MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 201         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 26 martie 2007

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

56. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

201. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

273. - Hotărâre privind rechemarea si numirea unui consul general

 

274. - Hotărâre privind desemnarea semnatarului Acordului de exploatare al Organizatiei Internationale de Comunicatii Spatiale - „Intersputnik”

 

279. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor

 

281. - Hotărâre privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum situat pe raza administrativ-teritorială a comunei Baldovinesti, judetul Olt

 

286. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei - Inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita în administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

77. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activitătilor serviciului de iluminat public

 

655/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru modificarea si completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele b1) si b2) vor avea următorul cuprins:

,,b1) rezident - străinul titular al unui permis de sedere temporară sau al unei cărti de rezidentă, acordate în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

b2) rezident permanent - străinul titular al unui permis de sedere permanentă sau al unei cărti de rezidentă permanentă, acordate în conditiile prezentei ordonante de urgentă;”.

2. La articolul 2, după litera b2) se introduc două noi litere, literele b3) si b4), cu următorul cuprins:

„b3) sponsor - străinul cu sedere legală pe teritoriul României, care depune cerere pentru reîntregirea familiei în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

b4) Centrul National de Vize - structură specializată în cadrul Directiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea si realizarea politicii nationale de vize a României, împreună cu celelalte institutii din administratia publică centrală, potrivit competentelor stabilite prin lege;”.

3. La articolul 2, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) si j), cu următorul cuprins:

„i) interviu - discutia purtată de un reprezentant al autoritătilor române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de sedere în conditiile prezentei ordonante de urgentă, în scopul obtinerii de informatii suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării si sederii în România si veridicitatea documentelor prezentate;

j) ofiter de interviu - lucrătorul din cadrul Autoritătii pentru străini, cu atributii în constatarea existentei elementelor căsătoriei de convenientă;”.

4. La articolul 5 alineatul (1), litera b) se abrogă.

5. La articolul 6 alineatul (1), după litera e) se introduc două noi litere, literele e1) si e2), cu următorul cuprins:

„e1) nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obtinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera României cu documente false;

e2) pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării;”.

6. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Cetătenilor străini - membri de familie ai cetătenilor români, precum si străinilor titulari ai unui drept de sedere permanentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) si d).”

7. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) În cazul nerespectării dispozitiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă si unde sunt acceptati. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile privind cazarea si întretinerea, precum si toate celelalte cheltuieli determinate de îndepărtarea de pe teritoriul României, denumită în continuare îndepărtare.”

8. La articolul 8 alineatul (2), litera c) se abrogă.

9. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Dreptul de sedere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.”

10. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) În situatia în care data intrării pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza mentiunilor din documentul de călătorie al străinului, Autoritatea pentru străini procedează potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 562/2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.”

11. La articolul 24 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:

„d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera si sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei conventii civile în conditiile legii;”.

12. La articolul 24 alineatul (1), litera g) se abrogă.

13. La articolul 24 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:

„i) alte scopuri.”

14. La articolul 27 alineatul (2), după litera b) se introduc trei noi litere, literele b1) -b3), cu următorul cuprins:

„b1) pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migratie, azil si vize;

b2) pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentantilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European, precum si ai statelor părti la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;

b3) nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;”.

15. La articolul 29, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) si (22), cu următorul cuprins:

„(21) La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.

(22) Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia în următoarele cazuri:

a) nu este însotită de documentele prevăzute la alin. (1);

b) În urma interviului nu s-a demonstrat buna-credintă a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplineste conditiile generale si speciale pentru acordarea vizei române prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.”

16. La articolul 29, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Pot face exceptie de la prevederile alin. (21) si (3) personalitătile marcante ale vietii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distantă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular si numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credintă a solicitantului, precum si în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut si demn de încredere răspunde de buna-credintă a solicitantilor.”

17. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 30

Organele competente să acorde viza română

(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României.

(2) Viza de scurtă sedere se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, astfel:

a) fără aprobarea prealabilă a Centrului National de Vize, pentru străinii care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene;

b) cu aprobarea prealabilă a Centrului National de Vize, pentru străinii care au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

(3) Lista statelor ai căror cetăteni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României se stabileste de către Ministerul Afacerilor Externe, în concordantă cu reglementările Uniunii Europene.

(4) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă sedere, Centrul National de Vize solicită avizul Autoritătii pentru străini numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe si ministrului administratiei si internelor.

(5) Avizul Autoritătii pentru străini prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), e1), e2) si f), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum si art. 27 alin. (2) lit.'b1) si b3).

(6) Autoritatea pentru străini emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului National de Vize. în situatii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.

(7) Viza de lungă sedere se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului National de Vize, numai după obtinerea avizului Autoritătii pentru străini.

(8) Avizul Autoritătii pentru străini prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), e1), e2) si f), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. b1) si b3), precum si a conditiilor speciale pentru fiecare tip de viză.

(9) Autoritatea pentru străini emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe.

(10) Viza de lungă sedere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetătenilor români se acordă de misiunile diplomatice si de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare.”

18. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 301

Eliberarea vizei române

Viza se eliberează de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite conditiile ce au stat la baza aprobării acesteia.”

19. La articolul 31 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) din motive umanitare, din motive de interes national sau datorită unor obligatii asumate de România prin documente internationale.”

20. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Viza de tranzit se poate acorda în punctele de trecere a frontierei de stat si în cazul străinilor care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a)-d), dar sunt în posesia unui permis de sedere sau a unei vize emise de un stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, în vederea intrării în acel stat.”

21. La articolul 32, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele politiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, si de către Autoritatea pentru străini, prin decizia de returnare prevăzută la art. 80, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.”

22. La articolul 35 alineatul (1), literele a), b) - punctele (i) si (iv), literele c) si d) - punctele (iii) si (iv) vor avea următorul cuprins:

„a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calitătile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) si se deplasează în România în virtutea acestor calităti;

b) turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică si itinerarul călătoriei;

(iv) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă; c) vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă: (i) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto; (ii) asigurare medicală;

(iii) invitatie autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseste România până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză, precum si, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întretinere si cazarea străinului;

(iv) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întretinere;

(v) dovada asigurării conditiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinte în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată nu asigură cazarea; d) afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

(iii) invitatie din partea unei societăti comerciale sau autorităti publice de a participa la întâlniri, conferinte, târguri ori congrese având legătură cu comertul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseste România până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;

(iv) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;”.

23. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Refuzul acordării vizei de scurtă sedere nu poate fi contestat.”

24. La articolul 36, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Acordarea vizelor de scurtă sedere străinilor din statele prevăzute în lista stabilită de către Ministerul Afacerilor Externe se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea conditiilor speciale din prezenta sectiune.”

25. La articolul 37 alineatul (1), partea introductivă si litera a) vor avea următorul cuprins:

„(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1), posesori de pasapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă sedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice si oficiilor consulare invitatie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseste România până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:

a) vizită - pot face invitatii cetătenii români sau străinii posesori ai unui permis de sedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

(i) cartea de identitate sau pasaportul, pentru cetătenii români, permisul de sedere, pentru străini, în original si în copie; (ii) dovada asigurării conditiilor de cazare; (iii) dovada posibilitătilor de asigurare a întretinerii străinului în cuantum de cel putin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, apartinând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;”.

26. La articolul 37 alineatul (1), litera b) - punctul (vi) si litera c) - punctul (vi) se abrogă.

27. La articolul 37, alineatele (5), (6) si (8) vor avea următorul cuprins:

„(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitatiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.

(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitatiei.

(8) Vizele se acordă cu un drept de sedere de până la 90 de zile, în functie de perioada pentru care străinul este invitat.”

28. La articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Forma, continutul si elementele de sigurantă ale invitatiei prevăzute de prezenta sectiune se stabilesc de către Ministerul Administratiei si Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Administratiei si Internelor va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confectionarea formularelor.”

29. Articolul 39 se abrogă.

30. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 40

Exceptii de la procedura invitatiei

(1) Centrul National de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Autoritătii pentru străini, fără îndeplinirea conditiilor prevăzute în prezenta sectiune, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

b) sotul/sotia si părintii străinului care se află în posesia unui permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

c) străinul major al cărui părinte este cetătean român;

d) străinul, părinte al unui cetătean român.

(2) Centrul National de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autoritătii pentru străini si fără îndeplinirea conditiilor prevăzute în prezenta sectiune, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinii căsătoriti cu cetăteni români;

b) străinii copii minori ai cetătenilor români;

c) străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau în statele părti la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depăsească valabilitatea permisului de sedere;

d) străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în state pentru ai căror cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau în statele părti la Acordul Schengen;

e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European, ale statelor părti la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăsi valabilitatea acestei vize;

f)  străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autoritătilor administrative, precum si a societătilor comerciale care îsi asumă, printr-o scrisoare de garantie adresată în original Centrului National de Vize, obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială, medicală si a celor de îndepărtare;

g)  străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;

h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autoritătilor publice centrale ori a camerelor de comert străine;

i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul National de Vize din partea următoarelor institutii din România: Administratia Prezidentială, Parlament, Guvern si alte autorităti publice centrale si locale, Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, precum si cele teritoriale si a prefecturilor, care îsi asuma obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială, medicală si a celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garantie transmisă în original;

j) soferii de TIR;

k) personalitătile din diaspora românească si descendentii acestora.”

31. La articolul 43, alineatele (1), (2) si (5) vor avea următorul cuprins:

„(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agentiei Române pentru Investitii Străine, străinilor care sunt actionari ori asociati, cu atributii de conducere sau de administrare, ai unor societăti comerciale, persoane juridice române.

(2) Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine se acordă străinilor prevăzuti la alin. (1), care îndeplinesc următoarele conditii:

a)  existenta unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activitătii avute în vedere, nevoile estimate de fortă de muncă, precum si proiectia activitătii financiare pe perioada amortizării investitiei;

b)  fac dovada, printr-un extras de cont eliberat de o bancă din România, pe numele persoanei fizice cetătean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăsurării activitătii, în valoare de cel putin 100.000 euro, în cazul în care sunt actionari într-o societate pe actiuni, si 70.000 euro, în cazul în care sunt asociati într-o societate cu răspundere limitată;

c)   investitia pe care o va realiza societatea în viitor, potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), să presupună aporturi de capital sau tehnologie în valoare minimă de 100.000 euro pentru o societate pe actiuni sau de 70.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată;

d)  alternativ la investitia prevăzută la lit. c) poate fi crearea a minimum 10 locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată si minimum 15 locuri pentru o societate pe actiuni.

(5) Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine este valabil 6 luni de la data emiterii si are drept scop constatarea îndeplinirii conditiilor tehnice si de utilitate economică a activitătii ce urmează a fi desfăsurată de către străin.”

32. La articolul 43, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) si (22), cu următorul cuprins:

„(21) În cazul societătilor cu doi sau mai multi asociati ori actionari, care solicită acordarea avizului, conditiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investitiei pe care societatea urmează să o realizeze sau numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în functie de numărul solicitantilor de aviz.

(2*) Străinii care au mai obtinut anterior un aviz din partea Agentiei Române pentru Investitii Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în conditiile în care dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior.”

33. La articolul 44, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Viza de lungă sedere pentru angajarea în muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale si nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43 alin.'(2) lit. a).”

34. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 45

Viza de lungă sedere pentru studii

(1)  Viza de lungă sedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.

(2)  Calitatea de student o au străinii acceptati la studii de către o institutie de învătământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.

(3)   Solicitarea trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a)  în cazul studentilor:

(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educatiei si Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de învătământ de zi;

(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel putin un an de studii;

(iii) dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de cel putin salariul minim net pe tară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică;

(v) asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei;

(vi) Încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;

b)  în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:

(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educatiei si Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de învătământ de zi;

(ii) dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizatie constituită în conditiile legii si recunoscută pentru acest scop;

(iii) dovada din partea organizatiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întretinere si eventualele costuri privind îndepărtarea;

(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei;

(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizatia care realizează schimbul de elevi si care detine un spatiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;

(vi) Încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.

(4) Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 si 19 ani.

(5) Străinii bursieri ai statului român, precum si cei de origine română nu sunt obligati să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii).

(6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă si străinilor acceptati la studii în baza documentelor internationale la care România este parte.”

35. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 46

Viza de lungă sedere pentru reîntregirea familiei

(1) Sponsorul posesor al unui permis de sedere temporară valabil un an, al unui permis de sedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protectiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:

a) sot/sotie;

b) copiii minori necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, inclusiv cei adoptati si care se află în întretinerea efectivă a sponsorului sau a sotului/sotiei.

(2) Autoritatea pentru străini poate aproba, dacă sunt întrunite conditiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei si pentru următoarele categorii:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale sotului/sotiei, în cazul în care nu se pot întretine singure si nu se bucură de un sprijin familial adecvat în tara de origine;

b) copiii adulti necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, în cazul în care acestia nu se pot întretine singuri din motive medicale.

(3) Minorii neînsotiti, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori

b) atunci când acestia nu există sau nu pot fi identificati, orice altă rudă a acestuia.

(4) Străinii prevăzuti la alin. (1), titulari ai unui drept de sedere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie si copiii minori necăsătoriti, cu conditia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obtinerii dreptului de sedere.

(5) Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obtinerii uneia dintre aceste forme de protectie.

(6) Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini pe a cărei rază solicitantul locuieste în mod legal si va fi însotită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;

b) declaratia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;

c) copia documentului care atestă dreptul de sedere pe teritoriul României;

d) dovada detinerii legale a spatiului de locuit;

e) dovada mijloacelor de întretinere;

f) asigurarea medicală a solicitantului.

(7) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita si alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(8) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor conditii:

a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;

b) solicitantul să detină un spatiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;

c) solicitantul să posede mijloace de întretinere, pe lângă cele necesare pentru propria întretinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.

(9) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (6) lit. d)-f) si nici îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (8) lit. b) si c).

(10) Cererea va fi solutionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.

(11) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesati, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei române.

(12) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.

(13) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din tara în care membrii de familie îsi au resedinta sau domiciliul.

(14) Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) comunicarea Autoritătii pentru străini, prevăzută la alin. (11);

b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;

c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de resedintă a străinului.

(15) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei si următoarele categorii de persoane:

a) străinii căsătoriti cu cetăteni români;

b) străinii necăsătoriti care convietuiesc cu cetăteni români necăsătoriti, dacă au cel putin un copil împreună, denumiti în continuare parteneri;

c) copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a partenerului;

d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăteanului român sau ale sotului/sotiei acestuia.

(16) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (15) va fi însotită de certificatul de căsătorie sau, după caz, de dovada existentei legăturii de rudenie sau a calitătii de partener.

(17) Adoptia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităti române competente, în conditiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităti a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.

(18) Acordarea vizei de lungă sedere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de convenientă constatată anterior, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.”

36. La articolul 48 alineatul (1), litera b1) va avea următorul cuprins:

,,b1) celor desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:

(vi) Încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.

(4) Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 si 19 ani.

(5) Străinii bursieri ai statului român, precum si cei de origine română nu sunt obligati să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii).

(6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă si străinilor acceptati la studii în baza documentelor internationale la care România este parte.”

35. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 46

Viza de lungă sedere pentru reîntregirea familiei

(1) Sponsorul posesor al unui permis de sedere temporară valabil un an, al unui permis de sedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protectiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:

a) sot/sotie;

b) copiii minori necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, inclusiv cei adoptati si care se află în întretinerea efectivă a sponsorului sau a sotului/sotiei.

(2) Autoritatea pentru străini poate aproba, dacă sunt întrunite conditiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei si pentru următoarele categorii:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale sotului/sotiei, în cazul în care nu se pot întretine singure si nu se bucură de un sprijin familial adecvat în tara de origine;

b) copiii adulti necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, în cazul în care acestia nu se pot întretine singuri din motive medicale.

(3) Minorii neînsotiti, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori

b) atunci când acestia nu există sau nu pot fi identificati, orice altă rudă a acestuia.

(4) Străinii prevăzuti la alin. (1), titulari ai unui drept de sedere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie si copiii minori necăsătoriti, cu conditia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obtinerii dreptului de sedere.

(5) Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obtinerii uneia dintre aceste forme de protectie.

(6) Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini pe a cărei rază solicitantul locuieste în mod legal si va fi însotită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;

b) declaratia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;

c) copia documentului care atestă dreptul de sedere pe teritoriul României;

d) dovada detinerii legale a spatiului de locuit;

e) dovada mijloacelor de întretinere;

f) asigurarea medicală a solicitantului.

(7) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita si alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(8) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor conditii:

a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;

b) solicitantul să detină un spatiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;

c) solicitantul să posede mijloace de întretinere, pe lângă cele necesare pentru propria întretinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.

(9) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (6) lit. d)-f) si nici îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (8) lit. b) si c).

(10) Cererea va fi solutionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.

(11) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesati, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei române.

(12) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.

(13) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din tara în care membrii de familie îsi au resedinta sau domiciliul.

(14) Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) comunicarea Autoritătii pentru străini, prevăzută la alin. (11);

b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;

c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de resedintă a străinului.

(15) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei si următoarele categorii de persoane:

a) străinii căsătoriti cu cetăteni români;

b) străinii necăsătoriti care convietuiesc cu cetăteni români necăsătoriti, dacă au cel putin un copil împreună, denumiti în continuare parteneri;

c) copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a partenerului;

d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăteanului român sau ale sotului/sotiei acestuia.

(16) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (15) va fi însotită de certificatul de căsătorie sau, după caz, de dovada existentei legăturii de rudenie sau a calitătii de partener.

(17) Adoptia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităti române competente, în conditiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităti a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.

(18) Acordarea vizei de lungă sedere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de convenientă constatată anterior, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.”

36. La articolul 48 alineatul (1), litera b1) va avea următorul cuprins:

„b1) celor desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:

(i) au calitatea de administrator;

(ii) la data solicitării nu sunt asociati sau actionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română si nu au avut aceste calităti în ultimii 2 ani;

(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obtinut un drept de sedere în acest scop;

(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital de cel putin 50.000 euro, care s-a concretizat în realizarea sau în achizitionarea de constructii destinate desfăsurării activitătilor prevăzute în cadrul Clasificării activitătilor din economia natională - CAEN sau în transfer de tehnologie;”.

37. La articolul 48 alineatul (1), după litera b1) se introduc două noi litere, literele b2) si b3), cu următorul cuprins:

„b2) celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:

(i) au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat; (ii) dispun de mijloace de întretinere în cuantum de cel putin salariul mediu net pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; (iii) au încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor; b3) celor care desfăsoară activităti în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:

(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizatie-gazdă, în cuprinsul căruia se face mentiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăsoare, conditiile în care sunt supravegheati în îndeplinirea sarcinilor, precum si la orele de lucru; (ii) organizatia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întretinere si asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum si eventualele costuri privind îndepărtarea; (iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv; (iv) au încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor.”

38. Articolul 49 se abrogă.

39. La articolul 50 alineatul (2), literele a) si f) vor avea următorul cuprins:

„a) sunt îndeplinite în continuare conditiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), e1), e2) si f);

f) face dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la care declară că are resedinta pe teritoriul României, cu exceptia membrului de familie al cetăteanului român pentru care este suficientă o declaratie a cetăteanului român, prin care acesta îsi asumă răspunderea asigurării spatiului de locuit străinului;”.

40. La articolul 51, alineatele (1), (2) si (5) vor avea următorul cuprins:

„(1) Cererile de prelungire a dreptului de sedere temporară se depun personal de către solicitanti, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la formatiunile teritoriale ale Autoritătii pentru străini de la locul de resedintă.

(2) Cererea va fi însotită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie, de certificatul medical eliberat de o institutie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la care declară că are resedinta pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate si a mijloacelor de întretinere, precum si de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în functie de scopul pentru care solicită aprobarea sederii în România.

(5) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu.”

41. La articolul 52, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de sedere, precum si motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare prevăzută la art. 80.”

42. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 55

Prelungirea dreptului de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale

(1) Străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti comerciale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară, în următoarele conditii:

a) are avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine;

b) detine legal spatiul pentru sediul social;

c) este actionar sau asociat al societătii comerciale, cu atributii de conducere sau de administrare;

d) detine mijloace de întretinere în cuantum de cel putin 700 euro lunar, dacă este actionar, si 500 euro lunar, dacă este asociat.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineste următoarele conditii:

a) activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri;

b) obiectul activitătii desfăsurate este cel initial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) detine legal spatiul pentru sediul social;

d) este actionar sau asociat al societătii comerciale, cu atributii de conducere sau de administrare;

e) investitia este concretizată fie în aport de capital în valoare de 70.000 euro, în cazul actionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel putin 15 locuri de muncă, în cazul actionarului, si 10, în cazul asociatului. în cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în conditiile legii;

f) detine mijloace de întretinere în cuantum de cel putin 700 euro lunar, dacă este actionar, si 500 euro lunar, dacă este asociat, obtinute din activitatea desfăsurată pe teritoriul României.

(3) Dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:

a) planul de afaceri avizat de Agentia Română pentru Investitii Străine;

b) documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri;

c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social si obiectul principal de activitate al societătii comerciale, mentiunile efectuate la comunicarea instantelor de judecată, durata de functionare a societătii comerciale;

d) Înscrierile de mentiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societătii comerciale;

e) certificatul cuprinzând principalii indicatori economico-financiari, emis de administratia financiară competentă teritorial, care să cuprindă, conform bilantului anual, date referitoare la active imobilizate total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;

f) adeverintă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de muncă înregistrate la această institutie.

(4) În cazul investitiilor de cel putin 100.000 euro sau dacă au fost create cel putin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întretinere se poate face si cu alte documente legale. Pentru investitiile de cel putin 200.000 euro sau dacă au fost create cel putin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întretinere.

(5) Dreptul de sedere temporară în acest scop se prelungeste succesiv pentru perioade de un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investitii de minimum 500.000 euro sau au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă, dreptul de sedere se prelungeste pe perioade de 3 ani. Cuantumul investitiei si numărul locurilor de muncă se calculează în functie de cota de participare a asociatului sau a actionarului la societatea comercială.”

43. La articolul 56 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îsi are sediul angajatorul sau o conventie civilă încheiată cu o structură sportivă, în conditiile legii, dacă străinii desfăsoară activităti în calitate de sportiv profesionist;”.

44. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 58

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru studii

(1) Străinii intrati în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de sedere, astfel:

a) În cazul studentilor sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un an, dacă:

(i) sunt înscrisi la studii la o institutie de învătământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, forma învătământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat;

(ii) dovedesc că si-au achitat taxele de studii;

(iii) fac dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de cel putin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilitătii permisului de sedere;

b) În cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depăsească un an, dacă:

(i) sunt înscrisi la o unitate de învătământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învătământ de zi;

(ii) participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizatie constituită în conditiile legii si recunoscută pentru acest scop;

(iii) dacă organizatia care realizează schimbul de elevi îsi asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întretinere si a eventualelor costuri privind îndepărtarea.

(2) Străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii).

(3) Dreptul de sedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 90 de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situatiei scolare sau universitare si a avizării documentelor de studii.”

45. La articolul 61, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Permisele de sedere pentru această categorie de străini se acordă pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor si cu scutire de la plata taxelor consulare.”

46. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 62

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei

(1) Străinilor intrati în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu exceptia persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (15), li se poate prelungi dreptul de sedere, astfel:

a) pentru sotul/sotia sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existenta

căsătoriei; (ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie; (iii) sotii locuiesc împreună;

(iv) fac dovada mijloacelor de întretinere cel putin la nivelul salariului minim net pe economie;

b) pentru ceilalti membri de familie ai sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existenta

legăturii de rudenie; (ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor; (iii) fac dovada mijloacelor de întretinere cel putin la

nivelul salariului minim net pe economie.

(2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare care solicită prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).

(3) Străinilor membri de familie ai unui cetătean român li se poate prelungi dreptul de sedere, dacă cetăteanul român are domiciliul în România, astfel:

a) pentru străinii căsătoriti cu cetăteni români, dacă:

(i) prezintă certificatul de căsătorie, în conditiile

prevăzute de lege; (ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;

b) pentru parteneri, dacă:

(i) prezintă certificatul de nastere al copilului;

(ii) atât străinul, cât si cetăteanul român fac dovada

că sunt necăsătoriti; (iii) fac dovada convietuirii cu cetăteanul român;

c) pentru copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a partenerului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existenta legăturii de rudenie; (ii) locuiesc împreună cu cetăteanul român;

d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăteanului român sau ale sotului/sotiei acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existenta legăturii de rudenie.

(4) În cazul constatării existentei unei stări de bigamie sau de poligamie, solicitantului i se refuză prelungirea dreptului de sedere.

(5) Dreptul de sedere temporară se prelungeste individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeasi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de sedere sponsorului. Sotului/sotiei si membrilor de familie ai unui cetătean român sau ai sponsorului titular al unui drept de sedere permanentă li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru perioade de până la 5 ani.

(6) Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii prevăzuti la alin. (3) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.”

47. Articolul 63 se abrogă.

48. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 64

Căsătoria de convenientă

(1) Autoritatea pentru străini refuză prelungirea dreptului de sedere obtinut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenientă.

(2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenientă pot fi următoarele:

a) coabitarea matrimonială nu există;

b) sotii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;

c) lipsa unei contributii efective la îndeplinirea obligatiilor născute din căsătorie;

d) sotii nu vorbesc o limbă înteleasă de amândoi;

e) există date că anterior unul dintre soti a încheiat o căsătorie de convenientă;

f) sotii sunt inconsecventi în declararea datelor cu caracter personal, â circumstantelor în care s-au cunoscut ori a altor informatii relevante despre acestia;

g) Încheierea căsătoriei a fost conditionată de plata unei sume de bani între soti, cu exceptia sumelor primite cu titlu de dotă.

(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofiterul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:

a) datele obtinute în urma interviului;

b) Înscrisuri;

c) declaratiile celor în cauză sau ale unor terte persoane;

d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.”

49. La articolul 65, alineatele (1) si (4) vor avea următorul cuprins:

„(1) Străinului, titular al unui drept de sedere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de sedere temporară în mod independent în următoarele cazuri:

a) pentru membrii de familie ai sponsorului, dacă:

(i) devin majori;

(ii) sponsorul a decedat;

(iii) a fost pronuntată desfacerea căsătoriei;

b) pentru membrii de familie ai cetăteanului român, dacă:

(i) Împlinesc 21 de ani;

(ii) cetăteanul român a decedat;

(iii) a fost pronuntată desfacerea căsătoriei.

(4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere se acordă în conditiile si pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României.”

50. La articolul 67, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de sedere pentru activităti umanitare sau religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întretinere.

(3) Dreptul de sedere în acest scop se prelungeste pentru o perioadă egală cu durata avizului.”

51. La articolul 68 alineatul (1), literele a), b1) si c) vor avea următorul cuprins:

„a) străinii detasati - cu prezentarea unui permis de muncă eliberat în conditiile legii. Dreptul de sedere pentru acest scop poate fi prelungit pentru întreaga perioadă de valabilitate a permisului de muncă, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispozitiile legale privind prelungirea dreptului de sedere a străinilor angajati în muncă;

b1) străinii desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

(i) fac dovada calitătii de administrator; (ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociati sau actionari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română si că nu au avut aceste calităti în ultimii 2 ani; (iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obtinut un drept de sedere în acest scop; (iv) fac dovada că societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital de cel putin 50.000 euro, care s-a concretizat în realizarea sau în achizitionarea de constructii destinate desfăsurării activitătilor prevăzute în cadrul Clasificării activitătilor din economia natională - CAEN sau în transfer de tehnologie; c) străinii care desfăsoară alte activităti care nu contravin legilor române - cu avizul autoritătilor competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea sederii în România;”.

52. La articolul 68 alineatul (1), după litera b1) se introduc două noi litere, literele b2) si b*), cu următorul cuprins:

,,b2) străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat sau în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;

b3) străinii care desfăsoară activităti în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat încheiat cu organizatia-gazdă, în cuprinsul căruia se face mentiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăsoare, conditiile în care sunt supravegheati în îndeplinirea sarcinilor, precum si la orele de lucru;”.

53. La articolul 68, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară, străinii prevăzuti la alin. (1) lit. a), b), b2), b3) si c) trebuie să facă dovada mijloacelor de întretinere, cel putin la nivelul salariului mediu net pe economie, cei prevăzuti la alin. (1) lit. b1), în cuantum de cel putin 500 euro lunar proveniti din activitatea desfăsurată în calitate de administrator.”

54. La articolul 68, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Dreptul de sedere pentru străinii prevăzuti la alin. (1) lit. b2) si b3) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. în cazuri exceptionale, pentru străinii prevăzuti la alin. (1) lit. b2) dreptul de sedere poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit.”

55. Titlul sectiunii a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:

 

„SECTIUNEA a 2-a

Acordarea dreptului de sedere permanentă”

 

56. Articolul 69 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 69

Dreptul de sedere permanentă

(1) Dreptul de sedere permanentă se acordă, la cerere, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, pe perioadă nedeterminată, străinilor titulari ai unui drept de sedere.

(2) Dreptul de sedere permanentă nu se acordă următoarelor categorii de străini:

a) titulari ai dreptului de sedere temporară pentru studii;

b) solicitanti de azil;

c) beneficiari ai protectiei umanitare temporare sau ai protectiei temporare;

d) titulari ai dreptului de sedere conferit de viza diplomatică sau de serviciu.

(3) Dreptul de sedere permanentă încetează în următoarele situatii:

a) În cazul anulării sau revocării;

b) În cazul obtinerii unui drept de sedere permanentă pe teritoriul altui stat;

c) În cazul absentei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu exceptia situatiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de sedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;

d) În cazul absentei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de sedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.

(4) În situatia în care, la încetarea dreptului de sedere permanentă, străinul se găseste pe teritoriul României, iar prezenta acestuia nu constituie o amenintare la adresa ordinii publice sau securitătii nationale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de sedere temporară pentru scopurile si în conditiile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă.

(5) Străinului al cărui drept de sedere permanentă a încetat în conditiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de sedere permanentă, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, după o sedere legală si continuă pe teritoriul României de 12 luni.”

57. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 70

Conditii de acordare a dreptului de sedere permanentă

(1) Dreptul de sedere permanentă se acordă străinilor prevăzuti la art. 69 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) au avut o sedere continuă si legală pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

(i) sederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absentă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive si nu depăseste în total 10 luni;

(ii) sederea va fi considerată legală atunci când împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul national;

(iii) la stabilirea perioadei de sedere continuă si legală se ia în calcul jumătate din perioada de sedere în scop de studii;

(iv) la stabilirea perioadei de sedere continuă si legală nu se ia în calcul sederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu si nici sederea obtinută pentru desfăsurarea de activităti ca lucrător sezonier;

b) fac dovada detinerii mijloacelor de întretinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu exceptia străinilor membri de familie ai cetătenilor români;

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;

d) fac dovada detinerii legale a spatiului de locuit, cu exceptia străinilor membri de familie ai cetătenilor români;

e) cunosc limba română cel putin la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică si siguranta natională.

(2) Străinilor de origine română sau născuti în România, precum si celor a căror sedere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de sedere permanentă fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

(3) Minorilor ai căror părinti sunt titulari ai unui drept de sedere permanentă li se poate acorda acelasi statut fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1). în cazul în care numai unul dintre părinti este titular al unui drept de sedere permanentă, este necesar consimtământul celuilalt părinte, în formă autentică.

(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat investitii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de sedere permanentă fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) si b).”

58. Articolul 71 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 71

Solicitarea dreptului de sedere permanentă

(1) Străinii prevăzuti la art. 69 alin. (1) trebuie să depună personal la formatiunile teritoriale ale Autoritătii pentru străini o cerere-tip însotită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) acte doveditoare privind detinerea legală a spatiului de locuit;

c) acte doveditoare privind mijloacele de întretinere;

d) dovada asigurării sociale de sănătate;

e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritătile române.

(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitantii vor sustine un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoastere a limbii române.”

59. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 72

Aprobarea dreptului de sedere permanentă

(1) Dreptul de sedere permanentă se aprobă de către seful Autoritătii pentru străini.

(2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispozitie a sefului Autoritătii pentru străini, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.

(3) Termenul de solutionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, seful Autoritătii pentru străini poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înstiintarea solicitantului.

(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solutionarea cererii.

(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de sedere permanentă în România este obligat să se prezinte la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de sedere permanentă.

(6) Acordarea dreptului de sedere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetătenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.”

60. Articolul 73 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 73

Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă

(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute în prezenta sectiune, comisia constituită potrivit art. 72 alin. (2) propune sefului Autoritătii pentru străini refuzul acordării dreptului de sedere permanentă.

(2) Refuzul, precum si motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solutionarea cererii.

(3) Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucuresti.

(4) Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de sedere al titularului cererii.”

61. Articolul 74 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 74

Tratament egal

Titularii unui drept de sedere permanentă beneficiază, în conditiile legii, de tratament egal cu cetătenii români în ceea ce priveste:

a) accesul la piata muncii, inclusiv în privinta conditiilor de angajare si de muncă, la activităti economice în mod independent si la activităti profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod independent, cu modificările si completările ulterioare, cu conditia ca activitatea desfăsurată să nu presupună, chiar si ocazional, exercitarea unor prerogative ale autoritătii publice;

b) accesul la toate formele si nivelurile de învătământ si de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;

c) echivalarea studiilor si recunoasterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competentă si a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) securitatea socială, asistenta si protectia socială;

e) asistenta de sănătate publică;

f) deduceri de impozit pe venitul global si scutiri de taxe;

g) accesul la bunuri si servicii publice, inclusiv obtinerea de locuinte;

h) libertatea de asociere, afiliere si apartenentă la o organizatie sindicală sau profesională.”

62. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 741

Stabilirea domiciliului străinilor în România

Străinii titulari ai unui drept de sedere permanentă au dreptul să îsi stabilească sau să îsi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleasi conditii ca si cetătenii români.”

63. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 75

Cazuri de anulare si revocare

(1) Autoritatea pentru străini anulează, prin decizie motivată, dreptul de sedere permanentă sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:

a) la data acordării dreptului de sedere permanentă sau a prelungirii dreptului de sedere temporară străinul nu îndeplinea conditiile prevăzute de lege în acest sens;

b) dreptul de sedere permanentă sau prelungirea dreptului de sedere temporară a fost obtinut/obtinută prin folosirea de informatii false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;

c) dreptul de sedere a fost obtinut în baza unei căsătorii de convenientă, constatată în conditiile art. 64;

d) străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României si a reintrat, sub o altă identitate, în perioada de interdictie.

(2) Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie motivată, dreptul de sedere permanentă atunci când se constată că rezidentul permanent constituie o amenintare la adresa ordinii publice, ca urmare a infractiunilor săvârsite pe teritoriul României.

(3) Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie motivată, dreptul de sedere temporară atunci când:

a) În urma verificărilor efectuate de Autoritatea pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorităti competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineste conditiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de sedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

b) se constată că străinul a încălcat reglementările privind frontiera de stat sau pe cele referitoare la angajarea în muncă a străinilor;

c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică si nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritătile competente.”

64. Articolul 76 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 76

Comunicarea deciziei de anulare sau revocare Comunicarea deciziei de returnare

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de sedere se comunică:

a) de către Autoritatea pentru străini, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare prevăzută la art. 80;

b) de către Politia de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin comunicarea de nepermitere a intrării.”

65. Articolul 79 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 79

Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

(1) Împotriva străinilor a căror sedere pe teritoriul României a devenit ilegală, al căror drept de sedere a fost anulat sau revocat, precum si împotriva celor cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de sedere temporară Autoritatea pentru străini poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României.

(2) În cazul străinilor declarati indezirabili, precum si împotriva celor pentru care instanta a dispus măsura de sigurantă a expulzării, îndepărtarea de pe teritoriul României se face prin punerea în aplicare a prevederilor hotărârii instantei prin care s-a dispus măsura respectivă.”

66. Articolul 80 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 80

Decizia de returnare a străinilor de pe teritoriul României

(1) Decizia de returnare constituie actul administrativ al Autoritătii pentru străini sau al formatiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuti la art. 79 alin. (1) sunt obligati să părăsească teritoriul României.

(2) Decizia de returnare se redactează în două exemplare, fiecare în limba română si într-o limbă de circulatie internatională.

(3) Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească tara neînsotit, astfel:

a) În termen de 15 zile, pentru:

(i) străinul a cărui sedere a devenit ilegală; (ii) străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată; (iii) fostii solicitanti de azil pentru care s-a finalizat procedura de azil;

b) În termen de 30 de zile, pentru străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de sedere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;

c) În termen de 90 de zile, pentru:

(i) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de sedere temporară pentru desfăsurarea de activităti comerciale ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept, dacă acesta trebuie să lichideze investitia;

(ii) străinul căruia i-a încetat dreptul de sedere permanentă.

(4) Termenele prevăzute la alin. (3) curg de la data la care decizia de returnare i-a fost adusă la cunostintă străinului, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.

(5) Decizia de returnare poate fi însotită, în conditiile legii, de luarea în custodie publică, în cazul străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat, precum si în situatiile în care străinii nu posedă un document de călătorie valabil sau nu au posibilitatea de a-si achita cheltuielile de transport.”

67. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

 „ARTICOLUL 81

(1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formatiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia.

(2) Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin postă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuieste, atunci când străinul nu este prezent.

(3) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afisarea unui exemplar al acesteia la sediul Autoritătii pentru străini sau al formatiunilor sale teritoriale.

(4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situatii:

a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin postă;

b) străinul nu mai locuieste la adresa declarată;

c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuieste.”

68. Articolul 82 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 82

Contestarea deciziei de returnare

(1) Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucuresti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la curtea de apel în a cărei rază de competentă se află formatiunea teritorială care a emis decizia de retumare. Instanta solutionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instantei este irevocabilă.

(2) În cazul străinilor prevăzuti la art. 80 alin. (5), decizia de returnare poate fi contestată la curtea de apel competentă teritorial pe a cărei rază se află centrul de cazare, în termen de 3 zile de la data comunicării. Instanta se pronuntă în termen de 5 zile, hotărârea fiind irevocabilă.

(3) Contestatia prevăzută la alin. (1) suspendă executarea deciziei de returnare.

(4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinii luati în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică.”

69. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

.ARTICOLUL 83

Declararea ca indezirabil

(1) Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăsurat, desfăsoară ori există indicii temeinice că intentionează să desfăsoare activităti de natură să pună în pericol securitatea natională sau ordinea publică.

(2) Măsura prevăzută la atin. (1) se dispune de Curtea de Apel Bucuresti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti. Procurorul sesizează instanta de judecată, la propunerea institutiilor cu competente în domeniul ordinii publice si securitătii nationale care detin date sau indicii temeinice, în sensul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Datele si informatiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru ratiuni de securitate natională se pun la dispozitia instantei de judecată, în conditiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea informatiilor clasificate.

(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părtilor. Instanta de judecată aduce la cunostintă străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea informatiilor clasificate.

(5) Curtea de Apel Bucuresti se pronuntă, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în conditiile alin. (2). Hotărârea instantei este definitivă. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe ratiuni de securitate natională, în continutul hotărârii nu se mentionează datele si informatiile care au stat la baza motivării acesteia.

(6) Hotărârea se comunică străinului, precum si, dacă instanta dispune declararea ca indezirabil, Autoritătii pentru străini, pentru a fi pusă în executare.

(7) Dreptul de sedere a străinului încetează de la data pronuntării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.

(8) Punerea în executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în tara de origine, de către personalul specializat al Autoritătii pentru străini.

(9) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în conditiile prevăzute la alin. (2).

(10) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Directiei generale afaceri consulare.”

70. Articolul 84 se abrogă.

71. Articolul 85 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 85

Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 83 alin. (5)

(1) Hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la înalta Curte de Casatie si Justitie. Instanta se pronuntă în termen de 5 zile de la data primirii cererii.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. în cazuri temeinic justificate si pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instantei să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil, până la solutionarea căii de atac. Instanta va solutiona cererea de suspendare de urgentă, hotărârea pronuntată în acest caz fiind executorie de drept.”

72. Titlul sectiunii a 3-a a capitolului V va avea următorul cuprins:'

„SECTIUNEA a 3-a

Îndepărtarea sub escortă a străinilor”

73. Articolul 86 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 86

Îndepărtarea sub escortă a străinilor

(1) Îndepărtarea sub escortă se realizează, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, de către personalul

specializat al Autoritătii pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:

a) care nu au părăsit voluntar teritoriul României la expirarea termenului deciziei de returnare prevăzute la art. 80 alin. (3);

b) care au trecut ilegal frontiera de stat;

c) care au fost declarati indezirabili;

d) Împotriva cărora a fost dispusă expulzarea.

(2) Îndepărtarea sub escortă se poate efectua si în cazul străinilor care prezintă dizabilităti fizice sau mentale ori constituie un pericol pentru sănătatea publică.”

74. Articolul 861 se abrogă.

75. Articolul 87 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 87

Procedura îndepărtării sub escortă

(1) Îndepărtarea sub escortă presupune însotirea străinului de către personalul specializat al Autoritătii pentru străini până la frontieră ori până în tara de origine, de tranzit sau de destinatie.

(2) Dacă străinii posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare si nu este necesară efectuarea altor formalităti, îndepărtarea sub escortă se va efectua în termen de 24 de ore.

(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentati misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetăteni sunt, pentru eliberarea documentelor.

(4) Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentante diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul statului român se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe si al ministrului administratiei si internelor.

(5) Pentru străinii proveniti din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din tara de origine, prin Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(6) În situatia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obtinut în conditiile prevăzute la alin. (5), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.

(7) Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică.”

76. Articolul 88 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 88

Îndepărtarea sub escortă în baza acordurilor de readmisie

(1) Străinii prevăzuti la art. 86 pot fi îndepărtati sub escortă si în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în conditiile prevăzute în acestea.

(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat ten), cu conditia escortării si a prezentării garantiilor că acesta îsi poate continua călătoria si poate intra în statul de destinatie.”

77. Articolul 881 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 881

Măsuri de asistentă între statele membre ale Uniunii Europene în cazul îndepărtării străinilor pe calea aerului

(1) În situatia în care îndepărtarea nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în tara de destinatie, Autoritatea pentru străini poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.

(2) Pentru realizarea îndepărtării străinului pe calea aerului, Autoritatea pentru străini dispune escortarea străinilor până în tara de tranzit sau de destinatie în următoarele cazuri:

a) tara de tranzit sau de destinatie solicită ca străinul să fie escortat;

b) este necesară acordarea de asistentă medicală străinului în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;

c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârsirea de fapte de natură penală în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;

d) există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intentionează să rămână în tara de tranzit;

e) autoritătile române cu atributii în domeniul ordinii publice si securitătii nationale solicită ca străinul să fie escortat.

(3) Pe durata realizării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmati si poartă tinută civilă. Acestia sunt obligati să respecte legislatia statului de tranzit, să folosească forta numai în caz de legitimă apărare sau în scopul împiedicării străinului să fugă, să îsi provoace răni, să lezeze integritatea corporală a altor persoane sau să producă pagube materiale atunci când reprezentantii statului de tranzit nu sunt prezenti sau este necesară acordarea de sprijin acestora.

(4) Autoritatea pentru străini întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în tară a străinilor dacă, în timpul îndepărtării pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situatii:

a) autorizatia de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;

b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;

c) Îndepărtarea străinului către o altă tară de tranzit ori către tara de destinatie sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată;

d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.

(5) Inspectoratul General al Politiei de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autoritătile competente din statele membre ale Uniunii Europene.

(6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă:

a) străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârsirii unei infractiuni pe teritoriul României;

b) tranzitul către alte state sau intrarea în tara de destinatie nu este permisă;

c) În timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;

d) străinul reprezintă o amenintare pentru siguranta natională, ordinea si sănătatea publică sau relatiile internationale ale statului român;

e) asistenta solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Politiei de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autoritătile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată initial, în care poate fi acordată asistenta tranzitului.

(7) În situatia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situatiile prevăzute la alin. (6), autorizatiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autoritătilor solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.

(8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente si justificate.

(9) Forma si continutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(10) Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.

(11) Inspectoratul General al Politiei de Frontieră stabileste puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.

(12) Operatiunea de tranzit nu trebuie să depăsească 24 de ore. în cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistentă suplimentare pentru continuarea operatiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.

(13) În limita mijloacelor disponibile si în conformitate cu standardele internationale relevante, Inspectoratul General al Politiei de Frontieră va asigura măsurile de asistentă necesare de la aterizare si până la părăsirea aeroportului către tara de destinatie a străinului, în ceea ce priveste:

a) Întâmpinarea străinului la aeronavă si escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;

b) asigurarea tratamentului medical de urgentă străinului si, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia;

c) asigurarea hranei pentru străin si, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;

d) primirea, păstrarea si predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortati;

e) În cazul străinilor neescortati, informarea statului solicitant despre locul si ora plecării străinului de pe teritoriul statului român;

f) informarea statului solicitant în privinta oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;

g) pe timpul stationării în aeroportul de tranzit, seful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spatii special amenajate si folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.

(14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant.”

78. Articolul 882 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 882

Organizarea unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea îndepărtării străinilor

(1) Autoritatea pentru străini poate organiza sau participa la actiuni comune cu autoritătile competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea străinilor care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare.

(2) Atunci când Autoritatea pentru străini decide organizarea unui zbor pentru îndepărtarea străinilor, la care ar putea să participe si alte state membre ale Uniunii Europene, informează autoritătile competente din aceste state.

(3) În vederea unei bune desfăsurări a zborului, Autoritatea pentru străini întreprinde măsuri pentru selectionarea transportatorului, potrivit dispozitiilor legale, obtinerea autorizatiilor necesare de la statele de tranzit si de destinatie, stabilirea în comun cu autoritătile competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de escortă necesar, încheierea întelegerilor financiare necesare, precum si alte măsuri ce se impun.

(4) În cazul în care Autoritatea pentru străini decide să participe la un zbor pentru îndepărtarea străinilor organizat de un stat membru al Uniunii Europene, informează autoritătile competente din statul organizator despre intentia de a participa, specificând numărul de persoane care fac obiectul îndepărtării, si asigură un număr suficient de persoane pentru escortă. în cazul în care escorta este realizată numai de către statul organizator, Autoritatea pentru străini asigură prezenta a cel putin 2 reprezentanti la bordul aeronavei, care sunt responsabili de predarea străinilor de care răspund autoritătile din statele de destinatie.

(5) Autoritatea pentru străini asigură atât străinilor care fac obiectul măsurilor de îndepărtare, cât si personalului de escortă propriu documente de călătorie valabile, vize si alte documente necesare si, prin intermediul Directiei generale afaceri consulare, solicită asistentă necesară din partea reprezentantelor diplomatice ale României.''

79. Articolul 89 va avea următorul cuprins:

.ARTICOLUL 89

Interzicerea îndepărtării

(1) Îndepărtarea este interzisă în următoarele cazuri:

a) străinul este minor, iar părintii acestuia au drept de sedere în România;

b) străinul este părinte al unui minor care are cetătenia română, dacă minorul se află în întretinerea acestuia sau dacă există obligatia plătii pensiei alimentare, obligatie pe care străinul si-o îndeplineste cu regularitate;

c) străinul este căsătorit cu un cetătean român, iar căsătoria nu este de convenientă;

d) străinul a depăsit vârsta de 80 de ani;

e) există temeri justificate că viata îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis străinul;

f) Îndepărtarea este interzisă de documentele internationale la care România este parte.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de sedere în România de către Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile prevăzute la cap. IV.

(3) Punerea în executare a măsurilor de îndepărtare se suspendă în cazul străinilor care se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a iesirii din România.

(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (1), (2) si (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea natională ori care suferă de o boală care amenintă sănătatea publică si refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritătile medicale.”

80. Articolul 90 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 90

Repatrierea voluntară umanitară asistată

(1) Străinii aflati pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autoritătii pentru străini, precum si al organizatiilor internationale sau neguvernamentale cu atributii în domeniu pentru repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.

(2) Autoritatea pentru străini, în comun cu organizatii internationale cu atributii în domeniu, precum si cu organizatii neguvernamentale de profil vor desfăsura programe comune pentru identificarea modalitătilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuti la alin. (1), în vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum si a resurselor financiare necesare în acest sens.

(3) Străinilor inclusi în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Autoritatea pentru străini certificate de repatriere.

(4) Străinii prevăzuti la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru repatrierea voluntară umanitară asistată.”

81. La articolul 91, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini procedează potrivit prevederilor art. 87 alin. (3), (5) si (6).”

82. La articolul 91, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) În cazul în care măsura expulzării nu poate fi pusă în executare în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică potrivit prevederilor art. 93 alin. (10).”

83. La articolul 921, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Criteriile si aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoasterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

84. La articolul 921, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5)-(8), cu următorul cuprins:

„(5) Cheltuielile angajate de către Autoritatea pentru străini în scopul îndepărtării străinilor, în baza deciziilor prevăzute la alin. (1), se suportă din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat Ministerului Administratiei si Internelor pentru Autoritatea pentru străini cu această destinatie.

(6) Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (5), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare, reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenti.

(7) Autoritatea pentru străini decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în aplicare deciziile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autoritătile române, în limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat Ministerului Administratiei si Internelor pentru Autoritatea pentru străini cu această destinatie.

(8) Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către Autoritatea pentru străini atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în aplicare a măsurii de îndepărtare.”

85. La articolul 93, alineatele (1), (2), (4), (5), (8) si (9) vor avea următorul cuprins:

„(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertătii de miscare pe teritoriul statului român, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, precum si împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanta a dispus expulzarea.

(2) În cazul străinilor care nu au putut fi îndepărtati sub escortă în termenul prevăzut de lege, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autoritătii pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale.

(4) Luarea în custodie publică a străinilor declarati indezirabili se dispune de instanta de judecată care a dispus măsura declarării ca indezirabil prin hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5).

(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuti la alin. (2) si (4), care nu au putut fi îndepărtati de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competentă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Autoritătii pentru străini. Instanta trebuie să se pronunte înainte de expirarea termenului de luare în custodie publică dispusă anterior, iar hotărârea instantei este irevocabilă.

(8) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în conditiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la Curtea de Apel Bucuresti, care este obligată să o solutioneze în termen de 3 zile de la data primirii.

(9) Străinii luati în custodie publică, precum si cei îndepărtati sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentati si fotografiati.”

86. La articolul 95, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Minorii introdusi în centrele de cazare au acces gratuit la sistemul de învătământ obligatoriu.”

87. La articolul 96, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitătile sanitare ale Ministerului Administratiei si Internelor ori ale Ministerului Sănătătii Publice. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Administratiei si Internelor, prin bugetul alocat Autoritătii pentru străini, special prevăzut în acest scop.”

88. La articolul 98, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Neacordarea tolerării de către Autoritatea pentru străini poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel competentă teritorial. Instanta se pronuntă în termen de 30 de zile, hotărârea instantei fiind irevocabilă.”

89. Articolul 99 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 99

Situatii de tolerare pe teritoriul României

Străinii prevăzuti la art. 98 alin. (1) pot fi tolerati în următoarele situatii:

a) atunci când se află în situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1) si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis de sedere;

b) când străinii luati în custodie publică, împotriva cărora s-a dispus măsura returnării, nu au putut fi îndepărtati în termen de 6 luni;

c) când străinii luati în custodie publică, împotriva cărora instanta a dispus expulzarea, nu au putut fi expulzati în termen de 2 ani de la data la care au fost luati în custodie publică;

d) atunci când prezenta temporară pe teritoriul României a acestora este cerută de interese publice importante. în acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;

e) atunci când există motive serioase să se considere că străinii sunt victime ale traficului de fiinte umane. în acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instantei;

f) atunci când Autoritatea pentru străini constată că acestia se află în imposibilitatea de a părăsi temporar România din alte motive obiective.”

90. La articolul 100, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) În cazul străinilor prevăzuti la art. 99 lit. b) si c), dacă au dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtati de pe teritoriul României în perioada de custodie publică, acestia pot fi luati din nou în custodie publică, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, în conditiile art. 93 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe teritoriul României.”

91. Articolul 101 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 101

Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

(1) Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a măsurii de expulzare, Autoritatea pentru străini poate dispune, în conditiile legii, si interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de Autoritatea pentru străini sau de Inspectoratul General al Politiei de Frontieră, în conditiile legii, si în situatia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuti la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2) lit. a) si b).

(3) Aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează în toate cazurile prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat si, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a stampilei în care se precizează durata acesteia.

(4) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.

(5) Interzicerea intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competentă se află formatiunea care a dispus această măsură. Contestatia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instantei este irevocabilă.

(6) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de institutia care a dispus această măsură Directiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe.”

92. La articolul 102 alineatul (1) litera a), punctul (iii) va avea următorul cuprins:

„(iii) străinilor care nu au respectat decizia de returnare si care au fost îndepărtati sub escortă;”.

93. La articolul 102 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) solicită repatrierea voluntară umanitară asistată, în conditiile prevăzute la art. 90;”.

94. La articolul 102 alineatul (2), litera d) se abrogă.

95. La articolul 102, alineatele (3), (4) si (41) vor avea următorul cuprins:

„(3) În cazul străinilor împotriva cărora instanta a dispus măsura de sigurantă a expulzării, durata interdictiei va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnati, dar nu mai mică de 3 ani.

(4) Împotriva străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat cu documente false ori falsificate durata interdictiei va fi de 5 ani.

(41) Împotriva străinilor prevăzuti la art. 101 alin. (2) durata interdictiei va fi după cum urmează:

a) 15 ani - pentru străinii prevăzuti la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

b) 5 ani - pentru străinii prevăzuti la art. 8 alin. (2) lit. a) si b).”

96. La articolul 103 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) permis de sedere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul de sedere permanentă.”

97. La articolul 103, alineatul (2) se abrogă.

98. La articolul 104, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 104 - (1) Permisul de sedere eliberat străinului în conditiile prezentei ordonante de urgentă face dovada identitătii, a adresei de resedintă sau de domiciliu pe teritoriul României si atestă existenta dreptului de sedere în România, precum si durata si scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.”

99. Articolul 105 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 105 Permisul de sedere temporară

(1) Permisul de sedere temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară. în permisul de sedere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are resedinta pe teritoriul României.

(2) Permisul de sedere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de sedere temporară. Permisul de sedere temporară se reînnoieste de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de sedere temporară.”

100. Articolul 106 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 106 Permisul de sedere permanentă

(1) Permisul de sedere permanentă se eliberează străinilor, în baza obtinerii dreptului de sedere permanentă, pentru o perioadă de 5 ani si se reînnoieste succesiv pentru aceeasi perioadă.

(2) În permisul de sedere permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

(3) Cererea pentru acordarea permisului de sedere permanentă se depune de către titularul dreptului de sedere permanentă la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini în a cărei rază de competentă locuieste în mod legal solicitantul si trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie;

b) documentele care dovedesc detinerea în mod legal a spatiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României, în original si în copie.

(4) Pentru reînnoirea permisului de sedere permanentă, solicitantul trebuie să depună, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea valabilitătii documentului, o cerere însotită de documentele care dovedesc detinerea în mod legal a spatiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.”

101. Articolul 107 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 107 Anularea permisului de sedere

în cazul în care titularului permisului de sedere i se revocă sau i se anulează dreptul de sedere, documentul se anulează la data luării deciziei si se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunostintă străinului.”

102. La articolul 108, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Străinului i se eliberează de către formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini competentă un nou permis de sedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.

(3) Permisele de sedere a căror valabilitate a expirat, precum si cele deteriorate se anulează de formatiunea competentă teritorial a Autoritătii pentru străini.”

103. La capitolul VI, după sectiunea 1 se introduce o nouă sectiune, sectiunea 11, continând articolele 1091-1094, cu următorul cuprins:

 

„SECTIUNEA 11

Cărtile de rezidentă pentru străinii membri de familie ai cetătenilor români

 

ARTICOLUL 1091

 Emiterea cărtilor de rezidentă

(1) Străinului, membru de familie al unui cetătean român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formatiunile sale teritoriale, o carte de rezidentă, după cum urmează:

a) carte de rezidentă pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetăteanului român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere temporară;

b) carte de rezidentă permanentă pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetăteanului român, căruia i s-a acordat dreptul de sedere permanentă.

(2) În cartea de rezidentă si în cartea de rezidentă permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are resedinta sau domiciliul pe teritoriul României.

(3) Forma si continutul cărtilor de rezidentă sunt similare celor eliberate membrilor de familie ai cetătenilor Uniunii Europene, cu aplicarea corespunzătoare a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European si pentru stabilirea formei si continutului documentelor care se eliberează cetătenilor Uniunii Europene si membrilor lor de familie.

(4) Materialele necesare producerii cărtilor de rezidentă eliberate străinilor membri de familie ai cetătenilor români sunt asigurate din stocurile achizitionate de Ministerul Administratiei si Internelor pentru confectionarea cărtilor de identitate pentru cetătenii români, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidentă a persoanelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările si completările ulterioare.

ARTICOLUL 1092

Valabilitatea cărtilor de rezidentă

(1) Cartea de rezidentă se eliberează la acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară si are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de sedere temporară.

(2) Cartea de rezidentă permanentă se eliberează în baza obtinerii dreptului de sedere permanentă, pentru o perioadă de 10 ani, si se reînnoieste succesiv, pentru aceeasi perioadă.

ARTICOLUL 1093

Regimul cărtilor de rezidentă

(1) Cartea de rezidentă dovedeste identitatea străinului membru de familie al unui cetătean român si atestă exercitarea dreptului de sedere în România.

(2) Titularul cărtii de rezidentă are obligatia de a nu o înstrăina si de a o prezenta autoritătilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(3) Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 1091 drept garantie pentru prestarea unor servicii, pentru încredintarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.

(4) Orice modificare, adăugare sau mentiune, alta decât cea prevăzută de lege, înscrisă în documentele prevăzute la art. 1091, este interzisă si atrage nulitatea acestora.

(5) În situatiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constată de către personalul Autoritătii pentru străini.

(6) Politistul care constată una dintre situatiile prevăzute la alin. (4) este obligat să retină documentul respectiv si să îl transmită celei mai apropiate formatiuni teritoriale a Autoritătii pentru străini.

(7) Titularul cărtii de rezidentă este obligat să se prezinte la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini competentă, în vederea eliberării unui nou document, în următoarele situatii:

a) când au intervenit modificări cu privire la nume, prenume, cetătenie si adresă;

b) În cazul distrugerii sau deteriorării cărtii de rezidentă;

c) În cazul pierderii sau furtului, numai după declararea evenimentului la organul de politie competent teritorial.

ARTICOLUL 1094

Anularea cărtilor de rezidentă

În cazul în care titularului cărtii de rezidentă i se revocă sau i se anulează dreptul de sedere, documentul se anulează la data luării deciziei si se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunostintă străinului.”

104. La articolul 110 litera a), punctul (iii) si litera b) vor avea următorul cuprins:

„(iii) apatrizilor cu sedere permanentă în România aflati temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românesti de trecere a frontierei de stat;

b) pasaport pentru persoana fără cetătenie – apatrizilor cu sedere permanentă în România, precum si apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este parte.”

105. La articolul 112, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Pasaportul pentru persoana fără cetătenie face dovada identitătii si a calitătii de apatrid cu drept de sedere în România si îi dă dreptul titularului de a iesi si de a intra în tară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international de persoane.”

106. La articolul 114 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) permisul de sedere permanentă valabil, în cazul apatrizilor cu drept de sedere permanentă în România;”.

107. Articolul 115 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 115

Anularea pasaportului pentru persoană fără cetătenie

în cazul în care titularul pasaportului pentru persoană fără cetătenie îsi pierde calitatea de apatrid cu sedere permanentă în România sau obtine cetătenia unui stat, are obligatia de a depune documentul la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini competentă, care îl retrage si îl anulează.”

108. La articolul 119, alineatele (1) si (3) vor avea următorul cuprins:

„(1) La nivelul Autoritătii pentru străini se constituie Sistemul National de Evidentă a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atributiilor legale cu privire la intrarea, sederea, îndepărtarea străinilor si interzicerea intrării acestora pe teritoriul României.

(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de sedere temporară sau i s-a acordat dreptul de sedere permanentă i se atribuie d& către Autoritatea pentru străini un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de sedere.”

109. La articolul 1201, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) si (4), cu următorul cuprins:

„(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile si în conditiile prevăzute la art. 74.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piata muncii pentru străinii cu drept de sedere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislatia muncii în domeniu si cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupational deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.”

110. La articolui 1202, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Străinilor prevăzuti la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de sedere cu îndeplinirea conditiilor generale prevăzute de lege, dacă:

a) prezintă permisul de sedere într-un stat membru al Uniunii Europene;

b) fac dovada că au locuit ca membri de familie ai străinului cu drept de sedere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene;

c) fac dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de cel putin salariul minim net pe economie.”

111. La articolul 1202, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Străinilor prevăzuti la alin. (2) li se poate prelungi dreptul de sedere, potrivit prevederilor art. 62.”

112. La articolui 124, punctele 9 si 10 vor avea următorul cuprins:

„9. nerespectarea obligatiei ce revine străinului cu privire la permisul de sedere, prevăzută la art. 104 alin. (2) si, respectiv, cu privire la cartea de rezidentă, prevăzută la art. 1093 alin. (2);

10. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de sedere, prevăzut la art. 106 alin. (4);”.

113. La articolul 132, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare si a intrat în România în baza unei invitatii, cheltuielile de îndepărtare se suportă de către persoana fizică sau juridică ce a făcut invitatia.”

114. La articolul 134, alineatul (1) se abrogă.

115. După articolul 134 se introduc două noi articole, articolele 1341 si 1342, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 1341

Aplicarea reglementărilor speciale

(1) Prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România se aplică cu prioritate fată de prevederile prezentei ordonante de urgentă, cu exceptia situatiilor în care ratiuni de securitate natională sau de ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României.

(2) Prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la membrii de familie ai cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European se aplică cu prioritate fată de prevederile prezentei ordonante de urgentă.

ARTICOLUL 1342

Dispozitii procedurale

În toate plângerile si cererile adresate instantelor în temeiul prezentei ordonante de urgentă, în care Autoritatea pentru străini este parte, participarea procurorului este obligatorie.”

Art. II. - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, străinii fără drept de sedere în România pot solicita Autoritătii pentru străini emiterea unei decizii de returnare, fără instituirea măsurii de interzicere a intrării în România.

(2) Toate situatiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi solutionate potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările si completările ulterioare, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta lege.

(3) Ordonantele de declarare ca indezirabil, emise de procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, care nu au fost puse în executare, îsi încetează efectele la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi.

Art. III. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 86/2003 privind dreptul la reunificare familială, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L251 din 3 octombrie 2003, Directiva Consiliului nr. 109/2003 privind statutul cetătenilor statelor terte care sunt rezidenti pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L16 din 23 ianuarie 2004, Directiva Consiliului nr. 110/2003 privind asistenta în cazul tranzitului pentru scopul îndepărtării pe calea aerului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L321 din 6 decembrie 2003, si Directiva Consiliului nr. 114/2004 privind conditiile admisiei cetătenilor statelor terte în scop de studii, schimb de elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L375 din 23 decembrie 2004.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 13 martie 2007.

Nr. 56.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 12 martie 2007.

Nr. 201.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind rechemarea si numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Domnul Florin Vodită se recheamă din calitatea de consul general, sef al Consulatului General al României la Bonn, Republica Federală Germania.

Art. 2. - Domnul Florin Vodită îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Domnul Vlad Vasiliu se numeste consul general, sef al Consulatului General al României la Bonn, Republica Federală Germania.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 martie 2007.

Nr. 273.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind desemnarea semnatarului Acordului de exploatare al Organizatiei Internationale de Comunicatii Spatiale - „Intersputnik”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 2 paragraful 1 din Acordul cu privire la crearea sistemului international si a Organizatiei de telecomunicatii spatiale „Intersputnik”, încheiat la Moscova la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972, modificat prin Protocolul adoptat la Moscova la 30 noiembrie 1996 si intrat în vigoare la 4 noiembrie 2002 privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului international si a Organizatiei de telecomunicatii spatiale „Intersputnik”, încheiat la Moscova la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972, astfel cum a fost acceptat prin Legea nr. 437/2006,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se desemnează Societatea Natională de Radiocomunicatii - S.A. ca semnatar al Acordului de exploatare al Organizatiei Internationale de Comunicatii Spatiale - „Intersputnik”.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul comunicatiilor

si tehnologiei informatiei,

Zsolt Nagy

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 21 martie 2007.

Nr. 274.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 24 iunie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În titlu si în cuprinsul hotărârii, sintagma „pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate” se înlocuieste cu sintagma „pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate”.

2. După alineatul (5) al articolului 4 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) În corelare cu conditiile de relief, trafic, structura solului si conditiile climatice, autoritătile administratiei publice locale au în vedere si posibilitatea prevederii în documentatiile tehnico-economice de noi materiale si/sau tehnologii agrementate, care să asigure solutii viabile atât din punct de vedere al costurilor, cât si de calitate, în exploatare.”

Art. II. - în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se va reactualiza în mod corespunzător Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.217/2005 pentru aprobarea Normei metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 24 iunie 1999, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul delegat pentru lucrări publice

si amenajarea teritoriului,

László Borbély

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 21 martie 2007.

Nr. 279.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum situat pe raza administrativ-teritorială a comunei Baldovinesti, judetul Olt

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum situat pe raza administrativ-teritorială a comunei Baldovinesti, judetul Olt, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul delegat pentru lucrări publice

si amenajarea teritoriului,

László Borbély

 

Bucuresti, 21 martie 2007.

Nr. 281.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale drumului situat pe raza administrativ-teritorială a comunei Baldovinesti, judetul Olt, care se încadrează în categoria functională a drumurilor comunale

 

Indicativul vechi

Traseul drumului

Pozitiile kilometrice

Lungimea - km -

Indicativul nou

Ulită sătească nr. 31

din satul Pietris - Ulită sătească nr. 31

0+000-3+950

3,950

DC 18 Pietris-Baldovinesti

Ulită sătească nr. 36

- Ulită sătească nr. 36

De 1638

- De 1638

Ulită sătească nr. 20

- Ulită sătească nr. 20

Ulită sătească nr. 8

- Ulită sătească nr. 8 satul Baldovinesti

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei - Inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita în administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, situat în municipiul Slobozia, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei - inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita în administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului si terenului ce se transmit potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între cele două părti, respectiv Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 21 martie 2007.

Nr. 286.

 

ANEXA

 

DATE DE IDENTIFICARE

ale imobilului, proprietate publică a statului, care se transmite din administrarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei - Inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita în administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita

 

Adresa imobilului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite

Persoana juridică la care se transmite

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Slobozia, bd. Matei Basarab bl. F1, parter, judetul Ialomita

- cod 8.29.06

- nr. M.F.P. clădire 38.600

- nr. M.F.P. teren 102104

Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei - Inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita 

Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru Agentia Judeteană pentru  Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita

Bloc F1, parter (în clădire P+8E)

Suprafata construită = 206 m2

Suprafata terenului aferent = 177,05 m2

Valoarea de inventar a clădirii = 96.124 lei

Valoarea de inventar a terenului = 10.877 lei 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE

PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activitătilor serviciului de iluminat public

 

Având în vedere prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006, ale art. 15 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006,

în temeiul art. 10 alin. (5) si (6) din Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activitătilor serviciului de iluminat public, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală,

Jeanina Preda

 

Bucuresti, 14 martie 2007.

Nr. 77.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activitătilor serviciului de iluminat public

 

CAPITOLUL I

Scop

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006, ale art. 15 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006.

Art. 2. - (1) Prezentele norme metodologice stabilesc modul de calcul al valorii activitătilor specifice pentru serviciul de iluminat public.

(2) Valorile activitătilor specifice pentru serviciile de iluminat public trebuie să asigure atât viabilitatea economică a operatorilor prestatori ai serviciilor de iluminat public, cât si interesele utilizatorilor.

 

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare

 

Art. 3. - (1) Prezentele norme metodologice reglementează modul de determinare a valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public.

(2) Serviciul de iluminat public cuprinde următoarele activităti:

a) iluminatul stradal rutier;

b) iluminatul stradal pietonal;

c) iluminatul arhitectural;

d) iluminatul ornamental;

e) iluminatul ornamental-festiv al comunelor, oraselor si municipiilor.

(3) Activitătile specifice serviciului de iluminat public cuprind două componente:

a) întretinere;

b) modernizare.

 

CAPITOLUL III

Definitii si abrevieri

 

Art. 4. - Termenii folositi în prezentele norme metodologice au următoarele semnificatii:

a) autoritate de reglementare competentă - Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C.;

b) aprobarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public pentru o anumită perioadă - activitatea de analiză si verificare a elementelor de cheltuieli, desfăsurată de autoritatea administratiei publice locale implicate, cu respectarea normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii aferente activitătilor serviciului de iluminat public, concretizată prin emiterea unor hotărâri;

c) ajustarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public - operatiunea de analiză a nivelului existent al valorii pentru activitătile specifice serviciului de iluminat public si a structurii elementelor de cheltuieli, potrivit normelor metodologice elaborate si aprobate de autoritatea de reglementare competentă, prin care se asigură corelarea nivelului valorii activitătilor serviciului de iluminat public stabilit anterior cu evolutia generală a preturilor si tarifelor din economie;

d) iluminat arhitectural - iluminatul destinat punerii în evidentă a unor monumente de artă sau istorice ori a unor obiective de importantă publică sau culturală pentru comunitatea locală;

e) iluminat ornamental - iluminatul zonelor destinate parcurilor, spatiilor de agrement, pietelor, târgurilor si altora asemenea;

f) iluminat ornamental-festiv - iluminatul temporar utilizat cu ocazia sărbătorilor si altor evenimente festive;

g) iluminat stradal pietonal - iluminatul căilor de acces pietonal;

h) iluminat stradal rutier - iluminatul căilor de circulatie rutieră;

i) întretinere - ansamblul activitătilor de mentinere în functiune a sistemului de iluminat public la parametrii luminotehnici normati, care se realizează atât cu înlocuirea de componente, cât si fără înlocuirea acestora;

j) licentă - actul tehnic si juridic emis de A.N.R.S.C., prin care se recunosc calitatea de operator al serviciului de iluminat public, precum si capacitatea si dreptul de a presta acest serviciu;

k) modernizare - activitătile de pregătire, finantare si realizare a investitiilor în sistemul de iluminat public, în vederea adaptării la cerintele si exigentele stabilite în normele legale în vigoare si în programele de dezvoltare;

l) modificarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public - operatiunea de analiză a nivelului existent al valorii pentru activitătile specifice serviciului de iluminat public si a structurii acestora, potrivit normelor metodologice elaborate si aprobate de autoritatea de reglementare competentă, aplicabilă în situatiile în care intervin schimbări majore în structura costurilor care conduc la recalcularea valorii existente;

m) sistem de iluminat public - ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distributie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundatii, elemente de sustinere a liniilor, instalatii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare si măsurare utilizate pentru iluminatul public;

n) stabilirea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public - operatiunea de analiză a nivelului valorii pentru activitătile specifice serviciului de iluminat public si a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate si aprobate de autoritatea de reglementare competentă, pentru operatorii nou-intrati pe piată sau pentru operatorii care încheie contracte de delegare a gestiunii cu autoritătile administratiei publice locale.

 

CAPITOLUL IV

Acte normative de referintă

 

Art. 5. - Prezentele norme metodologice au la bază următoarele acte normative de referintă:

a) Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006;

b) Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006;

c) Legea concurentei nr. 21/1996, republicată.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii generale

 

Art. 6. - Valorile activitătilor serviciului de iluminat public se fundamentează pe baza cheltuielilor de productie si exploatare, a cheltuielilor de întretinere si reparatii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, a costurilor pentru protectia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din contractul de delegare a gestiunii, precum si a unei cote de profit.

Art. 7. - Valorile activitătilor serviciului de iluminat public nu cuprind cheltuielile cu energia electrică consumată pentru iluminat, care se facturează separat.

Art. 8. - Autoritătile administratiei publice locale au competentă exclusivă în aprobarea valorii activitătilor de iluminat public.

Art. 9. - (1) Valorile activitătilor specifice serviciului de iluminat public se stabilesc, se ajustează sau se modifică pe baza solicitărilor operatorilor, prestatori ai serviciului de iluminat public, în conformitate cu prevederile normelor metodologice elaborate si aprobate de autoritatea de reglementare competentă.

(2) Operatorul de servicii care solicită stabilirea, ajustarea sau modificarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public transmite la autoritatea administratiei publice locale următoarele:

a) cererea de stabilire, ajustare sau modificare, care contine nivelul propus al valorii activitătilor serviciului de iluminat public, nivelul în vigoare în cazul ajustării sau modificării si justificarea propunerii de stabilire, ajustare sau modificare; valorile activitătilor specifice serviciului de iluminat public propuse în cererea înaintată la autoritatea administratiei publice locale vor fi determinate exclusiv cota de TVA;

b) fisa de fundamentare a valorii activitătilor serviciului de iluminat public, pe elemente de cheltuieli, conform anexelor nr. 1 si 2;

c) memoriul tehnico-economic prin care se justifică oportunitatea stabilirii, ajustării sau modificării valorii aferente activitătilor serviciului de iluminat public;

d) alte date si informatii necesare fundamentării valorilor propuse.

 

CAPITOLUL VI

Stabilirea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public

 

Art. 10. - (1) Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat public se stabileste pentru operatorii nou-intrati pe piata acestor servicii, precum si pentru cei care încheie contracte de delegare a gestiunii cu autoritătile administratiei publice locale.

(2) Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat public se determină de către operatori, luând în calcul numai cheltuielile care sunt specifice activitătii respective.

(3) Fundamentarea costurilor fiecărei activităti în parte se face pe baza cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariate si a cheltuielilor operationale.

(4) În cazul stabilirii valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public, structura cheltuielilor si a veniturilor este prezentată în anexa nr. 1.

Art. 11. - Stabilirea valorii pentru activitătile specifice serviciului de iluminat public se face potrivit formulei:

V = Ct + p, unde:

V - valoarea stabilită a activitătilor specifice serviciului de iluminat public pentru o anumită perioadă;

Ct - cheltuieli totale;

p - profit.

 

CAPITOLUL VII

Ajustarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public

 

Art. 12. - (1) Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat public se poate ajusta, la solicitarea operatorilor, în raport cu evolutia indicelui preturilor de consum sau a altui parametru de ajustare, prevăzut în contractul de delegare a gestiunii, în baza cererilor de ajustare, însotite de documentatia de fundamentare.

(2) Nivelul rezultat al valorii aferente activitătilor specifice serviciului de iluminat public nu poate depăsi nivelul actual ajustat cu indicele de crestere al parametrului de ajustare.

(3) Nivelul valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public se determină avându-se în vedere influentele reale primite în costuri, ca urmare a evolutiei preturilor si tarifelor din economie.

(4) Fundamentarea costurilor fiecărei activităti în parte se face pe baza cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariate si a cheltuielilor operationale.

(5) În cazul ajustării valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public, structura cheltuielilor si a veniturilor este prezentată în anexa nr. 2.

Art. 13. - Ajustarea valorii pentru activitătile specifice serviciului de iluminat public se face potrivit formulei:

V, = V0 + Δv, unde:

V1 - valoarea ajustată a activitătilor specifice serviciului de iluminat public;

V0 - valoarea actuală a activitătilor specifice serviciului de iluminat public;

Δv - cresterea valorii aferente activitătilor specifice serviciului de iluminat public;

Δv = (Δct +Δct x r%), unde:

Δct - cresterea cheltuielilor totale ca urmare a ajustărilor intervenite în costuri;

r% - cota de profit.

 

CAPITOLUL VIII

Modificarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public

 

Art. 14. - (1) Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat public se poate modifica în următoarele situatii:

a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de realizarea modernizării sistemului de iluminat public, în vederea îmbunătătirii calitative a serviciului de iluminat public;

b) la modificările determinate de prevederile legislative care conduc la cresterea cheltuielilor materiale, a cheltuielilor cu protectia mediului si a cheltuielilor de securitate si sănătate a muncii.

(2) În cazul modificării valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public, structura cheltuielilor si a veniturilor este prezentată în anexa nr. 2.

(3) Fundamentarea costurilor fiecărei activităti în parte se face pe baza cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariate si a cheltuielilor operationale.

Art. 15. - Modificarea valorii pentru activitătile specifice serviciului de iluminat public se face potrivit formulei:

V1 = V0 + Δv, unde:

V1 - valoarea modificată a activitătilor specifice serviciului de iluminat public;

V0 - valoarea actuală a activitătilor specifice serviciului de iluminat public;

Δv - cresterea valorii aferente activitătilor specifice serviciului de iluminat public;

Δv = (Δct, +Δct, x r%), unde:

Δct - cresterea cheltuielilor totale ca urmare a modificărilor intervenite în costuri;

r% - cota de profit.

Art. 16. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

FISA DE FUNDAMENTARE

pentru stabilirea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public

 

- lei -

Specificatie

Întretinere

activitate

Modernizare

activitate

1. Cheltuieli materiale, din care:

 

 

- materii prime si materiale

 

 

- amortizarea

 

 

- alte cheltuieli materiale

 

 

2. Cheltuieli cu munca vie, din care:

 

 

- salarii

 

 

- CAS

 

 

- fond somaj

 

 

- CASS

 

 

- fond de risc

 

 

- cotă de contributii pentru concedii si indemnizatii

 

 

- fond garantare creante salariale

 

 

3. Cheltuieli operationale (utilaje etc.)

 

 

I. Cheltuieli de exploatare (1+2+3)

Ct

Ct

II. Profit

 

 

III. Valoare activitate de iluminat public (l+II), exclusiv TVA

V = Ct+p

V = Ct+p

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

FISA DE FUNDAMENTARE

pentru ajustarea sau modificarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public

- lei -

Specificatie

Întretinere activitate

Modernizare activitate

Actual

Propus

Crestere %

Actual

Propus

Crestere %

1. Cheltuieli materiale, din care:

 

 

 

 

 

 

- materii prime si materiale

 

 

 

 

 

 

- amortizarea

 

 

 

 

 

 

- alte cheltuieli materiale

 

 

 

 

 

 

2. Cheltuieli cu munca vie, din care:

 

 

 

 

 

 

- salarii

 

 

 

 

 

 

- CAS

 

 

 

 

 

 

- fond somaj

 

 

 

 

 

 

- CASS

 

 

 

 

 

 

- fond de risc

 

 

 

 

 

 

- cotă de contributii pentru concedii si indemnizatii

 

 

 

 

 

 

- fond garantare creante salariale

 

 

 

 

 

 

3. Cheltuieli operationale (utilaje etc.)

 

 

 

 

 

 

I. Cheltuieli de exploatare (1+2+3)

 

 

Δv = cresterea valorii

 

 

Δv = cresterea valorii

II. Profit

 

 

 

 

 

 

III. Valoare activitate de iluminat public (l+II), exclusiv TVA

V0

V1 = V0+ Δv

Δv = cresterea valorii

 

 

Δv = cresterea valorii

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995

 

Având în vedere necesitatea modificării si completării unor dispozitii ale Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995,

văzând si adresele nr. 2.423 din 25 septembrie 2006 si nr. 205 din 29 ianuarie 2007 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici de înaintare a propunerilor de modificare si completare a dispozitiilor Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995,

în conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatele (1), (2) si (3) ale articolului 2 vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Numărul notarilor publici si al birourilor notariale din localitătile aflate în circumscriptia fiecărei judecătorii si din municipiul Bucuresti se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. La formularea propunerilor, Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici va avea în vedere propunerile Camerelor notarilor publici, precum si cerintele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul si tipul procedurilor notariale solicitate de către public, precum si onorariile încasate.

(2) Ministrul justitiei va proceda la actualizarea numărului notarilor publici si al birourilor notariale în primul trimestru al fiecărui an, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Ordinul de actualizare va cuprinde:

a) numărul notarilor publici în functie;

b) numărul locurilor vacante pentru notarii stagiari care se vor angaja în birourile notariale;

c) numărul locurilor vacante pentru notarii stagiari care vor participa la examenul de definitivat;

d) numărul locurilor vacante pentru cei care au îndeplinit timp de 5 ani functiile juridice prevăzute la art. 16 lit. g) din lege si care au promovat concursul prevăzut la art. 4 alin. (3) din prezentul regulament;

e) numărul locurilor vacante pentru schimbări de sediu.

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplică notarilor publici cărora Ie-a încetat suspendarea din exercitiul functiei de notar public.”

2. Articolul 3 se abrogă.

3. Alineatele (3) si (4) ale articolului 4 vor avea următorul cuprins:

„(3) Verificarea cunostintelor se efectuează prin concurs organizat anual, de regulă în perioada 1-30 noiembrie, de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, cu acordul Ministerului Justitiei, de către o comisie formată din: un

membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, desemnat de către acesta; un notar public desemnat de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici; 2 reprezentanti ai Ministerului Justitiei desemnati prin ordin de ministrul justitiei; un cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre facultătile de drept acreditate din tară. Data desfăsurării concursului se stabileste de presedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici, cu acordul ministrului justitiei.

(4) Tematica pentru fiecare concurs se va stabili din domeniile prevăzute la art. 16 alin. (3) din prezentul regulament de către Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, împreună cu directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, cu consultarea unui cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre facultătile de drept acreditate din tară.”

4. Alineatele (1) si (4) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Procedura desfăsurării concursului este stabilită prin Regulamentul de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public.

(4) In cazul în care constată că desfăsurarea concursului s-a făcut potrivit legii, Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici îl validează si înaintează Ministerului Justitiei propunerile de numire a candidatilor declarati admisi.”

5. Alineatul (2) al articolului 5 se abrogă.

6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Propunerile de numire a notarilor publici se vor înainta Ministerului Justitiei de către Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, împreună cu următoarele documente care atestă îndeplinirea conditiilor prevăzute de art. 16 din lege:

- cererea de numire în functia de notar public;

- declaratia pe propria răspundere a candidatului că are numai cetătenia română;

- dovada domiciliului în România;

- copie legalizată de pe diploma de studii;

- cazierul judiciar;

- referatul notarului public îndrumător si notele sau calificativele obtinute pe perioada de stagiu, pentru notarul stagiar; recomandare de la ultimul loc de muncă privind reputatia profesională si socială, pentru candidatii admisi la concursul prevăzut la art. 4 din prezentul regulament;

- adeverinta medicală eliberată de o institutie medicală desemnată de Biroul executiv al Uniunii Nationale a Notarilor Publici, care să ateste că este apt din punct de vedere medical;

- dovada că a fost declarat admis la examenul sau la concursul de notar public;

- dovada privind exercitarea timp de 5 ani a uneia dintre functiile juridice prevăzute de lege, pentru candidatii admisi la concursul prevăzut la art. 4 din prezentul regulament.”

7. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Notarul public este numit prin ordin al ministrului justitiei, pe baza referatului întocmit de directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei privind îndeplinirea conditiilor de numire prevăzute de lege.”

8. Alineatul (3) al articolului 8 va avea următorul cuprins:

„(3) La cererea de înregistrare se va atasa ordinul de numire a notarului public, dovada existentei sediului biroului notarial - prin act de proprietate, contract de închiriere sau alt act, confirmarea Colegiului director al Camerei notarilor publici, în cazul în care activitatea se desfăsoară în baza unui contract de societate civilă, precum si cu privire la faptul că biroul notarial dispune de spatiu corespunzător desfăsurării activitătii si conservării arhivei în bune conditii. Dovada existentei sediului biroului notarial în localitatea în care notarul public a fost numit si în localitatea în care se asociază nu este necesară în cazul în care se asociază cu un notar public care are înregistrat sediul biroului notarial.”

9. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) În registrul special prevăzut la art. 8 alin. (1) se vor înscrie si următoarele operatiuni:

- modificări în modul de desfăsurare a activitătii în cadrul biroului notarial;

- schimbarea sediului biroului notarial;

- radierea biroului notarial;

- înregistrarea si încetarea activitătii sediilor secundare, potrivit art. 115 din lege.”

10. După alineatul (1) al articolului 12 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Notarul stagiar este persoana care îndeplineste cumulativ conditiile prevăzute la art. 16 lit. a)-f) din lege, a promovat examenul sau concursul de notar stagiar organizat anual, de regulă în perioada 1 - 15 septembrie, de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, cu acordul Ministerului Justitiei, si este angajat de notarul public îndrumător. Data sustinerii examenului sau concursului de notar stagiar se stabileste de presedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici, cu acordul ministrului justitiei.”

11. Alineatele (2) si (4) ale articolului 12 vor avea următorul cuprins:

„(2) Cererea de angajare, avizată de Colegiul director al Camerei notarilor publici, va fi însotită de dovezile corespunzătoare îndeplinirii conditiilor prevăzute de art. 16 lit. a)-f) din lege si de dovada promovării examenului sau concursului de notar stagiar.

(4) Examenul sau concursul va consta într-o probă scrisă cu caracter teoretic. Tematica se va stabili din domeniile dreptului civil si legislatiei notariale de către Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, împreună cu directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, cu consultarea unui cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre facultătile de drept acreditate din tară.

Comisia de examinare este formată din: un membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, desemnat de către acesta; 2 notari publici desemnati de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, dintre care unul din Camera notarilor publici unde s-au înscris cei mai multi candidati; un reprezentant al Ministerului Justitiei desemnat prin ordin de ministrul justitiei; un cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre facultătile de drept acreditate din tară. Rezultatele examenului sau concursului se validează de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici.”

12. Alineatele (1) si (3) ale articolului 14 vor avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Uniunea Natională a Notarilor Publici organizează anual, de regulă în perioada 1-31 octombrie, examenul de notar public pentru notarii care, până la data examenului, au îndeplinit stagiul de pregătire de 2 ani. Durata de pregătire a notarilor stagiari poate fi considerată îndeplinită după cel putin un an de activitate, dacă s-au distins în profesie si, anterior angajării lor, au exercitat si alte functii de specialitate juridică timp de cel putin un an.

(3) Camerele notarilor publici vor înainta Uniunii Nationale a Notarilor Publici cererile candidatilor pentru sustinerea examenului de notar public, împreună cu referatele notarilor publici îndrumători, notele sau calificativele obtinute pe perioada de stagiu si dovezile privind îndeplinirea conditiilor de la art. 16 lit. a)-f) din lege.”

13. Alineatul (2) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„(2) Respingerea sau, după caz, lipsa nejustificată a notarului stagiar la două examene de notar public consecutive, după efectuarea stagiului, atrage încetarea contractului individual de muncă si pierderea calitătii de notar stagiar.”

14. Alineatele (1) si (3) ale articolului 16 vor avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Comisia de examinare va fi formată din:

- un membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, desemnat de către acesta;

- un reprezentant al Ministerului Justitiei desemnat de ministrul justitiei;

- un cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre facultătile de drept din tară;

- 2 notari publici desemnati de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici.

(3) Examenul va consta din probe scrise cu caracter teoretic si practic din domeniile dreptului civil, dreptului familiei, dreptului comercial, dreptului international privat, procedurii notariale, dreptului constitutional, precum si legislatiei notariale.”

15. Alineatul (1) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) În toate cazurile de încetare a calitătii de notar public, de suspendare din functie pe o perioadă mai mare de 6 luni, precum si în alte cazuri prevăzute de lege în care notarul public nu îsi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, în lipsa unui notar public asociat sau a unui alt notar public în aceeasi circumscriptie teritorială, Colegiul director al Camerei notarilor publici poate delega un notar public pentru îndeplinirea activitătii notariale, în conditiile statutului, până fa numirea unui notar public, încetarea suspendării din functie sau, după caz, încetarea cauzei care a impus delegarea.”

16. Alineatul (2) al articolului 21 se abrogă.

17. Articolul 22 se abrogă.

18. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Sediul biroului notarial se stabileste în localitatea prevăzută în ordinul de numire în functie a notarului public sau la sediul unuia dintre notarii publici asociati.

(2) Asocierea notarilor publici în cadrul aceleiasi Camere a notarilor publici se aprobă de către Colegiul director, iar a notarilor publici din Camere diferite, de către Consiliul Uniunii, la propunerea Camerelor notarilor publici.

În cazul în care în localitatea din care urmează să îsi schimbe temporar sediul notarul public, în vederea asocierii, nu îsi mai desfăsoară activitatea un alt notar public, Colegiul director al Camerei notarilor publici este obligat să asigure continuitatea serviciului notarial, precum si preluarea arhivei.”

19. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) Schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care îsi desfăsoară activitatea într-o localitate din cadrul aceleiasi circumscriptii sau din altă circumscriptie judecătorească se face prin examen sau concurs pe post vacant, prevăzut în ordinul de actualizare, în cazul decesului sau încetării calitătii de notar public a unuia dintre asociati, locul rămas vacant va fi ocupat de asociatul care, anterior asocierii, a fost numit în altă localitate, la cererea acestuia. în cazul existentei mai multor asociati care, anterior asocierii, si-au desfăsurat activitatea în alte localităti, locul rămas vacant va fi ocupat prin concurs organizat de Camera respectivă. La concurs pot participa numai notarii publici care au avut calitatea de asociat al notarului public decedat sau căruia i-a încetat calitatea.

În cazul în care în localitatea din care urmează să îsi schimbe sediul notarul public nu îsi mai desfăsoară activitatea un alt notar public, Colegiul director al Camerei notarilor publici este obligat să asigure continuitatea serviciului notarial, precum si preluarea arhivei.

(2) Examenul sau concursul de schimbare de sedii se organizează anual, de regulă în perioada 1-30 mai, de către Camerele notarilor publici, si constă într-o probă practică scrisă. Examenul sau concursul de schimbare de sedii se sustine în fata unei comisii formate din 3-5 notari publici din cadrul Camerei notarilor publici respective. La examenul sau concursul de schimbare de sediu va participa, în calitate de observator, un reprezentant al Ministerului Justitiei, desemnat prin ordin al ministrului justitiei. Acesta va întocmi un raport privind desfăsurarea examenului sau concursului de schimbare de sedii, pe care îl va înainta ministrului justitiei si Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici.

(3) Rezultatele examenului sau concursului de schimbare de sedii se validează de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, pe baza propunerilor Camerelor notarilor publici si a raportului întocmit de observator.

(4) Procedura desfăsurării examenului sau concursului de schimbare de sedii este stabilită prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.

(5) După emiterea ordinului ministrului justitiei de schimbare a sediului, notarul public are obligatia de a face înscrierile corespunzătoare potrivit prevederilor art. 8 din prezentul regulament; cu privire la arhivă sunt aplicabile dispozitiile art. 18 alin. (3) din prezentul regulament.

(6) Locurile rămase vacante după actualizare, în urma concursului prevăzut la art. 4 din prezentul regulament, a examenului sau concursului pentru schimbările de sedii, precum si ca urmare a decesului sau încetării calitătii de notar public vor fi prevăzute în următorul ordin de actualizare, în situatia în care mentinerea acestora se mai justifică.”

20. Titlul capitolului III va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III

Biroul notarial. Evidentele activitătii notariale. Evidentele Uniunii Nationale a Notarilor Publici”

21. După alineatul (2) al articolului 36 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) În cazul încetării activitătii notarului public, arhiva biroului notarial va fi preluată, după caz, de alt notar din circumscriptia aceleiasi judecătorii sau de Camera notarilor publici.”

22. La articolul 37, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Evidentele biroului notarilor publici asociati se tin în partidă comună, iar arhiva creată pe durata asocierii va rămâne notarului public în al cărui sediu acestia îsi desfăsoară activitatea. în cazul în care sediul biroului notarului public este coproprietatea notarilor publici asociati, arhiva va rămâne notarului public care îsi continuă activitatea în acel sediu.”

23. Alineatul (2) al articolului 38 va avea următorul cuprins:

„(2) Traducerile se efectuează de persoane autorizate de Ministerul Justitiei si de interpretii si traducătorii autorizati în specialitatea stiinte juridice în statele membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European de origine ori de provenientă, ale căror certificate sau alte documente similare sunt recunoscute de Ministerul Justitiei.”

24. La articolul 40 alineatul (1), literele e) si f) se abrogă.

25. Alineatul (4) al articolului 40 va avea următorul cuprins:

„(4) Dacă în biroul notarial functionează mai multi notari publici asociati, în registrele prevăzute la alin. (1) vor fi evidentiate separat lucrările si onorariile pe numele fiecărui notar public.”

26. La articolul 40, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Notarul public întocmeste evidenta statistică a lucrărilor si operatiunilor notariale.”

27. Alineatul (4) al articolului 41 se abrogă.

28. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

„Art. 42. - în opisul registrului general se trec numele si prenumele tuturor părtilor care figurează în actele întocmite, în ordine alfabetică. Legalizările copiilor si traducerile nu se opisează.”

29. Articolul 45 se abrogă.

30. După sectiunea a ll-a „Evidentele biroului notarial” a capitolului III se introduce o nouă sectiune, sectiunea a lll-a, cu următorul cuprins:

„SECTIUNEA a III-a

Evidentele Uniunii Nationale a Notarilor Publici

Art. 561. - La nivelul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România se înfiintează următoarele registre:

a) Registrul national de evidentă a succesiunilor, în care se înregistrează cauzele succesorale referitoare la cetătenii străini sau apatrizi, cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma cărora au rămas bunuri imobile în România (RNSE);

b) Registrul national de evidentă a testamentelor autentice (RNTA), în care se înregistrează toate dispozitiile testamentare si revocarea lor;

c) Registrul national de evidentă a optiunilor succesorale (RNOS), în care se înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea pură si simplă, acceptarea sub beneficiu de inventar si renuntarea la succesiune;

d) Registrul national de evidentă a revocării procurilor (RNPR), în care se înregistrează toate actele de revocare expresă a procurilor date în scopul încheierii de acte si îndeplinirii de proceduri notariale.

Art. 562. - (1) Registrele prevăzute la art. 561 se tin în format material si electronic.

(2) Înregistrările se fac în momentul si în ordinea primirii lucrărilor.

(3) Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se sterge vechiul text, doar prin bararea acestuia.

Art. 563. - Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici va aproba prin hotărâre normele metodologice privind procedura de operare în registrele prevăzute la art. 561 si dovezile care se eliberează în urma verificărilor.

Art. 564. - (1) Notarii publici sunt obligati să comunice de îndată Uniunii Nationale a Notarilor Publici informatiile care au legătură cu actele si procedurile mentionate la art. 561, în vederea înregistrării.

(2) Notarii publici au obligatia ca, înainte de finalizarea actelor si procedurilor notariale, să procedeze la consultarea registrelor nationale corespunzătoare, prevăzute la art. 561, solicitând în acest scop si pe cheltuiala pârtilor un certificat eliberat de Uniunea Natională a Notarilor Publici în conditiile stabilite prin normele metodologice.”

31. Alineatul (1) al articolului 58 va avea următorul cuprins:

„Art. 58. - (1) Identitatea părtilor se stabileste în conditiile art. 50 din lege, cu mentionarea numelui, prenumelui si a codului numeric personal ale persoanelor fizice sau, după caz, a denumirii, a codului unic de înregistrare sau a codului fiscal si a calitătii reprezentantului îndreptătit să încheie actul în numele persoanei juridice.”

32. Alineatul (2) al articolului 58 se abrogă.

33. Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins:

„Art. 60. - (1) În cazul actelor supuse publicitătii mobiliare sau imobiliare, notarul public este obligat să întreprindă de îndată în numele titularilor acestor drepturi, direct ori prin angajatii săi, demersurile necesare la biroul de publicitate competent si să înmâneze părtilor dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.”

34. Alineatul (3) al articolului 60 se abrogă.

35. Alineatul (1) al articolului 70 va avea următorul cuprins:

„Art. 70. - (1) În actele de transmisiuni sau constituiri de drepturi reale imobiliare notarul public este obligat să verifice situatia proprietătii si sarcinile bunului. în acest scop, notarul public va pretinde prezentarea titlurilor de proprietate ale înstrăinătorului si, după caz, extrasul de carte funciară sau certificatul de sarcini, precum si certificatul de atestare fiscală.”

36. Alineatul (1) al articolului 80 va avea următorul cuprins:

„Art. 80. - (1) Declaratiile de renuntare la succesiune, de acceptare pură si simplă sau sub beneficiu de inventar se fac în formă autentică si se înscriu pentru opozabilitate în Registrul national de evidentă a optiunilor succesorale (RNOS) prevăzut la art. 561.”

37. După alineatul (1) al articolului 80 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Fac exceptie de la dispozitiile alin. (1) declaratiile de acceptare pură si simplă făcute în cadrul dezbaterii succesorale si consemnate în încheierea de sedintă.”

38. Alineatul (2) al articolului 80 se abrogă.

39. Alineatul (3) ai articolului 80 va avea următorul cuprins:

„(3) Declaratiile de optiuni succesorale înscrise în Registrul national de evidentă a optiunilor succesorale se păstrează în mape tinute de Uniunea Natională a Notarilor Publici.”

40. Alineatul (2) al articolului 81 se abrogă.

41. Alineatul (3) al articolului 95 se abrogă.

42. Articolul 96 va avea următorul cuprins:

„Art. 96. - (1) Încheierea de legalizare a copiei de pe un înscris întocmit într-o altă limbă decât cea română se semnează de notarul public care a făcut confruntarea, în cazul în care limba străină este limba sa maternă sau pentru care a fost autorizat ca traducător si interpret. în cazul în care confruntarea se face de către traducător, încheierea va fi semnată de acesta în fata notarului public, în afară de cazul în care traducătorul are depus specimenul de semnătură la biroul notarial, la care se va anexa traducerea în limba română a înscrisului, semnată de traducător.

(2) Copia înscrisului tradus se anexează la exemplarul traducerii legalizate a acestuia, care rămâne în arhiva notarului public.”

43. Alineatul (1) al articolului 109 va avea următorul cuprins:

„Art. 109. - (1) Evidentele privind numărul notarilor publici, al notarilor stagiari, al birourilor notariale, numirea, suspendarea si încetarea suspendării, asocierea si încetarea asocierii, schimbarea sediului biroului notarial, încetarea calitătii de notar public, înregistrarea si încetarea activitătii birourilor notariale sunt îndeplinite sau, după caz, tinute, potrivit legii, de directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei.”

44. După articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 1271, cu următorul cuprins:

„Art. 1271. - Uniunea Natională a Notarilor Publici si Camerele notarilor publici pot elibera persoanelor interesate, la cerere, copii certificate de pe actele pe care le detin.”

Art. II. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, se vor stabili conditiile de organizare si desfăsurare a examenului sau concursului de schimbare de sedii, prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.

(2) În acelasi termen, Regulamentul de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public se va modifica si se va completa în mod corespunzător, urmând a stabili si conditiile de organizare si desfăsurare a examenului sau concursului de notar stagiar.

Art. III. - Camerele notarilor publici si notarii publici, care tin registrele speciale de renuntări la succesiune, opisele acestora, precum si declaratiile înscrise în aceste registre, le vor transmite Uniunii Nationale a Notarilor Publici în vederea creării bazei de date centralizate.

Art. IV. - Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare.

 

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

 

Bucuresti, 7 martie 2007.

Nr. 655/C.