MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 175 (XIX) - Nr. 89
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 5 februarie 2007
SUMAR
Decizia nr. 2 din 9 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (15) din Statutul Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 25/2002 din care face parte integrantă
Decizia nr. 11 din 9 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861, art. 862
si art. 149 alin. 1 din Codul de procedură penală
Decizia nr. 14 din 9 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la
salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din
sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii
judecătoresti, cât si a ordonantei în ansamblu, a dispozitiilor art. 12
alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10
alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 si ale art. 9
alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003
Decizia nr. 24 din 11 ianuarie 2007 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art 226 din Legea nr. 31/1990 privind
societătile comerciale
Decizia nr. 29 din 11 ianuarie 2007 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 31/1990 privind societătile comerciale
Decizia nr. 36 din 11 ianuarie 2007 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de
procedură penală
36. - Hotărâre privind trecerea unui imobil, aflat în
administrarea Regiei Autonome .Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat”, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia
50. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentelor convenite
între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si
Dezvoltare, prin Scrisoarea semnată la Zagreb la 9 octombrie 2006 si la
Bucuresti la 12 octombrie 2006, la Acordul de împrumut dintre România si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6
iulie 2001
51. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul
României si Guvernul Republicii India privind desfiintarea obligativitătii
vizelor pentru titularii de pasapoarte diplomatice, semnat la New Delhi la 31
ianuarie 2004
72. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 7 la
Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al
judetului Brasov, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul
Brasov
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
2. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Energiei privind aprobarea tarifelor si a
contributiilor bănesti percepute de Autoritatea Natională de Reglementare
în Domeniul Energiei în anul 2007
130. - Ordin al ministrului administratiei si internelor
pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la
incendiu
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 9 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7
alin. (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 25/2002 din care face parte integrantă
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Cristina
Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 7 alin. (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,
aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002 din care face
parte integrantă, exceptie ridicată de Societatea Comercială
„2x1 Holding Cape Midia Shipyard” - S.A. în Dosarul nr. 3.224/com/2005 al
Tribunalului Constanta - Sectia comercială.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Presedintele
constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 4 mai 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.224/com/2005, Tribunalul
Constanta - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (15) din Statutul
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 25/2002 din care face parte integrantă.
Exceptia
a fost ridicată de Societatea Comercială „2x1 Holding Cape Midia
Shipyard” - S.A. Într-o cauză având ca obiect o cerere de anulare a
hotărârii adunării generale extraordinare a actionarilor acestei
societăti, unul dintre motivele anulării fiind acela că adunarea
nu a fost legal constituită, deoarece nu s-au respectat normele cuprinse
în Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 13/2004. Autorul
exceptiei a apreciat că acest regulament nu este în vigoare, întrucât nu a
fost publicat în Monitorul Oficial al României.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine
că textul de lege criticat contravine dispozitiei constitutionale cuprinse
în art. 1 alin. (3), deoarece „statul de drept impune o ordine juridică
lipsită de echivoc, în care normele juridice sunt accesibile
destinatarilor lor”. Or, publicarea actelor Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare în Buletinul C.N.V.M. „nu este de natură să asigure
securitatea si stabilitatea raporturilor sociale, nefiind o măsură
aptă să realizeze în concret cerinta informării destinatarilor
noimei juridice cu privire la continutul normei căreia trebuie să i
se conformeze”.
Tribunalul
Constanta - Sectia comercială apreciază că
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit
dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul
consideră că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată, întrucât normele adoptate de Comisia Natională a
Valorilor Mobiliare produc efecte de la data publicării lor în Buletinul
C.N.V.M., asa încât orice persoană interesată le poate consulta.
Avocatul
Poporului apreciază că dispozitiile art. 7 alin.
(15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare sunt
constitutionale, prin acestea neaducându-se atingere principiului suprematiei
Constitutiei sau trăsăturilor si valorilor supreme ale statului
român.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7 alin. (15)
din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 226 din 4 aprilie 2002, din care face parte
integrantă, cu modificările aduse prin art. 289 alin. (1) pct. 4 din
Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2006.
Textul
de lege criticat are următorul cuprins:
Art. 7
alin. (15): „Regulamentele si instructiunile emise de către C.N. V.M.
sunt aprobate prin ordin al presedintelui C.N. V.M. Ordinul de aprobare va fi
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Textul integral al regulamentelor si instructiunilor aprobate va fi
publicat, pentru opozabilitate, în Buletinul C.N.V.M”.
Prevederile
legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozitiilor constitutionale
cuprinse în art. 1 alin. (3) privind principiile generale de organizare a
statului român.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată
că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Art. 1
alin. (3) din Constitutie consacră principiile generale ce stau la baza
organizării statului român. Potrivit jurisprudentei Curtii
Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 700 din 17 octombrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968
din 4 decembrie 2006, se poate considera că aceste principii sunt
încălcate atunci când se aduce atingere unora dintre drepturile si
libertătile fundamentale ale cetătenilor, garantate de Constitutie,
sau altor dispozitii constitutionale relevante sub aspectul continutului art. 1
alin. (3) din Legea fundamentală.
În spetă însă autorul
exceptiei nu indică niciun drept sau libertate fundamentală ce ar
putea fi încălcate prin textul de lege criticat.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (15) din
Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 25/2002 din care face parte integrantă,
exceptie ridicată de Societatea Comercială „2x1 Holding Cape Midia
Shipyard” - S.A. în Dosarul nr. 3.224/com/2005 al Tribunalului Constanta -
Sectia comercială.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 9 ianuarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
din 9 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861,
art. 862 si art. 149 alin. 1 din Codul de procedură penală
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion Predescu
- judecător
Tudorel
Toader - judecător
Iliana
Nedelcu - procuror
Afrodita
Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 861, 862 si art. 149 alin. 1 din Codul de
procedură penală, exceptie ridicată de Ioan Clamparu si Ovidiu
Constantin Pop în Dosarul nr. 1.803/R/2006 al Tribunalului Sibiu - Sectia
penală.
La
apelul nominal răspund, pentru autorii exceptiei, apărătorii
alesi, cu delegatii la dosar. Se constată lipsa celorlalte părti,
fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Doamna
avocat Domnica Antoniuc pune concluzii pentru autorul Ovidiu Constantin Pop si
solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
861 si 862 din Codul de procedură penală,
invocând argumente similare cu cele din notele scrise.
Domnul avocat Ion Gherghisan pune
concluzii pentru autorul Ioan Clamparu si solicită admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. 1 din Codul de
procedură penală, arătând că în practica judiciară
aplicabilitatea acestora naste probleme de natură să afecteze în
principal libertatea individuală.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 21 iulie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.803/R/2006, Tribunalul
Sibiu - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 861, 862 si
art. 149 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie
ridicată de Ioan Clamparu si
Ovidiu
Constantin Pop în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze
penale.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorii sustin că
prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale
art. 23 alin. (5) referitoare la durata totală a arestării preventive
în cursul urmăririi penale, ale art. 24 referitoare la Dreptul la
apărare, ale art. 11 referitoare la Dreptul international si
dreptul intern, ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale
art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale
art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 53
referitoare la Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertăti, precum si ale art. 6 referitoare la Dreptul la un proces
echitabil si ale art. 13 referitoare la Dreptul la un recurs efectiv, ambele
din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale.
Referitor
la dispozitiile art. 149 alin. 1 din Codul de procedură penală se
sustine că, întrucât prevederile art. 23 alin. (5) din Constitutie privind
durata maximă a arestării preventive în cursul urmăririi penale
nu disting după cum măsura a fost luată în prezenta ori în lipsa
inculpatului, reglementarea legală, potrivit căreia în cazul
arestării în lipsă durata arestării preventive curge de la data
punerii în executare a mandatului, contravine atât textului constitutional
invocat, cât si dispozitiilor privind dreptul la apărare. În acest sens se
arată că este vădit contrar Constitutiei ca un mandat de
arestare emis în lipsa inculpatului să nu fie verificat periodic sub
aspectul legalitătii si temeiniciei.
Referitor
la dispozitiile arfT 861 si 862 din Codul de
procedură penală se sustine că acestea contravin prevederilor
art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, deoarece este suprimat principiul
egalitătii armelor, acuzatul fiind lipsit de posibilitatea efectivă
de a pune, în cadrul unui proces contradictoriu, întrebări martorului
protejat. În felul acesta, dreptul la apărare este practic anihilat. Art.
861 din Codul de procedură penală contravine si
dispozitiilor art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si
a libertătilor fundamentale, deoarece nu prevede o cale de atac
rapidă si eficientă în fata unui judecător în cazul în care
apărarea contestă modul de acordare a regimului juridic al martorului
protejat al acuzării, cu trimitere concretă la credibilitatea
acestuia si legitimitatea depozitiei sale.
În sfârsit, autorul exceptiei
critică alin. 1, 2 si 3 ale art. 862 din Codul de
procedură penală, deoarece audierea martorului anonim de la
distantă, prin intermediul mijloacelor tehnice video si audio, se face
numai în prezenta procurorului, excluzând orice referire la apărător
si la drepturile acestuia.
Tribunalul
Sibiu - Sectia penală opinează că exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. 1 din Codul de procedură
penală este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin
prevederilor constitutionale si conventionale invocate, restrângerile reclamate
de autorii exceptiei fiind în acord cu art. 53 din Legea fundamentală.
Avocatul
Poporului consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale
criticate, instituind măsuri de protectie a datelor de identificare a
martorului într-un proces penal si modalităti speciale de ascultare a
acestuia, nu aduc atingere principiului egalitătii cetătenilor în
fata legii, aplicându-se tuturor celor aflati în situatia reglementată de
ipoteza normei juridice.
De
asemenea, dispozitiile legale criticate nu contravin drepturilor
constitutionale invocate si se încadrează în limitele stabilite de art. 53
din Legea fundamentală.
În ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. 1 din Codul de
procedură penală, Avocatul Poporului arată că acestea nu
numai că nu înfrâng dispozitiile art. 23 alin. (5) si (6) din Constitutie,
ci constituie o aplicare a acestora.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile
părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
următoarele:
Curtea
Constitutională constată că a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale
art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992,
să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 861
cu denumirea marginală - Protectia datelor de identificare a
martorului, ale art. 862 cu denumirea marginală - Modalităti
speciale de ascultare a martorului si ale art. 149 alin. 1 cu denumirea
marginală - Durata arestării preventive, din Codul de
procedură penală, care, asa cum au fost modificate prin Legea nr.
356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677
din 7 august 2006, au următorul continut:
- Art.
861: „Dacă există probe sau indicii temeinice că
prin declararea identitătii reale a martorului sau a localitătii
acestuia de domiciliu ori de resedintă ar fi periclitată viata,
integritatea corporală sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului
i se poate încuviinta să nu declare aceste date, atribuindu-i-se o
altă identitate sub care urmează să apară în fata organului
judiciar.
Această
măsură poate fi dispusă de către procuror în cursul
urmăririi penale, iar în cursul judecătii de instantă, la
cererea motivată a procurorului, a martorului sau a oricărei alte
persoane îndreptătite.
Datele
despre identitatea reală a martorului se consemnează într-un
proces-verbal, care va fi păstrat, la sediul parchetului care a efectuat
sau a supravegheat efectuarea urmăririi penale ori, după caz, la
sediul instantei, într-un loc special, în plic sigilat, în conditii de
maximă sigurantă. Procesul-verbal va fi semnat de cel care a înaintat
cererea, precum si de cel care a dispus măsura.
Documentele
privind identitatea reală a martorului vor fi prezentate procurorului sau,
după caz, completului de judecată, în conditii de strictă
confidentialitate.
In
toate cazurile, documentele privind identitatea reală a martorului vor fi
introduse în dosarul penal numai după ce procurorul, prin ordonantă
sau, după caz, instanta, prin încheiere, a constatat că a
dispărut pericolul care a determinat luarea măsurilor de protectie a
martorului.
Declaratiile
martorilor cărora li s-a atribuit o altă identitate, redate în
procesul-verbal al procurorului potrivit art. 86? alin. 5,
precum
si declaratia martorului, consemnată în cursul judecătii si
semnată de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului si de
presedintele completului de judecată, potrivit art. 86? alin. 6, teza I, pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt
coroborate cu fapte si împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor
existente în cauză.
Pot fi
audiati ca martori cărora li s-a atribuit o altă identitate si
investigatorii sub acoperire.
Dispozitiile
prevăzute în alin. 1-6 se aplică si expertilor. “;
- Art. 862: „în situatiile prevăzute în art. 861,
procurorul sau, după caz, instanta de judecată poate încuviinta ca
martorul să fie ascultat fără a fi prezent fizic la locul unde
se află organul de urmărire penală ori în sala în care se
desfăsoară sedinta de judecată, prin intermediul mijloacelor
tehnice prevăzute în alineatele următoare.
La
solicitarea organului judiciar sau a martorului ascultat în conditiile alin. 1,
la luarea declaratiei poate participa un consilier de protectie a victimelor si
reintegrare socială a infractorilor, care are obligatia de a păstra
secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunostintă în
timpul audierii. Organul judiciar are obligatia să aducă la
cunostinta martorului dreptul de a solicita audierea în prezenta unui consilier
de protectie a victimelor si reintegrare socială a infractorilor.
Martorul
poate fi ascultat prin intermediul unei retele de televiziune cu imaginea si
vocea distorsionate, astfel încât să nu poată fi recunoscut.
In
cazul judecătii, părtile si apărătorii acestora pot adresa
întrebări, în mod nemijlocit, martorului ascultat în conditiile alin. 1-3.
Întrebările se pun în ordinea prevăzută în art. 323 alin. 2.
Presedintele completului respinge întrebările care nu sunt utile si
concludente judecării cauzei sau pot conduce la identificarea martorului.
Declaratia
martorului ascultat, jîn conditiile arătate în alin. 1-31, se
înregistrează prin mijloace tehnice video si audio si se redă
integral în formă scrisă.
În cursul urmăririi penale,
se întocmeste un proces-verbal în care se redă cu exactitate declaratia
martorului si acesta se semnează de procurorul care a fost prezent la
ascultarea martorului si de organul de urmărire penală si se depune
la dosarul cauzei.
Declaratia
martorului, transcrisă, va fi semnată si de acesta si va fi
păstrată în dosarul depus la parchet, într-un loc special, în plic
sigilat, în conditii de maximă sigurantă.
În cursul judecătii,
declaratia martorului va fi semnată de procurorul care a fost prezent la
ascultarea martorului si de
presedintele completului de
judecată. Declaratia martorului, transcrisă, va fi semnată si de
martor, fiind păstrată în dosarul depus la instantă, în
conditiile prevăzute în alin. 5.
Suportul pe care a fost
înregistrată declaratia martorului, în original, sigilat cu sigiliul
parchetului sau, după caz, al instantei de judecată în fata
căreia s-a făcut declaratia, se păstrează în conditiile
prevăzute în alin. 5. Suportul care contine înregistrările efectuate
în cursul urmăririi penale va fi înaintat la terminarea urmăririi
penale instantei competente, împreună cu dosarul cauzei, si va fi
păstrat în aceleasi conditii.
Dispozitiile
art. 78, 85 si ale art. 86 alin. 1 si 2 se aplică în mod
corespunzător. “;
- Art. 149 alin. 1: „Durata arestării inculpatului în cursul
urmăririi penale nu poate depăsi 30 de zile, afară de cazul când
ea este prelungită în conditii/e legii. Termenul curge de la data emiterii
mandatului, când arestarea a fost dispusă după ascultarea
inculpatului, iar în cazul când arestarea a fost dispusă în lipsa
acestuia, termenul curge de la data punerii în executare a mandatului de arestare.”
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:
I. Dispozitiile
art. 861 si 862 din Codul de procedură penală
au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional sub
aspectul unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 193 din 27 aprilie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461
din 24 mai 2004, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de
neconstitutionalitate pentru considerentele acolo arătate.
Deoarece
până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mentionate
mai sus îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.
II. În ceea
ce priveste critica referitoare la art. 149 alin. 1 din Codul de procedură
penală, potrivit căruia pentru arestarea în lipsă termenul maxim
initial de 30 de zile pentru care se poate dispune această
măsură se calculează de la data punerii în executare a
mandatului, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
Textul
Constitutiei are ca finalitate limitarea în timp a măsurii arestării
preventive. Această problemă nu se poate pune însă decât atunci
când persoana împotriva căreia s-a dispus luarea măsurii preventive a
fost efectiv arestată, iar nu si atunci când se află în libertate,
întrucât într-o asemenea situatie nu se poate retine încălcarea vreunui
drept.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861, art. 862
si art. 149 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie
ridicată de Ioan Clamparu si Ovidiu Constantin Pop în Dosarul nr.
1.803/R/2006 al Tribunalului Sibiu - Sectia penală.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 9 ianuarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 9 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III
alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele
măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor
categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din
organele autoritătii judecătoresti, cât si a ordonantei în ansamblu,
a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr.
743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr.
631/2002 si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.
507/2003
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si
a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului
din organele autoritătii judecătoresti, cât si a ordonantei în
ansamblu, a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul
2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul
2003 nr. 631/2002 si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul
2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Horia Adrian Peptea, Ionela
Văleanu, Mihaela Lascu, Elena Mihaela Colceriu Dandu, Victoria Borcoman,
Elena Niciu, Emilia Rătoi, Elena Itu, Simona Magda Lupancea, Ana Serban,
Eniko Nagy, Angela Topală si Edidca Biro în Dosarul nr. 727/62/M/2006 al
Tribunalului Brasov - Sectia civilă.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca
inadmisibilă, arătând că textele de lege au încetat să mai
producă efecte juridice.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 17 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 727/62/M/2006,
Tribunalul Brasov - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională
cu' exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri
referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de
personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele
autoritătii judecătoresti, cât si a ordonantei în ansamblu, a
dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr.
743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr.
631/2002 si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.
507/2003, exceptie ridicată de judecătorii Horia Adrian Peptea si
Ionela Văleanu, precum si de grefierii Mihaela Lascu, Elena Mihaela
Colceriu Dandu, Victoria Borcoman, Elena Niciu, Emilia Rătoi, Elena Itu,
Simona Magda Lupancea, Ana Serban, Eniko Nagy, Angela Topală si Edidca
Biro cu prilejul solutionării unui litigiu de muncă având ca obiect
pretentii pentru plata primelor de vacantă.
Tribunalul
Brasov - Sectia civilă, însusindu-si motivele
invocate de autorii exceptiei, apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este întemeiată.
În conformitate cu dispozitiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu
privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate
este inadmisibilă, întrucât textele de lege criticate au avut o
aplicabilitate limitată în timp, iar în prezent nu mai sunt în vigoare.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au
transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.
d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale ari. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost
sesizată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de autorii
acesteia, îl constituie dispozitiile art. III alin. (2) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la
salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din
sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii
judecătoresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108
din 2 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 386/2001,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390
din 17 iulie 2001, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul
2002 nr. 743/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784
din 11 decembrie 2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe
anul 2003 nr. 631/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 863 din 29 noiembrie 2002, precum si dispozitiile art. 9 alin. (7) din
Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003.
Dispozitiile
legale criticate au următorul cuprins:
Art.
III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001: „De
asemenea, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2002 aplicarea
prevederilor art. 411 alin. (1) care cuprind dispozitii referitoare
la acordarea primei pentru concediul de odihnă si ale art. 45 alin. (1)
referitoare la cuantumul sporului cu care se plătesc orele lucrate peste
durata normală a timpului de muncă din Legea nr. 50/1996 privind
salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritătii
judecătoresti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, modificată si completată prin
Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.
50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele
autoritătii judecătoresti, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, precum si aplicarea
prevederilor art. IV referitoare la acordarea primei cu ocazia
plecării în concediul de odihnă din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea
si sanctionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000.”;
Art. 12
alin. (4) din Legea nr. 743/2001: „Termenele prevăzute la art. III din
Ordonanta de urgentă a Guvernuluf nr. 33/2001 privind unele măsuri
referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de
personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele
autoritătii judecătoresti, aprobată si modificată prin
Legea nr. 386/2001, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2002. *
Art. 10
alin. (3) din Legea nr. 631/2002: „Termenele prevăzute la art. III din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri
referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de
personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele
autoritătii judecătoresti, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 386/2001,
cu
modificările ulterioare, se prelungesc până la data de 31 decembrie
2003.”
Art. 9
alin. (7) din Legea nr. 507/2003: „Aplicarea prevederilor din actele
normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia
plecării în concediul de odihnă, precum si a celor ale art. 32 alin.
(2) din Legea nr. 188/1999 Kprivind Statutul functionarilor publici, cu
modificările si completările ulterioare, se suspendă până
la data de 31 decembrie 2004.”
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorii acesteia invocă încălcarea prevederilor
art. 41 alin. (2) si ale art. 53 din Constitutie, referitoare la protectia
socială a muncii, respectiv la restrângerea exercitiului unor drepturi sau
al unor libertăti.
De
asemenea, autorii exceptiei consideră că Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 33/2001 contravine, în ansamblul său, prevederilor art. 115
alin. (4) din Constitutie.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin art. III
alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 s-a dispus
suspendarea aplicării prevederilor art. 411 alin. (1) din Legea
nr. 50/1996 până la data de 1 ianuarie 2002, dată de la care efectele
textului de lege criticat au încetat. Toate celelalte texte de legi criticate
fac parte din legi de aprobare a bugetului de stat, având caracter anual.
Astfel, aplicabilitatea lor a încetat la finele anului bugetar pentru care au
fost adoptate, respectiv la 31 decembrie 2002, la 31 decembrie 2003 si la 31
decembrie 2004.
În consecintă, Curtea
constată că, la data sesizării sale, niciuna dintre dispozitiile
legale criticate nu era în vigoare.
În ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate privind Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
33/2001 în raport cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, Curtea
apreciază că examinarea constitutionalitătii acestui act
normativ în ansamblul său apare ca fiind lipsită de interes în
măsura în care dispozitiile legale cuprinse în acest act normativ ce au
legătură cu solutionarea cauzei, respectiv art. III alin. (2), nu mai
sunt în vigoare.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din
Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
DECIDE:
Respinge,
ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si
a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului
din organele autoritătii judecătoresti, cât si a ordonantei în
ansamblu, a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul
2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul
2003 nr. 631/2002 si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul
2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Horia Adrian Peptea, Ionela
Văleanu, Mihaela Lascu, Elena Mihaela Colceriu Dandu, Victoria Borcoman,
Elena Niciu, Emilia Rătoi, Elena Itu, Simona Magda Lupancea, Ana Serban,
Eniko Nagy, Angela Topală si Edidca Biro în Dosarul nr. 727/62/M/2006 al
Tribunalului Brasov - Sectia civilă.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 9 ianuarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
CURTEA CONSTITUTIONALA
din 11 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 226
din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Ingrid
Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 226 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie
ridicată de Ileana Ordog, Levente Ordog, Jeno Csifo si Eva Csifo în
Dosarul nr. 743/2005 al Tribunalului Comercial Mures.
La
apelul nominal se prezintă, personal, autorii exceptiei, Ileana Ordog,
Levente Ordog, Jeno Csifo. Lipsesc celelalte părti, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, Ileana Ordog si Levente Ordog solicită
admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. Autorul Jeno Csifo
arată că dispozitiile de lege criticate se referă numai la
situatiile în care asociatii se pot retrage din societătile în nume
colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată,
omitându-se însă societătile pe actiuni de tip închis. Astfel, acesta
apreciază că, dacă în momentul constituirii societătii
functionează principiul liberei asocieri, ar trebui, conform principiului
simetriei, ca actionarii să se poată retrage sau să îsi
poată înstrăina, fără restrictii, actiunile.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că diferenta de
regim juridic între societătile pe actiuni si alte tipuri de
societăti este o consecintă firească a deosebirilor care
există între aceste categorii de societăti.
CURTEA,
având în vedere actele si
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 12 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 743/2005, Tribunalul
Comercial Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 226 din Legea nr. 31/1990 privind
societătile comerciale.
Exceptia a fost ridicată de
Ileana Ordog, Levente Ordog, Jeno Csifo si Eva Csifo cu ocazia
solutionării unei cauze comerciale având ca obiect retragerea de asociati.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în
esentă, că textul de lege criticat este neconstitutional, întrucât
actionarii din societătile pe actiuni nu îsi pot exercita dreptul de
retragere din societate în aceleasi conditii ca asociatii din societătile
în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere
limitată. Prin aceasta, legea face o nepermisă discriminare între
drepturile asociatilor, în functie de tipul societătii comerciale, aducându-se
astfel atingere accesului liber la justitie si dreptului de proprietate
privată.
Tribunalul
comercial Mures apreciază exceptia de neconstitutionalitate
ca fiind neîntemeiată, întrucât prin dispozitiile art. 226 din Legea nr.
31/1990 nu se aduce atingere dreptului de proprietate si nici accesului liber
la justitie.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată. În acest sens, arată că distinctia
făcută de legiuitor cu privire la cazurile de retragere a asociatilor
din societătile comerciale are la bază regimurile juridice diferite
la care sunt supuse cele două tipuri de societăti.
Avocatul
Poporului consideră că dispozitiile de lege
criticate sunt constitutionale. Astfel, arată că reglementarea
criticată nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorii
exceptiei.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele
scrise depuse la dosar, sustinerile părtilor prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 Iii.
d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea
nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a
fost sesizată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 226 din
Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie
2004, care au următorul continut:
„(1)
Asociatul în societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau în
societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate:
a) În
cazurile prevăzute în actul constitutiv;
b) cu
acordul tuturor celorlalti asociati;
c) În
lipsa unor prevederi, în actul constitutiv sau când nu se realizează
acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei
hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15
zile de la comunicare.
(2) In
situatia prevăzută la alin. (1) Ut. c), instanta
judecătorească va dispune, prin aceeasi hotărâre, si cu privire
la structura participării la capitalul social a celorlalti asociati.
(3)
Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părtile sale sociale, se
stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, în
caz de neîntelegere, de tribunal.”
Autorii
exceptiei sustin că textul de lege criticat încalcă prevederile
constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, respectiv art. 6
din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, precum si prevederile constitutionale ale art. 44 referitoare la
dreptul de proprietate privată raportate la art. 1 din primul Protocol aditional
la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, critica autorilor acesteia rezidă în faptul că actionarii din societătile pe actiuni nu îsi pot exercita dreptul de retragere din societate în aceleasi conditii ca asociatii din societătile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată. Astfel, autorii exceptiei apreciază că dispozitiile art. 226 din Legea nr. 31/1990, prin faptul că nu prevăd si situatiile în care actionarii se pot retrage din societătile pe actiuni, instituie o nepermisă discriminare între drepturile asociatilor, în functie de tipul societătii comerciale, ceea ce aduce atingere accesului liber la justitie si dreptului de proprietate privată.
În
aceste conditii, Curtea constată că exceptia de
neconstitutionalitate, asa cum a fost formulată, este inadmisibilă,
întrucât priveste o omisiune de reglementare. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, Curtea se pronuntă numai asupra
constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată,
fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 226 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie
ridicată de Ileana Ordog, Levente Ordog, Jeno Csifo si Eva Csifo în
Dosarul nr. 743/2005 al Tribunalului Comercial Mures.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 11 ianuarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 11 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 237
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind societătile
comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Directia de
Pază si Securitate” - S.R.L. În Dosarul nr. 3.167/com/2006 al Tribunalului
Mehedinti - Sectia comercială si de contencios administrativ.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 30 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.167/com/2006, Tribunalul
Mehedinti - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind societătile
comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Directia
de Pază si Securitate” - S.R.L. În dosarul de mai sus, având ca obiect
dizolvarea societătii.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine
că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile
constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale
art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale
art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 24
referitoare la Dreptul la apărare si ale art. 126 referitoare la Instantele
judecătoresti.
În acest sens, arată
că, desi depune lunar si anual situatiile financiare, potrivit obligatiei
impuse de textul legal criticat, Oficiul National al Registrului Comertului se
substituie unor organe ale Ministerului de Finante, punând la dispozitie,
oricui plăteste, date despre situatia financiară a societătii,
cu consecinta încălcării secretului fiscal.
Tribunalul
Mehedinti - Sectia comercială si de contencios administrativ opinează că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată. În spetă fiind vorba de o persoană
juridică, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 16 din Constitutie. Pe de
altă parte, drepturile consacrate de art. 21 si 24 din Legea
fundamentală nu sunt îngrădite în niciun fel prin impunerea de
către legiuitor a obligativitătii depunerii într-un anumit termen a
situatiei financiare a societătii. Această obligatie este
firească prin prisma asigurării normelor legale în vigoare în materia
dreptului fiscal, iar sanctiunea corespunzătoare este menită să
asigure stabilitatea raporturilor juridice ce se stabilesc între comercianti
si, implicit, a circuitului civil.
Avocatul
Poporului consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece principiul
egalitătii în drepturi instituie egalitatea în fata legii si a
autoritătilor publice, fără privilegii si fără
discriminări, a cetătenilor, nu si a persoanelor juridice.
Dispozitiile legale criticate nu îngrădesc accesul liber la justitie,
deoarece posibilitatea Oficiului National al Registrului Comertului de a cere
tribunalului dizolvarea unei societăti comerciale nu are o astfel de semnificatie.
Dispozitiile art. 237 alin. (1) lit.
b) din Legea nr. 31/1990 nu pun în discutie restrângeri ale exercitiului unor
drepturi sau al unor libertăti si sunt în deplină concordantă cu
prevederile constitutionale ale art. 126.
Art. 20
si 24 din Legea fundamentală nu au, în opinia Avocatului Poporului,
incidentă în cauză.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională constată că a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale
art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 237 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul continut: „La cererea
oricărei persoane interesate, precum si a Oficiului National al
Registrului Comertului, tribunalul va pronunta dizolvarea societătii în
cazurile în care: [...]
b)
societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale,
situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la
oficiul registrului comertului.”
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate Curtea constată că aceasta este
neîntemeiată.
Constitutia
României instituie, prin prevederile art. 1 alin. (5), obligativitatea
respectării legilor de către toate subiectele de drept, persoane
fizice sau persoane juridice. Acestei obligatii erga omnes îi corespunde
dreptul si obligatia statului de a lua măsurile necesare pentru ca legea
să fie respectată, inclusiv măsuri de constrângere.
Din
această perspectivă, sanctiunea reglementată prin textul de lege
criticat de autorul exceptiei constituie expresia exercitării de
către stat a competentei sale de a asigura înfăptuirea dreptului, în
spetă, respectarea normelor juridice fiscale privind depunerea de
către societătile comerciale a situatiilor financiare anuale, la
termenele stabilite.
Modul
în care este reglementată sanctiunea mentionată nu contravine
prevederilor constitutionale invocate în motivarea exceptiei - si anume celor
ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 24 privind
dreptul la apărare sau ale art. 126 privind instantele judecătoresti
- deoarece sanctiunea este aplicată de instanta de judecată, cu
obligatia asigurării dreptului la apărare si a tuturor garantiilor
procesuale prevăzute de lege pentru părtile în proces.
În ceea ce priveste critica
referitoare la încălcarea art. 16 din Constitutie, aceasta nu poate fi
primită întrucât textul de lege criticat se aplică fără
discriminare tuturor subiectelor de drept la care se referă.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 237 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie
ridicată de Societatea Comercială „Directia de Pază si
Securitate” - S.R.L. În Dosarul nr. 3.167/com/2006 al Tribunalului Mehedinti -
Sectia comercială si de contencios administrativ.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 11 ianuarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 11 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781
din Codul de procedură penală
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marinela
Mincă - procuror
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 2781 si următoarele din Codul de procedură
penaiă, exceptie ridicată de Ioan Coroiu în Dosarul nr. 188/275/2006
al Judecătoriei Panciu.
La
apelul nominal răspund părtile, personal.
Având
cuvântul, Ioan Coroiu solicită admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată si depune concluzii
scrise în acest sens.
Costel
Trifan solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca
neîntemeiată si depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că ceea ce se
solicită, în realitate, în motivarea acesteia, este modificarea textului
de lege criticat.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 8 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 188/275/2006, Judecătoria
Panciu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 2781 si următoarele din Codul de procedura
penală, exceptie ridicată de Ioan Coroiu în dosarul mentionat.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în
esentă, că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale,
întrucât nu reglementează si posibilitatea învinuitului de a formula
plângere la instanta de judecată în cazul în care procurorul ierarhic
superior admite plângerea persoanei vătămate împotriva rezolutiei de
neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a
rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de
încetare a urmăririi penale, dispunând începerea sau reluarea
urmăririi penale. În opinia autorului exceptiei, se creează astfel „o
situatie de inechitate prin drepturile diferite de care beneficiază
persoana vătămată si persoana învinuită”.
Judecătoria
Panciu consideră că, „în situatia în care
procurorul ierarhic superior infirmă solutia de netrimitere si dispune
reluarea urmăririi penale, persoana vătămată nu are interes
să conteste solutia procurorului pe calea plângerii formulate în temeiul
art. 2781 si următoarele din Codul de procedură
penală”.
În conformitate cu dispozitiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si
Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate.
Guvernul
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată, referindu-se si la jurisprudenta Curtii Constitutionale
în materie.
Avocatul
Poporului consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile
legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de
autorul exceptiei.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile
părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de
sesizare a Curtii, dispozitiile art. 2781 si următoarele din
Codul de procedură penală. Din examinarea sustinerilor autorului
exceptiei se constată însă că acesta critică numai
prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală,
referitoare la plângerea în fata judecătorului împotriva rezolutiilor sau
ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, si, în
consecintă, numai cu privire la acestea se va pronunta Curtea prin
prezenta decizie.
Dispozitiile
constitutionale invocate sunt cele ale art. 16 privind Egalitatea în
drepturi, ale art. 21 privind Accesul liber la justitie, ale art. 24
privind Dreptul la apărare, cu raportare la prevederile art. 6 din
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că
s-a pronuntat, în jurisprudenta sa, prin numeroase decizii, asupra
constitutionalitătii dispozitiilor art. 2781 din Codul de
procedură penală, statuând, în mod constant, că acestea nu
încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justitie, dreptul la un
proces echitabil si dreptul la apărare, ci dau expresie acestor garantii
constitutionale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 405 din 14 iulie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703
din 4 august 2005, Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005
si Decizia nr. 141 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006, ale căror
considerente îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză,
deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii.
De
altfel, ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea exceptiei, este
completarea prevederilor de lege criticate, în sensul reglementării
posibilitătii ca învinuitul să se adreseze instantei de judecată
împotriva solutiei procurorului ierahic superior de admitere a plângerii
formulate conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a
urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de
clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a
urmăririi penale. O asemenea solicitare excedează competentei Curtii
Constitutionale, care, în conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, „[....] se pronuntă numai asupra
constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată,
fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.
Pentru
considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d)
si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 2781 din Codul de procedură penală, exceptie
ridicată de Ioan Coroiu în Dosarul nr. 188/275/2006 al Judecătoriei
Panciu. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta
publică din data de 11 ianuarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOANVIDÂ
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind trecerea unui imobil, aflat în administrarea Regiei Autonome
„Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, din domeniul public al
statului în domeniul privat al acestuia
În temeiul art. 108 din
Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (2) din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu
modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se aprobă trecerea unui imobil, aflat în
administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat”, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului în
domeniul privat al acestuia.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul delegat pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Victor Giosan,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor publice,
Cătălin Doica,
secretar de stat
Bucuresti, 17 ianuarie
2007.
Nr. 36.
ANEXĂ
DATELE DE IDENTIFICARE
a imobilului aflat în administrarea Regiei Autonome „Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat”, care trece din domeniul public al statului
în domeniul privat al acestuia
Locul unde este situat imobilul |
Caracteristicile tehnice ale imobilului |
Nr. de înregistrare la M.F.P. |
Teren
situat în municipiul Bucuresti, str. Mircea Eliade nr. 3, sectorul 1 |
- suprafata = 557,13 m2 |
20.351 - partial |
pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin Scrisoarea
semnată la Zagreb la 9 octombrie 2006 si la Bucuresti la 12 octombrie
2006, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru
Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001
În temeiul art. 108 din
Constitutia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 590/2003
privind tratatele si al art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 111/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România
si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la
Bucuresti la 6 iulie 2001, aprobată prin Legea nr. 582/2001,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se aprobă amendamentele convenite între Guvernul
României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională
pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin Scrisoarea semnată la Zagreb la 9
octombrie 2006 si la Bucuresti la 12 octombrie 2006, la Acordul de împrumut
dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare,
semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001, ratificat prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 111/2001, aprobată prin Legea nr. 582/2001.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul finantelor publice,
Cătălin Doica,
secretar de stat
Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul afacerilor externe,
Mihai Răzvan Ungureanu
Bucuresti, 17 ianuarie
2007.
Nr. 50.
Banca
Mondială Banca Internatională pentru Reconstructie
si Dezvoltare Asociatia de Dezvoltare Internatională |
Biroul Regional Europa
Centrală si de Sud Trg J.F. Kennedya 6B 10000 Zagreb, Croatia |
Telefon: (385) 1 235-7222 Fax: (385) 1 235-7293 |
9
octombrie 2006
Excelentei
Sale Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,
ministrul
finantelor publice,
Bucuresti,
România
România:
Proiectul privind dezvoltarea sectorului social (împrumut nr. 4616 RO)
Cel
de-al treilea amendament la Acordul de împrumut*)
*)
Traducere.
Stimate
domnule ministru,
Ne
referim la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională
pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca), pentru proiectul mentionat
mai sus, din data de 6 iulie 2001, astfel cum a fost amendat (Acordul), si
la scrisoarea domnisoarei Alice Bîtu, secretar de stat în cadrul Ministerului
Finantelor Publice, din data de 30 august 2006, prin care se solicită
anumite amendamente la Acord.
Suntem
de acord cu solicitarea dumneavoastră si prin prezenta amendăm
Acordul după cum urmează (modificările sunt prezentate cu litere
cursive):
1.
Prima propozitie a sectiunii 2.03 din Acord va avea următorul cuprins:
„Data
limită de tragere a sumelor din împrumut va fi 30 iunie 2008 sau o
altă dată ulterioară pe care Banca o va stabili.”
2.
Tabelul prevăzut la paragraful A.1 din anexa nr. 1 „Tragerea sumelor din
împrumut” la Acord va avea următorul cuprins:
„Categoria
|
Suma alocată din împrumut (exprimată în dolari S.U.A.) |
% din cheltuieli care va fi finantat |
(1) Bunuri |
|
100%
din cheltuieli externe, 100% din cheltuieli locale (costuri
franco-uzină) si 84% din cheltuieli locale pentru alte articole
procurate pe plan local |
a) pentru partea B.2 a Proiectului |
1.200.000 |
|
b) pentru alte părti ale Proiectului |
21.250.000 |
|
(2)
Servicii de consultantă si instruire, inclusiv servicii pentru
administrarea microcreditelor |
8.500.000 |
100% |
(3)
Servicii de redistribuire a fortei de muncă |
4.700.000 |
100% |
(4)
Microcredite |
10.000.000 |
100% |
(5)
Servicii sociale |
3.000.000 |
100% |
(6)
Costuri operationale |
1.350.000 |
85% |
(7)
Nealocate |
0 |
|
TOTAL: |
50.000.000” |
|
3.
Partea B (Reforma sistemului de asigurări sociale) din anexa nr. 2
(Descrierea Proiectului) la Acord se modifică prin introducerea unui nou
paragraf, paragraful 5, care va avea următorul cuprins:
„5.
Implementarea unei campanii de informare a publicului cu privire la sistemul de
pensii private”.
Vă
rugăm să confirmati acordul dumneavoastră cu privire la cele de
mai sus, în numele României, prin semnarea, datarea si returnarea unui exemplar
anexat acestei scrisori. Acest amendament va intra în vigoare la primirea
exemplarului contrasemnat al acestei scrisori.
Cu stimă,
Anand Seth,
director,
Europa Centrală si de Sud,
De
acord: România
Prin:
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,
ministrul
finantelor publice
Data:
12 octombrie 2006
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii
India privind desfiintarea obligativitătii vizelor pentru titularii de
pasapoarte diplomatice, semnat la New Delhi la 31 ianuarie 2004
În temeiul art. 108 din
Constitutia României, republicată, precum si al art. 20 din Legea nr.
590/2003 privind tratatele,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si
Guvernul Republicii India privind desfiintarea obligativitătii vizelor
pentru titularii de pasapoarte diplomatice, semnat la New Delhi la 31 ianuarie
2004.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor externe,
Mihai Răzvan Ungureanu
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Bucuresti, 17 ianuarie
2007.
Nr. 51.
ACORD
între Guvernul României si Guvernul Republicii India privind desfiintarea
obligativitătii vizelor pentru titularii de pasapoarte diplomatice*)
*)
Traducere.
Guvernul
României si Guvernul Republicii India, denumite în continuare în mod singular parte
contractantă si colectiv părti contractante,
luând
în considerare interesul ambelor state de a consolida relatiile lor de
prietenie si
În dorinta de a facilita
intrarea cetătenilor României si ai Republicii India, titulari de
pasapoarte diplomatice emise de părtile contractante, pe teritoriul
statelor respective,
au
convenit următoarele:
1. Un
cetătean al statului oricărei părti contractante, posesor de
pasaport diplomatic valabil emis în statul respectiv, va putea intra, iesi si
tranzita teritoriul statului celeilalte părti contractante prin punctele
de frontieră deschise traficului international, fără viză.
2. Un
cetătean al statului oricărei părti contractante, posesor de
pasaport diplomatic, va putea să rămână pe teritoriul statului
celeilalte părti contractante pentru o perioadă de maximum 90 de
zile.
1. Unui
cetătean al statului oricărei părti contractante, membru al
misiunii diplomatice sau al oficiului consular al statului unei părti
contractante, acreditat în statul celeilalte părti contractante, posesor
de pasaport diplomatic valabil emis de statul respectiv, i se va permite
intrarea pe teritoriul statului celeilalte părti contractante
fără viză si i se va elibera, la cerere, un permis de sedere pe
durata misiunii, într-un termen de 90 de zile de la momentul sosirii.
2.
Cetăteanul statului oricărei părti contractante, numit
reprezentant al respectivului stat la o organizatie internatională cu
sediul pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, posesor de
pasaport diplomatic, se va bucura de drepturile prevăzute la alin. 1.
3.
Drepturile prevăzute la alin. 1 si 2 se vor aplica în egală
măsură si sotilor sau sotiilor si copiilor membrilor misiunii
diplomatice sau oficiului consular, împreună cu care acestia formează
o gospodărie, cu conditia ca ei însisi să fie titulari de pasapoarte
diplomatice.
1.
Fiecare parte contractantă îsi rezervă dreptul de a refuza intrarea
ori de a scurta sederea pe teritoriul statului său a oricărui
cetătean al statului celeilalte părti contractante, considerat
indezirabil.
2. În
cazul în care un cetătean al statului oricărei părti
contractante îsi pierde pasaportul pe teritoriul statului celeilalte părti
contractante, va informa autoritătile competente ale statului de
resedintă pentru a fi luate măsurile necesare. Misiunea diplomatică
sau consulatul în cauză va emite un nou pasaport ori document de
călătorie si va informa despre aceasta autoritătile guvernului
statului de resedintă.
Cetătenii
statului fiecărei părti contractante, titulari de pasapoarte
diplomatice, trebuie să respecte legislatia statului celeilalte părti
contractante la trecerea frontierei si pe întreaga durată a sederii pe
teritoriul acestui stat.
1.
Pentru scopurile prezentului acord, fiecare parte contractantă va
transmite celeilalte părti contractante, pe canale diplomatice, specimene
ale pasapoartelor sale diplomatice, inclusiv o descriere detaliată a
acestora, cu cel putin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a prezentului
acord.
2.
Fiecare parte contractantă va transmite, de asemenea, celeilalte
părti contractante, pe canale diplomatice, specimene ale pasapoartelor
sale noi sau modificate, inclusiv o descriere detaliată a acestor
documente, cu cel putin 30 de zile înainte de introducerea lor în uz.
Aplicarea
prezentului acord poate fi suspendată temporar, în parte sau în
totalitate, de către oricare dintre părtile contractante, pentru
motive ce tin de sigurantă natională, ordine publică si
sănătate publică sau pentru alte motive întemeiate. Suspendarea
intră în vigoare de la data primirii notificării de către
cealaltă parte contractantă, pe cale diplomatică.
Orice parte contractantă poate
solicita în scris, pe cale diplomatică, o revizuire a prezentului acord,
în parte sau în totalitate. Orice asemenea modificare convenită de
părti va intra în vigoare în conformitate cu prevederile art. 9.
Orice
diferentă sau dispută apărută în aplicarea prezentului
acord va fi rezolvată pe cale amiabilă prin consultări între
cele două părti contractante, fără apel la o tertă
parte sau la un tribunal international.
1.
Prezentul acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări
prin care părtile contractante se informează reciproc asupra
încheierii procedurilor interne necesare intrării sale în vigoare.
2.
Prezentul acord rămâne în vigoare pentru o perioadă
nedeterminată de timp si poate fi denuntat de oricare parte
contractantă prin notificare scrisă, trimisă pe cale
diplomatică. În acest caz, prezentul acord va înceta de a mai fi în vigoare
la 6 luni de la momentul primirii notificării denuntării.
Drept
care, subsemnatii, autorizati în mod corespunzător de respectivele lor
guverne, au semnat prezentul acord.
Semnat
la New Delhi la 31 ianuarie 2004, în două exemplare originale, în limba engleză.
Pentru Guvernul României, George
Ciamba |
Pentru Guvernul Republicii India, Shashank |
pentru completarea anexei nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002
privind atestarea domeniului public al judetului Brasov, precum si al
municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Brasov
În temeiul art. 108 din
Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu
modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Anexa nr. 7 „Inventarul bunurilor care apartin
domeniului public al orasului Râsnov” la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002
privind atestarea domeniului public al judetului Brasov, precum si al
municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Brasov, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 si 697 bis din 24
septembrie 2002, cu modificările ulterioare, se completează cu 23 noi
pozitii, pozitiile nr. 804-826, conform anexei care face parte integrantă
din prezenta hotărâre.
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 24 ianuarie
2007.
Nr. 72.
ANEXA
COMPLETĂRI LA INVENTARUL BUNURILOR CARE APARTIN DOMENIULUI PUBLIC AL
ORASULUI RÂSNOV
Nr. crt. |
Codul de clasificare |
Denumirea bunului |
Elemente de identificare |
Anul dobândirii, sau după caz al dării în folosinta |
Valoare de inventar -lei- |
Situatia juridică actuală |
804 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea Popii |
Or.
Rasnov, lungime 1.1 km si o suprafata de 7000 mp.CF 2916 nr.top 8307 |
2006 |
18859.8 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125 / 20.06.2006 |
805 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea Cărbunarii |
Or.
Rasnov, lungime 1.3 km si o suprafata de 8000 mp.CF 2916 nr.top 8297 |
2006 |
13229.5 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
806 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea Neagra prelungire |
Or.
Rasnov, lungime 1.3 km si o suprafata de 8000 mp.CF 2916 nr.top 8223 |
2006 |
16452.8 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
807 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Cheisoara |
Or.
Rasnov, lungime 2.2 km si o suprafata de 13000 mp.CF 2916 nr.top 7834 |
2006 |
|
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
808 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea Lunga |
Or.
Rasnov, lungime 5.6 km si o suprafata de 34000 mp.CF 2916 nr.top 7799 |
2006 |
2127.7 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. U/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
809 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea cu Noroi |
Or.
Rasnov, lungime 0.9 km si o suprafata de 5000 mp.CF 2916 nr.top 7799 |
2006 |
8764.5 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
810 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Paraul cu Brazi |
Or.
Rasnov, lungime 0.4 km si o suprafata de 2000 mp.CF 2916 nr.top 7801 |
2006 |
288.1 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
811 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea Tocilitei |
Or.
Rasnov, lungime 1.3 km si o suprafata de 8000 mp.CF 2916 nr.top fara |
2006 |
12080.2 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
812 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea Paltinului |
Or.
Rasnov, lungime 4.5 km si o suprafata de 27000 mp.CF 2916 nr.top 7575/2,7623 |
2006 |
712268.3 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
813 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Glamboc |
Or.
Rasnov, lungime 1.0 km si o suprafata de 6000 mp.CF 2916 nr.top 7497 |
2006 |
6450.5 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
814 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Paraul Ursului |
Or.
Rasnov, lungime 4.5 km si o suprafata de 27000 mp.CF 2916 nr.top 7429 |
2006 |
36783.7 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
815 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Cuhnea cu Afine |
Or.
Rasnov, lungime 0.6 km si o suprafata de 4000 mp.CF 2916 nr.top. 7409 |
2006 |
8800.7 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
816 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Golomos |
Or.
Rasnov, lungime 2.8 km si o suprafata de 17000 mp.CF 2916 nr.top |
2006 |
60094.7 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
817 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Glajarie |
Or.
Rasnov, lungime 9.2 km si o suprafata de 55000 mp.CF 2916 nr.top 7030 |
2006 |
2773.4 |
Hotărârea
Comisiei Judejene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
818 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Pro vita |
Or.
Rasnov, lungime 5.2 km si o suprafata 31000 mp.CF 2916 nr.top 6744/2,6744/5
si 6757 |
2006 |
36783.8 |
Hotărârea
Comisie Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
819 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Paraul Nisipului |
Or.
Rasnov, lungime 0.3 km si o suprafata de 2000 mp.CF 2916 nr.top fara |
2006 |
8829.9 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
820 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier-Tigănesti |
Or.
Rasnov, lungime 1.0 km si o suprafata de 6000 mp.CF 2916 nr.top 6769/1/a |
2006 |
3043.6 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
821 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Najila |
Or.
Rasnov, lungime 3.5 km si o suprafata de 21000 mp.CF 2916 nr.top 7252/2
7252/1 |
2006 |
35481.3 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
/ Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
822 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Paraul Timenului |
Or.
Rasnov, lungime 0.3 km si o suprafata de 2000 mp.CF 2916 nr.top fara |
2006 |
8829.9 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
823 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Malaiesti |
Or.
Rasnov, lungime 1.5 km si o suprafata de 9000 mp.CF 2916 nr.top 6760/2 6762 |
2006 |
22516.6 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
824 |
1.3.7.4. |
Drum
auto forestier -Valea lui Dobre |
Or.
Rasnov, lungime 1.0 km si o suprafata |
2006 |
53251.5 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de |
|
|
|
de
6000 mp.CF 2916 nr.top 6844/1 |
|
|
aplicare
a Legilor fondului funciar nr. 11/2006, Hotărârea Consiliului Local al
orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
825 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Panicer |
Or.
Rasnov, lungime 6.8 km si o suprafata de 41000 mp.CF 2916 nr.top 6916/1 |
2006 |
50566.8 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125/20.06.2006 |
826 |
1.3.7.4 |
Drum
auto forestier -Valea Neagra |
Or.
Rasnov, lungime 1.2 km si o suprafata de 7000 mp.CF 2916 nr.top 8222 |
2006 |
4238.9 |
Hotărârea
Comisiei Judetene Brasov de aplicare a Legilor fondului funciar nr. 11/2006,
Hotărârea Consiliului Local al orasului Râsnov nr. 125 / 20.06.2006 |
AUTORITATEA
NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
privind aprobarea tarifelor si a contributiilor bănesti percepute de
Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei în anul 2007
În temeiul art. 8 alin. (1) si
(2) si al art. 9 alin. (6) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, al
art. 11 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea si
functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică
produsă centralizat, cu modificările si completările ulterioare,
al art. 11 si 12 din Regulamentul pentru acordarea licentelor si autorizatiilor
în sectorul energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
540/2004, cu modificările ulterioare, al art. 16 din Regulamentul de
organizare si functionare al Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.816/2004, cu
modificările ulterioare, al art. 9 din Regulamentul pentru acordarea
licentelor de transport, distributie si furnizare de energie termică
produsă în cogenerare, al art. 41 din Regulamentul pentru atestarea
agentilor economici care proiectează, execută, verifică si
exploatează instalatii electrice din sistemul electroenergetic, aprobat
prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 54/2005, cu modificările ulterioare, al art. 73 din
Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care proiectează,
execută, verifică si exploatează instalatii electrice din
sistemul electroenergetic, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 55/2005, al an”. 17 din
Regulamentul privind analiza proiectelor investitionale din cadrul parteneriatelor
publice-private în domeniul producerii de energie, aprobat prin Ordinul
presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei
nr. 1/2004,
având
în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la retea si
autorizare si procesul-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 24
ianuarie 2007,
presedintele
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:
Art. 1. - (1) Se aprobă tarifele percepute în anul 2007 de Autoritatea
Natională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru acordarea de
autorizatii si licente persoanelor fizice si juridice a căror activitate,
potrivit legii, se află în competenta de reglementare a acesteia.
(2)
Valorile tarifelor mentionate la alin. (1) si conditiile de achitare a acestora
sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - (1) Se aprobă contributiile bănesti percepute în anul 2007 de
Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei de la
operatorii economici a căror activitate, potrivit legii, se află în
competenta de reglementare a acesteia.
(2)
Valorile contributiilor bănesti mentionate la alin. (1) si conditiile de
achitare a acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - Tarifele si contributiile bănesti care fac obiectul art. 1 si 2 se
vor achita în contul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul
Energiei RO24TREZ7005025XXX000284, deschis la Activitatea de Trezorerie si
Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti - A.T.C.P.M.B.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art. 5. - Departamentele si directiile din cadrul Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Energiei, precum si persoanele fizice si juridice a
căror activitate, potrivit legii, se află în competenta de
reglementare a acesteia vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Presedintele Autoritătii Nationale
de Reglementare în Domeniul Energiei,
Nicolae Opris
Bucuresti, 24 ianuarie
2007.
Nr. 2.
ANEXA
TARIFELE PERCEPUTE
în anul 2007 de Autoritatea
Natională de Reglementare în Domeniul Energiei
1. Tarifele pentru acordarea sau
modificarea autorizatiilor de înfiintare si licentelor (care sunt prevăzute
la art. 15 pct. 1 si 2 din Legea energiei electrice nr. 318/2003, respectiv la
art. 11 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea si
functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică
produsă centralizat), sunt înscrise în tabelele nr. 1 si 2.
Tabelul nr. 1. Tarife*) pentru
acordarea de autorizatii si licente
ACTIVITATEA Nr. crt. Obiectul solicitării; mărimea determinantă a
tarifului |
UM pentru mărimea determinantă a tarifului |
TARIF |
|
lei/UM |
lei |
||
1 |
2 |
3 |
4 |
PRODUCEREA
ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE |
|
|
|
1.
Autorizatia de înfiintare pentru: |
|
|
|
1.1.
Realizarea unei noi capacităti energetice de producere a energiei
electrice/ electrice si termice în cogenerare; puterea electrică
instalată / puterea electrică instalată si puterea
termică instalată a capacitătii energetice |
Mwe MWt |
92 19 |
|
1.2.Retehnologizarea
unei capacităti energetice existente de producere a energiei
electrice/electrice si termice în cogenerare; puterea electrică
instalată / puterea electrică instalată si puterea
termică instalată a capacitătii energetice |
Mwe MWt |
92 19 |
|
2.
Licenta pentru: |
|
|
|
2.1.
Producerea de energie electrică; puterea electrică
instalată a capacitătilor energetice în exploatare |
MWe |
19 |
|
2.2.
Producerea de energie termică în cogenerare; puterea termică
instalată a capacitătilor energetice în exploatare |
MWt |
12 |
|
FURNIZAREA
SERVICIILOR TEHNOLOGICE DE SISTEM |
|
|
|
1.
Licenta pentru furnizarea serviciilor tehnologice de sistem; puterea
asigurată pentru rezervă si reglaj |
MW |
8 |
|
TRANSPORTUL
ENERGIEI ELECTRICE SI FURNIZAREA SERVICIILOR DE SISTEM/ CONDUCEREA OPERATIVA
A SEN |
|
|
|
1.
Autorizatia de înfiintare pentru: |
|
|
|
1.1
Realizarea unei noi linii electrice de transport; lungimea liniei
electrice |
km |
92 |
|
1.2
Realizarea unei noi statii electrice din reteaua de transport; puterea
instalată în transformatoarele statiei electrice |
MVA |
19 |
|
1.3
Retehnologizarea unei linii electrice de transport; lungimea liniei
electrice |
km |
92 |
|
1
ARetehnologizarea unei statii electrice reteaua de transport; puterea
instalată în transformatoarele statiei electrice |
MVA |
17 |
|
2. Licenta pentru transportul energiei electrice si furnizarea serviciului de
sistem; puterea instalată în transformatoarele din statale retelei electrice de
transport si numărul de grupuri dispecerizabile de producere a energiei electrice
coordonate |
MVA |
19 38**) |
|
ACTIVITATEA
OPERATORULUI PIETEI DE ENERGIE ELECTRICA |
|
|
|
1.
Licenta pentru activitatea de operator al pietei de energie electrică |
|
|
1.770 |
DISTRIBUTIA
ENERGDH ELECTRICE |
|
|
|
1.
Autorizatia de înfiintare pentru: |
|
|
|
1.1.
Realizarea unei noi linii electrice de 110 kV; lungimea liniei electrice |
km |
38 |
|
1.2.
Realizarea unei noi statii electrice (inclusiv SRA) de HOkV |
|
|
1.850 |
1.3.
Retehnologizarea unei linii electrice de 110 kV; lungimea liniei electrice |
km |
38 |
|
1.4.
Retehnologizarea unei statii electrice (inclusiv SRA) dellOkV |
|
|
1.850 |
2.
Licenta pentru distributia energiei electrice; puterea instalată în
statiile si posturile electrice în exploatare |
MVA |
8 |
|
TRANSPORTUL
SI DISTRIBUTIA ENERGIEI TERMICE |
|
|
|
1.
Licenta pentru transportul/distributia energiei termice; puterea
instalată a retelelor termice în exploatare |
MWt |
4 |
|
FURNIZAREA
ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE |
|
|
|
1.
Licenta pentru: |
|
|
|
1.1.
Furnizarea de energie electrică |
|
|
1.430 |
1.2.
Furnizarea de energie termică |
|
|
1.430 |
*)Note:
- Tariful de acordare a unei autorizatii sau
licente, T, este, după caz, înscris în coIoana 4 a tabelului nr. 1 ori se
calculează pe baza formulei:
T = Σ {(mărimea
determinantă)x[valoarea. coresp. din col. (3) a tabelului nr. 1] }1,2
- Tariful minim de acordare a unei autorizatii sau
a unei licente este de 1.4301 ei.
**) Notă: Tarif exprimat în lei pe grup
dispecerizabil de producere a energiei electrice.
Tabelul nr. 2. Tarife pentru analiza
documentatiei/ modificarea de autorizatii sau licente
Nr. crt. |
ACTIVITATEA
|
TARIF (RON) |
1. |
ANALIZA
DOCUMENTATDH ANEXATE CERERII DE ACORDARE A UNEI AUTORIZATII /LICENTE |
1.430*) |
2. |
MODIFICAREA
UNEI AUTORIZATII /LICENTE |
1.430 |
*) Notă:
Această sumă constituie acea parte din tariful de acordare a
autorizatiei/ licentei care se achită în avans; în cazul în care
autoritatea competentă refuză acordarea autorizatiei sau licentei
solicitate sau radiază cererea respectivă din planul său de
lucru, tariful de analiză a documentatiei nu se restituie solicitantului.
2. Tarifele pentru autorizarea
electricienilor care proiectează, execută si verifică instalatii
electrice (în baza art. 73 din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor care
proiectează, execută, verifică si exploatează instalatii
electrice din sistemul electroenergetic) sunt prezentate în tabelul nr. 3, în
lei noi (RON).
Tabelul nr. 3 - Tarife pentru autorizarea
electricienilor
Nr. crt. |
Domeniul de autorizare
|
Tarif (lei) |
||
Tip A |
Tip B |
Tip A+B |
||
1 |
Gradul
I |
180 |
180 |
260 |
2 |
Gradul
II |
180 |
180 |
260 |
3 |
Gradul
III |
180 |
180 |
260 |
4 |
Gradul
IV |
180 |
180 |
260 |
|
Emiterea
unui duplicat al legitimatiei |
25 |
ANEXA Nr. 2
percepute în anul 2007 de Autoritatea Natională de Reglementare în
Domeniul Energiei
1.
Titularii de licente plătesc Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Energiei, pentru anul 2007, o contributie bănească al
cărei nivel reprezintă, conform art. 4 din Hotărârea Guvernului
nr. 1.823/2004 pentru majorarea gradului de deschidere a pietei de energie
electrică, cu modificările ulterioare, o cotă de 0,06% din cifra
de afaceri realizată în anul 2006 din activitătile comerciale
desfăsurate în sectorul energiei electrice si al energiei termice produse
în cogenerare.
2.
Titularii de licente vor comunica Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Energiei valoarea cifrei de afaceri reaJzate în anul 2006, până
la data de 21 februarie 2007.
Pentru
titularii de licente care nu transmit valoarea cifrei de afaceri până la
termenul stabilit, contributia bănească se facturează pe baza
valorii cifrei de afaceri estimate de Autoritatea Natională de
Reglementare în Domeniul Energiei.
Regularizarea
contributiei bănesti percepute pe anul 2007 se va efectua după depunerea
la Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei de
către titularii de licente a Raportului financiar anual, elaborat conform
Procedurii de întocmire a raportului financiar de către titularii de
licente, aprobată prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale
de Reglementare în Domeniul Energiei.
3. La
acordarea unei licente, solicitantii care nu sunt titulari de licentă
plătesc Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei o
contributie bănească al cărei nivel reprezintă, conform
art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.823/2004, o cotă de 0,06% din
cifra de afaceri estimată a se realiza în anul 2007 din activitătile
comerciale desfăsurate în sectorul energiei electrice si ai energiei
termice produse în cogenerare. Achitarea acestei contributii bănesti se
face în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea facturii emise de
Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei.
4.
Contributia bănească percepută de Autoritatea Natională de
Reglementare în Domeniul Energiei de la fiecare titular/solicitant de
licentă nu poate fi mai mică de 1.430 lei.
5.
Pentru titularii de licente a căror contributie bănească are o
valoare superioară nivelului minim precizat la pct. 4, aceasta se poate
achita în rate trimestriale egale. Achitarea primei rate trimestriale a
contributiei bănesti facturate se face în termen de 20 de zile
calendaristice de la emiterea facturii, iar termenul de achitare a
fiecăreia dintre următoarele rate este sfârsitul primei luni a
trimestrului respectiv.
6. Persoanele
fizice si juridice care nu detin licente sau autorizatii acordate de
Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei, dar care,
potrivit legii, au obligatia să obtină de la aceasta decizii de
aprobare a tarifelor vor achita o contributie bănească de 1.430 lei,
în termen de 20 de zile calendaristice de la emiterea facturii respective.
7.
Operatorii economici care solicită atestat pentru proiectarea, executarea
si/sau verificarea instalatiilor electrice din sistemul electroenergetic
plătesc Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,
pentru anul 2007, o contributie bănească, conform tabelului nr. 4.
Tabelul nr. 4*) -
Contributii bănesti pentru atestare
Tip atestat - Categoria de activităti |
Valoarea contributiei bănesti (lei) |
A -
încercări de echipamente si instalatii electroenergetice |
2000 |
B -
proiectare si executare de instalatii electrice interioare pentru constructii
civile si industriale, bransamente aeriene si subterane, la tensiunea
nominală de 0,4 kV |
1.100 |
C1A -
proiectare de linii electrice, aeriene sau subterane, cu tensiuni nominale de
0,4 kV 20 kV si posturi de
transformare cu tensiunea nominală superioară de cel mult 20 kV |
1.100 |
C1B -
proiectare de linii electrice, aeriene sau subterane, cu tensiuni nominale de
0,4 kV -=- 110 kV si posturi de transformare cu tensiunea nominală
superioară de cel mult 20 kV |
1.800 |
C2A -
executare de linii electrice, aeriene sau subterane, cu tensiuni nominale de
0,4 kV -=- 20 kV si posturi de transformare cu tensiunea nominală
superioară de cel mult 20 kV |
2200 |
C2B -
executare de linii electrice, aeriene sau subterane, cu tensiuni nominale de
0,4 kV +110 kV si posturi de transformare cu tensiunea nominală
superioară de cel mult 20 kV |
3.150 |
D1-
proiectare de linii electrice aeriene cu tensiuni nominale de 110 kV : 400
kV, linii electrice subterane cu tensiuni nominale de 110 kV sau 220 kV |
2200 |
D2 -
executare de linii electrice aeriene cu tensiuni nominale de 110 kV : 400 kV,
linii electrice subterane cu tensiuni nominale de 110 kV sau 220 kV |
4.200 |
E1 -
proiectare de statii electrice si de instalatii apartinând părtii
electrice a centralelor |
2200 |
E2 -
executare de statii electrice si de lucrări la partea electrică a
centralelor |
3.500 |
F -
executare de lucrări de vopsire a retelelor electrice/ defrisare pentru
traseele liniilor electrice aeriene |
3.000 |
Modificarea
unui atestat |
200 |
8.
Contributia bănească pentru emiterea de avize pentru autorizarea
încheierii de contracte de vânzare-cumpărare pe termen lung (potrivit art.
17 din Regulamentul privind analiza proiectelor investitionale din cadrul
parteneriatelor publice-private în domeniul producerii de energie, aprobat prin
Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul
Energiei nr. 1/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61
din 23 ianuarie 2004) se calculează cu formula:
T =
3130 + 44 x P, [lei],
În care P se exprimă în
[MW] si reprezintă puterea instalată a
capacitătii/capacitătilor energetice a căror productie de
energie electrică/electrică si termică urmează a face
obiectul contractării pentru care se solicită avizul [în cazul
capacitătilor energetice de cogenerare,
P
reprezintă suma puterii electrice (Pe) si termice (Pt)
instalate].
9.
Pentru toate contributiile bănesti datorate de operatorii economici
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, în
conformitate cu art. 16 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.816/2004
pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, după 20
de zile calendaristice de la emiterea facturii se percepe, pentru fiecare zi de
întârziere, o sumă egală cu nivelul majorării de întârziere
percepute pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare, conform prevederilor
legale în vigoare, în cazul contributiilor bănesti care se achită în
rate trimestriale egale, această sumă se va percepe începând cu prima
zi din a doua lună a trimestrului respectiv.
MINISTERUL
ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la
incendiu
Având
în vedere prevederile art. 17 alin. (1) si (2) si ale art. 23 lit. a) din Legea
nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
în temeiul art. 9 alin. (4) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si
functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
administratiei si internelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia de elaborare a scenariilor de securitate la
incendiu, prevăzută în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgentă, prin inspectoratele judetene sau al
municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă, va lua măsuri
pentru ducerea la îndeplinire a dispozitiilor prezentului ordin.
Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a
prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001
pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de sigurantă
la foc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 12
septembrie 2001.
Ministrul administratiei si internelor,
Bucuresti, 25 ianuarie
2007.
Nr. 130.
METODOLOGIE
de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu
CAPITOLUL I
Art. 1. - Prezenta metodologie stabileste principiile, criteriile si nivelurile
de performantă, precum si conditiile tehnice necesare elaborării
scenariilor de securitate la incendiu.
Art. 2. - Scenariul de securitate la incendiu estimează conditiile tehnice
asigurate conform reglementărilor în vigoare si actiunile ce trebuie
întreprinse în caz de incendiu pentru îndeplinirea cerintei esentiale
„securitatea la incendiu”.
CAPITOLUL II
Art. 3. - Prevederile prezentei metodologii se aplică pentru analizarea si
evaluarea interdependentei nivelurilor de performantă cu măsurile
tehnico-organizatorice, conditiile de asigurare a interventiei si mijloacele
tehnice de apărare împotriva incendiilor.
Art. 4. - Scenariul de incendiu se elaborează pentru categoriile de
constructii, instalatii si amenajări stabilite prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajări
care se supun avizării si/sau autorizării privind securitatea la
incendiu, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 decembrie 2006.
Art. 5. - Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu si pentru alte
categorii de constructii, instalatii si amenajări decât cele
prevăzute la art. 4, la solicitarea proprietarului sau a beneficiarului
pentru evaluarea riscului de incendiu ori pentru stabilirea unor măsuri de
optimizare a protectiei la incendiu.
Art. 6. - (1) Pentru categoriile de constructii, instalatii si amenajări
mentionate la art. 4 scenariul de securitate la incendiu se elaborează de
proiectanti, în baza prevederilor prezentei metodologii.
(2)
Scenariile de securitate la incendiu pentru categoriile de constructii,
instalatii si amenajări mentionate la art. 5 pot fi elaborate si de
personalul serviciilor de urgentă profesioniste care a obtinut acest
atribut prin conferirea brevetului de pompier specialist, în conditiile legii.
Art. 7. - (1) Scenariile de securitate la incendiu constituie acea parte a
pieselor scrise ale proiectului constructiei, instalatiei sau amenajării,
care sintetizează regulile si măsurile de apărare împotriva
incendiilor stabilite prin documentatiile tehnice de proiectare/executie
elaborate.
(2)
Măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu trebuie să
se reflecte în piesele desenate ale documentatiilor de proiectare/executie.
Art. 8. - Structura scenariului de securitate la incendiu este prezentată în
anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Art. 9. - Scenariile de securitate la incendiu se includ în documentatiile
tehnice ale constructiilor si se păstrează de către utilizatori
(investitori, proprietari, beneficiari, administratori etc.) pe toată
durata de existentă a constructiilor, instalatiilor tehnologice si a altor
amenajări.
Art. 10. - (1) Scenariile de securitate la incendiu se actualizează atunci
când intervin modificări ale proiectului sau destinatiei constructiei.
(2)
Scenariile de securitate la incendiu îsi pierd valabilitatea atunci când nu mai
corespund situatiei pentru care au fost întocmite.
Art. 11. - În baza prevederilor prezentei metodologii si cu respectarea legislatei
în vigoare, organele administratiei publice centrale si alte institutii
abilitate potrivit legii pot emite dispozitii specifice privind scenariile de
securitate la incendiu pentru constructiile, instalatiile si alte
amenajări aflate în domeniul lor de competentă, în functie de tipul,
destinatia, categoria si clasa de importantă a acestora.
ANEXĂ
la metodologie
1.
Caracteristicile constructiei sau amenajării
1.1.
Datele de identificare
A. Se
înscriu datele necesare identificării constructiei/ amenajării:
denumire, proprietar/beneficiar, adresă, nr. de telefon, fax, e-mail etc.
B. Se
fac referiri privind profilul de activitate si, după caz, privind
programul de lucru al obiectivului, în functie de situatia în care se
elaborează scenariul de securitate la incendiu.
1.2.
Destinatia
Se
mentionează functiunile principale, secundare si conexe ale constructiei/amenajării,
potrivit situatiei pentru care se întocmeste scenariul de securitate la
incendiu.
1.3.
Categoria si clasa de importantă
A. Se
precizează categoria de importantă a constructiei, stabilită
conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importantă a
constructiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997,
cu modificările si completările ulterioare, si în conformitate cu
metodologia specifică.
B. Se
precizează clasa de importantă a constructiei potrivit
reglementărilor tehnice, corelată cu categoria de importantă.
1.4.
Particularităti specifice constructiei/amenajării
A. Se
prezintă principalele caracteristici ale constructiei/ amenajării
privind:
a)
tipul clădirii: civilă, înaltă, foarte înaltă, cu săli
aglomerate, de productie sau depozitare, monobloc, blindată, cu functiuni
mixte etc, precum si regimul de înăltime si volumul constructiei;
b) aria
construită si desfăsurată, cu principalele destinatii ale
încăperilor si ale spatiilor aferente constructiei;
c)
numărul compartimentelor de incendiu si ariile acestora;
d)
precizări referitoare la numărul maxim de utilizatori: persoane,
animale etc.;
e)
prezenta permanentă a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora;
f)
capacităti de depozitare sau adăpostire;
g)
caracteristicile proceselor tehnologice si cantitătile de substante
periculoase, potrivit clasificării din Hotărârea Guvernului nr.
95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 25 februarie 2003;
h)
numărul căilor de evacuare si, după caz, al refugiilor.
B.
Precizări privind instalatiile utilitare aferente clădirii sau
amenajării: de încălzire, ventilare, climatizare, electrice, gaze,
automatizare etc, precum si a componentelor lor, din care să rezulte
că acestea nu contribuie la initierea, dezvoltarea si propagarea unui
incendiu, nu constituie risc de incendiu pentru elementele de constructie sau
obiectele din încăperi ori adiacente acestora, iar în cazul unui incendiu
se asigură conditii pentru evacuarea persoanelor.
2. Riscul
de incendiu
A.
Identificarea si stabilirea nivelurilor de risc de incendiu se fac potrivit
reglementărilor tehnice specifice, luându-se în considerare:
a)
densitatea sarcinii termice;
b)
clasele de reactie la foc, stabilite potrivit criteriilor din Regulamentul
privind clasificarea si încadrarea produselor pentru constructii pe baza
performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei
si internelor nr. 1.822/394/2004, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 90 din 27 ianuarie 2005, din reglementările tehnice specifice,
precum si din caracteristicile si proprietătile fizico-chimice ale
materialelor si substantelor utilizate;
c)
sursele potentiale de aprindere si împrejurările care pot favoriza
aprinderea si, după caz, timpul minim de aprindere, precum si timpul de
atingere a fazei de incendiu generalizat.
B.
Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc pentru fiecare încăpere,
spatiu, zonă, compartiment, potrivit reglementărilor tehnice, în
functie de densitatea sarcinii termice, functiunea spatiilor, încăperilor,
respectiv de natura activitătilor desfăsurate, de comportarea la foc
a elementelor de constructii si de caracteristicile de ardere a materialelor si
substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, si se
precizează în scenariul de securitate la incendiu întocmit pentru
clădirea în ansamblu, amenajarea ori compartimentul de incendiu.
C.
Pentru situatiile prevăzute la art. 10 alin. (1) din metodologie se
stabilesc, după caz, măsuri alternative pentru reducerea riscului de
incendiu, pentru încadrarea în nivelul prevăzut în reglementările
tehnice.
3.
Nivelurile criteriilor de performantă privind securitatea la incendiu
3.1.
Stabilitatea la foc
Stabilitatea
la foc se estimează potrivit prevederilor normelor generale de apărare
împotriva incendiilor si reglementărilor tehnice, în functie de:
a)
rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie (în special a celor
portante sau cu rol de compartimentare), stabilită potrivit criteriilor
din Regulamentul privind clasificarea si încadrarea produselor pentru
constructii pe baza performantelor de comportare la foc, reglementărilor
tehnice si standardelor europene de referintă;
b)
gradul de rezistentă la foc a constructiei sau a compartimentului de
incendiu, conform reglementărilor tehnice.
3.2.
Limitarea aparitiei si propagării focului si fumului în interiorul
constructiei
Pentru
asigurarea limitării propagării incendiului si efluentilor
incendiului în interiorul constructiei/ compartimentului de incendiu se
precizează:
a) compartimentarea
antifoc si elementele de protectie a golurilor functionale din elementele de
compartimentare;
b)
măsurile constructive adaptate la utilizarea constructiei, respectiv
actiunea termică estimată în constructie, pentru limitarea
propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu si în
afara lui: peretii, planseele rezistente la foc si elementele de protectie a
golurilor din acestea, precum si posibilitatea de întrerupere a
continuitătii golurilor din elementele de constructii;
c) sistemele
de evacuare a fumului si, după caz, a gazelor fierbinti;
d)
instalarea de bariere contra fumului, de exemplu usi etanse la fum;
ej
sistemele si instalatiile de detectare, semnalizare si stingere a incendiului;
f)
măsurile de protectie la foc pentru instalatiile de ventilare-climatizare,
de exemplu: canale de ventilare rezistente la foc, clapete antifoc etc;
g)
măsurile constructive pentru fatade, pentru împiedicarea propagării
focului la părtile adiacente ale aceleiasi clădiri.
3.3.
Limitarea propagării incendiului la vecinătăti Pentru asigurarea
limitării propagării incendiilor la
vecinătăti
se precizează:
a)
distantele de sigurantă asigurate conform reglementărilor tehnice sau
măsurile alternative conforme cu reglementările tehnice, atunci când
aceste distante nu pot fi realizate;
b)
măsurile constructive pentru limitarea propagării incendiului pe
fatade si pe acoperis, de exemplu performanta la foc exterior a
acoperisului/învelitorii de acoperis;
c)
după caz, măsuri de protectie activă.
3.4.
Evacuarea utilizatorilor
A.
Pentru căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se
precizează:
a)
alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, separarea de alte
functiuni prin elemente de separare la foc si fum, protectia golurilor din
peretii ce le delimitează;
b)
măsuri pentru asigurarea controlului fumului, de exemplu prevederea de
instalatii de presurizare si alte sisteme de control al fumului;
c)
tipul scărilor, forma si modul de dispunere a treptelor: interioare,
exterioare deschise, cu rampe drepte sau curbe, cu trepte balansate etc;
d)
geometria căilor de evacuare: gabarite - lătimi, înăltimi, pante
etc;
e)
timpii/lungimile de evacuare;
f)
numărul fluxurilor de evacuare;
g)
existenta iluminatului de sigurantă, tipul si sursa de alimentare cu
energie electrică de rezervă;
h)
prevederea de dispozitive de sigurantă la usi; i) timpul de sigurantă
a căilor de evacuare si, după caz, a refugiilor;
j)
marcarea căilor de evacuare.
B.
Dacă este cazul, se precizează măsurile pentru accesul si
evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilităti, bolnavilor si ale altor
categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu.
C. Se
fac precizări privind asigurarea conditiilor de salvare a persoanelor, a
animalelor si evacuarea bunurilor pe timpul interventiei.
3.5.
Securitatea fortelor de interventie
A. Se
precizează amenajările pentru accesul fortelor de interventie în
clădire si incintă, pentru autospeciale si pentru ascensoarele de
incendiu.
B. Se
precizează caracteristicile tehnice si functionale ale acceselor
carosabile si ale căilor de interventie ale autospecialelor, proiectate
conform reglementărilor tehnice, regulamentului general de urbanism si
reglementărilor specifice de aplicare, referitoare la:
a)
numărul de accese;
b)
dimensiuni/gabarite;
c)
trasee;
d)
realizare si marcare.
C.
Pentru ascensoarele de pompieri se precizează:
a)
tipul, numărul si caracteristicile acestora;
b) amplasarea si posibilitătile
de acces, sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă;
c)
timpul de sigurantă a ascensoarelor de pompieri.
D. Se
fac precizări privind asigurarea conditiilor de salvare a persoanelor, a
animalelor si evacuarea bunurilor pe timpul interventiei.
4.
Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
A. Se
precizează nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de
apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normelor generale de
apărare împotriva incendiilor, a normelor specifice de apărare
împotriva incendiilor, precum si a reglementărilor tehnice specifice.
B.
Pentru sistemele, instalatiile si dispozitivele de semnalizare, alarmare si
alertare în caz de incendiu se specifică:
a)
tipul si parametrii functionali specifici instalatiilor respective;
b)
timpul de alarmare prevăzut;
c)
zonele protejate/de detectare la incendiu.
C.
Pentru sistemele, instalatiile si dispozitivele de limitare si stingere a
incendiilor se specifică:
a)
tipul si parametrii functionali: stingere cu apă, gaze/aerosoli,
spumă, pulberi; actionare manuală sau manuală si automată;
debite, intensităti de stingere si stropire, cantităti calculate de
substantă de stingere, concentratii de stingere proiectate pe durată
de timp normată, presiuni, rezerve de substantă de stingere, surse de
alimentare etc;
b)
timpul normat de functionare;
c)
zonele, încăperile, spatiile, instalatiile echipate cu astfel de mijloace
de apărare împotriva incendiilor.
D.
Pentru stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si
mijloace de interventie se specifică:
a)
tipul si caracteristicile de stingere asigurate;
b)
numărul si modul de amplasare în functie de parametrii specifici:
cantitatea de materiale combustibile/volumul de lichide combustibile,
suprafata, destinatia, clasa de incendiu etc;
5.
Conditii specifice pentru asigurarea interventiei în caz de incendiu
În functie de categoria de
importantă a constructiei, tipul acesteia, riscurile de incendiu,
amplasarea constructiei sau a amenajării, se specifică:
a)
sursele de alimentare cu apă, substantele de stingere si rezervele
asigurate;
b)
pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie electrică, gaze si,
după caz, alte utilităti;
c) date
privind serviciul privat pentru situatii de urgentă, conform criteriilor
de performantă;
d)
zonele, încăperile, spatiile în care se găsesc substantele si
materialele periculoase si pentru care sunt necesare produse de stingere si
echipamente speciale (se precizează inclusiv cantitătile respective
si starea în care se află), precum si tipul echipamentului individual de
protectie a personalului.
6.
Măsuri tehnico-organizatorice
A. Se
stabilesc conditiile si măsurile necesar a fi luate, potrivit
reglementărilor tehnice, în functie de situatia existentă.
B. Se
apreciază modul de încadrare a constructiei sau amenajării în
nivelurile de performantă prevăzute de reglementările tehnice
si, după caz, se stabilesc măsuri pentru îmbunătătirea
parametrilor si a nivelurilor de performantă pentru securitatea la
incendiu, după caz.
C. Se
precizează conditiile sau recomandările care trebuie avute în vedere
la întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva
incendiilor, aferente constructiei ori amenajării respective.