implementarea

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

programului, care va oferi suportul necesar pentru structurile de management, inclusiv costurile operationale ale Secretariatului tehnic comun ce va fi înfiintat pe zona de granită românească eligibilă; (ii) sprijin pentru publicitatea si evaluarea programului (studii, seminarii, măsuri de informare si publicitate, evaluare etc.) si oferirea de asistentă pentru pregătirea proiectelor. Agentia de implementare din România va fi responsabilă pentru implementarea acestui proiect, în cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Serbia.

 

 

 

 

 

 

- milioane euro -

 

Finantare PHARE

Buget national

Contributia Beneficiarului

Cost total

Investitii

Întărirea

capacitătii

institutionale

Total

Dezvoltare economică si socială (prioritatea1)

5,950

0,000

5,950

1,983

0,881

8,815

Actiuni people to people (FCPM) (prioritatea 2)

0,000

0,800

0,800

0,267

0,119

1,186

Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului (prioritatea 3)

0,000

0,250

0,250

0,000

0,000

0,250

Total proiecte 2006:

5,950

1,050

7,000

2,250

1,000

10,250

 

(Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National. Sumele sunt date în milioane de euro. Contributia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE si contributia natională.)

2.2. Principii de cofinantare

În concordantă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investitii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinantare de la bugetul national. Contributia Comunitătii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinantare.

Cofinantarea pentru proiectele de întărire a capacitătii institutionale poate fi oferită de către tara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură si implementare operatională, prin finantarea resurselor umane si a altor resurse cerute pentru absorbtia efectivă si eficientă a asistentei PHARE.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investitii si întărirea capacitătii institutionale) vor fi cofinantate de PHARE, Beneficiar si din resurse de la bugetul national. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel putin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proportie de 75% din fonduri PHARE, restul finantării urmând a proveni de la bugetul national.

3. Agentiile de implementare

3.1. Agentiile de implementare

Agentia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, Directia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertătii nr. 12, sectorul 5

Bucuresti, România

3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră

Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor va delega o parte considerabilă a responsabilitătilor sale pentru implementarea programului de vecinătate către Secretariatul tehnic comun, dar nu si responsabilitatea financiară finală sau semnarea contractelor.

3.3. Comitetul comun de cooperare

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinătate. Cu membri din ambele tări, de la nivel regional si local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului si astfel va realiza o politică de ansamblu si implementare financiară cu privire la operarea în cadrul programului de vecinătate.

Principalele responsabilităti ale Comitetul comun de cooperare sunt:

- să adopte Documentul comun de programare si orice modificare viitoare a acestuia, după caz;

- să adopte fisele de proiect si propunerile de finantare prioritare pentru exercitiul de programare anual;

- să ia în considerare si să aprobe rapoartele comune anuale si finale si implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

- să aprobe cadrul general al atributiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanti ai societătii civile, ONG-urilor si actorilor sociali, organizatiilor sectoriale - de exemplu, camere de comert, uniuni etc. Acestia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu în calitate de membri votanti.

Si reprezentanti ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.


Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agentia de implementare română si de Unitatea de coordonare a programului din Serbia.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel putin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului si de a aproba fisele de proiect pentru propunerea de finantare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operational al programului de vecinătate. Principalele sale responsabilităti sunt:

- de a pregăti fisele de proiect pentru exercitiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;

- de a supraveghea solicitarea de propuneri de proiecte/pachetul de aplicatii (schitate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autoritătilor contractante pentru publicare;

- de a supraveghea selectia comună a proiectelor;

- de a superviza activitătile Secretariatului tehnic comun si ale Comitetului de evaluare;

- de a revizui periodic progresul făcut către atingerea obiectivelor specifice (si cuantificabile) ale programului si de a analiza rezultatele implementării (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele măsuri).

Comitetul comun de coordonare este compus din:

- reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale. Dat fiind rolul său specific si în scopul de a intensifica apartenenta locală, autoritătile regionale si locale vor fi bine reprezentate;

- reprezentanti ai Comisiei Europene, ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun

Agentia de implementare (AI) si Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiintat împreună Secretariatul tehnic comun (STC), localizat în Timisoara, în zona eligibilă a granitei românesti si care va include personal din Serbia. El este găzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Timisoara, care, la rândul său, a fost înfiintat de agentia pentru dezvoltare regională corespunzătoare zonei. STC este, printre altele, responsabil si de functia de secretariat în sprijinul Comitetului comun de coordonare si Comitetului comun de cooperare si pentru asistarea AI si a UCP. Dar rolurile sale principale sunt:

- de a-i sprijini pe aplicanti (potentiali) pentru granturi si pe beneficiari;

- de a răspunde pentru sarcinile legate de managementul curent al programului de vecinătate, tinând seama de rolurile si responsabilitătile AI si ale UCP.

STC va asista Comitetul comun de coordonare si Comitetul comun de cooperare în atributiile lor administrative si practice; va superviza asistenta tehnică oferită în cadrul acestui program, va pregăti proiectele cu ajutorul facilitătilor de pregătire a proiectului si va întreprinde actiunile privind pregătirea, monitorizarea, controlul si evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinătate.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Tara beneficiară va continua să se asigure că toate conditiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Înainte de acreditarea agentiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992), selectia proiectelor, ofertarea si contractarea de către tara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerintă, în cazul în care conditiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul national al asistentei le propune Comisiei, în concordantă cu acordul de finantare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele si proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achizitii pentru investitii si/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritătile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităti de implementare si implementat de o agentie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achizitii

Achizitiile trebuie să respecte prevederile părtii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar si ale cap. 3 al părtii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum si ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritătile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard si de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data initierii achizitiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

În concordantă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autoritătilor contractante cărora li s-au încredintat responsabilitătile managementului descentralizat să execute achizitiile în concordantă cu legislatia natională si liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achizitiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fisele de proiect corespunzătoare, în concordantă cu următoarele principii:

Procedurile si formatele care se vor folosi în implementarea schemelor si atribuirea granturilor vor urma regulile de achizitii pentru actiuni externe. În mod special, se va acorda o atentie deosebită procesului de selectie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic si urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegatiei Comisiei din Bucuresti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finantată schema de grant va avea responsabilităti contractuale si financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicatie, criteriile de evaluare, precum si procesul de selectie si rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii si să asigure monitorizarea adecvată si controlul financiar, ca fiind supuse autorizării si responsabilitătii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entitătile competente la nivel sectorial si regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări si servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achizitii pentru actiunile externe, din momentul implementării.


Ca urmare a rezultatelor pozitive obtinute de AI privind capacitatea de a gestiona operational si financiar schema de grant într-o manieră competentă6) si eficientă, delegatia Comisiei poate decide să renunte la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegatiei. Comisiei în faza mai sus mentionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegatie si autoritătile nationale, urmându-se procedura de mai sus privind exercitiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contributia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu exceptia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de 2 milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus mentionate a capacitătii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finantare corespunzător pentru executarea contractului.


1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JOL 248, 16.09.2002, p. 1.

2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005; JOL 201, 2.08.2005, p. 3.

4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile si procedurile pentru contractele de servicii, furnizări si lucrări finantate din bugetul general al Comunitătilor Europene în contextul cooperării cu tări terte, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm .

 

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning

Nu se aplică.

4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanta proiecte cu o contributie PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investitii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.

5. Managementul asistentei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1. Responsabilităti

Coordonatorul national al asistentei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării si monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul national cu autorizarea finantării (RNAF) si CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA si SAPARD, precum si fondurile structurale si de coeziune.

RNAF si RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordantă cu procedurile elaborate în instructiunile Comisiei. De asemenea, acestia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor si a documentelor standard pentru actiuni externe în vigoare în momentul implementării si că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

5.1.2. Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici si componenta de asistentă tehnică, datorită naturii specifice a actiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3. Termenul limită pentru contractarea si executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2)Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordantă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: „...actiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii doi ani (după aderare). În mod exceptional si în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor”. În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăsi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăti pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiintate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegatia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finantare. În cazul neconformării, tara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordantă cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului si conservării naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus mentionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie sustinută de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate, trebuie să se întocmească o documentatie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investitiile trebuie realizate în concordantă cu legislatia comunitară relevantă referitoare la protectia mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice conforme cu legislatia comunitară relevantă în domeniul protectiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăsurat în cadrul fiecărui proiect de investitii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii si responsabilităti

Fondul National al Ministerului Economiei si Finantelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului si va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE si gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile si regulamentele PHARE si procedurile care au legătură cu raportarea si managementul financiar sunt respectate si că există în functiune un sistem de informatii referitor la proiecte si raportări.

Comisia va face plătile către Fondul National, în concordantă cu Memorandumul de întelegere semnat între Comisie si România în 1998 si modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003. Plătile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis si gestionat de Fondul National la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordantă cu art. 3 si 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea tării beneficiare.

RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv si în totalitate ca venit la bugetul national. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul sistemului PERSEUS.


6) A se vedea sectiunea 11 si anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

7) Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

8) În anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

9) În anexa Conservarea naturii la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

 


5.2.2. Plătile către Fondul National

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11 ) va fi trimisă la Fondul National după semnarea acordului de finantare si a acordurilor de implementare între Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP si o descriere a sistemului pus în practică, evidentiind fluxul de informatii dintre Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum si modalitatea în care se va desfăsura functia de plată dintre acestea.

Alte două plăti următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite si toate contractele au fost semnate.

În mod exceptional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăti că solicitările de plată din perioada următoare vor depăsi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului National si Agentiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăsesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod exceptional, o plată, dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligatiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3. Plătile de la Fondul National către AI

Fondul National va face plătile către AI, în concordantă cu Acordul de implementare semnat între Fondul National si AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordantă cu art. 13 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare individual trebuie să fie avizat în avans de către Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operatiunile desfăsurate de AI.

5.2.4. Modalităti de plată în situatia aplicării clauzelor de retentie

Pentru acele contracte care contin clauze de retentie (de exemplu, fonduri retinute pentru o perioadă de garantie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (asa cum este calculat de RAP si decis de Comisie) poate fi plătit AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. A I îsi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca si pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăti legate de clauzele de retentie.

AI îsi asumă întreaga responsabilitate fată de contractori pentru îndeplinirea obligatiilor legate de clauzele de retentie. Fondurile neplătite către contractori după ce plătile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5. Cheltuielile finale si lichidarea conturilor

Într-un termen de cel mult 16 luni după încheierea executiei contractelor, Fondul National va depune o declaratie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE,

cât si cofinantarea, si va transmite o atestare a regularitătii, acuratetei si veridicitătii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere si rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plătile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retentiei prevăzute în contract.

Dacă plătile primite de la Comisie depăsesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul National va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaratiei finale.

Dacă există alte plăti distincte (cu exceptia fondurilor contractuale de retentie), Fondul National va oferi o explicatie si o previziune cu privire la momentul când plătile vor fi finalizate. Fondul National va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retentie si la celelalte plăti distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaratiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finantarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum si concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finantare vor fi formulate în scris către Fondul National, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-si transmite răspunsul în scris.

Dacă, în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul National, nu se ajunge la o întelegere, Comisia va decide si va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura si gravitatea încălcării regulilor, precum si pierderea financiară suferită de Comisie, pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor si compensării financiare subsecvente, în concordantă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul National, fie prin compensare, în concordantă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare si evaluare

În completarea atributiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare si ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF si pe CNA, precum si serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel putin o dată pe an.

Comitetul mixt de monitorizare va lua în discutie toate programele finantate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finantare si în Parteneriatul de aderare.

Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritătilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discutie progresul tuturor programelor de asistentă de preaderare finantate de CE (PHARE, ISPA si SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA si pe RAP al AI si serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale si contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obisnuite, elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenti. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management si design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate, cu privire la toate programele din sectorul său, finantate din PHARE. Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) si/sau evaluărilor ex post.


10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. 11 ) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunitătii.

12) Reprezentând plătile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

13) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

14) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

15) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

16) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

 

7. Tratament egal

Oportunitătile egale si egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare si care se reflectă si în programarea si implementarea finantării PHARE.

8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, actiuni preventive si corective

8.1. Supervizarea si controlul financiar realizat de Comisie si de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finantare, precum si contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării si controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) si auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agentiile de implementare din tara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării si contractării desfăsurate de delegatia Comisiei în tara beneficiară.

În scopul asigurării unei protectii eficiente a interesului financiar al Comunitătii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate si inspectii în concordantă cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele si auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor si subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilitătilor Comisiei si Curtii Europene a Auditorilor18), conturile si operatiile Fondului National si, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăti si Contractare PHARE si tuturor agentiilor de implementare relevante pot fi verificate la discretia Comisiei, de Comisie însăsi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2.Obligatiile Tării Beneficiare

8.2.1. Audit si control financiar

În scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, tara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul si controlul asistentei, în concordantă cu principiile general acceptate si standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerintele stabilite în art. 164 din

Regulamentul financiar si, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea si eligibilitatea cerintelor privitoare la asistenta comunitară.

Sistemele de management si control ale tării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea natională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toti actorii implicati în implementarea programului.

În fiecare an se vor realiza un plan de audit si un rezumat al constatărilor si principalelor recomandări ale auditărilor desfăsurate si se va trimite Comisiei o schită a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispozitia Comisiei.

8.2.2. Măsuri preventive

Tara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni si contracara practicile de coruptie activă si pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achizitii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât si pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autoritătile din tara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îsi vor lua toate precautiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese si vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situatie de natură să dea nastere unui conflict de interese.

8.2.3. Măsuri antifraudă si actiuni corective

Tara beneficiară va avea, în primă instantă, responsabilitatea de a asigura investigarea si un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor nationale sau comunitare.

Autoritătile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) si nereguli23), ca si toate măsurile referitoare la acestea, luate de autoritatea natională, trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, tara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârsitului fiecărui trimestru.

În caz de nereguli sau fraudă, tara beneficiară va face toate corectiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de tara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contributiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul National în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.


17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

18) După cum este vorba în Conditiile generale referitoare la acordul de finantare, atasate la Acordul-cadru.

19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

20) Coruptia activă este definită ca fiind actiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un tert, în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

Coruptia pasivă este definită ca fiind actiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeste un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un ter t ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul funciilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele finanicare ale Comunitătilor Europene.

21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

22) Fraudă înseamnă orice act intentionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însusirea ilegală sau retinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunitătilor Europene sau bugetele gestionate de/ori pe seama Comunitătilor Europene; tăinuirea informatiilor cu violarea unei obligatii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate initial.

23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislatiei nationale sau comunitare, a acestui acord de finantare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitătilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitătii aplicabile între părtile acordului de finantare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National etc).

 


8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă Orice nereguli probate24) sau fraudă25) descoperite în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) tara beneficiară nu s-a conformat obligatiilor de prevenire, detectare si corectare a neregulilor; sau

b) implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenta financiară alocată; sau

c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finantarea viitoare a programului în discutie si, după ce si-a exprimat motivele, poate cere tării beneficiare să înainteze comentarii si, unde este cazul, să întreprindă corectii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio întelegere până la sfârsitul perioadei stabilite de Comisie si dacă corectiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de tara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discutie; sau

b) să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistentei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corectie, Comisia va lua în considerare principiul proportionalitătii, tipul neregulii, întinderea si implicatiile financiare ale neconcordantei detectate în sistemul de management al tării beneficiare.

În absenta unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finantarea programului îsi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteste suma datorată Comunitătii, tara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalitătile pentru întârzierea plătii vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenta si publicitatea

RAP va avea obligatia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitătile finantate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate si publicitate.

10. Conditii speciale

În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie initiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte si/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.

 

ACORD DE FINANTARE

 

Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, actionând în numele si beneficiul Comunitătii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate si finantate din resursele bugetului Comunitătii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finantare. Cadrul tehnic, legal si administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Conditiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie si Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finantare si de Prevederile speciale anexate la acesta.

 

ARTICOLUL 1

Natura si subiectul

 

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finantări nerambursabile, la finantarea următoarei măsuri:

Numărul programului: RO/ 2006/018-447.01

Denumire: Program de cooperare transfrontalieră între Romania si Moldova

Durata contractării: până la 30 noiembrie 2008

 

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunitătii

 

Contributia financiară din partea Comunitătii este stabilită la maximum 8,996 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finantarea nerambursabilă a CE.

 

ARTICOLUL 3

Durata si finalizarea

 

Pentru măsura descrisă, finantarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu

respectarea prevederilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finantarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de executie a contractelor finantării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totusi ca în circumstante exceptionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executie a contractului, cu conditia ca această prelungire să fie solicitată în timp util si justificată corespunzător de către beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de executie a contractelor pentru achitarea completă a plătilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finantare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

 

ARTICOLUL 4

Adrese

 

Corespondenta aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului si denumirii măsurii, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucuresti

România


Telefon: (4021) 203.54.00

Fax: (4021) 212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei si Finantelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucuresti,

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax: (4021) 312.20.11


24) A se vedea definitia de la pag. 28.

25) A se vedea definiia de la pag. 28.

 

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

 

Prezentul acord de finantare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

 

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

 

Prezentul acord va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părti. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finantarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă a prezentului acord.

Întocmit la Bucuresti la 16 iulie 2007.

 

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian

ministrul economiei si finantelor

Pentru Comunitate,

Onno Simons,

loctiitor al sefului Reprezentantei

Delegatiei Comisiei Europene în România

 

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele A si B)

2. Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

 

ANEXA C

la Acordul de finantare pentru Programul PHARE CBC dintre România-Moldova 2006

 

PREVEDERI SPECIALE

 

1.Obiective si descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului:

Obiectivele globale ale Programului de vecinătate România-Moldova 2004-2006 sunt:

- vizarea unei dezvoltări socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România si Moldova prin dezvoltarea principiului cooperării transfrontaliere.

Două obiective strategice vor întări obiectivele globale:

- cresterea nivelului general de cooperare transfrontalieră socială si economică; si

- îmbunătătirea nivelului de coerentă în infrastructura transfrontalieră care să contribuie la îmbunătătirea calitătii vietii populatiei.

În lumina obiectivelor mai sus mentionate, partenerii au căzut de acord cu privire la prioritătile si măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004-2006.

1.2. Obiectivele specifice si rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare

 

 

Programul de vecinătate – priorităti si măsuri

Prioritatea 1

Dezvoltare economică si socială

Măsura 1.1

Protectia mediului si a naturii

Măsura 1.2

Managementul teritorial si de granită

Măsura 1.3

Dezvoltare economică locală

Măsura 1.4

Turism

Măsura 1.5

Educatie si servicii sociale

Prioritatea 2

Actiuni people to people

Măsura 2.1

Fondul comun al proiectelor mici

Prioritatea 3

Asistentă tehnică

Măsura 3.1

Managementul si implementarea programelor

Măsura 3.2

Publicitatea si evaluarea programelor; pregătirea proiectelor

 

1.3. Descrierea programului

2006/018-447.01.01- Dezvoltare economică si socială

Contributia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 7,600 milioane euro.

Acest proiect acoperă 5 măsuri mentionate anterior în cadrul prioritătii 1. El va fi implementat printr-o singură schemă de grant. Criteriile de selectie si beneficiarii finali sunt descrisi în fisele de proiect relevante. Evaluarea comună si selectia proiectelor vor permite crearea de legături si identificarea de oportunităti de dezvoltare combinate. O logică întrepătrunsă a întăririi capacitătii institutionale si a investitiilor la scară mică adecvate va asigura sustenabilitatea si beneficiile pe termen lung.


Acest proiect se concentrează pe:

 

Atributii ale programului pe 2006

Dezvoltarea unei infrastructuri de protectie efectivă naturală si a mediului

Modernizarea si îmbunătătirea transportului local si a infrastructurii de granită la scară mică si care se adresează preocupărilor de protectia mediului la nivel local, care nu ar fi eligibile într-un program mai vast

Sustinerea întreprinderilor mici si mijlocii locale si a sectoarelor industriale în obtinerea unei cresteri si dezvoltări sustenabile

Promovarea sectorului turistic aflat în dezvoltare în regiune si angajarea comunitătilor si a unei audiente mai largi în înnoirea interesului fată de culturile locale comune, istorie si tezaur natural, pe ambele părti ale granitei

Sustinerea educatiei locale si a serviciilor sociale în cooperarea comunitătilor beneficiare pe ambele părti ale granitei

 

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selectie si potentialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiti în § 6.

În plus, fisa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atributiile identificate pentru programul 2006.

2006/018-447.01.02 - People to people Fondul comun al proiectelor mici

Contributia PHARE la aceasta schemă de granturi se poate ridica la maximum 1,000 milioane euro.

Acest proiect se adresează prioritătii 2 mentionate în tabelul de mai sus si constă într-o singură măsură, a Fondului comun al proiectelor mici, care implementează actiunile people to people.

Actiunile people to people au ca scop sustinerea înfiintării s dezvoltării unor retele de cooperare pe ambele părti ale granite si crearea unor legături între aceste retele si retelele mai vaste ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie să se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentu comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră si întărirea celor existente.

 

Atributii ale actiunilor people to people pentru programul 2006

Întărirea cooperării locale peste granită

Stimularea si sustinerea creării unor structuri permanente printre organizatiile locale si regionale din regiunea de granită

Crearea si dezvoltarea unor resurse specializate de institutii locale si regionale implicate în dezvoltarea regională si cooperare transfrontalieră

Dezvoltarea economiei locale/regionale si a pietei muncii

 

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selectie si potentialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiti în § 6.

În plus, fisa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atributiile identificate pentru programul 2006.

2006/018-447.01.03 - Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului

Contributia PHARE la acest proiect se poate ridica la un maxim de 0,396 milioane euro.

Asistenta tehnică cuprinde două măsuri specifice: (i) sprijin pentru pregătirea proiectelor, managementul si implementarea programului, care va oferi suportul necesar pentru structurile de management, inclusiv costurile operationale ale Secretariatului tehnic comun ce va fi înfiintat pe zona de granită românească eligibilă; (ii) sprijin pentru publicitatea si evaluarea programului (studii, seminarii, măsuri de informare si publicitate, evaluare etc.) si oferirea de asistentă pentru facilitatea pregătirii proiectelor. Agentia de implementare din România va fi responsabilă pentru implementarea acestei priorităti, în strânsă cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Moldova.

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

 

 

Titlul prioritătii Natura actiunii

Finantare PHARE

Finantare românească

Total cost

Investitii

Întărirea

capacitătii

institutionale

Total

Bugetul national

Contributia Beneficiarului

Subtotal

Dezvoltare economică si socială - schemă de grant

7,600

0,000

7,600

2,533

1,126

3,659

11,259

People to people - Fondul comun al proiectelor mici - schemă de grant

0,000

1,000

1,000

0,333

0,148

1,481

1,481

Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului

0,000

0,396

0,396

0,000

0,000

0,00

0,396

TOTAL:

7,600

1,396

8,996

2,866

1,274

4,140

13,136

 

[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National. Sumele sunt date în milioane euro. Contributia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE si contributia natională.]

2.2. Principii de cofinantare

În concordantă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investitii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinantare de la bugetul national. Contributia Comunitătii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinantare.

Cofinantarea pentru proiectele de dezvoltare a capacitătii institutionale poate fi oferită de către tara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură si implementare operatională, prin finantarea resurselor umane si a altor resurse cerute pentru absorbtia efectivă si eficientă a asistentei PHARE.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investitii si întărirea capacitătii institutionale) vor fi cofinantate de PHARE, Beneficiar si din resurse de la bugetul national. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel putin 10 % din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proportie de 75% din fonduri PHARE, restul finantării urmând a proveni de la bugetul national.

3. Agentiile de implementare

3.1. Agentiile de implementare

Agentia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

Directia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertătii nr. 12, sectorul 5

Bucuresti, România

3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor

Publice si Locuintelor va delega pe cât posibil responsabilitătile sale în ceea ce priveste implementarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iasi, care va actiona într-o colaborare strânsă cu MDLPL si va cuprinde si Secretariatul tehnic comun (a se vedea mai jos).

3.3. Comitetul comun de cooperare

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinătate. Cu membri din ambele tări si de la nivel regional si local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului si astfel va asigura o politică de ansamblu si implementare financiară cu privire la operarea în cadrul programului de vecinătate.

Principalele responsabilităti ale Comitetul comun de cooperare sunt:

- să adopte Documentul comun de programare si orice modificare viitoare a acestuia, după caz;

- să adopte fisele de proiect si propunerile de finantare prioritare pentru exercitiul de programare anual;

- să ia în considerare si să aprobe rapoartele comune anuale si finale si implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

- să aprobe cadrul general al atributiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanti ai societătii civile, ONG-urilor si actorilor sociali, organizatiilor sectoriale - de exemplu, camere de comert, uniuni etc. Acestia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu în calitate de membri votanti.

Si reprezentanti ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare, cu rol consultativ.

Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agentia de implementare română si de Unitatea de coordonare a programului din Moldova.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel putin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului si de a aproba fisele de proiect pentru propunerea de finantare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operational al programului de vecinătate. Principalele sale responsabilităti sunt:

- de a pregăti fisele de proiect pentru exercitiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;

- de a supraveghea solicitarea de propuneri de proiecte/pachetul de aplicatii (schitate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autoritătilor contractante pentru publicare;

- de a supraveghea selectia comună a proiectelor;

- de a superviza activitătile Secretariatului tehnic comun si ale Comitetului de evaluare;

- de a revizui periodic progresul făcut pentru atingerea obiectivelor specifice (si cuantificabile) ale programului si de a analiza rezultatele implementării (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele măsuri).

Comitetul comun de coordonare este compus din:

- reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale. Dat fiind rolul său specific si în scopul de a intensifica apartenenta locală, autoritătile regionale si locale vor fi bine reprezentate;

- reprezentanti ai Comisiei Europene, ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun

Agentia de implementare (AI) si Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiintat în comun Secretariatul tehnic comun (STC) în zona eligibilă a granitei românesti, care va include si personal din Moldova. STC va fi responsabil, printre altele, cu functia de secretariat al Comitetului comun de cooperare si Comitetului comun de coordonare si pentru asistarea AI si a UCP.

STC al acestui program de vecinătate este structurat, pe cât posibil, ca si secretariatele tehnice comune responsabile pentru gestionarea programelor de cooperare transfrontalieră (INTERREG) între statele membre ale Uniunii Europene.

STC este găzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iasi, care reprezintă o organizatie legal înfiintată de autoritătile pentru dezvoltare regională din domeniul cooperării transfrontaliere din România.

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iasi va fi responsabil, cu sprijinul STC, pentru cât mai mult din managementul curent legat de atributiile programului de vecinătate.

STC va fi responsabil în asistarea sarcinilor de management curent legate de programul de vecinătate, tinând seama de rolurile si responsabilitătile AI si ale UCP.

STC va asista, de asemenea, Comitetul comun de coordonare si Comitetul comun de cooperare în exercitiul atributiilor lor administrative si tehnice, va supraveghea asistenta tehnică oferită în cadrul acestui program si va întreprinde sarcinile cu privire la monitorizarea, controlul si evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinătate.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Tara beneficiară va continua să asigure că toate conditiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Înainte de acreditarea agentiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992), selectia proiectelor, ofertarea si contractarea de către tara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerintă dată, în cazul în care conditiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul national al asistentei le propune Comisiei, în concordantă cu acordul de finantare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele si proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achizitii pentru investitii si/sau servicii sau scheme de grant, gestionate de autoritătile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităti de implementare si implementat de o agentie de implementare.


1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JOL 248, 16.09.2002, p. 1.

 

4.2. Reguli generale pentru achizitii

Achizitiile trebuie să respecte prevederile părtii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar si ale cap. 3 al părtii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum si ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritătile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard si de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic, referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data initierii achizitiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

În concordantă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autoritătilor contractante cărora li s-au încredintat responsabilitătile managementului descentralizat să execute achizitiile în concordantă cu legislatia natională si liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achizitiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fisele de proiect corespunzătoare, în concordantă cu următoarele principii:

Procedurile si formatele care se vor folosi în implementarea schemelor si atribuirea granturilor vor urma regulile de achizitii pentru actiuni externe. În mod special, se va acorda o atentie deosebită procesului de selectie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic si urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegatiei Comisiei din Bucuresti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finantată schema de grant va avea responsabilităti contractuale si financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicatie, criteriile de evaluare, precum si procesul de selectie si rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii si să asigure monitorizarea adecvată si controlul financiar, ca fiind supuse autorizării si responsabilitătii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entitătile competente la nivel sectorial si regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări si servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achizitii pentru actiunile externe, din momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obtinute de AI privind capacitatea de a gestiona operational si financiar schema de grant într-o manieră competentă6) si eficientă, delegatia Comisiei poate decide să renunte la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegatiei Comisiei în faza mai sus mentionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegatie si autoritătile nationale, urmându-se procedura de mai sus privind exercitiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contributia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu exceptia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus mentionate a capacitătii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finantare corespunzător pentru executarea contractului.

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning Nu se aplică.

4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanta proiecte a căror contributie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investitii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să genereze profit.

5. Managementul asistentei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1. Responsabilităti

Coordonatorul national al asistentei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, coordonarea implementării si monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul national cu autorizarea finantării (RNAF) si CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA si SAPARD, precum si fondurile structurale si de coeziune.

RNAF si RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordantă cu procedurile elaborate în instructiunile Comisiei. De asemenea, acestia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor si a documentelor standard pentru actiuni externe în vigoare în momentul implementării si că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.


2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JOL 201, 2.08.2005, p. 3.

4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile si procedurile pentru contractele de servicii, furnizări si lucrări finantate din bugetul general al Comunitătilor Europene în contextul cooperării cu tări terte, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm .

6) A se vedea sectiunea 11 si anexa nr. 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.


 

5.1.2. Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de 2 milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu, Fondul comun al proiectelor mici si componenta de asistentă tehnică, datorită naturii specifice a actiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3. Termenul limită pentru contractarea si executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordantă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: „...actiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii 2 ani (după aderare). În mod exceptional si în cazuri temeinic justificate se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor”. În niciun caz perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăsi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăti pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiintate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegatia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finantare. În cazul neconformării, tara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordantă cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului si conservării naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus mentionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie sustinută de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate, trebuie să se întocmească o documentatie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investitiile trebuie realizate în concordantă cu legislatia comunitară relevantă referitoare la protectia mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice conforme cu legislatia comunitară relevantă în domeniul protectiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăsurat în cadrul fiecărui proiect de investitii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii si responsabilităti

Fondul National al Ministerului Economiei si Finantelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului si va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE si gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile si regulamentele PHARE si procedurile care au legătură cu raportarea si managementul financiar sunt respectate si că există în functiune un sistem de informatii referitor la proiecte si raportări.

Comisia va face plătile către Fondul National, în concordantă cu Memorandumul de întelegere semnat între Comisie si România în 1998 si modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plătile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis si gestionat de Fondul National la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordantă cu art. 3 si 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea tării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv si în totalitate ca venit la bugetul national. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2. Plătile către Fondul National

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11 ) va fi trimisă la Fondul National după semnarea acordului de finantare si a acordurilor de implementare între Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP si o descriere a sistemului pus în practică, evidentiind fluxul de informatii dintre Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum si modalitatea în care se va desfăsura functia de plată dintre acestea.

Alte două plăti următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite si toate contractele au fost semnate.

În mod exceptional, RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăti că solicitările de plată din perioada următoare vor depăsi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului National si Agentiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăsesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod exceptional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligatiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3. Plătile de la Fondul National către AI

Fondul National va face plătile către AI, în concordantă cu acordul de implementare semnat între Fondul National si AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordantă cu art. 13 al Memorandumului de întelegere cu privire la Fondul National.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF, după consultarea CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operatiunile desfăsurate de AI.


7) Directiva 85/337/CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

8) În anexa EIA la fisa la proiect de investitii corespunzătoare.

9) În anexa Conservarea naturii la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. 11 ) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunitătii.

12) Reprezentând plătile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit la art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

13) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

14) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

15) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

16) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

 


5.2.4. Modalităti de plată în situatia aplicării clauzelor de retentie

Pentru acele contracte care contin clauze de retentie (de exemplu, fonduri retinute pentru o perioadă de garantie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (asa cum este calculat de RAP si decis de Comisie) poate fi plătit către AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. AI îsi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca si pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăti legate de clauzele de retentie.

AI îsi asumă întreaga responsabilitate fată de contractori pentru îndeplinirea obligatiilor legate de clauzele de retentie. Fondurile neplătite către contractori după ce plătile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5. Cheltuielile finale si lichidarea conturilor

În termen de cel mult 16 luni după încheierea executiei contractelor, Fondul National va depune o declaratie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât si cofinantarea, si va transmite o atestare a regularitătii, acuratetei si veridicitătii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie în această fază valoarea originară a contractelor minus orice deducere si rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plătile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retentiei prevăzute în contract.

Dacă plătile primite de la Comisie depăsesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul National va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaratiei finale.

Dacă există alte plăti distincte (cu exceptia fondurilor contractuale de retentie), Fondul National va oferi o explicatie si o previziune cu privire la momentul când plătile vor fi finalizate. Fondul National va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retentie si la celelalte plăti distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaratiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finantarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum si concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finantare vor fi formulate în scris către Fondul National, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-si transmite răspunsul în scris.

Dacă în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul National nu se ajunge la o întelegere, Comisia va decide si va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura si gravitatea încălcării regulilor, precum si pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor si compensării financiare subsecvente, în concordantă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul National, fie prin compensare, în concordantă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare si evaluare

În completarea atributiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare si Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF si pe CNA, precum si serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel putin o dată pe an.

Comitetul comun de monitorizare va lua în discutie toate programele finantate de PHARE, în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finantare si în Parteneriatul de aderare.

Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritătilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discutie progresul tuturor programelor de asistentă de preaderare finantate de CE (PHARE, ISPA si SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA si pe RAP al AI si serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale si contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obisnuite elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenti. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management si design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finantate din PHARE.

Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) si/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunitătile egale si egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare si care se reflectă si în programarea si implementarea finantării PHARE.

8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, actiuni preventive si corective

8.1. Supervizarea si controlul financiar realizat de Comisie si de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finantare, precum si contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării si controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) si auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agentiile de implementare din tara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării si contractării desfăsurate de delegatia Comisiei în tara beneficiară.

În scopul asigurării unei protectii eficiente a interesului financiar al Comunitătii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate si inspectii în concordantă cu procedurile prevăzute în regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele si auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor si subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilitătilor Comisiei si Curtii Europene a Auditorilor18), conturile si operatiile Fondului National si, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăti si Contractare PHARE si a tuturor agentiilor de implementare relevante pot fi verificate la discretia Comisiei, de Comisia însăsi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2. Obligatiile tării beneficiare

8.2.1. Audit si control financiar

În scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, tara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul si controlul asistentei, în concordantă cu principiile general acceptate si standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerintele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar si, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea si eligibilitatea cerintelor privitoare la asistenta comunitară.


Sistemele de management si control ale tării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea natională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate fată de toti actorii implicati în implementarea programului.

În fiecare an se vor realiza un plan de audit si un rezumat al constatărilor si principalelor recomandări ale auditărilor desfăsurate si se va trimite Comisiei o schită a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispozitia Comisiei.


17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

18) După cum este vorba în Conditiile generale referitoare la acordul de finantare atasate la acordul-cadru.

 

8.2.2. Măsuri preventive

Tara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni si contracara practicile de coruptie activă si pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achizitii sau al procedurii de atribuire a granturilor, precum si pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autoritătile din tara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îsi vor lua toate precautiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese si vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situatie de natură să dea nastere unui conflict de interese.

8.2.3. Măsuri antifraudă si actiuni corective

Tara beneficiară va avea, în primă instantă, responsabilitatea de a asigura investigarea si un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor nationale sau comunitare.

Autoritătile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) si nereguli23), ca si toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea natională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, tara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârsitului fiecărui trimestru.

În caz de nereguli sau fraudă, tara beneficiară va face toate corectiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de tara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contributiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul National în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate24) sau fraudă25) descoperită în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) tara beneficiară nu s-a conformat obligatiilor de prevenire, detectare si corectare a neregulilor; sau

b) implementarea unui proiect nu pare să justifice, în parte sau în totalitate, asistenta financiară alocată; sau

c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finantarea viitoare a programului în discutie si, după ce si-a exprimat motivele, poate cere tării beneficiare să înainteze comentarii si, unde este cazul, să întreprindă corectii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio întelegere până la sfârsitul perioadei stabilite de Comisie si dacă corectiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de tara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discutie; sau

b) să facă corecturile financiare cerute, prin anularea în totalitate sau în parte a asistentei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corectie, Comisia va lua în considerare principiul proportionalitătii, tipul neregulii, întinderea si implicatiile financiare ale neconcordantei detectate în sistemul de management al tării beneficiare.

În absenta unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finantarea programului îsi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteste suma datorată Comunitătii, tara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalitătile pentru întârzierea plătii vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenta si publicitatea

RAP va avea obligatia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitătile finantate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate si publicitate.

10. Conditii speciale

În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie initiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte si/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.


19) Rgulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

20) Coruptia activă este definită ca fiind actiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un tert, în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

Coruptia pasivă este definită ca fiind actiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeste un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un tert ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a actiona sau de a abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iunie 1994; 12.7.1994; p. 43.

22) Fraudă înseamnă orice act intentionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însusirea ilegală sau retinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunitătilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitătilor Europene; tăinuirea informatiilor cu violarea unei obligatii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate intial.

23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislatiei nationale sau comunitare, a acestui acord de finantare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitătilor Europene ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termentul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitătii Europene aplicabile între părtile acordului de finantare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National etc).

24) A se vedea definitia de mai sus.

25) A se vedea definiia de mai sus.


 

 

ACORD DE FINANTARE

 

Comisia Europeană, în cele ce urmează denumită Comisia, actionând în numele si în beneficiul Comunitătii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate si finantate din resursele bugetului Comunitătii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord. Cadrul tehnic, legal si administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în conditiile generale anexate la acordul-cadru încheiat între Comisie si Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finantare si de Prevederile speciale anexate la acesta.

 

ARTICOLUL 1

Natura si subiectul

 

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finantări nerambursabile, la finantarea următoarei măsuri:

Numărul programului: RO/2006/018-449.01

Denumirea: Program de cooperare transfrontalieră

între România si Ucraina

Durata contractării: până la 30 noiembrie 2008

 

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunitătii

 

Contributia financiară din partea Comunitătii este stabilită la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finantarea nerambursabilă a CE.

 

ARTICOLUL 3

Durata si finalizarea

 

Pentru măsura descrisă, finantarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finantarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de executie a contractelor finantării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate, totusi, ca în circumstante exceptionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executie a contractului, cu conditia ca această prelungire să fie solicitată în timp util si justificată corespunzător de către Beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de executie a contractelor pentru achitarea completă a plătilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finantare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

 

ARTICOLUL 4

Adrese

 

Corespondenta aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului si denumirii măsurii, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucuresti

România

Telefon: (4021) 203.54.00

Fax: (4021) 212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei si Finantelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucuresti

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax: (4021) 312.20.11

 

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

 

Prezentul acord de finantare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

 

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

 

Prezentul acord de finantare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părti. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finantarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din acord.

Întocmit la Bucuresti la 16 iulie 2007.

 

pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian,

ministrul economiei si finantelor

pentru Comunitate,

Onno Simons,

loctiitor al sefului Reprezentantei Delegatiei Comisiei Europene în România

 

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele A si B)

2. Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)


 

ANEXA C

la Acordul de finantare pentru Programul PHARE CBC dintre România si Ucraina 2006

 

 

PREVEDERI SPECIALE

 

1. Obiective si descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului

Obiectivele globale ale Programului de vecinătate România- Ucraina 2004-2006 sunt:

- îmbunătătirea integrării cooperării transfrontaliere între zonele de granită prin fondarea de baze solide pentru o dezvoltare economică sustenabilă

Oportunitătile pentru cooperarea transfrontalieră în zonele eligibile pot fi transpuse în 4 obiective intermediare/specifice, ce constituie instrumente de atingere a obiectivelor generale:

1. consolidarea valorilor comune existente pentru a genera un nou ciclu integrat de dezvoltare sustenabilă;

2. sustinerea noului ciclu de dezvoltare sustenabilă printr-o infrastructură cheie;

3. dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru a revitaliza mostenirea socioculturală comună legată de istoria locală si mediul înconjurător;

4. întărirea operatională a cooperării transfrontaliere.

În lumina obiectivelor mai sus mentionate, partenerii au căzut de acord cu privire la prioritătile si măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004-2006.

1.2. Obiectivele specifice si rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

 

Prioritătile si măsurile proiectelor

Prioritatea 1

Promovarea dezvoltării socioeconomice locale

Măsura 1.1

Extinderea si consolidarea turismului

Măsura 1.2

Cooperare economică transfrontalieră

Prioritatea 2

Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură transfrontalieră

Măsura 2.1

Dezvoltarea transportului transfrontalier si infrastructurii de granită

Măsura 2.2

Îmbunătătirea managementului transfrontalier de mediu

Prioritatea 3

Actiuni people to people

Măsura 3.1

Fondul comun al proiectelor mici

Prioritatea 4

Asistentă tehnică

Măsura 4.1

Managementul si implementarea programului

Măsura 4.2

Publicitatea si evaluarea programului; pregătirea proiectelor

 

1.3 Descrierea programului

2006/018-449.01.01 - Promovarea dezvoltării socioeconomice locale si a sistemelor de infrastructură transfrontalieră integrată din regiunile de granită românesti si ucrainene (prioritătile 1 si 2)

Contributia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 5,790 milioane euro.

Aceasta este menită să fie implementată printr-o schemă de grant pentru promovarea dezvoltării socioeconomice locale (prioritatea 1) si dezvoltării sistemelor integrate de infrastructură transfrontalieră (prioritatea 2).

Aceste două priorităti vor fi implementate printr-o singură schemă de grant, care va functiona pe ambele părti ale granitei. Evaluarea comună si selectia proiectelor vor permite identificarea de legături si oportunităti de dezvoltare combinată. O logică întrepătrunsă între întărirea capacitătii institutionale si investitiile la scară mică potrivite va asigura sustenabilitatea si beneficiile pe termen lung.

Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

 

Atributii ale programului pe anul 2006

Dezvoltarea turismului transfrontalier

Investitii la scară mică pentru dezvoltarea turismului transfrontalier

Sustinerea cresterii legăturilor economice transfrontaliere si dezvoltarea resurselor umane pentru acele activităti care sunt legate de economia locală din zonele transfrontaliere

Proiecte de întărire a capacitătii institutionale

Programe de specializare care să permită personalului să gestioneze contrabanda, traficul, crima organizată si imigrarea ilegală

Sustinerea pregătirii proiectelor de transport si infrastructură de granită

Actiuni complementare la alte programe implicate în dezvoltarea si managementul infrastructurii de granită

Infrastructuri de transport la scară mică

Înfiintarea/reinstalarea retelelor de monitorizare pentru calitatea aerului si a apei în regiunea de granită

Managementul parcului natural

Programe educationale de gestionare a mediului local


Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selectie si potentialii beneficiari ai aceste scheme de grant pot fi găsiti în § 6.

În plus, fisa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atributiile identificate pentru anul 2006.

2006/018-449.01.02 - People to people - Fondul comun al proiectelor mici (prioritatea 3)

Contributia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,860 milioane euro.

Acest proiect se adresează prioritătii 3 mentionate în tabelul de mai sus si constă într-o singură măsură, a schemei de grant „Fondul comun al proiectelor mici”, pentru implementarea actiunilor people to people.

Actiunile people to people au ca scop sustinerea înfiintării si dezvoltării unor retele de cooperare pe ambele părti ale granitei si crearea unor legături între aceste retele si retelele mai vaste ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie să se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră si întărirea celor existente.

 

Atributii potentiale ale Fondului comun al proiectelor mici pentru programul 2006

Întărirea cooperării locale peste granită

Stimularea si sustinerea creării unor structuri permanente printre organizatiile locale si regionale din regiunea de granită

Crearea si dezvoltarea unor resurse de specialisti în institutiile locale si regionale implicate în dezvoltarea regională si cooperarea transfrontalieră

Dezvoltarea economiei locale/regionale si a pietei muncii

Dezvoltarea si întărirea unei structuri eficiente de implementare

Oferirea unei asistente continue pentru participanti pentru identificarea si pregătirea proiectelor; cresterea capacitătii personale si institutionale pentru cooperare si participarea în programele viitoare de dezvoltare, în special pentru pregătirea activitătilor Programului de vecinătate

 

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selectie si potentialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiti în § 6.

În plus, fisa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atributiile identificate pentru programul 2006.

2006/018-449.01.03 - Asistentă tehnică pentru sprijinul implementării programului (prioritatea 4)

Contributia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,350 milioane euro.

Această asistentă tehnică cuprinde două măsuri specifice:

(i) sprijin pentru managementul si implementarea programului, inclusiv costurile Secretariatului tehnic comun care îsi va desfăsura activitatea la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava;

(ii) sprijin pentru publicitatea si evaluarea programului (studii, seminarii, măsuri de informare si publicitate, evaluare etc.) si oferirea de asistentă pentru pregătirea proiectelor. Agentia de implementare din România va fi responsabilă pentru implementarea acestei priorităti, în strânsă cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Ucraina.

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

 

 

 

 

Prioritatea nr. si tipul actiunii

Finantare PHARE

Buget national

Contributia Beneficiarului

Total costuri eligibile

Investitii

Întărirea

capacitătii

institutionale

Total

1. Scheme de grant: Promovarea dezvoltării socioeconomice locale si a sistemelor de infrastructură transfrontalieră integrată

5,790

0,000

5,790

1,930

0,858

8,578

3. Fondul comun al proiectelor mici

0,000

0,860

0,860

0,287

0,127

1,274

4. Asistentă tehnică

0,000

0,350

0,350

0,000

0,000

0,350

TOTAL:

5,790

1,210

7,000

2,217

0,985

10,202


[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National. Sumele sunt date în milioane de euro. Contributia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE si contributia natională.]

2.2. Principii de cofinantare

În concordantă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investitii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinantare de la bugetul national. Contributia Comunitătii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinantare.

Cofinantarea pentru proiectele de dezvoltare a capacitătii institutionale poate fi oferită de către tara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură si implementare operatională, prin finantarea resurselor umane si a altor resurse cerute pentru absorbtia efectivă si eficientă a asistentei PHARE.

Cofinantarea natională se va realiza prin contributii de la resursele guvernului national, în plus fată de contributiile de la nivel regional, autorităti, împrumuturi de la institutii financiare internationale către institutii publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene, numai pentru cazurile în care organizatiile publice care oferă fonduri nu sunt si beneficiarii proiectului în cauză. Aceasta înseamnă că respectiva contributie a Beneficiarului trebuie să fie o sumă separată si, în oricare dintre cazuri, aditională.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investitii si întărirea capacitătii institutionale) vor fi cofinantate de PHARE, Beneficiar si din resurse de la bugetul national. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel putin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Contributia minimă a Beneficiarului va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE si contributia natională.

Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proportie de 75% din fonduri PHARE, restul finantării urmând a proveni de la bugetul national.

3. Agentiile de implementare

3.1. Agentiile de implementare

Agentia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

Directia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertătii nr. 12, sectorul 5

Bucuresti, România

3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice

si Locuintelor poate delega o parte considerabilă a responsabilitătilor sale pentru implementarea programului de vecinătate către o entitate regională, situată în zona de granită. În acest sens, agentiile pentru dezvoltare regională Nord-Vest, agentiile pentru dezvoltare regională Nord-Est si agentiile pentru dezvoltare regională Sud-Est vor înfiinta împreună un birou regional de cooperare transfrontalieră cu sediul la Suceava, care va activa în strânsă legătură cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintei.

3.3. Comitetul comun de cooperare

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinătate. Cu membri din ambele tări si de la nivel regional si local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului si astfel va realiza o politică de ansamblu si implementare financiară cu privire la operarea în cadrul programului de vecinătate.

Principalele responsabilităti ale Comitetului comun de cooperare sunt:

- să adopte Documentul comun de programare si orice modificare viitoare a acestuia, după caz;

- să adopte fisele de proiect si propunerile de finantare prioritare pentru exercitiul de programare anual;

- să ia în considerare si să aprobe rapoartele comune anuale si finale si implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

- să aprobe cadrul general al atributiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanti ai societătii civile, ONG-urilor si actorilor sociali, organizatiilor sectoriale - de exemplu, camere de comert, uniuni etc. Acestia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu în calitate de membri votanti.

Si reprezentanti ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare, cu rol consultativ.

Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agentia de implementare română si de Unitatea de coordonare a programului din Ucraina.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel putin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului si de a aproba fisele de proiect pentru propunerea de finantare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operational al programului de vecinătate. Principalele sale responsabilităti sunt:

- pregătirea fiselor de proiect pentru exercitiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;

- supravegherea solicitării de propuneri de proiecte/ pachetul de aplicatii (schitate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autoritătilor contractante pentru publicare;

- supravegherea selectiei comune a proiectelor;

- supervizarea activitătilor Secretariatului tehnic comun (si ale Comitetului de evaluare;

- revizuirea periodică a progresului făcut pentru atingerea obiectivelor specifice (si cuantificabile) ale programului si analizarea rezultatelor implementării (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele măsuri).

Comitetul comun de coordonare este compus din:

- reprezentanti ai autoritătilor nationale, regionale si locale. Dat fiind rolul său specific si, în scopul de a intensifica apartenenta locală, autoritătile regionale si locale vor fi bine reprezentate;

- reprezentanti ai Comisiei Europene, ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun

Agentia de Implementare (AI) si Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiintat împreună Secretariatul tehnic comun (STC) localizat în Timisoara, în zona eligibilă a granitei românesti, si care va include personal din Ucraina.

STC al acestui program de vecinătate este structurat, pe cât posibil, ca si secretariatele tehnice comune responsabile pentru gestionarea programelor de cooperare transfrontalieră (INTERREG) între statele membre ale Uniunii Europene.

STC este găzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava, care reprezintă o organizatie legal înfiintată de autoritătile de dezvoltare regională din domeniul cooperării transfrontaliere din România. STC este, printre altele, responsabil si de functia de secretariat în sprijinul Comitetului comun de coordonare si Comitetului comun de cooperare si pentru asistarea AI si a UCP. Dar cea mai mare parte a activitătii sale o reprezintă sprijinul potentialilor aplicanti la contractele de granturi si, apoi, beneficiarilor granturilor.

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava va fi responsabil, cu sprijinul STC, pentru cât mai mult din managementul curent legat de atributiile programului de vecinătate.

STC va asista, de asemenea, Comitetul comun de coordonare si Comitetul comun de cooperare în exercitiul atributiilor lor administrative si tehnice, va supraveghea asistenta tehnică oferită în cadrul acestui program si va întreprinde sarcinile cu privire la monitorizarea, controlul si evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinătate.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Tara beneficiară va continua să asigure că toate conditiile stabilite în art. 164 (1) (a) - (e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Înainte de acreditarea agentiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992), selectia proiectelor, ofertarea si contractarea de către tara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerintă, în cazul în care conditiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul national al asistentei le propune Comisiei, în concordantă cu acordul de finantare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele si proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achizitii pentru investitii si/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritătile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau mai multe autorităti de implementare si implementat de o agentie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achizitii

Achizitiile trebuie să respecte prevederile părtii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar si ale cap. 3 al părtii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum si ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritătile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard si de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data initierii achizitiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

În concordantă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autoritătilor contractante cărora li s-au încredintat responsabilitătile managementului descentralizat să execute achizitiile în concordantă cu legislatia natională si liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achizitiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant, vor fi specificate reglementări precise în fisele de proiect corespunzătoare, în concordantă cu următoarele principii:

Procedurile si formatele care se vor folosi în implementarea schemelor si atribuirea granturilor vor urma regulile de achizitii pentru actiuni externe. În mod special, se va acorda o atentie deosebită procesului de selectie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 al Ghidului practic si urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegatiei Comisiei din Bucuresti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finantată schema de grant va avea responsabilităti contractuale si financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicatie, criteriile de evaluare, precum si procesul de selectie si rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii si să asigure monitorizarea adecvată si controlul financiar ca fiind supuse autorizării si responsabilitătii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entitătile competente la nivel sectorial si regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări si servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achizitii pentru actiunile externe, din momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obtinute de AI privind capacitatea de a gestiona operational si financiar schema de grant într-o manieră competentă6) si eficientă, delegatia Comisiei poate decide să renunte la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegatiei Comisiei în faza mai sus mentionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegatie si autoritătile nationale, urmându-se procedura de mai sus privind exercitiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contributia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu exceptia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro.

Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus mentionate a capacitătii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finantare corespunzător pentru executarea contractului.


1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.

2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.

3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.

4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile si procedurile pentru contractele de servicii, furnizări si lucrări finantate din bugetul general al Comunitătilor Europene în contextul cooperării cu tări terte, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm .

6) A se vedea sectiunea 11 si anexa 4 Ghidul de programare PHARE 2006.


 

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning

Nu se aplică.

4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanta proiecte a căror contributie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investitii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură, care să genereze profit.

5. Managementul asistentei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1. Responsabilităti

Coordonatorul national al asistentei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării si monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul national cu autorizarea finantării (RNAF) si CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE Cooperare transfrontalieră), ISPA si SAPARD, precum si fondurile structurale si de coeziune.

RNAF si RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordantă cu procedurile elaborate în instructiunile Comisiei. De asemenea, acestia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor si a documentelor standard pentru actiuni externe în vigoare în momentul implementării si că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

5.1.2. Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici si componenta de asistentă tehnică, datorită naturii specifice a actiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3. Termenul limită pentru contractarea si executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordantă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: „.. .actiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii 2 ani (după aderare). În mod exceptional si în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor”. În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăsi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăti pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiintate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegatia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finantare. În cazul neconformării, tara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordantă cu art. 5 al Memorandumului de întelegere cu privire la Fondul National.

5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului si conservării naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus mentionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie sustinută de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate trebuie să se întocmească o documentatie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investitiile trebuie realizate în concordantă cu legislatia comunitară relevantă referitoare la protectia mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice conforme cu legislatia comunitară relevantă în domeniul protectiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăsurat în cadrul fiecărui proiect de investitii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii si responsabilităti

Fondul National al Ministerului Economiei si Finantelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului si va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE si gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile si regulamentele PHARE si procedurile care au legătură cu raportarea si managementul financiar sunt respectate si că există în functiune un sistem de informatii referitor la proiecte si raportări.

Comisia va face plătile către Fondul National, în concordantă cu Memorandumul de întelegere semnat între Comisie si România în 1998 si modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plătile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis si gestionat de Fondul National la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordantă cu art. 3 si 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea tării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv si în totalitate ca venit la bugetul national. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2. Plătile către Fondul National

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11 ) va fi trimisă la Fondul National după semnarea acordului de finantare si a acordurilor de implementare dintre Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP si o descriere a sistemului pus în practică, evidentiind fluxul de informatii dintre Fondul National si Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum si modalitatea în care se va desfăsura functia de plată dintre acestea.

Alte două plăti următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agentia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70 % din bugetul total în vigoare16) au fost plătite si toate contractele au fost semnate.

În mod exceptional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăti că solicitările de plată din perioada următoare vor depăsi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului National si Agentiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăsesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod exceptional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligatiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.


7) Directiva 85/337/CEE, JO L 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

8) În anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

9) În anexa Conservarea naturii la fisa de proiect de investitii corespunzătoare.

10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. 11 ) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunitătii.

 

5.2.3. Plătile de la Fondul National către AI

Fondul National va face plătile către AI, în concordantă cu acordul de implementare semnat între Fondul National si AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordantă cu art. 13 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operatiunile desfăsurate de AI.

5.2.4. Modalităti de plată în situatia aplicării clauzelor de retentie

Pentru acele contracte care contin clauze de retentie (de exemplu, fonduri retinute pentru o perioadă de garantie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (asa cum este calculat de RAP si decis de Comisie) poate fi plătit AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. AI îsi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca si pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăti legate de clauzele de retentie.

AI îsi asumă întreaga responsabilitate fată de contractori pentru îndeplinirea obligatiilor legate de clauzele de retentie. Fondurile neplătite către contractori după ce plătile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5. Cheltuielile finale si lichidarea conturilor

Într-un termen de cel mult 16 luni după încheierea executiei contractelor, Fondul National va depune o declaratie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât si cofinantarea, si va transmite o atestare a regularitătii, acuratetei si veridicitătii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie în această fază valoarea originară a contractelor minus orice deducere si rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plătile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retentiei prevăzute în contract.

Dacă plătile primite de la Comisie depăsesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul National va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaratiei finale.

Dacă există alte plăti distincte (cu exceptia fondurilor contractuale de retentie), Fondul National va oferi o explicatie si o previziune cu privire la momentul când plătile vor fi finalizate. Fondul National va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retentie si la celelalte plăti distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaratiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finantarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum si concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finantare vor fi formulate în scris către Fondul National, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-si transmite răspunsul în scris.

Dacă, în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul National, nu se ajunge la o întelegere, Comisia va decide si va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura si gravitatea încălcării regulilor, precum si pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor si compensării financiare subsecvente, în concordantă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul National, fie prin compensare, în concordantă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare si evaluare

În completarea atributiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare si ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF si pe CNA, precum si serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel putin o dată pe an.

Comitetul comun de monitorizare va lua în discutie toate programele finantate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finantare si în Parteneriatul de aderare.

Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritătilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discutie progresul tuturor programelor de asistentă de preaderare finantate de CE (PHARE, ISPA si SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA si pe RAP al AI si serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale si contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obisnuite elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenti.

Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management si design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finantate din PHARE. Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) si/sau evaluărilor ex post.


12) Reprezentând plătile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) al Regulilor de implementare a Regulamentului financiar.

13) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

14) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

15) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

16) Exclusiv suma pentru programele Comunitătii.

 

 

7. Tratament egal

Oportunitătile egale si egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare si care se reflectă si în programarea si implementarea finantării PHARE.

8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, actiuni preventive si corective

8.1. Supervizarea si controlul financiar realizat de Comisie si de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finantare, precum si contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării si controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) si auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agentiile de implementare din tara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării si contractării desfăsurate de delegatia Comisiei în tara beneficiară.

În scopul asigurării unei protectii eficiente a interesului financiar al Comunitătii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate si inspectii în concordantă cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele si auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor si subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilitătilor Comisiei si Curtii Europene a Auditorilor18), conturile si operatiile Fondului National si, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăti si Contractare PHARE si tuturor agentiilor de implementare relevante pot fi verificate la discretia Comisiei, de Comisie însăsi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2. Obligatiile tării beneficiare 8.2.1. Audit si control financiar

În scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, tara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul si controlul asistentei, în concordantă cu principiile general acceptate si standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerintele stabilite în art. 164 din

Regulamentul financiar si, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea si eligibilitatea cerintelor privitoare la asistenta comunitară.

Sistemele de management si control ale tării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea natională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toti actorii implicati în implementarea programului.

În fiecare an se vor realiza un plan de audit si un rezumat al constatărilor si principalelor recomandări ale auditărilor desfăsurate si se va trimite Comisiei o schită a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispozitia Comisiei.

8.2.2. Măsuri preventive

Tara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni si contracara practicile de coruptie activă si pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achizitii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât si pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autoritătile din tara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îsi vor lua toate precautiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese si vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situatie de natură să dea nastere unui conflict de interese.

8.2.3. Măsuri antifraudă si actiuni corective

Tara beneficiară va avea, în primă instantă, responsabilitatea de a asigura investigarea si un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli, conform controalelor nationale sau comunitare.

Autoritătile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) si nereguli23), ca si toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea natională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, tara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârsitului fiecărui trimestru.

În caz de nereguli sau fraudă, tara beneficiară va face toate corectiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corectiile făcute de tara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contributiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul National în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National.


17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

18) După cum este vorba în Conditiile generale referitoare la acordul de finantare atasate la acordul-cadru.

19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

20) Coruptia activă este definită ca fiind actiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un tert, în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul functiilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

Coruptia pasivă este definită ca fiind actiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeste un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un ter t ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a actiona sau de a se abtine de la o actiune în legătură cu atributiile sale ori în exercitiul funciilor sale, cu încălcarea acestor atributii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunitătilor Europene.

21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994; 12.07.1994, p. 43.

22) Fraudă înseamnă orice act intentionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însusirea ilegală sau retinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunitătilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitătilor Europene; tăinuirea informatiilor cu violarea unei obligatii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate initial.

23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislatiei nationale sau comunitare, a acestui acord de finantare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitătilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitătii aplicabile între părtile acordului de finantare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de întelegere cu privire la Fondul National etc.)

 


8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă Orice nereguli probate24) sau fraudă25) descoperite în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) tara beneficiară nu s-a conformat obligatiilor de prevenire, detectare si corectare a neregulilor; sau

b) implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenta financiară alocată; sau

c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finantarea viitoare a programului în discutie si, după ce si-a exprimat motivele, poate cere tării beneficiare să înainteze comentarii si, unde este cazul, să întreprindă corectii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio întelegere până la sfârsitul perioadei stabilite de Comisie si dacă corectiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de tara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discutie; sau

b) să facă corectiile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistentei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corectie, Comisia va lua în considerare principiul proportionalitătii, tipul neregulii, întinderea si implicatiile financiare ale neconcordantei detectate în sistemul de management al tării beneficiare.

În absenta unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finantarea programului îsi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteste suma datorată Comunitătii, tara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalitătile pentru întârzierea plătii vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenta si publicitatea

RAP va avea obligatia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitătile finantate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate si publicitate.

10. Conditii speciale

În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie initiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte si/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.

 

ANEXA D

 

INFORMAREA SI PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD ale Comunitătilor Europene

 

1. Obiectiv si sferă de actiune

Măsurile de informare si publicitate privind asistenta din partea Comunitătii Europene prin Programul PHARE au intentia de a creste gradul de constientizare a publicului si transparenta actiunilor Uniunii Europene, precum si de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate tările beneficiare. Informarea si publicitatea privesc măsurile care primesc o contributie de la Programul PHARE.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare si a altor forme de asistentă va răspunde pentru publicitatea la fata locului. Această actiune se va desfăsura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritătile nationale si regionale competente vor desfăsura activitătile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente si pentru a colabora cu delegatia Comisiei Europene la fata locului.

Măsurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor si deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- Reglementarea (CEE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene L130/30 din 31 mai 2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene L152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene L182/58.

Măsurile de informare si publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor si deciziilor mai sus mentionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispozitia autoritătilor nationale, regionale si locale de către delegatia Comisiei Europene din tara respectivă.

3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritătile nationale, regionale si locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finantare, si vor privi atât programele, cât si alte forme de asistentă.

Costul informării si publicitătii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe PHARE se vor aplica măsurile mentionate mai jos la lit. a) si b):

a) Autoritătile competente din tările beneficiare trebuie să publice continutul programelor si al altor forme de asistentă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător si trebuie să le pună la dispozitia părtilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul tării beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.

b) Măsurile de informare si publicitate la fata locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) În cazul investitiilor de infrastructură cu un cost ce depăseste 1 milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordantă cu prevederile reglementărilor si deciziilor mentionate în paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegatia Comisiei Europene din tara respectivă;

- plăcute permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor si deciziilor mentionate în paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegatia Comisiei Europene din tara respectivă.

(ii) În cazul investitiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potentialului local si orice alte măsuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordantă cu reglementările citate la paragraful 3b)(i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanti, că o parte a ajutorului provine de la Uniunea Europeană si în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordantă cu reglementările de mai sus.


24) A se vedea definitia de mai sus.

25) A se vedea definitia de mai sus.

 

4.Vizibilitatea asistentei Uniunii Europene în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari si pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenta care le priveste în modul cel mai direct.

Autoritătile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alti beneficiari potentiali

Autoritătile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea fortei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de învătământ

profesional implicate în ocuparea fortei de muncă, afaceri si grupurile de afaceri, centrele de instruire si organizatiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritătile nationale, regionale sau locale privind anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistentă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităti eligibile pentru asemenea asistentă vor trebui să indice faptul că Uniunea Europeană si în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistentă transmisă beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistentă finantat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema natională sau regională, ele vor purta de asemenea si însemnul Uniunii Europene de aceeasi mărime.

4.3. Publicul general

Media

Autoritătile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre actiunile cofinantate de Uniunea Europeană si în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

În acest scop, lansarea operatiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) si fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio si televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegatia Comisiei Europene din tara beneficiară.

Principiile mentionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunturilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Actiuni informative

Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii, târguri si expozitii în legătură cu implementarea operatiunilor partial finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri si se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiară va ajuta, după necesităti, la pregătirea si realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si măsuri similare finantate sau co-finantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să contină pe pagina de titlu o indicatie clară a participării Uniunii Europene, precum si simbolul Uniunii Europene, în cazul în care stema natională sau regională este folosită.

În cazul în care asemenea publicatii includ o prefată, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în tara beneficiară, cât si de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară.

Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale responsabile cu informarea părtilor interesate.

Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale.


5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcute permanente si postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finantate partial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, tările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare si publicitate se supun prevederilor de mai jos:

Panouri

Panourile care furnizează informatii privind participarea Uniunii Europene la finantarea investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge până la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritătile nationale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunte propria lor implicare în finantare, asistenta Uniunii Europene trebuie mentionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operatiunii (tinând seama de mărimea cofinantării din partea Uniunii Europene) si trebuie să fie pregătite conform instructiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor si înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcută permanentă, în conformitate cu specificatiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcute permanente

Plăcutele permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, statii etc.). În plus fată de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcute trebuie să specifice partea finantată de Uniunea Europeană, alături de o mentiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD).

În cazul în care o autoritate natională, regională ori locală sau un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcută permanentă, să afiseze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informatii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea Uniunii Europene trebuie de asemenea să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autoritătile nationale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situatie, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegatia să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistentă tehnică sub forma îndrumării asupra cerintelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tării respective, care va contine indicatii detaliate în formă electronică si care va fi disponibil la cerere.

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

COMUNICAT

privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar aduce la cunostintă lista institutiilor de credit participante la acesta, ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea, în conditiile si în limitele prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

Nr. crt.

Denumirea institutiei de credit

I. Bănci - persoane juridice române

1.

Banca Comercială Română - S.A.

2.

RAIFFEISEN BANK - S.A.

3.

BRD - Groupe Société Générale - S.A.

4.

ATE BANK ROMÂNIA - S.A. (fostă Banca pentru Mică Industrie si Liberă Initiativă - MINDBANK - S.A.)

5.

UniCredit Tiriac Bank - S.A. (rezultată în urma fuziunii dintre Banca Comercială HVB Tiriac - S.A. si UniCredit România - S.A.)

6.

Bancpost - S.A.

7.

Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

8.

Banca Românească - S.A. membră a Grupului National Bank of Greece

9.

Credit Europe Bank (România) - S.A. [fostă FINANSBANK (ROMÂNIA) - S.A.]

10.

Banca Transilvania - S.A.

11.

MKB ROMEXTERRA Bank - S.A. (fostă ROMEXTERRA Bank - S.A.)

12.

ALPHA BANK ROMANIA - S.A.

13.

PIRAEUS BANK ROMANIA - S.A.

14.

ABN AMRO Bank (România) - S.A.

15.

OTP BANK ROMANIA - S.A.

16.

Citibank România - S.A.

17.

BANCA COMERCIALĂ SANPAOLO IMI BANK ROMANIA - S.A.

18.

Emporiki Bank - România - S.A.

19.

LIBRA BANK - S.A.

20.

Banca C.R. Firenze România - S.A.

21.

ROMANIAN INTERNATIONAL BANK - S.A.

22.

EGNATIA BANK (ROMÂNIA) - S.A.

23.

Banca Comercială CARPATICA - S.A.

24.

BANK LEUMI ROMÂNIA - S.A.

25.

VOLKSBANK ROMÂNIA - S.A.

26.

ProCredit Bank - S.A.

27.

Raiffeisen Banca pentru Locuinte - S.A.

28.

PORSCHE BANK ROMANIA - S.A.

29.

Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A.

30.

HVB BANCA PENTRU LOCUINTE - S.A.

31.

Banca Millennium - S.A.

II. Sucursale ale băncilor străine*)

1.

Blom Bank Egypt S.A.E. Egypt - Sucursala România

III. Cooperative de credit - Case centrale

1.

Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP (fostă CREDITCOOP - Casa Centrală)

 

Prezentul comunicat înlocuieste Comunicatul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar nr. 1/2007 privind lista institutiilor de credit ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar,

Niculae Vulpescu

 

Bucuresti, 30 august 2007.

Nr. 3.


*) Începând cu 1 ianuarie 2007, depozitele persoanelor fizice si persoanelor juridice la sucursalele din România ale institutiilor de credit străine cu sediul în celelalte state membre ale Uniunii Europene vor fi garantate de schema de garantare din tara în care îsi are sediul institutia de credit-mamă a sucursalei respective.