MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A
I
Anul
175 (XIX) - Nr. 201 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Luni, 26 martie 2007
SUMAR
LEGI SI DECRETE
56. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă
a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
201. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
273. - Hotărâre privind rechemarea si numirea unui
consul general
274. - Hotărâre privind desemnarea semnatarului
Acordului de exploatare al Organizatiei Internationale de Comunicatii Spatiale
- „Intersputnik”
279. - Hotărâre pentru modificarea si completarea
Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau
asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a
satelor
281. - Hotărâre privind încadrarea în categoria
functională a drumurilor comunale a unui drum situat pe raza
administrativ-teritorială a comunei Baldovinesti, judetul Olt
286. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil,
proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei - Inspectoratul Teritorial de Muncă
Ialomita în administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă,
pentru Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
77. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală privind
aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii
activitătilor serviciului de iluminat public
655/C.
- Ordin al ministrului justitiei pentru modificarea si completarea
Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a
activitătii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului
justitiei nr. 710/C/1995
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Art. I. -
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările si completările
ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, literele b1) si b2) vor avea
următorul cuprins:
,,b1)
rezident - străinul titular al unui permis de sedere temporară
sau al unei cărti de rezidentă, acordate în conditiile prezentei
ordonante de urgentă;
b2)
rezident permanent - străinul titular al unui permis de sedere
permanentă sau al unei cărti de rezidentă permanentă, acordate
în conditiile prezentei ordonante de urgentă;”.
2. La articolul 2, după litera b2) se introduc două
noi litere, literele b3) si b4), cu următorul
cuprins:
„b3)
sponsor - străinul cu sedere legală pe teritoriul României,
care depune cerere pentru reîntregirea familiei în conditiile prezentei
ordonante de urgentă;
b4)
Centrul National de Vize - structură specializată în cadrul
Directiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe, care
contribuie la stabilirea si realizarea politicii nationale de vize a României,
împreună cu celelalte institutii din administratia publică
centrală, potrivit competentelor stabilite prin lege;”.
3. La articolul 2, după litera h) se introduc două noi litere,
literele i) si j), cu următorul cuprins:
„i) interviu
- discutia purtată de un reprezentant al autoritătilor române cu
persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de
sedere în conditiile prezentei ordonante de urgentă, în scopul obtinerii
de informatii suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate,
motivele deplasării si sederii în România si veridicitatea documentelor
prezentate;
j) ofiter
de interviu - lucrătorul din cadrul Autoritătii pentru
străini, cu atributii în constatarea existentei elementelor
căsătoriei de convenientă;”.
4. La articolul 5 alineatul (1), litera b) se abrogă.
5. La
articolul 6 alineatul (1), după litera e) se introduc două noi
litere, literele e1) si e2), cu următorul cuprins:
„e1)
nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obtinerea
vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat
să treacă frontiera României cu documente false;
e2)
pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în
scopul refuzării intrării;”.
6. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2)
Cetătenilor străini - membri de familie ai cetătenilor români,
precum si străinilor titulari ai unui drept de sedere permanentă pe
teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe
teritoriul României fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la
alin. (1) lit. c) si d).”
7. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2)
În cazul nerespectării dispozitiilor alin. (1), compania de transport
respectivă este obligată să asigure transportul imediat al
străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care
străinii îl acceptă si unde sunt acceptati. Dacă acest lucru nu
este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile privind
cazarea si întretinerea, precum si toate celelalte cheltuieli determinate de
îndepărtarea de pe teritoriul României, denumită în continuare îndepărtare.”
8. La articolul 8 alineatul (2), litera c) se abrogă.
9. La
articolul 18, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul
(2), cu următorul cuprins:
„(2)
Dreptul de sedere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de
valabilitate a vizei.”
10. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11)
În situatia în care data intrării pe teritoriul României nu poate fi
stabilită pe baza mentiunilor din documentul de călătorie al
străinului, Autoritatea pentru străini procedează potrivit
prevederilor art. 11 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului
nr. 562/2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la
baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (Codul frontierelor
Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din
13 aprilie 2006.”
11. La articolul 24 alineatul (1), litera d) va avea următorul
cuprins:
„d) angajare
în muncă - străinilor care urmează să intre în România
în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se
va elibera si sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor
cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă
sau a unei conventii civile în conditiile legii;”.
12. La articolul 24 alineatul (1), litera g) se abrogă.
13. La
articolul 24 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
„i) alte
scopuri.”
14. La articolul 27 alineatul (2), după litera b) se introduc trei noi
litere, literele b1) -b3), cu următorul cuprins:
„b1)
pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul
eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migratie,
azil si vize;
b2)
pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind
nepermiterea intrării din partea reprezentantilor statelor membre ale
Uniunii Europene, Spatiului Economic European, precum si ai statelor părti
la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele
comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul
Schengen, în cadrul cooperării consulare;
b3)
nu există motive să se considere că viza este solicitată în
scopul migrării ilegale;”.
15. La articolul 29, după alineatul (2) se introduc două noi
alineate, alineatele (21) si (22), cu următorul
cuprins:
„(21)
La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de
regulă, chemat la interviu.
(22)
Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia în
următoarele cazuri:
a) nu
este însotită de documentele prevăzute la alin. (1);
b) În
urma interviului nu s-a demonstrat buna-credintă a solicitantului sau a
rezultat că străinul nu îndeplineste conditiile generale si speciale
pentru acordarea vizei române prevăzute de prezenta ordonantă de
urgentă.”
16. La articolul 29, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4)
Pot face exceptie de la prevederile alin. (21) si (3)
personalitătile marcante ale vietii sociale, culturale, politice sau
economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o
distantă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau
la oficiul consular si numai dacă nu există niciun dubiu cu privire
la buna-credintă a solicitantului, precum si în cazul unor grupuri
organizate, când un organism recunoscut si demn de încredere răspunde de
buna-credintă a solicitantilor.”
17. Articolul 30 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
30
(1) Viza
română se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile
consulare ale României.
(2)
Viza de scurtă sedere se acordă de către misiunile diplomatice
si oficiile consulare ale României, astfel:
a)
fără aprobarea prealabilă a Centrului National de Vize, pentru
străinii care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul
statelor membre ale Uniunii Europene;
b) cu
aprobarea prealabilă a Centrului National de Vize, pentru străinii
care au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul unui stat membru al Uniunii
Europene.
(3)
Lista statelor ai căror cetăteni au nevoie de viză pentru a
intra pe teritoriul României se stabileste de către Ministerul Afacerilor
Externe, în concordantă cu reglementările Uniunii Europene.
(4) În
vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă
sedere, Centrul National de Vize solicită avizul Autoritătii pentru
străini numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun
al ministrului afacerilor externe si ministrului administratiei si internelor.
(5) Avizul
Autoritătii pentru străini prevăzut la alin. (4) constată
îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), e1),
e2) si f), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum si art. 27 alin. (2)
lit.'b1) si b3).
(6)
Autoritatea pentru străini emite avizul în termen de până la 7 zile
lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului National de
Vize. în situatii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu
până la 7 zile lucrătoare.
(7)
Viza de lungă sedere se acordă de către misiunile diplomatice si
oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului National de Vize, numai
după obtinerea avizului Autoritătii pentru străini.
(8)
Avizul Autoritătii pentru străini prevăzut la alin. (7)
constată îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit.
a), e), e1), e2) si f), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art.
27 alin. (2) lit. b1) si b3), precum si a conditiilor
speciale pentru fiecare tip de viză.
(9)
Autoritatea pentru străini emite avizul în termen de până la 30 de
zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe.
(10)
Viza de lungă sedere pentru străinii care sunt membri de familie ai
cetătenilor români se acordă de misiunile diplomatice si de oficiile
consulare ale României, fără plata taxelor consulare.”
18. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301,
cu următorul cuprins:
„ARTICOLUL
301
Viza se
eliberează de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale
României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite
conditiile ce au stat la baza aprobării acesteia.”
19. La articolul 31 alineatul (1), după litera f) se introduce o
nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
„g) din
motive umanitare, din motive de interes national sau datorită unor
obligatii asumate de România prin documente internationale.”
20. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11)
Viza de tranzit se poate acorda în punctele de trecere a
frontierei de stat si în cazul străinilor care nu îndeplinesc conditiile
prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a)-d), dar sunt în posesia unui permis
de sedere sau a unei vize emise de un stat membru al Uniunii Europene ori al
Spatiului Economic European, în vederea intrării în acel stat.”
21. La articolul 32, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4)
Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică
străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza
acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care
a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate,
de către organele politiei de frontieră, atunci când acesta se
află în punctul de trecere a frontierei de stat, si de către
Autoritatea pentru străini, prin decizia de returnare prevăzută
la art. 80, atunci când cel în cauză se află în România. De la data
comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce
efecte numai pentru viitor.”
22. La articolul 35 alineatul (1), literele a), b) - punctele (i) si (iv),
literele c) si d) - punctele (iii) si (iv) vor avea următorul cuprins:
„a) misiune
- viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre
calitătile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) si se
deplasează în România în virtutea acestor calităti;
b) turism
- viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i)
voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică
si itinerarul călătoriei;
(iv)
dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga
perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută
convertibilă; c) vizită - viza se acordă străinilor,
dacă prezintă: (i) bilet de călătorie valabil până la
destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de
înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(ii) asigurare medicală;
(iii)
invitatie autentificată din partea persoanei vizitate, din care să
rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în
cazul în care străinul invitat nu părăseste România până la
data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză, precum
si, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de
întretinere si cazarea străinului;
(iv)
dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga
perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută
convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele
de întretinere;
(v)
dovada asigurării conditiilor de cazare, sub forma unei rezervări
ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei
locuinte în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată
nu asigură cazarea; d) afaceri - viza se acordă
străinilor, dacă prezintă:
(iii)
invitatie din partea unei societăti comerciale sau autorităti publice
de a participa la întâlniri, conferinte, târguri ori congrese având
legătură cu comertul sau cu industria, din care să rezulte
faptul că societatea comercială ori autoritatea publică
respectivă va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în
care străinul invitat nu părăseste România până la data la
care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau prin alte
documente care dovedesc scopul călătoriei;
(iv)
dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga
perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută
convertibilă;”.
23. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3)
Refuzul acordării vizei de scurtă sedere nu poate fi contestat.”
24. La articolul 36, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1)
Acordarea vizelor de scurtă sedere străinilor din statele
prevăzute în lista stabilită de către Ministerul Afacerilor
Externe se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea conditiilor
speciale din prezenta sectiune.”
25. La articolul 37 alineatul (1), partea introductivă si litera a)
vor avea următorul cuprins:
„(1)
Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1),
posesori de pasapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă sedere cu
una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor
diplomatice si oficiilor consulare invitatie scrisă din partea unei
persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va
asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul
invitat nu părăseste România până la data la care încetează
dreptul de sedere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:
a) vizită
- pot face invitatii cetătenii români sau străinii posesori ai
unui permis de sedere valabil, cu prezentarea, după caz, a
următoarelor documente:
(i)
cartea de identitate sau pasaportul, pentru cetătenii români, permisul de
sedere, pentru străini, în original si în copie; (ii) dovada
asigurării conditiilor de cazare; (iii) dovada posibilitătilor de
asigurare a întretinerii străinului în cuantum de cel putin 30 euro/zi
pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;
(iv)
copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, apartinând
străinului invitat;
(v)
două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;”.
26. La articolul 37 alineatul (1), litera b) - punctul (vi) si litera c) -
punctul (vi) se abrogă.
27. La
articolul 37, alineatele (5), (6) si (8) vor avea următorul cuprins:
„(5) În
cazul aprobării, un exemplar al invitatiei va fi înmânat persoanei care
invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea
prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul
consular unde solicită acordarea vizei române.
(6)
Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la
aprobarea invitatiei.
(8)
Vizele se acordă cu un drept de sedere de până la 90 de zile, în
functie de perioada pentru care străinul este invitat.”
28. La
articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1)
Forma, continutul si elementele de sigurantă ale invitatiei prevăzute
de prezenta sectiune se stabilesc de către Ministerul Administratiei si
Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul
Administratiei si Internelor va asigura, prin Autoritatea pentru străini,
confectionarea formularelor.”
29. Articolul 39 se abrogă.
30.
Articolul 40 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
40
(1)
Centrul National de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al
Autoritătii pentru străini, fără îndeplinirea conditiilor
prevăzute în prezenta sectiune, pentru următoarele categorii de
străini:
a)
străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui
permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel
putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
b)
sotul/sotia si părintii străinului care se află în posesia unui
permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel
putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
c)
străinul major al cărui părinte este cetătean român;
d)
străinul, părinte al unui cetătean român.
(2)
Centrul National de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul
Autoritătii pentru străini si fără îndeplinirea conditiilor
prevăzute în prezenta sectiune, pentru următoarele categorii de
străini:
a)
străinii căsătoriti cu cetăteni români;
b)
străinii copii minori ai cetătenilor români;
c)
străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în unul dintre statele
membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau în statele
părti la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să
depăsească valabilitatea permisului de sedere;
d)
străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în state pentru ai
căror cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în
statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau în statele
părti la Acordul Schengen;
e)
străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat
vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European, ale
statelor părti la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror
cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state.
Viza română nu poate depăsi valabilitatea acestei vize;
f) străinii care urmează să
vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autoritătilor
administrative, precum si a societătilor comerciale care îsi asumă,
printr-o scrisoare de garantie adresată în original Centrului National de
Vize, obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială,
medicală si a celor de îndepărtare;
g) străinii care urmează să
vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor
diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
h)
străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare, din partea autoritătilor publice
centrale ori a camerelor de comert străine;
i)
persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul National de
Vize din partea următoarelor institutii din România: Administratia
Prezidentială, Parlament, Guvern si alte autorităti publice centrale
si locale, Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului
Bucuresti, precum si cele teritoriale si a prefecturilor, care îsi asuma
obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială,
medicală si a celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garantie
transmisă în original;
j)
soferii de TIR;
k)
personalitătile din diaspora românească si descendentii acestora.”
31. La articolul 43, alineatele (1), (2) si (5) vor avea următorul
cuprins:
„(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agentiei Române
pentru Investitii Străine, străinilor care sunt actionari ori
asociati, cu atributii de conducere sau de administrare, ai unor societăti
comerciale, persoane juridice române.
(2)
Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine se acordă
străinilor prevăzuti la alin. (1), care îndeplinesc următoarele
conditii:
a) existenta unui plan de afaceri care să
cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activitătii
avute în vedere, nevoile estimate de fortă de muncă, precum si
proiectia activitătii financiare pe perioada amortizării investitiei;
b) fac dovada, printr-un extras de cont
eliberat de o bancă din România, pe numele persoanei fizice cetătean
străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare
desfăsurării activitătii, în valoare de cel putin 100.000 euro,
în cazul în care sunt actionari într-o societate pe actiuni, si 70.000 euro, în
cazul în care sunt asociati într-o societate cu răspundere limitată;
c) investitia pe care o va realiza societatea
în viitor, potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), să
presupună aporturi de capital sau tehnologie în valoare minimă de
100.000 euro pentru o societate pe actiuni sau de 70.000 euro pentru o
societate cu răspundere limitată;
d) alternativ la investitia prevăzută
la lit. c) poate fi crearea a minimum 10 locuri de muncă pentru o
societate cu răspundere limitată si minimum 15 locuri pentru o
societate pe actiuni.
(5)
Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine este valabil 6 luni de la
data emiterii si are drept scop constatarea îndeplinirii conditiilor tehnice si
de utilitate economică a activitătii ce urmează a fi
desfăsurată de către străin.”
32. La
articolul 43, după alineatul (2) se introduc două noi alineate,
alineatele (21) si (22), cu următorul cuprins:
„(21)
În cazul societătilor cu doi sau mai multi asociati ori actionari, care
solicită acordarea avizului, conditiile prevăzute la alin. (2) vor
trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investitiei
pe care societatea urmează să o realizeze sau numărul locurilor
de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod
corespunzător, în functie de numărul solicitantilor de aviz.
(2*)
Străinii care au mai obtinut anterior un aviz din partea Agentiei Române
pentru Investitii Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în
conditiile în care dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a
planului de afaceri anterior.”
33. La articolul 44, după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) Viza de lungă sedere pentru
angajarea în muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani
au avut un drept de sedere pentru desfăsurarea de activităti
comerciale si nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43
alin.'(2) lit. a).”
34.
Articolul 45 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
45
(1) Viza de lungă sedere pentru studii
poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea
pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un
program de schimb de elevi.
(2) Calitatea de student o au străinii
acceptati la studii de către o institutie de învătământ de stat
sau particulară, acreditată potrivit legii, inclusiv pentru
participarea la cursuri de doctorat.
(3) Solicitarea trebuie să fie
însotită de următoarele documente:
a) în cazul studentilor:
(i)
dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educatiei si
Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de
învătământ de zi;
(ii)
dovada achitării taxei de studii pentru cel putin un an de studii;
(iii)
dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de cel putin salariul minim net
pe tară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(iv)
certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică;
(v)
asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei;
(vi)
Încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de
studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;
b) în cazul străinilor care participă
la un program de schimb de elevi:
(i)
dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educatiei si
Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de
învătământ de zi;
(ii)
dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o
organizatie constituită în conditiile legii si recunoscută pentru
acest scop;
(iii)
dovada din partea organizatiei care realizează schimbul de elevi, din care
să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întretinere si
eventualele costuri privind îndepărtarea;
(iv)
asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei;
(v)
dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de
către organizatia care realizează schimbul de elevi si care detine un
spatiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;
(vi)
Încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de
studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.
(4)
Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie
să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 si 19 ani.
(5)
Străinii bursieri ai statului român, precum si cei de origine română
nu sunt obligati să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit.
a) pct. (iii).
(6)
Viza prevăzută la alin. (1) se acordă si străinilor
acceptati la studii în baza documentelor internationale la care România este
parte.”
35. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
46
(1)
Sponsorul posesor al unui permis de sedere temporară valabil un an, al
unui permis de sedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat
ori al protectiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
a)
sot/sotie;
b)
copiii minori necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei,
inclusiv cei adoptati si care se află în întretinerea efectivă a sponsorului
sau a sotului/sotiei.
(2)
Autoritatea pentru străini poate aproba, dacă sunt întrunite
conditiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei si pentru
următoarele categorii:
a)
rudele de gradul I
în linie ascendentă ale sponsorului sau ale
sotului/sotiei, în cazul în care nu se pot întretine singure si nu se
bucură de un sprijin familial adecvat în tara de origine;
b)
copiii adulti necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, în
cazul în care acestia nu se pot întretine singuri din motive medicale.
(3)
Minorii neînsotiti, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei
subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:
a)
rudele de gradul I
în linie ascendentă sau tutorele legal; ori
b)
atunci când acestia nu există sau nu pot fi identificati, orice altă
rudă a acestuia.
(4)
Străinii prevăzuti la alin. (1), titulari ai unui drept de sedere în
scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie si copiii
minori necăsătoriti, cu conditia ca data încheierii
căsătoriei să fie anterioară obtinerii dreptului de sedere.
(5)
Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei
subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie numai dacă
data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară
obtinerii uneia dintre aceste forme de protectie.
(6)
Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru
străini pe a cărei rază solicitantul locuieste în mod legal si
va fi însotită de următoarele documente:
a)
certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii
de rudenie;
b)
declaratia solicitantului, în formă autentică, din care să
reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c)
copia documentului care atestă dreptul de sedere pe teritoriul României;
d)
dovada detinerii legale a spatiului de locuit;
e)
dovada mijloacelor de întretinere;
f)
asigurarea medicală a solicitantului.
(7) În
cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie,
Autoritatea pentru străini poate solicita si alte dovezi pentru stabilirea
acesteia.
(8)
Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor conditii:
a)
să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b)
solicitantul să detină un spatiu de locuit considerat normal pentru o
familie similară din România;
c)
solicitantul să posede mijloace de întretinere, pe lângă cele
necesare pentru propria întretinere potrivit legii, în cuantum
corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de
familie.
(9)
Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, care
solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea
documentelor prevăzute la alin. (6) lit. d)-f) si nici îndeplinirea
conditiilor prevăzute la alin. (8) lit. b) si c).
(10)
Cererea va fi solutionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.
(11)
Aprobarea cererii va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea
transmiterii acesteia membrilor de familie interesati, care o prezintă la
misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de
acordare a vizei române.
(12) În
cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
(13)
Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile
consulare ale României din tara în care membrii de familie îsi au resedinta sau
domiciliul.
(14)
Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele
documente:
a)
comunicarea Autoritătii pentru străini, prevăzută la alin.
(11);
b)
dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;
c)
certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare
juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de
resedintă a străinului.
(15)
Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei si următoarele
categorii de persoane:
a)
străinii căsătoriti cu cetăteni români;
b)
străinii necăsătoriti care convietuiesc cu cetăteni români
necăsătoriti, dacă au cel putin un copil împreună, denumiti
în continuare parteneri;
c)
copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv
cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în
întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a partenerului;
d)
rudele de gradul I
în linie ascendentă ale cetăteanului român sau
ale sotului/sotiei acestuia.
(16)
Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (15)
va fi însotită de certificatul de căsătorie sau, după caz,
de dovada existentei legăturii de rudenie sau a calitătii de
partener.
(17)
Adoptia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei
autorităti române competente, în conditiile legii, sau printr-o decizie a
unei autorităti a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul
României.
(18)
Acordarea vizei de lungă sedere pentru reîntregirea familiei poate fi
refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o
căsătorie de convenientă constatată anterior, în conditiile
prezentei ordonante de urgentă.”
36. La articolul 48 alineatul (1), litera b1) va avea
următorul cuprins:
,,b1)
celor desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale, dacă
fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:
(vi)
Încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de
studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.
(4)
Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie
să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 si 19 ani.
(5)
Străinii bursieri ai statului român, precum si cei de origine română
nu sunt obligati să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit.
a) pct. (iii).
(6)
Viza prevăzută la alin. (1) se acordă si străinilor
acceptati la studii în baza documentelor internationale la care România este
parte.”
35. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
46
(1)
Sponsorul posesor al unui permis de sedere temporară valabil un an, al
unui permis de sedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat
ori al protectiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
a)
sot/sotie;
b)
copiii minori necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei,
inclusiv cei adoptati si care se află în întretinerea efectivă a
sponsorului sau a sotului/sotiei.
(2)
Autoritatea pentru străini poate aproba, dacă sunt întrunite
conditiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei si pentru
următoarele categorii:
a)
rudele de gradul I
în linie ascendentă ale sponsorului sau ale
sotului/sotiei, în cazul în care nu se pot întretine singure si nu se
bucură de un sprijin familial adecvat în tara de origine;
b)
copiii adulti necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, în
cazul în care acestia nu se pot întretine singuri din motive medicale.
(3)
Minorii neînsotiti, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei
subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:
a)
rudele de gradul I
în linie ascendentă sau tutorele legal; ori
b)
atunci când acestia nu există sau nu pot fi identificati, orice altă
rudă a acestuia.
(4)
Străinii prevăzuti la alin. (1), titulari ai unui drept de sedere în
scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie si copiii
minori necăsătoriti, cu conditia ca data încheierii
căsătoriei să fie anterioară obtinerii dreptului de sedere.
(5)
Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei
subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie numai dacă
data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară
obtinerii uneia dintre aceste forme de protectie.
(6)
Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru
străini pe a cărei rază solicitantul locuieste în mod legal si
va fi însotită de următoarele documente:
a)
certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii
de rudenie;
b)
declaratia solicitantului, în formă autentică, din care să
reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c)
copia documentului care atestă dreptul de sedere pe teritoriul României;
d) dovada
detinerii legale a spatiului de locuit;
e)
dovada mijloacelor de întretinere;
f)
asigurarea medicală a solicitantului.
(7) În
cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie,
Autoritatea pentru străini poate solicita si alte dovezi pentru stabilirea
acesteia.
(8)
Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor conditii:
a)
să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b)
solicitantul să detină un spatiu de locuit considerat normal pentru o
familie similară din România;
c)
solicitantul să posede mijloace de întretinere, pe lângă cele
necesare pentru propria întretinere potrivit legii, în cuantum
corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de
familie.
(9)
Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, care
solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea
documentelor prevăzute la alin. (6) lit. d)-f) si nici îndeplinirea
conditiilor prevăzute la alin. (8) lit. b) si c).
(10)
Cererea va fi solutionată în termen de maximum 3 luni de la data
depunerii.
(11)
Aprobarea cererii va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea
transmiterii acesteia membrilor de familie interesati, care o prezintă la
misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de
acordare a vizei române.
(12) În
cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
(13)
Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile
consulare ale României din tara în care membrii de familie îsi au resedinta sau
domiciliul.
(14)
Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele
documente:
a)
comunicarea Autoritătii pentru străini, prevăzută la alin.
(11);
b)
dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;
c)
certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare
juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de
resedintă a străinului.
(15)
Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei si următoarele
categorii de persoane:
a)
străinii căsătoriti cu cetăteni români;
b)
străinii necăsătoriti care convietuiesc cu cetăteni români
necăsătoriti, dacă au cel putin un copil împreună, denumiti
în continuare parteneri;
c)
copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv
cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în
întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a partenerului;
d)
rudele de gradul I
în linie ascendentă ale cetăteanului român sau
ale sotului/sotiei acestuia.
(16)
Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (15)
va fi însotită de certificatul de căsătorie sau, după caz,
de dovada existentei legăturii de rudenie sau a calitătii de
partener.
(17)
Adoptia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei
autorităti române competente, în conditiile legii, sau printr-o decizie a
unei autorităti a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul
României.
(18)
Acordarea vizei de lungă sedere pentru reîntregirea familiei poate fi
refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o
căsătorie de convenientă constatată anterior, în conditiile
prezentei ordonante de urgentă.”
36. La articolul 48 alineatul (1), litera b1) va avea
următorul cuprins:
„b1)
celor desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale, dacă
fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:
(i) au
calitatea de administrator;
(ii) la
data solicitării nu sunt asociati sau actionari la societatea
comercială în cauză sau la altă persoană juridică
română si nu au avut aceste calităti în ultimii 2 ani;
(iii)
la societatea comercială în cauză nu mai există un alt
străin care a obtinut un drept de sedere în acest scop;
(iv)
societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital de cel
putin 50.000 euro, care s-a concretizat în realizarea sau în achizitionarea de
constructii destinate desfăsurării activitătilor prevăzute
în cadrul Clasificării activitătilor din economia natională -
CAEN sau în transfer de tehnologie;”.
37. La articolul 48 alineatul (1), după litera b1) se
introduc două noi litere, literele b2) si b3), cu următorul
cuprins:
„b2)
celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul
formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din
sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de formare
profesională acreditat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod
cumulativ următoarele conditii:
(i) au
încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o
formă de pregătire în cadrul unei întreprinderi din sectorul public
sau privat ori în cadrul unui furnizor de pregătire profesională
acreditat; (ii) dispun de mijloace de întretinere în cuantum de cel putin
salariul mediu net pe economie lunar pentru întreaga perioadă
înscrisă în viză; (iii) au încuviintarea părintilor sau a
tutorelui cu privire la sederea pe teritoriul României în acest scop, dacă
străinul este minor; b3) celor care desfăsoară
activităti în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada
că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:
(i) au
încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept
public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în
continuare organizatie-gazdă, în cuprinsul căruia se face
mentiune cu privire la activitatea pe care urmează să o
desfăsoare, conditiile în care sunt supravegheati în îndeplinirea sarcinilor,
precum si la orele de lucru; (ii) organizatia-gazdă asigură cazarea,
mijloacele de întretinere si asigurarea medicală pentru întreaga
perioadă de valabilitate a vizei, precum si eventualele costuri privind
îndepărtarea; (iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv; (iv) au
încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea pe
teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor.”
38. Articolul 49 se abrogă.
39. La
articolul 50 alineatul (2), literele a) si f) vor avea următorul cuprins:
„a)
sunt îndeplinite în continuare conditiile cu privire la intrarea în România,
prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), e1), e2)
si f);
f) face
dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la care declară
că are resedinta pe teritoriul României, cu exceptia membrului de familie
al cetăteanului român pentru care este suficientă o declaratie a
cetăteanului român, prin care acesta îsi asumă răspunderea
asigurării spatiului de locuit străinului;”.
40. La articolul 51, alineatele (1), (2) si (5) vor avea următorul
cuprins:
„(1)
Cererile de prelungire a dreptului de sedere temporară se depun personal
de către solicitanti, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea
termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la formatiunile teritoriale ale
Autoritătii pentru străini de la locul de resedintă.
(2)
Cererea va fi însotită de documentul de trecere a frontierei de stat, în
original si în copie, de certificatul medical eliberat de o institutie
sanitară publică sau privată, din care să rezulte că
nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea
publică, de dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la
care declară că are resedinta pe teritoriul României, de dovada
asigurării sociale de sănătate si a mijloacelor de întretinere,
precum si de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în functie de
scopul pentru care solicită aprobarea sederii în România.
(5)
Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu.”
41. La
articolul 52, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Decizia
de refuz al prelungirii dreptului de sedere, precum si motivele care au stat la
baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare
prevăzută la art. 80.”
42. Articolul 55 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
55
(1)
Străinului intrat în România în scopul desfăsurării de
activităti comerciale i se poate prelungi dreptul de sedere
temporară, în următoarele conditii:
a) are
avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine;
b)
detine legal spatiul pentru sediul social;
c) este
actionar sau asociat al societătii comerciale, cu atributii de conducere
sau de administrare;
d)
detine mijloace de întretinere în cuantum de cel putin 700 euro lunar,
dacă este actionar, si 500 euro lunar, dacă este asociat.
(2)
Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda
dacă străinul îndeplineste următoarele conditii:
a)
activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate
cu planul de afaceri;
b) obiectul
activitătii desfăsurate este cel initial ori o continuare sau un
rezultat al acestuia;
c)
detine legal spatiul pentru sediul social;
d) este
actionar sau asociat al societătii comerciale, cu atributii de conducere
sau de administrare;
e)
investitia este concretizată fie în aport de capital în valoare de 70.000
euro, în cazul actionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, fie,
alternativ, în crearea a cel putin 15 locuri de muncă, în cazul
actionarului, si 10, în cazul asociatului. în cazul creării de locuri de
muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu
normă întreagă de muncă, în conditiile legii;
f)
detine mijloace de întretinere în cuantum de cel putin 700 euro lunar,
dacă este actionar, si 500 euro lunar, dacă este asociat, obtinute
din activitatea desfăsurată pe teritoriul României.
(3)
Dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute în prezentul articol se face cu
următoarele documente:
a)
planul de afaceri avizat de Agentia Română pentru Investitii Străine;
b)
documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în
conformitate cu planul de afaceri;
c)
certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului,
denumirea, sediul social si obiectul principal de activitate al societătii
comerciale, mentiunile efectuate la comunicarea instantelor de judecată,
durata de functionare a societătii comerciale;
d)
Înscrierile de mentiuni prevăzute de lege, corespunzătoare
modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al
societătii comerciale;
e)
certificatul cuprinzând principalii indicatori economico-financiari, emis de
administratia financiară competentă teritorial, care să
cuprindă, conform bilantului anual, date referitoare la active imobilizate
total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;
f)
adeverintă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din
care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de
muncă înregistrate la această institutie.
(4) În
cazul investitiilor de cel putin 100.000 euro sau dacă au fost create cel
putin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întretinere se poate
face si cu alte documente legale. Pentru investitiile de cel putin 200.000 euro
sau dacă au fost create cel putin 50 de locuri de muncă, nu este
necesară dovada mijloacelor de întretinere.
(5)
Dreptul de sedere temporară în acest scop se prelungeste succesiv pentru
perioade de un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au
efectuat investitii de minimum 500.000 euro sau au creat peste 50 de locuri de
muncă cu normă întreagă, dreptul de sedere se prelungeste pe
perioade de 3 ani. Cuantumul investitiei si numărul locurilor de
muncă se calculează în functie de cota de participare a asociatului
sau a actionarului la societatea comercială.”
43. La articolul 56 alineatul (1), litera b) va avea următorul
cuprins:
,,b)
prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul
teritorial de muncă în a cărui rază îsi are sediul angajatorul
sau o conventie civilă încheiată cu o structură sportivă,
în conditiile legii, dacă străinii desfăsoară
activităti în calitate de sportiv profesionist;”.
44. Articolul 58 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
58
(1)
Străinii intrati în România pentru studii pot solicita prelungirea
dreptului de sedere, astfel:
a) În
cazul studentilor sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un
an, dacă:
(i)
sunt înscrisi la studii la o institutie de învătământ de stat sau
particulară, acreditată potrivit legii, forma învătământ de
zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat;
(ii)
dovedesc că si-au achitat taxele de studii;
(iii)
fac dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de cel putin salariul minim
net pe economie, pe perioada valabilitătii permisului de sedere;
b) În
cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe
o perioadă care să nu depăsească un an, dacă:
(i)
sunt înscrisi la o unitate de învătământ de stat sau particulară
acreditată potrivit legii, forma învătământ de zi;
(ii)
participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizatie
constituită în conditiile legii si recunoscută pentru acest scop;
(iii)
dacă organizatia care realizează schimbul de elevi îsi asumă
responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întretinere
si a eventualelor costuri privind îndepărtarea.
(2)
Străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de sedere
temporară pentru studii, fără îndeplinirea conditiei
prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii).
(3)
Dreptul de sedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 90
de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situatiei
scolare sau universitare si a avizării documentelor de studii.”
45. La articolul 61, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2)
Permisele de sedere pentru această categorie de străini se
acordă pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor si
cu scutire de la plata taxelor consulare.”
46. Articolul 62 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
62
(1)
Străinilor intrati în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu
exceptia persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (15), li se poate prelungi
dreptul de sedere, astfel:
a)
pentru sotul/sotia sponsorului, dacă:
(i)
prezintă documente din care să rezulte existenta
căsătoriei;
(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie; (iii) sotii locuiesc
împreună;
(iv)
fac dovada mijloacelor de întretinere cel putin la nivelul salariului minim net
pe economie;
b)
pentru ceilalti membri de familie ai sponsorului, dacă:
(i)
prezintă documente din care să rezulte existenta
legăturii
de rudenie; (ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor; (iii)
fac dovada mijloacelor de întretinere cel putin la
nivelul
salariului minim net pe economie.
(2)
Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai
protectiei subsidiare care solicită prelungirea dreptului de sedere
temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea
conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin.
(1) lit. b) pct. (iii).
(3)
Străinilor membri de familie ai unui cetătean român li se poate
prelungi dreptul de sedere, dacă cetăteanul român are domiciliul în
România, astfel:
a)
pentru străinii căsătoriti cu cetăteni români, dacă:
(i)
prezintă certificatul de căsătorie, în conditiile
prevăzute
de lege; (ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
b)
pentru parteneri, dacă:
(i)
prezintă certificatul de nastere al copilului;
(ii)
atât străinul, cât si cetăteanul român fac dovada
că
sunt necăsătoriti; (iii) fac dovada convietuirii cu cetăteanul
român;
c)
pentru copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului,
inclusiv cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se
află în întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a
partenerului, dacă:
(i)
prezintă documente din care să rezulte existenta legăturii de
rudenie; (ii) locuiesc împreună cu cetăteanul român;
d)
pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăteanului român sau
ale sotului/sotiei acestuia, dacă prezintă documente din care să
rezulte existenta legăturii de rudenie.
(4) În
cazul constatării existentei unei stări de bigamie sau de poligamie,
solicitantului i se refuză prelungirea dreptului de sedere.
(5)
Dreptul de sedere temporară se prelungeste individual, pentru fiecare
membru de familie pe aceeasi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de
sedere sponsorului. Sotului/sotiei si membrilor de familie ai unui
cetătean român sau ai sponsorului titular al unui drept de sedere permanentă
li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru perioade de
până la 5 ani.
(6)
Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii
prevăzuti la alin. (3) se efectuează cu scutire de la plata taxelor
consulare.”
47. Articolul 63 se abrogă.
48.
Articolul 64 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
64
(1)
Autoritatea pentru străini refuză prelungirea dreptului de sedere
obtinut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor
efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenientă.
(2)
Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o
căsătorie este de convenientă pot fi următoarele:
a)
coabitarea matrimonială nu există;
b)
sotii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;
c)
lipsa unei contributii efective la îndeplinirea obligatiilor născute din
căsătorie;
d)
sotii nu vorbesc o limbă înteleasă de amândoi;
e)
există date că anterior unul dintre soti a încheiat o
căsătorie de convenientă;
f)
sotii sunt inconsecventi în declararea datelor cu caracter personal, â
circumstantelor în care s-au cunoscut ori a altor informatii relevante despre
acestia;
g)
Încheierea căsătoriei a fost conditionată de plata unei sume de
bani între soti, cu exceptia sumelor primite cu titlu de dotă.
(3)
Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de
către ofiterul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:
a)
datele obtinute în urma interviului;
b)
Înscrisuri;
c)
declaratiile celor în cauză sau ale unor terte persoane;
d)
controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.”
49. La articolul 65, alineatele (1) si (4) vor avea următorul cuprins:
„(1)
Străinului, titular al unui drept de sedere pentru reîntregirea familiei,
i se poate prelungi dreptul de sedere temporară în mod independent în
următoarele cazuri:
a)
pentru membrii de familie ai sponsorului, dacă:
(i)
devin majori;
(ii)
sponsorul a decedat;
(iii) a
fost pronuntată desfacerea căsătoriei;
b)
pentru membrii de familie ai cetăteanului român, dacă:
(i)
Împlinesc 21 de ani;
(ii)
cetăteanul român a decedat;
(iii) a
fost pronuntată desfacerea căsătoriei.
(4)
Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere se acordă în conditiile si
pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă,
fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului
României.”
50. La articolul 67, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:
„(2)
Străinul care solicită prelungirea dreptului de sedere pentru
activităti umanitare sau religioase nu trebuie să facă dovada
mijloacelor de întretinere.
(3)
Dreptul de sedere în acest scop se prelungeste pentru o perioadă
egală cu durata avizului.”
51. La articolul 68 alineatul (1), literele a), b1) si c) vor
avea următorul cuprins:
„a) străinii
detasati - cu prezentarea unui permis de muncă eliberat în conditiile
legii. Dreptul de sedere pentru acest scop poate fi prelungit pentru întreaga
perioadă de valabilitate a permisului de muncă, pentru prelungirile
ulterioare fiind aplicabile dispozitiile legale privind prelungirea dreptului
de sedere a străinilor angajati în muncă;
b1)
străinii desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale,
cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:
(i) fac
dovada calitătii de administrator; (ii) fac dovada că, la data
solicitării, nu sunt asociati sau actionari la societatea comercială
în cauză ori la altă persoană juridică română si
că nu au avut aceste calităti în ultimii 2 ani; (iii) la societatea
comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a
obtinut un drept de sedere în acest scop; (iv) fac dovada că societatea
comercială în cauză a realizat un aport de capital de cel putin
50.000 euro, care s-a concretizat în realizarea sau în achizitionarea de
constructii destinate desfăsurării activitătilor prevăzute
în cadrul Clasificării activitătilor din economia natională -
CAEN sau în transfer de tehnologie; c) străinii care
desfăsoară alte activităti care nu contravin legilor române - cu
avizul autoritătilor competente, atunci când este necesar, sau dacă
prezintă documente prin care să justifice necesitatea sederii în
România;”.
52. La articolul 68 alineatul (1), după litera b1) se
introduc două noi litere, literele b2) si b*), cu
următorul cuprins:
,,b2)
străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării
profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau
privat sau în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat - cu
prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o
formă de pregătire profesională;
b3)
străinii care desfăsoară activităti în cadrul unor
programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat
încheiat cu organizatia-gazdă, în cuprinsul căruia se face mentiune
cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăsoare,
conditiile în care sunt supravegheati în îndeplinirea sarcinilor, precum si la
orele de lucru;”.
53. La articolul 68, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) La
acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară, străinii
prevăzuti la alin. (1) lit. a), b), b2), b3) si c)
trebuie să facă dovada mijloacelor de întretinere, cel putin la
nivelul salariului mediu net pe economie, cei prevăzuti la alin. (1) lit.
b1), în cuantum de cel putin 500 euro lunar proveniti din
activitatea desfăsurată în calitate de administrator.”
54. La articolul 68, după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5)
Dreptul de sedere pentru străinii prevăzuti la alin. (1) lit. b2)
si b3) se acordă pentru o perioadă de maximum un an,
fără posibilitatea prelungirii. în cazuri exceptionale, pentru
străinii prevăzuti la alin. (1) lit. b2) dreptul de sedere
poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până
la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au
pregătit.”
55. Titlul sectiunii a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:
„SECTIUNEA a 2-a
Acordarea dreptului de sedere permanentă”
56.
Articolul 69 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
69
(1)
Dreptul de sedere permanentă se acordă, la cerere, în conditiile
prezentei ordonante de urgentă, pe perioadă nedeterminată,
străinilor titulari ai unui drept de sedere.
(2)
Dreptul de sedere permanentă nu se acordă următoarelor categorii
de străini:
a)
titulari ai dreptului de sedere temporară pentru studii;
b)
solicitanti de azil;
c)
beneficiari ai protectiei umanitare temporare sau ai protectiei temporare;
d)
titulari ai dreptului de sedere conferit de viza diplomatică sau de
serviciu.
(3)
Dreptul de sedere permanentă încetează în următoarele situatii:
a) În
cazul anulării sau revocării;
b) În
cazul obtinerii unui drept de sedere permanentă pe teritoriul altui stat;
c) În
cazul absentei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare
de 12 luni consecutive, cu exceptia situatiei în care, în această
perioadă, străinul a beneficiat de un drept de sedere temporară
într-un stat membru al Uniunii Europene;
d) În
cazul absentei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6
ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de
un drept de sedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.
(4) În
situatia în care, la încetarea dreptului de sedere permanentă,
străinul se găseste pe teritoriul României, iar prezenta acestuia nu
constituie o amenintare la adresa ordinii publice sau securitătii
nationale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de sedere
temporară pentru scopurile si în conditiile prevăzute în prezenta
ordonantă de urgentă.
(5)
Străinului al cărui drept de sedere permanentă a încetat în
conditiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de sedere permanentă,
în conditiile prezentei ordonante de urgentă, după o sedere
legală si continuă pe teritoriul României de 12 luni.”
57. Articolul 70 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
70
(1)
Dreptul de sedere permanentă se acordă străinilor prevăzuti
la art. 69 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele
conditii:
a) au
avut o sedere continuă si legală pe teritoriul României în ultimii 5
ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(i)
sederea va fi considerată continuă atunci când perioada de
absentă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive
si nu depăseste în total 10 luni;
(ii)
sederea va fi considerată legală atunci când împotriva
străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare
de pe teritoriul national;
(iii)
la stabilirea perioadei de sedere continuă si legală se ia în calcul
jumătate din perioada de sedere în scop de studii;
(iv) la
stabilirea perioadei de sedere continuă si legală nu se ia în calcul
sederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu si nici sederea
obtinută pentru desfăsurarea de activităti ca lucrător
sezonier;
b) fac
dovada detinerii mijloacelor de întretinere la nivelul salariului minim net pe
economie, cu exceptia străinilor membri de familie ai cetătenilor
români;
c) fac
dovada asigurării sociale de sănătate;
d) fac
dovada detinerii legale a spatiului de locuit, cu exceptia străinilor
membri de familie ai cetătenilor români;
e)
cunosc limba română cel putin la un nivel satisfăcător;
f) nu
prezintă pericol pentru ordinea publică si siguranta natională.
(2)
Străinilor de origine română sau născuti în România, precum si
celor a căror sedere este în interesul statului român li se poate acorda
dreptul de sedere permanentă fără îndeplinirea conditiilor prevăzute
la alin. (1) lit. a)-e).
(3)
Minorilor ai căror părinti sunt titulari ai unui drept de sedere
permanentă li se poate acorda acelasi statut fără îndeplinirea
conditiilor prevăzute la alin. (1). în cazul în care numai unul dintre
părinti este titular al unui drept de sedere permanentă, este necesar
consimtământul celuilalt părinte, în formă autentică.
(4)
Străinilor care fac dovada că au efectuat investitii de minimum
1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă
întreagă li se poate acorda dreptul de sedere permanentă
fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) si
b).”
58. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
71
(1)
Străinii prevăzuti la art. 69 alin. (1) trebuie să depună
personal la formatiunile teritoriale ale Autoritătii pentru străini o
cerere-tip însotită de următoarele documente:
a)
documentul de trecere a frontierei de stat;
b) acte
doveditoare privind detinerea legală a spatiului de locuit;
c) acte
doveditoare privind mijloacele de întretinere;
d)
dovada asigurării sociale de sănătate;
e)
certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritătile române.
(2) Cu
prilejul depunerii cererii, solicitantii vor sustine un interviu în vederea
stabilirii nivelului de cunoastere a limbii române.”
59. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
72
(1)
Dreptul de sedere permanentă se aprobă de către seful
Autoritătii pentru străini.
(2)
Cererile se analizează de către o comisie special constituită,
prin dispozitie a sefului Autoritătii pentru străini, comisie care
formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
(3)
Termenul de solutionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data
înregistrării. Pentru motive obiective, seful Autoritătii pentru
străini poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înstiintarea
solicitantului.
(4)
Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile
lucrătoare de la solutionarea cererii.
(5) În
termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia
i s-a aprobat dreptul de sedere permanentă în România este obligat să
se prezinte la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru
străini unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării
permisului de sedere permanentă.
(6)
Acordarea dreptului de sedere permanentă pentru străinii membri de
familie ai cetătenilor români se efectuează cu scutire de la plata
taxelor consulare.”
60. Articolul 73 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
73
(1)
Dacă se constată că nu sunt îndeplinite conditiile
prevăzute în prezenta sectiune, comisia constituită potrivit art. 72
alin. (2) propune sefului Autoritătii pentru străini refuzul
acordării dreptului de sedere permanentă.
(2)
Refuzul, precum si motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în
scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solutionarea
cererii.
(3)
Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă poate fi atacat în
termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucuresti.
(4)
Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă nu produce efecte
juridice asupra dreptului de sedere al titularului cererii.”
61. Articolul 74 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
74
Titularii
unui drept de sedere permanentă beneficiază, în conditiile legii, de
tratament egal cu cetătenii români în ceea ce priveste:
a)
accesul la piata muncii, inclusiv în privinta conditiilor de angajare si de
muncă, la activităti economice în mod independent si la
activităti profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor
Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor
familiale care desfăsoară activităti economice în mod
independent, cu modificările si completările ulterioare, cu conditia
ca activitatea desfăsurată să nu presupună, chiar si
ocazional, exercitarea unor prerogative ale autoritătii publice;
b)
accesul la toate formele si nivelurile de învătământ si de
pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;
c)
echivalarea studiilor si recunoasterea diplomelor, a certificatelor, a
atestatelor de competentă si a calificărilor profesionale, în
conformitate cu reglementările în vigoare;
d)
securitatea socială, asistenta si protectia socială;
e)
asistenta de sănătate publică;
f)
deduceri de impozit pe venitul global si scutiri de taxe;
g)
accesul la bunuri si servicii publice, inclusiv obtinerea de locuinte;
h)
libertatea de asociere, afiliere si apartenentă la o organizatie
sindicală sau profesională.”
62. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741,
cu următorul cuprins:
„ARTICOLUL
741
Străinii
titulari ai unui drept de sedere permanentă au dreptul să îsi
stabilească sau să îsi schimbe domiciliul pe teritoriul României în
aceleasi conditii ca si cetătenii români.”
63. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
75
(1)
Autoritatea pentru străini anulează, prin decizie motivată,
dreptul de sedere permanentă sau temporară în România, dacă se
constată ulterior că:
a) la
data acordării dreptului de sedere permanentă sau a prelungirii
dreptului de sedere temporară străinul nu îndeplinea conditiile
prevăzute de lege în acest sens;
b)
dreptul de sedere permanentă sau prelungirea dreptului de sedere
temporară a fost obtinut/obtinută prin folosirea de informatii false,
documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;
c)
dreptul de sedere a fost obtinut în baza unei căsătorii de
convenientă, constatată în conditiile art. 64;
d)
străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României si a
reintrat, sub o altă identitate, în perioada de interdictie.
(2)
Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie motivată,
dreptul de sedere permanentă atunci când se constată că
rezidentul permanent constituie o amenintare la adresa ordinii publice, ca
urmare a infractiunilor săvârsite pe teritoriul României.
(3)
Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie motivată,
dreptul de sedere temporară atunci când:
a) În
urma verificărilor efectuate de Autoritatea pentru străini sau a
sesizărilor primite de la alte autorităti competente, potrivit legii,
se constată că străinul nu mai îndeplineste conditiile pe baza
cărora i-a fost prelungit dreptul de sedere ori nu mai respectă
scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
b) se
constată că străinul a încălcat reglementările privind
frontiera de stat sau pe cele referitoare la angajarea în muncă a
străinilor;
c) se
constată că străinul suferă de o boală ce pune în
pericol sănătatea publică si nu se supune măsurilor de
tratament medical stabilite de autoritătile competente.”
64. Articolul 76 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
76
Comunicarea
deciziei de anulare sau revocare Comunicarea deciziei de returnare
Decizia
de anulare sau revocare a dreptului de sedere se comunică:
a) de
către Autoritatea pentru străini, străinului care se află
pe teritoriul României, prin decizia de returnare prevăzută la art.
80;
b) de
către Politia de Frontieră Română, străinului care se
prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin
comunicarea de nepermitere a intrării.”
65. Articolul 79 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
79
(1)
Împotriva străinilor a căror sedere pe teritoriul României a devenit
ilegală, al căror drept de sedere a fost anulat sau revocat, precum
si împotriva celor cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de sedere
temporară Autoritatea pentru străini poate dispune măsura
returnării de pe teritoriul României.
(2) În
cazul străinilor declarati indezirabili, precum si împotriva celor pentru
care instanta a dispus măsura de sigurantă a expulzării,
îndepărtarea de pe teritoriul României se face prin punerea în aplicare a
prevederilor hotărârii instantei prin care s-a dispus măsura
respectivă.”
66. Articolul 80 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
80
(1)
Decizia de returnare constituie actul administrativ al Autoritătii pentru
străini sau al formatiunilor sale teritoriale, prin care străinii
prevăzuti la art. 79 alin. (1) sunt obligati să
părăsească teritoriul României.
(2)
Decizia de returnare se redactează în două exemplare, fiecare în
limba română si într-o limbă de circulatie internatională.
(3)
Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să
părăsească tara neînsotit, astfel:
a) În
termen de 15 zile, pentru:
(i)
străinul a cărui sedere a devenit ilegală; (ii) străinul a
cărui viză a fost anulată sau revocată; (iii) fostii
solicitanti de azil pentru care s-a finalizat procedura de azil;
b) În
termen de 30 de zile, pentru străinul căruia i-a fost anulat sau
revocat dreptul de sedere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea
acestui drept;
c) În
termen de 90 de zile, pentru:
(i)
străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de sedere
temporară pentru desfăsurarea de activităti comerciale ori i-a
fost refuzată prelungirea acestui drept, dacă acesta trebuie să
lichideze investitia;
(ii)
străinul căruia i-a încetat dreptul de sedere permanentă.
(4)
Termenele prevăzute la alin. (3) curg de la data la care decizia de
returnare i-a fost adusă la cunostintă străinului, în conditiile
prezentei ordonante de urgentă.
(5)
Decizia de returnare poate fi însotită, în conditiile legii, de luarea în
custodie publică, în cazul străinilor care au trecut ilegal frontiera
de stat, precum si în situatiile în care străinii nu posedă un
document de călătorie valabil sau nu au posibilitatea de a-si achita
cheltuielile de transport.”
67.
Articolul 81 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 81
(1)
Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Autoritatea
pentru străini ori de formatiunile sale teritoriale prin remiterea unui
exemplar al acesteia.
(2)
Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură,
atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin postă, cu
confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că
locuieste, atunci când străinul nu este prezent.
(3) În
cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de
returnare se face prin afisarea unui exemplar al acesteia la sediul
Autoritătii pentru străini sau al formatiunilor sale teritoriale.
(4) Se
prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele
situatii:
a)
străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis
prin postă;
b)
străinul nu mai locuieste la adresa declarată;
c)
străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuieste.”
68. Articolul 82 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
82
(1)
Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data
comunicării la Curtea de Apel Bucuresti, în cazul în care aceasta a fost
emisă de Autoritatea pentru străini, sau la curtea de apel în a
cărei rază de competentă se află formatiunea
teritorială care a emis decizia de retumare. Instanta solutionează
cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea
instantei este irevocabilă.
(2) În
cazul străinilor prevăzuti la art. 80 alin. (5), decizia de returnare
poate fi contestată la curtea de apel competentă teritorial pe a
cărei rază se află centrul de cazare, în termen de 3 zile de la
data comunicării. Instanta se pronuntă în termen de 5 zile,
hotărârea fiind irevocabilă.
(3)
Contestatia prevăzută la alin. (1) suspendă executarea deciziei de
returnare.
(4)
Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinii
luati în custodie publică nu suspendă măsura luării în
custodie publică.”
69. Articolul 83 va avea următorul cuprins:
.ARTICOLUL
83
(1)
Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva
unui străin care a desfăsurat, desfăsoară ori există
indicii temeinice că intentionează să desfăsoare
activităti de natură să pună în pericol securitatea
natională sau ordinea publică.
(2) Măsura prevăzută la
atin. (1) se dispune de Curtea de Apel Bucuresti, la sesizarea procurorului
anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti.
Procurorul sesizează instanta de judecată, la propunerea
institutiilor cu competente în domeniul ordinii publice si securitătii
nationale care detin date sau indicii temeinice, în sensul celor prevăzute
la alin. (1).
(3)
Datele si informatiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil
pentru ratiuni de securitate natională se pun la dispozitia instantei de
judecată, în conditiile stabilite de actele normative care reglementează regimul
activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea
informatiilor clasificate.
(4)
Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de
consiliu, cu citarea părtilor. Instanta de judecată aduce la
cunostintă străinului faptele care stau la baza sesizării, cu
respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul
activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea
informatiilor clasificate.
(5)
Curtea de Apel Bucuresti se pronuntă, prin hotărâre motivată, în
termen de 10 zile de la sesizarea formulată în conditiile alin. (2).
Hotărârea instantei este definitivă. Atunci când declararea
străinului ca indezirabil se întemeiază pe ratiuni de securitate
natională, în continutul hotărârii nu se mentionează datele si
informatiile care au stat la baza motivării acesteia.
(6)
Hotărârea se comunică străinului, precum si, dacă instanta
dispune declararea ca indezirabil, Autoritătii pentru străini, pentru
a fi pusă în executare.
(7)
Dreptul de sedere a străinului încetează de la data pronuntării
hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.
(8)
Punerea în executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat
indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la
frontieră sau până în tara de origine, de către personalul
specializat al Autoritătii pentru străini.
(9)
Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5
la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă
perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se
constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei
măsuri. Prelungirea termenului se face în conditiile prevăzute la alin.
(2).
(10)
Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru
străini Directiei generale afaceri consulare.”
70. Articolul 84 se abrogă.
71.
Articolul 85 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
85
Recursul
împotriva hotărârii prevăzute la art. 83 alin. (5)
(1)
Hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5) poate fi atacată
cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la înalta Curte de
Casatie si Justitie. Instanta se pronuntă în termen de 5 zile de la data
primirii cererii.
(2)
Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect
suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat
indezirabil. în cazuri temeinic justificate si pentru a se preveni producerea
de pagube iminente, străinul poate cere instantei să dispună
suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat
indezirabil, până la solutionarea căii de atac. Instanta va solutiona
cererea de suspendare de urgentă, hotărârea pronuntată în acest
caz fiind executorie de drept.”
72. Titlul sectiunii a 3-a a capitolului V va avea următorul cuprins:'
73. Articolul 86 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
86
(1)
Îndepărtarea sub escortă se realizează, în conditiile prezentei
ordonante de urgentă, de către personalul
specializat
al Autoritătii pentru străini, pentru următoarele categorii de
străini:
a) care
nu au părăsit voluntar teritoriul României la expirarea termenului
deciziei de returnare prevăzute la art. 80 alin. (3);
b) care
au trecut ilegal frontiera de stat;
c) care
au fost declarati indezirabili;
d)
Împotriva cărora a fost dispusă expulzarea.
(2)
Îndepărtarea sub escortă se poate efectua si în cazul străinilor
care prezintă dizabilităti fizice sau mentale ori constituie un
pericol pentru sănătatea publică.”
74. Articolul 861 se abrogă.
75.
Articolul 87 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
87
(1)
Îndepărtarea sub escortă presupune însotirea străinului de
către personalul specializat al Autoritătii pentru străini
până la frontieră ori până în tara de origine, de tranzit sau de
destinatie.
(2)
Dacă străinii posedă document de trecere a frontierei de stat
valabil, mijloace financiare si nu este necesară efectuarea altor
formalităti, îndepărtarea sub escortă se va efectua în termen de
24 de ore.
(3) Străinii care nu posedă
documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentati misiunilor
diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai
căror cetăteni sunt, pentru eliberarea documentelor.
(4)
Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentante
diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de
călătorie pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul
statului român se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe
si al ministrului administratiei si internelor.
(5)
Pentru străinii proveniti din state care nu au misiuni diplomatice sau
oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei
de stat din tara de origine, prin Directia generală afaceri consulare din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(6) În
situatia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obtinut
în conditiile prevăzute la alin. (5), Autoritatea pentru străini
poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.
(7)
Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă
nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în
custodie publică.”
76. Articolul 88 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
88
(1)
Străinii prevăzuti la art. 86 pot fi îndepărtati sub
escortă si în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte
state, în conditiile prevăzute în acestea.
(2) La cererea
unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se
poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul
care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat ten), cu
conditia escortării si a prezentării garantiilor că acesta îsi
poate continua călătoria si poate intra în statul de destinatie.”
77. Articolul 881 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
881
Măsuri
de asistentă între statele membre ale Uniunii Europene în cazul
îndepărtării străinilor pe calea aerului
(1) În
situatia în care îndepărtarea nu este posibilă prin folosirea
zborurilor directe până în tara de destinatie, Autoritatea pentru
străini poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.
(2)
Pentru realizarea îndepărtării străinului pe calea aerului,
Autoritatea pentru străini dispune escortarea străinilor până în
tara de tranzit sau de destinatie în următoarele cazuri:
a) tara
de tranzit sau de destinatie solicită ca străinul să fie
escortat;
b) este
necesară acordarea de asistentă medicală străinului în
timpul realizării măsurilor de îndepărtare;
c)
străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârsirea de fapte
de natură penală în timpul realizării măsurilor de
îndepărtare;
d)
există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura
de îndepărtare ori că intentionează să rămână în
tara de tranzit;
e)
autoritătile române cu atributii în domeniul ordinii publice si
securitătii nationale solicită ca străinul să fie escortat.
(3) Pe
durata realizării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu
sunt înarmati si poartă tinută civilă. Acestia sunt obligati
să respecte legislatia statului de tranzit, să folosească forta
numai în caz de legitimă apărare sau în scopul împiedicării
străinului să fugă, să îsi provoace răni, să
lezeze integritatea corporală a altor persoane sau să producă
pagube materiale atunci când reprezentantii statului de tranzit nu sunt
prezenti sau este necesară acordarea de sprijin acestora.
(4)
Autoritatea pentru străini întreprinde demersurile necesare pentru
întoarcerea în tară a străinilor dacă, în timpul îndepărtării
pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situatii:
a)
autorizatia de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;
b)
străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;
c)
Îndepărtarea străinului către o altă tară de tranzit
ori către tara de destinatie sau îmbarcarea în zborul de
legătură nu a fost realizată;
d)
tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.
(5)
Inspectoratul General al Politiei de Frontieră poate aproba
solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor
măsuri de îndepărtare, adresate de autoritătile competente din
statele membre ale Uniunii Europene.
(6)
Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată
dacă:
a)
străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori are
de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a
săvârsirii unei infractiuni pe teritoriul României;
b)
tranzitul către alte state sau intrarea în tara de destinatie nu este
permisă;
c) În
timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe
teritoriul României;
d)
străinul reprezintă o amenintare pentru siguranta natională,
ordinea si sănătatea publică sau relatiile internationale ale
statului român;
e)
asistenta solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective;
în acest caz, Inspectoratul General al Politiei de Frontieră
informează, în cel mai scurt timp posibil, autoritătile solicitante
asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată initial, în care
poate fi acordată asistenta tranzitului.
(7) În
situatia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situatiile
prevăzute la alin. (6), autorizatiile deja eliberate pot fi revocate, cu
informarea autoritătilor solicitante asupra motivelor care au determinat
revocarea.
(8)
Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu două
zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente si
justificate.
(9)
Forma si continutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al
ministrului administratiei si internelor, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(10)
Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de două
zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.
(11) Inspectoratul General al Politiei de
Frontieră stabileste puncte de contact în toate zonele de tranzit
importante.
(12)
Operatiunea de tranzit nu trebuie să depăsească 24 de ore. în
cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de
asistentă suplimentare pentru continuarea operatiunii de tranzit, acest
termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.
(13) În
limita mijloacelor disponibile si în conformitate cu standardele internationale
relevante, Inspectoratul General al Politiei de Frontieră va asigura
măsurile de asistentă necesare de la aterizare si până la
părăsirea aeroportului către tara de destinatie a
străinului, în ceea ce priveste:
a)
Întâmpinarea străinului la aeronavă si escortarea acestuia în
perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;
b)
asigurarea tratamentului medical de urgentă străinului si, dacă
este cazul, persoanelor din escorta acestuia;
c)
asigurarea hranei pentru străin si, dacă este cazul, pentru
persoanele din escorta acestuia;
d)
primirea, păstrarea si predarea documentelor de călătorie, în
special în cazul străinilor neescortati;
e) În
cazul străinilor neescortati, informarea statului solicitant despre locul
si ora plecării străinului de pe teritoriul statului român;
f)
informarea statului solicitant în privinta oricăror incidente serioase
care survin în timpul tranzitului;
g) pe
timpul stationării în aeroportul de tranzit, seful punctului de trecere a
frontierei poate dispune cazarea străinului în spatii special amenajate si
folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări
a străinului de a se împotrivi tranzitului.
(14)
Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul
solicitant.”
78. Articolul 882 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
882
Organizarea
unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea
îndepărtării străinilor
(1)
Autoritatea pentru străini poate organiza sau participa la actiuni comune
cu autoritătile competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii
Europene, pentru îndepărtarea străinilor care fac obiectul unor
măsuri de îndepărtare.
(2)
Atunci când Autoritatea pentru străini decide organizarea unui zbor pentru
îndepărtarea străinilor, la care ar putea să participe si alte
state membre ale Uniunii Europene, informează autoritătile competente
din aceste state.
(3) În
vederea unei bune desfăsurări a zborului, Autoritatea pentru
străini întreprinde măsuri pentru selectionarea transportatorului,
potrivit dispozitiilor legale, obtinerea autorizatiilor necesare de la statele
de tranzit si de destinatie, stabilirea în comun cu autoritătile
competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de
escortă necesar, încheierea întelegerilor financiare necesare, precum si
alte măsuri ce se impun.
(4) În
cazul în care Autoritatea pentru străini decide să participe la un
zbor pentru îndepărtarea străinilor organizat de un stat membru al
Uniunii Europene, informează autoritătile competente din statul
organizator despre intentia de a participa, specificând numărul de persoane
care fac obiectul îndepărtării, si asigură un număr
suficient de persoane pentru escortă. în cazul în care escorta este
realizată numai de către statul organizator, Autoritatea pentru
străini asigură prezenta a cel putin 2 reprezentanti la bordul
aeronavei, care sunt responsabili de predarea străinilor de care
răspund autoritătile din statele de destinatie.
(5)
Autoritatea pentru străini asigură atât străinilor care fac
obiectul măsurilor de îndepărtare, cât si personalului de
escortă propriu documente de călătorie valabile, vize si alte
documente necesare si, prin intermediul Directiei generale afaceri consulare,
solicită asistentă necesară din partea reprezentantelor
diplomatice ale României.''
79. Articolul 89 va avea următorul cuprins:
.ARTICOLUL
89
(1)
Îndepărtarea este interzisă în următoarele cazuri:
a)
străinul este minor, iar părintii acestuia au drept de sedere în
România;
b)
străinul este părinte al unui minor care are cetătenia
română, dacă minorul se află în întretinerea acestuia sau
dacă există obligatia plătii pensiei alimentare, obligatie pe
care străinul si-o îndeplineste cu regularitate;
c)
străinul este căsătorit cu un cetătean român, iar
căsătoria nu este de convenientă;
d)
străinul a depăsit vârsta de 80 de ani;
e)
există temeri justificate că viata îi este pusă în pericol ori
că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în
care urmează să fie trimis străinul;
f)
Îndepărtarea este interzisă de documentele internationale la care
România este parte.
(2)
Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz,
prelungi dreptul de sedere în România de către Autoritatea pentru
străini, pentru unul dintre scopurile prevăzute la cap. IV.
(3)
Punerea în executare a măsurilor de îndepărtare se suspendă în
cazul străinilor care se află în una dintre situatiile prevăzute
la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de
nepermitere a iesirii din România.
(4) Fac
exceptie de la prevederile alin. (1), (2) si (3) străinii care constituie
un pericol pentru ordinea publică, securitatea natională ori care
suferă de o boală care amenintă sănătatea publică
si refuză să se supună măsurilor stabilite de către
autoritătile medicale.”
80. Articolul 90 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
90
(1)
Străinii aflati pe teritoriul României pot solicita sprijinul
Autoritătii pentru străini, precum si al organizatiilor
internationale sau neguvernamentale cu atributii în domeniu pentru repatrierea
voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace
financiare.
(2)
Autoritatea pentru străini, în comun cu organizatii internationale cu
atributii în domeniu, precum si cu organizatii neguvernamentale de profil vor
desfăsura programe comune pentru identificarea modalitătilor concrete
de sprijinire a străinilor prevăzuti la alin. (1), în vederea
repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum si a resurselor
financiare necesare în acest sens.
(3)
Străinilor inclusi în programele de repatriere voluntară
umanitară asistată li se eliberează de către Autoritatea
pentru străini certificate de repatriere.
(4)
Străinii prevăzuti la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o
singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini,
prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru repatrierea
voluntară umanitară asistată.”
81. La articolul 91, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4)
Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat
sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini
procedează potrivit prevederilor art. 87 alin. (3), (5) si (6).”
82. La articolul 91, după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) În
cazul în care măsura expulzării nu poate fi pusă în executare în
termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică potrivit
prevederilor art. 93 alin. (10).”
83. La articolul 921, după alineatul (1) se introduce un
nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11)
Criteriile si aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare
rezultate ca urmare a recunoasterii deciziilor de îndepărtare
prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”
84. La articolul 921, după alineatul (4) se introduc patru
noi alineate, alineatele (5)-(8), cu următorul cuprins:
„(5)
Cheltuielile angajate de către Autoritatea pentru străini în scopul
îndepărtării străinilor, în baza deciziilor prevăzute la
alin. (1), se suportă din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat
Ministerului Administratiei si Internelor pentru Autoritatea pentru
străini cu această destinatie.
(6)
Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (5), recuperate de la
statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare,
reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au
fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat,
dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenti.
(7)
Autoritatea pentru străini decontează cheltuielile efectuate de alte
state membre ale Uniunii Europene care pun în aplicare deciziile de
îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data
emiterii acestora de către autoritătile române, în limita bugetului
de venituri si cheltuieli aprobat Ministerului Administratiei si Internelor
pentru Autoritatea pentru străini cu această destinatie.
(8)
Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al
Uniunii Europene pot fi respinse de către Autoritatea pentru străini
atunci când sunt efectuate după
o perioadă mai mare de un an de la punerea în
aplicare a măsurii de îndepărtare.”
85. La articolul 93, alineatele (1), (2), (4), (5), (8) si (9) vor avea
următorul cuprins:
„(1) Luarea
în custodie publică este o măsură de restrângere
temporară a libertătii de miscare pe teritoriul statului român,
dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi
îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, precum si
împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la
care instanta a dispus expulzarea.
(2) În
cazul străinilor care nu au putut fi îndepărtati sub escortă în
termenul prevăzut de lege, luarea în custodie publică se dispune de
către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Bucuresti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autoritătii
pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale.
(4)
Luarea în custodie publică a străinilor declarati indezirabili se
dispune de instanta de judecată care a dispus măsura declarării
ca indezirabil prin hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5).
(5)
Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor
prevăzuti la alin. (2) si (4), care nu au putut fi îndepărtati de pe
teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de
apel în a cărei rază de competentă teritorială se află
locul de cazare, la solicitarea motivată a Autoritătii pentru
străini. Instanta trebuie să se pronunte înainte de expirarea
termenului de luare în custodie publică dispusă anterior, iar
hotărârea instantei este irevocabilă.
(8)
Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică,
în conditiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile,
plângere la Curtea de Apel Bucuresti, care este obligată să o
solutioneze în termen de 3 zile de la data primirii.
(9)
Străinii luati în custodie publică, precum si cei îndepărtati
sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentati si fotografiati.”
86. La articolul 95, după alineatul (6) se introduce un nou alineat,
alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7)
Minorii introdusi în centrele de cazare au acces gratuit la sistemul de
învătământ obligatoriu.”
87. La articolul 96, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2)
Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz,
prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitătile sanitare
ale Ministerului Administratiei si Internelor ori ale Ministerului
Sănătătii Publice. Decontarea cheltuielilor se asigură de
către Ministerul Administratiei si Internelor, prin bugetul alocat
Autoritătii pentru străini, special prevăzut în acest scop.”
88. La articolul 98, după alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3)
Neacordarea tolerării de către Autoritatea pentru străini poate
fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel
competentă teritorial. Instanta se pronuntă în termen de 30 de zile,
hotărârea instantei fiind irevocabilă.”
89. Articolul 99 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
99
Străinii prevăzuti la art. 98
alin. (1) pot fi tolerati în următoarele situatii:
a)
atunci când se află în situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1) si
nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis
de sedere;
b) când
străinii luati în custodie publică, împotriva cărora s-a dispus
măsura returnării, nu au putut fi îndepărtati în termen de 6
luni;
c) când
străinii luati în custodie publică, împotriva cărora instanta a
dispus expulzarea, nu au putut fi expulzati în termen de 2 ani de la data la
care au fost luati în custodie publică;
d)
atunci când prezenta temporară pe teritoriul României a acestora este
cerută de interese publice importante. în acest caz, tolerarea se
acordă la solicitarea organelor de stat competente;
e)
atunci când există motive serioase să se considere că
străinii sunt victime ale traficului de fiinte umane. în acest caz,
tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instantei;
f)
atunci când Autoritatea pentru străini constată că acestia se
află în imposibilitatea de a părăsi temporar România din alte
motive obiective.”
90. La articolul 100, după alineatul (8) se introduce un nou alineat,
alineatul (9), cu următorul cuprins:
„(9) În
cazul străinilor prevăzuti la art. 99 lit. b) si c), dacă au
dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtati de pe
teritoriul României în perioada de custodie publică, acestia pot fi luati
din nou în custodie publică, pentru o perioadă de maximum 30 de zile,
în conditiile art. 93 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe
teritoriul României.”
91. Articolul 101 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
101
(1)
Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a
măsurii de expulzare, Autoritatea pentru străini poate dispune, în
conditiile legii, si interzicerea intrării în România pentru o
perioadă determinată.
(2)
Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de
Autoritatea pentru străini sau de Inspectoratul General al Politiei de
Frontieră, în conditiile legii, si în situatia în care străinul nu a
făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva
străinilor prevăzuti la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2) lit.
a) si b).
(3)
Aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează în
toate cazurile prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a
frontierei de stat si, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele
de trecere a frontierei de stat a stampilei în care se precizează durata
acesteia.
(4)
Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică
străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura,
împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.
(5)
Interzicerea intrării în România poate fi contestată de către
străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a
cărei rază de competentă se află formatiunea care a dispus
această măsură. Contestatia nu suspendă executarea măsurilor de
îndepărtare. Hotărârea instantei este irevocabilă.
(6)
Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în
România vor fi comunicate de institutia care a dispus această
măsură Directiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor
Externe.”
92. La articolul 102 alineatul (1) litera a), punctul (iii) va avea
următorul cuprins:
„(iii)
străinilor care nu au respectat decizia de returnare si care au fost
îndepărtati sub escortă;”.
93. La articolul 102 alineatul (2), litera a) va avea următorul
cuprins:
„a)
solicită repatrierea voluntară umanitară asistată, în
conditiile prevăzute la art. 90;”.
94. La articolul 102 alineatul (2), litera d) se abrogă.
95. La
articolul 102, alineatele (3), (4) si (41) vor avea următorul
cuprins:
„(3) În
cazul străinilor împotriva cărora instanta a dispus măsura de
sigurantă a expulzării, durata interdictiei va fi egală cu
durata pedepsei la care au fost condamnati, dar nu mai mică de 3 ani.
(4)
Împotriva străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să
treacă fraudulos frontiera de stat cu documente false ori falsificate
durata interdictiei va fi de 5 ani.
(41)
Împotriva străinilor prevăzuti la art. 101 alin. (2) durata
interdictiei va fi după cum urmează:
a) 15
ani - pentru străinii prevăzuti la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
b) 5
ani - pentru străinii prevăzuti la art. 8 alin. (2) lit. a) si b).”
96. La articolul 103 alineatul (1), litera b) va avea următorul
cuprins:
,,b) permis
de sedere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul
de sedere permanentă.”
97. La articolul 103, alineatul (2) se abrogă.
98. La
articolul 104, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art.
104 - (1) Permisul de sedere eliberat străinului în conditiile prezentei
ordonante de urgentă face dovada identitătii, a adresei de
resedintă sau de domiciliu pe teritoriul României si atestă existenta
dreptului de sedere în România, precum si durata si scopul pentru care i-a fost
acordat acest drept.”
99. Articolul 105 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
105 Permisul de sedere temporară
(1)
Permisul de sedere temporară se eliberează străinilor la
acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară. în permisul de
sedere temporară se înscrie adresa la care străinul declară
că are resedinta pe teritoriul României.
(2)
Permisul de sedere temporară are o valabilitate limitată la perioada
pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de sedere
temporară. Permisul de sedere temporară se reînnoieste de fiecare
dată cu ocazia prelungirii dreptului de sedere temporară.”
100. Articolul 106 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
106 Permisul de sedere permanentă
(1)
Permisul de sedere permanentă se eliberează străinilor, în baza
obtinerii dreptului de sedere permanentă, pentru o perioadă de 5 ani
si se reînnoieste succesiv pentru aceeasi perioadă.
(2) În
permisul de sedere permanentă se înscrie adresa la care străinul
declară că are domiciliul pe teritoriul României.
(3)
Cererea pentru acordarea permisului de sedere permanentă se depune de
către titularul dreptului de sedere permanentă la formatiunea
teritorială a Autoritătii pentru străini în a cărei
rază de competentă locuieste în mod legal solicitantul si trebuie
să fie însotită de următoarele documente:
a)
documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie;
b)
documentele care dovedesc detinerea în mod legal a spatiului de locuit la
adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul
României, în original si în copie.
(4)
Pentru reînnoirea permisului de sedere permanentă, solicitantul trebuie
să depună, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea
valabilitătii documentului, o cerere însotită de documentele care
dovedesc detinerea în mod legal a spatiului de locuit la adresa la care
străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.”
101. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
107 Anularea permisului de sedere
în
cazul în care titularului permisului de sedere i se revocă sau i se
anulează dreptul de sedere, documentul se anulează la data
luării deciziei si se retrage cel mai târziu la data la care această
decizie este adusă la cunostintă străinului.”
102. La articolul 108, alineatele (2) si (3) vor avea următorul
cuprins:
„(2)
Străinului i se eliberează de către formatiunea teritorială
a Autoritătii pentru străini competentă un nou permis de sedere
în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.
(3)
Permisele de sedere a căror valabilitate a expirat, precum si cele
deteriorate se anulează de formatiunea competentă teritorial a
Autoritătii pentru străini.”
103. La capitolul VI, după sectiunea 1 se introduce o nouă
sectiune, sectiunea 11, continând articolele 1091-1094,
cu următorul cuprins:
„SECTIUNEA 11
Cărtile de rezidentă pentru străinii membri de familie ai
cetătenilor români
ARTICOLUL
1091
Emiterea
cărtilor de rezidentă
(1)
Străinului, membru de familie al unui cetătean român, căruia i
s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere în România i
se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin
formatiunile sale teritoriale, o carte de rezidentă, după cum
urmează:
a)
carte de rezidentă pentru străinii membri de familie -
străinului membru de familie al cetăteanului român, căruia i s-a
acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere temporară;
b)
carte de rezidentă permanentă pentru străinii membri de familie
- străinului membru de familie al cetăteanului român, căruia i
s-a acordat dreptul de sedere permanentă.
(2) În
cartea de rezidentă si în cartea de rezidentă permanentă se
înscrie adresa la care străinul declară că are resedinta sau
domiciliul pe teritoriul României.
(3)
Forma si continutul cărtilor de rezidentă sunt similare celor
eliberate membrilor de familie ai cetătenilor Uniunii Europene, cu
aplicarea corespunzătoare a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr.
1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul
României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului
Economic European si pentru stabilirea formei si continutului documentelor care
se eliberează cetătenilor Uniunii Europene si membrilor lor de
familie.
(4) Materialele necesare producerii
cărtilor de rezidentă eliberate străinilor membri de familie ai
cetătenilor români sunt asigurate din stocurile achizitionate de
Ministerul Administratiei si Internelor pentru confectionarea cărtilor de
identitate pentru cetătenii români, potrivit art. 23 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind înfiintarea, organizarea si
functionarea serviciilor publice comunitare de evidentă a persoanelor,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 372/2002, cu
modificările si completările ulterioare.
ARTICOLUL
1092
(1)
Cartea de rezidentă se eliberează la acordarea sau prelungirea
dreptului de sedere temporară si are o valabilitate limitată la
perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de
sedere temporară.
(2)
Cartea de rezidentă permanentă se eliberează în baza obtinerii
dreptului de sedere permanentă, pentru o perioadă de 10 ani, si se
reînnoieste succesiv, pentru aceeasi perioadă.
ARTICOLUL
1093
(1) Cartea
de rezidentă dovedeste identitatea străinului membru de familie al
unui cetătean român si atestă exercitarea dreptului de sedere în
România.
(2)
Titularul cărtii de rezidentă are obligatia de a nu o înstrăina
si de a o prezenta autoritătilor competente ori de câte ori i se
solicită aceasta.
(3) Se
interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art.
1091 drept garantie pentru prestarea unor servicii, pentru
încredintarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.
(4)
Orice modificare, adăugare sau mentiune, alta decât cea
prevăzută de lege, înscrisă în documentele prevăzute la
art. 1091, este interzisă si atrage nulitatea acestora.
(5) În
situatiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constată de
către personalul Autoritătii pentru străini.
(6)
Politistul care constată una dintre situatiile prevăzute la alin. (4)
este obligat să retină documentul respectiv si să îl
transmită celei mai apropiate formatiuni teritoriale a Autoritătii
pentru străini.
(7)
Titularul cărtii de rezidentă este obligat să se prezinte la
formatiunea teritorială a Autoritătii pentru străini
competentă, în vederea eliberării unui nou document, în
următoarele situatii:
a) când
au intervenit modificări cu privire la nume, prenume, cetătenie si
adresă;
b) În
cazul distrugerii sau deteriorării cărtii de rezidentă;
c) În
cazul pierderii sau furtului, numai după declararea evenimentului la
organul de politie competent teritorial.
ARTICOLUL
1094
În
cazul în care titularului cărtii de rezidentă i se revocă sau i
se anulează dreptul de sedere, documentul se anulează la data
luării deciziei si se retrage cel mai târziu la data la care această
decizie este adusă la cunostintă străinului.”
104. La articolul 110 litera a), punctul (iii) si litera b) vor avea
următorul cuprins:
„(iii)
apatrizilor cu sedere permanentă în România aflati temporar în
străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românesti de
trecere a frontierei de stat;
b) pasaport
pentru persoana fără cetătenie – apatrizilor cu sedere
permanentă în România, precum si apatrizilor de origine română, care
sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este
parte.”
105. La articolul 112, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1)
Pasaportul pentru persoana fără cetătenie face dovada
identitătii si a calitătii de apatrid cu drept de sedere în România
si îi dă dreptul titularului de a iesi si de a intra în tară prin
oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului
international de persoane.”
106. La articolul 114 alineatul (1), litera a) va avea următorul
cuprins:
„a)
permisul de sedere permanentă valabil, în cazul apatrizilor cu drept de
sedere permanentă în România;”.
107. Articolul 115 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL
115
în
cazul în care titularul pasaportului pentru persoană fără
cetătenie îsi pierde calitatea de apatrid cu sedere permanentă în
România sau obtine cetătenia unui stat, are obligatia de a depune
documentul la formatiunea teritorială a Autoritătii pentru
străini competentă, care îl retrage si îl anulează.”
108. La articolul 119, alineatele (1) si (3) vor avea următorul
cuprins:
„(1) La
nivelul Autoritătii pentru străini se constituie Sistemul National de
Evidentă a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor
personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atributiilor legale cu
privire la intrarea, sederea, îndepărtarea străinilor si interzicerea
intrării acestora pe teritoriul României.
(3) Fiecărui străin căruia
i s-a prelungit dreptul de sedere temporară sau i s-a acordat dreptul de
sedere permanentă i se atribuie d& către Autoritatea pentru
străini un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de sedere.”
109. La articolul 1201, după alineatul (2) se introduc
două noi alineate, alineatele (3) si (4), cu următorul cuprins:
„(3) Persoanele
prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile si în
conditiile prevăzute la art. 74.
(4)
Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piata muncii pentru
străinii cu drept de sedere permanentă într-un stat membru al Uniunii
Europene se va realiza în raport cu legislatia muncii în domeniu si cu
necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în
registrul ocupational deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura
specializată din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei.”
110. La articolui 1202, alineatul (3) va avea următorul
cuprins:
„(3)
Străinilor prevăzuti la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de
sedere cu îndeplinirea conditiilor generale prevăzute de lege, dacă:
a)
prezintă permisul de sedere într-un stat membru al Uniunii Europene;
b) fac
dovada că au locuit ca membri de familie ai străinului cu drept de
sedere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene;
c) fac
dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de cel putin salariul minim net pe
economie.”
111. La articolul 1202, după alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4)
Străinilor prevăzuti la alin. (2) li se poate prelungi dreptul de
sedere, potrivit prevederilor art. 62.”
112. La articolui 124, punctele 9 si 10 vor avea următorul cuprins:
„9.
nerespectarea obligatiei ce revine străinului cu privire la permisul de
sedere, prevăzută la art. 104 alin. (2) si, respectiv, cu privire la
cartea de rezidentă, prevăzută la art. 1093 alin.
(2);
10.
nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de
sedere, prevăzut la art. 106 alin. (4);”.
113. La articolul 132, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2)
Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare si a intrat în
România în baza unei invitatii, cheltuielile de îndepărtare se
suportă de către persoana fizică sau juridică ce a
făcut invitatia.”
114. La articolul 134, alineatul (1) se abrogă.
115. După articolul 134 se introduc două noi articole, articolele
1341 si 1342, cu următorul cuprins:
„ARTICOLUL
1341
Aplicarea
reglementărilor speciale
(1)
Prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România se aplică cu
prioritate fată de prevederile prezentei ordonante de urgentă, cu
exceptia situatiilor în care ratiuni de securitate natională sau de ordine
publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României.
(2)
Prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera
circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale
Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 260/2005, cu
modificările si completările ulterioare, referitoare la membrii de
familie ai cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului
Economic European se aplică cu prioritate fată de prevederile
prezentei ordonante de urgentă.
ARTICOLUL
1342
În
toate plângerile si cererile adresate instantelor în temeiul prezentei
ordonante de urgentă, în care Autoritatea pentru străini este parte,
participarea procurorului este obligatorie.”
Art. II. - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, străinii fără drept de sedere în România pot solicita
Autoritătii pentru străini emiterea unei decizii de returnare,
fără instituirea măsurii de interzicere a intrării în
România.
(2)
Toate situatiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi solutionate potrivit prevederilor Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, republicată, cu modificările si completările
ulterioare, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta lege.
(3)
Ordonantele de declarare ca indezirabil, emise de procurorul anume desemnat de
la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, care nu au fost puse în
executare, îsi încetează efectele la data intrării în vigoare a
prevederilor prezentei legi.
Art.
III. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările si
completările ulterioare, precum si cu modificările si
completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor
o nouă numerotare.
Prezenta
lege transpune Directiva Consiliului nr. 86/2003 privind dreptul la reunificare
familială, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene
(JOCE) nr. L251 din 3 octombrie 2003, Directiva Consiliului nr. 109/2003
privind statutul cetătenilor statelor terte care sunt rezidenti pe termen
lung, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE)
nr. L16 din 23 ianuarie 2004, Directiva Consiliului nr. 110/2003 privind
asistenta în cazul tranzitului pentru scopul îndepărtării pe calea
aerului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene
(JOCE) nr. L321 din 6 decembrie 2003, si Directiva Consiliului nr. 114/2004
privind conditiile admisiei cetătenilor statelor terte în scop de studii,
schimb de elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr.
L375 din 23 decembrie 2004.
Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin.
(1) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR BOGDAN
OLTEANU |
PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 13 martie
2007.
Nr. 56.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii
pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România si se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 12 martie
2007.
Nr. 201.
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind rechemarea si
numirea unui consul general
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Domnul Florin Vodită se recheamă din calitatea de consul
general, sef al Consulatului General al României la Bonn, Republica
Federală Germania.
Art. 2. - Domnul Florin Vodită îsi va încheia misiunea în termen de cel mult
90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 3. - Domnul Vlad Vasiliu se numeste consul general, sef al Consulatului
General al României la Bonn, Republica Federală Germania.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Bucuresti, 21 martie
2007.
Nr. 273.
privind desemnarea
semnatarului Acordului de exploatare al Organizatiei Internationale de
Comunicatii Spatiale - „Intersputnik”
În temeiul art.
108 din Constitutia României, republicată, si al art. 2 paragraful 1 din
Acordul cu privire la crearea sistemului international si a Organizatiei de
telecomunicatii spatiale „Intersputnik”, încheiat la Moscova la 15 noiembrie
1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972, modificat prin Protocolul adoptat
la Moscova la 30 noiembrie 1996 si intrat în vigoare la 4 noiembrie 2002
privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului international
si a Organizatiei de telecomunicatii spatiale „Intersputnik”, încheiat la
Moscova la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972, astfel cum
a fost acceptat prin Legea nr. 437/2006,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se desemnează Societatea Natională de
Radiocomunicatii - S.A. ca semnatar al Acordului de exploatare al Organizatiei
Internationale de Comunicatii Spatiale - „Intersputnik”.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul comunicatiilor
si tehnologiei informatiei,
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 21 martie
2007.
Nr. 274.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru modificarea si
completarea Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea,
reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si
alimentarea cu apă a satelor
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. -
Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau
asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a
satelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294
din 24 iunie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se
modifică si se completează după cum urmează:
1. În
titlu si în cuprinsul hotărârii, sintagma „pietruirea, reabilitarea
si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate” se înlocuieste cu
sintagma „pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea
drumurilor de interes local clasate”.
2.
După alineatul (5) al articolului 4 se introduce un nou alineat, alineatul
(6), cu următorul cuprins:
„(6) În
corelare cu conditiile de relief, trafic, structura solului si conditiile
climatice, autoritătile administratiei publice locale au în vedere si
posibilitatea prevederii în documentatiile tehnico-economice de noi materiale
si/sau tehnologii agrementate, care să asigure solutii viabile atât din
punct de vedere al costurilor, cât si de calitate, în exploatare.”
Art. II. - în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
hotărâri se va reactualiza în mod corespunzător Ordinul ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului nr. 2.217/2005 pentru aprobarea Normei
metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind
pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate
si alimentarea cu apă a satelor, republicată, astfel cum a fost
modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
1.256/2005.
Art.
III. - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind
pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate
si alimentarea cu apă a satelor, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 294 din 24 iunie 1999, cu modificările si
completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta
hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se
textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Radu Mircea Berceanu
Ministrul delegat pentru lucrări publice
si amenajarea teritoriului,
László Borbély
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 21 martie
2007.
Nr. 279.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind încadrarea în
categoria functională a drumurilor comunale a unui drum situat pe raza
administrativ-teritorială a comunei Baldovinesti, judetul Olt
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si
13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,
republicată, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor
comunale a unui drum situat pe raza administrativ-teritorială a comunei
Baldovinesti, judetul Olt, conform anexei care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art. 2. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea
încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor
de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie
2000, cu modificările si completările ulterioare, se completează
în mod corespunzător.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Radu Mircea Berceanu
Ministrul delegat pentru lucrări publice
si amenajarea teritoriului,
László Borbély
Bucuresti, 21 martie 2007.
Nr. 281.
ANEXĂ
DATELE DE IDENTIFICARE
ale drumului situat pe raza administrativ-teritorială a comunei
Baldovinesti, judetul Olt, care se încadrează în categoria
functională a drumurilor comunale
|
Indicativul vechi |
Traseul drumului |
Pozitiile kilometrice |
Lungimea - km - |
Indicativul nou |
|
Ulită
sătească nr. 31 |
din
satul Pietris - Ulită sătească nr. 31 |
0+000-3+950 |
3,950 |
DC 18 Pietris-Baldovinesti |
|
Ulită
sătească nr. 36 |
-
Ulită sătească nr. 36 |
|||
|
De
1638 |
- De
1638 |
|||
|
Ulită
sătească nr. 20 |
-
Ulită sătească nr. 20 |
|||
|
Ulită
sătească nr. 8 |
-
Ulită sătească nr. 8 satul Baldovinesti |
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind transmiterea unui
imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei - Inspectoratul Teritorial de
Muncă Ialomita în administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei
de Muncă, pentru Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de
Muncă Ialomita
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12
alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si
regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările
ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil, proprietate publică a
statului, situat în municipiul Slobozia, având datele de identificare
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre, din administrarea Ministerului Muncii, Solidaritătii
Sociale si Familiei - inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita în
administrarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru
Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita.
Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului si terenului ce se transmit potrivit art.
1 se face pe bază de protocol încheiat între cele două părti,
respectiv Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si Agentia
Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, în termen de 60 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 21 martie
2007.
Nr. 286.
ANEXA
DATE DE IDENTIFICARE
ale imobilului, proprietate publică a statului, care se transmite din
administrarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei -
Inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita în administrarea Agentiei
Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru Agentia Judeteană
pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita
|
Adresa imobilului care se transmite |
Persoana juridică de la care se transmite |
Persoana juridică la care se transmite |
Caracteristicile tehnice ale imobilului |
|
Municipiul
Slobozia, bd.
Matei Basarab bl. F1, parter, judetul Ialomita - cod
8.29.06 - nr.
M.F.P. clădire 38.600 - nr.
M.F.P. teren 102104 |
Ministerul
Muncii, Solidaritătii
Sociale si
Familiei - Inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomita |
Agentia
Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pentru Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Ialomita |
Bloc
F1, parter (în clădire P+8E) Suprafata
construită = 206 m2 Suprafata
terenului aferent = 177,05 m2
Valoarea
de inventar a clădirii = 96.124 lei Valoarea
de inventar a terenului = 10.877 lei |
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA
NATIONALĂ DE REGLEMENTARE
PENTRU SERVICIILE
PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
privind aprobarea
Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii
activitătilor serviciului de iluminat public
Având
în vedere prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) din Legea serviciilor
comunitare de utilităti publice nr. 51/2006, ale art. 15 alin. (1) si ale
art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea serviciului de iluminat public nr.
230/2006,
în
temeiul art. 10 alin. (5) si (6) din Hotărârea Guvernului nr. 373/2002
privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare
pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C, cu
modificările si completările ulterioare,
presedintele
Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de stabilire, ajustare sau
modificare a valorii activitătilor serviciului de iluminat public,
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor
urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Presedintele
Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală,
Jeanina Preda
Bucuresti, 14 martie
2007.
Nr. 77.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activitătilor serviciului
de iluminat public
CAPITOLUL I
Scop
Art. 1. - Prezentele norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu
prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de
utilităti publice nr. 51/2006, ale art. 15 alin. (1) si ale art. 17 alin.
(1) din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006.
Art. 2. - (1) Prezentele norme metodologice stabilesc modul de calcul al valorii
activitătilor specifice pentru serviciul de iluminat public.
(2)
Valorile activitătilor specifice pentru serviciile de iluminat public
trebuie să asigure atât viabilitatea economică a operatorilor
prestatori ai serviciilor de iluminat public, cât si interesele utilizatorilor.
CAPITOLUL II
Domeniul de aplicare
Art. 3. - (1) Prezentele norme metodologice reglementează modul de
determinare a valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat
public.
(2)
Serviciul de iluminat public cuprinde următoarele activităti:
a)
iluminatul stradal rutier;
b)
iluminatul stradal pietonal;
c)
iluminatul arhitectural;
d)
iluminatul ornamental;
e)
iluminatul ornamental-festiv al comunelor, oraselor si municipiilor.
(3)
Activitătile specifice serviciului de iluminat public cuprind două
componente:
a)
întretinere;
b)
modernizare.
CAPITOLUL III
Definitii si abrevieri
Art. 4. - Termenii folositi în prezentele norme metodologice au următoarele
semnificatii:
a) autoritate
de reglementare competentă - Autoritatea Natională de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice,
denumită în continuare A.N.R.S.C.;
b) aprobarea
valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public pentru o
anumită perioadă - activitatea de analiză si verificare a
elementelor de cheltuieli, desfăsurată de autoritatea administratiei
publice locale implicate, cu respectarea normelor metodologice de stabilire,
ajustare sau modificare a valorii aferente activitătilor serviciului de
iluminat public, concretizată prin emiterea unor hotărâri;
c) ajustarea
valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public - operatiunea
de analiză a nivelului existent al valorii pentru activitătile
specifice serviciului de iluminat public si a structurii elementelor de
cheltuieli, potrivit normelor metodologice elaborate si aprobate de autoritatea
de reglementare competentă, prin care se asigură corelarea nivelului
valorii activitătilor serviciului de iluminat public stabilit anterior cu
evolutia generală a preturilor si tarifelor din economie;
d) iluminat
arhitectural - iluminatul destinat punerii în evidentă a unor
monumente de artă sau istorice ori a unor obiective de importantă
publică sau culturală pentru comunitatea locală;
e) iluminat
ornamental - iluminatul zonelor destinate parcurilor, spatiilor de
agrement, pietelor, târgurilor si altora asemenea;
f) iluminat
ornamental-festiv - iluminatul temporar utilizat cu ocazia
sărbătorilor si altor evenimente festive;
g) iluminat
stradal pietonal - iluminatul căilor de acces pietonal;
h) iluminat
stradal rutier - iluminatul căilor de circulatie rutieră;
i) întretinere
- ansamblul activitătilor de mentinere în functiune a sistemului de
iluminat public la parametrii luminotehnici normati, care se realizează
atât cu înlocuirea de componente, cât si fără înlocuirea acestora;
j) licentă
- actul tehnic si juridic emis de A.N.R.S.C., prin care se recunosc
calitatea de operator al serviciului de iluminat public, precum si capacitatea
si dreptul de a presta acest serviciu;
k) modernizare
- activitătile de pregătire, finantare si realizare a
investitiilor în sistemul de iluminat public, în vederea adaptării la
cerintele si exigentele stabilite în normele legale în vigoare si în programele
de dezvoltare;
l) modificarea
valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public - operatiunea de analiză a nivelului existent al valorii pentru
activitătile specifice serviciului de iluminat public si a structurii
acestora, potrivit normelor metodologice elaborate si aprobate de autoritatea
de reglementare competentă, aplicabilă în situatiile în care intervin
schimbări majore în structura costurilor care conduc la recalcularea
valorii existente;
m) sistem
de iluminat public - ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distributie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane
sau aeriene, fundatii, elemente de sustinere a liniilor, instalatii de legare
la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare,
izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare si
măsurare utilizate pentru iluminatul public;
n) stabilirea
valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public - operatiunea
de analiză a nivelului valorii pentru activitătile specifice
serviciului de iluminat public si a structurii acestora, conform normelor
metodologice elaborate si aprobate de autoritatea de reglementare
competentă, pentru operatorii nou-intrati pe piată sau pentru
operatorii care încheie contracte de delegare a gestiunii cu autoritătile
administratiei publice locale.
CAPITOLUL IV
Acte normative de referintă
Art. 5. - Prezentele norme metodologice au la bază următoarele acte
normative de referintă:
a)
Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006;
b)
Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006;
c)
Legea concurentei nr. 21/1996, republicată.
CAPITOLUL V
Art. 6. - Valorile activitătilor serviciului de iluminat public se
fundamentează pe baza cheltuielilor de productie si exploatare, a
cheltuielilor de întretinere si reparatii, a amortismentelor aferente
capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, a costurilor pentru
protectia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a
costurilor derivând din contractul de delegare a gestiunii, precum si a unei
cote de profit.
Art. 7. - Valorile activitătilor serviciului de iluminat public nu cuprind
cheltuielile cu energia electrică consumată pentru iluminat, care se
facturează separat.
Art. 8. - Autoritătile administratiei publice locale au competentă
exclusivă în aprobarea valorii activitătilor de iluminat public.
Art. 9. - (1) Valorile activitătilor specifice serviciului de iluminat
public se stabilesc, se ajustează sau se modifică pe baza
solicitărilor operatorilor, prestatori ai serviciului de iluminat public,
în conformitate cu prevederile normelor metodologice elaborate si aprobate de
autoritatea de reglementare competentă.
(2)
Operatorul de servicii care solicită stabilirea, ajustarea sau modificarea
valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public transmite
la autoritatea administratiei publice locale următoarele:
a)
cererea de stabilire, ajustare sau modificare, care contine nivelul propus al
valorii activitătilor serviciului de iluminat public, nivelul în vigoare
în cazul ajustării sau modificării si justificarea propunerii de
stabilire, ajustare sau modificare; valorile activitătilor specifice serviciului
de iluminat public propuse în cererea înaintată la autoritatea
administratiei publice locale vor fi determinate exclusiv cota de TVA;
b) fisa
de fundamentare a valorii activitătilor serviciului de iluminat public, pe
elemente de cheltuieli, conform anexelor nr. 1 si 2;
c)
memoriul tehnico-economic prin care se justifică oportunitatea stabilirii,
ajustării sau modificării valorii aferente activitătilor
serviciului de iluminat public;
d) alte date si informatii necesare
fundamentării valorilor propuse.
CAPITOLUL VI
Stabilirea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat
public
Art. 10. - (1) Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat
public se stabileste pentru operatorii nou-intrati pe piata acestor servicii,
precum si pentru cei care încheie contracte de delegare a gestiunii cu
autoritătile administratiei publice locale.
(2)
Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat public se
determină de către operatori, luând în calcul numai cheltuielile care
sunt specifice activitătii respective.
(3)
Fundamentarea costurilor fiecărei activităti în parte se face pe baza
cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariate si a cheltuielilor
operationale.
(4) În
cazul stabilirii valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat
public, structura cheltuielilor si a veniturilor este prezentată în anexa
nr. 1.
Art.
11. - Stabilirea valorii pentru activitătile specifice serviciului de
iluminat public se face potrivit formulei:
V = Ct
+ p, unde:
V -
valoarea stabilită a activitătilor specifice serviciului de iluminat
public pentru o anumită perioadă;
Ct
- cheltuieli totale;
p - profit.
CAPITOLUL VII
Ajustarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat
public
Art. 12. - (1) Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat
public se poate ajusta, la solicitarea operatorilor, în raport cu evolutia
indicelui preturilor de consum sau a altui parametru de ajustare, prevăzut
în contractul de delegare a gestiunii, în baza cererilor de ajustare, însotite
de documentatia de fundamentare.
(2)
Nivelul rezultat al valorii aferente activitătilor specifice serviciului
de iluminat public nu poate depăsi nivelul actual ajustat cu indicele de
crestere al parametrului de ajustare.
(3)
Nivelul valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat public se
determină avându-se în vedere influentele reale primite în costuri, ca
urmare a evolutiei preturilor si tarifelor din economie.
(4)
Fundamentarea costurilor fiecărei activităti în parte se face pe baza
cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariate si a cheltuielilor
operationale.
(5) În
cazul ajustării valorii activitătilor specifice serviciului de
iluminat public, structura cheltuielilor si a veniturilor este prezentată
în anexa nr. 2.
Art. 13. - Ajustarea valorii pentru activitătile specifice serviciului de
iluminat public se face potrivit formulei:
V, = V0
+ Δv, unde:
V1
- valoarea ajustată a activitătilor specifice serviciului de iluminat
public;
V0
- valoarea actuală a activitătilor specifice serviciului de iluminat
public;
Δv -
cresterea valorii aferente activitătilor specifice serviciului de iluminat
public;
Δv = (Δct +Δct x r%),
unde:
Δct -
cresterea cheltuielilor totale ca urmare a ajustărilor intervenite în
costuri;
r% -
cota de profit.
CAPITOLUL VIII
Modificarea valorii activitătilor specifice serviciului de iluminat
public
Art. 14. - (1) Valoarea activitătilor specifice serviciului de iluminat
public se poate modifica în următoarele situatii:
a) la
modificarea majoră a costurilor, determinată de realizarea modernizării
sistemului de iluminat public, în vederea îmbunătătirii calitative a
serviciului de iluminat public;
b) la
modificările determinate de prevederile legislative care conduc la
cresterea cheltuielilor materiale, a cheltuielilor cu protectia mediului si a
cheltuielilor de securitate si sănătate a muncii.
(2) În
cazul modificării valorii activitătilor specifice serviciului de
iluminat public, structura cheltuielilor si a veniturilor este prezentată
în anexa nr. 2.
(3)
Fundamentarea costurilor fiecărei activităti în parte se face pe baza
cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariate si a cheltuielilor
operationale.
Art. 15. - Modificarea valorii pentru activitătile specifice serviciului de
iluminat public se face potrivit formulei:
V1
= V0 + Δv, unde:
V1
- valoarea modificată a activitătilor specifice serviciului de
iluminat public;
V0
- valoarea actuală a activitătilor specifice serviciului de iluminat
public;
Δv - cresterea valorii aferente activitătilor specifice serviciului de
iluminat public;
Δv = (Δct, +Δct, x
r%), unde:
Δct -
cresterea cheltuielilor totale ca urmare a modificărilor intervenite în
costuri;
r% -
cota de profit.
Art. 16. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme
metodologice.
ANEXA Nr. 1
la normele metodologice
FISA DE FUNDAMENTARE
pentru stabilirea valorii activitătilor specifice serviciului de
iluminat public
- lei -
|
Specificatie |
Întretinere activitate |
Modernizare activitate |
|
1.
Cheltuieli materiale, din care: |
|
|
|
-
materii prime si materiale |
|
|
|
-
amortizarea |
|
|
|
-
alte cheltuieli materiale |
|
|
|
2. Cheltuieli
cu munca vie, din care: |
|
|
|
-
salarii |
|
|
|
- CAS |
|
|
|
-
fond somaj |
|
|
|
-
CASS |
|
|
|
-
fond de risc |
|
|
|
-
cotă de contributii pentru concedii si indemnizatii |
|
|
|
-
fond garantare creante salariale |
|
|
|
3. Cheltuieli
operationale (utilaje etc.) |
|
|
|
I. Cheltuieli de exploatare (1+2+3) |
Ct |
Ct |
|
II. Profit |
|
|
|
III.
Valoare activitate de iluminat public (l+II),
exclusiv TVA |
V = Ct+p |
V = Ct+p |
ANEXA
Nr. 2
la normele metodologice
FISA DE FUNDAMENTARE
pentru ajustarea sau modificarea valorii activitătilor specifice
serviciului de iluminat public
- lei -
|
Specificatie |
Întretinere activitate |
Modernizare activitate |
||||
|
Actual |
Propus |
Crestere % |
Actual |
Propus |
Crestere % |
|
|
1. Cheltuieli
materiale, din care: |
|
|
|
|
|
|
|
-
materii prime si materiale |
|
|
|
|
|
|
|
-
amortizarea |
|
|
|
|
|
|
|
-
alte cheltuieli materiale |
|
|
|
|
|
|
|
2. Cheltuieli
cu munca vie, din care: |
|
|
|
|
|
|
|
-
salarii |
|
|
|
|
|
|
|
- CAS |
|
|
|
|
|
|
|
-
fond somaj |
|
|
|
|
|
|
|
-
CASS |
|
|
|
|
|
|
|
-
fond de risc |
|
|
|
|
|
|
|
-
cotă de contributii pentru concedii si indemnizatii |
|
|
|
|
|
|
|
-
fond garantare creante salariale |
|
|
|
|
|
|
|
3. Cheltuieli
operationale (utilaje etc.) |
|
|
|
|
|
|
|
I. Cheltuieli de exploatare (1+2+3) |
|
|
Δv = cresterea
valorii |
|
|
Δv = cresterea
valorii |
|
II. Profit |
|
|
|
|
|
|
|
III.
Valoare activitate de iluminat public (l+II),
exclusiv TVA |
V0
|
V1
= V0+ Δv |
Δv = cresterea
valorii |
|
|
Δv = cresterea
valorii |
MINISTERUL JUSTITIEI
pentru modificarea si
completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a
activitătii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului
justitiei nr. 710/C/1995
Având
în vedere necesitatea modificării si completării unor dispozitii ale
Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a
activitătii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului
justitiei nr. 710/C/1995,
văzând
si adresele nr. 2.423 din 25 septembrie 2006 si nr. 205 din 29 ianuarie 2007
ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici de înaintare a propunerilor de
modificare si completare a dispozitiilor Regulamentului de punere în aplicare a
Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995,
în
conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr.
83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132
din 11 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul
justitiei emite următorul ordin:
Art. I. -
Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a
activitătii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului
justitiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176
din 8 august 1995, cu modificările si completările ulterioare, se
modifică si se completează după cum urmează:
1. Alineatele (1), (2) si (3) ale articolului 2 vor avea următorul
cuprins:
„Art.
2. - (1) Numărul notarilor publici si al birourilor notariale din
localitătile aflate în circumscriptia fiecărei judecătorii si
din municipiul Bucuresti se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, la
propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. La formularea
propunerilor, Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici va avea în vedere
propunerile Camerelor notarilor publici, precum si cerintele rezultate din
întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul si tipul
procedurilor notariale solicitate de către public, precum si onorariile
încasate.
(2)
Ministrul justitiei va proceda la actualizarea numărului notarilor publici
si al birourilor notariale în primul trimestru al fiecărui an, la propunerea
Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Ordinul de actualizare va
cuprinde:
a)
numărul notarilor publici în functie;
b)
numărul locurilor vacante pentru notarii stagiari care se vor angaja în
birourile notariale;
c)
numărul locurilor vacante pentru notarii stagiari care vor participa la
examenul de definitivat;
d)
numărul locurilor vacante pentru cei care au îndeplinit timp de 5 ani
functiile juridice prevăzute la art. 16 lit. g) din lege si care au
promovat concursul prevăzut la art. 4 alin. (3) din prezentul regulament;
e)
numărul locurilor vacante pentru schimbări de sediu.
(3)
Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplică notarilor publici cărora
Ie-a încetat suspendarea din exercitiul functiei de notar public.”
2. Articolul 3 se abrogă.
3. Alineatele
(3) si (4) ale articolului 4 vor avea următorul cuprins:
„(3)
Verificarea cunostintelor se efectuează prin concurs organizat anual, de
regulă în perioada 1-30 noiembrie, de Consiliul Uniunii Nationale a
Notarilor Publici, cu acordul Ministerului Justitiei, de către o comisie
formată din: un
membru
al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, desemnat de către
acesta; un notar public desemnat de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor
Publici; 2 reprezentanti ai Ministerului Justitiei desemnati prin ordin de
ministrul justitiei; un cadru didactic universitar în specialitatea drept civil
de la una dintre facultătile de drept acreditate din tară. Data
desfăsurării concursului se stabileste de presedintele Uniunii
Nationale a Notarilor Publici, cu acordul ministrului justitiei.
(4)
Tematica pentru fiecare concurs se va stabili din domeniile prevăzute la
art. 16 alin. (3) din prezentul regulament de către Consiliul Uniunii
Nationale a Notarilor Publici, împreună cu directia de specialitate din cadrul
Ministerului Justitiei, cu consultarea unui cadru didactic universitar în
specialitatea drept civil de la una dintre facultătile de drept acreditate
din tară.”
4. Alineatele (1) si (4) ale articolului 5 vor avea următorul
cuprins:
„Art.
5. - (1) Procedura desfăsurării concursului este stabilită prin
Regulamentul de organizare si desfăsurare a examenului de notar public
pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de
notar public.
(4) In cazul în care constată
că desfăsurarea concursului s-a făcut potrivit legii, Consiliul
Uniunii Nationale a Notarilor Publici îl validează si înaintează
Ministerului Justitiei propunerile de numire a candidatilor declarati admisi.”
5. Alineatul (2) al articolului 5 se abrogă.
6.
Articolul 6 va avea următorul cuprins:
„Art.
6. - Propunerile de numire a notarilor publici se vor înainta Ministerului
Justitiei de către Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici,
împreună cu următoarele documente care atestă îndeplinirea
conditiilor prevăzute de art. 16 din lege:
-
cererea de numire în functia de notar public;
-
declaratia pe propria răspundere a candidatului că are numai
cetătenia română;
-
dovada domiciliului în România;
- copie
legalizată de pe diploma de studii;
-
cazierul judiciar;
- referatul
notarului public îndrumător si notele sau calificativele obtinute pe
perioada de stagiu, pentru notarul stagiar; recomandare de la ultimul loc de
muncă privind reputatia profesională si socială, pentru
candidatii admisi la concursul prevăzut la art. 4 din prezentul
regulament;
-
adeverinta medicală eliberată de o institutie medicală
desemnată de Biroul executiv al Uniunii Nationale a Notarilor Publici,
care să ateste că este apt din punct de vedere medical;
-
dovada că a fost declarat admis la examenul sau la concursul de notar
public;
-
dovada privind exercitarea timp de 5 ani a uneia dintre functiile juridice
prevăzute de lege, pentru candidatii admisi la concursul prevăzut la
art. 4 din prezentul regulament.”
7. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
„Art.
7. - (1) Notarul public este numit prin ordin al ministrului justitiei, pe baza
referatului întocmit de directia de specialitate din cadrul Ministerului
Justitiei privind îndeplinirea conditiilor de numire prevăzute de lege.”
8. Alineatul (3) al articolului 8 va avea următorul cuprins:
„(3) La
cererea de înregistrare se va atasa ordinul de numire a notarului public,
dovada existentei sediului biroului notarial - prin act de proprietate,
contract de închiriere sau alt act, confirmarea Colegiului director al Camerei
notarilor publici, în cazul în care activitatea se desfăsoară în baza
unui contract de societate civilă, precum si cu privire la faptul că
biroul notarial dispune de spatiu corespunzător desfăsurării
activitătii si conservării arhivei în bune conditii. Dovada
existentei sediului biroului notarial în localitatea în care notarul public a
fost numit si în localitatea în care se asociază nu este necesară în
cazul în care se asociază cu un notar public care are înregistrat sediul
biroului notarial.”
9. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
„Art.
10. - (1) În registrul special prevăzut la art. 8 alin. (1) se vor înscrie
si următoarele operatiuni:
-
modificări în modul de desfăsurare a activitătii în cadrul biroului
notarial;
-
schimbarea sediului biroului notarial;
-
radierea biroului notarial;
-
înregistrarea si încetarea activitătii sediilor secundare, potrivit art.
115 din lege.”
10. După alineatul (1) al articolului 12 se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11)
Notarul stagiar este persoana care îndeplineste cumulativ conditiile
prevăzute la art. 16 lit. a)-f) din lege, a promovat examenul sau
concursul de notar stagiar organizat anual, de regulă în perioada 1 - 15
septembrie, de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, cu acordul
Ministerului Justitiei, si este angajat de notarul public îndrumător. Data
sustinerii examenului sau concursului de notar stagiar se stabileste de
presedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici, cu acordul ministrului
justitiei.”
11. Alineatele (2) si (4) ale articolului 12 vor avea următorul
cuprins:
„(2)
Cererea de angajare, avizată de Colegiul director al Camerei notarilor
publici, va fi însotită de dovezile corespunzătoare îndeplinirii conditiilor
prevăzute de art. 16 lit. a)-f) din lege si de dovada promovării
examenului sau concursului de notar stagiar.
(4)
Examenul sau concursul va consta într-o probă scrisă cu caracter
teoretic. Tematica se va stabili din domeniile dreptului civil si legislatiei
notariale de către Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici,
împreună cu directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, cu
consultarea unui cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la
una dintre facultătile de drept acreditate din tară.
Comisia
de examinare este formată din: un membru al Consiliului Uniunii Nationale
a Notarilor Publici, desemnat de către acesta; 2 notari publici desemnati
de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, dintre care unul din Camera
notarilor publici unde s-au înscris cei mai multi candidati; un reprezentant al
Ministerului Justitiei desemnat prin ordin de ministrul justitiei; un cadru
didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre
facultătile de drept acreditate din tară. Rezultatele examenului sau
concursului se validează de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor
Publici.”
12. Alineatele (1) si (3) ale articolului 14 vor avea următorul
cuprins:
„Art.
14. - (1) Uniunea Natională a Notarilor Publici organizează anual, de
regulă în perioada 1-31 octombrie, examenul de notar public pentru notarii
care, până la data examenului, au îndeplinit stagiul de pregătire de
2 ani. Durata de pregătire a notarilor stagiari poate fi considerată
îndeplinită după cel putin un an de activitate, dacă s-au
distins în profesie si, anterior angajării lor, au exercitat si alte
functii de specialitate juridică timp de cel putin un an.
(3) Camerele notarilor publici vor
înainta Uniunii Nationale a Notarilor Publici cererile candidatilor pentru
sustinerea examenului de notar public, împreună cu referatele notarilor
publici îndrumători, notele sau calificativele obtinute pe perioada de
stagiu si dovezile privind îndeplinirea conditiilor de la art. 16 lit. a)-f)
din lege.”
13. Alineatul (2) al articolului 15 va avea următorul cuprins:
„(2)
Respingerea sau, după caz, lipsa nejustificată a notarului stagiar la
două examene de notar public consecutive, după efectuarea stagiului,
atrage încetarea contractului individual de muncă si pierderea
calitătii de notar stagiar.”
14. Alineatele (1) si (3) ale articolului 16 vor avea următorul
cuprins:
„Art.
16. - (1) Comisia de examinare va fi formată din:
- un
membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, desemnat de
către acesta;
- un
reprezentant al Ministerului Justitiei desemnat de ministrul justitiei;
- un
cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre
facultătile de drept din tară;
- 2
notari publici desemnati de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
(3)
Examenul va consta din probe scrise cu caracter teoretic si practic din
domeniile dreptului civil, dreptului familiei, dreptului comercial, dreptului
international privat, procedurii notariale, dreptului constitutional, precum si
legislatiei notariale.”
15. Alineatul (1) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
„Art.
18. - (1) În toate cazurile de încetare a calitătii de notar public, de
suspendare din functie pe o perioadă mai mare de 6 luni, precum si în alte
cazuri prevăzute de lege în care notarul public nu îsi poate exercita
profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, în lipsa unui notar public
asociat sau a unui alt notar public în aceeasi circumscriptie teritorială,
Colegiul director al Camerei notarilor publici poate delega un notar public
pentru îndeplinirea activitătii notariale, în conditiile statutului,
până fa numirea unui notar public, încetarea suspendării din functie
sau, după caz, încetarea cauzei care a impus delegarea.”
16. Alineatul (2) al articolului 21 se abrogă.
17.
Articolul 22 se abrogă.
18.
Articolul 23 va avea următorul cuprins:
„Art.
23. - (1) Sediul biroului notarial se stabileste în localitatea
prevăzută în ordinul de numire în functie a notarului public sau la
sediul unuia dintre notarii publici asociati.
(2) Asocierea notarilor publici în cadrul
aceleiasi Camere a notarilor publici se aprobă de către Colegiul
director, iar a notarilor publici din Camere diferite, de către Consiliul
Uniunii, la propunerea Camerelor notarilor publici.
În
cazul în care în localitatea din care urmează să îsi schimbe temporar
sediul notarul public, în vederea asocierii, nu îsi mai desfăsoară
activitatea un alt notar public, Colegiul director al Camerei notarilor publici
este obligat să asigure continuitatea serviciului notarial, precum si
preluarea arhivei.”
19.
Articolul 27 va avea următorul cuprins:
„Art.
27. - (1) Schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care
îsi desfăsoară activitatea într-o localitate din cadrul aceleiasi
circumscriptii sau din altă circumscriptie judecătorească se
face prin examen sau concurs pe post vacant, prevăzut în ordinul de
actualizare, în cazul decesului sau încetării calitătii de notar
public a unuia dintre asociati, locul rămas vacant va fi ocupat de
asociatul care, anterior asocierii, a fost numit în altă localitate, la
cererea acestuia. în cazul existentei mai multor asociati care, anterior
asocierii, si-au desfăsurat activitatea în alte localităti, locul
rămas vacant va fi ocupat prin concurs organizat de Camera respectivă.
La concurs pot participa numai notarii publici care au avut calitatea de
asociat al notarului public decedat sau căruia i-a încetat calitatea.
În
cazul în care în localitatea din care urmează să îsi schimbe sediul
notarul public nu îsi mai desfăsoară activitatea un alt notar public,
Colegiul director al Camerei notarilor publici este obligat să asigure
continuitatea serviciului notarial, precum si preluarea arhivei.
(2)
Examenul sau concursul de schimbare de sedii se organizează anual, de
regulă în perioada 1-30 mai, de către Camerele notarilor publici, si
constă într-o probă practică scrisă. Examenul sau concursul
de schimbare de sedii se sustine în fata unei comisii formate din 3-5 notari
publici din cadrul Camerei notarilor publici respective. La examenul sau
concursul de schimbare de sediu va participa, în calitate de observator, un
reprezentant al Ministerului Justitiei, desemnat prin ordin al ministrului
justitiei. Acesta va întocmi un raport privind desfăsurarea examenului sau
concursului de schimbare de sedii, pe care îl va înainta ministrului justitiei
si Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
(3)
Rezultatele examenului sau concursului de schimbare de sedii se validează
de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, pe baza propunerilor
Camerelor notarilor publici si a raportului întocmit de observator.
(4)
Procedura desfăsurării examenului sau concursului de schimbare de
sedii este stabilită prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
justitiei.
(5)
După emiterea ordinului ministrului justitiei de schimbare a sediului,
notarul public are obligatia de a face înscrierile corespunzătoare
potrivit prevederilor art. 8 din prezentul regulament; cu privire la
arhivă sunt aplicabile dispozitiile art. 18 alin. (3) din prezentul
regulament.
(6)
Locurile rămase vacante după actualizare, în urma concursului
prevăzut la art. 4 din prezentul regulament, a examenului sau concursului
pentru schimbările de sedii, precum si ca urmare a decesului sau
încetării calitătii de notar public vor fi prevăzute în
următorul ordin de actualizare, în situatia în care mentinerea acestora se
mai justifică.”
20. Titlul capitolului III va avea următorul cuprins:
„CAPITOLUL
III
Biroul notarial. Evidentele activitătii notariale. Evidentele Uniunii
Nationale a Notarilor Publici”
21.
După alineatul (2) al articolului 36 se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) În
cazul încetării activitătii notarului public, arhiva biroului
notarial va fi preluată, după caz, de alt notar din circumscriptia
aceleiasi judecătorii sau de Camera notarilor publici.”
22. La
articolul 37, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul
(2), cu următorul cuprins:
„(2)
Evidentele biroului notarilor publici asociati se tin în partidă
comună, iar arhiva creată pe durata asocierii va rămâne
notarului public în al cărui sediu acestia îsi desfăsoară
activitatea. în cazul în care sediul biroului notarului public este
coproprietatea notarilor publici asociati, arhiva va rămâne notarului
public care îsi continuă activitatea în acel sediu.”
23. Alineatul (2) al articolului 38 va avea următorul cuprins:
„(2)
Traducerile se efectuează de persoane autorizate de Ministerul Justitiei
si de interpretii si traducătorii autorizati în specialitatea stiinte
juridice în statele membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului
Economic European de origine ori de provenientă, ale căror
certificate sau alte documente similare sunt recunoscute de Ministerul
Justitiei.”
24. La articolul 40 alineatul (1), literele e) si f) se abrogă.
25.
Alineatul (4) al articolului 40 va avea următorul cuprins:
„(4)
Dacă în biroul notarial functionează mai multi notari publici
asociati, în registrele prevăzute la alin. (1) vor fi evidentiate separat
lucrările si onorariile pe numele fiecărui notar public.”
26. La articolul 40, după alineatul (5) se introduce un nou alineat,
alineatul (6), cu următorul cuprins:
„(6)
Notarul public întocmeste evidenta statistică a lucrărilor si
operatiunilor notariale.”
27. Alineatul (4) al articolului 41 se abrogă.
28.
Articolul 42 va avea următorul cuprins:
„Art.
42. - în opisul registrului general se trec numele si prenumele tuturor
părtilor care figurează în actele întocmite, în ordine
alfabetică. Legalizările copiilor si traducerile nu se
opisează.”
29. Articolul 45 se abrogă.
30. După
sectiunea a ll-a „Evidentele biroului notarial” a capitolului III se introduce
o nouă sectiune, sectiunea a lll-a, cu următorul cuprins:
„SECTIUNEA a III-a
Evidentele Uniunii Nationale a Notarilor Publici
Art. 561.
- La nivelul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România se
înfiintează următoarele registre:
a)
Registrul national de evidentă a succesiunilor, în care se
înregistrează cauzele succesorale referitoare la cetătenii
străini sau apatrizi, cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe
urma cărora au rămas bunuri imobile în România (RNSE);
b)
Registrul national de evidentă a testamentelor autentice (RNTA), în care
se înregistrează toate dispozitiile testamentare si revocarea lor;
c)
Registrul national de evidentă a optiunilor succesorale (RNOS), în care se
înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea pură
si simplă, acceptarea sub beneficiu de inventar si renuntarea la
succesiune;
d)
Registrul national de evidentă a revocării procurilor (RNPR), în care
se înregistrează toate actele de revocare expresă a procurilor date
în scopul încheierii de acte si îndeplinirii de proceduri notariale.
Art. 562.
- (1) Registrele prevăzute la art. 561 se tin în format
material si electronic.
(2)
Înregistrările se fac în momentul si în ordinea primirii lucrărilor.
(3)
Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se sterge vechiul
text, doar prin bararea acestuia.
Art. 563.
- Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici va aproba prin hotărâre
normele metodologice privind procedura de operare în registrele prevăzute
la art. 561 si dovezile care se eliberează în urma
verificărilor.
Art. 564.
- (1) Notarii publici sunt obligati să comunice de îndată Uniunii
Nationale a Notarilor Publici informatiile care au legătură cu actele
si procedurile mentionate la art. 561, în vederea
înregistrării.
(2)
Notarii publici au obligatia ca, înainte de finalizarea actelor si procedurilor
notariale, să procedeze la consultarea registrelor nationale
corespunzătoare, prevăzute la art. 561, solicitând în
acest scop si pe cheltuiala pârtilor un certificat eliberat de Uniunea
Natională a Notarilor Publici în conditiile stabilite prin normele
metodologice.”
31. Alineatul (1) al articolului 58 va avea următorul cuprins:
„Art.
58. - (1) Identitatea părtilor se stabileste în conditiile art. 50 din
lege, cu mentionarea numelui, prenumelui si a codului numeric personal ale
persoanelor fizice sau, după caz, a denumirii, a codului unic de
înregistrare sau a codului fiscal si a calitătii reprezentantului
îndreptătit să încheie actul în numele persoanei juridice.”
32. Alineatul (2) al articolului 58 se abrogă.
33.
Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins:
„Art.
60. - (1) În cazul actelor supuse publicitătii mobiliare sau
imobiliare, notarul public este obligat să întreprindă de îndată
în numele titularilor acestor drepturi, direct ori prin angajatii săi,
demersurile necesare la biroul de publicitate competent si să înmâneze
părtilor dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.”
34. Alineatul (3) al articolului 60 se abrogă.
35.
Alineatul (1) al articolului 70 va avea următorul cuprins:
„Art.
70. - (1) În actele de transmisiuni sau constituiri de drepturi reale
imobiliare notarul public este obligat să verifice situatia
proprietătii si sarcinile bunului. în acest scop, notarul public va
pretinde prezentarea titlurilor de proprietate ale înstrăinătorului
si, după caz, extrasul de carte funciară sau certificatul de sarcini,
precum si certificatul de atestare fiscală.”
36. Alineatul (1) al articolului 80 va avea următorul cuprins:
„Art.
80. - (1) Declaratiile de renuntare la succesiune, de acceptare pură si
simplă sau sub beneficiu de inventar se fac în formă autentică
si se înscriu pentru opozabilitate în Registrul national de evidentă a
optiunilor succesorale (RNOS) prevăzut la art. 561.”
37. După alineatul (1) al articolului 80 se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11)
Fac exceptie de la dispozitiile alin. (1) declaratiile de
acceptare pură si simplă făcute în cadrul dezbaterii succesorale
si consemnate în încheierea de sedintă.”
38. Alineatul
(2) al articolului 80 se abrogă.
39.
Alineatul (3) ai articolului 80 va avea următorul cuprins:
„(3)
Declaratiile de optiuni succesorale înscrise în Registrul national de
evidentă a optiunilor succesorale se păstrează în mape tinute de
Uniunea Natională a Notarilor Publici.”
40. Alineatul (2) al articolului 81 se abrogă.
41.
Alineatul (3) al articolului 95 se abrogă.
42.
Articolul 96 va avea următorul cuprins:
„Art.
96. - (1) Încheierea de legalizare a copiei de pe un înscris întocmit într-o
altă limbă decât cea română se semnează de notarul public
care a făcut confruntarea, în cazul în care limba străină este
limba sa maternă sau pentru care a fost autorizat ca traducător si
interpret. în cazul în care confruntarea se face de către traducător,
încheierea va fi semnată de acesta în fata notarului public, în afară
de cazul în care traducătorul are depus specimenul de semnătură
la biroul notarial, la care se va anexa traducerea în limba română a
înscrisului, semnată de traducător.
(2)
Copia înscrisului tradus se anexează la exemplarul traducerii legalizate a
acestuia, care rămâne în arhiva notarului public.”
43. Alineatul (1) al articolului 109 va avea următorul cuprins:
„Art.
109. - (1) Evidentele privind numărul notarilor publici, al notarilor
stagiari, al birourilor notariale, numirea, suspendarea si încetarea
suspendării, asocierea si încetarea asocierii, schimbarea sediului
biroului notarial, încetarea calitătii de notar public, înregistrarea si
încetarea activitătii birourilor notariale sunt îndeplinite sau, după
caz, tinute, potrivit legii, de directia de specialitate din cadrul
Ministerului Justitiei.”
44. După articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 1271,
cu următorul cuprins:
„Art.
1271. - Uniunea Natională a Notarilor Publici si Camerele
notarilor publici pot elibera persoanelor interesate, la cerere, copii
certificate de pe actele pe care le detin.”
Art. II. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentului ordin, se vor stabili conditiile de organizare si desfăsurare
a examenului sau concursului de schimbare de sedii, prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului justitiei.
(2) În
acelasi termen, Regulamentul de organizare si desfăsurare a examenului de
notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor
vacante de notar public se va modifica si se va completa în mod
corespunzător, urmând a stabili si conditiile de organizare si
desfăsurare a examenului sau concursului de notar stagiar.
Art.
III. - Camerele notarilor publici si notarii publici, care tin
registrele speciale de renuntări la succesiune, opisele acestora, precum
si declaratiile înscrise în aceste registre, le vor transmite Uniunii Nationale
a Notarilor Publici în vederea creării bazei de date centralizate.
Art. IV. -
Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările si
completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin, va
fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se
articolelor o nouă numerotare.
Ministrul justitiei,
Monica Luisa Macovei
Bucuresti, 7 martie
2007.
Nr. 655/C.