MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 189        LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 19 martie 2007

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

255. - Hotărâre privind suspendarea, la cerere, din functia publică de subprefect al judetului Mehedinti

 

256. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor - Directia Regională Vamală Craiova în domeniul public al municipiului Craiova si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova, judetul Dolj

 

257. - Hotărâre privind darea unor imobile, proprietate publică a statului, în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Unitatea Specială de Aviatie

 

259. - Hotărâre privind încadrarea în categoria functională a drumurilor judetene a unui drum comunal situat în judetul Galati

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.256/2006. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului privind aprobarea Instructiunilor pentru diagnoza căii si liniei de contact efectuată cu automotorul TMC

 

211. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantatiilor viticole, pentru campaniile 2006-2007 si 2007-2008, derulate cu sprijin comunitar

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 29 iunie 2006 în Cauza Caracas împotriva României

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

4. - Regulament privind modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările si completările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suspendarea, la cerere, din functia publică de subprefect al judetului Mehedinti

 

Având în vedere prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Săceanu Constantin se suspendă, la cerere, din functia publică de subprefect al judetului Mehedinti pe o perioadă de 2 ani.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 14 martie 2007.

Nr. 255.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor - Directia Regională Vamală Craiova în domeniul public al municipiului Craiova si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova, judetul Dolj

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil, compus din constructie si terenul aferent, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor - Directia Regională Vamală Craiova în

domeniul public al municipiului Craiova si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova, judetul Dolj.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 martie 2007.

Nr. 256.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Finantelor Publice -

Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor - Directia Regională Vamală Craiova

în domeniul public al municipiului Craiova si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova, judetul Dolj

 

Locul unde este

situat imobilul

care se transmite

Persoana juridică

de la care se

transmite imobilul

Persoana juridică

la care se

transmite imobilul

Caracteristicile tehnice

ale imobilului

Codul de clasificare

si numărul de inventar

atribuit de M.F.P.

Municipiul Craiova, str. Simion Bărnutiu nr. 36, judetul Dolj

Statul român, Ministerul Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor - Directia Regională Vamală Craiova

Municipiul Craiova, Consiliul Local al Municipiului Craiova

Clădire parter:

Suprafata construită = 291,2 m2 Suprafata terenului = 100 m2

Total suprafată teren = 391,2 m2 Valoarea de inventar = 456.656,55 lei

Nr. M.F.P. 145.256

Cod de clasificare 8.29.06

 

]GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea unor imobile, proprietate publică a statului, în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Unitatea Specială de Aviatie

 

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Unitatea Specială de Aviatie, a unor imobile - terenuri - situate în municipiul Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 149-151, judetul Cluj, trecute în domeniul public al statului din domeniul public al judetului Cluj, prin Hotărârea Consiliului Judetean Cluj nr. 255/2005.

(2) Datele de identificare ale imobilelor prevăzute la alin. (1) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 martie 2007.

Nr. 257.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor, proprietate publică a statului, care se transmit în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor,

pentru Unitatea Specială de Aviatie

 

Denumirea si adresa terenului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite terenul

Persoana juridică la care se transmite terenul

Caracteristicile tehnice ale terenului care se transmite

Municipiul Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 149-151, judetul Cluj

Judetul Cluj

Statul român, în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Unitatea Specială de Aviatie

- suprafata = 28.440,89 m2, cu nr. cadastral 1.786/2

Municipiul Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 149-151, judetul Cluj

Judetul Cluj

Statul român, în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Unitatea Specială de Aviatie

- suprafata = 1.904,17 m2, cu nr. cadastral 1.786/3

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încadrarea în categoria functională a drumurilor judetene a unui drum comunal

situat în judetul Galati

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor judetene a unui drum comunal situat în judetul Galati, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexele nr. 2 si 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul delegat pentru lucrări publice

si amenajarea teritoriului,

László Borbély

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 martie 2007.

Nr. 259.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale drumului comunal situat în judetul Galati, care se încadrează în categoria functională a drumurilor judetene

 

Indicativul vechi

Traseul drumului

Pozitiile kilometrice

Lungimea - km -

Indicativul nou

DC 73

Nicoresti-Fântâni-Poiana- Visina-Buciumeni

0+000-13+500

13,50

DJ 252 I

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR

SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Instructiunilor pentru diagnoza căii si liniei de contact

efectuată cu automotorul TMC

 

În temeiul prevederilor art. 4 lit. e) ultima liniută din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Feroviare Române - AFER, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române - AFER, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Instructiunile pentru diagnoza caii si liniei de contact efectuată cu automotorul TMC, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică Companiei Nationale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, Societătii Comerciale „Electrificare C.F.R.” - S.A., în calitate de operator economic care asigură întretinerea, repararea si exploatarea instalatiilor feroviare de electrificare, Societătii Comerciale „Informatică Feroviară” - S.A., în calitate de operator economic care gestionează datele rezultate în urma măsurărilor, gestionarilor de infrastructură feroviară neinteroperabilă si operatorilor economici care detin si/sau utilizează asemenea utilaje în activitatea de întretinere si reparatie a infrastructurii feroviare.

Art. 3. - Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., Societatea Comercială „Electrificare C.F.R.” - S.A. si Societatea Comercială „Informatică Feroviară” - S.A., precum si gestionarii de infrastructură feroviară neinteroperabilă si operatorii economici care detin si/sau utilizează asemenea utilaje vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării.

(2) Până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, conducerea persoanelor juridice prevăzute la art. 2 va asigura, conform prevederilor în vigoare, instruirea si verificarea profesională a personalului cu atributii în aplicarea instructiunilor prevăzute la art. 1.

(3) Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. va edita si pune la dispozitia celor interesati instructiunile prevăzute la art. 1.

Art. 5. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea juridică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2006.

Nr. 2.256.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR
SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie

a plantatiilor viticole, pentru campaniile 2006-2007 si 2007-2008, derulate cu sprijin comunitar

 

Având în vedere:

- prevederile art. 13 din Legea nr. 244/2002 a viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile art. 111 lit. k) din Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2002, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2005 privind măsurile si instrumentele de reglementare a filierei vitivinicole;

- prevederile cap. III „Restructurarea si Reconversia”, art. 11-15, din Regulamentul Consiliuluu(CE) nr. 1.493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole;

- prevederile cap. IV „Restructurare si Reconversie”, art. 12-18, din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.227/2000 privind stabilirea unor reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, cu privire la potentialul de productie,

văzând Referatul de aprobare nr. 15 din 11 ianuarie 2007,

în temeiul art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantatiilor viticole, pentru campaniile 2006-2007 si 2007-2008, derulate cu sprijin comunitar, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin creează cadrul necesar aplicării directe a prevederilor Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 143 din 16 iunie 2000, si a prevederilor Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.227/2000 privind stabilirea unor reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, cu privire la potentialul de productie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 173 din 27 iunie 2001.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Dan Stefan Motreanu

 

Bucuresti, 15 martie 2007.

Nr. 211.

 

ANEXĂ

 

NORME

de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantatiilor viticole, pentru campaniile

2006-2007 si 2007-2008, derulate cu sprijin comunitar

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

1. Programele de reconversie/restructurare reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care prin realizarea lor conduc la adaptarea productiei la cerintele pietei.

1.1. Programele din cadrul restructurării/reconversiei plantatiilor viticole sunt:

a) reconversia prin plantare pe acelasi amplasament ori pe altă parcelă echivalentă ca suprafată ide vită-de-vie pentru struguri de vin cu soiurile prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme;

b) reamplasarea parcelelor situate în conditii nefavorabile pe alte amplasamente, care oferă conditii climatice si pedologice favorabile la nivelul aceleiasi suprafete;

c) modernizarea formei de conducere, a sistemului de sustinere si palisaj în plantatiile viticole, prin:

(i) instalarea/înlocuirea sistemului de sustinere;

(ii) modificarea distantelor de plantare între rânduri în vederea mecanizării; (iii) modernizarea formei de conducere a vitei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă si înaltă în vederea optimizării lucrărilor mecanizate.

1.2. Sumele forfetare care se acordă ca sprijin financiar pentru fiecare măsură eligibilă din programul de restructurare/reconversie sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme.

1.3. De sprijinul financiar pentru îndeplinirea programelor cuprinse la pct. 1.1 beneficiază solicitantii, persoane fizice sau juridice înscrise în Registrul plantatiilor viticole si în Registrul fermelor, care utilizează următoarele drepturi de plantare/replantare:

- drepturi de plantare provenind de pe o rezervă;

- drepturi de replantare individuale;

- drepturi de replantare rezultate în urma defrisării în cadrul planului individual.

1.4. Lucrările de executie în cadrul programelor de restructurare/reconversie sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme.

1.5. Programele prevăzute la pct. 1.1 nu se aplică plantatiilor viticole în următoarele cazuri:

1.5.1. plantatiilor viticole cu soiuri de vin care au ajuns la finalul ciclului lor natural de productie;

1.5.2. plantatiilor viticole cu soiuri pentru struguri de masă;

1.5.3. plantatiilor viticole cu hibrizi direct producători interzisi;

1.5.4. plantatiilor viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte comunitare pentru înfiintare, restructurare/reconversie în ultimele zece campanii viticole.

1.6. Amplasarea în conditii nefavorabile a parcelelor viticole se referă la acele parcele afectate de: inundatii, apă freatică la suprafată, soluri cu grad de sărăturare ridicat sau compozitie fizico-mecanică nefavorabilă; se consideră cu amplasare nefavorabilă si plantatiile situate în zonele supuse brumelor si îngheturilor târzii de primăvară sau care se manifestă timpuriu toamna, precum si parcelele pe care se constată alunecări de teren, plantate pe terase situate pe versanti care nu mai pot fi reamenajate si care au o expozitie necorespunzătoare.

1.7. Acordarea sprijinului financiar pentru restructurare/ reconversie necesită elaborarea de către solicitanti a unui plan individual care contine un singur program de restructurare/reconversie prevăzut la pct. 1.1, compus din una sau mai multe măsuri eligibile care trebuie să îndeplinească următoarele cerinte:

a) termenul de executare a planului individual pentru fiecare program este de maximum 3 campanii viticole de la aprobare, cu exceptia reconversiei varietale prin defrisare si replantarea pe acelasi amplasament, care poate fi de până la 5 campanii;

b) termenul de executare a planului individual pentru fiecare program pentru care solicitantul beneficiază de plată în avans este de maximum două campanii viticole de la acordarea avansului, conform RCEE nr. 2220/1985.

c) suprafata minimă a planului individual este de 0,30 ha;

d) suprafata minimă a parcelei pentru restructurare/ reconversie este de 0,30 ha;

e) suprafata minimă a parcelei rezultată după restructurare/reconversie este de 0,30 ha;

f) suprafata maximă posibilă pentru restructurare/ reconversie pe an si solicitant este de 150 ha;

g) soiurile de struguri pentru vin folosite la plantare sau realtoire să fie în conformitate cu anexa nr. 3 la prezentele norme;

h) materialul săditor folosit să fie din categoria biologică admisă de legislatia în vigoare pentru înfiintări de plantatii viticole;

i) măsurile eligibile prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme, care prin executarea lor să conducă la finalizarea planului aprobat.

 

CAPITOLUL II

Planurile individuale

 

2.1. Planul individual contine următoarele documente:

a) dovada că plantatia respectivă este înscrisă în Registrul plantatiilor viticole si în Registrul fermelor;

b) memoriu justificativ care cuprinde: localizarea, identificarea persoanei fizice/juridice, scurtă descriere a situatiei plantatiei viticole (vârstă, suprafată, parcele, soiuri, număr butuci, productii medii la hectar, forma de conducere, sistem de sustinere);

c) copie plan cadastral sau schită la scară a parcelelor initiale si finale, după caz;

d) copie certificată „conform cu originalul” după titlul de proprietate, contract arendă, contract concesionare, contract închiriere sau altele asemenea, după caz;

e) acordul scris al proprietarilor pentru restructurarea/ reconversia parcelei/parcelelor viticole (sau acest acord să fie prevăzut în contracte de arendă, concesiune, închiriere sau altele asemenea);

f) declaratie pe propria răspundere, din care să reiasă faptul că parcela supusă restructurării/reconversiei nu face obiectul vreunui litigiu;

g) situatie cu prezentarea măsurilor eligibile de efectuat în cadrul planului;

h) graficul de executie pentru fiecare lucrare/actiune, pe fiecare exercitiu financiar;

i) copie „conform cu originalul” după documentele care privesc drepturile de plantare/replantare, dacă este cazul;

j) copie după declaratia de defrisare, autorizatia de plantare si altele asemenea, după caz, conform legislatiei în vigoare;

k) pentru programul prevăzut la pct. 1.1 lit. b) se va depune un studiu comparativ al conditiilor pedoecoclimatice între vechiul amplasament si noua locatie, întocmit de persoane fizice/juridice autorizate;

l) ultima declaratie de recoltă pentru parcela supusă programului de restructurare/reconversie, acolo unde este cazul;

m) declaratie pe propria răspundere a solicitantului prin care se angajează să execute în totalitate măsurile prevăzute în planul., depus.

2.2. în vederea aprobării, datele-limită pentru depunerea planurilor individuale la directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti sunt:

I. 30 aprilie 2007, pentru campania viticolă 2006-2007;

II. 30 iunie 2007, pentru campania viticolă 2007-2008.

2.3. Aprobarea prevăzută la pct. 2.2 se acordă numai în baza verificării conformitătii documentatiei si ulterior efectuării controlului în teren de către o comisie formată din:

a) inspectorul tehnic vitivinicol din judet;

b) inspectorul teritorial al Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole, denumit în continuare O.N.D.O.V.;

c) reprezentantul directiei pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene sau a municipiului Bucuresti, desemnat pentru gestionarea Registrului Plantatiilor Viticole;

2.3.1. Hotărârea de aprobare a planului se comunică solicitantilor, în scris, în termen de 15 zile de la depunerea planului.

2.3.2. Planurile individuale aprobate de directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene sau a municipiului Bucuresti pe baza raportului întocmit de comisia prevăzută la pct. 2.3 sunt centralizate si transmise la Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale pentru întocmirea planului national.

2.4. Solicitantii sprijinului financiar ale căror planuri individuale nu au fost aprobate pot depune contestatii în termen de 10 zile de la comunicarea respingerii cererii la sediul directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene sau a municipiului Bucuresti. Comisia trebuie să motiveze decizia de a nu acorda aprobarea.

2.5. Comisia de solutionare a contestatiilor, alta decât cea prevăzută la pct. 2.3, formată din 3 reprezentanti ai directiei pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene sau a municipiului Bucuresti, stabilită prin decizia directorului executiv, solutionează contestatiile în termen de 7 zile de la data depunerii, comunicând fn scris solicitantilor hotărârea comisiei.

2.6. Planurile individuale, cu aprobarea prevăzută la pct. 2.2, însotite de cererea-tip de ajutor si de documentul de identitate financiară a solicitantului, se depun de către solicitanti în vederea analizării la sucursalele judetene sau a municipiului Bucuresti ale Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură, denumită în continuare A.P.I.A.

2.6.1. A.P.I.A. va anunta solicitantul în termen de 7 zile dacă cererea de ajutor a fost acceptată sau, respectiv, în cazul unei documentatii incomplete, în vederea completării dosarului. Solicitantul trebuie să completeze documentatia cel mai târziu până la data de 31 mai 2007 pentru campania 2006-2007, respectiv 30 septembrie 2007 pentru campania 2007-2008.

2.7. Receptia măsurilor eligibile, cantitativă si calitativă, pentru programul prevăzut în planul individual se face până la data de 15 iunie 2007 pentru măsurile realizate în cursul campaniei viticole 2006-2007, respectiv 1 noiembrie 2007 - 15 iunie 2008 pentru campania viticolă 2007-2008, de către Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumită în continuare I.S.C.T.V., în calitate de organism delegat de A.P.I.A.; pentru receptia măsurilor eligibile prevăzute în plan, solicitantul de sprijin trebuie să prezinte la I.S.C.T.V. declaratia de finalizare a măsurilor eligibile.

2.8. După receptia fiecărei măsuri prevăzute la pct. 2.7 se face completarea dosarului depus la sucursalele judetene ale A.P.I.A. cu declaratia de finalizare a măsurii si procesul-verbal de receptie finală întocmit de I.S.C.T.V., în vederea instrumentării ulterioare a dosarului de către A.P.I.A.

 

CAPITOLUL III

Acordarea sprijinului financiar din fonduri comunitare

 

3.1. Pentru măsurile eligibile în cadrul planului individual aprobat de restructurare/reconversie se acordă un sprijin financiar în sumă forfetară, care provine din fondurile europene de garantare agricolă - F.E.G.A., în conformitate cu art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole si art. 17 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1227/2000 privind stabilirea unor reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, cu privire la potentialul de productie.

La sprijinul acordat solicitantilor se adaugă si indemnizatia privind pierderile de venituri, care se acordă începând cu campania viticolă 2007-2008.

3.2. Pentru ca fiecare solicitant să poată primi sprijinul financiar prevăzut în cursul exercitiului financiar F.E.G.A., până la 30 iunie anul următor, trebuie îndeplinite două conditii:

a) planul individual de restructurare/reconversie să aibă aprobarea prevăzută la cap. II pct. 2.2, iar dosarele pentru solicitarea sprijinului să fie înregistrate la sucursalele judetene A.P.I.A. sau a municipiului Bucuresti;

b) măsurile eligibile din cadrul planului individual să fie realizate în termen, comunicate de solicitant printr-o declaratie de finalizare a măsurii eligibile si receptionate conform procesului-verbal de receptie calitativa si cantitativă încheiat de I.S.C.T.V.

3.2.1. Măsurile finalizate din cadrul planurilor individuale au prioritate la plată fată de măsurile a căror plată se solicită în avans. A.P.I.A. va achita sprijinul financiar acordat solicitantilor, în ordinea depunerii dosarelor.

3.3. Cererea/formularul-tip privind sprijinul pentru restructurare/reconversie se întocmeste pentru fiecare măsură eligibilă din cadrul planurilor individuale aprobate în cadrul aceluiasi exercitiu financiar si se distribuie gratuit solicitantilor prin sucursalele judetene si centrele locale ale A.P.I.A. sau a municipiului Bucuresti.

3.4. Dacă în cadrul verificării se constată că măsura care a figurat în cererea de sprijin nu este executată în întregime, dar este de cel putin 80% din totalul suprafetei respective, în termen, ajutorul este virat după scăderea unei sume egale cu dublul ajutorului suplimentar aferent suprafetei nerealizate.

3.4.1. Dacă se constată că solicitantul a realizat mai putin de 80% din suprafata supusă măsurii eligibile, fără a beneficia de avans, A.P.I.A. nu va plăti sprijinul solicitat.

3.5. Dacă solicitantul declară că păstrează parcela de pe vechiul amplasament timp de 3 campanii, în paralel cu realizarea programului de restructurare/reconversie pe noul amplasament, nu va beneficia de indemnizatia privind pierderea de venituri si se va angaja să efectueze actiunea de defrisare până la încheierea celei de a treia campanii viticole.

3.6. Plata sprijinului financiar către solicitant se poate face si în avans, începând cu anul viticol 2007-2008, dacă:

a) se solicită, în baza planului aprobat, înainte de executarea măsurii;

b) măsura este eligibilă si executia acesteia să fi început deja;

c) solicitantul a constituit o garantie constând într-o sumă egală cu 120% din avansul financiar solicitat pentru fiecare măsură din cadrul programului de reconversie/restructurare, conform Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 1227/2000.

3.6.1. Cererea pentru acordarea sprijinului în avans va fi solutionată de către A.P.I.A. în termen de 30 de zile.

3.6.2. În cazul în care solicitantul renuntă la cererea sa, cu privire la plata avansului, înainte de a se aproba cererea, A.P.I.A. va elibera 95% din suma constituită ca garantie, conform pct. 3.6 lit. c).

3.6.3. În cazul în care solicitantul renuntă la cererea sa, cu privire la plata avansului, după aprobarea cererii, A.P.I.A. va elibera 90% din suma constituită ca garantie, conform pct. 3.6 lit. c), numai după ce solicitantul va rambursa avansul, în cazul în care i-a fost deja virat.

3.6.4. Dacă se constată că solicitantul a realizat mai putin de 80% din măsurile eligibile cuprinse în cadrul planului individual, a cărei plată a solicitat-o în avans, A.P.I.A. va retine garantia prevăzută la pct. 3.6 lit. c).

3.6.5. Dacă se constată că solicitantul a realizat cel putin 80% din măsurile eligibile cuprinse în cadrul planului individual, a cărei plată a primit-o în avans, A.P.I.A. va elibera garantia prevăzută la pct. 3.6 lit. c) numai după ce va retine dublul sumei care constituie contravaloarea măsurilor nerealizate din cadrul planului individual.

3.7. În cazul acordării avansului, garantia prevăzută la pct. 3.6 lit. c) se eliberează de către A.P.I.A., la cererea beneficiarului de avans, numai pe baza declaratiei de finalizare a măsurii si a procesului-verbal de receptie cantitativă emis de I.S.C.T.V.

3.8. Î vederea întocmirii conforme a procesului-verbal de receptie cantitativă si calitativă solicitantul va pune la dispozitie I.S.C.T.V. toate documentele necesare din care să rezulte executarea corespunzătoare a tuturor actiunilor tehnice cuprinse în cadrul fiecărei măsuri eligibile, conform planului individual aprobat.

3.9. Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă 2006-2007 se face în lei, la cursul de schimb din data de 1 iulie 2006 si, respectiv, din data de 1 iulie 2007 pentru campania 2007-2008, publicat în Banca Centrală Europeană conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1913/2006 continând modalitătile de aplicare a regimului agromonetar al euro în sectorul agricol si care modifica anumite regulamente.

3.10. Plata fiecărei măsuri eligibile se face în cadrul exercitiului financiar în care a fost finalizată, pe baza declaratiei de finalizare a măsurii si a procesului-verbal de receptie cantitativă si calitativă întocmit în urma verificărilor pe teren de către I.S.C.T.V.

3.11. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

PROGRAM

TIPUL DE DREPT

MASURI ELIGIBILE

MATERIAL SÂDITOR

SPRIJIN FINANCIAR /HA -SUMA FORFETARA-

INDEMNIZATIE PENTRU PIERDERI DE VENITURI /HA

Reconversia soiurilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- drepturi de plantare provenind de pe o rezervă

 

 

 

Proiectare, cartare agrochlmică si pedologlcă, fertilizare cu îngrăsăminte de bază, pregătirea terenului inclusiv dezinsectia

-

2.625 €

-

Plantare, instalarea tutorilor în vederea formarii tulpinii, material săditor

 

Vite altoite certificate

5.775 €

 

Vite altoite standard

5.025 €

-

Instalare sistem de sustinere, conducere si palisaj

-

3.750 €

 

- drepturi de replantare individuale

 

 

 

Proiectare, cartare agrochlmică si pedologică, fertilizare cu îngrăsăminte de bază, pregătirea terenului inclusiv dezinsectia

-

2.625 €

-

Plantare, Instalarea tutorilor în vederea formării tulpinii, material săditor

 

Vite altoite certificate

5.775 €

 

Vite altoite standard

5.025 €

-

Instalare sistem de sustinere, conducere si palisaj

-

3.750 €

 

- drepturi de replantare rezultate în urma defrisării în cadrul planului individual

 

 

 

Proiectare, defrisare, cartare agrochimică si pedologică, fertilizare cu îngrăsăminte de bază, pregătirea terenului inclusiv dezinsectia

Plantare, instalarea tutorilor în vederea formării tulpinii, material săditor

 

-

3.000 €

1.800C (600 € x 3 campanii)

Vite altoite certificate

5.775 €

 

Vite altoite standard

5.025 €

 

Instalare sistem de sustinere, conducere si palisaj

-

3.750 €

 

Reamplasarea parcelelor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- drepturi de plantare provenind de pe o rezervă

 

 

 

Proiectare, cartare agrochimică si pedologică, fertilizare cu îngrăsăminte de bază, pregătirea terenului inclusiv dezinsectia

-

2.625 €

-

Plantare, instalarea tutorilor în vederea formării tulpinii, material săditor

 

Vite altoite certificate

5.775 €

 

Vite altoite standard

5.025 €

-

Instalare sistem de sustinere, conducere si palisaj

-

3.750 €

 

- drepturi de replantare individuale

 

 

 

 

 

 

 

Proiectare, cartare agrochimică si pedologică, fertilizare cu îngrăsăminte de bază, pregătirea terenului inclusiv dezinsectia

-

2.625 €

-

Plantare, instalarea tutorilor în vederea formării tulpinii, material săditor

 

Vite altoite certificate

5.775€

 

Vite altoite standard

5.025 €

Instalare sistem de sustinere, conducere si palisaj

-

3.750 €

 

- drepturi de replantare rezultate în urma defrisării în cadrul planului individual

 

 

Proiectare, defrisare, cartare agrochimică si pedologică, fertilizare cu îngrăsăminte de bază, pregătirea terenului inclusiv dezinsectia

-

3.000 €

1.800C (600 6x3 campanii)

Plantare, instalarea tutorilor în vederea formării tulpinii, material săditor

 

Vite altoite certificate

5.775 €

 

Vite altoite standard

5.025 €

 

Instalare sistem de sustinere, conducere si palisaj

-

3.750 €

 

Modernizarea

 

 

 

 

Proiectare, instalarea/înlocuirea sistemului de sustinere, conducere si palisaj

-

3.975 €

-

Modificarea distantelor de plantare între rânduri în vederea mecanizării

-

1.500 €

-

Modernizarea formei de conducere a vitei de vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă si înaltă în vederea optimizării lucrărilor mecanizate

-

2.025€

1.200€ (600 € x 2 campanii)

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

 

 

LUCRĂRI DE EXECUTIE

 

PROGRAME RECONVERSIE/ RESTRUCTURARE

Reconversla soiurilor

Reamplasarea parcelelor

Modernizarea

- drepturi de plantare provenind de pe o rezervă ;

- drepturi de replantare individuale

- drepturi de replantare rezultate în urma defrisării în cadrul planului individual

- drepturi de plantare provenind de pe o rezervă;

- drepturi de replantare individuale

- drepturi de replantare rezultate în urma defrisării în cadrul planului individual

Modificarea distantelor de plantare între rânduri, în vederea mecanizării

Modernizarea formei de conducere a vitei de vie prin trecerea de la cultură joasă la cultura semiînaltă sl înaltă, în  iederea optimizării lucrărilor mecanizate

Instalarea/înlocuirea sistemului de sustinere

0

1

2

3

4

1

Proiectare plantatii de vii

X

X

X

X

X

X

X

2

Cartare agrochimică si pedologică

X

X

X

X

X

X

-

3

Fertilizare cu îngrăsăminte de bază

X

X

X

X

X

X

-

4

Pregătirea terenului, inclusiv dezinsectia

X

X

X

X

-

-

-

5

Plantare (densitate medie de 4000 vite/ha)

X

X

X

X

-

-

-

6

 

Material săditor

 

Certificat

X

X

X

X

-

-

-

Standard

X

X

X

X

-

-

-

7

Defrisare

-

X

-

X

X

-

-

8

Sistem de sustinere, conducere si palisaj

X

X

X

X

-

-

X

9

Instalarea tutorilor în vederea formării tulpinii

X

X

X

X

-

X

-

10

Indemnizatia pentru pierderi de venituri

-

X (3 campanii)

-

X (3 campanii)

-

X (2 campanii)

-

 

Lista

soiurilor de vin eligibile pentru realizarea programelor de reconversie/restructurare

 

NR. CRT.

REGIUNEA VITICOLĂ

SOIURI ALBE

SOIURI ROSII

SOIURI AROMATE

1.

Podisul Transilvaniei

Chardonnay, Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Sauvignon, Traminerroz, Pinot gris

Pinot noir

Muscat Ottonel

2.

Dealurile Moldovei

Grasă de Cotnari, Frâncusă, Fetească albă, Sauvignon, Traminer roz, Aligoté, Galbenă de Odobesti, Crâmposie selectionată, Fetească regală, Riesling, Chardonnay, Zghlhară de Husi

Băbească neagră, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir

Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel, Sarba

3-

Dealurile Munteniei si Olteniei

Chardonnay, Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Sauvignon, Crâmposie selectionată, Pinot gris

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir, Burgund mare, Negru de Drăgăsani, Novac

Muscat Ottonel, Negru aromat, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin

4.

Banat

Chardonnay, Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Sauvignon, Pinot gris

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir, Burgund mare

Muscat Ottonel

5.

Crisana si Maramures

Fetească regală, Furmint, Mustoasă de Măderat, Riesling, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris

Cabernet Sauvignon, Cadarcă, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir, Burgund mare

Muscat Ottonel, Tămâioasă românească

6.

Colinele Dobrogei

Chardonnay, Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Sauvignon, Crâmposie selectionată, Pinot gris, Aligoté

Cabernet sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir

Tămâioasă românească, Muscat Ottonel

7.

Terasele Dunării

Chardonnay, Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Sauvignon, Pinot gris

Burgund mare, Cabernet sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească neagră

-

8-

Nisipuri si alte terenuri favorabile din sudul tării

Fetească regală, Riesling, Aligoté,

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Pandur

-

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA din 29 iunie 2006

în Cauza Caracas împotriva României

 

(Cererea nr. 78.037/01)

în Cauza Caracas împotriva României,

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, V. Zagrebelsky, doamna A. Gyulumyan, David Thor Bjorgvisson, judecători, si V. Berger, grefier de sectie,

după ce a deliberat în Camera de consiliu la data de 8 iunie 2006, pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la aceeasi dată:

 

PROCEDURA

 

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 78.037/01) îndreptată împotriva României de către trei cetăteni ai acestui stat, doamnele Eufrosina Caracas si Victoria Cristina Caracas si domnul Dimitrie Victor Caracas (reclamantii), care au sesizat Curtea la data de 17 aprilie 1999, în conformitate cu art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantii, care au beneficiat de asistentă juridică, sunt reprezentati de doamna Eugenia Crângariu, avocat în Baroul Bucuresti. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, doamna B. Ramascanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantii arată, în principal, că respingerea de către Curtea de Apel Bucuresti, la data de 20 octombrie 1998, a celei de-a doua actiuni în revendicare pe care au formulat-o a nesocotit dreptul lor de acces la instantă garantat de art. 6 alin. 1 din Conventie. în plus, se plâng că această hotărâre a adus atingere dreptului lor la respectarea bunurilor, astfel cum este recunoscut de art. 1 din Primul Protocol.

4. Cererea a fost atribuită Sectiei a III-a a Curtii (art. 52 alin. 1 din Regulament). în cadrul acesteia, camera însărcinată cu solutionarea cauzei (art. 27 alin. 1 din Conventie) a fost constituită conform art. 26 alin. 1 din Regulament.

5. Prin decizia din data de 1 septembrie 2005, Curtea a declarat cererea admisibilă, unind cu fondul exceptia Guvernului în ceea ce priveste competenta Curtii ratione materiae pentru a examina cererea sub aspectul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

6. Reclamantii, membri ai aceleiasi familii, sunt născuti în 1915, 1947 si, respectiv, 1943 si locuiesc în Bucuresti. Prin scrisoarea din data de 4 martie 2004, ultimii doi reclamanti au informat Curtea că mama lor, Eufrosina Caracas, a decedat la data de 22 octombrie 2001 si că sunt unicii mostenitori.

7. În 1950, în temeiul Decretului de nationalizare nr. 92/1950, imobilul situat în Bucuresti, str. Romniceanu nr. 26, proprietatea lui B.V., a trecut în proprietatea statului.

8. B.V. a decedat în 1962 si a lăsat prin testament bunurile sale, inclusiv imobilul mentionat mai sus, primelor două reclamante si lui C.F.

A. Prima actiune în revendicare

9. La data de 29 noiembrie 1993, primele două reclamante si C.F., în calitate de mostenitori ai lui B.V., au introdus o actiune în revendicarea imobilului în litigiu împotriva Consiliului Local al Municipiului Bucuresti si împotriva societătii H., administratorul imobilului. Ele au arătat că, în temeiul Decretului nr. 92/1950, bunurile pensionarilor nu puteau fi nationalizate, iar B.V. era pensionară la momentul nationalizării imobilului.

10. Prin sentinta civilă din data de 7 aprilie 1994, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti le-a dat câstig de cauză si a obligat pârâtele să pună în posesia imobilului pe reclamante si pe C.F.

11. În apelul Consiliului Local, Tribunalul Bucuresti a anulat sentinta, cu motivarea că lipsea semnătura unui judecător de pe dispozitivul hotărârii, si a trimis cauza spre rejudecare în fata primei instante.

12. Prin sentinta din data de 13 noiembrie 1995, judecătoria a admis pentru a doua oară actiunea.

13. În apelul Consiliului Local, această sentintă a fost confirmată prin decizia din data de 7 iunie 1996 a Tribunalului Bucuresti.

14. Recursul Consiliului Local împotriva hotărârii din 7 iunie 1996 a fost admis prin hotărârea din data de 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti, care a respins actiunea ca inadmisibilă si a anulat hotărârile precedente. Curtea a motivat hotărârea prin imposibilitatea revendicării imobilului anterior finalizării procedurii administrative reglementate de Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului.

B. Procedura administrativă de restituire a imobilului în baza Legii nr. 112/1995

15. La data de 22 iulie 1996, primele două reclamante, împreună cu C.F., au introdus o cerere de restituire a imobilului în cauză pe lângă Comisia de aplicare a Legii nr. 112/1995 a sectorului 1 Bucuresti.

16. La data de 4 martie 1998, comisia le-a informat că cererea a fost trimisă la Comisia municipiului Bucuresti, cu aviz negativ, cu motivarea că imobilul a fost nationalizat fără titlu valabil si că Legea nr. 112/1995 nu se aplică decât imobilelor preluate cu titlu valabil.

17. Comisia municipiului Bucuresti nu a emis nicio decizie până în prezent.

C. A doua actiune în revendicare

18. La data de 24 octombrie 1996, primele două reclamante si C.F. au introdus la Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti o actiune în constatarea ilegalitătii nationalizării imobilului. La data de 3 martie 1997, si-au precizat actiunea, în sensul că au solicitat Consiliului Local si societătii H. care administra imobilul punerea în posesie asupra acestuia.

19. După decesul lui C.F., la data de 8 mai 1997, mostenitorul acestuia, domnul Dimitrie Victor Caracas, cel de-al treilea reclamant, a continuat judecata.

20. Prin sentinta din data de 27 octombrie 1997, judecătoria, apreciind că nationalizarea s-a făcut fără titlu valabil, a admis actiunea si a obligat pârâtele să îi pună pe reclamanti în posesie asupra imobilului.

21. Consiliul Local si societatea H. au declarat apel împotriva sentintei si au ridicat exceptia autoritătii de lucru judecat a hotărârii din 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti, care a respins prima actiune în revendicare.

22. Prin hotărârea din data de 19 mai 1998, Tribunalul Bucuresti a admis apelul. A respins actiunea ca inadmisibilă, pe motiv că un litigiu identic s-a desfăsurat anterior între aceleasi părti, astfel că există autoritate de lucru judecat a hotărârii din data de 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti.

23. Reclamantii au formulat recurs împotriva acestei decizii, arătând că nu a existat identitate între cele două actiuni, deoarece prima actiune a fost o actiune în revendicare, în timp ce a doua actiune este în principal o actiune în constatarea dreptului lor de proprietate.

24. La data de 20 octombrie 1998, Curtea de Apel Bucuresti a confirmat existenta autoritătii de lucru judecat si a respins recursul, cu motivarea că cele două litigii s-au purtat între aceleasi părti, au avut acelasi obiect, si anume restituirea imobilului în litigiu, si s-au întemeiat pe aceleasi dispozitii legale.

D. Cererea de restituire a imobilului în baza Legii nr. 10/2001

25. În aprilie 2001, în temeiul unei legi noi, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, reclamantii au introdus la Primăria Municipiului Bucuresti o cerere de restituire a imobilului.

26. În prezent procedura este pe rol.

II. Drept intern aplicabil

A. Codul civil

27. Art. 1201 dispune:

„Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelasi obiect, este întemeiată pe aceeasi cauză si este între aceleasi părti, făcută de ele si în contra lor în aceeasi calitate.”

B. Codul de procedură civilă

28. Art. 111 este astfel redactat:

„Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.”

IN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 alin. 1 din Conventie

29. Reclamantii invocă încălcarea dreptului lor de acces la o instantă, având în vedere respingerea celei de a doua actiuni în revendicare. Au invocat art. 6 alin. 1 din Conventie, care prevede:

„Orice persoană are dreptul la judecarea [...] de către o instantă [...], care va decide [...] asupra contestatiilor sale privind drepturi si obligatii cu caracter civil [...].”

Guvernul admite că reclamantilor li s-a refuzat dreptul de acces la instantă, dar consideră că, întrucât nu au precizat circumstantele celei de a doua actiuni si nu au demonstrat diferenta dintre cele două actiuni, acest refuz le este imputabil.

30. În ceea ce-i priveste pe reclamanti, acestia arată că a doua actiune viza în principal constatarea ilegalitătii titlului de proprietate al statului si că respingerea actiunii de către tribunal si de către Curtea de Apel, pe motiv că există triplă identitate de părti, obiect si cauză cu prima lor actiune în revendicare, a fost rezultatul unei erori de drept, în plus, reclamantii subliniază că nicio decizie nu a fost emisă în procedurile administrative de restituire întemeiate pe Legea nr. 112/1995 si pe Legea nr. 10/2001.

31. Curtea reaminteste că art. 6 alin. 1 garantează fiecăruia dreptul ca o instantă să ia cunostintă de orice cerere relativă la drepturi si obligatii cu caracter civil (Golder împotriva Marii Britanii, Hotărârea din 21 februarie 1975, seria A, n°18, p. 18, paragraful 36).

32. Cu certitudine, dreptul de acces la instantă nu este absolut. El poate permite limitări admise implicit, deoarece el cere prin însăsi natura sa o reglementare de către stat. în elaborarea unei asemenea reglementări statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totusi, limitările aduse nu trebuie să restrângă accesul la instantă acordat individului de o asemenea manieră încât dreptul să fie încălcat în însăsi substanta sa. în plus, aceste limitări nu se conciliază cu art. 6 alin. 1 decât dacă urmăresc un scop legitim si există un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul vizat (a se vedea, printre altele, F.E. împotriva Frantei, Hotărârea din 30 octombrie 1998, Culegere de hotărâri si decizii 1998-VIII, p. 3349, paragraful 44 si Yagtzilar si altii împotriva Greciei, nt. 41.727/98, paragraful 23, CEDH 2001-XII).

33. În cauză, Curtea constată că reclamantii au parcurs căile de atac pe care le oferă sistemul juridic intern, anume o primă actiune în revendicare, urmată de o actiune în contestarea validitătii titlului de proprietate al statului care a fost declarată inadmisibilă pe motiv că a existat autoritate de lucru judecat a hotărârii din 14 octombrie 1996 pronuntată în prima actiune în revendicare.

34. Curtea apreciază, în primul rând că exceptia autoritătii de lucru judecat urmăreste un scop legitim, deoarece vizează, fără îndoială, să garanteze securitatea raporturilor juridice în materie civilă.

35. Aceasta nu satisface neapărat, în sine, exigentele impuse de art. 6 alin. 1: mai trebuie examinat, în lumina ansamblului circumstantelor cauzei, dacă modul în care jurisdictiile nationale au respins a doua actiune a reclamantilor, aplicând dispozitiile legale privind autoritatea de lucru judecat, a respectat dreptul lor de acces la instantă, având în vedere principiul preeminentei dreptului într-o societate democratică (mutatis mutandis, Lungoci împotriva României, nr. 62.710/00, paragraful 37, 26 ianuarie 2006).

36. Curtea observă că părtile au puncte de vedere divergente în ceea ce priveste aplicarea principiului autoritătii de lucru judecat: reclamantii sustin că respingerea celei de-a doua actiuni a fost rezultatul unei erori de drept, în timp ce Guvernul arată că responsabilitatea respingerii actiunii incumbă reclamantilor, care nu au precizat circumstantele celei de-a doua actiuni.

37. Curtea nu consideră necesar să rezolve această controversă. într-adevăr, după introducerea primei actiuni în revendicare, la 29 noiembrie 1993, cererile formulate de reclamanti, atât în fata instantelor, cât si în fata autoritătilor administrative, în vederea obtinerii recunoasterii calitătii lor de proprietari ai imobilului în litigiu si a restituirii lui nu au făcut niciodată obiectul unei examinări pe fond.

38. Cu privire la acest aspect, Curtea subliniază faptul că prima actiune în revendicare a fost declarată inadmisibilă prin hotărârea definitivă din data de 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti, pe motiv că reclamantii nu au parcurs toate etapele procedurii administrative de restituire a imobilului prevăzute de Legea nr. 112/1995. Or, cererea de restituire a imobilului pe cale administrativă a rămas, până în prezent, fără răspuns din partea comisiei municipale de aplicare a Legii nr. 112/1995.

39. În plus, Curtea observă că cererea de restituire a imobilului întemeiată pe Legea nr. 10/2001 este încă nesolutionată de autoritătile administrative.

40. În lumina celor mentionate, Curtea apreciază că simplul fapt că reclamantii au avut acces la o instantă, dar numai pentru a-si vedea respinsă ca inadmisibilă a doua actiune în revendicare, prin jocul dispozitiilor referitoare la autoritatea de lucru judecat, nu răspunde exigentelor art. 6 alin. 1 din Conventie. Astfel, Curtea constată că reclamantii au fost lipsiti de orice posibilitate clară si concretă de acces la instantă care să dispună asupra cererii de restituire a imobilului în litigiu (mutatis mutandis, Lungoci împotriva României, paragrafele 42 si 43).

41. Prin urmare, art. 6 alin. 1 din Conventie a fost încălcat.

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie

42. Reclamantii consideră că nationalizarea imobilului care le-a fost lăsat mostenire a fost ilegală si că, în prezent, refuzul de restituire îi privează de dreptul de proprietate asupra acestui imobil. Ei se consideră victimele încălcării dreptului lor de proprietate, garantat de art. 1 din Primul Protocol, redactat astfel:

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor.”

43. Guvernul arată că reclamantii nu au niciun bun si nicio sperantă legitimă, în sensul jurisprudentei Curtii, de a obtine exercitiul dreptului de proprietate asupra acestui imobil, din moment ce a iesit din patrimoniul autorului lor în 1950 si de atunci nu au obtinut nicio decizie definitivă care să dispună restituirea.

44. Reclamantii sustin că respingerea celei de a doua actiuni si absenta unei decizii din partea autoritătilor administrative i-au privat de dreptul de a beneficia de acest imobil.

45. Curtea reaminteste, în primul rând, că nu poate examina o cerere decât în măsura în care se raportează la evenimente care s-au produs după intrarea în vigoare a Conventiei fată de statul pârât. în spetă, bunul în litigiu a fost nationalizat în 1950, mult înainte de 1994, dată la care Conventia a intrat în vigoare fată de România. Curtea nu este deci competentă ratione temporis pentru a examina circumstantele nationalizării imobilului litigios.

46. În consecintă, reclamantii nu pot pretinde o încălcare a art. 1 din Primul Protocol la Conventie decât în măsura în care procedurile de care se plâng s-ar raporta la bunuri ai căror titulari ar fi în sensul acestei dispozitii. Notiunea de bunuri poate cuprinde atât bunuri actuale, cât si valori patrimoniale, inclusiv creante, în virtutea cărora reclamantii pot pretinde că au cel putin o sperantă legitimă de a obtine exercitiul efectiv al unui drept de proprietate [Kopecky împotriva Slovaciei (MC), nr. 44.912/98, paragraful 35, 28 septembrie 2004].

47. În spetă, Curtea observă că, formulând cereri de restituire la instantele interne si autoritătile administrative, reclamantii au încercat să obtină recunoasterea dreptului lor de proprietate asupra imobilului în litigiu. Totusi, Curtea a stabilit că nici aceste cereri, nici procedurile pe care le-au promovat nu se raportează la notiunea de bun actual al reclamantilor.

48. Trebuie examinat dacă ar putea exista cel putin o sperantă legitimă de a-si vedea recunoscut dreptul de proprietate asupra acelui imobil.

49. Cu privire la acest aspect, Curtea a stabilit deja că o creantă nu poate fi considerată ca având valoare patrimonială decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu, atunci când este confirmată printr-o jurisprudentă bine stabilită a instantelor (Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 52).

50. În spetă, Curtea observă că această creantă de restituire, de care reclamantii s-ar putea prevala, este o creantă sub conditie, deoarece problema întrunirii conditiilor legale pentru restituirea imobilului ar trebui rezolvată în cadrul procedurilor judiciare si administrative pe care le-au promovat. în consecintă, Curtea consideră că, la momentul sesizării jurisdictiilor interne si a autoritătilor administrative, această creantă nu putea fi considerată ca fiind suficient stabilită pentru a fi considerată ca având o valoare patrimonială ocrotită de art. 1 din Primul Protocol {Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 58).

51. Într-adevăr, la data de 13 noiembrie 1995 si 7 iunie 1996, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti si Tribunalul Bucuresti au dat câstig de cauză reclamantilor. Totusi, Curtea observă că aceste hotărâri nu au dobândit autoritate de lucru judecat, având în vedere că au fost ulterior infirmate de hotărârea din 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti. în plus, Curtea constată că, la momentul faptelor, motivarea Curtii de Apel pentru a dispune că prima actiune în revendicare este inadmisibilă urma o jurisprudentă constantă a instantelor interne, care respingeau actiunile în revendicare pe motiv că era aplicabilă Legea specială nr. 112/1995 (a se vedea asupra acestui aspect reglementarea aplicabilă relativ la situatia anumitor imobile nationalizate si jurisprudentă în materie, descrise în deciziile Constantinescu împotriva României, nr. 61.767/00, 14 septembrie 2004, si lorgulescu împotriva României, nr. 59.654/00, 13 ianuarie 2005).

52. în aceste conditii, Curtea consideră că, în contextul cererilor de restituire formulate, reclamantii nu aveau un „bun”, în sensul primei fraze a art. 1 din Primul Protocol, în consecintă, garantiile acestei dispozitii nu-si găsesc aplicarea în spetă.

53. în concluzie, nu a avut loc încălcarea art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

54. Conform prevederilor art. 41 din Conventie

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă”.

A. Prejudiciu

55. Reclamantii solicită, pe baza unui raport de expertiză, 462.983 euro, reprezentând valoarea imobilului. De asemenea, solicită 87.300 euro, reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosintă a bunului între noiembrie 2002 si data realizării raportului de expertiză, anume noiembrie 2005.

56. În plus, reclamantii solicită 10.000 euro cu titlu de prejudiciu moral pentru suferintele si neplăcerile pe care le-au cauzat jurisdictiile interne si autoritătile administrative prin respingerea cererilor lor de restituire a imobilului.

57. Guvernul consideră că suma solicitată cu titlu de prejudiciu material nu reprezintă valoarea reală a imobilului. Potrivit unui raport de expertiză prezentat, această valoare a fost estimată la 213.003 euro. în ceea ce priveste lipsa de folosintă a bunului, Guvernul subliniază că, potrivit jurisprudentei Curtii în materie, nu trebuie acordată reclamantilor nicio reparatie cu acest titlu.

58. În ceea ce priveste prejudiciul moral, Guvernul apreciază că suma solicitată este excesivă si că nu s-a stabilit nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul pretins si o eventuală încălcare a dreptului reclamantilor de acces la instantă.

59. Curtea constată că în spetă singurul temei ce trebuie retinut pentru acordarea satisfactiei echitabile constă în faptul că reclamantii nu au beneficiat de dreptul de acces la instantă pentru a revendica un bun imobiliar, încălcându-se art. 6 alin. 1 din Conventie.

60. În ceea ce priveste prejudiciul material pretins, Curtea nu poate specula cu privire la solutia care s-ar fi pronuntat în cea de-a doua actiune în revendicare dacă n-ar fi avut loc încălcarea Conventiei.

61. În ceea ce priveste prejudiciul moral, Curtea apreciază că reclamantii au suferit în mod real neplăceri ca urmare a respingerii celei de-a doua actiuni în revendicare. Hotărând în echitate, Curtea le acordă cu acest titlu, în solidar, suma de 5.000 euro.

B. Cheltuieli de judecată

62. Reclamantii solicită rambursarea sumei de 39.950.276 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fata jurisdictiilor interne si pentru prezentarea cererii în fata Curtii. Au depus mai multe chitante, în special pentru cheltuieli pentru traducere si pentru expertiza realizată pentru determinarea prejudiciului material.

63. Guvernul nu se opune rambursării cheltuielilor, cu conditia ca ele să fie justificate, necesare si rezonabile. Totusi, arată că reclamantii au omis să ceară în fata jurisdictiilor interne rambursarea cheltuielilor necesare în procedurile interne. În ceea ce priveste cheltuielile aferente procedurii în fata Curtii, Guvernul apreciază că, cu exceptia raportului de expertiză, chitantele depuse nu demonstrează cheltuielile angajate în legătură directă cu cererea prezentată Curtii.

64. Curtea reaminteste că, în ceea ce priveste art. 41 din Conventie, pot fi rambursate numai cheltuielile pentru care s-a stabilit că au fost efectuate în mod real, că ele sunt necesare si că au un cuantum rezonabil.

65. Având în vedere elementele care se află în posesia sa, precum si jurisprudenta în materie, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamantilor care au beneficiat si de asistentă juridică din partea Consiliului Europei suma totală de 1.000 euro pentru totalitatea cheltuielilor.

C. Majorări de întârziere

66. Curtea consideră adecvat să stabilească valoarea majorărilor de întârziere în raport cu rata dobânzii pentru facilitatea de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA,

ÎN UNANIMITATE:

1. hotărăste că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Conventie;

2. hotărăste că nu a fost încălcat art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie;

3. hotărăste:

a) ca statul pârât să achite reclamantilor în solidar, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea a rămas definitivă conform art. 44 alin. 2 din Conventie, 5.000 euro (cinci mii de euro) pentru prejudiciu moral si 1.000 euro (o mie de euro) pentru cheltuieli de judecată, plus orice sumă care ar putea fi datorată cu titlu de impozit, sume care urmează să fie plătite în lei, conform ratei de schimb aplicabile la data plătii;

b) că, începând de la expirarea acestui termen si până la efectuarea plătii, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, aplicabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de satisfactie echitabilă pentru rest.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 29 iunie 2006, în aplicarea art. 77 alin. 2 si 3 din Regulament.

 

Bostjan M. Zupancic,

presedinte

Vincent Berger,

grefier

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

privind modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizareaprovizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările si completările ulterioare

 

Având în vedere prevederile art. 19 si ale art. 72 din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006,

în temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezentul regulament.

Art. I. - Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 23 august 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Preambulul va avea următorul cuprins:

„Având în vedere prevederile art. 101 alin. (1) si ale art. 150 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, ale art. 19 si 72 ale titlului I din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006, si ale pct. 202 din anexa la Ordinul guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 5/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezentul regulament.”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Prezentul regulament se aplică institutiilor de credit persoane juridice române si sucursalelor din România ale institutiilor de credit din state terte si, în mod corespunzător, institutiilor financiare nebancare persoane juridice române si sucursalelor din România ale institutiilor financiare nebancare străine, cu exceptia celor ce se încadrează în prevederile cap. IV, sectiunea a 2-a «Institutiile financiare din alte state membre» din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, înscrise în Registrul general deschis la Banca Natională a României, denumite în continuare împrumutători, si reglementează:

a) în cazul institutiilor de credit:

- clasificarea creditelor acordate clientelei din afara sectorului institutiilor de credit;

- clasificarea creditelor altor institutii de credit si a plasamentelor constituite la acestea;

- constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit;

b) în cazul institutiilor financiare nebancare:

- clasificarea creditelor acordate;

- constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.”

3. Litera a) a articolului 2 va avea următorul cuprins:

„a) institutii de credit - bănci, organizatii cooperatiste de credit, bănci de economisire si creditare în domeniul locativ si bănci de credit ipotecar autorizate să functioneze conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 99/2006;”

4. După litera a) a articolului 2 se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

,,a1) institutii financiare nebancare - entităti organizate în conformitate cu prevederile titlului I al Ordonantei Guvernului nr. 28/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006, si, după caz, cu cele ale legilor speciale aplicabile;”

5. Litera b) a articolului 2 va avea următorul cuprins:

„b) serviciul datoriei - numărul de zile de întârziere la plată fată de data scadentei datoriei;”

6. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Creditele si plasamentele se clasifică în următoarele categorii:

a) standard ;

b) în observatie;

c) substandard;

d) îndoielnic;

e) pierdere.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), creditele acordate de institutiile de credit altor institutii de credit si plasamentele constituite la acestea se pot clasifica numai în categoria «standard» sau «pierdere».”

7. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Clasificarea creditelor si, după caz, a plasamentelor se face prin aplicarea simultană a următoarelor criterii:

a) în cazul institutiilor de credit:

- serviciul datoriei;

- performanta financiară;

- initierea de proceduri judiciare;

b) în cazul institutiilor financiare nebancare:

- serviciul datoriei;

- initierea de proceduri judiciare.

(2) Corespondenta dintre categoriile de clasificare si criterii este prevăzută în tabelele nr. 1, 11 si 2 din anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.”

8. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Creditele acordate de către un împrumutător unui debitor si/sau plasamentele constituite la acesta se încadrează într-o singură categorie de clasificare, pe baza principiului declasării prin contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare.”

9. După subpunctul 1.1 al punctului 1 al articolului 9 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.11, cu următorul cuprins:

„1.11. prin deducerea din expunerea institutiei financiare nebancare fată de debitor a garantiilor acceptate a fi luate în considerare conform Normelor metodologice ale Băncii Nationale a României nr. 12/2002 pentru aplicarea prezentului regulament, cu modificările si completările ulterioare, în cazul unui credit clasificat în categoria «standard», «în observatie», «substandard», «îndoielnic».”

10. După subpunctul 1.2 al punctului 1 al articolului 9 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.21, cu următorul cuprins:

„1.21. prin luarea în considerare a întregii expuneri a institutiei financiare nebancare fată de entitatea de risc, indiferent de garantii, în cazul unui credit clasificat în categoria «pierdere».”

11. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - Împrumutătorii vor constitui si/sau vor regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor si, după caz, plasamentelor evidentiate în sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuieli si/sau prin reluarea pe venituri, indiferent de rezultatul financiar înregistrat al perioadei.”

12. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - Împrumutătorii vor constitui, vor regulariza si vor utiliza provizioanele specifice de risc si de credit, utilizând moneda de exprimare a creditelor si/sau a plasamentelor pe care le corectează.”

13. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - Împrumutătorii vor proceda la scoaterea în afara bilantului a sumelor aferente unui credit sau unui plasament în cazul în care una din sumele respective înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile.”

14. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - Nerespectarea prezentului regulament atrage aplicarea sanctiunilor si/sau a măsurilor prevăzute în Capitolul VII «Măsuri de supraveghere si sanctiuni» din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, respectiv la art. 52 si 53 din titlul I al Ordonantei Guvernului nr. 28/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006.”

15. După articolul 201 se introduce un nou articol, articolul 202, cu următorul cuprins:

„Art. 202. - În scopul aplicării prezentului regulament, institutiile financiare nebancare întocmesc norme interne ce vor fi aprobate la nivelul organelor statutare.”

16. După tabelul nr. 1 din anexă se introduce un nou tabel, tabelul nr. 11, cu următorul continut:

„Tabelul nr. 11 - Criterii de încadrare pe categorii de clasificare pentru creditele acordate de institutiile financiare nebancare

 

Serviciul datoriei /Initierea de proceduri judiciare

S-au initiat proceduri judiciare

Nu s-au initiat proceduri judiciare

0-15 zile

16-30 de zile

31-60 de zile

61-90 de zile

Minimum 91 de zile

pierdere

pierdere

pierdere

pierdere

pierdere

standard

în observatie

substandard

îndoielnic

pierdere”

 

Art. II. - (1) Prezentul regulament intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezentul regulament, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 12 martie 2007.

Nr. 4.