MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 751/2007

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene

Având în vedere obiectivul Uniunii Europene de a fi un spatiu al libertătii, securitătii si al justitiei si de a asigura tuturor cetătenilor ei un nivel ridicat de sigurantă,

tinând seama de faptul că, pe lângă numeroasele ei beneficii, libertatea de circulatie favorizează fenomenul infractional transeuropean, astfel încât se impune o cooperare judiciară, îndeosebi în materie penală, tot mai strânsă între statele membre ale Uniunii Europene,

întrucât România si-a propus să contribuie la dezvoltarea spatiului de securitate si de justitie al Uniunii Europene,

constient de faptul că activitatea infractională desfăsurată de unii cetăteni români pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene este de natură să afecteze siguranta tuturor cetătenilor Uniunii Europene si să determine inclusiv consecinte negative pentru imensa majoritate a cetătenilor români care locuiesc si muncesc legal în alte state membre si îsi aduc o contributie activă la prosperitatea economiilor acelor state si la dezvoltarea economică a României,

având în vedere evenimentele recente din unele state membre, care impun o reactie fermă si neîntârziată a autoritătilor române si în domeniul cooperării judiciare în materie penală,

considerând că situatia extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, a fost creată de necesitatea întăririi mecanismului institutional al României pentru a răspunde eficient noilor provocări ale criminalitătii fără frontiere,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

TITLUL I

Dispozitii pentru reglementarea procedurii de trimitere în statele membre ale Uniunii Europene sau în state terte a unor magistrati de legătură, în aplicarea Actiunii comune din 22 aprilie 1996, adoptată de Consiliu în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrati de legătură, în scopul îmbunătătirii cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene

ARTICOLUL 1

Scop

Prezentul titlu creează cadrul juridic pentru trimiterea, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale, a unor magistrati de legătură în state membre ale Uniunii Europene sau, dacă este cazul, si în state terte, în aplicarea Actiunii comune din 22 aprilie 1996, adoptată de Consiliu în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrati de legătură, în scopul îmbunătătirii cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 105 din 27 aprilie 1996.

ARTICOLUL 2

Definitie

(1) În sensul prezentului titlu, în conformitate cu Actiunea comună din 22 aprilie 1996, adoptată de Consiliu în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrati de legătură, în scopul îmbunătătirii cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene, prin magistrat de legătură se întelege un judecător, procuror sau o persoană de specialitate juridică din Ministerul Justitiei, asimilată judecătorilor si procurorilor, cu experientă în domeniul cooperării judiciare internationale în materie penală si civilă, trimisi într-un stat membru al Uniunii Europene sau, dacă este cazul, într-un stat tert, pentru facilitarea si îmbunătătirea cooperării în domeniu cu acel stat, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale.

(2) Judecătorii sau procurorii care urmează a fi trimisi ca magistrati de legătură sunt detasati la directia care îndeplineste atributiile Ministerului Justitiei de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internationale, denumită în continuare directia de specialitate, pe posturi create special în acest scop.

(3) Numărul maxim de posturi alocate directiei de specialitate a Ministerului Justitiei în scopul trimiterii unor magistrati de legătură se aprobă prin ordin al ministrului justitiei.

ARTICOLUL 3

Functiile si atributiile magistratului de legătură

(1) Magistratul de legătură îndeplineste orice activitate menită să favorizeze si să accelereze, în special prin stabilirea de contacte directe cu serviciile competente si cu autoritătile judiciare ale statului gazdă, toate formele de cooperare judiciară în materie penală si civilă, după caz.

(2) Pe baza acordului încheiat cu statul membru gazdă, magistratul de legătură român poate desfăsura si activităti destinate să asigure functiile de schimb de informatii si de date statistice, cu scopul de a favoriza cunoasterea reciprocă a sistemelor juridice, a băncilor de date juridice, precum si relatiile dintre profesiile juridice din cele două state.

ARTICOLUL 4

Procedura de trimitere a magistratilor de legătură

(1) Directia de specialitate a Ministerului Justitiei analizează anual stadiul cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene si cu statele terte si poate propune ministrului justitiei, motivat, trimiterea unor magistrati de legătură în acele state membre ale Uniunii Europene sau, dacă este cazul, în state terte, în relatia cu care se înregistrează constant un număr foarte mare de cazuri în domeniul cooperării judiciare în materie penală si civilă ori probleme deosebite care nu pot fi solutionate fără un contact direct permanent, la fata locului,cu autoritătile competente din statul respectiv.

(2) Magistratii de legătură sunt trimisi pe baza unui acord la nivel guvernamental ori departamental, bilateral sau multilateral.

(3) Magistratii de legătură sunt selectati pe baza unui concurs de dosare, care să ateste o bogată experientă practică în domeniul cooperării judiciare internationale, si a unui interviu.

(4) Magistratul de legătură este numit prin ordin al ministrului justitiei, în cazul judecătorilor si procurorilor fiind necesară si o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea detasării la Ministerul Justitiei.

(5) În cazul în care un consilier juridic de la directia de specialitate a Ministerului Justitiei este trimis ca magistrat de legătură, acesta este transferat pe unul dintre posturile create cu acest scop, pe postul său urmând a fi numit temporar un alt consilier juridic din Ministerul Justitiei.

ARTICOLUL 5

Drepturi si obligatii

(1) Magistratii de legătură beneficiază în statul în care sunt trimisi de drepturile salariale si de alte drepturi bănesti corespunzătoare functiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislatiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.

(2) Pe perioada desfăsurării misiunii în străinătate, magistratul de legătură beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru judecători, procurori si asimilatii acestora, cu exceptia drepturilor salariale pe care le-ar fi avut în cazul desfăsurării activitătii de judecător, procuror sau consilier juridic în tară, care sunt înlocuite de cele prevăzute la alin. (1). În cazul în care drepturile salariale specifice functiei de judecător, procuror sau asimilat al acestora, de care ar fi beneficiat în tară magistratul de legătură în cauză, sunt mai mari decât cele prevăzute la alin. (1), acesta îsi va păstra drepturile salariale mai favorabile.

(3) Durata mandatului magistratului de legătură se stabileste prin ordin al ministrului justitiei, fără a putea fi mai mică de 1 an si mai mare de 3 ani.

(4) Magistratul de legătură elaborează anual un raport de activitate pe care îl prezintă directorului directiei de specialitate a Ministerului Justitiei până la sfârsitul primei luni a anului următor. Rapoartele de activitate ale magistratilor de legătură se prezintă ministrului justitiei de către directorul directiei de specialitate, însotite de evaluarea acestuia cu privire la activitatea desfăsurată de fiecare magistrat de legătură, precum si cu privire la stadiul cooperării judiciare cu statul respectiv, în functie de care formulează propunerile care se impun.

TITLUL II

Dispozitii pentru facilitarea aplicării Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

ARTICOLUL 1

Membrul national român al Eurojust

(1) Membrul national român al Eurojust este reprezentantul României în Unitatea europeană de cooperare judiciară - Eurojust si are competentele pe care i le atribuie Uniunea Europeană, în conformitate cu Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în

scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 63 din 6 martie 2002, denumită în continuare Decizia Eurojust, în conditiile stabilite prin prezenta ordonantă de urgentă.

(2) Membrul national al Eurojust îsi desfăsoară activitatea sub autoritatea ministrului justitiei.

ARTICOLUL 2

Numirea

(1) Membrul national român al Eurojust este numit prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Membrul national român al Eurojust este selectat de ministrul justitiei dintre procurorii cu experientă în combaterea formelor grave ale criminalitătii transnationale organizate, a coruptiei sau a terorismului.

(3) Mandatul membrului national român al Eurojust este de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

ARTICOLUL 3

Statut

Membrul national român al Eurojust este detasat la sediul Eurojust de la Haga, Regatul Tărilor de Jos, în conditiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si beneficiază de drepturile salariale si de alte drepturi bănesti corespunzătoare functiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislatiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.

ARTICOLUL 4

Încetarea mandatului membrului national român al Eurojust

(1) Mandatul membrului national român al Eurojust încetează:

a) la expirarea perioadei pe care a fost numit;

b) prin renuntare;

c) prin încetarea functiei de procuror, în conditiile legii;

d) prin eliberare din functie.

(2) Încetarea mandatului se constată prin ordin al ministrului justitiei.

(3) Guvernul va notifica încetarea mandatului Eurojust si Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) Membrul national român al Eurojust căruia i-a încetat activitatea la expirarea termenului prevăzut va continua functia respectivă până la înlocuirea sa cu noul membru desemnat.

ARTICOLUL 5

Raport anual

(1) Membrul national român al Eurojust prezintă ministrului justitiei un raport anual referitor la activitătile desfăsurate.

(2) Membrul national român al Eurojust poate fi chemat pentru a informa comisiile juridice si comisiile pentru afaceri europene ale Camerei Deputatilor si Senatului despre activitatea desfăsurată. Ministrul justitiei transmite o copie a raportului de activitate al membrului national român al Eurojust celor două Camere ale Parlamentului.

ARTICOLUL 6

Asistentul membrului national al Eurojust

(1) Ministrul justitiei poate numi, prin ordin, un asistent al membrului national român al Eurojust.

(2) Asistentul membrului national al Eurojust exercită functiile prevăzute în Decizia Eurojust si îl asistă pe membrul national în exercitiul functiilor sale.

(3) Asistentul va putea actiona ca membru national în caz de absentă, boală, abtinere sau vacantă a postului membrului national al Eurojust. Dacă sunt numiti mai multi asistenti, acestia îsi vor exercita suplinirea în ordinea vechimii în functie.

(4) Asistentul care actionează ca membru national are aceleasi atributii pe care legea i le atribuie acestuia.

ARTICOLUL 7

Corespondenti nationali ai Eurojust

(1) Ministrul justitiei numeste, prin ordin, corespondenti nationali ai Eurojust, pentru problemele legate de terorism, criminalitate organizată si coruptie, dintre procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Guvernul notifică Eurojust si Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, numirea corespondentilor nationali ai Eurojust.

(3) Numirea în calitate de corespondent national al Eurojust nu aduce atingere statutului procurorilor respectivi.

ARTICOLUL 8

Functiile corespondentilor nationali

(1) La solicitarea membrului national al Eurojust, corespondentii nationali trebuie să transmită organelor judiciare cererile de asistentă. De asemenea, corespondentii nationali oferă membrului national sprijinul tehnic necesar pentru îndeplinirea misiunii. Relatiile dintre membrul national si corespondentii nationali nu exclud relatiile directe între membrul national si autoritătile competente.

(2) Corespondentul national al Eurojust pentru probleme de terorism exercită atributiile prevăzute în Decizia Eurojust. În acest scop, corespondentul are acces la orice informatie, pe care o transmite către Eurojust, referitor la existenta oricărei proceduri judiciare privind infractiuni de terorism si cel putin:

a) identificarea persoanelor care fac obiectul acestor proceduri;

b) actiunile care fac obiectul procedurii si circumstantele specifice;

c) relatia cu alte cazuri privind acte de terorism.

CAPITOLUL II

Despre atributiile membrului national român al Eurojust

ARTICOLUL 9

Atributiile de cooperare judiciară

(1) Membrul national român al Eurojust poate primi si transmite cereri de asistentă judiciară formulate de autoritătile judiciare române sau adresate acestora de autorităti judiciare din alte state membre ale Uniunii Europene.

(2) Atributia prevăzută la alin. (1) se exercită cu respectarea dispozitiilor legale privind autoritătile nationale competente pentru transmiterea si primirea cererilor de asistentă judiciară si în conformitate cu conventiile si acordurile în vigoare si cu dreptul Uniunii Europene.

ARTICOLUL 10

Accesul la informatie

În exercitarea functiilor sale, membrul national român al Eurojust poate:

a) să aibă acces la Registrul cazierului judiciar si la celelalte baze de date, în aceleasi conditii cu celelalte organe judiciare;

b) să solicite sau să schimbe cu autoritătile judiciare ori administrative române orice informatie necesară pentru îndeplinirea functiilor sale;

c) să obtină de la organele de ordine publică si sigurantă natională orice informatie necesară pentru îndeplinirea functiilor sale, în aceleasi conditii prevăzute pentru organele judiciare;

d) să primească informatii din partea Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF);

e) să aibă acces la Sistemul de Informare Schengen în termenii stabiliti în Conventia din data de 19 iunie 1990, de aplicare a Acordului Schengen din data de 14 iunie 1985, sau în dispozitiile prin care se modifică, precum si la alte sisteme de informare ale Uniunii Europene, conform dispozitiilor specifice;

f) să aibă acces la informatia centralizată obtinută de Reteaua Judiciară Europeană.

ARTICOLUL 11

Protectia datelor

(1) Transmiterea de date personale ca o consecintă a exercitării atributiilor membrului national al Eurojust se face cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare.

(2) Membrul national al Eurojust are acces la datele cu caracter personal în conditiile prevăzute de lege pentru judecători si procurori.

CAPITOLUL III

Relatiile dintre Eurojust si autoritătile române

ARTICOLUL 12

Obligatia de colaborare cu Eurojust

Judecătorii si procurorii, organele de politie, functionarii publici si toate autoritătile si institutiile publice au obligatia de a colabora cu Eurojust fie prin Colegiu, fie prin intermediul membrului national sau al asistentului acestuia, precum si prin corespondentii nationali, în zona competentei acestora, în conditiile legii.

ARTICOLUL 13

Solicitările Eurojust

(1) De regulă, Eurojust comunică în mod direct cu organul judiciar român competent.

(2) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este competent să primească solicitările Eurojust, atunci când se referă la:

a) începerea urmăririi penale;

b) constatarea faptului că autoritătile unui alt stat membru al Uniunii Europene sunt mai bine plasate pentru a urmări o anumită faptă penală pentru care ar fi fost competente si autoritătile române, potrivit regulilor de aplicare a legii penale în spatiu stabilite de Codul penal român;

c) constituirea unei echipe comune de anchetă.

(3) Dacă autoritătile române competente refuză să dea curs unei solicitări a Eurojust, refuzul trebuie motivat. Dacă indicarea exactă a motivelor de respingere prejudiciază interesele nationale esentiale în materie de sigurantă natională sau compromit desfăsurarea corectă a unei anchete în curs ori siguranta persoanelor, este suficient să se indice existenta unor asemenea circumstante.

ARTICOLUL 14

Solicitări de interventie a Eurojust

(1) Autoritătile judiciare române si Ministerul Justitiei pot solicita interventia Eurojust, potrivit atributiilor acestuia, în conditiile legii.

(2) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie informează Eurojust despre existenta unor cauze penale aflate în faza de cercetare sau urmărire penală în România, care ar avea repercusiuni asupra Uniunii Europene sau ar putea afecta un alt stat membru al Uniunii Europene. Cu toate acestea, această informare poate să nu fie făcută atât timp cât este necesar pentru a nu compromite rezultatul actiunilor organelor judiciare române.

(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie informează Eurojust despre crearea si functionarea pe teritoriul României a unor echipe comune de anchetă.

(4) Solicitările si informatiile prevăzute la alin. (1)-(3) se transmit prin intermediul membrului national al Eurojust.

(5) Membrul national al Eurojust comunică procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie orice informatie pe care o detine si care poate fi de interes pentru cercetările ori pentru procedurile penale ce se pot desfăsura de către autoritătile române sau pentru coordonarea cu cele ce se desfăsoară în alt stat membru al Uniunii Europene.

ARTICOLUL 15

Preluarea procedurilor penale initiate în alt stat membru al Uniunii Europene

La solicitarea Colegiului Eurojust sau a membrului national al Eurojust, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie poate cere curtii de apel competente să preia, în conditiile legii, urmărirea penală initiată în alt stat membru al Uniunii Europene.

ARTICOLUL 16

Membrul român în Autoritatea comună de supraveghere

(1) Reprezentarea României în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust se asigură de un judecător care oferă toate garantiile de independentă si care se bucură de înaltă reputatie profesională si morală, numit de ministrul justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Guvernul va notifica numirea si încetarea mandatului acestuia Eurojust si Secretariatului General al Consiliului, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

ARTICOLUL 17

Abrogare

Art. 2-9 din Legea nr. 58/2006 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România si Eurojust, semnat la Bruxelles, la 2 decembrie 2005, si pentru reglementarea unor măsuri referitoare la reprezentarea României la Eurojust, în perioada ce precede aderării si după data aderării la Uniunea

Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 4 aprilie 2006, se abrogă.

ARTICOLUL 18

Situatie tranzitorie

(1) Mandatul actualului membru national român al Eurojust continuă până la ajungerea la termen, cu exceptia cazului în care intervine unul dintre cazurile de încetare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b)-d).

(2) Membrul national român al Eurojust aflat în functie la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă are toate drepturile si obligatiile prevăzute de aceasta.

TITLUL III

Punctele de contact ale României pentru retelele judiciare europene si retelele judiciare române

ARTICOLUL 1

Punctele nationale de contact pentru retelele judiciare europene

(1) În conditiile stabilite de normele Uniunii Europene relevante, ministrul justitiei numeste, prin ordin, punctele nationale de contact ale retelelor judiciare europene existente sau care s-ar putea crea în Uniunea Europeană în domeniul cooperării judiciare în materie penală si civilă.

(2) La desemnarea punctelor nationale de contact se va tine seama de necesitatea reprezentării atât a autoritătii judecătoresti, cât si a Ministerului Justitiei. Judecătorii sau procurorii sunt numiti în calitatea de punct national de contact al retelelor judiciare europene cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

ARTICOLUL 2

Retelele judiciare române

(1) Ministrul justitiei poate constitui, prin ordin, retele judiciare române în domeniul cooperării judiciare române în materie penală si civilă, formate din judecători si procurori si din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul directiei de specialitate a Ministerului Justitiei. Judecătorii si procurorii sunt numiti în retelele judiciare române cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Rolul, functiile si organizarea retelelor judiciare române, corespondente pe plan national ale retelelor judiciare europene, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 5 noiembrie 2007.

Nr. 123.

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si modificarea unor acte normative

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Internelor si Reformei Administrative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1¹, cu următorul cuprins:

„Art. 1¹. - (1) În cadrul aparatului central al Ministerului Internelor si Reformei Administrative functionează Departamentul Schengen, care este autoritatea natională în domeniu ce asigură si răspunde de îndeplinirea tuturor conditiilor necesare pentru aderarea României la Acordul Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune si la Conventia de aplicare a acestuia.

(2) Pentru îndeplinirea atributiilor prevăzute la alin. (1), Departamentul Schengen coordonează, la nivel national, activitătile desfăsurate de institutiile si autoritătile cu responsabilităti în domeniu, conform Planului de actiune Schengen si Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României.”

2. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Seful Departamentului Schengen are rang de secretar de stat.

(2) Functia de director general al Directiei generale de informatii si protectie internă, încadrată cu politist - functionar public cu statut special, se asimilează, din punctul de vedere al salarizării, cu functia de subsecretar de stat.

(3) Personalul contractual numit pe functia de director general al Directiei generale de informatii si protectie internă este salarizat potrivit prevederilor legale ce reglementează salarizarea persoanelor care ocupă functii asimilate functiilor de demnitate publică.

(4) Numirea si eliberarea din functie a sefului Departamentului Schengen si a directorului general al Directiei generale de informatii si protectie internă se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative.

(5) Numirea si eliberarea din functie a adjunctului sefului Departamentului ordine si sigurantă publică se fac prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.”

3. Anexa nr. 1 „Structura organizatorică a Ministerului Internelor si Reformei Administrative” se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, următoarele acte normative se modifică după cum urmează:

1. Alineatele (1) si (3) ale articolului 19 din Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului institutional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea si auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 15 august 2007, vor avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) În cadrul Departamentului Schengen si al Directiei generale financiare din Ministerul Internelor si Reformei Administrative se înfiintează, în conditiile legii, structuri care vor îndeplini atributele autoritătii competente ale căror atributii si număr de personal se stabilesc prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.

...............................................................................................

(3) În cadrul autoritătii competente se înfiintează, în conditiile legii, Punctul unic de contact cu rol de transmitere a datelor si informatiilor între autoritătile implicate în gestionarea si implementarea Facilitătii Schengen si institutiile europene. Atributiile Punctului unic de contact sunt îndeplinite de către structura de specialitate din cadrul Departamentului Schengen.”

2. Alineatul (2) al articolului 2 din Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei nationale de autoevaluare Schengen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 iulie 2006, cu modificările si completările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„(2) Presedintele executiv al Comisiei este seful Departamentului Schengen din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.”

3. Alineatul (1) al articolului 3 din Hotărârea Guvernului nr. 943/2001 privind înfiintarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 3 august 2006, cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„Art. 3 - (1) Grupul interministerial îsi desfăsoară activitatea sub autoritatea si sub conducerea directă a sefului Departamentului Schengen din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, în calitate de presedinte.”

Art. III. - Personalul necesar pentru operationalizarea Departamentului Schengen se asigură cu încadrarea în numărul maxim de posturi în finantare aprobat Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 31 octombrie 2007.

Nr. 1.317.

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la H.G. nr. 416/2007)

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Internelor si Reformei Administrative

I. APARAT CENTRAL (PROPRIU)

MINISTRU

Corpul de control al

ministrului

(la nivel de directie generală)

Directia generală anticoruptie

Cabinetul ministrului

Directia generală

de informatii si

protectie internă

Directia generală juridică

Directia generală audit intern

Unitatea de

politici publice

(la nivel de directie)

Oficiul purtătorului

de cuvânt (la nivel de directie)

Colegiul ministerului

Centrul national de

conducere a actiunilor

de ordine publică

SECRETAR DE STAT

(pentru reforma în

administratia

publică)

SECRETAR DE STAT

(pentru relatiile cu

institutiile

prefectului)

SECRETAR DE STAT

(pentru comunitătile locale)

SECRETAR DE STAT

(pentru relatia cu

Parlamentul si

afaceri europene)

SECRETAR DE STAT

(Sef al Departamentului ordine si sigurantă publică)

SEF DEPARTAMENT SCHENGEN

(cu rang de secretar de stat)

SECRETAR GENERAL

Secretar general adjunct

Adjunct sef departament

Unitatea centrală

pentru reforma

administratiei

publice (la nivel de

directie generală)

Directia generală

pentru relatiile cu

institutiile prefectului

Directia generală pentru comunităti

locale, zone

asistate, ajutor de

stat si parteneriat cu

structurile asociative

Directia generală afaceri europene si relatii internationale

Directia generală

SCHENGEN

Directia generală

management

operational

Directia generală

pentru dezvoltarea

capacitătii

administrative

Directia pentru

serviciile publice

deconcentrate

Directia pentru

servicii de interes

general

Directia generală

management

resurse umane

Directia generală management

logistic si administrativ

Directia pentru politici fiscale si bugetare locale

Directia investitii si dezvoltare locală

Directia generală financiară

Directia generală

pentru comunicatii

si tehnologia

informatiei

Directia generală medicală

Directia comunicare si relatii publice

Secretariatul general

(la nivel de directie

generală)

II. INSTITUTII SI STRUCTURI AFLATE ÎN SUBORDINEA/ COORDONAREA

MINISTERULUI INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

A. Institutii si structuri aflate în subordinea ministerului internelor si reformei administrative

1. Agentia Natională Antidrog

2. Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară

3. Institutul National de Administratie

4. Agentia Natională a Functionarilor Publici

5. Agentia Natională împotriva Traficului de Persoane

6. Administratia Natională a Rezervelor de Stat

7. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale

8. Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice

9. Institutia prefectului (42)

10. Directia Generală de Pasapoarte

11. Directia Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor

12. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă

13. Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor

14. Centrul Informatic National al Ministerului Internelor si Reformei Administrative (e-administratie)

15. Oficiul Român pentru Imigrări

16. Centrul de Cooperare Politienească Internatională

17. Arhivele Nationale

18. Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor

19. Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”

20. Liceul „Neagoe Basarab” al Ministerului Internelor si Reformei Administrative

21. Liceul „Constantin Brâncoveanu ” al Ministerului Internelor si Reformei Administrative

22. Politia Română

23. Jandarmeria Română

24. Politia de Frontieră Română

25. Inspectoratul de Aviatie al Ministerului Internelor si Reformei Administrative

26. Grupul Special de Protectie si Interventie „Acvila”

27. Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor

28. Clubul Sportiv „Dinamo” Bucuresti

29. Centrul Cultural al Ministerului Internelor si Reformei Administrative

30. Structuri subordonate unor unităti centrale

B. Structuri aflate în coordonarea ministerului internelor si reformei administrative

Societatea Comercială „COMICEX” - S.A.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Licentei de concesiune a activitătii miniere de exploatare nr. 5.743/2004, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială „IMCOP” - S.R.L.

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 13 si al art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Licenta de concesiune a activitătii miniere de exploatare a calcarelor industriale si de constructie nr. 5.743/2004, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială „IMCOP” - S.R.L., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, bd. Nicolae Titulescu nr. 16, sc. II, parter, ap. 12, judetul Cluj, în

calitate de concesionar, în perimetrul Geomal, comuna Stremt, judetul Alba, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Licenta de concesiune a activitătii miniere de exploatare prevăzută la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Bogdan Găbudeanu

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 31 octombrie 2007.

Nr. 1.345.

*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Planului de măsuri privind sprijinirea cetătenilor români aflati în Italia, ca urmare a situatiei create prin adoptarea de către statul italian a noilor reglementări ce vizează îndepărtarea de pe teritoriu

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Planul de măsuri privind sprijinirea cetătenilor români aflati în Italia, ca urmare a situatiei create prin adoptarea de către statul italian a noilor reglementări ce vizează îndepărtarea de pe teritoriu, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Semestrial, Guvernul va revizui continutul Planului de măsuri prevăzut în anexă, pe baza evaluărilor realizate si a propunerilor formulate de autoritătile responsabile cu punerea în aplicare a acestuia.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul justitiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 5 noiembrie 2007.

Nr. 1.347.

ANEXĂ

PLAN DE MĂSURI

privind sprijinirea cetătenilor români aflati în Italia, ca urmare a situatiei create prin adoptarea de către statul italian a noilor reglementări ce vizează îndepărtarea de pe teritoriu

Având în vedere problematica creată recent, în contextul aplicării de către Italia, începând de la data de 1 noiembrie 2007, a decretelor de îndepărtare din teritoriul national a cetătenilor străini, potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 181 din 1 noiembrie 2007 continând „Dispozitii urgente în materie de îndepărtare de pe teritoriul national din motive de sigurantă publică”, care vine în completarea Decretului-lege nr. 30 din 6 februarie 2007 privind „Transpunerea în legislatia natională a Directivei 2004/38/CE privind dreptul cetătenilor UE si a membrilor lor de familie de a circula si rezida liber pe teritoriul statelor membre”, Guvernul României aprobă următorul plan de măsuri:

I. Cooperare politienească, judiciară si asistentă consulară

1. Cooperare politienească

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
1.	Intensificarea cooperării politienesti operative	a) extinderea retelei de atasati de afaceri interne astfel: 1 la Roma, 1 la Milano si 1 la Torino;	MIRA		200.000 euro
		b) extinderea retelei de ofiteri în misiune operativă; MIRA va trimite suplimentar 30 de politisti pentru a lucra cu partenerii italieni	MIRA		400.000 euro
		c) convenirea cu autoritătile italiene ca atasatii de afaceri interne să fie informati cu cel putin 24 de ore înainte cu privire la aplicarea decretelor de îndepărtare, cu înaintarea tabelului nominal cu cetătenii în cauză, necesar verificării identitătii reale a acestora;	MIRA
		d) obtinerea de la autoritătile italiene competente a unei copii a documentatiei aferente expulzării/ „dosarului de îndepărtare” (decretele de îndepărtare, ordinul chestorului, decretul de validare de către judecătorul de pace a expulzării, proces-verbal de luare la cunostintă de către expulzat);	MIRA	La fiecare misiune operativă temporară în Italia
		e) convenirea cu autoritătile italiene ca trimiterea în România a cetătenilor români expulzati să se realizeze pe cale aeriană, cu destinatia doar Bucuresti, eventual pe Aeroportul Băneasa;	MIRA
		f) asigurarea prezentei politistilor români în zonele în care fortele de ordine italiene desfăsoară activităti în vederea prevenirii si reprimării infractiunilor, cu precădere în taberele create de către autoritătile italiene, îndeosebi în cele care sunt vizate a fi desfiintate;	MIRA	La fiecare misiune operativă temporară în Italia
		g) convenirea cu politia de stat italiană a distributiei teritoriale a ofiterilor români de politie trimisi în misiune temporară, având în vedere că, până în prezent, decizia în acest sens era luată unilateral de către partea italiană, precum si asigurarea executării unor activităti cu durată mică de timp în cât mai multe zone/orase, pentru a se putea acoperi o cât mai mare arie geografică de interes, pentru a se evita mentinerea acestora pe o durată de trei luni într-o singură localitate;	MIRA	La fiecare misiune operativă temporară în Italia
		h) asigurarea unor mijloace proprii de comunicare (telefon/cartelă) si auto, necesare pentru deplasarea în teritoriul italian a ofiterilor români de politie trimisi în misiune temporară, numărul autoturismelor urmând a fi stabilit în functie de numărul ofiterilor vizati.	MIRA
2.	Aplicarea unor măsuri de către structurile competente din subordine din momentul în care cetătenii români expulzati ajung pe teritoriul României, respectiv initierea demersurilor pe baza cărora, ulterior, să fie luată de către autoritătile judecătoresti o decizie vizând interzicerea deplasării acestora în Italia pe o perioadă determinată	a) constituirea de echipe mixte de preluare cu mandat determinat pentru verificare documente, interviu/audiere persoane expulzate si completare documentare de caz, care să actioneze de la sosirea în tară a cetătenilor români expulzati, pornind de la elementele „dosarului de îndepărtare” pe care autoritătile italiene îl transmit împreună cu cetătenii expulzati;	MIRA	Actionează de fiecare dată când sosesc în tară cetătenii români expulzati.
		b) asigurarea transmiterii „dosarului de îndepărtare” către structurile MIRA competente, potrivit documentelor pe baza cărora s-a efectuat deplasarea în străinătate a cetătenilor români expulzati (pasaport - DGP si carte de identitate - INEP);	MIRA	În regim de urgentă, după sosirea cetătenilor
		c) informarea MMFES si ANPDC cu privire la sosirea cetătenilor români expulzati pentru a initia măsuri necesare în functie de situatia socială a acestora în tara de destinatie (persoane/familii aflate în dificultate/cu copii);	MIRA	În regim de urgentă, după sosirea cetătenilor
		d) înaintarea de către DGP sau, după caz, INEP către instantă a „dosarului de îndepărtare”. Demersul trebuie efectuat în directă corelare cu prevederile art. 38 lit. b) al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate;	MIRA	În regim de urgentă, după sosirea cetătenilor
		e) crearea la nivelul IGPR a unui grup interdisciplinar de lucru, care pe baza informatiilor actualizate permanent de către structurile MIRA implicate (IGPF si INEP) să asigure monitorizarea intensificată pe două componente: evidenta si analiza generală a evolutiei situatiei expulzărilor, precum si a situatiei operative din zonele de origine a cetătenilor români expulzati;	MIRA	În regim de urgentă
		f) accelerarea solutionării procesului de solutionare a cererilor de asistentă pe relatia cu Italia.	MIRA	Permanent

2. Cooperare judiciară

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
1.	Asigurarea aplicării unitare a legislatiei nationale privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate	Modificarea prin OUG a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, în sensul stabilirii competentei unice de solutionare a cererilor privind exercitarea dreptului de liberă circulatie pentru Tribunalul Bucuresti, în scopul stabilirii unei practici unitare în materie	MIRA	5 noiembrie	Nu implică cheltuieli Suplimentare
2.	Consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene în care se află un număr semnificativ de cetăteni români	a. Adoptarea cadrului normativ pentru detasarea de urgentă a unor magistrati de legătură în statele membre:	MJ	5 noiembrie	Nu implică cheltuieli Suplimentare
		• Ordonantă de urgentă privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene;
		• Hotărâre de guvern în vederea asigurării posturilor necesare punerii în aplicare a ordonantei;
		b. Încheierea unui acord bilateral cu Italia pentru detasarea reciprocă a unor magistrati de legătură;	MJ	15 noiembrie	Nu implică cheltuieli suplimentare
		c. Detasarea magistratilor de legătură în unele state membre.	MJ CSM	1 decembrie	MEF va asigura MJ
			MEF		resursele financiare necesare acoperirii drepturilor salariale si altor drepturi bănesti aferente

3. Asistentă consulară

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
1.	Promovarea unor măsuri concrete pentru a răspunde situatiei nou- în situatiile respective; în Italia sunt numiti de create prin adoptarea de către statul italian a noilor reglementări ce vizează îndepărtarea de pe teritoriul national a cetătenilor pe motiv de sigurantă publică	a. implicarea consulilor onorifici în actiunile de informare si asistare a cetătenilor români aflati România si îsi desfăsoară activitatea consuli onorifici;	MAE - DGAC
1.		b. solicitarea Ambasadei României la Roma către MAE italian ca în conformitate cu prevederile mentionate să fie notificate Ambasadei sau Consulatelor României în Italia toate cazurile în care autoritătile italiene au decis îndepărtarea cetătenilor români. Astfel notificarea adoptării măsurii prevăzute la art. 20 alin 7 bis al Decretului-lege italian nr. 30 din februarie 2007, cu modificările si completările aduse prin Decretul-lege nr. 181/ 2007, să se adreseze si misiunii diplomatice a României, nu numai interesatului; c. organizarea unei campanii de informare a cetătenilor români aflati în Italia cu privire la intrarea în vigoare a Decretului-lege si a drepturilor lor.
2.	Asigurarea pentru cetătenii români aflati în situatiile mentionate la pct. 1 de asistentă consulară efectivă si promptă	a. suplimentarea numărului personalului încadrat la sectia consulară a Ambasadei României la Roma, la Consulatele generale de la Milano si Torino cu câte 7 posturi (4 diplomati, dintre care unul cu atributii privind comunitătile românesti si 3 functionari consulari); b. urgentarea demersurilor pentru înfiintarea a trei consulate generale pe teritoriul Italiei (Trieste, Bologna, Cosenza), cu câte 11 posturi fiecare (5 diplomatice, dintre care unul cu atributii privind comunitătile românesti, 2 functionari consulari, 4 tehnico-administrativ).

II. Matrice de măsuri sociale

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
1.	Îmbunătătirea colaborării cu autoritătile italiene în domeniul pregătirii fortei de muncă si incluziunii sociale a românilor aflati în Italia	Program pe termen scurt de colaborare cu autoritătile italiene
1.		a. Constituirea unui grup de lucru coordonat la nivel de secretar de stat MMFES, format din reprezentanti ai MMFES, MIRA, AMPOSDRU, ANOFM, Agentia Natională pentru Romi din România, care să promoveze elaborarea de proiecte în domeniul pregătirii fortei de muncă si incluziunii sociale, al economiei sociale si de promovare a initiativelor transnationale pe piata inclusivă a muncii;	MMFES, MIRA, AMPOSDRU, ANOFM, Agentia Natională pentru Romi	10.11.2007
		b. Invitarea ministrului Ferrero si a secretarului de stat Cristina de Luca din Ministerul Solidaritătii Sociale din Italia în vederea încheierii unui protocol de cooperare; c. Încheierea unui protocol de colaborare între Ministerul Muncii, Familie si Egalitătii de Sanse din România si Ministerul Solidaritătii Sociale din Italia privind modalitătile de stimulare a unei mai bune integrări sociale a cetătenilor români în Italia si de întoarcere în România, prin: - Schimb de idei de proiecte si identificarea anumitor bune practici din România si Italia care pot fi multiplicate; - Promovarea cooperării între regiuni si promotori cu acelasi tip de probleme în vederea stimulării unui posibil schimb de cunostinte si experientă pentru accelerarea procesului de incluziune socială în România; - Promovarea constituirii de parteneriate între autoritătile locale din România si autoritătile locale din Italia în vederea repatrierii voluntare a lucrătorilor migranti împreună cu oferirea unor posibilităti în tara de origine; - Identificarea unor posibili parteneri (AJOFM, ONG-uri, autorităti publice locale) care să implementeze proiecte în domeniul FSE (formare initială, formare profesională si recalificare, în special pentru populatia romă, renovare/ reabilitare case, constructii de case) din România si Italia prin accesarea fondurilor disponibile pentru proiecte transnationale.		10.11.2007
	2. Protejarea drepturilor cetătenilor români angajati legal în Italia	a. Campanie de informare a lucrătorilor români în Italia despre posibilitătile actuale din România, în special în domeniul ocupării, nivelului de salarizare din diverse domenii;	MMFES, MAE, atasat social, BOR, ONG	Decembrie 2007
		b. Aprobarea strategiei pentru mentinerea fortei de muncă în România si stimularea reîntoarcerii cetătenilor români în România;	Guvernul României	Decembrie 2007
		c. Campanie de mediatizare a posibilitătilor de utilizare a fondurilor FSE pentru a promova măsuri de pregătire a fortei de muncă si incluziune socială, în special pentru populatia romă;	MMFES	Ianuarie 2008
		d. Utilizarea celor 8 parteneriate regionale pentru ocupare si incluziune socială si a celor 32 de parteneriate locale de ocupare si incluziune socială în sprijinul promovării politicilor regionale de ocupare, elaborarea PRAO fiind rezultatul unui larg proces de consultare a tuturor factorilor implicati în combaterea somajului si a excluziunii sociale. În acest context, parteneriatele pentru ocupare si incluziune socială s-au implicat în mod activ la elaborarea celor 8 PRAO, iar pe baza prioritătilor stabilite în cadrul acestor documente elaborează propuneri de proiecte care urmează a fi finantate din fondurile structurale;	MMFES, MIRA	Ianuarie 2008

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
		e) Mărirea numărului de atasati pentru muncă si măsuri sociale în tările cu comunităti mari de cetăteni români.	MMFES, MAE	Ianuarie 2008
3.	Măsuri pentru integrarea persoanelor repatriate voluntar	a) Încheierea unui protocol între MMFES si MIRA în scopul asigurării schimbului de informatii privind persoanele repatriate voluntar (identificare, domiciliu); b) Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse împreună cu autoritătile locale vor elabora măsuri de stimulare a operatorilor economici care angajează persoanele repatriate voluntar, care au absolvit cursuri de formare profesională (în special prin atragerea în aceste tipuri de programe a societătilor cu capital străin din Romania);	MMFES, MIRA MMFES, consilii judetene/ locale	Imediat
		c) Modificarea Legii nr. 76/2002 prin includerea acestor categorii de persoane printre beneficiarii măsurilor de stimulare a ocupării prin subventionarea angajatorilor;	MMFES	Decembrie 2007	Bugetul ANOFM
		d) Medierea, informarea si consilierea profesională a persoanelor repatriate voluntar.	ANOFM		Bugetul ANOFM
	4. Măsuri pentru integrarea persoanelor îndepărtate	a) Încheierea unui protocol între MMFES si MIRA în scopul asigurării schimbului de informatii privind persoanele îndepărtate;	MMFES, MIRA	Imediat
		b) Încheierea unui protocol de cooperare între ANOFM prin AJOFM, DGASPC si DMPS în vederea realizării de planuri individualizate de integrare socioprofesională, acordare de servicii si prestatii sociale persoanelor repatriate voluntar si celor expulzate;	ANOFM, DGASPC, MMFES	Imediat
		c) Preluarea persoanelor de către DGASPC, trimiterea la domiciliu a acestora sau cazarea temporară în centre care oferă servicii rezidentiale, oferirea transportului în localitatea de origine;	MMFES, DGASPC	La cerere	Bugetul local
		d) Asigurarea mesei pentru persoanele care sunt cazate temporar în centre care oferă servicii rezidentiale	MMFES, DGASPC	La cerere	Bugetul local
		e) Înregistrarea în baza de date a AJOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă	ANOFM	La cerere	Buget asigurări somaj
		f) Acordarea de servicii sociale prin DGASPC sau servicii publice de asistentă socială: - asistentă psihologică în situatie de criză; - asistenă juridică; - asistentă socială	DGASPC DMPS	La cerere	Bugetul local Bugetul local
		g) Acordarea de prestatii sociale: alocatii sociale	ANOFM	La cerere	Buget asigurări somaj
		h) Medierea, informarea si consilierea profesională a persoanelor îndepărtate	ANOFM	La cerere
		i) Includerea în programe de formare profesională, conform legii, si promovarea celorlalte tipuri de măsuri	MMFES, MIRA	Decembrie 2007	Buget local
		j) Persoanelor repatriate voluntar, cetăteni români, li se pot acorda locuinte sociale, cu prioritate, de către consiliile locale din localitatea de domiciliu k) Accesarea de fonduri europene de către autorităti locale pentru proiecte de incluziune socială	MMFES, consilii judetene/ locale	7 decembrie 2008 Fonduri	europene

III. Comunicare publică extinsă

Nr. crt.

Obiectiv

Măsuri concrete

Structură

responsabilă

Termene

Surse financiare

Integrarea cetătenilor

români în societatea

italiană

a) Vizita domnului Mihai Gheorghiu, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, în Italia în perioada 17-22 noiembrie 2007. Programul vizitei va cuprinde:

- întâlniri cu reprezentanti ai MAE italian;

- întâlniri cu membrii comunitătii românesti din Italia (în special zona Lazio);

- participare la Congresul primarilor italieni de la Salsomaggiore (19-20 nov).

DRRP,

Ambasadă

Roma

MAE -

Guvernul

României

b) Parteneriate cu autoritătile locale si centrale italiene (în special pentru integrarea cetătenilor români aflati într-o situatie socioprofesională precară). Stabilirea, într-o primă fază, a unui parteneriat cu Primăria Genovei (la propunerea primăriei, colaborarea constă în finantare egală a unui proiect social de integrare). După modelul parteneriatului cu Genova, propunem si încheierea unor parteneriate cu primăriile Romei, Milano, Torino.

MAE,

MMFES

În regim de

urgentă

c) Parteneriate cu ONG-uri italiene cu experientă în domeniul integrării imigrantilor si cu asociatii românesti pentru apărarea drepturilor minoritătilor

- Implicarea BOR, a Organizatiei Sant Egidio din Italia si a Ligii Românilor din Italia, eventual a unor asociatii active românesti locale.

- Dezvoltarea, cu sprijinul camerelor de comert si al firmelor românesti din Italia si al celor italiene din România, a unor campanii de CSR (Corporate Social Responsability), vizând integrarea socială a emigratiei românesti si promovarea imaginii României.

d) Întărirea capacitătii administrative a institutiilor românesti cu atributii în relatia cu comunitătile românesti din Italia (asigurarea resurselor umane adecvate atât în centrala MAE, cât si în misiunile diplomatice si consulare),

- Sporirea numărului de diplomati pentru gestionarea problematicii complexe a comunitătii din Italia;

- Suplimentarea personalului diplomatic al Ambasadei si al consulatelor cu persoane specializate în diplomatie culturală.

Ambasadă

Roma,

consulate,

asociatii

românesti,

BOR,

camere de

comert,

firme

MAE/ DRRP

În regim de

urgentă

Campanie de imagine

publică a comunitătii

românesti din Italia

a) Implicarea mediului politic, academic, cultural, societătii civile si mediului de afaceri românesc din Italia si italian din România pentru transmiterea unui mesaj realist despre societatea românească. Implicarea comunitătii italiene din România în transmiterea unui mesaj realist opiniei publice din Italia privind societatea românească.

- Contactarea deputatului minoritătii italiene din România si a unor importanti oameni de afaceri români din Italia pentru transmiterea unui mesaj de sustinere a comunitătii românesti;

- Întâlnire a grupurilor parlamentare de prietenie din Parlamentele României si Italiei;

- Întâlniri ale europarlamentarilor români si italieni la Bruxelles;

- Vizite ale europarlamentarilor italieni în România;

misiunea

diplomatică urgentă

si misiunile

consulare/ MAE

În regim de

Guvernul

Permanent Permanent

MAE -

României

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
		- Dezvoltarea unor parteneriate între Camera de Comert a României si Camera de Comert Italiană, în baza sustinerii si a disponibilitătii deja exprimate de către aceasta din urmă.	MAE	Permanent
		b) Promovarea oportunitătilor de afaceri dintre cele două tări. Forum de afaceri italo-române: - Organizarea unui forum de afaceri italo-român, cu participarea reprezentantilor celor două guverne si a celor mai importante personalităti din lumea afacerilor din cele două tări;	MAE	În regim de urgentă
		- Organizarea de evenimente economice de promovare a oportunitătilor de afaceri si de investitii în România, în marile orase italiene.		În regim de urgentă
		c) Organizarea în România de conferinte ale unor fosti ministri de externe, ambasadori din statele membre UE, pe teme de actualitate.	Ambasada, În regim de consulatele, urgentă DRCES, ICR, MCC
		d) Valorizarea personalitătilor italiene ce au avut sau au legătură directă cu România (oameni de film, teatru, artă, diplomati, oameni politici, oameni de afaceri, cupluri mixte cu pozitie socială sau politică de exceptie). e) Valorizarea personalitătilor românesti din Italia si a aportului lor la dezvoltarea societătii italiene. - Sustinerea proiectului Asociatiei Românilor din Italia – Milano de editare a unui volum privind personalitătile românesti din Italia si contributia lor la dezvoltarea societătii italiene; - Sprijinirea afirmării unor artisti din comunitatea românească; - Identificarea personalitătilor artistice si culturale; - Organizare de expozitii, conferinte, lansări de carte. f) Punerea în valoare a elementelor de cultură si civilizatie românească si a traditiilor specifice, ca parte a diversitătii culturale europene, prin sustinerea financiară a manifestărilor cultural-artistice organizate de diferite institutii sau asociatii românesti sau italiene. - Organizarea de concerte simfonice pentru publicul larg, cu participarea unor filarmonici de stat din tară, în marile orase. - Sprijinirea reprezentării piesei dramaturgului român Matei Visniec „Cum să explici istoria comunismului pacientilor bolnavi mintal” în interpretarea unor actori italieni consacrati. Reprezentarea ar urma să aibă loc în cel putin 20 de localităti italiene.	MECT
		- Organizarea unor conferinte (mese rotunde) în marile centre universitare si institute de studii geopolitice.		1 decembrie 2007
		- În anul 2008, anul dialogului intercultural, organizarea de seminarii si dezbateri academice pe această temă. - Zilele filmului românesc în Italia.		31 decembrie 2007
		- Organizarea unei săptămâni a României la Roma sau Milano (participarea Muzeului Tăranului Român, promovare turistică, concerte de muzică simfonică, usoară si folclorică, momente de coregrafie si balet, dansuri populare etc.).		26 ianuarie- 6 februarie 2008

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
		- În aceeasi săptămână se pot organiza si alte evenimente (expozitii, reprezentatii teatrale, un concert la Presedintia Republicii Italiene, conferinte la Institutul pentru Organizatii Internationale, prezentări de oportunităti de afaceri).
		- Publicarea unor cărti de povesti pentru copii în editii bilingve - Sărbătorirea Zilei Nationale a României la Teatrul Malibran-La Fenice - Venetia; concert Felicia Filip si orchestra filarmonică din Brasov - Participare la sărbătorirea revelionului în Piata San Marco din Venetia - Participare la Carnavalul de la Venetia - România, invitat special g) Implicarea mass-media italiană în reflectarea unei imagini realiste asupra societătii românesti actuale. - Publicarea unor articole în marile cotidiene sau reviste, despre România/politică europeană, economie, cultură; - Publicarea unei reviste săptămânale sau bilunare, în editie bilingvă, despre România si Italia: cultură, istorie, literatură, economie, finante, sport. - Realizarea unui parteneriat cu TVR International - Organizarea, periodic, de vizite ale reprezentantilor mass-media italiene în România. h) Implicarea tuturor institutiilor, organizatiilor, reprezentantilor mass-media pentru transmiterea unui mesaj de evitare a xenofobiei si discriminării rasiale, riscuri majore ale acestei crize. i) Identificarea si cooptarea partenerilor în vederea evitării unei eventuale „vânători de vrăjitoare” ce ar putea decurge din actualul „Pact de sigurantă publică” si care ar putea avea ca victime si cetăteni români onesti, neimplicati în acte de infractiune. j) Promovarea povestilor de succes ale personalitătilor românesti care îsi desfăsoară activitatea în Italia. - Identificarea principalelor personalităti din domeniul cultural, academic, economic si sportiv. - Realizarea de interviuri pentru presa scrisă si realizarea unor emisiuni pentru radio si televiziune cu personalitătile de origine română; k) Promovarea turistică a României în Italia - Realizarea de evenimente lunare de promovare turistică a României, în spatii publice din marile orase ale Italiei.
3.	Armonizarea relatiilor dintre comunitatea românească si societatea italiană	a) Dinamizarea unor parteneriate între asociatiile românesti si ONG-uri italiene caritabile sau cu experientă în domeniul integrării imigrantilor si asociatii caritabile care activează pe teritoriul Italiei, prin intermediul ambasadelor de la Roma si Vatican, al reprezentantilor BOR în Italia si al unor filiale/retele neguvernamentale cu reprezentare în România si Italia (de exemplu: Salvati Copiii – România si Italia, Sant Egidio, Fundatia pentru Dezvoltarea Societătii Civile): - o delegatie a organizatiei Salvati Copiii - România, în colaborare cu MAE si cu ANPDC, va efectua o misiune de evaluare în vederea stabilirii unui set concret de măsuri pentru aplicarea acordului privind repatrierea minorilor neasistati (12-22 noiembrie).	Ambasadele Permanent Roma si Vatican, consulatele	MAE - Guvernul României

Nr. crt.	Obiectiv	Măsuri concrete	Structură responsabilă	Termene	Surse financiare
		b) Propunerea de implicare a BOR si a asociatiilor românesti din Italia în proiecte sociale de sprijinire a cetătenilor români aflati în situatie precară si în promovarea elitelor profesionale românesti (consilii parohiale etc.); se va proceda la intensificarea relatiilor cu reprezentantii bisericii catolice, în special cu Sfântul Scaun (pe 6 decembrie va avea loc o manifestare culturală dedicată, la Vatican, prelatilor catolici care au sprijinit colaborarea cu BOR din Italia). c) Extinderea numărului de scoli parohiale prin care tânăra generatie să fie îndrumată către valori spirituale traditionale românesti. d) Propunerea intensificării rolului preotilor parohi de consiliere în probleme familiale, spirituale etc. e) Energizarea relatiei mediului asociativ românesc din Italia cu reteaua consulilor onorifici din această tară. f) Sprijinirea activitătii lectoratelor de limbă română din Italia si asocierea acestora în cadrul unei campanii de promovare a imaginii culturii române în Italia; vor fi dinamizate relatiile cu mediul academic italian printr-un program de conferinte sustinute de reprezentanti de seamă ai culturii române si organizarea unor manifestări cu impact în mediile academice si culturale. g) Trimiterea de materiale de promovare a României prin intermediul ambasadelor României la Vatican si la Roma. h) Îmbunătătirea cooperării la nivelul administratiei locale pe trei paliere distincte: administrativ, economic si cultural-academic: - crearea unui forum al administratiei locale de cooperare italo-român; - sprijinirea realizării de vizite reciproce ale reprezentantilor administratiei locale.
4.	Dinamizarea mediului asociativ românesc din Italia în directia unei b) Asigurarea resurselor umane adecvate, atât implicări mai intense în procesul de integrare a emigrantilor în societatea italiană	a) Flexibilizarea modalitătilor de finantare a proiectelor initiate de asociatii românesti. În centrala MAE, cât si în misiunile diplomatice si consulare, pentru relatia cu comunitatea română din Italia si pentru raporturile cu mediul asociativ românesc.	DRRP În regim	Permanent României de urgentă	MAE - Guvernul
		c) Sprijinirea derulării unor proiecte sociale propuse de mediul asociativ românesc.	Ambasada, consulatele	Permanent
		d) Dezvoltarea capacitătii administrative a asociatiilor românesti prin sustinerea financiară a unor sedii adecvate, a resurselor umane necesare, a logisticii. Prin intermediul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societătii Civile se va pune accent pe cresterea capacitătii manageriale si a abilitătilor de lucru în retea ale asociatiilor românesti din Italia, precum si pe cresterea numărului de membri si mărirea impactului actiunilor derulate de mediul asociativ românesc.	DRRP Ambasada, consulatele	Permanent
		e) Sprijinirea proiectelor culturale si educationale initiate de asociatiile românesti.
		f) Încurajarea federalizării asociatiilor românesti prin sustinerea financiară a unor proiecte comune în cadrul mediului asociativ românesc din Italia si prin asigurarea unui spatiu comun (Casa Românească, de exemplu) la care să aibă acces toate asociatiile care fac parte din federatie. g) Prin intermediul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societătii Civile se vor oferi traininguri pentru cresterea abilitătilor de relationare si lobby în favoarea unor campanii de imagine	Ambasada, consulatele	Permanent În regim de urgentă

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de solutionare a neîntelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la retea

Având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul control si protectia consumatorilor,

în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 12 octombrie 2007,

în temeiul art. 9 alin. (8) si (9) si al art. 11 alin. (2) lit. a) si j) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de solutionare a neîntelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la retea, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 31/2002 pentru aprobarea Procedurii de solutionare a neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei electrice si termice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 22 noiembrie 2002, precum si Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2004 pentru aprobarea Procedurii de solutionare a neîntelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 28 iulie 2004.

Art. 3. - Operatorii economici furnizori, distribuitori, transportatori si producători de energie electrică si termică în cogenerare, precum si consumatorii din sectorul energiei electrice vor respecta prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Operatorii economici furnizori, distribuitori, transportatori si producători de energie electrică si termică în cogenerare vor elabora propria procedură de mediere a neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei electrice, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 5. - Departamentul control si protectia consumatorilor si Directia juridică din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Gergely Olosz

Bucuresti, 12 octombrie 2007.

Nr. 38.

ANEXĂ

PROCEDURĂ

de solutionare a neîntelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la retea

CAPITOLUL I

Scop

Art. 1. - Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare Autoritate competentă, solutionează neîntelegerile care pot interveni la încheierea contractelor între operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice, precum si a contractelor de racordare la retea, în conformitate cu Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Prezenta procedură este elaborată în scopul creării unui mecanism de solutionare operativă, eficientă, transparentă si echidistantă a neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei electrice.

CAPITOLUL II

Domeniu de aplicare

Art. 3. - Prezenta procedură stabileste tipurile neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei electrice, care sunt supuse spre analiză Autoritătii competente, precum si modalitătile si etapele de solutionare a acestora.

Art. 4. - (1) Sunt supuse prevederilor prezentei proceduri:

a) neîntelegerile apărute la încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la retea;

b) neîntelegerile apărute la încheierea actelor aditionale prin care se preiau prevederi ca urmare a modificării legislatiei sau de reglementare.

(2) Neîntelegerile apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei electrice pot avea ca obiect:

a) clauze negociabile din contractele-cadru elaborate de Autoritatea competentă conform prevederilor legale în vigoare;

b) clauze noi, care sunt conforme legislatiei în vigoare în domeniu si pe care părtile doresc să le includă în contractele pe care le încheie;

c) clauze minimale din contractele-cadru, cărora părtile le dau interpretări diferite.

(3) Neîntelegerile apărute la încheierea contractelor de racordare pot avea ca obiect si modul de respectare a prevederilor Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2003, de către emitentii avizelor tehnice de racordare si a prevederilor Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de retea , aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2003.

Art. 5. - Nu intră sub incidenta prevederilor prezentei proceduri:

a) neîntelegerile apărute la contractele în curs de derulare, cu exceptia art. 4 alin. (1) lit. b);

b) neîntelegerile asupra unor probleme ce nu fac obiectul reglementărilor în vigoare din sectorul energiei electrice;

c) neîntelegerile a căror rezolvare, conform legii, intră în competenta instantelor judecătoresti sau a altor organe abilitate, inclusiv aspecte legate de proprietate pentru capacităti energetice existente;

d) solicitările de eliberare a amplasamentelor prin devierea/ reamplasarea capacitătilor energetice existente.

CAPITOLUL III

Definitii

Art. 6. - Termenii utilizati sunt definiti în anexa nr. 1.

CAPITOLUL IV

Documente de referintă

Art. 7. - Aplicarea dispozitiilor prezentei proceduri se face prin coroborarea cu prevederile următoarelor acte normative:

a) Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare;

b) Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2003;

c) Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de retea, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2003;

d) contractele-cadru emise de Autoritatea competentă.

CAPITOLUL V

Solutionarea neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor

SECTIUNEA 1

Aspecte generale

Art. 8. - (1) Solutionarea neîntelegerilor apărute în faza precontractuală se face de către Autoritatea competentă prin declansarea procedurii de solutionare în baza unei cereri înaintate de una sau de ambele părti implicate, în care se prezintă neîntelegerile apărute în cursul negocierilor pentru încheierea contractului.

(2) În cazul neîntelegerilor precontractuale, în care una dintre părti este o structură organizatorică, din cadrul unui operator economic furnizor, distribuitor, transportator sau producător de energie electrică ori termică în cogenerare, care are atributii de a stabili relatii contractuale, declansarea procedurii de solutionare a neîntelegerii se va face numai după parcurgerea procedurii de mediere la nivelul operatorului economic de care apartine structura organizatorică respectivă.

(3) Pentru un contract se pot depune cel mult două cereri de solutionare a neîntelegerilor apărute la încheierea acestuia, cu subiecte distincte, cereri care vor fi analizate si solutionate separat.

(4) Limba oficială utilizată pe parcursul desfăsurării acestei proceduri este limba română, iar documentele redactate într-o limbă străină vor fi însotite de traducerea legalizată.

(5) Pe parcursul solutionării cererii, părtile vor fi tratate în mod egal si nediscriminatoriu.

(6) Solutionarea neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor presupune parcurgerea următoarelor etape: medierea la nivelul operatorului economic, în conditiile alin. (2), procedura prealabilă si procedura propriu-zisă.

SECTIUNEA a 2-a

Medierea la nivelul operatorului economic

Art. 9. - (1) Declansarea medierii în conditiile art. 8 alin. (2) are loc în momentul primirii de către operatorul economic a cererii prin care una sau ambele părti implicate solicită acestuia medierea cu privire la modul de solutionare a neîntelegerii apărute la încheierea contractului.

(2) Cererea de declansare a procedurii de mediere va fi însotită de documentele pe care partea/părtile îsi întemeiază sustinerile.

(3) Operatorul economic va analiza neîntelegerile în baza propriei proceduri de mediere si va formula solutii de rezolvare a acestora în termen de 15 zile lucrătoare, calculate de la data înregistrării cererii de mediere.

(4) Operatorul economic este obligat să asigure impartialitatea si transparenta pe parcursul procedurii de mediere.

Art. 10. - După formularea solutiei de mediere la nivelul operatorului economic, părtile au următoarele optiuni :

a) îsi însusesc solutia dată de operatorul economic, iar în acest caz neîntelegerea se consideră rezolvată;

b) una sau ambele părti nu îsi însusesc solutia dată de operatorul economic si declansează procedura prealabilă la nivelul Autoritătii competente, prin transmiterea cererii în termen de maximum 15 zile lucrătoare, calculate de la data primirii răspunsului formulat de operatorul economic, prin scrisoare cu confirmare de primire si, după caz, prin fax; în cazul netransmiterii cererii în termenul mentionat, Autoritatea competentă consideră că neîntelegerea a fost solutionată.

SECTIUNEA a 3-a

Procedura prealabilă

Art. 11. - Declansarea procedurii prealabile are loc în momentul primirii cererii prin care una sau ambele părti implicate solicită recomandarea Autoritătii competente cu privire la modul de solutionare a neîntelegerii apărute la încheierea contractului, dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 10 lit. b).

Art. 12. - Etapele procedurii prealabile sunt:

a) primirea cererii prin care se solicită recomandarea Autoritătii competente;

b) analizarea documentatiei pe care partea/părtile îsi întemeiază sustinerile;

c) redactarea recomandării de către Autoritatea competentă si transmiterea acesteia părtilor.

Art. 13. - (1) Cererea de declansare a procedurii prealabile va fi însotită de documentele pe care partea/părtile îsi întemeiază sustinerile.

(2) Documentele ce însotesc cererea de declansare a procedurii prealabile constau în:

a) copie a contractului în divergentă;

b) tabel în care se precizează punctele rămase în divergentă, pozitia părtilor si documentele pe care părtile îsi întemeiază sustinerile, după modelul prevăzut în anexa nr. 3;

c) documente financiare, după caz;

d) corespondenta dintre părti, relevantă pentru contractul respectiv;

e) decizii ale organelor jurisdictionale;

f) extrase din reglementările legale în vigoare, necesare solutionării neîntelegerii;

g) alte documente cuprinzând informatii tehnice sau de altă natură, necesare solutionării neîntelegerii;

h) solutia dată la nivelul operatorului economic respectiv sau dovada sesizării acestuia în cazul neprimirii răspunsului.

(3) În cazul neîntelegerilor de tipul celor prezentate la art. 4 alin. (3), cererea de declansare a procedurii prealabile va fi însotită, după caz, si de :

a) documentatia depusă pentru obtinerea avizului tehnic de racordare/de amplasament, în copie certificată;

b) un exemplar din studiul de coexistentă/fisa de coexistentă/ studiul de solutie pentru racordarea la retea/pentru eliberarea amplasamentului;

c) documentatia depusă pentru încheierea contractului de racordare/pentru eliberarea amplasamentului/pentru realizarea conditiilor de coexistentă, în copie certificată ;

d) avizul tehnic de racordare/avizul de amplasament, în copie certificată;

e) documentatia depusă pentru punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare.

(4) Certificarea copiilor documentelor prevăzute la alin. (2) si (3) se face de către partea care le prezintă. Aceasta contine precizarea „conform cu originalul”, data, numele în clar al celui care face certificarea, semnătura acestuia si stampila unitătii respective.

Art. 14. - (1) Redactarea si transmiterea recomandării se fac în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii.

(2) Se pot cere părtilor documente suplimentare, referitoare la neîntelegerea reclamată, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii, atunci când se consideră necesar.

(3) Dacă documentele suplimentare solicitate sunt transmise în termenul stabilit de Autoritatea competentă, redactarea si transmiterea recomandării se vor face în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestora.

(4) În cazul în care documentele suplimentare solicitate nu sunt transmise în termenul stabilit de Autoritatea competentă, recomandarea va fi redactată pe baza documentelor existente.

(5) Recomandarea se comunică ambelor părti implicate prin scrisoare cu confirmare de primire si, după caz, prin fax.

Art. 15. - (1) Părtile au obligatia de a confirma însusirea, în totalitate sau în parte, sau neînsusirea recomandării Autoritătii competente, în termen de maximum 15 zile lucrătoare, calculate de la data primirii răspunsului prin scrisoare cu confirmare de primire si, după caz, prin fax.

(2) În cazul în care părtile nu comunică răspunsul în termenul prevăzut la alin. (1), se prezumă că si-au însusit recomandarea Autoritătii competente, iar procedura se consideră încheiată.

Art 16. - (1) În situatia când părtile îsi însusesc partial recomandarea, acestea redactează un proces-verbal, în care includ clauzele rămase în divergentă si pozitia fiecăreia dintre părti, cu argumentele pe care îsi întemeiază sustinerile, după modelul prevăzut în anexa nr. 3. Documentele pe care părtile îsi întemeiază sustinerile vor fi anexate la procesul-verbal si transmise la Autoritatea competentă, odată cu cererea de solutionare a neîntelegerii apărute la încheierea contractelor, pentru continuarea cu etapa propriu-zisă a procedurii.

(2) În cazul în care părtile nu îsi însusesc recomandarea sau una dintre părti refuză semnarea procesului-verbal, fiecare parte are obligatia de a-si justifica în scris pozitia conform notei justificative prevăzute în anexa nr. 4, pe care o va transmite Autoritătii competente, împreună cu solicitarea de declansare a procedurii propriu-zise de solutionare a neîntelegerilor rămase în divergentă si cu orice alt document care îi justifică pozitia.

SECTIUNEA a 4-a

Procedura propriu-zisă

Art. 17. - Declansarea procedurii propriu-zise are loc în momentul primirii cererii prin care una sau ambele părti implicate, împreună sau separat, solicită Autoritătii competente solutionarea neîntelegerilor rămase în urma recomandării formulate în etapa anterioară.

Art. 18. - Etapele procedurii propriu-zise sunt:

a) primirea cererii de declansare a procedurii propriu-zise;

b) constituirea Comisiei de analiză si solutionare a neîntelegerilor;

c) pregătirea audierii si convocarea părtilor;

d) audierea părtilor;

e) emiterea deciziei si transmiterea acesteia părtilor.

Art. 19. - (1) Cererea de solutionare a neîntelegerii, întocmită după modelul prevăzut în anexa nr. 2, va fi însotită de procesul-verbal redactat si semnat de părti sau de nota justificativă, în conformitate cu precizările art. 16, si va fi transmisă Autoritătii competente.

(2) Dacă solutionarea neîntelegerii apărute la încheierea contractelor este solicitată doar de una dintre părti, aceasta va comunica celeilalte părti un exemplar al cererii; dovada comunicării cererii către cealaltă parte va fi transmisă la Autoritatea competentă odată cu cererea. În cazul în care părtile nu au încheiat procesul-verbal, vor transmite direct Autoritătii competente punctul de vedere, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(3) La cererea transmisă Autoritătii competente vor fi anexate, dacă este cazul, documente justificative suplimentare, care pot contribui la clarificarea situatiei create, precum si motivul pentru care nu a fost încheiat procesul-verbal mentionat la alin. (1).

(4) Părtile vor prezenta documentele în copie certificată.

(5) Toate documentele prezentate de părtile implicate pe parcursul derulării unei proceduri de solutionare a neîntelegerilor precontractuale rămân în arhiva Autoritătii competente.

(6) Documentele vor fi transmise în aceeasi zi atât Autoritătii competente (într-un singur exemplar), cât si celeilalte părti implicate, prin grija părtii care detine documentul în original.

Art. 20. - (1) Autoritatea competentă, prin compartimentul de specialitate, stabileste Comisia de analiză si solutionare a neîntelegerilor, denumită în continuare Comisie.

(2) Comisia este alcătuită dintr-un număr impar de membri cu drept de vot, dar nu mai putin de 3, si un secretar.

(3) Comisia va fi compusă din angajati ai compartimentului de specialitate, un angajat al compartimentului juridic si, după caz, angajati ai celorlalte compartimente din cadrul Autoritătii competente.

(4) Pentru solutionarea neîntelegerii apărute la încheierea contractelor, Autoritatea competentă poate apela si la consultanti, persoane fizice/juridice. Consultantii nu vor face parte din Comisie.

(5) Contravaloarea serviciului prestat de consultanti va fi suportată conform reglementărilor emise de Autoritatea competentă.

Art. 21. - (1) În vederea pregătirii audierii, Comisia poate cere părtilor informatii suplimentare, completarea documentatiei depuse si/sau precizări scrise, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea cererii de declansare a procedurii propriu-zise de solutionare a neîntelegerilor precontractuale.

(2) Convocarea părtilor în vederea audierii se face cu cel putin 2 zile lucrătoare înainte de termenul fixat.

(3) Comunicarea convocării se va face prin scrisoare cu confirmare de primire si prin fax, dacă este posibil.

(4) Comunicările se fac la adresele indicate de părti în cerere. Schimbările ulterioare ale adresei nu vor fi luate în considerare decât dacă Autoritatea competentă este înstiintată în prealabil.

Art. 22. - Audierea are loc, de regulă, la sediul Autoritătii competente, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, calculate de la data înregistrării cererii sau, după caz, de la data primirii datelor solicitate.

Art. 23. - (1) Părtile pot participa la audiere personal sau prin reprezentantii legali. În ambele cazuri, părtile vor prezenta împuterniciri din partea conducerii operatorilor economici.

(2) Oricare dintre părti poate cere ca audierea să se facă în lipsa ei, pe baza cererii si a actelor depuse. Solicitarea se va face în scris.

(3) Lipsa uneia dintre părti de la dezbateri nu determină oprirea/întreruperea derulării procedurii sau luarea unei hotărâri în defavoarea ei.

(4) Dacă ambele părti, desi înstiintate, nu se prezintă la dezbateri, Comisia îsi va continua activitatea.

(5) Prin exceptie de la alin. (4), dacă părtile solicită, în prealabil, reprogramarea audierii, Comisia poate amâna o singură dată audierea.

(6) Audierea reprogramată va avea loc în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data fixată initial si va fi comunicată părtilor, în conformitate cu prevederile art. 21.

Art. 24. - (1) În cadrul audierii părtile îsi exprimă punctele de vedere.

(2) Expunerea părtilor va fi clară si concisă, cu argumente de drept si/sau de fapt.

(3) După ce fiecare parte îsi prezintă pozitia, membrii Comisiei pot pune întrebări pentru clarificarea aspectelor divergente.

Art. 25. - (1) În vederea apărării intereselor legitime ale părtilor, membrii Comisiei si consultantii sunt obligati să nu publice si să nu divulge datele si informatiile de care iau cunostintă în această calitate, fără a avea acordul scris al părtii implicate.

(2) Dosarul este confidential. Nicio altă persoană în afara părtilor, a Comisiei si a conducerii Autoritătii competente nu are acces la dosar fără acordul scris al părtilor si fără încuviintarea Comisiei, cu exceptia situatiei în care aceste date sunt solicitate de către o autoritate a statului, în conditiile legii.

Art. 26. - (1) Proiectul de decizie va fi elaborat în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a avut loc audierea si va fi supus aprobării presedintelui Autoritătii competente.

(2) Proiectul de decizie se va adopta cu majoritate simplă de voturi. Este interzisă abtinerea membrilor Comisiei de la vot.

(3) Proiectul de decizie va cuprinde solutia la care au ajuns membrii Comisiei si va reflecta concluziile la care s-a ajuns în urma audierii părtilor, a analizării faptelor, a sustinerilor si documentelor existente la dosar.

Art. 27. - Proiectul de decizie va cuprinde :

a) elementele de identificare a părtilor în divergentă (numele/denumirea părtilor, domiciliul, calitatea acestora);

b) motivele de drept si/sau de fapt;

c) obiectul neîntelegerii;

d) solutia dată.

Art. 28. - (1) Comunicarea deciziei va fi făcută părtilor în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia, prin scrisoare recomandată si prin fax.

(2) Procedura de solutionare a neîntelegerii apărute la încheierea contractelor se încheie odată cu comunicarea deciziei către părti, dacă decizia respectivă nu este contestată, sau odată cu comunicarea răspunsului Autoritătii competente la eventuala contestatie.

Art. 29. - (1) Fată de părti decizia Autoritătii competente prin care se solutionează neîntelegerea apărută are caracter obligatoriu.

(2) Decizia poate fi contestată la Autoritatea competentă de partea care se consideră vătămată, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicarea acesteia.

(3) Răspunsul Autoritătii competente la contestatie va fi comunicat părtii vătămate în termen de 15 zile calendaristice de la înregistrarea contestatiei.

(4) Dacă partea vătămată este nemultumită de solutia dată contestatiei sale, se poate adresa Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ, conform prevederilor Legii nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare.

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

Art. 30. - Termenele pentru desfăsurarea etapelor si/sau actiunilor prevăzute în cadrul cap.V sectiunea a 3-a si a 4-a pot fi depăsite, cu acordul conducerii Autoritătii competente, dacă obiectul neîntelegerii are implicatii deosebite asupra sigurantei functionării sistemului electroenergetic sau activitătii consumatorilor/operatorilor economici respectivi.

Art. 31. - (1) Pe toată durata procedurii, dar nu mai târziu de data emiterii deciziei Autoritătii competente cu privire la neîntelegerea respectivă, părtile pot solutiona pe cale amiabilă neîntelegerea apărută.

(2) Părtile sunt obligate să comunice Autoritătii competente întelegerea la care au ajuns, în termen de 24 de ore de la data la care neîntelegerea s-a solutionat, fără a se depăsi termenul mentionat la alin. (1).

Art. 32. - Autoritatea competentă poate completa sau corecta erorile materiale din continutul deciziei, după comunicarea acesteia părtilor.

Art. 33. - (1) Dosarul se păstrează la sediul Autoritătii competente un an de la data emiterii deciziei prin care este solutionată neîntelegerea, iar dacă aceasta este contestată, perioada de un an se socoteste de la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătoresti.

(2) Evidenta dosarelor si a deciziilor Autoritătii competente privind solutionarea neîntelegerilor se va tine în registre speciale, prin grija compartimentului de specialitate.

Art. 34. - Pentru asigurarea medierii la nivelul operatorilor economici în conditiile art. 9, acestia vor elabora proceduri proprii pentru aplicarea prevederilor prezentei proceduri, în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 35. - Prevederile prezentei proceduri se completează cu dispozitiile legale în vigoare.

Art. 36. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta procedură.

ANEXA Nr. 1 la procedură

DEFINITII

Acces la reteaua electrică de interes public	Dreptul operatorilor economici care produc si/sau furnizează energie electrică, precum si al consumatorilor de energie electrică de a se racorda si de a folosi, în conditiile legii, retelele electrice de transport si distributie
Audiere	Etapă a procedurii propriu-zise de solutionare a neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor în cadrul căreia părtile îsi expun punctele de vedere si argumentele pe care le consideră pertinente, depun documente suplimentare, considerate relevante pentru solutionarea neîntelegerii, cu posibilitatea de a se formula întrebări pentru clarificarea neîntelegerii
Autoritate competentă	Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei
Aviz de amplasament	Răspunsul scris al operatorului de retea la cererea unui solicitant, în care se precizează punctul de vedere al acestuia fată de propunerea de amplasament al obiectivului solicitantului
Aviz tehnic de racordare	Aviz scris valabil numai pentru un anumit amplasament, care se emite de către operatorul de retea, la cererea unui utilizator, asupra posibilitătilor si conditiilor de racordare la reteaua electrică, pentru satisfacerea cerintelor utilizatorului precizate la solicitarea avizului
Capacitate energetică	Instalatiile de producere a energiei electrice sau a energiei termice în cogenerare, retele electrice si alte echipamente electroenergetice
Compartiment de specialitate	Compartiment din cadrul autoritătii competente, care are atributii în solutionarea neîntelegerilor apărute la încheierea contractelor
Contract de racordare	Contract prin care un operator de retea se angajează să realizeze instalatia pentru racordarea solicitantului la reteaua electrică, iar acesta se angajează să achite operatorului de retea tariful de racordare
Decizie	Document cu caracter obligatoriu pentru părti, emis de Autoritatea competentă, prin care se solutionează neîntelegerile apărute la încheierea contractelor
Operator de distributie	Orice persoană care detine, sub orice titlu, o retea electrică de distributie si este titulară a unei licente de distributie prin care răspunde de operarea, asigurarea întretinerii si, dacă este necesar, dezvoltarea retelei de distributie într-o anumită zonă si, acolo unde este aplicabil, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitătii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distributia energiei electrice
Fisă de coexistentă	Document tehnic în care se mentionează si se compară conditiile stabilite în norme pentru coexistenta între instalatiile electrice si obiectivul pentru care se solicită avizul de amplasament, cu date concrete specifice amplasamentului respectiv
Furnizor	Persoană juridică, titulară a unei licente de furnizare
Instalatie de utilizare	Instalatie electrică a utilizatorului, în aval de punctul de delimitare
Mediere	Procesul prin intermediul căruia două părti se întâlnesc cu o a treia parte, care intermediază negocierea ajutând părtile să îsi identifice interesele si să solutioneze conflictul într-un mod acceptabil pentru ambele părti
Neîntelegeri (apărute)	Neîntelegeri apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei electrice
Părti	Persoanele fizice/juridice care încheie un contract în sectorul energiei electrice
Producător de energie electrică	Persoană fizică sau juridică, titulară de licentă, având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare
Recomandare	Punctul de vedere al Autoritătii competente cu privire la modul de solutionare a neîntelegerii apărute la încheierea contractelor în sectorul energiei electrice
Retea electrică de interes public	Reteaua electrică la care se pot racorda cel putin 2 utilizatori
Sectorul energiei electrice	Ansamblul activitătilor si instalatiilor de producere a energiei electrice si a energiei termice în cogenerare, transport, servicii de sistem, distributie si furnizare a energiei electrice, inclusiv importul si exportul energiei electrice, precum si schimburile naturale si/sau de avarie cu sistemele electroenergetice ale tărilor vecine
Studiu de coexistentă	Documentatie tehnico - economică în care se determină, pe bază de calcule, măsurători, observatii etc. implicatiile de natură mecanică si/sau electrică pe care le are asupra retelei electrice amplasarea unor constructii, instalatii sau retele de altă natură pe elementele, în culoarul sau zonele de protectie si/sau de sigurantă ale acesteia si se stabilesc, dacă este cazul, lucrările necesare pentru îndeplinirea conditiilor de coexistentă stabilite de norme si costurile acestor lucrări
Studiu de solutie pentru eliberarea amplasamentului	Documentatie tehnico-economică prin care se analizează si se stabilesc solutii pentru devierea si/sau mutarea instalatiilor electrice aflate pe amplasamentul unui obiectiv, în vederea eliberării acestuia si se stabilesc costurile lucrărilor necesare

Studiu de solutie pentru racordarea la retea	Documentatie tehnico-economică în care, pe baza datelor si a cerintelor unui utilizator si a caracteristicilor retelei, se stabilesc, se analizează si se propun variante rationale, posibile tehnic si fezabile economic, pentru solutii de racordare la retea a instalatiei utilizatorului
Operator de transportator	Orice persoană care detine, sub orice titlu, o retea electrică de transport si este titulară a unei licente de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întretinerii si, dacă este necesar, dezvoltarea retelei de transport într-o anumită zonă si, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum si de asigurarea capacitătii pe termen lung a sistemului de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei electrice
Zonă de protectie	Zonă adiacentă capacitătii energetice, extinsă în spatiu, în care se introduc interdictii privind accesul persoanelor si regimul constructiilor
Zonă de sigurantă	Zonă adiacentă capacitătilor energetice, extinsă în spatiu, în care se instituie restrictii si interdictii în scopul asigurării functionării normale si pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor si mediului; zona de sigurantă cuprinde si zona de protectie

ANEXA Nr. 2 la procedură

CERERE DE SOLUTIONARE

Subsemnatii/Subscrisele:

1. (nume/denumire; numele reprezentantilor legali; domiciliu, sediu; număr de înmatriculare la registrul comertului; telefon/fax), prin reprezentant legal ..................................... , si

2. idem,

solicităm solutionarea neîntelegerii/neîntelegerilor intervenite în cadrul negocierilor desfăsurate pentru încheierea contractului .............................. , având în vedere că s-au parcurs etapele:

[ ] medierii neîntelegerilor precontractuale [ ] procedurii prealabile

(Urmează expunerea, pe scurt, a obiectului neîntelegerii, cu datele aferente:

[ ] indicarea contractului;

[ ] indicarea clauzelor divergente.)

Solicităm solutionarea prezentei cereri în lipsă, pe baza actelor depuse la dosar:

[ ] DA

[ ] NU

prin :

[] declansarea procedurii prealabile;

[] declansarea procedurii propriu-zise.

Data ................................

Semnătura părtii 1, ..........................................

Semnătura părtii a 2-a, ..........................................

ANEXA Nr. 3 la procedură

PROCES-VERBAL

pentru punctele rămase în divergentă la încheierea contractului/eliberarea avizului tehnic de racordare nr. . .....

pentru ..........

Nr. crt.	Formularea articolului aflat în divergentă	Formularea părtii 1	Formularea părtii a 2-a	Justificarea formulării părtii 1	Justificarea formulării părtii a 2-a
1.
2.
3.
4.
.....

Data ................................

Semnătura părtii 1, ..........................................

Semnătura părtii a 2-a, ..........................................

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino” pe anul 2007, unitate aflată în coordonarea Ministerului Sănătătii Publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al institutului, prevăzut la art. 1, reprezintă limită maximă si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Ministerului Sănătătii Publice si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse si al Ministerului Economiei si Finantelor.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor aprobate, institutul va putea efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea contraventională în conditiile legii.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Bucuresti, 16 iulie 2007.

Nr. 1.260.

ANEXĂ

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino” pe anul 2007

INDICATORI	Nr. rând	Preliminat/ Realizat an 2006 - mii lei -	Prevederi an 2007 - mii lei -	%
A	0		1	23
I. VENITURI TOTALE, din care:	1	38.552	47.863	124
1. VENITURI DIN EXPLOATARE, din care:	02	38.370	47.654	124
a) venituri din activitatea de bază*)	03	6.961	7.002	101
b) venituri din alte activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare	04	31.227	40.443	130
2. VENITURI FINANCIARE	05	182	209	115
3. VENITURI EXTRAORDINARE	06	0	0	0
II. CHELTUIELI TOTALE, total, din care:	07	38.352	45.694	119
1. Cheltuieli de exploatare, total, din care:	08	38.240	45.556	119
a) Bunuri si servicii	09	19.674	23.258	118
b) Cheltuieli de personal, din care:	10	15.257	18.284	120
- cheltuieli cu salariile	11	10.587	12.704	120
- contributii pentru asigurări sociale de stat	12	2.150	2.477	115
- contributii pentru asigurările de somaj	13	259	254	98
- contributii pentru asigurări de sănătate	14	783	762	97
- contributii pentru asigurările de accidente de muncă si boli profesionale	15	40	120	300
- contributie pentru concedii si indemnizatii	16	72	108	150
- contributii la Fondul de garantare a creantelor salariale	17	0	32	32
- contributii la fondul de pensii facultative	18	0	0	0
Alte cheltuieli de personal, din care:	19	1.366	1.827	134
- tichete de masă	20	1.136	1.410	124
- deplasări, detasări	21	230	417	181
c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele	22	3.076	3.384	110
d) Cheltuieli de protocol	23	0	50	0
e) Cheltuieli de reclamă si publicitate	24	24	50	208
f) Cheltuieli cu sponsorizarea	25	0	0	0
g) Cheltuieli prevăzute de art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, din care:	26	0	300	300

INDICATORI	Nr. rând	Preliminat/ Realizat an 2006 - mii lei -	Prevederi an 2007 - mii lei -	%
A	0		1	23
- tichete de cresă	27	0	0	0
- tichete cadou	28	0	300	300
I) Alte cheltuieli	29	209	230	110
2. Cheltuieli financiare, din care :	30	112	138	123
- cheltuieli cu dobânzile	31	2	3	150
- alte cheltuieli financiare	32	110	135	123
3. Cheltuieli extraordinare	33
III. REZULTATUL BRUT(profit/pierdere)	34	200	2.169	1.085
IV. IMPOZIT PE PROFIT	35	32	304	950
V . REZULTATUL NET (profit/pierdere)	36	168	1.611	959
VI. ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI	37
VII. PROFITUL DE REPARTIZAT RĂMAS DUPĂ ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI (potrivit O.G. nr. 57/2002, aprobată prin Legea nr.324/2003), din care :	38	168	1.611	959
a) pentru cointeresarea personalului	39	34	322	947
b) pentru finantarea dezvoltării institutului, în conformitate cu planul de investitii si dotări ale acestuia, aprobat de organul administratiei centrale coordonator	40	100	967	967
c) pentru desfăsurarea activitătii curente, inclusiv pentru cofinantarea proiectelor	41	34	322	947
VIII . SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care :	42	6.674	6.455	97
1. Surse proprii	43	4.504	6.455	143
2. Alocatii de la bugetul de stat pentru investitii	44	2.170	0	0
3. Credite bancare pentru investitii	45
- interne	46
- externe	47
4. Alte surse	48
IX. UTILIZAREA PENTRU INVESTITII, din care :	49	6.674	6.455	97
1. Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului	50
2. Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii	51
- interne	52
- externe	53
X. DATE DE FUNDAMENTARE
1. Venituri totale(rd.01)	54	38.552	47.863	124
2. Cheltuieli aferente veniturilor totale	55	38.352	45.694	119
3. Rezultate (+/-)(rd.54-rd.55)	56	200	2.169	1.085
4. Număr mediu de personal, total institut, din care :	57	856	810	95
- număr mediu personal de cercetare-dezvoltare	58	251	251	100
5. Câstigul mediu lunar pe salariat, total institut**) lei	59	1.226	1.295	106
6. Câstigul mediu lunar pe personal de cercetare-dezvoltare /lei	60	1.410	1.790	127
7. Rentabilitatea (rd.56/rd.55*100)	61	0,52	4,75	910
8.Productivitatea muncii pe total personal mii lei/pers.(rd. 02/rd. 57)	62	44,82	58,83	131

INDICATORI	Nr. rând	Preliminat/ Realizat an 2006 - mii lei -	Prevederi an 2007 - mii lei -	%
A	0		1	23
9. Rata rentabilitătii financiare rd. 34*100/capital propriu	63	0,06	0,66	1.085
10.Plăti restante	64	5.135,00	3.851,25	75
11. Creante de încasat	65	5.078,00	3.808,50	75

*)Veniturile realizate din contractele de cercetare încheiate cu Ministerul Educatiei si Cercetării/Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică, inclusiv pe programe nucleu, subventia pentru Animaleria Băneasa, sunt în sumă de 7.002 mii lei, la data de 1 ianuarie 2007, iar cele realizate din contracte încheiate cu ordonatorii principali de credite care finantează programe si proiecte din planurile sectoriale sunt în sumă de 0 mii lei.

**)Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără a influenta sumele prevăzute pentru plata indemnizatiilor consiliului de administratie si a directorului general.

NOTĂ:

În cheltuielile cu salariile pentru anul 2007 s-au cuprins si :

- suma de 41.000 lei, reprezentând indemnizatiile membrilor consiliului de administratie;

- suma de 93.000 lei, reprezentând salariul directorului general.

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI A ROMÂNIEI

NORMĂ

pentru modificarea si completarea Normei nr. 4/1995 privind functionarea pietei monetare interbancare

În baza art. 5 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezenta normă.

Articol unic. - Norma Băncii Nationale a României nr. 4/1995 privind functionarea pietei monetare interbancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 22 iunie 1995, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În tot cuprinsul normei sintagma „societăti bancare” si sintagma „bănci” vor fi înlocuite cu sintagma „institutii de credit”.

2. În tot cuprinsul normei sintagma „conducerea executivă” va fi înlocuită cu sintagma „conducerea”.

3. Punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins: „1. În întelesul prezentelor norme, piata monetară interbancară se defineste ca o piată continuă, în care se efectuează operatiuni de atragere si plasare de depozite si operatiuni cu instrumente ale pietei monetare, la vedere si la termen, în moneda natională, la nivelurile ratelor dobânzii determinate liber de institutiile de credit participante.”

4. Punctul 2 se modifică si va avea următorul cuprins: „2. În aplicarea prevederilor art. 2 si 5 din Legea nr. 312/2004, Banca Natională a României:

a) reglementează si supraveghează piata monetară interbancară;

b) supraveghează institutiile de credit participante pe piata monetară interbancară;

c) publică zilnic un nivel de referintă al ratei dobânzii pentru operatiunile de atragere de fonduri (ROBID) si operatiunile de plasare de fonduri (ROBOR).”

5. Punctul 4 se abrogă.

6. Punctul 5 se modifică si va avea următorul cuprins: „5. Institutiile de credit participante pe piata monetară interbancară sunt obligate să afiseze permanent, prin sisteme de difuzare a informatiei (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor. Marja dintre rata dobânzii la operatiunile de atragere si cea de la operatiunile de plasare va fi determinată liber pe piată.

Cotatiile pe piată vor avea ca bază procentul de dobândă cu două subdiviziuni.

Institutiile de credit participante pe piata monetară interbancară vor fi obligate să coteze următoarele scadente:

- O/N – o zi;

- T/N – o zi cu data decontării în ziua lucrătoare următoare datei tranzactiei;

- 1W – o săptămână;

- 1M – o lună;

- 3M – 3 luni;

- 6M – 6 luni;

- 9M – 9 luni;

- 12M – 12 luni.”

P A R T E A I

Ilie Gavril Bolojan

Varujan Vosganian

MIRA

MIRA

MIRA

MIRA

Nr. crt.	Formularea articolului aflat în divergentă	Formularea părtii	Justificarea formulării părtii
1.
2.
3.
4.
......