MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 756         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 noiembrie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 711 din 13 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 716 din 13 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 si art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului

 

Decizia nr. 855 din 9 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare

 

Decizia nr. 859 din 9 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 860 din 9 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 612 din Codul civil

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

122. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii gazelor nr. 351/2004

 

1.314. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

206. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice pentru aprobarea Regulamentului-cadru de autorizare a autoritătilor de autorizare pentru serviciile de transport public local

 

207. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice pentru aprobarea Regulamentului-cadru de acordare a autorizatiilor de transport în domeniul serviciilor de transport public local

 

909. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 549/2007 privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăti directe pe suprafată pentru culturi energetice

 

2.436. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului cu privire la organizarea unei sesiuni speciale a testelor nationale pentru absolventii gimnaziului de până în anul 2007 inclusiv


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 711

din 13 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Ion Marc în Dosarul nr. 10.808/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă.

La apelul nominal se prezintă partea Cristea Vasilica, lipsind autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă solicită respingerea exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 10.808/302/2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Ion Marc într-un proces civil având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prin prevederile de lege criticate „se neagă” dreptul la o cale de atac, inclusiv dreptul la un recurs efectiv, drept prevăzut în art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Autorul exceptiei mai sustine, de asemenea, că prevederile de lege criticate îl „lipseste” de posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii prin care a fost solutionată cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă apreciază că prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 nu aduc atingere principiului constitutional al accesului liber la justitie. În consecintă, consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată. Este invocată jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale, invocând, de asemenea, jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 195/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, care au următorul cuprins:

„(3) Cererea se solutionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părtilor, prin încheiere irevocabilă.”

Textul constitutional considerat a fi încălcat este cel al art. 21 alin. (1) si (2) referitor la accesul liber la justitie. Este invocată si încălcarea art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un recurs efectiv.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 a mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate într-o cauză în care criticile de neconstitutionalitate vizau aceleasi aspecte ca si în cauza de fată.

Astfel, prin Decizia nr. 581 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.113 din 9 decembrie 2005, Curtea a retinut că accesul liber la justitie nu înseamnă acces la toate structurile judecătoresti si la toate gradele de jurisdictie. Acest drept poate fi supus unor conditionări de fond si de formă, iar existenta uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constitutie si nici de vreun tratat international la care România este parte.

Conditiile de exercitare a dreptului de acces liber la justitie, precum si a căilor de atac sunt prevăzute de norme juridice de drept procesual, textul de lege criticat având o astfel de natură. Or, conform dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar art. 129 din Legea fundamentală prevede că, „Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”.

Curtea Constitutională a mai retinut că sintagma recurs efectiv nu are semnificatia unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoresti, ci se referă la dreptul persoanei de a recurge, prin cerere, la o instantă judecătorească, în vederea solutionării cauzei sale. Or, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, împotriva modului de stabilire a taxei de timbru se poate face cerere de reexaminare, astfel că nu se poate sustine lipsa oricărei căi de atac.

Mai mult, Curtea a retinut că cererea prin care se contestă modul de stabilire a taxei de timbru nu priveste fondul litigiului dedus judecătii, ci se solicită doar un control asupra legalitătii si temeiniciei sumei ce reprezintă taxa judiciară de timbru, conditie prealabilă a accesului la instantă.

Atât considerentele, cât si solutia acestei decizii sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Ion Marc în Dosarul nr. 10.808/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 716

din 13 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 si art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător Puskás

Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 si art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Univers” - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 6.849/90/2006 al Tribunalului Vâlcea - Sectia civilă - Complet specializat pentru minori si familie.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 6.849/90/2006, Tribunalul Vâlcea - Sectia civilă - Complet specializat pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 si art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Univers” - S.A. din Râmnicu Vâlcea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale privind egalitatea în drepturi si celor privind accesul liber la justitie, întrucât dau posibilitatea debitorului unui raport cambial de a folosi două căi de atac împotriva executării silite pornite în baza unui cec învestit cu formulă executorie, si anume atât contestatia la executare formulată în baza art. 399 din Codul de procedură civilă, cât si opozitia la executare ce se poate formula în temeiul art. 54 si art. 55 din Legea nr. 59/1934. În argumentarea acestei critici, autorul exceptiei sustine că din moment ce executarea silită se efectuează, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă, numai în temeiul unei hotărâri judecătoresti ori al unui alt înscris care potrivit legii constituie titlu executor, cum este si cazul cecului învestit cu formula executorie, este suficient ca debitorul raportului cambial să apeleze numai la contestatia la executare, care, oricum, instituie anumite exigente de ordin formal si procedural, derogatorii de la dreptul comun.

Tribunalul Vâlcea - Sectia civilă - Complet specializat pentru minori si familie consideră că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constitutionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată. Faptul că într-o anumită materie există o normă juridică specială, derogatorie de la dreptul comun nu înseamnă că această normă nu este constitutională, deoarece examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitiile constitutionale si nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale, textele de lege criticate reprezentând o concretizare a normelor constitutionale care consacră dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil, instituind judecarea opozitiei de urgentă si cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 54 si 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, care au următorul cuprins:

- Art. 54: „ În termen de 5 zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare.

Opozitia se va introduce la judecătoria care a învestit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedură civilă, de urgentă si cu precădere, înaintea oricărei pricini. Instanta va putea suspenda executarea numai

în caz când oponentul nu recunoaste semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaste procura.

În caz de suspendare a executării creditorul va putea obtine măsuri de asigurare.”;

- Art. 55: „ În procesele pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât exceptiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23.

Exceptiunile personale vor trebui să fie de grabnică solutiune si întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

Exceptiunile trebuie invocate la primul termen de înfătisare.

Prin primul termen de înfătisare se întelege primul termen de la prima instantă, când procedura fiind îndeplinită, părtile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.”

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi si ale art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că procedura instituită prin art. 54 si art. 55 din Legea nr. 59/1934 este o procedură specială în materia executării creantelor, derogatorie de la dreptul comun, prin intermediul căreia se urmăreste recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creante.

Specificul domeniului supus reglementării, si anume al regimului juridic al cecului ca instrument de plată, a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul comun, legiuitorul având, conform atributiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din Constitutie, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată, cu conditia respectării celorlalte dispozitii din Constitutie.

Pe de altă parte, analizând criticile de neconstitutionalitate, Curtea observă că, de fapt, autorul exceptiei deduce neconstitutionalitatea prevederilor de lege din compararea acestora cu prevederile din Codul de procedură civilă în materia contestatiei la executare. În jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat că examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 si 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Univers” - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 6.849/90/2006 al Tribunalului Vâlcea - Sectia civilă - Complet specializat pentru minori si familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 855

din 9 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Energie Termică” - S.A. din Sibiu în Dosarul nr. 5.005/2/2006 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 14 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 5.005/2/2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Energie Termică” - S.A. din Sibiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 afectează echilibrul juridic dintre părtile implicate în litigiu, creând un avantaj nejustificat în favoarea institutiei publice cu atributii în domeniul valorificării activelor statului. Potrivit dispozitiilor legale criticate, debitorul este lipsit de garantiile procedurale care să îi permită să solicite instantei, pentru motive temeinice, suspendarea executării începute de AVAS. Dreptul întoarcerii executării, în temeiul unei hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile, este iluzoriu, fiind posibil numai din punct de vedere teoretic, în practică însă realizarea acestui drept dovedindu-se a fi foarte greoaie si uneori chiar imposibilă.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul observă, pe de o parte, că nu există motivări în drept ale sustinerilor privind neconstitutionalitatea dispozitiilor legale criticate, astfel încât, fată de prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, exceptia invocată apare ca fiind inadmisibilă.

Pe de altă parte, arată că prevederile art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, Curtea respingând criticile formulate ca neîntemeiate, de exemplu, prin Decizia nr. 686/2005.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, potrivit cărora „(2) Executarea silită începută de AVAS prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecătoresti continuă si pe parcursul solutionării contestatiilor formulate de debitori, acestia având dreptul întoarcerii executării numai în baza unei hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile”.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 care consacră principiul egalitătii în drepturi si ale art. 21 privitoare la accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale criticate raportate la aceleasi prevederi constitutionale s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 323/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.026 din 5 noiembrie 2004, sau prin Decizia nr. 686/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 24 ianuarie 2006, respingând critica cu un atare obiect. Cu acele prilejuri, Curtea a retinut că dispozitiile legale criticate reglementează o procedură specială de solutionare a litigiilor privind creantele neperformante preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în considerarea naturii deosebite a acestor creante si a strânsei legături a acestora cu datoria publică, bugetul statului si ocrotirea interesului public.

Faptul că executarea silită începută de AVAS continuă si pe parcursul solutionării contestatiilor formulate de debitori este justificat prin aceea că poprirea, în general, si mai ales în cazul procedurii speciale de solutionare a litigiilor privind creantele neperformante, reglementată de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, se realizează prin intermediul unei proceduri suple si rapide în vederea recuperării creditului, finalitatea acestei proceduri fiind tocmai asigurarea celeritătii executării prestatiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor ratiuni si pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligatiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres că debitorii au dreptul întoarcerii executării numai în baza unei hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile. Asa fiind, sustinerea autorului exceptiei, conform căreia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 si 24 din Constitutie, este neîntemeiată.

Curtea a constatat că nici critica referitoare la încălcarea principiului egalitătii în drepturi nu poate fi primită, deoarece dispozitiile legale contestate se aplică fără privilegii si fără discriminări tuturor părtilor în proces.

Atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Energie Termică” - S.A. din Sibiu în Dosarul nr. 5.005/2/2006 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 859

din 9 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă – procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Genica Oancea, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 1.109/197/2005 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea lui Nicolae Oancea, prin care acesta solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.

Referitor la această cerere, reprezentantul Ministerului Public arată că autorul exceptiei a avut suficient timp din momentul ridicării exceptiei de neconstitutionalitate la instanta de fond, 26 aprilie 2007, si până la data prezentă, pentru a-si angaja un apărător.

Curtea, deliberând, respinge cererea, deoarece nu sunt întrunite conditiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează modificarea textului de lege supus controlului, aspect ce excedează competentei Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 24 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.109/197/2005, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Genica Oancea, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat constituie o normă cu caracter permisiv, susceptibilă a fi aplicată în mod aleatoriu, iar nu potrivit scopului declarat al institutiei recuzării, aceea de garantie a impartialitătii instantei si a desfăsurării unui proces echitabil. Pentru o corectă aplicare a normei procedurale, justitiabilul trebuie să fie informat cu privire la identitatea judecătorului care solutionează litigiul, astfel încât, dacă este cazul, să poată adresa instantei cererea de recuzare.

În concluzie, autorul exceptiei solicită modificarea dispozitiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, întrucât actuala formulă redactională a textului nu întruneste criteriile de constitutionalitate pretins a fi încălcate.

Judecătoria Brasov consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că enumerarea cu titlu limitativ a cazurilor de recuzare nu constituie o încălcare a prevederilor constitutionale, întrucât legiuitorul a acoperit o gamă foarte largă de situatii, scopul institutiei recuzării fiind acela de a oferi părtilor din proces garantia impartialitătii instantei de judecată.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate reprezentând norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui reguli si modalităti diferite de exercitare a drepturilor procesuale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 27 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

„Art. 27. - Judecătorul poate fi recuzat:

1. când el, sotul său, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este sot, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părti;

2. când el este sot, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părti sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

3. când sotul în viată si nedespărtit este rudă sau afin a uneia din părti până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viată ori despărtit, au rămas copii;

4. dacă el, sotul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanta unde una din părti este judecător;

5. dacă între aceleasi persoane si una din părti a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării;

6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părti;

7. dacă si-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă;

8. dacă a primit de la una din părti daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;

9. dacă este vrăjmăsie între el, sotul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv si una din părti, sotii sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (3) si (5) care consacră statul de drept si obligatia respectării Constitutiei si a legilor si ale art. 31 alin. (1), (2) si (4) referitoare la dreptul la informatie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale criticate dintr-o altă perspectivă si cu o altă motivatie s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 40/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, respingând critica cu un atare obiect.

Curtea constată că sustinerea autorului exceptiei în cauza de fată, potrivit căreia textul de lege criticat este susceptibil a fi aplicat în mod aleatoriu, întrucât justitiabilul nu are acces la informatiile referitoare la identitatea judecătorului care solutionează litigiul, este, de asemenea, neîntemeiată. Astfel, Curtea retine că părtile din proces au posibilitatea de a afla componenta completului de judecată învestit cu judecarea cauzei, adresând o cerere instantei (judecătoriei, tribunalului, curtii de apel sau Înaltei Curti de Casatie si Justitie), în temeiul art. 6 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Potrivit dispozitiilor art. 7 si 8 din legea mentionată, instanta este obligată să răspundă la cererea formulată, furnizând informatiile de interes public în termenul prevăzut de lege, astfel încât partea interesată să poată beneficia de toate garantiile procesuale reglementate prin Codul de procedură civilă.

Dincolo de ratiunile înfătisate, Curtea observă că autorul exceptiei nu face o veritabilă critică de neconstitutionalitate, problema pe care o ridică implicând modificarea si completarea textului de lege criticat. Or, aceasta este o problemă ce intră în atributiile legiuitorului, iar nu în competenta Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Genica Oancea, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 1.109/197/2005 al Judecătoriei Brasov. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 860

din 9 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 612 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 612 din Codul civil, exceptie ridicată de Georgeta Vascu în Dosarul nr. 2.457/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 5 aprilie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.457/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 612 din Codul civil, exceptie ridicată de Georgeta Vascu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că, în conformitate cu prevederile art. 480 din Codul civil, în calitate de proprietar al unei suprafete de teren, poate dispune de ea în mod exclusiv si absolut, deci poate edifica orice constructie asa cum crede de cuviintă. Întrucât titularul dreptului de proprietate are deplină libertate în exercitarea dreptului de dispozitie asupra bunului său, iar reglementarea consacrată prin dispozitiile art. 612 din Codul civil îngrădeste exercitarea acestui drept, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor constitutionale referitoare la garantarea proprietătii private.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti arată că dispozitiile art. 612 din Codul civil reglementează servitutea de vedere, dezmembrământ al dreptului de proprietate. Această sarcină se impune ca o limitare a exercitiului atributelor dreptului de proprietate, în concordantă cu prevederile legale si constitutionale invocate de autorul exceptiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că textul de lege criticat, care instituie servitutea de vedere, respectă dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Asa fiind, prevederile legale se impun ca o limitare rezonabilă a exercitiului atributelor dreptului de proprietate, în scopul respectării drepturilor si intereselor legitime ale proprietarilor fondurilor învecinate.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 612 din Codul civil, potrivit cărora „Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietătii îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distantă de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecină”.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (2) si ale art. 136 alin. (1) si (5) referitoare la garantarea proprietătii private.

De asemenea, sunt invocate si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că art. 612 din Codul civil reglementează servitutea de vedere care are ca obiect interdictia construirii de ferestre, deschideri într-un zid comun sau balcoane asupra proprietătii vecinului, în scopul protejării particularilor, persoane fizice sau juridice.

Chiar dacă prin instituirea acestei servituti titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său, având în vedere că pe această cale se preîntâmpină exercitarea abuzivă a dreptului, evitându-se aparitia stărilor conflictuale între vecini si, întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) din Constitutie, republicată, stabilirea continutului si a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legală, în sine, nu relevă nicio contradictie cu textele constitutionale de referintă. De altfel, art. 44 alin. (7) din Constitutie prevede că „dreptul de proprietate obligă [... ] si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”.

Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este, asadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea retine că, prin reglementările deduse controlului, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 612 din Codul civil, exceptie ridicată de Georgeta Vascu în Dosarul nr. 2.457/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii gazelor nr. 351/2004

 

Având în vedere statutul României de importator si de producător de gaze naturale si, totodată, tinând cont că pretul gazelor naturale din productia internă este semnificativ mai scăzut decât pretul de achizitie al gazelor naturale din import, pentru a se asigura caracterul nediscriminatoriu în alimentarea cu gaze naturale a tuturor consumatorilor, se impune ca acestia să fie alimentati în continuare cu gaze naturale în aceeasi structură intern/import a surselor, până la momentul convergentei pretului gazelor naturale din productia internă cu cel al gazelor naturale din import.

Având în vedere înăsprirea regimului sanctionator pentru disciplinarea sectorului si pietei în beneficiul consumatorilor de gaze naturale, precum si necesitatea diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale, prin crearea conditiilor de natură tehnico-economică de transport al acestora, prin raportare la dreptul consumatorilor de a fi alimentati cu gaze naturale,

tinând seama de faptul că neadoptarea unor măsuri imediate, prin ordonantă de urgentă, ar conduce la majorarea substantială a pretului gazelor naturale la consumatorii casnici, cu implicatii negative imediate asupra suportabilitătii preturilor, situatie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic. - Legea gazelor nr. 351/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 28 iulie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, punctul 52 se modifică si va avea următorul cuprins:

„52. Sistem de transport/sistem national de transport (SNT) - retea de transport al gazelor naturale, respectiv ansamblul de conducte magistrale, precum si instalatiile, echipamentele si dotările aferente acestora, care functionează la presiune mai mare de 6 bari, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import si transportul acestora în vederea livrării către distribuitori, consumatorii directi, la înmagazinare, la export si către beneficiarii din terte tări;”.

2. La articolul 3, punctul 54 se modifică si va avea următorul cuprins:

„54. transportul gazelor naturale - activitatea organizată pentru vehicularea gazelor naturale prin SNT sau prin alte sisteme de transport;”.

3. La articolul 8, litera k se modifică si va avea următorul cuprins:

„k) aprobă regulamentele de programare, functionare si dispecerizare ale SNT, ale altor sisteme de transport si ale depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale, la propunerea operatorilor din sector;”.

4. La articolul 17, litera g) se modifică si va avea următorul cuprins:

„g) să ia toate măsurile necesare în vederea trecerii la măsurarea cantitătilor de gaze naturale în unităti de energie, astfel încât, de la data de 1 iulie 2008, facturarea cantitătilor de gaze naturale să se facă în baza energiei continute de acestea.”

5. La articolul 23, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Punctele de delimitare ale SNT/sistemelor de transport sunt de la robinetul de la iesirea din statia de reglare-măsurare-predare apartinând producătorilor sau operatorilor sistemelor de înmagazinare, respectiv punctul de trecere a frontierei în cazul conductelor de interconectare la sistemele de transport din tările vecine, până la robinetul de la iesirea din statia de reglare-măsurare-predare apartinând operatorului de

transport, respectiv punctul de trecere a frontierei în cazul conductelor de interconectare la sistemele de transport din tările vecine.”

6. Articolul 24 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 24. - Operatorul de transport nu se va angaja, în mod

direct sau indirect, în operatiuni de exploatare, extractie, distributie si furnizare a gazelor naturale la consumatori, inclusiv prin detinerea de actiuni sau pachete de actiuni ori printr-un contract de administrare în care sunt implicate persoanele juridice care desfăsoară astfel de activităti.”

7. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul cuprins:

„Art. 261. - Obligatiile si drepturile prevăzute la art. 25 si 26 se aplică tuturor operatorilor de transport pentru sistemele de transport pe care le operează.”

8. La articolul 33, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru consumatorul sau consumatorii de gaze naturale care se află în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), concedentul va stabili prin ordin emis de ministrul de resort conditiile alimentării cu gaze naturale a acestora.”

9. La articolul 51, literele b) si c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„b) conducte de transport al gazelor naturale si statii de comprimare aferente sistemelor de transport/SNT;

c) racorduri de înaltă presiune si statii de reglare-măsurare aferente sistemelor de transport/SNT;”.

10. La articolul 80, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 80. - (1) Concesionarea serviciilor de distributie a gazelor naturale este exclusivă cu privire la zonele delimitate pentru care s-a acordat, dacă nu există consumatori de natura celor prevăzuti la art. 33 alin. (11).”

11. La articolul 100, alineatul (6) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(6) Prevederile alin. (5) se aplică până la convergenta pretului gazelor naturale din productia internă cu cel al gazelor naturale din import.”

12. La articolul 109, după punctul 37 se introduce un nou punct, punctul 38, cu următorul cuprins:

„38. nerespectarea prevederilor art. 17 lit. g).”

13. Articolul 110 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 110. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 109, în cazul în care au fost săvârsite de către persoane fizice, se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la pct. 2, 9, 20, 21, 22, 25, 28, 29 si 32;

b) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, cele de la pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7, 10 si 23;

c) cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei, cele de la pct. 13, 18, 19, 26, 31, 33, 34 si 35.

(2) Contraventiile prevăzute la art. 109, în cazul în care au fost săvârsite de către persoane juridice, se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, cele de la pct. 8 si 11;

b) cu amendă de la 6.000 lei la 12.000 lei, cele de la pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 21 si 29;

c) cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei, cele de la pct. 7, 14, 20, 22, 28 si 32;

d) cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei, cele de la pct. 9, 10, 13, 15, 17, 18, 25, 26, 31 si 36;

e) cu amendă de la 50.000 lei la 80.000 lei, cele de la pct. 12, 16, 19 si 37;

f) cu amendă de 100.000 lei, cele de la pct. 24, 27, 30 si 38.

(3) Pentru contraventiile prevăzute la pct. 12, 16, 19, 24, 27, 30, 37 si 38 ale art. 109, săvârsite în mod repetat de către persoane juridice, autoritatea de reglementare poate aplica o amendă de 5% din cifra de afaceri a persoanei contraveniente, realizată în anul financiar anterior sanctionării faptei.”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează: Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Gergely Olosz

p. Ministrul economiei si finantelor,

Viorel Palască,

secretar de stat

 

Bucuresti, 31 octombrie 2007.

Nr. 122.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia natională privind aderarea la spatiul Schengen, denumită în continuare Strategia natională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Internelor si Reformei Administrative, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale au obligatia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia natională, în raport cu etapele de realizare a acesteia si resursele disponibile în bugetele proprii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 24 octombrie 2007.

Nr. 1.314.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NAŢIONALĂ

rivind aderarea la spatiul Schengen

 

LISTA DE ABREVIERI

 

Abrevierea

Numele complet

UE

Uniunea Europeană

PAS

Planul de actiune Schengen

SIS

Sistemul informatic Schengen

CS-SIS II

Sistemul central SIS de generatia a II-a

SINS

Sistemul informatic national de semnalări

VIS

Sistemul informatic privind vizele

MIRA

Ministerul Internelor si Reformei Administrative

DGAERI

Directia generală afaceri europene si relatii internationale din cadrul MIRA

GIRMIFS

Grupul interministerial român pentru managementul integrat al frontierei de stat

SIRENE

Supplementary Information Request at the National Entries

PKI

Autentificare prin chei publice

 

PREFATĂ

 

Integrarea europeană a reprezentat în decursul ultimilor ani preocuparea primordială a tuturor ministerelor si celorlalte institutii ale administratiei din România.

La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană a avut loc la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Conform calendarului stabilit, România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007.

Odată cu dobândirea calitătii de membru cu drepturi depline al UE, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care presupune pregătirea si adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne, în vederea aderării ulterioare la spatiul Schengen.

România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spatiul Schengen în paralel cu derularea activitătilor care au vizat integrarea în UE. Actiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de PAS, document revizuit anual si aprobat de Guvernul României.

Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la UE, România aplică prevederile acquis-ului Schengen din categoria I. Categoria a II-a a acquis-ului Schengen va fi implementată din momentul eliminării controalelor la frontierele interne, pe baza unei decizii a Consiliului UE.


În acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele si măsurile avute în vedere de tara noastră pentru îndeplinirea acestui deziderat.

Strategia natională privind aderarea la spatiul Schengen, denumită în continuare Strategia natională, contine directiile de actiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderării la spatiul Schengen, în calendarul propus.

Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordării unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor institutiilor cu atributii în domeniu.

Strategia natională urmăreste identificarea, programarea si realizarea corelată a actiunilor la nivel national, pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spatiul Schengen, precum si crearea premiselor unei armonizări consecvente si coerente prin utilizarea unitară a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.

Strategia natională prezintă, într-o primă etapă, elementele procedurale si mecanismele care stau la baza procesului de evaluare Schengen, proces care are ca finalitate decizia Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne. În continuare sunt prezentati pasii făcuti de România pentru pregătirea aderării la spatiul Schengen si etapele pe care trebuie să le parcurgă România pentru aderarea la spatiul Schengen (anexa nr.1).

Un alt capitol al Strategiei nationale este dedicat măsurilor avute în vedere de România pentru aderarea la spatiul Schengen. Obiectivele circumscrise fiecărui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintă instrumentul de implementare a Strategiei nationale.

Resursele financiare disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite sunt de asemenea evidentiate.

Coordonarea actiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor Strategiei nationale se realizează de către Comisia natională de autoevaluare Schengen, denumită în continuare Comisia natională, organism care are rolul de a coordona, a promova si a reprezenta politicile si actiunile de analiză, dezvoltare în domeniul implementării acquis-ului Schengen.

Evaluarea si monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor asumate de autoritătile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen se realizează de către DGAERI din cadrul MIRA si implică evaluarea si monitorizarea implementării acquis-ului Schengen, a obiectivelor asumate în PAS, precum si îndeplinirea recomandărilor si a celor mai bune practici din Catalogul Schengen.

DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate, care vor fi prezentate spre analiză si decizie Comisiei nationale.

Schema relatională a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen este prezentată în anexa nr. 2.

În ceea ce priveste perioada de implementare a Strategiei nationale, autoritătile române au în vedere termenele stabilite în PAS. Conform angajamentelor asumate de autoritătile responsabile prin PAS, implementarea măsurilor tehnice, administrative si legislative necesare îndeplinirii complete a acquis-ului Schengen se va realiza până în anul 2010.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA 1

Obiectivul Strategiei nationale

 

(1) Obiectivul Strategiei nationale este stabilirea directiilor de actiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului român în vederea aderării la spatiul Schengen.

(2) Strategia natională contine directiile de actiune si programele generale pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor, activitătilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderării la spatiul Schengen, în calendarul propus.

(3) Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordării unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor institutiilor cu atributii în domeniu. Strategia natională urmăreste identificarea, programarea si realizarea corelată a actiunilor avute în vedere la nivel national, pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spatiul Schengen, precum si crearea premiselor unei armonizări consecvente si coerente sporite în utilizarea unitară a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.

(4) Strategia natională creează cadrul general necesar abordării unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen si identifică actiunile avute în vedere la nivel national pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spatiul Schengen.

(5) Pregătirile pentru aderarea la spatiul Schengen reprezintă un complex de măsuri care trebuie să fie adoptate si implementate în mod coordonat, unitar si planificat de către institutiile/structurile cu responsabilităti în domeniu.

 

SECTIUNEA A 2-A

Contextul actual

 

2.1. Procesul de evaluare Schengen

(6) Potrivit art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană si la Tratatul de instituire a Comunitătii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, România trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen.

(7) Există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

1. prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spatiul Schengen;

2. prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a II-a, etapa postaderare la spatiul Schengen.

(8) Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate si aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne si sunt supuse procesului de evaluare Schengen. În acest context România trebuie să îsi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerintele relevante din acquis-ul Schengen într-o manieră corectă, uniformă si eficientă, fiind supusă apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

2.2. Implementarea si aplicarea prevederilor din categoria I

(9) România implementează prevederile din prima categorie începând cu data aderării la UE, în procesul de preaderare la spatiul Schengen. Implementarea si monitorizarea prevederilor din această categorie au făcut parte din procesul de pregătire pentru aderarea la UE.


2.3. Procesul de evaluare anterior implementării si aplicării prevederilor din categoria a II-a

(10) Implementarea si aplicarea prevederilor din categoria a II-a presupun ca toate preconditiile legislative, operative si tehnice să fie îndeplinite, în special cerintele referitoare la accesul la Sistemul informatic Schengen de generatia a II-a si la un control eficient la frontierele externe. În acest context România trebuie să tină cont inclusiv de recomandările si de cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluărilor Schengen care se derulează în alte state membre ale UE.

(11) Procesul de evaluare constă în verificarea îndeplinirii tuturor conditiilor necesare implementării depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune că România trebuie să-si demonstreze capacitatea de a îndeplini cerintele acquis-ului Schengen într-o manieră uniformă, corectă, consistentă si eficientă. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

(12) Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, care va fi remis României. Acest chestionar va contine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de către echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului UE să analizeze capacitatea României de a aplica prevederile categoriei a II-a.

(13) În momentul în care au fost obtinute suficiente informatii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea în teren a pregătirilor.

(14) După finalizarea acestor vizite va fi redactat un raport care va analiza stadiul de pregătire a României pentru aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Acest raport poate include recomandări pentru corectarea sau îmbunătătirea aspectelor mai putin satisfăcătoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, după trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.

(15) Raportul final al Grupului de evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE, care va adopta decizia necesară prin care va autoriza aplicarea prevederilor categoriei a II-a la data/datele pe care o/le consideră adecvată/adecvate.

2.4. Dispozitiile tratatului de aderare

(16) Art. 4 alin. (1) si (2) din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, face distinctia dintre prevederile care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, aplicabile în România de la data aderării, si prevederile direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplică numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliul UE în acest sens.

(17) De asemenea, Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană face referire la procesul de evaluare Schengen, care va verifica, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, îndeplinirea conditiilor necesare aplicării tuturor părtilor în cauză din acquis:

„(1) Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană si la Tratatul de instituire a Comunitătii Europene [...] si actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum si orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii si se aplică în Bulgaria si România de la data aderării.

(2) Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene si actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia si care nu sunt prevăzute la alin. (1), desi sunt obligatorii pentru România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a conditiilor necesare aplicării tuturor părtilor în cauză din acquis.”

 

CAPITOLUL II

Pregătirile României pentru aderarea la spatiul Schengen

 

(18) Pregătirile pentru atingerea acestui deziderat au demarat, sub coordonarea MIRA, în paralel cu lansarea procesului de negociere pe Capitolul 24 - „Justitie si afaceri interne” si au inclus activităti de redactare a unor documente strategice, de constructie institutională, de implementare a prevederilor din categoria I si de monitorizare a angajamentelor asumate.

 

SECTIUNEA 1

Documente strategice

 

(19) În contextul negocierilor privind Capitolul 24 - „Justitie si afaceri interne”, statele membre ale UE au solicitat tărilor candidate, inclusiv România, prezentarea unui plan de actiune pentru aplicarea criteriilor preliminare participării la spatiul Schengen.

(20) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferintei pentru aderare „România - Uniunea Europeană” Documentul de pozitie pe Capitolul 24 - Justitie si afaceri interne, care a avut ca anexă PAS. Documentul de pozitie a prezentat stadiul la acea dată si măsurile avute în vedere a fi adoptate, precum si pozitia fată de acquis-ul comunitar, în următoarele domenii: supravegherea si controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea politienească, droguri, cooperarea judiciară în materie penală, extrădare, arme de foc si munitii, SIS, protectia datelor cu caracter personal. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate si nu au fost solicitate perioade de tranzitie sau derogări.

(21) Scopul PAS este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea preconditiilor pentru implementarea completă a acquis-ului Schengen, cât de curând posibil, precum si implementarea graduală a acestuia, în functie de calendarul de aderare la spatiul Schengen. PAS va fi monitorizat si actualizat anual, astfel încât România să îndeplinească criteriile pentru aplicarea Conventiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Conventia Schengen.

(22) Structura PAS urmăreste modelul recomandat de Comisia Europeană. Fiecare sectiune indică acquis-ul Schengen relevant, descrie situatia actuală, precum si măsurile legislative, institutionale, administrative si tehnice prevăzute pentru adoptarea si implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru măsurile avute în vedere. De asemenea, sunt indicate institutii responsabile pentru implementarea acestor măsuri.

(23) PAS marchează distinctia clară dintre momentul aderării României la UE si momentul aderării la Conventia Schengen. Planificarea procesului de implementare a Conventiei Schengen este realizată printr-o abordare în două etape, care acoperă atât perioada de preaderare la UE, cât si perioada care urmează aderării la UE si se situează înaintea momentului ridicării controalelor la frontierele interne, de la care România va avea calitatea de membru Schengen.

(24) Anual se prezintă Guvernului României si Comisiei Europene un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în PAS.

 


SECTIUNEA A 2-A

Institutii

 

(25) Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea în context Schengen se realizează de Comisia natională, organism înfiintat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei nationale de autoevaluare Schengen.

(26) Acest organism creează conditii manageriale si de executie pentru ca institutiile românesti cu responsabilităti în domeniul Schengen să definească si să fundamenteze o actiune proactivă în raport cu cerintele aderării la Acordul Schengen si la Conventia Schengen si, ulterior, în activitatea de sustinere a intereselor României la adoptarea deciziilor politice, legislative si financiare în cadrul UE.

(27) Comisia natională informează periodic Guvernul si Consiliul interministerial pentru afaceri interne si justitie asupra activitătii desfăsurate si a măsurilor dispuse.

(28) Schema relatională a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen este prevăzută în anexa nr. 2.

 

CAPITOLUL III

Măsurile avute în vedere pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite

 

(29) Îndeplinirea obiectivului legat de eliminarea controalelor la frontierele interne si de aderarea la spatiul Schengen presupune implementarea unui complex de măsuri care vizează:

a) adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen;

b) constructia institutională;

c) componenta de investitii, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate, precum si pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în acest demers.

(30) De asemenea, se va avea în vedere asigurarea implementării bunelor practici si recomandărilor elaborate la nivel european, asa cum sunt acestea prevăzute în cataloagele Schengen.

(31) Măsurile avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor circumscrise fiecărui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintă planul de implementare a Strategiei nationale.

 

SECTIUNEA 1

Adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen

 

(32) Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate si nu au fost solicitate perioade de tranzitie sau derogări.

(33) Documentele de referintă privind adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen de către autoritătile române au avut în permanentă în vedere si au marcat clar distinctia dintre momentul aderării României la UE si momentul aderării la Conventia Schengen.

(34) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizată printr-o abordare în două etape, în functie de prevederile acquis-ului Schengen care apartin categoriei I si cele care apartin categoriei a II-a. În continuare, eforturile autoritătilor române din punctul de vedere al adoptării si implementării acquis-ului Schengen se vor axa pe aceeasi abordare duală.

(35) Principalele măsuri avute în vedere, în functie de fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt:

A. Politica de vize

1. Modificarea legislatiei în sensul introducerii formatului uniform pe care se aplică viza emisă persoanelor detinătoare de documente de călătorie nerecunoscute de către România

2. Amendarea legislatiei cu privire la regimul străinilor, în sensul introducerii conceptului de viză uniformă care este valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil după aderarea la spatiul Schengen)

3. Implementarea deplină a prevederilor Instructiunilor consulare comune

4. Modificarea adecvată a legislatiei privind regimul străinilor în România, în vederea instituirii obligativitătii ca la solicitarea vizei străinii să posede o asigurare medicală care să acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistentă medicală ori de urgentă si/sau tratament de urgentă în spital (Decizia Consiliului 2004/17/CE)

5. Introducerea în legislatia română privind regimul străinilor a notiunii de viză uniformă cu valabilitate teritorială limitată

6. Modificarea legislatiei privind regimul străinilor, în sensul în care România să poată emite vize pentru un stat Schengen si, de asemenea, să fie introduse prevederi care să permită unui stat Schengen să emită vize în numele României, în conditiile prevăzute de acquis

7. Introducerea taxelor de viză conforme cu acquis-ul Schengen

8. Modificarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările si completările ulterioare

9. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe Lista negativă a UE, în care se prevede eliberarea de vize în conditii de gratuitate

B. Migratia

1. Modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în vederea armonizării sale cu art. 21 din Conventia Schengen si cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)

2. Modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.194/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea părtii contractante care a semnalat un străin ca inadmisibil, în situatia în care se intentionează eliberarea unui permis de sedere acestuia, potrivit art. 25 din Conventia Schengen

C. Cooperarea politienească Elaborarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării politienesti internationale, aprobată prin Legea nr.104/2007, pe componenta de cooperare în context Schengen

D. Lupta împotriva drogurilor Adoptarea măsurilor necesare pentru a permite participarea expertilor români la Grupul de lucru permanent, stabilit conform prevederilor art. 70 din Conventia Schengen

E. SIS

1. Elaborarea procedurilor nationale si internationale pentru operatiunile efectuate în SIS, în conformitate cu procedurile prevăzute de Manualul SIRENE

2. Semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii în vederea colaborării operative cu aceste institutii

3. Demersuri privind semnarea de noi acorduri bilaterale privind cooperarea politienească internatională

F. Protectia datelor cu caracter personal Armonizarea legislatiei, a reglementărilor si practicilor cu acquis-ul Schengen din domeniul protectiei datelor cu caracter personal

 


SECTIUNEA A 2-A

Constructia institutională si investitii, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate

 

(36) Principalele măsuri avute în vedere, în functie de fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt:

A. Controlul frontierelor

1. Implementarea procedurilor de control al traficului în vederea asigurării fluiditătii traficului la viitoarea frontieră internă si eliminării obstacolelor care restrictionează traficul rutier în punctele de trecere la viitoarea frontieră internă

2. Monitorizarea si evaluarea permanentă a stadiului actiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007—2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.324/2007, Planul de actiune si Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei

3. Implementarea Sistemului integrat de supraveghere si control la Marea Neagră

4. Realizarea conditiilor tehnice necesare functionării sistemului de informatii despre pasageri în aeroporturi

5. Separarea eficientă a fluxurilor de pasageri intra si extra Schengen în porturile si aeroporturile internationale

B. Politica de vize

1. Punerea în circulatie a colantului uniform de viză

2. Punerea în circulatie a colantului Schengen

3. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc înalt cu echipamente de detectare a documentelor false si falsificate, corespunzătoare diferitelor niveluri de risc, în conformitate cu acquis-ul în materie

4. Implementarea componentei nationale a VIS.

C. Migratia

1. Implementarea totală a Sistemului informatic integrat privind managementul migratiei, azilului si vizelor

2. Realizarea si integrarea în sistemul informatic al Oficiului Român pentru Imigrări a unei biblioteci virtuale care să cuprindă specimene ale documentelor de identitate, călătorie si stare civilă folosite de străini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de sigurantă ale acestora

3. Implementarea unui proiect-pilot al sistemului pentru emiterea si gestionarea noilor pasapoarte cu date biometrice

4. Extinderea sistemului pentru emiterea si gestionarea pasapoartelor cu date biometrice, pentru întreaga tară

5. Realizarea suportului tehnic pentru producerea, eliberarea si utilizarea cărtii electronice de identitate

D. Azilul

1. Introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie eliberate beneficiarilor unei forme de protectie

2. Finalizarea modulelor de aplicatie ale Oficiului Român pentru Imigrări

E. Cooperarea politienească

1. Înfiintarea si dezvoltarea componentei de cooperare politienească internatională, în contextul prevederilor art. 39-46 din Conventia Schengen, în cadrul Centrului de Cooperare Politienească Internatională

F. Cooperare judiciară

1. Achizitionarea aparaturii necesare pentru Curtea de Apel Bucuresti, precum si dotarea celorlalte curti de apel cu aparatura necesară pentru aplicarea dispozitiilor referitoare la efectuarea audierilor prin videoconferintă, cuprinse în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, cu modificările si completările ulterioare

2. Pregătirea magistratilor în cadrul seminariilor si cursurilor. Programa de pregătire continuă pentru magistratii implicati în programul de pregătire indicat în sectiunea privind cooperare judiciară

G. Lupta împotriva drogurilor

1. Înfiintarea unui registru central de investigatii si cercetare în domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operatiunile derulate de orice institutie cu atributii de aplicare a legii si care să permită evidentierea operatiunilor aflate în derulare astfel încât să se stabilească corect prioritătile si să se asigure coerentă si eficientă în aplicarea legii

2. Modernizarea si/sau relocarea echipamentului operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externă a UE, în conformitate cu evolutiile fenomenului traficului de droguri în termeni de calitate/cantitate/rute

3. Înfiintarea laboratorului teritorial de analiză a drogurilor la Constanta

H. Arme de foc si munitii

1. Dezvoltarea institutională a Registrului National al Armelor conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 389/2004 privind organizarea si functionarea Registrului National al Armelor, în vederea implementării sistemului de monitorizare a operatiunilor cu arme conform exigentelor Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achizitiei si detinerii de arme

2. Dezvoltarea unui sistem informatic si de comunicatii necesar functionării Registrului National al Armelor

I. SIS

1. Înfiintarea Centrului National SIS

2. Operationalizarea biroului SIRENE

3. Activitătile legate de realizarea din punct de vedere tehnic si administrativ a Biroului SIRENE - România

4. Înfiintarea Centrului multifunctional de pregătire Schengen

5. Modernizarea sistemelor informatice existente în cadrul MIRA

6. Implementarea fazei-pilot a SINS compatibil cu Sistemul informatic Schengen de generatia a II-a

7. Extinderea pilotului la nivel national

8. Interconectarea SINS la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; realizarea solutiei de „Disaster Recovery” aferente SINS si a componentei nationale NS-SIS II

9. Înfiintarea bazelor de date privind obiectele căutate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe în materie penală (art. 100 din Conventia Schengen), dacă nu există în sistemele informatice, compatibilizarea cu formatul Schengen si interconectarea acestora, precum si a celor referitoare la persoane si autovehicule, în vederea supravegherii discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Conventia Schengen). Conversia tuturor datelor care vor fi translatate în SINS

10. Dezvoltarea infrastructurii tehnice si de comunicatii pentru accesul autoritătilor competente la bazele de date mai sus mentionate (art. 101 din Conventia Schengen)

11. Extinderea implementării sistemului „TETRA” la nivelul întregului teritoriu.

12. Modernizarea sistemului informatic al Oficiului Român pentru Imigrări corelat cu Sistemul informatic Schengen de generatia a II-a si VIS

13. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA

J. VIS

1. Elaborarea si aprobarea cadrului juridic pentru crearea si functionarea sistemului national de informare privind vizele

2. Elaborarea si adoptarea proiectului tehnic pentru componenta natională a VIS

3. Realizarea aplicatiei informatice pentru componenta natională a VIS, care să permită conectarea, stocarea si transmiterea identificatorilor biometrici stabiliti prin normele europene (amprente digitale, imagine facială)


4. Dotarea Centrului National de Vize si a Oficiului Român pentru Imigrări cu echipamentele hardware si aplicatiile informatice necesare stocării, prelucrării si transmiterii de date în cadrul componentei nationale a VIS

5. Amenajarea si dotarea oficiilor consulare cu echipamentele necesare pentru functionarea în bune conditii a componentei nationale a VIS

6. Conectarea la sistem si dotarea cu echipamente corespunzătoare a punctelor de frontieră de pe viitoarea frontieră externă

7. Conectarea la sistem si dotarea altor agentii cu echipamente, în functie de normele europene ce urmează a fi adoptate

8. Interconectarea componentei nationale a VIS cu reteaua VIS a Comunitătii Europene

 

SECTIUNEA A 3-A

Pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în procesul de aderare

 

(37) În cadrul măsurilor de pregătire a aderării la spatiul Schengen, solutionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare si la formarea profesională corespunzătoare a acestora reprezintă una dintre conditiile esentiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandările si cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea si adoptarea unui concept clar si integrat al pregătirii în domeniul Schengen.

(38) Institutiile/structurile cu responsabilităti Schengen posedă în prezent sisteme proprii de formare profesională, ceea ce rezolvă însă numai în parte problematica pregătirii personalului.

(39) Necesitatea unui efort comun, la nivel national, privind pregătirea personalului, precum si posibilitătile institutiilor/structurilor implicate în activitătile de integrare în spatiul Schengen de a functiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesională.

(40) În vederea realizării acestui deziderat si având în vedere recomandările si cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia natională a aprobat, în sedinta din data de 24 octombrie 2006, Conceptia integrată de pregătire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen.

(41) Scopul elaborării Conceptiei integrate de pregătire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen îl reprezintă realizarea cadrului general comun pentru formarea profesională initială si continuă a personalului care îsi desfăsoară activitatea în domeniul Schengen. Obiectivele comune ale formării profesionale integrate în domeniul Schengen sunt următoarele:

a) cunoasterea continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;

b) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitătii personalului de cooperare în domeniul Schengen;

c) transmiterea informatiilor privitoare la acquis-ul Schengen;

d) cunoasterea procesului de evaluare Schengen;

e) pregătirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;

f) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor de operare a tehnicii si a materialelor destinate îndeplinirii atributiilor si misiunilor în domeniul Schengen.

(42) Grupurile-tintă pentru pregătirea privind problematica Schengen includ personalul cu atributii în acest domeniu. Pregătirea trebuie să includă atât demnitarii si personalul care ocupă functii de conducere, cât si personalul care ocupă functii de executie.

(43) Domeniile avute în vedere pentru pregătirea în domeniul Schengen sunt cele care formează acquis-ul Schengen:

1. controlul frontierelor;

2. politica de vize;

3. migratie;

4. azil;

5. cooperare politienească;

6. cooperare judiciară;

7. lupta împotriva drogurilor;

8. arme de foc si munitii;

9. SIS;

10. protectia datelor.

 

CAPITOLUL IV

Resurse financiare

 

(44) Resursele financiare necesare pentru realizarea actiunilor necesare îndeplinirii măsurilor legate de aderarea la spatiul Schengen se regăsesc în Planul unic multianual de investitii, denumit în continuare Planul unic, document aprobat de GIRMIFS.

(45) Planul unic se actualizează anual si permite autoritătilor române să monitorizeze progresele înregistrate până la integrarea în spatiul Schengen.

(46) Alte surse financiare disponibile se referă la Facilitatea Schengen si Programul general „Gestionarea fluxurilor migratorii”.

 

SECTIUNEA 1

Facilitatea Schengen

 

(47) Facilitatea Schengen este un instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei si a României în perioada dintre data aderării si sfârsitul anului 2009, în vederea finantării actiunilor la noile frontiere externe ale UE, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si a controlului la frontiere.

(48) În perioada 2007—2009, România va beneficia de o sumă de 559,8 milioane euro pentru Facilitatea Schengen si pentru fluxurile de numerar.

(49) Alocările pentru România pentru Facilitatea Schengen sunt defalcate pe ani după cum urmează:

a) 297,2 milioane euro în 2007;

b) 131,8 milioane euro în 2008;

c) 130,8 milioane euro în 2009.

(50) Conform Actului privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, cel putin 50% din sumele mentionate sunt destinate finantării de actiuni la noile frontiere externe ale UE pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si a controlului la frontiera externă.

(51) A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se plăteste Bulgariei si României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de 3 ani de la efectuarea primei plăti. România prezintă, în cel mult 6 luni de la data expirării acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor globale în temeiul sectiunii Schengen a Facilitătii Schengen si pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.

A. Cerinte minime privind managementul si controlul Facilitătii Schengen

(52) Pentru a fi eligibile actiunile trebuie să derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen si să aibă ca obiectiv îmbunătătirea si întărirea viitoare a controlului la frontierele externe si trebuie:


a) să fie localizate fizic la frontiera externă; sau

b) să aibă o legătură cu protectia viitoarei frontiere externe în cazurile în care actiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externă.

(53) Actiunile eligibile pot include stabilirea de diverse sisteme IT necesare implementării acquis-ului Schengen.

(54) Totodată, următoarele conditii sunt obligatorii:

a) un Plan indicativ anual trebuie transmis la Comisia Europeană până la sfârsitul primăverii fiecărui an; Comisia natională si ulterior Comisia Europeană pot să aprobe sau să respingă acest Plan indicativ, caz în care acesta va trebui refăcut;

b) un sistem clar definit pentru gestionarea si controlul fondului cu proceduri interne care să evidentieze o clară definire a responsabilitătilor;

c) respectarea principiilor separării responsabilitătilor, astfel încât să nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achizitiilor si plătilor;

d) existenta unor controale interne efective, inclusiv a functiei de audit independent, precum si a unui sistem contabil efectiv si de raportare financiară care să răspundă standardelor internationale acceptate;

e) regulile de achizitie în conformitate cu reglementările comunitare privind achizitiile;

f) prevederi antifraudă si mecanisme de corectie financiară;

g) raportare intermediară însotită de o declaratie anuală de gestiune a ofiterului responsabil din cadrul autoritătii competente cu coordonarea implementării asistentei comunitare prin Facilitatea Schengen.

B. Sistemul propus de România pentru gestionarea si implementarea Facilitătii Schengen

(55) În cadrul sistemului de gestionare si control pentru implementarea asistentei financiare acordate prin Facilitatea Schengen sunt desemnate următoarele institutii:

1. MIRA – autoritate competentă pentru coordonarea implementării asistentei financiare acordate prin Facilitatea Schengen;

2. Ministerul Economiei si Finantelor:

a) prin Oficiul pentru Plăti si Contractare PHARE - autoritate de contractare si plată pentru asistenta financiară acordată prin Facilitatea Schengen;

b) prin Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;

3. Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de UE pentru Facilitatea Schengen.

(56) În realizarea atributiilor ce le revin, autoritătile implicate în gestionarea si implementarea Facilitătii Schengen pot să încheie acorduri interinstitutionale de colaborare.

(57) Principalii beneficiari ai Facilitătii Schengen sunt MIRA, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

(58) Decizia Comisiei Europene nr. C(2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea si controlul părtii consacrate acquisului Schengen din cadrul Facilitătii Schengen si pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, denumită în continuare Decizia financiară, cuprinde prevederi referitoare la:

1. actiuni si cheltuieli eligibile;

2. coordonarea si compatibilitatea cu politicile comunitare;

3. documentatia necesară a fi întocmită si prezentată Comisiei Europene;

4. cadrul de monitorizare si control în domeniul raportării, contractării si plătilor;

5. norme de bună practică administrativă si de bună gestiune financiară.

 

SECTIUNEA A 2-A

Programul general „Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii”

 

(59) Programul general „Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii” pentru perioada 2007—2013, care a fost aprobat la nivel european, stabileste mecanisme care acoperă 4 domenii:

1. controlul si supravegherea frontierelor externe - managementul integrat al frontierei - politica de vize;

2. returnarea cetătenilor statelor terte care se află ilegal pe teritoriul UE;

3. integrarea cetătenilor statelor terte care se află legal pe teritoriul UE;

4. azilul.

(60) Suma propusă prin Programul general „Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii” este de 5.866 milioane euro, din care 1.184 milioane euro pentru azil, 759 milioane euro pentru fondul pentru returnare, 1.771 milioane euro pentru integrarea cetătenilor statelor terte si 2.152 milioane euro pentru managementul frontierelor externe.

(61) România nu poate beneficia de finantare din aceste fonduri atât timp cât beneficiază de altă finantare pentru frontiera externă. Odată cu terminarea finantării acordate prin Facilitatea Schengen, respectiv în anul 2009, România va deveni eligibilă pentru aceste fonduri, adică în anul 2010.

 

CAPITOLUL V

Coordonare, implementare si monitorizare

 

(62) Coordonarea actiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivului Strategiei nationale se realizează de Comisia natională. Sarcina implementării Strategiei nationale revine fiecăreia dintre institutiile cu atributii în domeniu, în părtile ce le privesc. Conducătorii institutiilor au obligatia de a întreprinde măsurile ce se impun si răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din Strategia natională. La nivelul acestor institutii pot fi create si operationalizate structuri proprii de autoevaluare. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei nationale pot participa si alte institutii ale statului, precum si organizatii neguvernamentale, care cooperează potrivit competentelor si în conditiile legii.

(63) Evaluarea si monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor asumate de autoritătile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen se realizează permanent, prin intermediul DGAERI - MIRA.

(64) DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor si va asigura transmiterea acestora către autoritătile abilitate pentru îndeplinirea tuturor deciziilor si măsurilor adoptate în acest sens în cadrul reuniunilor Comisiei nationale.

(65) Scopul evaluării îl reprezintă evitarea suprapunerilor si paralelismelor între institutiile cu atributii la frontieră si eliminarea disfunctionalitătilor apărute în procesul de implementare a Strategiei nationale.

(66) Evaluarea si monitorizarea îndeplinirii măsurilor stabilite se fac si prin organizarea unor vizite în teren de către echipe mixte, formate din reprezentanti ai MIRA si ai institutiilor evaluate, pentru verificarea informatiilor furnizate în documentele prezentate de institutiile/ministerele implicate. Aceste misiuni se vor organiza ori de câte ori este nevoie. În urma acestor activităti, în cazul constatării unor neconformităti, se vor solicita unitătii auditate planuri de actiuni corective.

 


CAPITOLUL VI

Riscuri

 

(67) Riscurile identificate pentru îndeplinirea măsurilor stabilite prin Strategia natională se referă în primul rând la stabilirea unui calendar privind demararea si desfăsurarea procesului de evaluare Schengen pentru România. Acest lucru depinde în mare măsură de propriul calendar al UE în ceea ce priveste extinderea spatiului Schengen si de continuarea procesului de evaluare Schengen după încheierea acestui proces cu cele 10 state care au aderat la 1 mai 2004.

(68) De asemenea, riscurile identificate pentru Strategia natională se referă la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finantării investitiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potential risc se referă la respectarea termenelor si sincronizarea proiectelor aflate în derulare, în vederea realizării măsurilor continute în PAS.

(69) Insuficienta cooperare între institutiile participante la implementarea Strategiei nationale este un alt risc care trebuie luat în considerare de autoritătile responsabile.

 

CAPITOLUL VII

Concluzii

 

(70) Implementarea măsurilor stabilite prin Strategia natională va permite realizarea obiectivului de eliminare a controalelor la frontierele interne odată cu aderarea ulterioară la spatiul Schengen.

(71) Acest demers se poate materializa numai printr-un efort interinstitutional care să exprime capacitatea tuturor celor implicati de a gestiona coerent acest proces complex.

(72) Pregătirea pentru aderarea la spatiul Schengen trebuie să aibă o asemenea calitate încât să permită o evolutie pozitivă a României pe parcursul procesului de evaluare Schengen si crearea conditiilor pentru o decizie favorabilă a Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne.

(73) Strategia natională se revizuieste anual, odată cu PAS.

 

LISTA ANEXELOR

 

1. Etapele privind aderarea României la spatiul Schengen

2. Schema relatională a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen

 

ANEXA Nr. 1

la Strategia natională

 

ETAPELE privind aderarea României la spatiul Schengen

 

Nr.

Etapă

1.

Aderarea la Uniunea Europeană

2.

Transmiterea de către România a unei declaratii de pregătire - Declaration ofi readiness - privind pregătirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen (România trebuie să propună o dată privind începerea procesului de evaluare)

3.

Transmiterea de către Secretariatul general al Consiliului UE a unui chestionar extins care va contine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Schengen din categoria a II-a

4.

Completarea de către România a chestionarului si transmiterea acestuia către Consiliul UE

5.

Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de întrebări suplimentare, chestionare etc.


ANEXA Nr. 2 la Strategia natională

 

SCHEMA RELATIONALĂ

a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen

 

 

Comisia natională de autoevaluare Schengen

(presedinte: ministrul internelor si reformei administrative)

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretariat:

Directia generală afaceri europene

si relatii internationale

(Ministerul Internelor

si Reformei Administrative)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ministerul Internelor si

Reformei Administra­tive

Ministerul

Afacerilor

Externe

Departa­mentul pentru Afaceri Europene

Ministerul Economiei

si Finantelor

Autoritatea

Natională a

Vămilor

Ministerul Justitiei

Ministerul Transpor­turilor

Ministerul Comunica­tiilor si Tehnologiei Informatiei

Secretaria­tul General

al Guvernului

Ministerul

Dezvoltării,

Lucrărilor

Publice si

Locuintelor

Autoritatea Natională pentru

Reglemen­tare în

Comunicatii si

Tehnologia

Informatiei

Serviciul de Informatii Externe

Serviciul Român de Informatii

Serviciul de Telecomu­nicatii Speciale


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂTI PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului-cadru de autorizare a autoritătilor de autorizare

pentru serviciile de transport public local

 

Având în vedere prevederile art. 20 alin. (5) lit. a) si c) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007,

în temeiul art. 4 alin. (4) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 671/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice si al art. 22 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru de autorizare a autoritătilor de autorizare pentru serviciile de transport public local, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice,

Marian Cristinel Bîgiu

 

Bucuresti 29 octombrie 2007.

Nr. 206.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

de autorizare a autoritătilor de autorizare pentru serviciile de transport public local

 

CAPITOLUL I

Domeniu de reglementare

 

Art. 1. - Prezentul regulament-cadru este elaborat în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (5) lit. a) si c) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007.

Art. 2. - (1) Prezentul regulament-cadru are ca obiect stabilirea modului în care se realizează autorizarea autoritătilor de autorizare.

(2) Autoritatea de autorizare reprezintă serviciul sau compartimentul de transport din cadrul fiecărei autorităti a administratiei publice locale.

Art. 3. - (1) Autorizarea autoritătilor de autorizare se face de către directia de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C.

(2) Autorizarea este echivalentă cu licentierea autoritătii de autorizare pentru acordarea autorizatiilor de transport în regim de taxi si în regim de închiriere, în conformitate cu prevederile legii specifice.

Art. 4. - (1) Prezentul regulament-cadru se aplică autoritătilor de autorizare care solicită de la A.N.R.S.C. autorizarea în domeniul serviciilor de transport public local, pentru functionarea acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Autorizatia acordată de A.N.R.S.C. autoritătilor de autorizare care fac dovada îndeplinirii conditiilor de autorizare prevăzute în prezentul regulament dă dreptul acestora să elibereze, să modifice, să prelungească, să suspende si să retragă autorizatiile de transport, în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru de acordare a autorizatiilor de transport în domeniul serviciilor de transport public local, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice nr. 207/2007.

 

CAPITOLUL II

Conditii de autorizare

 

Art. 5. - Pentru autorizarea autoritătilor de autorizare înfiintate la nivelul oraselor, municipiilor si judetelor trebuie îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) să fie constituite si să functioneze în conditiile legii;

b) să aibă minimum 2 angajati cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată;

c) persoanele care analizează si evaluează documentatiile de autorizare să aibă studii superioare;

d) cel putin un angajat să aibă studii superioare de specialitate sau studii superioare cu experientă profesională în domeniu.

Art. 6. - Pentru autorizarea autoritătilor de autorizare înfiintate la nivelul comunelor, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) să fie constituite si să functioneze în conditiile legii;

b) să aibă minimum un angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă sau cu o fractiune de cel putin jumătate de normă;

c) să aibă minimum un angajat cu studii superioare sau medii de specialitate ori experientă profesională în domeniu.

 


CAPITOLUL III

Procedura de autorizare

           

Art. 7. - Pentru dovedirea îndeplinirii conditiilor de autorizare prevăzute la art. 5 si 6, după caz, autoritatea administratiei publice locale depune la registratura A.N.R.S.C. un dosar, cu următoarele documente:

a) cererea de autorizare, conform modelului din anexa nr. 1;

b) copie după organigrama aparatului de specialitate al primarului/presedintelui consiliului judetean, după caz, din care să reiasă compartimentul/serviciul care are atributiile autoritătii de autorizare;

c) copie după hotărârea consiliului judetean de înfiintare a autoritătii de autorizare judetene;

d) structura de personal, din care să reiasă numărul, vechimea în muncă si calificarea personalului din cadrul autoritătii de autorizare;

e) actele de studii, în copie, pentru personalul din cadrul autoritătii de autorizare;

f) fisele postului, în copie, pentru personalul din cadrul autoritătii de autorizare;

g) numele si datele de contact ale persoanei desemnate să reprezinte autoritatea de autorizare.

Art. 8. - (1) A.N.R.S.C. analizează documentele depuse de solicitant, în vederea acordării autorizatiei, si, dacă este necesar, transmite solicitantului o adresă prin care i se aduce la cunostintă obligatia de a face completări, corecturi sau clarificări, cu referire la cererea si documentele depuse, în termen de 5 zile de la înregistrarea dosarului.

(2) În cazul în care, în termen de 10 zile de la data adresei de solicitare a completărilor, solicitantul nu furnizează toate documentele corespunzătoare, prevăzute de prezentul regulament, inclusiv completările solicitate, A.N.R.S.C. radiază solicitarea respectivă din procedura de acordare a autorizatiei si comunică această decizie solicitantului.

(3) A.N.R.S.C. decide asupra acordării/respingerii autorizatiei în termen de 10 zile de la data înregistrării dosarului sau în termen de 5 zile de la transmiterea completărilor solicitate conform prevederilor alin (2).

Art. 9. - (1) Autorizarea/neautorizarea se face prin ordin al presedintelui A.N.R.S.C. si se comunică solicitantului în maximum 3 zile de la data emiterii ordinului.

(2) În termen de 15 zile de la data comunicării de către A.N.R.S.C. a înstiintării privind acordarea autorizatiei, solicitantul va face dovada plătii tarifului de acordare a autorizatiei.

(3) În cazul nerespectării termenului prevăzut la alin. (2), A.N.R.S.C. va proceda la retragerea autorizatiei.

(4) Autorizatiile intră în vigoare de la data eliberării lor si au valabilitate permanentă.

Art. 10. - (1) În cazul autorizării, ordinul presedintelui A.N.R.S.C. privind acordarea autorizatiei însotit de autorizatie, al cărei model este cel din anexa nr. 2, se transmite solicitantului după achitarea tarifului aferent.

(2) În cazul neautorizării, A.N.R.S.C. transmite solicitantului:

a) ordinul presedintelui A.N.R.S.C. privind respingerea cererii de acordare a autorizatiei;

b) motivele refuzului de acordare a autorizatiei.

Art. 11. - Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. prin care se acordă sau se respinge acordarea autorizatiei poate fi atacat la Curtea de Apel Bucuresti în conditiile prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 12. - (1) Autorizatiile se înregistrează de A.N.R.S.C. într-un registru special, în care înscrierea se face în ordinea emiterii lor.

(2) Numărul autorizatiei este numărul de ordine din acest registru.

(3) Autorizatia se eliberează în două exemplare, dintre care un exemplar este transmis autoritătii de autorizare, iar celălalt se păstrează la A.N.R.S.C.

 

CAPITOLUL IV

Obligatiile autoritătii de autorizare autorizate

 

Art. 13. - În desfăsurarea activitătii de analiză si evaluare documentatii de autorizare, personalul din cadrul autoritătii de autorizare are următoarele obligatii:

a) să cunoască si să respecte legislatia de specialitate în vigoare din domeniul serviciilor de transport public local;

b) să cunoască si să respecte prevederile din Regulamentul-cadru de acordare a autorizatiilor de transport în domeniul serviciilor de transport public local;

c) să îsi fundamenteze concluziile si consemnările din rapoartele de specialitate în mod obiectiv, exclusiv pe documentele analizate;

d) să transmită la A.N.R.S.C. orice date sau informatii solicitate despre activitatea desfăsurată;

e) să respecte măsurile de conformare stabilite în notele de constatare de către agentii constatatori ai A.N.R.S.C. cu ocazia efectuării controalelor planificate sau neplanificate;

f) să se supună controlului si să pună la dispozitia agentilor constatatori ai A.N.R.S.C. datele si informatiile solicitate în timpul desfăsurării actiunii de control;

g) să îsi exercite capacitatea de apreciere în mod impartial, astfel încât în procesul de luare a deciziilor să tină cont numai de situatiile pertinente si să actioneze potrivit actelor normative în vigoare;

h) să nu accepte, prin pozitia lor oficială, cadouri, servicii, invitatii la masă si/sau alte avantaje ori foloase necuvenite, în interes personal sau în beneficiul unui tert;

i) să asigure si să păstreze confidentialitatea datelor si a informatiilor obtinute în exercitarea atributiilor de serviciu;

j) să aibă, în toate situatiile, o atitudine de neutralitate în relatiile lor cu transportatorii;

k) observatiile la documentatiile de autorizare, transmise solicitantilor, să nu facă obiectul comentariilor, aprecierilor sau obiectiilor fată de acestia si nici al comparatiilor cu alte documentatii de autorizare.

Art. 14. - (1) Autorizatia se suspendă de către A.N.R.S.C., pe o perioadă de maximum 30 de zile, în cazul nerespectării prevederilor art. 13 lit. d) si e).

(2) Pe perioada suspendării autorizatiei se interzice eliberarea autorizatiilor de transport.

Art.15. - Autorizatia se retrage de către A.N.R.S.C., în cazul când autoritatea de autorizare:

a) nu s-a conformat măsurilor dispuse de agentii constatatori ai A.N.R.S.C. în perioada de suspendare;

b) nu a respectat prevederile art. 13 lit. f);

c) prin personalul propriu a săvârsit fapte penale în exercitarea atributiilor legale în domeniul serviciilor de transport public local si există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă pentru stabilirea vinovătiei.

Art. 16. - (1) Retragerea autorizatiei se face după notificarea prealabilă cu 30 de zile a autoritătii administratiei publice locale.

(2) În cazul în care, în perioada de notificare, autoritatea administratiei publice locale nu face dovada înlocuirii personalului vinovat de săvârsirea faptelor mentionate la art. 15, A.N.R.S.C. va proceda la retragerea autorizatiei.


(3) Prin retragerea autorizatiei încetează dreptul autoritătii de autorizare de a mai elibera autorizatii de transport.

(4) Autorizatiile de transport eliberate după data emiterii ordinului presedintelui A.N.R.S.C. de retragere a autorizatiei sunt nule de drept.

(5) Autoritatea administratiei publice locale poate solicita la A.N.R.S.C. o nouă autorizare pentru autoritatea de autorizare, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, numai dacă persoanele stabilite vinovate, conform prevederilor art. 15 lit. c), nu mai sunt angajate în cadrul autoritătii de autorizare.

Art. 17. - (1) Suspendarea/retragerea autorizatiei se face prin ordin al presedintelui A.N.R.S.C. si intră în vigoare la data emiterii ordinului.

(2) Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. de suspendare/retragere a autorizatiei se transmite autoritătii de autorizare în termen de 3 zile de la data emiterii si se publică pe pagina web a A.N.R.S.C.

Art. 18. - Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. de suspendare/ retragere a autorizatiei poate fi atacat, la Curtea de Apel Bucuresti, în conditiile prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 19. - (1) Pentru eliberarea autorizatiei, A.N.R.S.C. percepe un tarif de acordare a autorizatiei de:

a) 2.000 lei, pentru unităti administrativ-teritoriale cu peste 300.000 de locuitori;

b) 1.000 lei, pentru unităti administrativ-teritoriale între 50.000 si 300.000 de locuitori inclusiv;

c) 500 lei, pentru unităti administrativ-teritoriale între 10.000 si 50.000 de locuitori inclusiv;

d) 200 lei, pentru unităti administrativ-teritoriale până la 10.000 de locuitori inclusiv.

(2) Începând cu anul al doilea de valabilitate a autorizatiei, A.N.R.S.C. percepe un tarif anual de monitorizare a autorizatiei egal cu valoarea tarifului pentru acordarea acesteia.

(3) Tariful anual de monitorizare a autorizatiei se datorează, în conditiile prevăzute la alin. (2), începând cu data de întâi a lunii corespunzătoare celei în care s-a eliberat autorizatia. Plata tarifului de monitorizare se va efectua în transe trimestriale egale, având ca termen limită data de 20 a primei luni din trimestrul curent, pentru trimestrul precedent.

(4) Întârzierea în achitarea sumelor datorate atrage majorări de întârziere similare celor prevăzute pentru obligatiile la bugetul general consolidat, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Ordinea stingerii creantelor datorate la bugetul A.N.R.S.C. din tariful anual de monitorizare a autorizatiei si a majorărilor de întârziere este cea prevăzută de Codul de procedură fiscală.

(6) Tarifele percepute de A.N.R.S.C. se modifică prin ordin al presedintelui A.N.R.S.C., în functie de evolutia indicelui pretului de consum, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 20. - (1) Încasările realizate din aplicarea tarifelor prevăzute în prezentul regulament se fac venit la bugetul A.N.R.S.C. si nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

(2) Tarifele percepute de la fiecare autoritate de autorizare se varsă în contul Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice, cod de identificare fiscală 14935787, cod IBAN RO73TREZ7005025XXX000275, deschis la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti – A.T.C.P.M.B.

Art. 21. - Autorizatiile nu pot fi transferate, orice transfer efectuat este nul de drept si determină retragerea imediată a autorizatiei.

Art. 22. - Eliberarea de duplicate ale autorizatiei se face la cererea autoritătii administratiei publice locale, după achitarea unui tarif în cuantum de 20% din tariful de acordare corespunzător.

Art. 23. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1 la regulament

 

CERERE pentru acordarea autorizatiei

Către Autoritatea natională de reglementare pentru serviciile comunitare de utilităti publice

 

Primăria/Consiliul Judetean ....................................................................................... ,cu sediul în localitatea ....................................................... , str. . ............................................... nr. . ........ , judetul ...................................................... , telefon ................................... , fax .............................................. , cont ................................................................................ , deschis la ........................................................... ,

vă solicită autorizarea Autoritătii de autorizare pentru exercitarea atributiilor legale în domeniul serviciilor de transport public local.

Data ...........................

 

PRIMAR/PRESEDINTE, ................................................

(semnătura si stampila)

SECRETAR, .............................................

(semnătura)

 


ANEXA Nr. 2

 la regulament*)

 

ADEVERINTA

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE

PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂTI PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului-cadru de acordare a autorizatiilor de transport

în domeniul serviciilor de transport public local

 

Având în vedere prevederile art. 20 alin. (5) lit. b) si ale art. 36 alin. (1) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007,

în temeiul art. 4 alin. (4) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 671/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice si al art. 22 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru de acordare a autorizatiilor de transport în domeniul serviciilor de transport public local, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritătile administratiei publice locale, prin autoritătile de autorizare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice,

Marian Cristinel Bîgiu

 

Bucuresti, 29 octombrie 2007.

Nr. 207.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

de acordare a autorizatiilor de transport în domeniul serviciilor de transport public local

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (5) lit. b) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007.

Art. 2. - (1) Acordarea, modificarea, prelungirea, suspendarea si retragerea autorizatiilor de transport pentru serviciile de transport public local prestate în comune, orase, municipii si judete se fac de către autoritatea de autorizare organizată la nivelul fiecărei autorităti a administratiei publice locale.

(2) Autoritătile de autorizare au dreptul să acorde, să modifice, să prelungească, să suspende si să retragă autorizatii de transport pentru următoarele servicii de transport public local:

a) de persoane efectuat cu troleibuze;

b) de persoane efectuat cu tramvaie;

c) de persoane efectuat cu metroul;

d) de persoane în regim de taxi;

e) de mărfuri în regim de taxi;

f) de persoane în regim de închiriere;

g) de mărfuri în regim contractual;

h) de mărfuri cu tractoare cu remorci sau semiremorci;

i) de persoane pe cablu;

j) efectuat cu vehicule speciale destinate serviciilor funerare;

k) alte servicii de transport public local, definite conform legii.

Art. 3. - (1) Prezentul regulament se aplică persoanelor juridice, structurilor din aparatul de specialitate al primarului/presedintelui consiliului judetean fără personalitate juridică, persoanelor fizice sau asociatiilor familiale autorizate să presteze în mod independent un serviciu de transport public, care solicită acordarea, modificarea, prelungirea sau retragerea unei autorizatii de transport.

(2) Prezentul regulament stabileste:

a) cazurile în care nu se acordă autorizatii de transport;

b) procedura de solicitare si acordare a autorizatiilor de transport;

c) procedura de solicitare si modificare a autorizatiilor de transport;

d) procedura de solicitare si prelungire a autorizatiilor de transport;

e) procedura de suspendare si retragere a autorizatiilor de transport.

Art. 4. - În sensul prevederilor prezentului regulament, abrevierile, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) autoritate de autorizare - serviciu sau compartiment în cadrul autoritătii administratiei publice locale care evaluează îndeplinirea cerintelor în vederea acordării/respingerii, modificării, prelungirii, suspendării sau retragerii autorizatiilor de transport;

b) autorizatie de transport - document eliberat de autoritatea de autorizare, prin care se atestă că transportatorul îndeplineste conditiile de acces pentru efectuarea unui serviciu de transport public local;

c) autovehicul - orice vehicul rutier care se deplasează prin propulsie proprie, cu exceptia vehiculelor care circulă pe sine si a autovehiculelor cu două sau 3 roti;

d) certificat de competentă profesională - document care atestă pregătirea profesională a unei persoane desemnate în domeniul transporturilor rutiere;

e) conditii asociate autorizatiei - anexă la autorizatie si parte integrantă din aceasta, prin care se stabilesc drepturile, obligatiile, restrictiile si sanctiunile titularului de autorizatie;


f) copie conformă a autorizatiei de transport - document eliberat de autoritatea de autorizare, având calitatea de copie a autorizatiei de transport atribuită pentru fiecare dintre autovehiculele sau ansamblurile de vehicule detinute în proprietate ori în baza unui contract de leasing de către transportatorul autorizat, în conditiile îndeplinirii unor criterii stabilite;

g) modificare a autorizatiei de transport - dispozitie a primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, prin care autorizatia acordată se modifică în conditiile prezentului regulament;

h) normalizare - activitate prin care se elimină cauzele care au condus la nerespectarea de către titularul autorizatiei a prevederilor legale;

i) parte interesată - persoană sau grup de persoane care sunt afectate de serviciile furnizate/prestate de titularii de autorizatie;

j) procedură - specificatie detaliată prin care se instituie reguli precise de efectuare a unei activităti sau a unui proces;

k) retragere a autorizatiei de transport - dispozitie a primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, prin care unui titular de autorizatie i se retrage dreptul de a presta/furniza serviciul de transport public local pentru care a fost autorizat;

l) suspendare a autorizatiei de transport - dispozitie a primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, prin care unui titular de autorizatie i se suspendă, partial sau total, drepturile conferite prin documentul respectiv, pentru un interval de timp determinat;

m) titular de autorizatie - persoană juridică, structură din aparatul de specialitate al primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau al presedintelui consiliului judetean fără personalitate juridică, asociatie familială sau persoană fizică detinătoare a unei autorizatii de transport eliberate de autoritatea de autorizare;

n) tractor - vehicul rutier care, prin conceptie si constructie, este destinat exclusiv sau în principal tractării de remorci/semiremorci ori utilaje;

o) vehicul rutier - sistem mecanic destinat circulatiei pe drumurile publice, cu sau fără mijloace de autopropulsare, si care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane si/sau de mărfuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări.

 

CAPITOLUL II

Cazurile în care nu se acordă autorizatii de transport

 

Art. 5. - Autoritatea de autorizare nu eliberează autorizatii de transport dacă solicitantul se află în una dintre următoarele situatii:

a) nu are în obiectul de activitate serviciul de transport respectiv;

b) face obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară, lichidare sau faliment;

c) documentatia prezentată pentru acordarea autorizatiei de transport este incompletă;

d) persoana desemnată a săvârsit fapte penale privind infractiuni de natură comercială, de nerespectare a conditiilor de plată si angajare a personalului, precum si de încălcare a prevederilor legale privind efectuarea transporturilor;

e) mijloacele de transport cu care doreste să presteze serviciul de transport public local nu sunt sau nu vor fi detinute în proprietate ori în baza unui contract de leasing;

f) nu detine baza materială în proprietate sau în baza unui contract de închiriere, care să asigure parcarea tuturor vehiculelor cu care se execută serviciul respectiv;

g) furnizează informatii neconforme cu realitatea în documentele prezentate pentru acordarea autorizatiei.

 

CAPITOLUL III

Procedura de solicitare si acordare a autorizatiilor de transport

SECTIUNEA 1

Solicitarea autorizatiilor de transport

 

Art. 6. - (1) Pentru acordarea unei autorizatii de transport, persoanele juridice, structurile din aparatul de specialitate al primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau al presedintelui consiliului judetean fără personalitate juridică, persoanele fizice sau asociatiile familiale autorizate să presteze în mod independent un serviciu de transport public vor depune la registratura autoritătii administratiei publice locale o documentatie care va cuprinde:

a) cerere-tip, conform anexei nr. 1;

b) copie a certificatului de înmatriculare si a certificatului constatator emise de oficiul registrului comertului;

c) declaratie pe propria răspundere, în original, semnată de persoana desemnată, privind perioadele în care a mai executat transport public local, mentionându-se cazurile de interdictie sau de suspendare a efectuării serviciului respectiv;

d) cazierul judiciar al persoanei desemnate, în original, din care să reiasă că nu a săvârsit fapte penale privind infractiuni de natură comercială, de nerespectare a conditiilor de plată si angajare a personalului, precum si de încălcare a prevederilor legale privind efectuarea transporturilor;

e) declaratie pe propria răspundere, în original, semnată de persoana desemnată, prin care se mentionează mijloacele de transport pe care doreste să le utilizeze în executarea serviciului de transport public local si dacă acestea sunt sau vor fi detinute în proprietate sau în baza unui contract de leasing;

f) declaratie pe propria răspundere, în original, semnată de persoana desemnată, privind baza materială pe care o detine în proprietate sau în baza unui contract de închiriere, care să asigure parcarea tuturor vehiculelor cu care se execută serviciul respectiv;

g) declaratie pe propria răspundere pentru persoanele juridice, în original, semnată de conducătorul unitătii si stampilată, din care să rezulte că solicitantul nu face obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară, lichidare sau faliment, emisă cu cel mult 5 zile înainte de data depunerii documentatiei;

h) scrisoare de bonitate financiară emisă de banca solicitantului, cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii documentatiei;

i) copie a certificatului de competentă profesională a persoanei desemnate.

Art. 7. - Pentru serviciile de transport în regim de taxi si în regim de închiriere, acordarea autorizatiilor de transport se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 8. - Operatorilor de transport detinători ai unei licente de transport corespunzătoare, care doresc să execute si alte servicii de transport public local cu autovehicule, cu exceptia celui efectuat cu autobuze, li se eliberează, la cerere, autorizatii de transport pe baza unei documentatii care va cuprinde:

a) cerere-tip, conform anexei nr. 1;

b) copie a licentei de transport;

c) declaratie pe propria răspundere, în original, prin care se mentionează mijloacele de transport pe care doresc să le utilizeze în executarea serviciului de transport public local si dacă sunt detinute în proprietate sau în baza unui contract de leasing.

 


SECTIUNEA a 2-a

Analiza documentelor prezentate de solicitantul autorizatiei de transport

 

Art. 9. - (1) Autoritatea administratiei publice locale, prin autoritatea de autorizare, analizează documentele depuse de solicitant în vederea acordării autorizatiei de transport si, dacă este necesar, transmite solicitantului o adresă prin care i se aduce la cunostintă obligatia de a face completări, corecturi sau clarificări, cu referire la cererea si documentele depuse, în termen de maximum 10 zile de la înregistrarea documentatiei.

(2) În cazul în care în termen de 10 zile de la data adresei de solicitare a completărilor solicitantul nu transmite toată documentatia corespunzătoare prevăzută de prezentul regulament, inclusiv completările solicitate, autoritatea de autorizare va radia solicitarea respectivă din procedura de acordare a autorizatiei de transport si va comunica această decizie solicitantului.

Art. 10. - În functie de modul de prezentare si de complexitatea informatiilor continute în documentatia depusă de solicitant, autoritatea de autorizare poate decide în intervalul de timp prevăzut la art. 9 alin. (2):

a) convocarea la sediul autoritătii de autorizare a persoanei desemnate, pentru a clarifica anumite aspecte care rezultă/ nu rezultă din documentele puse la dispozitie;

b) verificarea la fata locului a realitătii datelor din documentatia transmisă de solicitant.

Art. 11. - Autoritatea de autorizare întocmeste un raport de specialitate care include propunerea justificată de acordare/respingere a autorizatiei, pe care îl înaintează primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau presedintelui consiliului judetean, după caz, în termen de maximum 10 zile de la data:

a) înregistrării documentatiei, dacă aceasta este completă;

b) primirii completărilor solicitate conform prevederilor la art. 9 alin. (2), dacă documentatia este corespunzătoare;

c) finalizării procedurii prevăzute la art. 10.

 

SECTIUNEA a 3-a

Acordarea autorizatiilor de transport

 

Art. 12. - Primarul/Primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului judetean, după caz, emite dispozitia corespunzătoare de acordare/respingere a autorizatiei de transport, în termen de maximum 10 zile de la primirea raportului de specialitate.

Art. 13. - Dispozitia primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, privind acordarea autorizatiei de transport se transmite solicitantului în maximum 5 zile de la data emiterii, însotită de:

a) autorizatia de transport, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5;

b) conditiile asociate autorizatiei, care constituie parte integrantă a acesteia.

Art. 14. - (1) În cazul în care autoritatea de autorizare propune respingerea acordării autorizatiei de transport, se transmit solicitantului:

a) dispozitia primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, privind respingerea cererii de acordare a autorizatiei de transport;

b) motivele refuzului de acordare a autorizatiei de transport.

(2) În cazul refuzului de acordare a autorizatiei de transport,

solicitantul poate depune o nouă documentatie de autorizare, după 6 luni de la data emiterii dispozitiei prin care s-a respins acordarea autorizatiei de transport.

Art. 15. - Dispozitia primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, prin care se acordă sau se respinge acordarea autorizatiei de transport poate fi atacată de persoanele interesate la instanta competentă, în conditiile prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 16. - (1) Conditiile asociate autorizatiei pentru titularii de autorizatie trebuie să contină cel putin:

a) denumirea titularului autorizatiei de transport;

b) obiectul autorizatiei de transport, respectiv serviciul de transport public local pentru care se acordă autorizatia;

c) perioada de valabilitate a autorizatiei de transport;

d) drepturile titularului de autorizatie;

e) obligatiile titularului de autorizatie;

f) obligatia de a transmite la solicitarea autoritătii de autorizare date reale si complete privind serviciul autorizat;

g) conditii privind suspendarea autorizatiei de transport;

h) conditii privind retragerea autorizatiei de transport;

i) cazurile în care autoritatea de autorizare este îndreptătită să aplice sanctiuni titularului de autorizatie.

(2) Prevederile alin. (1) lit. d), e) si i) se preiau din Regulamentul serviciilor de transport public local, aprobat de consiliul local, de consiliul judetean sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, ori din Regulamentul-cadru al serviciilor de transport public local elaborat de autoritatea de reglementare competentă.

Art. 17. - Conditiile asociate autorizatiei fac parte integrantă din autorizatie si sunt anexă la aceasta.

Art. 18. - (1) Autorizatiile de transport se înregistrează într-un registru unic în care înscrierea se face în ordinea emiterii lor.

(2) Numărul autorizatiei de transport este numărul de ordine din acest registru.

(3) Autorizatia de transport se eliberează în două exemplare, dintre care un exemplar este transmis titularului, iar celălalt se păstrează la autoritatea de autorizare.

Art.19. - Autoritatea de autorizare va elibera, la cerere, câte o copie conformă a autorizatiei de transport pentru fiecare vehicul utilizat pentru prestarea serviciului respectiv, în conformitate cu normele elaborate de Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

Art. 20. - (1) Durata de valabilitate a autorizatiei de transport este de 5 ani.

(2) Autorizatiile de transport intră în vigoare de la data eliberării lor.

Art. 21. - La expirarea valabilitătii autorizatiei de transport titularul poate solicita prelungirea acesteia, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de solicitare si modificare a autorizatiei de transport

 

Art. 22. - (1) La cererea titularului, autoritatea de autorizare propune modificarea autorizatiei de transport în cazul modificării datelor de identificare, respectiv a denumirii si/sau a sediului titularului de autorizatie.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1), cererea de modificare a autorizatiei de transport, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, va fi însotită de copiile certificatului constatator si certificatului de înmatriculare emise de oficiul registrului comertului.

Art. 23. - (1) Autoritatea de autorizare poate propune modificarea autorizatiilor de transport în cazul în care intră în vigoare acte normative care modifică cadrul legislativ pentru domeniul reglementat.

(2) Pentru situatia prevăzută la alin. (1), modificarea autorizatiilor de transport se face din initiativa autoritătii de autorizare, care va comunica în scris titularilor de autorizatie modificările survenite, eliberând acestora autorizatii de transport cu un continut modificat, cu respectarea egalitătii de tratament a titularilor.

Art. 24. - Modificarea autorizatiilor de transport se realizează conform prevederilor aplicabile ale art. 11, 12, 13 si ale art. 14 alin. (1).

Art. 25. - Dispozitia de modificare a autorizatiei de transport emisă de primar/primarul general al municipiului Bucuresti sau de presedintele consiliului judetean, după caz, însotită de autorizatia de transport cu continut modificat si copiile conforme ale acesteia, se transmite titularului de autorizatie în maximum 5 zile de la data emiterii.

Art. 26. - Dispozitia primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, de modificare a autorizatiei de transport poate fi atacată la instanta competentă, în conditiile prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL V

Procedura de solicitare si prelungire a valabilitătii autorizatiei de transport

 

Art. 27. - (1) Transportatorii autorizati care doresc prelungirea valabilitătii autorizatiei de transport vor depune la registratura autoritătii administratiei publice locale, cu 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate, o cerere de prelungire conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, însotită de o declaratie pe propria răspundere privind modificarea/nemodificarea conditiilor initiale de acordare a autorizatiei de transport.

(2) În vederea verificării modificării/nemodificării conditiilor initiale de emitere a autorizatiei de transport, autoritatea de autorizare poate solicita precizări, completări sau prezentarea integrală a unuia ori a mai multor documente.

Art. 28. - Prelungirea autorizatiilor de transport se realizează conform prevederilor aplicabile ale art. 11, 12, 13 si ale art. 14 alin. (1).

Art. 29. - Dispozitia de prelungire a autorizatiei de transport emisă de primar/primarul general al municipiului Bucuresti sau de presedintele consiliului judetean, după caz, însotită de autorizatia de transport si copiile conforme ale acesteia, se transmite titularului de autorizatie în maximum 5 zile de la data emiterii.

Art. 30. - Dispozitia primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, de prelungire a autorizatiei de transport poate fi atacată la instanta competentă, în conditiile prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VI

Procedura de suspendare si retragere a autorizatiilor

SECTIUNEA 1

Suspendarea autorizatiei

 

Art. 31. - Autoritatea de autorizare propune suspendarea autorizatiei de transport în baza constatărilor efectuate din proprie initiativă sau ca urmare a unor sesizări făcute de părti interesate, în cazurile specificate în conditiile asociate autorizatiei.

Art. 32. - Suspendarea autorizatiei de transport se face pe o perioadă de maximum 30 de zile si intră în vigoare de la data emiterii dispozitiei primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, de suspendare a autorizatiei de transport.

Art. 33. - Suspendarea autorizatiilor de transport se realizează conform prevederilor aplicabile ale art. 11, 12 si ale art. 14 alin. (1).

Art. 34. - Dispozitia de suspendare a autorizatiei de transport emisă de primar/primarul general al municipiului Bucuresti sau de presedintele consiliului judetean, după caz, se transmite titularului de autorizatie în maximum 5 zile de la data emiterii.

Art. 35. - Dispozitia primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, de suspendare a autorizatiei de transport poate fi atacată la instanta competentă, în conditiile prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Retragerea autorizatiei

 

Art. 36. - (1) Autoritatea de autorizare propune, la cererea titularului de autorizatie, retragerea autorizatiei de transport în următoarele situatii:

a) în cazul începerii procedurii de reorganizare judiciară sau a falimentului;

b) în cazul când titularul autorizatiei intentionează să înceteze prestarea/furnizarea serviciului.

(2) Cererea pentru retragerea autorizatiei de transport, conform modelului din anexa nr. 4, va fi însotită de motivele care au stat la baza acestei solicitări.

Art. 37. - Autoritatea de autorizare propune retragerea autorizatiei de transport în baza constatărilor efectuate din proprie initiativă sau ca urmare a unor sesizări făcute de părti interesate, în următoarele situatii:

a) în cazurile specificate în conditiile asociate autorizatiei;

b) în cazul când titularul autorizatiei nu mai îndeplineste una dintre conditiile care au stat la baza acordării acesteia;

c) în cazul când titularul autorizatiei a furnizat documente continând informatii eronate cu ocazia solicitării de acordare a autorizatiei de transport;

d) în cazul unor abateri care au afectat grav viata si sănătatea publică, siguranta circulatiei sau protectia mediului;

e) la expirarea termenului de suspendare a autorizatiei de transport, dacă situatia creată nu s-a normalizat;

f) în cazul nerespectării unor măsuri de conformare dispuse de autoritatea de autorizare în perioada de suspendare;

g) în cazul refuzului titularului de autorizatie de a se supune controlului sau de a pune la dispozitia autoritătii de autorizare datele si informatiile solicitate în timpul desfăsurării actiunii de control;

h) în cazul reorganizării judiciare sau al falimentului;

i) în alte cazuri prevăzute în prezentul regulament.

Art. 38. - Retragerea autorizatiilor de transport se realizează conform prevederilor aplicabile ale art. 11, 12 si ale art. 14 alin. (1).

Art. 39. - (1) Dispozitia de retragere a autorizatiei de transport emisă de primar/primarul general al municipiului Bucuresti sau de presedintele consiliului judetean, după caz, se transmite titularului de autorizatie în maximum 5 zile de la data emiterii.

(2) Copiile conforme ale autorizatiei de transport au acelasi regim cu aceasta.

Art. 40. - Dispozitia primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a presedintelui consiliului judetean, după caz, de retragere a autorizatiei de transport poate fi atacată la instanta competentă, în conditiile prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

 


CAPITOLUL VII

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 41. - Autorizatiile de transport nu pot fi transferate; orice transfer efectuat este nul de drept si determină retragerea imediată a autorizatiei.

Art. 42. - Tarifele percepute de autoritatea de autorizare pentru acordarea autorizatiilor de transport se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, consiliului judetean sau a Consililui General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Art. 43. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1 la regulament

 

CERERE

pentru acordarea autorizatiei de transport

 

Către

Primăria/Consiliul Judetean...................................................................

 

Subsemnatul ................................................................... (nume si prenume), în calitate de.......................................... (persoană desemnată etc.)

la .................................................................................................................... (denumirea persoanei juridice, asociatiei familiale etc.), cu sediul/domiciliul în tara ............................................, localitatea........................................................., str...........................................................nr............., bl..........., sc.........., et.........., ap .........., sectorul/judetul ................................., telefon .........................................., fax......................................, având CUI/CIF/ etc. .........................................................., cont..................................................................., deschis la Banca..........................................., Sucursala ........................................, vă solicit acordarea autorizatiei pentru ...........................................................................................  (se mentionează serviciul de transport public local)

 

Data..........................

Numele si prenumele

.................................................

Semnătura si stampila .................................................

 

ANEXA Nr. 2 la regulament

 

CERERE

pentru modificarea autorizatiei de transport

 

Către

Primăria/Consiliul Judetean.......................

           

Subsemnatul .................................................................... (nume si prenume), în calitate de..........................................  (persoană desemnată etc.)

la ........................................................................................................................ (denumirea persoanei juridice, asociatiei familiale etc.), cu sediul/domiciliul în tara .............................., localitatea ..........................................., str............, nr....., bl........, sc.........., et........, ap........, sectorul/judetul......................................., telefon .........................., fax ......................................, având CUI ..............................................., vă solicit modificarea Autorizatiei nr...........din.....................si a copiilor conforme ale acesteia, acordată ................................................................................................. (denumirea titularului de autorizatie)

 

Data..........................

Numele si prenumele

.................................................

Semnătura si stampila .................................................

 


ANEXA Nr. 3 la regulament

 

CERERE

pentru prelungirea autorizatiei de transport

Către

Primăria/Consiliul Judetean.....................................................

 

Subsemnatul ..................................................................... (nume si prenume), în calitate de.......................................... (persoană desemnată etc.)

la ...................................................................................................... (denumirea persoanei juridice, asociatiei familiale etc.), cu sediul/domiciliul în tara................................................., localitatea...................................................., str........................................................................... nr....., bl........, sc.........., et........, ap........, sectorul/judetul .................................................., telefon ................................., fax.............................., având CUI ........................................................, vă solicit prelungirea Autorizatiei nr................................ din.......................................si a copiilor conforme ale acesteia, al cărei termen de valabilitate expiră la data de ...............................

 

Data..........................

Numele si prenumele

.................................................

Semnătura si stampila .................................................

 

ANEXA Nr. 4 la regulament

 

CERERE

pentru retragerea autorizatiei de transport

 

Către

Primăria/Consiliul Judetean...................................................................

 

Subsemnatul ..................................................................... (nume si prenume), în calitate de.......................................... (persoană desemnată etc.), la ............................................................................................................ (denumirea persoanei juridice, asociatiei familiale etc.), cu sediul/domiciliul în tara ................................................., localitatea...................................................., str........................................................................... nr....., bl........, sc.........., et. ......., ap........, sectorul/judetul .................................................., telefon ................................., fax.............................., având CUI ........................................................, vă solicit retragerea Autorizatiei nr................................ din........................................

 

Data..........................

Numele si prenumele

.................................................

Semnătura si stampila .................................................

 

ANEXA Nr. 5 la regulament

 

Continutul-cadru al autorizatiei de transport

 

Antet primărie/consiliu judetean

Se acordă, în conformitate cu prevederile Legii serviciului de transport public local nr. 92/2007,

 

AUTORIZATIA DE TRANSPORT

Nr. . .......... din .............................

pentru efectuarea serviciului de transport public local .........................................................................

(tipul serviciului)

 

........................................ (denumirea solicitantului) de către .............................................................................................................. , cu sediul/domiciliul în ......................................................................................................................... (adresa completă a solicitantului).

Prezenta autorizatie este valabilă până la ....................................................................................... .

 

Primar/Presedinte, .....................................................

(semnătura si stampila)

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 549/2007 privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăti directe pe suprafată pentru culturi energetice

 

În baza Referatului de aprobare nr. 279.287 din 18 octombrie 2007 al Directiei generale implementare politici agricole,

având în vedere prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăti directe si plăti nationale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 139/2007,

în conformitate cu art. 26 alin. 2 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 270/2007 din 13 martie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.973/2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.782/2003 în ceea ce priveste schemele de ajutor prevăzute la titlurile IV si IVa din respectivul regulament si utilizarea terenurilor retrase din circuitul agricol pentru productia de materii prime,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Alineatul (1) al articolului 10 din Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 549/2007 privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăti directe pe suprafată pentru culturi energetice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 17 iulie 2007, se modifică si va avea următorul continut:

„Art. 10. - (1) Plătile pentru culturile energetice se acordă beneficiarilor care fac dovada, în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu producătorii de biocarburanti, colectorii sau prim-procesatorii, că productia predată se încadrează în productiile nationale de referintă, de minimum: 800 kg/ha pentru rapită; 500 kg/ha pentru floarea soarelui; 900 kg/ha pentru soia conventională si 1.200 kg/ha pentru porumb.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 31 octombrie 2007.

Nr. 909.

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

cu privire la organizarea unei sesiuni speciale a testelor nationale pentru absolventii gimnaziului de până în anul 2007 inclusiv

 

În baza prevederilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă organizarea unei sesiuni speciale a testelor nationale, pentru absolventii gimnaziului de până în anul 2007 inclusiv, care nu au promovat în sesiunile anterioare testele nationale sau examenul de capacitate.

(2) Sesiunea specială a testelor nationale mentionată la art. 1 se desfăsoară în perioada prevăzută de Calendarul de desfăsurare a sesiunii speciale a testelor nationale pentru absolventii gimnaziului de până în anul 2007 inclusiv. Calendarul este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Sesiunea specială de teste nationale mentionată la art. 1 se desfăsoară în conformitate cu Metodologia de organizare si desfăsurare a testelor nationale, sustinute în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007—2008 si în baza programelor aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 5.001/2006.

(2) Pregătirea si organizarea sesiunii speciale de teste nationale se fac în conformitate cu Precizările privind pregătirea si organizarea sesiunii speciale de teste nationale 2008. Precizările se află în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Subiectele se vor alege din variantele valabile pentru sesiunea din anul 2007 a testelor nationale, publicate pe site-ul www.edu.ro.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Directia generală management învătământ preuniversitar, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu Parlamentul, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în Învătământul Preuniversitar, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti si conducerile unitătilor de învătământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 octombrie 2007.

Nr. 2.436.

 

ANEXA Nr. 1

 

CALENDARUL

de desfăsurare a sesiunii speciale a testelor nationale pentru absolventii gimnaziului de până în anul 2007 inclusiv

 

21-25 ianuarie 2008

Înscrierea candidatilor

4 februarie 2008

Limba si literatura română - test scris

5 februarie 2008

Limba si literatura maternă - test scris

6 februarie 2008

Matematica - test scris

7 februarie 2008

Istoria românilor sau Geografia României - test scris

9 februarie 2008

Afisarea rezultatelor (până la orele 16,00) si depunerea contestatiilor (orele 16,00—20,00)

10 februarie 2008

Rezolvarea contestatiilor

11 februarie 2008

Afisarea rezultatelor finale


ANEXA Nr. 2

 

PRECIZĂRI

\privind pregătirea si organizarea sesiunii speciale de teste nationale 2008

 

1. Componenta nominală a comisiilor judetene/a municipiului Bucuresti de organizare a testelor nationale se transmite, spre informare, Comisiei nationale, până la data de 15 decembrie 2007.

2. Comisiile judetene/a municipiului Bucuresti de organizare a testelor nationale transmit, în format electronic, Comisiei nationale, la Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în Învătământul Preuniversitar, spre aprobare, lista centrelor de testare si a centrelor zonale de evaluare din judet/din municipiul Bucuresti, până la data de 25 ianuarie 2008.

3. Comisiile judetene/a municipiului Bucuresti de organizare a testelor nationale asigură confectionarea stampilelor-tip pentru sesiunea specială a testelor nationale. Se vor confectiona două tipuri de stampile, care vor avea următorul continut:

a) stampila pentru centrele de testare: „Teste Nationale 2008 - C.T.”;

b) stampila pentru centrele zonale de evaluare: „Teste Nationale 2008 - C.Z.E”.

4. Lista continând propunerile de cadre didactice care doresc să participe la testele nationale se înaintează de către unitătile scolare inspectoratului scolar, până la data de 18 decembrie 2007.

5. Informaticianul este nominalizat de comisia judeteană, până la data de 15 ianuarie 2008, de preferintă dintre cadrele didactice de specialitate/dintre informaticienii din unitatea de învătământ în care se organizează centrul de testare, respectiv centrul zonal de evaluare.

6. (1) Înscrierea candidatilor pentru testele nationale se face la secretariatele scolilor de provenientă, în perioada prevăzută de calendar.

a) Tabelele de înscriere sunt întocmite în conformitate cu evidentele din scoli. Tabelele contin optiunile candidatilor pentru Istoria românilor sau Geografia României, precum si semnăturile acestora. Înscrierea se face la centrul de testare la care este arondată unitatea, de către director si de secretarul scolii mentionate, conform unei programări stabilite de comisia judeteană.

b) Înscrierea se face de secretarul scolii, pe baza actelor prezentate de acestia (cerere de înscriere, buletin/carte de identitate, certificat de nastere si foaia matricolă pentru clasele I-VIII). În situatia schimbării domiciliului în altă localitate, mentionată ca atare în buletinul de identitate, se pot înscrie pentru a sustine testele nationale la un centru de testare, stabilit de comisia judeteană din judetul în care se află noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situatii, înscrierea în alt judet este permisă numai cu aprobarea Comisiei nationale.

c) De corectitudinea datelor transmise centrului de testare răspunde directorul unitătii de învătământ la care candidatii au absolvit cursurile gimnaziale.

(2) Fiecare candidat depune, la înscrierea pentru testele nationale, o fotografie recentă, tip buletin/carte de identitate, care se aplică pe legitimatie. Legitimatia este completată, semnată, stampilată si eliberată de conducerea unitătii de învătământ pe care candidatul a absolvit-o.