MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 175 (XIX) - Nr. 473 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 13 iulie 2007

SUMAR

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

600. - Hotărâre privind protectia tinerilor la locul de muncă

661. - Hotărâre privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si punerea acestuia la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite

662. - Hotărâre privind trecerea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si punerea acesteia la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

198. - Decizie pentru stabilirea unor măsuri privind reintegrarea domnului Plesa Gheorghe în functia publică de secretar general al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

419. - Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru aprobarea procedurii de schimbare a sediului social, precum si pentru aprobarea formularului „Decizie de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal"

1.305.- Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de distinctii si premii personalului didactic si de cercetare, precum si bibliotecarilor din învătământul superior de stat

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

Rapoarte de venituri si cheltuieli privind campania electorală pentru referendumul din 19 mai 2007, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

Hotărârea din 16 noiembrie 2006 în Cauza Dima împotriva României

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind protectia tinerilor la locul de muncă

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Prevederile prezentei hotărâri au drept scop asigurarea protectiei tinerilor împotriva exploatării economice, oricărei munci susceptibile să dăuneze securitătii, sănătătii sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educatia acestora.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 3. - În sensul prezentei hotărâri, termenii si notiunile folosite au următoarea semnificatie:

a) tânăr- orice persoană în vârstă de cel putin 15 ani si de cel mult 18 ani;

b) copil - orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel putin 15 ani si de cel mult 18 ani care face încă obiectul scolarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege;

c) muncă usoară - toate activitătile care, prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun si a conditiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului si tânărului si nu sunt de natură să prejudicieze frecventa scolară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea unitătii de învătământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;

d) timp de lucru - orice perioadă în care tânărul prestează munca, se află la dispozitia angajatorului si îndeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil si/sau ate legislatiei în vigoare;

e) perioadă de repaus - orice perioadă care nu este timp de lucru.

Art. 4. -Angajatorul este obligat să asigure tinerilor conditii de muncă adaptate vârstei lor.

Art. 5. - (1) Încadrarea în muncă a copiilor este interzisă.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), copiii în vârstă de cel putin 16 ani, care fac obiectul scolarizării obligatorii, pe bază de program integral, pot încheia, în conditiile legii, un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfăsurarea de munci usoare.

(3) Copilul care face obiectul scolarizării obligatorii pe bază de program integral poate încheia un contract individual de muncă si la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părintilor sau al reprezentantilor legali, pentru desfăsurarea de activităti potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile si cunostintele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea si pregătirea profesională.

Art. 6. - (1) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securitătii si protejarea sănătătii tinerilor, tinând seama, în special, de riscurile specifice prevăzute la art. 9.

(2) Angajatorul trebuie să pună în practică măsurile prevăzute la alin. (1), pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri si legate de munca acestora.

(3) Evaluarea prevăzută la alin. (2) trebuie să fie efectuată înainte ca tinerii să înceapă munca si la orice modificare semnificativă a conditiilor de muncă si trebuie să vizeze, în principal, următoarele elemente:

a) echipamentul de muncă si organizarea locului de muncă si a postului de lucru;

b) natura, nivelul si durata expunerii la agenti fizici, biologici si chimici;

c) organizarea, categoria si modul de utilizare a echipamentelor de muncă, în special a agentilor prevăzuti la lit. b), masinilor, aparatelor si dispozitivelor, precum si manipularea acestora;

d) stabilirea procedeelor de muncă si a desfăsurării muncii si interactiunea acestora, respectiv organizarea muncii;

e) nivelul pregătirii profesionale si al instruirii acordate tinerilor.

(4) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (2) demonstrează existenta unui risc pentru securitatea, sănătatea fizică sau mentală ori dezvoltarea tinerilor, angajatorul are obligatia de a asigura evaluarea si supravegherea sănătătii tinerilor, la intervale regulate, în mod gratuit si adecvat, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 7. - (1) Angajatorul este obligat să informeze, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri si asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveste securitatea si sănătatea lor.

(2) Angajatorul este obligat să informeze, în scris, părintii sau reprezentantii legali ai copiilor angajati în conditiile art. 5 alin. (3) asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveste securitatea si sănătatea lor.

Art. 8. -Angajatorul apelează la serviciile de prevenire si protectie, prevăzute la art. 7 din Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006, în vederea planificării, aplicării si controlului conditiilor de securitate si de sănătate aplicabile în munca tinerilor, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 9. - (1) Angajatorul are obligatia de a proteja tinerii împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea si dezvoltarea lor, riscuri care rezultă din lipsa lor de experientă, din constientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potentiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.

(2) Fără a aduce atingere art. 5 alin. (1) si în scopul prevăzut la alin. (1) este interzisă angajarea tinerilor pentru activităti care:

a) depăsesc în mod evident capacitătile lor fizice sau psihologice;

b) implică o expunere nocivă la agenti toxici, cancerigeni, care determină modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata graviditătii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiintei umane;

c) implică o expunere nocivă la radiatii;

d) prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atentiei insuficiente pe care o acordă securitătii în muncă, a lipsei lor de experientă ori de pregătire;

e) pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibratiilor.

(3) Printre activitătile si procedeele care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri, în sensul prevederilor alin. (1), figurează, în special:

a) activitătile care implică o expunere nocivă la agentii fizici, biologici si chimici prevăzuti la pct. I din anexă;

b) procedeele si activitătile prevăzute la pct. II din anexă. Art. 10. - (1) In cazul tinerilor durata timpului de muncă

este de maximum 6 ore/zi si 30 de ore/săptămână.

(2) În situatia în care tânărul cumulează mai multe functii în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă efectuat se însumează si nu poate depăsi, cumulat, durata prevăzută la alin. (1).

Art. 11. - Tinerii nu pot presta muncă suplimentară.

Art. 12. - (1) Tinerii nu pot presta muncă de noapte.

(2) Copiii angajati în conditiile prevăzute la art. 5 alin. (2) si (3) nu pot presta muncă între orele 20,00 si 6,00.

Art. 13. - Tinerii beneficiază de o pauză de masă de cel putin 30 de minute consecutive, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore si jumătate.

Art. 14. - (1) Între două zile de muncă, tinerii beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive.

(2) Între două zile de muncă, copiii încadrati în muncă conform art. 5 alin. (2) si (3) beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 14 ore consecutive.

(3) Tinerii beneficiază de o perioadă de repaus săptămânal de două zile consecutive, de regulă sâmbăta si duminica.

Art. 15. - (1) Tinerii beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel putin 3 zile lucrătoare.

(2) În cazurile prevăzute la art. 5 alin. (2) si (3), angajatorii se asigură că perioada liberă de orice muncă este inclusă, în măsura posibilului, în cadrul vacantelor scolare ale copiilor care fac obiectul scolarizării obligatorii pe bază de program integral, impusă de legislatia natională.

Art. 16. -Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 17. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile Ordinului ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr. 753/2006 privind protectia tinerilor în muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 15 noiembrie 2006.

Prezenta hotărâre transpune Directiva Consiliului nr. 94/33/CE din 22 iunie 1994 privind protectia tinerilor la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 216/1994.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

Bucuresti, 13 iunie 2007.

Nr. 600.

ANEXA

LISTA

cuprinzând agentii, activitătile si procedeele care pot antrena riscuri specifice pentru securitatea, sănătatea si dezvoltarea tinerilor, la care se face referire în art. 9 din hotărâre

I. Agenti

1. Agenti fizici:

a) radiatiile ionizante;

b) munca în atmosferă hiperbarică, de exemplu în incintele presurizate, fa scufundări subacvative.

2. Agenti biologici: agentii biologici din grupele 3 si 4, în sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006 privind protectia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în muncă.

3. Agenti chimici:

a) substantele si preparatele care sunt clasificate în toxice (T), foarte toxrce (Tx), corozive (C) sau explozive (E), conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările si completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu modificările si completările ulterioare, si Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase;

b) substantele si preparatele care se clasifică în nocive, conform prevederilor actelor normative prevăzute la lit. a), si comportă următoarele riscuri:

- pot determina efecte ireversibile foarte grave (R39);

- pot determina efecte ireversibile (R40);

- pot antrena o sensibilizare prin inhalare (R42);

- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea (R43);

- pot cauza cancer (R45);

- pot cauza modificări genetice ereditare (R46);

- pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită (R48);

- pot reduce fertilitatea (R60);

- pot determina aparitia, pe durata graviditătii, a unor efecte nocive pentru copil (R61);

c) substantele si preparatele, conform prevederilor actelor normative prevăzute la lit. a), care se clasifică în iritante (Xi) si comportă unul sau mai multe din următoarele forme de risc:

- sunt inflamabile (R12);

- pot antrena o sensibilizare prin inhalare (R42);

- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea (R43);

d) substantele si preparatele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sănătate pentru protectia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;

e) plumbul si compusii săi, în măsura în care agentii respectivi pot să fie absorbiti de organismul uman;

f) azbestul.

II. Procedee si activităti:

a) procedeele si activitătile prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006;'

b) activităti de fabricatie si de manipulare a dispozitivelor, artificiilor sau diverselor obiecte care contin explozivi;

c) activităti din menajeriile de animale feroce si veninoase;

d) activităti de sacrificare industrială a animalelor;

e) activităti care presupun manipularea aparatelor de producere, de înmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate;

f) activităti care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor, recipientelor sau canistrelor care contin agentii chimici prevăzuti la pct. I.3;

g) activităti care comportă risc de prăbusire, surpare, cădere de la înăltime;

h) activităti care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune;

i) activităti al căror ritm este conditionat de masini si care sunt remunerate în functie de rezultat.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si punerea acestuia la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă trecerea imobilului aflat în administrarea Serviciului Român de Informatii, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia.

Art. 2. - Imobilul prevăzut la art. 1 se pune la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de proces-verbal încheiat între părtile interesate.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Directorul Serviciului Român de Informatii,

George-Cristian Maior

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

Bucuresti, 27 iunie 2007.

Nr. 661.

ANEXĂ

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care trece din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii În domeniul privat al statului si se pune la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică care administrează imobilul

Persoana juridică căreia i se pune la dispozitie imobilul

Numărul de identificare atribuit de Ministerul Economiei si Finantelor

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Bucuresti,

str. Ion Câmpineanu nr. 12,

sectorul 1

Serviciul Român de Informatii

105.998

Suprafata utilă = 42,16 m²

Suprafata terenului = 6,69 m²(cotă indiviză)

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si punerea acesteia la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1.-Se aprobă trecerea părtii din imobil aflate în administrarea Serviciului Român de Informatii, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia.

Art. 2. - Partea din imobil prevăzută la art. 1 se pune la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite.

Art. 3. - Predarea-preluarea părtii din imobil se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Directorul Serviciului Român de Informatii,

George-Cristian Maior

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

Bucuresti, 27 iunie 2007.

Nr. 662.

ANEXĂ

DATELE DE IDENTIFICARE

ale părtii din imobil care trece din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si se pune la dispozitia Serviciului Român de Informatii, în scopul restituirii către persoanele îndreptătite

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică care administrează imobilul

Persoana juridică căreia i se pune la dispozitie imobilul

Numărul de identificare atribuit de Ministerul Economiei si Finantelor

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Localitatea Drăgăsani,

str. Carol nr. 47,

judetul Vâlcea

Serviciul Român de Informatii

105.906

Suprafata construită = 92,39 m²

Suprafata desfăsurată = 184,78 m²

Suprafata terenului = 92,00 m²(cotă indiviză)

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru stabilirea unor măsuri privind reintegrarea domnului Plesa Gheorghe în functia publică de secretar general al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

Având în vedere Decizia civilă nr. 3.052 din 14 iunie 2007, pronuntată de înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal în Dosarul nr. 6.719/2/2006, definitivă si irevocabilă, prin care a fost admisă cererea domnului Plesa Gheorghe, în calitate de reclamant, a fost anulată Decizia primului-mini'stru nr. 65/2006 privind eliberarea domnului Plesa Gheorghe din functia de secretar general al Ministerului Integrării Europene si s-a dispus reintegrarea reclamantului în functia detinută anterior,

tinând cont de prevederile art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, în temeiul cărora a fost înfiintat Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor prin reorganizarea Ministerului Integrării Europene,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 99 alin. (1) lit. c) si alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Deciziei civile nr. 3.052 din 14 iunie 2007, pronuntată de înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal în Dosarul nr. 6.719/2/2006, definitivă si irevocabilă, domnul Plesa Gheorghe se reintegrează în functia publică de secretar general al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor.

Art. 2. - (1) Ca urmare a aplicării dispozitiilor deciziei civile prevăzute la art. 1, domnul Dima Toader se eliberează din functia publică de secretar general al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor.

(2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor acordă domnului Dima Toader un preaviz de 30 de zile calendaristice, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată.

Art. 3. - Domnul Plesa Gheorghe îsi reia în mod efectiv atributiile functiei publice de secretar general al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor de la data la cars expiră termenul de preaviz prevăzut la art. 2 alin. (2) sau, după caz, de la data încetării, potrivit legii, a raporturilor de serviciu ale domnului Dima Toader privind functia respectivă.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Bucuresti, 12 iulie 2007.

Nr. 198.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

ORDIN

pentru aprobarea procedurii de schimbare a sediului social, precum si pentru aprobarea formularului „Decizie de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal"

În temeiul art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor,

în temeiul art. 75 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de schimbare a sediului social în cazul comerciantilor al căror domiciliu fiscal coincide cu sediul social, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Procedura de schimbare a sediului social în cazul contribuabililor care nu au calitatea de comerciant, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă formularul „Decizie de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal", cod M.E.F. 14.13.02.16/nc, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de arhivare ale formularului mentionat la art. 3 sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 5. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se aplică solicitărilor de schimbare a sediului social depuse după data de 1 iulie 2007.

Art. 7. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor si Directia generală de reglementare a colectării creantelor bugetare din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, Directia generală a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire 0 prevederilor prezentului ordin.

p. Ministrul economiei si finantelor,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

secretar de stat

Bucuresti, 8 iunie 2007.

Nr. 419.

ANEXA Nr. 1

PROCEDURA

de schimbare a sediului social în cazul comerciantilor al căror domiciliu fiscal coincide cu sediul social

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor care, potrivit legii, au obligatia înregistrării în registrul comertului, denumiti în continuare comercianti.

2. În cazul comerciantilor, modificările intervenite în datele declarate initial si înscrise în certificatul de înregistrare se fac prin completarea si depunerea cererii de înregistrare a mentiunilor/cererii de preschimbare a certificatului de înregistrare, potrivit dispozitiilor legale privind înregistrarea comerciantilor.

3. Competenta de administrare a comerciantilor care îsi modifică sediul social revine, până la finalizarea procedurii de schimbare a sediului social si a domiciliului fiscal, organului fiscal de la domiciliul fiscal, si anume organului fiscal de la vechiul sediu social.

4. Pentru modificarea domiciliului fiscal la noul sediu social, comerciantul depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat noul sediu social formularul 050 „Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului", aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 262/2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, însotit de documentele prevăzute la pct. 31.2 sau 31.3, după caz, din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004. Copiile de pe documente se certifică pe fiecare pagină de organul fiscal competent, pentru conformitate cu originalul.

5. Cererea se transmite, în maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrare, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de către organul fiscal prevăzut la pct. 4 către organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul a avut ultimul domiciliu fiscal, în vederea întocmirii formalitătilor de transfera,l dosarului fiscal.

6. Dosarul fiscal se transmite în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii si va fi însotit de un exemplar al certificatului de atestare fiscală, precum si de fisa de evidentă pe plătitor.

7. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică si contribuabilului de către organul fiscal emitent.

8. La primirea dosarului fiscal, organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul sediu social si domiciliu fiscal emite, în termen de maximum 3 zile lucrătoare, Decizia de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.

9. Decizia de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal se întocmeste în 3 exemplare, se vizează de conducătorul compartimentului de specialitate si se aprobă de conducătorul unitătii fiscale.

10. Un exemplar al deciziei se comunică contribuabilului, potrivit art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

11. Înregistrarea în registrul contribuabililor de la noul organ fiscal, precum si scoaterea din registrul contribuabililor de la vechiul organ fiscal se operează cu data comunicării deciziei potrivit pct. 10.

12. De la data prevăzută la pct. 10, competenta pentru administrarea comerciantului revine organului fiscal de la noul sediu social si domiciliu fiscal.

13. Un exemplar al Deciziei de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal se transmite, însotit de o copie a documentului care atestă data comunicării deciziei potrivit pct. 10, organului fiscal de la fostul domiciliu fiscal.

14. Dosarul solicitării de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal se arhivează la dosarul fiscal al comerciantului si cuprinde:

a) formularul 050 „Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului";

b) documentatia depusă de comerciant;

c) Decizia de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal;

d) orice alte documente emise sau primite în cadrul procedurii.

ANEXA Nr. 2

PROCEDURA

de schimbare a sediului social în cazul contribuabililor care nu au calitatea de comerciant

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor care nu au, potrivit legii, obligatia înregistrării în registrul comertului si al căror sediu social coincide cu domiciliul fiscal.

2. Contribuabilul care îsi schimbă sediul social depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat noul sediu social formularul 010 „Declaratie de Înregistrare/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entităti fără personalitate juridică" si formularul 050 „Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului", aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 262/2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, însotite de documentele doveditoare ale datelor înscrise în declaratie, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004. Copiile de pe documente se certifică pe fiecare pagină de organul fiscal competent, pentru conformitate cu originalul.

3. Cererea de înregistrare a domiciliului fiscal se transmite, în maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrare, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de către organul fiscal prevăzut la pct. 2 către organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul a avut ultimul domiciliu fiscal, în vederea întocmirii formalitătilor de transfer al dosarului fiscal.

4. Dosarul fiscal se transmite în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii si va fi însotit de un exemplar al certificatului de atestare fiscală, precum si de fisa de evidentă pe plătitor.

5. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică si contribuabilului de către organul fiscal emitent.

6. La primirea dosarului fiscal, organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul domiciliu fiscal emite, în termen de maximum 3 zile lucrătoare, Decizia de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.

7. Decizia de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal se întocmeste în 3 exemplare, se vizează de conducătorul compartimentului de specialitate si se aprobă de conducătorul unitătii fiscale.

8. Un exemplar al Deciziei de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal se comunică contribuabilului, potrivit art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

9. Înregistrarea în registrul contribuabililor de la noul organ fiscal, precum si scoaterea din registrul contribuabililor de la vechiul organ fiscal se operează cu data comunicării deciziei potrivit pct. 8.

10. De la data prevăzută la pct. 8, competenta pentru administrarea contribuabilului revine organului fiscal de la noul domiciliu fiscal.

11. La data înregistrării în registrul contribuabililor, noul organ fiscal emite certificatul de înregistrare fiscală, având înscris noul sediu social si domiciliu fiscal.

12. După primirea Deciziei de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal, contribuabilul se prezintă la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul sediu social, predă, în vederea anulării, vechiul certificat de înregistrare fiscală si îl ridică pe cel nou.

13. Un exemplar al Deciziei de înregistrare a sediului socigl si a domiciliului fiscal se transmite, însotit de o copie a documentului care atestă data comunicării deciziei potrivit pct. 8, organului fiscal de la fostul domiciliu fiscal.

14. Dosarul solicitării de schimbare a sediului social si a domiciliului fiscal se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului si cuprinde:

a) formularul 050 „Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului";

b) documentatia depusă de comerciant;

c) decizia de înregistrare a domiciliului fiscal;

d) certificatul de înregistrare fiscală anulat;

e) copia certificatului de înregistrare fiscală eliberat;

f) orice alte documente emise sau primite în cadrul procedurii.

ANEXA Nr. 3

SIGLA

MINISTERUL ECONOMIEI Sl FINANTELOR

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

DIRECTIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE

A............................................................................

ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE

A............................................................................

Nr. .... / .......

DECIZIE

de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal

Către:

Denumire. ..........................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................

Cod de identificare fiscală.................................................................

Judetul .............................................................................................

Localitatea .........................................codul postal ...........................

Str.........................................nr...............

bl......., sc........et......., ap.........sectorul........telefon................., fax

Ca urmare a cererii de înregistrare a domiciliului fiscal, depusă de dumneavoastră sub nr.................. din........................vă comunicăm că noul sediu social si domiciliu fiscal au fost înregistrate la următoarea adresă:

Judetul ........................................................................................

Localitatea........................................, codul postal.......................

Str.........................................nr..............,

bl......., se......., et......., ap.........sectorul........

Conducătorul unitătii fiscale,

Numele si prenumele....................................

Semnătura si stampila unitătii..................................

Seful compartimentului,

Numele si prenumele..................

CodM.E.F. 14.13.02.16/nc

ANEXA Nr. 4

CARACTERISTICILE DE TIPĂRIRE, MODUL DE DIFUZARE, DE UTILIZARE Sl DE ARHIVARE ALE FORMULARELOR

Decizie de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal

1. Denumire: Decizie de înregistrare a sediului social si a domiciliului fiscal.

2. Cod: 14.13.02.16/nc.

3. Format: A4/1,.

4. Se tipăreste:

- într-o singură culoare;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare.

5. U/M: file.

6. Se difuzează: gratuit.

7. Se utilizează: la înregistrarea sediului social si a domiciliului fiscal.

8. Se întocmeste în:

- 3 exemplare;

- de: contribuabili sau de către reprezentantul fiscal/împuternicitul/reprezentantul legal.

9. Circulă:

- originalul la contribuabil;

- o copie la organul fiscal de la noul sediu social si domiciliu fiscal;

- o copie la organul fiscal de la vechiul sediu social si domiciliu fiscal.

10. Se arhivează: la dosarul fiscal al contribuabilului.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de distinctii si premii personalului didactic si de cercetare, precum si bibliotecarilor din învătământul superior de stat

În baza prevederilor art. 113 si 114 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind acordarea de distinctii si premii personalului didactic si de cercetare, precum si bibliotecarilor din învătământul superior de stat, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul universitar 2007-2008. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispozitii contrare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Directia generală management învătământ superior, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu Parlamentul, Directia generală buget-finante, patrimoniu si investitii, institutiile de învătământ superior de stat si bibliotecile centrale universitare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Minai Adomnitei

Bucuresti, 13 iunie 2007.

Nr. 1.305.

ANEXĂ

REGULAMENT

privind acordarea de distinctii si premii personalului didactic si de cercetare, precum si bibliotecarilor din învătământul suDerior de stat

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Potrivit prevederilor art. 113 si 114 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, ministrul educatiei, cercetării si tineretului este autorizat să acorde următoarele distinctii si premii:

a) adresă de multumire publică: se acordă personalului didactic si de cercetare, precum si bibliotecarilor din învătământul superior de stat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) Diploma „Titu Maiorescu", clasele I, a ll-a si a lll-a, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15%, din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se acordă personalului didactic si de cercetare din învătământul superior de stat;

c) Diploma „Alexandru Rosetti", clasele I, a ll-a si a lll-a, al cărei model este prezentat în anexa nr. 3, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15%, din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se acordă bibliotecarilor din învătământul superior de stat;

d) Diploma de excelentă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4, se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învătământul superior de stat; diploma este însotită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.

Art. 2. - Unei persoane nu i se pot acorda simultan două distinctii si premii.

Art. 3. - Persoana care a beneficiat de o distinctie poate solicita acordarea altei distinctii, de nivel superior, după o perioadă de minimum 5 ani.

CAPITOLUL II

Criterii pentru acordarea de distinctii si premii personalului didactic de predare si de cercetare din învătământul superior de stat

Art. 4. - Personalul didactic titular, cu rezultate deosebite în activitatea didactică, educativă si stiintifică, poate primi distinctii si premii prevăzute la art. 1 lit. a), b) si d).

Art. 5. - (1) În baza principiilor autonomiei universitare conferite prin lege, senatele universitare sunt singurele în măsură să stabilească criteriile pentru acordarea distinctiilor si premiilor prevăzute la art. 1 lit. a), b) si d).

(2) În stabilirea listei cu personalul didactic si de cercetare căruia i se acordă premiile si distinctiile prevăzute la art. 1 lit. a), b) si d), senatele universitare vor avea în vedere următoarele criterii:

- rezultatele obtinute în activitatea didactică si în domeniul cercetării-dezvoltării, inovării si managementului de programe si proiecte;

- rezultatele obtinute în cadrul programelor/proiectelor cuprinse în planurile/programele de cercetare nationale si/sau internationale;

- rezultatele obtinute în procesul de dezvoltare a resurselor umane si cresterea competentei profesionale, inclusiv a studentilor;

- contributia la managementul asigurării calitătii educatiei la nivelul catedrei, facultătii si/sau al institutiei de învătământ superior de stat în cauză;

- ordine, medalii, distinctii, premii etc. obtinute în activitatea didactică si stiintifică.

CAPITOLUL III

Conditii pentru acordarea de distinctii si premii bibliotecarilor din învătământul superior de stat, potrivit art. 1 lit. c)

Art. 6. - Diploma „Alexandru Rosetti" clasa I se acordă bibliotecarilor din învătământul superior de stat care îndeplinesc cel putin 3 dintre următoarele conditii:

- sunt bibliotecari încadrati cu functia de bază în biblioteci centrale universitare sau în biblioteci ale institutiilor de învătământ superior de stat si sunt cunoscuti ca personalităti în domeniu;

- au o vechime neîntreruptă într-o bibliotecă centrală universitară sau de învătământ superior de stat de cel putin 20 de ani;

- manifestă deontologie profesională, conduită morală si profesionalism incontestabile;

- au titlul de doctor în domeniul biblioteconomiei si probează preocupări stiintifice, recunoscute pe plan national si international;

- demonstrează preocupări relevante în managementul de bibliotecă, prin implementarea celor mai moderne metode si sisteme de stocare si regăsire a informatiilor si documentelor;

- sunt implicati direct în organizarea si sustinerea actiunilor de formare initială si/sau de perfectionare continuă a personalului de specialitate;

- sunt autori a cel putin 3 lucrări reprezentative în domeniul biblioteconomie.

Art. 7. - Diploma „Alexandru Rosetti" clasa a II-a se acordă bibliotecarilor din învătământul superior de stat care îndeplinesc cel putin 3 dintre următoarele conditii:

- au o vechime neîntreruptă într-o bibliotecă de învătământ superior de stat de cel putin 15 ani;

- manifestă deontologie profesională, conduită morală si profesionalism incontestabile;

- probează preocupări stiintifice recunoscute pe plan national;

- demonstrează interes stiintific cu valoare aplicativă în activitatea de bibliotecă;

- au o activitate publicistică concretizată în studii si articole în domeniul biblioteconomie.

Art. 8. - Diploma „Alexandru Rosetti" clasa a III-a se acordă bibliotecarilor din învătământul superior de stat care îndeplinesc cel putin 3 dintre următoarele conditii:

- au o vechime neîntreruptă într-o bibliotecă de învătământ superior de stat de cel putin 10 ani;

- manifestă deontologie profesională, conduită morală sj profesionalism incontestabile;

- demonstrează preocupări relevante pentru managementul colectiilor si serviciilor de bibliotecă;

- au preocupări stiintifice în domeniul stiintei informării si al biblioteconomiei;

- demonstrează interes profesional pentru dezvoltarea biblioteconomiei si a cooperării interbibliotecare.

CAPITOLUL IV

Norme procedurale privind acordarea distinctiilor si premiilor personalului didactic si de cercetare, precum si bibliotecarilor din învătământul superior de stat

Art. 9. - Propunerile nominale de acordare a distinctiilor si premiilor se fac de biroul catedrei, se avizează de consiliul facultătii/departamentului si se aprobă de senatul universitar. În cazul bibliotecilor institutiilor de învătământ superior, propunerile nominale de acordare a distinctiilor si premiilor se fac de către, conducerile bibliotecilor respective si se aprobă de senatele universitare. În ceea ce priveste bibliotecile centrale universitare, propunerile pentru acordarea premiilor sunt avizate de consiliile de administratie ale acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 10. - (1) Premiile aferente distinctiilor prevăzute la art. 1 se acordă de institutiile de învătământ superior de stat din fondurile proprii, dobândite în conditiile legii.

(2) În cazul bibliotecilor centrale universitare, premiile se acordă din fondurile acestora, provenite de la bugetul alocat prin Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 11. - Calendarul si procedura de atribuire a distinctiilor si premiilor personalului didactic si de cercetare, precum si bibliotecarilor din învătământul superior de stat se desfăsoară în etape, după cum urmează:

1. Persoana propusă pentru acordarea unei distinctii întocmeste si depune la conducerea catedrei/bibliotecii raportul de autoevaluare însotit de documentele doveditoare, conform criteriilor stabilite de senatul universitar, iar pentru bibliotecari, conform conditiilor prevăzute la cap. III din prezentul regulament, până la data de 28 februarie.

2. Biroul catedrei/Conducerea bibliotecii analizează dosarul si formulează aprecieri sintetice asupra fiecărei persoane propuse, până la data de 15 martie.

3. Până la data de 30 martie, dosarele sunt supuse spre avizare consiliului facultătii. Decanul facultătii/directorul bibliotecii înaintează senatului universitar cererea, raportul de autoevaluare, cu anexele doveditoare si aprecierea consiliului facultătii, până la data de 15 aprilie.

4. Senatul universitar/Consiliul de administratie al biblioteci) centrale universitare analizează propunerile si stabileste lista candidatilor în ordinea descrescătoare a punctajului acordat si o afisează până la data de 1 mai. Numărul distinctiilor acordate anual se stabileste de institutia de învătământ superior de stat în limita fondurilor proprii alocate, iar pentru bibliotecile centrale universitare, de către Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, în limita fondurilor bugetare alocate.

5. Eventualele contestatii se pot depune la registratura universitătii/bibliotecii centrale universitare în termen de 3 zile calendaristice de la data afisării.

6. Comisia de etică a senatului, respectiv comisia de contestatii a bibliotecii centrale universitare, analizează contestatiile si afisează rezultatele definitive, în termen de 7 zile calendaristice de la data limită pentru depunerea contestatiilor.

7. Listele cuprinzând datele solicitantilor validati vor fi înaintate la Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului până la data de 15 mai, conform modelelor de tabel prevăzute în anexa nr. 5.

8. Mînisterul Educatiei, Cercetării si Tineretului verifică listele înaintate de institutiile de învătământ superior de stat, verifică si aprobă listele înaintate de bibliotecile centrale universitare si elaborează ordinul de acordare a distinctiilor si premiilor. Listele cu candidatii aprobati prin ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului sunt trimise institutiilor de învătământ superior de stat si bibliotecilor centrale universitare respective pentrii completarea diplomelor. Diplomele semnate de ministrul educatiei, cercetării si tineretului se eliberează titularilor de către institutia de învătământ superior/biblioteca centrală universitară.

9. Plata premiilor se face de institutia de învătământ superior de stat/biblioteca centrală universitară la care sunt angajate cu functia de bază cadrele didactice, respectiv bibliotecarii.

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

Art. 12. -Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 2

la regulament

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII Sl TINERETULUI

CABINETUL MINISTRULUI

Stimată/Stimate...................

Conducerea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului este onorată să vă adreseze sincera pretuire si profunda admiratie pentru Înalta dumneavoastră activitate didactică si stiintifică.

Dumneavoastră ati dovedit că profesia de dascăl este sinonimă cu pasiunea si abnegatia în formarea viitorilor specialisti cu studii superioare.

Cu deosebită satisfactie, omagiem în persoana dumneavoastră un model de slujire a învătământului, talentul de a cultiva în constiinta studentilor valorile spirituale perene ale poporului nostru, măiestria de a sădi în sufletele lor dragostea pentru patrie si datoria de a deveni cetăteni demni ai României.

Suntem încredintati că veti continua, fără preget, nobila misiune pe care v-ati asumat-o, aceea de a transmite viitorimii încrederea în propriile capacităti, în victoria competentei, a cinstei, a adevărului si dreptătii, pasiunea pentru cunoastere.

Vă dorim multă sănătate si fericire, satisfactii si împliniri în activitatea dumneavoastră profesională, astfel încât să rămâneti un model de slujire a scolii, de atasament fată de nobilele ei idealuri, ca dascăl cu iscusintă si har în modelarea vlăstarelor viitorului nostru european.

MINISTRU,

Data .....................

ANEXELE Nr. 3 si 4

la regulament

ANEXA Nr. 5

la regulament

Institutia de învătământ superior de stat..................................................

TABEL NOMINAL

pentru acordarea.......................................

(distinctia propusă)

Nr. crt.	Numele si prenumele	Gradul didactic	Catedra/ Facultatea	Observatii
0	1	2	3	4

Rector,

...................................................

Secretarul-sef al universitătii,

.....................................................

Biblioteca Centrală Universitară ..........................................................................

TABEL NOMINAL

pentru acordarea.............................

(distinctia propusă)

Nr. crt.	Numele si prenumele	Functia	Departament/ Serviciu/Birou	Observatii
0	1	2	3	4

Director general,

.........................................

Institutia de învătământ superior de stat.................................

Biblioteca...............................................................

TABEL NOMINAL

pentru acordarea .............................

(distinctia propusă)

Nr. crt.	Numele si prenumele	Functia	Departament/ Serviciu/Birou	Observatii
0	1	2	3	4

Rector,

.............................................

Secretarul-sef al universitătii,

.................................................

Directorul bibliotecii,

......................................................

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE

PERMANENTE

RAPOARTE

de venituri si cheltuieli privind campania electorală pentru referendumul din 19 mai 2007, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

RAPORT

de venituri si cheltuieli al Partidului Conservator privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)	59.965,24	0.00	59.965,24
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum	57.465,24		57.465,24
	1.1.1 Venituri din donatii	47.766,40		47.766,40
	1.1.1 Alte venituri proprii	9.698,84		9.698,84
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum	2.500,00		2.500,00
1.2	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	2.500,00		2.500,00
2.	Cheltuieli totale ( 2.1 la 2.10 )			60.163,21
	2.1 Personal			0,00
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu			0,00
	2.3 Comunicatii			0,00
	2.4 Protocol			0,00
	2.5 Transport			6.357,00
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)			0,00
	2.7 Materiale de propagandă - total, din care:			53.374,32
	2.7.1 Afise electorale			0,00
	2.7.2 Bannere			13.554,10
	2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:			39.820,22
	Video			0,00
	Audio			0,00
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare			0,00
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă			0,00
	2.10 Alte cheltuieli ( numai detaliat pe fiecare cheltuială)			431,89
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum			- 197,97
	Plăti restante			198,97

RAPORT

de venituri si cheltuieli al Partidului Democrat privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)	4.368.687	8.152	4.394.839
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum
	1.1.1 Venituri din donatii
	1.1.1 Alte venituri proprii	1.271.097	8.152	1.279.249
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum	3.115.590		3.115.590
2	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	3.115.590
	Cheltuieli totale ( 2.1 la 2.10 )			4.837.362
	2.1 Personal
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu			6.833
	2.3 Comunicatii			13.014
	2.4 Protocol			85.013
	2.5 Transport			283.658
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)			337.046
	2.7 Materiale de propagandă - total, din care:			2.196.852
	2.7.1 Afise electorale			853.911
	2.7.2 Bannere			730.123
	2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:			570.316
	Video			142.952
	Audio			13.652
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare			1.650.773
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă			48.060
	2.10 Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare cheltuială)			216.113
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum
	Plăti restante

RAPORT

de venituri si cheltuieli al Partidului Liberal Democrat privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)	134.810,00		134.810,00
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum
	1.1.1 Venituri din donatii
	1.1.1 Alte venituri proprii
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum	134.810,00		134.810,00
2.	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	134.810,00		134.810,00
	Cheltuieli totale ( 2.1 la 2.10 )			186.510,00
	2.1 Personal
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu
	2.3 Comunicatii
	2.4 Protocol
	2.5 Transport
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)
	2.7 Materiale de propagandă - total, din care:
	2.7.1 Afise electorale
	2.7.2 Bannere 2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:
	Video
	Audio
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare			77.677,94
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă
	2.10 Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare cheltuială)			108.832,16
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum			-51.700,00
	Plăti restante			80.473,27

RAPORT

de venituri si cheltuieli al Partidului National Liberal privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)	922.850,05	104.958,00	1.027.808,05
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum	219.088,45	104.958,00	324.046,45
	1.1.1 Venituri din donatii		104.958,00	104.958,00
	1.1.1 Alte venituri proprii	219.088,45		219.088,45
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum	703.761,60		703.761,60
2	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	703.761,60		703.761,60
	Cheltuieli totale (2.1 la 2.10 )			2.126.599,89
	2.1 Personal			490,00
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu			17.356,57
	2.3 Comunicatii			19.123,63
	2.4 Protocol			11.467,53
	2.5 Transport			7.720,84
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)			7.328,69
	2.7 Materiale de propagandă - total, din care:			770.810,71
	2.7.1 Afise electorale			411.468,40
	2.7.2 Bannere			139.133,98
	2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:			220.208,33
	Video			171.681,79
	Audio			48.526,54
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare			1.098.210,51
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă			0,00
	2.10 Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare cheltuială)			194.091,41
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum			-1.098.791,84
	Plăti restante			1.091.035,21

RAPORT

de venituri si cheltuieli al Partidului România Mare privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)	19.734		19.734
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum	6.184		6.184
	1.1.1 Venituri din donatii	5.279		5.279
	1.1.1 Alte venituri proprii	905		905
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum	13.550		13.550
2	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	13.550		13.550
	Cheltuieli totale (2.1 la 2.10 )			23.829
	2.1 Personal
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu			576
	2.3 Comunicatii
	2.4 Protocol			180
	2.5 Transport			125
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)			7
	2.7 Materiale de propagandă -total, din care:			11.216
	2.7.1 Afise electorale			7.298
	2.7.2 Bannere
	2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:			3.918
	Video
	Audio
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă
	2.10 Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare cheltuială)-publicitate ziare			11.725
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum
	Plăti restante			4.095

RAPORT

de venituri si cheltuieli al domnului Traian Băsescu privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)		VALUTĂ	1.289.906
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum		E: 97495 x 3,269	318.711
	1.1.1 Venituri din donatii		$: 581 x 2,4313	1.413
	1.1.1 Alte venituri proprii		CAD: 94 x 2,2408	211
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum
1.2	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	969.571		969.571
2.	Cheltuieli totale ( 2.1 la 2.10 ) 515.274
	2.1 Personal
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu
	2.3 Comunicatii
	2.4 Protocol 8.737
	2.5 Transport 133.039
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)
	2.7 Materiale de propagandă - total, din care:
	2.7.1 Afise electorale
	2.7.2 Bannere
	2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:
	Video
	Audio
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare 373.498
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă
	2.10 Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare cheltuială)
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum
	Plăti restante

RAPORT

de venituri si cheltuieli al Uniunii Democrate Maghiare din România privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)	33.875,22		33.875,22
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum	13.875,22		13.875,22
	1.1.1 Venituri din donatii
	1.1.1 Alte venituri proprii	13.875,22		13.875,22
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum	20.000,00		20.000,00
1.2	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	20.000,00		20.000,00
2	Cheltuieli totale (2.1 la 2.10 )			36.352,09
	2.1 Personal
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu
	2.3 Comunicatii
	2.4 Protocol			2.582,89
	2.5 Transport			3.272,65
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)
	2.7 Materiale de propagandă - total, din care:			29.841,29
	2.7.1 Afise electorale			14.052,20
	2.7.2 Bannere
	2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:			15.789,59
	Video, presă scrisă			15.789,59
	Audio
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă
	2.10 Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare cheltuială)			654,76
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum Plăti restante			2.476,87

RAPORT

de venituri si cheltuieli al Partidului Social Democrat privind campania electorală pentru referendumul din data de 19 mai 2007

				- lei -
	DENUMIRE	BANI	BUNURI/ SERVICII	TOTAL
	1	2	3	4 = 2+3
1.	Venituri totale (1.1+1.2)	568.052,26		568.052,26
1.1	Venituri din transferuri de la partid realizate în afara campaniei pentru referendum	272.282,49		272.282,49
	1.1.1 Venituri din donatii
	1.1.1 Alte venituri proprii	272.282,49		272.282,49
1.2	Venituri realizate în timpul campaniei pentru referendum	295.769,77		295.769,77
	1.2.1 Donatii primite pentru campanie si legate	295.769,77		295.769,77
2	Cheltuieli totale ( 2.1 la 2.10 )			884.957,08
	2.1 Personal
	2.2 Chirie, întretinere, functionare sediu			3.392,90
	2.3 Comunicatii			21.664,36
	2.4 Protocol			3.420,56
	2.5 Transport			293.518,51
	2.6 Deplasări (în afara localitătii)			1.890,00
	2.7 Materiale de propagandă - total, din care:			499.482,11
	2.7.1 Afise electorale			11.776,29
	2.7.2 Bannere			17.390,58
	2.7.3 Alte materiale de propagandă - total, din care:			470.315,24
	Video			11.258,20
	Audio			654,00
	2.8 Servicii, presă, ziare, promovare			52.873,80
	2.9 Sondaje, cercetare, consultantă
	2.10 Alte cheltuieli (numai detaliat pe fiecare cheltuială)			8.714,84
	Rezultat financiar al campaniei pentru referendum			316.904,82
	Plăti restante			316.904,82

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA I

HOTĂRÂREA

din 16 noiembrie 2006

Cauza Dima împotriva României

(Cererea nr. 58.472/00)

În Cauza Dima împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia I), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii C.L. Rozakis, presedinte, L. Loucaides, doamna F. Tulkens, domnul C. Bîrsan, doamna N. Vajic, domnii D. Spielmann, S.E. Jebens, judecători, si domnul S. Quesada, grefier adjunct de sectie, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 24 octombrie 2006,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 58.472/00) Îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, domnul Victor Dima (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 16 decembrie 1999 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul, căruia i-a fost admis beneficiul asistentei judiciare, este reprezentat de M. Manache, avocat în Bucuresti. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat prin agentul său, Beatrice Ramascanu, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul s-a plâns în special de inechitatea procedurii civile împotriva R.A. „Monetăria Statului" - S.A. (societatea M.), în special datorită faptului că instantele interne au aplicat retroactiv Legea nr. 8/1996 pentru a decide inexistenta dreptului său de autor si faptului că ele nu au analizat motivul pe care îl invocase referitor la nulitatea expertizei contabile efectuate în această procedură.

4. Cererea a fost atribuită Sectiei a ll-a a Curtii (art. 52 § 1 din Regulament). În cadrul acesteia, camera însărcinată să analizeze cauza (art. 27 § 1 din Conventie) a fost constituită conform art. 26 § 1 din Regulament.

5. La data de 1 noiembrie 2004, Curtea si-a modificat compunerea sectiilor sale (art. 25 § 1 din Regulament). Cererea de fată a fost repartizată Sectiei I, astfel remaniată (art. 52 §1).

6. Prin Decizia din 26 mai 2005, Curtea a declarat cererea partial admisibilă.

7. Atât reclamantul, cât si Guvernul au depus observatii scrise pe fondul cauzei (art. 59 § 1 din Regulament).

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

8. Reclamantul s-a născut în anul 1953 si locuieste în Bucuresti. Licentiat al Institutului de Arte Plastice din Bucuresti, el era la data faptelor ofiter activ în armata română si lucra în cadrul studioului de arte plastice al Ministerului Apărării.

9. După căderea regimului comunist în decembrie 1989, autoritătile române au hotărât să adopte o nouă stemă de stat. La o dată neprecizată, o comisie parlamentară special constituită, mandatată de Parlament pentru a angaja experti provenind din diferite domenii pentru a prezenta, într-un termen stabilit, machetele stemei si sigiliului statului, l-a desemnat pe reclamant să lucreze împreună cu alti experti pentru a consilia comisia si pentru a realiza proiectul stemei ce urma a fi trimis Parlamentului împreună cu un proiect de lege.

10. Macheta realizată de reclamant la comanda comisiei mentionate mai sus, aprobată de Parlament după câteva retusuri, a fost aprobată prin Legea nr. 102/1992 privind stema si sigiliul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 24 septembrie 1992. Numele reclamantului figura în acest număr al Monitorului Oficial cu mentiunea „autorul machetelor grafice" în partea de jos a ultimei pagini a textului Legii nr. 102/1992.

11. La data de 29 martie 1996, reclamantul a sesizat Tribunalul Municipiului Bucuresti, în temeiul Decretului nr. 321/1956 privind dreptul de autor (denumit în continuare Decretul nr. 321/1956), cu o actiune împotriva societătii M., întreprindere de stat însărcinată să bată moneda românească,

urmărind condamnarea acesteia la plata procentului legat al beneficiilor obtinute prin reproducerea machetelor sale. În sustinerea actiunii sale, el a trimis instantei, printre altele, numărul Monitorului Oficial mentionat mai sus, precum si două adrese ale directorului agentiei pentru drepturile de autor din cadrul Ministerului Culturii, prin care i se recunostea calitatea de autor al machetelor.

12. În paralel, reclamantul a introdus alte două actiuni, având un obiect similar, împotriva altor două întreprinderi ce reproduceau stema si sigiliul statului. În cadrul acestor două proceduri, prin două hotărâri din 2 iulie 1999 pronuntate în ultimă instantă, Curtea Supremă de Justitie a respins actiunea reclamantului ca neîntemeiată. Ea a apreciat că munca reclamantului nu a avut ca rezultat o „operă de creatis intelectuală", în sensul Decretului nr. 321/1956, si că simbolurile statului nu figurau în acest decret, în care s-a folosit tehnica legislativă a enumerării operelor protejate de drepturile de autor.

13. În cadrul procedurii împotriva societătii M., Tribunalul Municipiului Bucuresti a dispus, în urma cererii reclamantului, efectuarea unei expertize contabile în vederea stabilirii beneficiului obtinut de societatea pârâtă din reproducerea machetelor în litigiu. Din dosar rezultă că instanta a aprobat propunerile reclamantului în ceea ce priveste numirea unui expert. Acesta trebuia să stabilească numărul de comenzr ce aveau ca obiect reproducerea stemei si sigiliului statului, executate de societatea M. din luna octombrie 1992, valoarea sumelor încasate în acest sens si suma datorată reclamantului în temeiul legii invocate în sustinerea actiunii sale. La termenul din 30 martie 1998, instanta a numit un nou expert care să efectueze expertiza respectivă.

14. La data de 16 mai 1998, expertul i-a trimis reclamantului o scrisoare simplă, în care preciza valoarea onorariilor sale si arăta că insuficienta probelor aflate la dosar nu-i permitea să răspundă conditiilor mandatului. Expertul a declarat că urma să contacteze societatea pârâtă la data de 18 mai 1998, la ora 14,00, si că îl convoca si pe reclamant cu această ocazie, precizând că, în lipsa elementelor probatorii mentionate mai sus, el avea să informeze instanta asupra imposibilitătii de a efectua expertiza. Conform declaratiilor reclamantului, care a pus la dispozitie o copie a plicului scrisorii, această scrisoare nu i-a parvenit decât în după-amiaza zilei de 18 mai 1998.

15. La data de 1 iunie 1998, expertul, care se deplasase la sediul societătii pârâte la data de 18 mai 1998, în lipsa reclamantului, pentru a efectua expertiza, a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză. În raportul său el a arătat că reclamantul revendica drepturi „despre care el doar presupunea că îi apartin". El a adăugat că reclamantul ar fi transmis Parlamentului dreptul său asupra machetelor în litigiu si că simbolurile statului nu puteau face obiectul unui act de comert. Bazându-se în principal pe declaratia reprezentantilor societătii M., expertul a arătat că această societate nici nu primise, nici nu executase comenzi pentru reproducerea stemei si sigiliului statului pentru a le comercializa si pentru a obtine din acestea un profit pecuniar.

16. La termenul din 29 iunie 1998, avocatul reclamantului a prezentat în fata Tribunalului Municipiului Bucuresti obiectiile sale în legătură cu raportul de expertiză.

17. Prin Hotărârea din 28 septembrie 1998, Tribunalul Municipiului Bucuresti a respins actiunea reclamantului ca inadmisibilă, pe motivul că, în temeiul noii Legi nr. 8/1996 privind dreptul de autor (denumită în continuare Legea nr. 8/1996), stema si sigiliul statului nu beneficiau de protectia revendicată de persoana interesată. Reclamantul a introdus apel împotriva acestei hotărâri, arătând, în special, că Legea nr. 8/1996 fusese aplicată retroactiv în cazul actiunii sale.

18. Prin Decizia din 27 ianuarie 2000, Curtea de Apel Bucuresti a respins apelul reclamantului, pe motiv că lipsa de remuneratie acordată persoanei interesate de către Parlament ca expert parlamentar nu-i transforma dreptul la o remuneratie în drept de autor si că reproducerea stemei si sigiliului statului de către societatea M. nu urmărea un scop comercial. Curtea de Apel Bucuresti a concluzionat, fără alte precizări, că respingerea actiunii reclamantului era justificată atât pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 8/1996, cât si pentru cea posterioară intrării sale în vigoare.

19. Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat recurs la data de 8 februarie 2000, arătând că instantele nu tinuseră cont de adresele autoritătilor prin care i se recunoastea dreptul de autor si contestând aplicarea retroactivă în spetă a Legii nr. 8/1996 si faptul că expertiza contabilă pe care se bazaseră instantele fusese redactată fără ca el să fie citat de către expert. La data de 9 octombrie 2000, reclamantul si-a completat recursul, precizând că expertiza în discutie era lovită de nulitate în temeiul art. 105 si 208 din Codul de procedură civilă, din cauza nerespectării de către expert a procedurii de citare a părtilor, si că expertul îsi depăsise, prin aprecieri de ordin juridic, mandatul care îi fusese stabilit de instantă.

20. Prin Decizia din 17 octombrie 2000, Curtea Supremă de Justitie a respins recursul reclamantului. Pasajele relevante din motivele deciziei sunt următoarele:

„Asa după cum rezultă din actiunea introductivă, reclamantul a pretins ca pârâta, Regia Autonomă Monetăria Statului, să fie obligată a-i rambursa procentul legal ce i se

cuvine în urma reproducerii, multiplicării si valorificării de cătrq aceasta a machetelor grafice pentru însemnul de stat si stema României al căror autor este (...).

În cauză, nu s-a făcut nicio dovadă în sensul că pârâta Monetăria Statului a primit sau a executat comenzi pentru reproducerea, multiplicarea si valorificarea însemnului de stat si stemei României, în scopul comercializării si obtinerii de profit, ceea ce ar putea justifica pretentia reclamantului asupra unei cote valorice din profitul realizat conform Decretului nr. 321/1956.

Dovezile la care se referă recurentul în criticile formulate, a căror interpretare ar fi fost omisă voit de către Curtea de Apel, cum este Adresa nr. 433/1999 a Senatului României, sai| asupra cărora aceasta ar fi omis să se pronunte, cum sunt adresele nr. 15/1995 si nr. 104/1995 ale Ministerului Culturii, sunt lipsite de pertinentă în spetă, având în vedere obiectul pretentiilor reclamantului, indicat clar în actiunea introductivă.

Cu referire la raportul de expertiză contabilă, consemnările din continutul acesteia, bazate pe constatările directe, fac dovada că pârâta nu a primit si nici executat comenzi pentru reproducerea însemnului de stat si stemei României în scop de comercializare si obtinere de profit.

Motivarea în drept si pe dispozitiile art. 9 lit. c) din Legea nr. 8/1996 a solutiei pronuntate de instanta de fond, mentinută de instanta de apel, nu poate conduce la concluzia nelegalitătil deciziei atacate, întrucât, atât prin Decretul nr. 321/1956, cât si prin Constitutia din 1965 s-a prevăzut că însemnele nationale ale României nu pot face obiectul dreptului de autor."

II. Dreptul si practica interne pertinente

21. Decretul nr. 321/1956, care reglementa dreptul de autor în momentul introducerii de către reclamant a actiunii sale împotriva societătii M., prevedea următoarele în părtile sale pertinente:

ARTICOLUL 2

„Este autor persoana care a creat opera. Autorul se bucură pe tot timpul vietii sale de dreptul de autor. Dreptul de autor ia nastere din momentul când opera a luat forma de manuscris, schită, temă, tablou ori altă formă concretă."

ARTICOLUL 9

„Sunt cuprinse în denumirea de opere asupra cărora se exercită dreptul de autor, toate operele de creatie intelectuală din domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi continutul si forma de exprimare, indiferent de valoarea si destinatia lor, cum sunt: (...) operele de pictură, sculptură, grafică (...), planurile, schitele si lucrările plastice privitoare la oricare ramură a stiintei."

22. Nici Decretul nr. 321/1956, nici Constitutia din 1965 nu cuprindeau prevederi referitoare la dreptul de autor asupra unor opere ce reprezintă simbolurile statului.

23. La data de 26 septembrie 1996 a intrat în vigoare Legea nr. 8/1996 referitoare la dreptul de autor, care a abrogat Decretul nr. 321/1956. Art. 9 al acestei legi prevedea următoarele:

„Nu pot beneficia de protectia legală a dreptului de autor următoarele: (...)

c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritătilor publice (...), cum ar fi: stema, sigiliul (...)"

24. Prevederile relevante din Codul de procedură civilă, referitoare la citarea părtilor de către expert la efectuarea unei expertize si la nulitatea actelor de procedură, sunt următoarele:

ARTICOLUL 105

„(...)

(2) Actele [de procedură] îndeplinite cu neobservarea formelor legale (...) se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părtii o vătămare ce nu se poate înlătura

decât prin anularea lor. În cazul nulitătilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie."

ARTICOLUL 108

„Nulitătile de ordine publică pot fi ridicate de parte sau de judecător în orice stare a pricinii.

Celelalte nulităti se declară numai după cererea părtii care are interes să o invoce.

Neregularitatea actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfătisare ce a urmat după această neregularitate si înainte de a pune concluzii în fond. (...)"

ARTICOLUL 208

„(1) Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părtilor prin carte postală recomandată, cu dovadă de primire, arătând zilele si orele când începe si continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului (...)"

25. Art. 89 din Codul de procedura civila prevede ca, sub sanctiunea nulitătii, citarea trebuie să fie trimisă părtii cu cel putin 5 zile înaintea termenului de judecată.

26. În deciziile din 1 februarie 1994, 10 septembrie 1997, 12 mai si 23 noiembrie 2004, Curtea Supremă de Justitie a constatat încălcarea procedurii de citare a unei părti la proces de către expert la efectuarea expertizei, procedură prevăzută de art. 208 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, ea a considerat ilegale hotărârile care au avut la bază astfel de expertize, Ie-a casat si Ie-a trimis spre rejudecare în vederea efectuării unor noi expertize.

Prin Decizia nr. 343/1980, Curtea Supremă de Justitie a statuat că procedura de citare nu a fost îndeplinită conform cerintelor Codului de procedură civilă în conditiile în care expertul a citat părtile chiar în ziua efectuării expertizei, având în vedere că nu există certitudinea faptului că părtile au fost efectiv informate în timp util privind data si ora la care expertul urma să facă respectivele constatări de fapt.

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Conventie

27. Reclamantul pretinde că nu a beneficiat de o procedură echitabilă, pe de o parte din cauza lipsei răspunsului din partea Curtii Supreme de Justitie la motivul de recurs întemeiat pe nulitatea expertizei contabile ca urmare a neefectuării citării de către expert si, pe de altă parte, din cauza aplicării retroactive a Legii nr. 8/1996 în cauza sa. El invocă art. 6 § 1 din Conventie, ale cărui pasaje relevante prevăd următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială (...) care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)"

A. Argumentele părtilor

28. Guvernul consideră că, desi motivarea lor nu este foarte detaliată, instantele interne au îndeplinit cerinta de a analiza si de a răspunde motivat la argumentele reclamantului, conform art. 6 § 1, astfel cum este el interpretat de jurisprudenta Curtii (Ruiz Torija împotriva Spaniei, Hotărârea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 303-A, p. 12, § 29; si Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994, seria A nr. 288, p. 20, § 61). Mai mult, pe toată durata procedurii, reclamantul a avut ocazia să prezinte mijloace de probă si argumente în sustinerea cauzei sale, precum si să le dezbată în contradictoriu pe cele ale părtii pârâte.

29. Fiind vorba de încălcarea procedurii de citare a reclamantului de către expert si de faptul că acesta si-a depăsit mandatul, Guvernul arată că Curtea Supremă de Justitie a arătat că concluziile expertului erau întemeiate pe constatări directe si adaugă că, în orice caz, expertul l-a citat pe reclamant pentru a efectua expertiza în contradictoriu la data de 18 mai 1998, la sediul societătii M. Mai mult, el consideră că expertiza contabilă care se referea la dreptul părtii interesate la o parte din beneficiile obtinute ca urmare a reproducerii machetelor sale depindea de recunoasterea prealabilă a dreptului de autor al acestuia din urmă. Din acest motiv, el consideră că concluziile expertizei nu au jucat un rol determinant în respingerea actiunii reclamantului.

30. În ceea ce priveste aplicarea retroactivă a Legii nr. 8/1996, pretinsă de reclamant, Guvernul constată că, prin deciziile lor din 27 ianuarie si 17 octombrie 2000, Curtea de Apel Bucuresti si, respectiv, Curtea Supremă de Justitie au răspuns acestui motiv, statuând că dreptul de autor asupra machetelor ce reprezintă simboluri ale statului nu era protejat de prevederile în materie anterioare Legii nr. 8/1996, si anume cele ale Decretului nr. 321/1956 si ale Constitutiei din 1965.

Reamintind că este în primul rând obligatia instantelor nationale să interpreteze dreptul intern, el adaugă că, desi decretul si Constitutia mentionate mai sus nu contin prevederi referitoare la simbolurile statului, instantele le-au interpretat în sensul că aceste simboluri nu fac parte din protectia dreptului de autor, ceea ce nu poate fi considerată o concluzie arbitrară, tinând cont de motivele invocate.

31. Reclamantul consideră că instantele au încălcat art. 6 § 1 din Conventie, omitând să analizeze principalele sale mijloace de probă, printre care mai ales nulitatea expertizei contabile, precum si probele aduse în sustinerea existentei dreptului său de autor, în special documentele eliberate de Ministerul Culturii.

32. El apreciază că expertiza contabilă a jucat un rol esential în respingerea actiunii sale, fapt demonstrat prin argumentul Curtii Supreme de Justitie, conform căruia existenta unui profit comercial al societătii M. ar fi putut justifica admiterea cererii sale privind acordarea de daune-interese. Din acest motiv, lipsa oricărei analize efectuate de Curtea Supremă de Justitie a exceptiei întemeiate pe nulitatea expertizei din cauza neefectuării citării de către expert, în conditiile în care instantele sunt obligate să acorde prioritate acestor chestiuni în temeiul art. 137 din Codul de procedură civilă, a adus atingere dreptului său la un proces echitabil. Reclamantul adaugă că scrisoarea care i-a fost trimisă de expert la data de 16 mai 1998 nu respecta prevederile prevăzute sub sanctiunea nulitătii de art. 89 si 208 din Codul de procedură civilă în materie de citare si arată, cu dovezi, că nu a primit-o decât în după-amiaza zilei de 18 mai 1998, astfel încât s-a aflat în imposibilitatea de a participa la efectuarea expertizei.

33. De asemenea, reclamantul consideră că instantele au aplicat retroactiv Legea nr. 8/1996, din moment ce nici Decretul nr. 321/1956 si nici Constitutia din 1965 nu contineau prevederi care să excludă machetele ce reprezentau simboluri ale statului din protectia dreptului de autor, asa cum a afirmat Curtea Supremă de Justitie în Hotărârea sa din 17 octombrie 2000. În acest sens, el apreciază, de asemenea, că Curtea Supremă de Justitie nu a răspuns la acest motiv în măsura în care ea a considerat inutilă orice analiză a probelor oferite în acest sens, tinând seama de obiectul actiunii.

B. Aprecierea Curtii

34. Deoarece Conventia nu urmăreste să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, § 33), Curtea reaminteste că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat drept unul efectiv decât dacă cererile si observatiile părtilor sunt cu adevărat „retinute", adică analizate corespunzător de către instanta sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 prevede în sarcina „instantei" obligatia de a proceda la o analiză efectivă a motivelor, argumentelor si mijloacelor de probă ale părtilor, cu conditia să le aprecieze relevanta si fără ca asta să implice un răspuns detaliat pentru fiecare argument în parte (Van de Hurk împotriva Olandei, citată mai sus, p. 19-20, §§ 59 si 61). Importanta acestei sarcini poate varia în functie de natura deciziei. De aceea, întrebarea dacă o instantă si-a încălcat obligatia de a motiva, conform art. 6 din Conventie, nu se poate analiza decât în lumina circumstantelor spetei (Ruiz Torija împotriva Spaniei, citată mai sus, p. 12, § 29).

35. În spetă, Curtea constată că cererea reclamantului se ramifică în două capete de cerere: pe de o parte, lipsa de răspuns al Curtii Supreme de Justitie la motivul de recurs întemeiat pe nulitatea expertizei contabile din cauza neefectuării citării de către expert si, pe de altă parte, aplicarea retroactivă a Legii nr. 8/1996 în cauza sa. Aceste două capete de cerere trebuie analizate separat.

36. În ceea ce priveste primul capăt de cerere, Curtea observă că actiunea reclamantului avea ca obiect recunoasterea dreptului său la o parte din beneficiile obtinute de societatea M. pentru reproducerea si comercializarea machetelor al căror autor era. Recursul părtii interesate în fata Curtii Supreme de Justitie se întemeia, în special, pe două motive: nulitatea expertizei contabile, pentru faptul că nu a fost citat de expert pentru întâlnirea cu acesta, si aplicarea retroactivă a Legii nr. 8/1996 de către instante. În ceea ce priveste primul motiv, Curtea observă că Curtea Supremă de Justitie nu i-a răspuns. Totusi, ea constată că, în alte cauze, în analiza respectării de către instantele interne a obligatiei lor de a-si motiva deciziile, ea a luat în considerare atât relevanta, cât si incidenta argumentului sau motivului la care instanta nu a răspuns pentru solutionarea cauzei [a se vedea Jahnke si Lenoble împotriva Frantei (dec), nr. 40490/98, CEDO 2001-IX; si Driemond Bouw BV împotriva Olandei (dec), nr. 31908/96, 2 februarie 1999].

37. În ceea ce priveste relevanta motivului întemeiat pe neefectuarea citării reclamantului de către expert, Curtea apreciază că argumentul Guvernului, conform căruia expertiza nu era relevantă pentru actiunea în daune-interese a reclamantului decât în măsura în care instantele ar fi considerat că persoana interesată beneficia de un drept de autor asupra machetelor în discutie, nu ar fi fost lipsit de relevantă dacă Curtea Supremăde Justitie ar fi optat pentru această_ abordare în decizia sa. Însă nu acesta este cazul în spetă. Într-adevăr, ea constată că, cu exceptia ultimului paragraf al Hotărârii sale din 17 octombrie 2000, în care înalta instantă a răspuns celuilalt motiv de recurs al reclamantului, Curtea Supremă de Justitie si-a întemeiat respingerea actiunii acestuia în special pe faptul că din expertiza contabilă nu reiesea că societatea M. ar fi primit comenzi si ar fi obtinut un profit din comercializarea machetelor litigioase, profit care, în opinia sa, ar fi justificat cererea reclamantului în temeiul Decretului nr. 321/1956. Or, o astfel de concluzie se întemeia pe expertiza contabilă dispusă de instante si care a constituit practic singurul element de probă analizat de înalta instantă. Procedând astfel, Curtea apreciază că motivul invocat de reclamant era relevant pentru solutionarea cauzei.

38. În ceea ce priveste incidenta asupra solutionării cauzei a motivului întemeiat pe neefectuarea citării reclamantului de către expert, Curtea constată că, în temeiul dreptului si jurisprudentei interne, admiterea unui astfel de motiv ar fi determinat trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea

efectuării unei noi expertize, pentru respectarea principiului contradictorialitătii.

39. Curtea consideră că, în ceea ce priveste relevanta si incidenta asupra solutionării procedurii a motivului reclamantului întemeiat pe neefectuarea citării de către expert, sanctionată prin nulitatea expertizei, precum si în ceea ce priveste importanta respectării contradictorialitătii în sensul art. 6 § 1 din Conventie (a se vedea, mutatis mutandis, Cottin împotriva Belgiei, nr. 48386/99, §§ 31-33, 2 iunie 2005), motivul în discutie avea nevoie de un răspuns specific si explicit. În lipsa unui astfel de răspuns, este imposibil a sti dacă Curtea Supremă de Justitie a neglijat pur si simplu acest motiv sau dacă a vrut să-l respingă si, în acest ultim caz, din ce motive (Hiro Bălani împotriva Spaniei, Hotărârea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 303-B, p. 30, § 28).

40. În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că reclamantul are motive întemeiate să sustină că nu a beneficiat de un proces echitabil.

41. În concluzie, a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie.

42. Având în vedere această concluzie, Curtea nu consideră necesară si analizarea, în plus, a capătului de cerere întemeiat pe aplicarea retroactivă de către instante a Legii nr. 8/1996 (a se vedea, mutatis mutandis, SC Masinexportimport Industrial Group - S.A. Împotriva României, nr. 22687/03, § 39, 1 decembrie 2005; si Ciobanu împotriva României, nr. 29053/95, § 41, 16 iulie 2002).

II. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

43. Conform art. 41 din Conventie,

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă."

A. Prejudiciu material si moral

44. Reclamantul solicită 1.500.000 euro cu titlu de daune materiale pentru încălcarea de către autorităti a dreptului său de autor asupra machetelor ce reprezintă sigiliul si stema statului si pentru reproducerea ilegală a acestor machete. Mai mult, el solicită 500.000 euro cu titlu de daune morale pentru suferinta ce i-a fost cauzată de instantele nationale, prin faptul că i-au judecat actiunea cu încălcarea dreptului său la un proces echitabil.

45. Guvernul consideră că nu trebuie să i se acorde reclamantului nicio sumă cu titlu de daune materiale, tinând seama de faptul că prejudiciul pretins tine de capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1, care a fost declarat inadmisibil ratione materiae de către Curte în Hotărârea sa din 26 mai 2005. În ceea ce priveste daunele morale solicitate, el apreciază că o eventuală constatare a încălcării art. 6 § 1 din Conventie ar constitui, în sine, o reparatie echitabilă satisfăcătoare.

46. Curtea consideră că baza de retinut pentru acordarea unei reparatii echitabile constă, în spetă, în faptul că reclamantul nu s-a putut bucura în cadrul procedurii în cauză de garantiile art. 6 § 1 din Conventie. Ea nu poate specula asupra solutiei ce s-ar fi dat în proces în cazul contrar. Mai mult, nu se poate stabili nicio legătură între încălcarea constatată a Conventiei si prejudiciul material pretins, care se sprijină pe ipoteza existentei unui drept de autor al reclamantului asupra machetelor în discutie. Asadar, cererea referitoare la această chestiune trebuie respinsă. Cât despre prejudiciul moral suportat, Curtea apreciază că constatarea încălcării nu este suficientă pentru a remedia acest prejudiciu si consideră, statuând în echitate, că suma de 2.000 euro reprezintă o reparatie rezonabilă a prejudiciului în discutie.

B. Cheltuieli de judecată

47. Fără a prezenta documente justificative, reclamantul sustine că cheltuielile sale de judecată privind procedura în fata Curtii Supreme de Justitie si în fata Curtii se ridică la circa 200 euro, onorariu simbolic acceptat de avocatul său din cauza situatiei sale financiare, însă el solicită 5.000 euro cu acest titlu, tinând seama de importanta prejudiciului pe care l-a suportat.

48. Guvernul se opune acestei cereri în măsura în care ea nu este sustinută prin documentele justificative necesare.

49. Conform jurisprudentei constante a Curtii, acordarea cheltuielilor de judecată, în baza art. 41, presupune ca realitatea, necesitatea si, în plus, caracterul lor rezonabil să fie stabilite [latridis împotriva Greciei (satisfactie echitabilă) (GC), nr. 31.107/96, § 54, CEDO 2000-XI].

50. Curtea observă că reclamantul nu a furnizat niciun document justificativ referitor la cheltuielile de judecată suportate în cadrul procedurii interne. În ceea ce priveste cheltuielile indicate pentru necesitatea reprezentării reclamantului în fata Curtii, aceasta observă că pretentiile sale nu sunt nici detaliate si nici însotite de documentele justificative necesare si că persoanei interesate i-a fost, de altfel, aprobat beneficiul asistentei judiciare. Asadar, cererea sa trebuie respinsă.

C. Dobânzi moratorii

51. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii pentru facilitatea de pret marginal a Băncii Centrale Europene, la care se vor adăuga 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA,

ÎN UNANIMITATE,

1. hotărăste că a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie;

2. hotărăste că nu este necesar să analizeze si capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 referitor la pretinsa aplicare retroactivă a Legii nr. 8/1996;

3. hotărăste:

a) că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantului, în cel mult 3 luni de la data la care hotărârea va rămâne definitivă conform art. 44 § 2 din Conventie, suma de 2.000 euro (două mii euro) cu titlu de daune morale, ce va fi convertită în lei românesti la nivelul ratei de schimb aplicabile la data plătii, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit la această sumă;

b) că, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, această sumă va fi majorată cu o dobândă simplă a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în această perioadă, la care se vor adăuga 3 puncte procentuale;

4. respinge restul cererii de acordare a unei satisfactii echitabile.

Întocmită în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 16 noiembrie 2006 în conformitate cu art. 77 §§ 2 si 3 din Regulament.

Christos Rozakis,

presedinte

Santiago Quesada,

grefier adjunct