MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 175 (XIX) - Nr. 79 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 1 februarie 2007

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 6 din 9 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 alin. (1) si (2), art.28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală

Decizia nr. 13 din 9 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă

Decizia nr. 15 din 9 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată

Decizia nr. 22 din 11 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

Decizia nr. 26 din 11 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

65. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Indonezia, semnat ia Jakarta la 17 iulie 2006, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea economică si tehnico-stiintifică pe termen lung, semnat la Jakarta la 23 noiembrie 1982

Protocol între Guvernul României si Guvernul Republicii Indonezia, semnat la Jakarta la 17 iulie 2006, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea economică si tehnico-stiintifică pe termen lung, semnat la Jakarta la 23 noiembrie 1982

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

799/2006. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 106/2006 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2006, întocmite de institutele nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

2.479/2006. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.746/2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru constructii

126. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark, aferente lunii februarie 2007

132. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiză si acoperire a riscurilor

Rectificări la:

- Legea nr. 504/2006;

- Decretul nr. 1.097/2004;

- Hotărârea Guvernului nr. 38/2007

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr.6

din 9 ianuarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 alin. (1) si (2), art. 28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 alin. (1) si (2), art. 28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Cornel Gheorghe Ardelean în Dosarul nr. 23.649/1/2005 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 alin. (1)si (2), art. 28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 ca inadmisibilă, întrucât aceste dispozitii nu au legătură cu obiectul cauzei ce se judecă în fata instantei de fond. În ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală, concluziile sunt de respingere a exceptiei ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 9 mai 2006, pronuntată în Dosarul nr. 23.649/1/2005, înalta Curte de Casatie si Justitie- Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 aiin. (1) si (2), art. 28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Cornel Gheorghe Ardelean.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile criticate din Legea nr. 51/1995 sunt în vădită contradictie cu prevederile constitutionale referitoare la dreptul de liberă asociere, întrucât limitează dreptul de a exercita profesia de avocat si de a asigura asistentă judiciară numai la membrii barourilor apartinând Uniunii Nationale a Barourilor din România. Prevederile art. 453 alin. 1 lit. c) raportat la art. 455 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la libertate si învătătură, întrucât limitează cazurile de întrerupere a executării pedepsei la anumite împrejurări speciale si nu oferă posibilitatea condamnatului de a urma cursurile unei forme de învătământ.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală apreciază că exceptia este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că dispozitiile criticate nu încalcă prevederile constitutionale referitoare la dreptul la asociere sau dreptul la învătătură, astfel că exceptia este lipsită de temei.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 alin. (1) si (2), art. 28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificată si completată prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004. Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 1 alin. (2) si (3): „(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocatii înscrisi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea si functionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. “;

- Art. 9 alin. (1) si (2): „(1) Barourile si U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenta si disciplina profesională, protectia demnitătii si onoarei avocatilor membri.

(2) In fiecare judet există si functionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de resedintă a judetului.”;

- Art. 28 alin. (1) si (2): „(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste si să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeste dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidentă.

(2) Avocatul, precum si clientul au dreptul să renunte la contractul de asistentă juridică sau să îl modifice de comun acord, în conditiile prevăzute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentnj acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.”;

- Art. 68 alin. (1): „Baroul asigură asistenta judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea instantelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administratiei publice locale în cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul.”

De asemenea, autorul exceptiei mai critică si dispozitiile art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală, care prevăd:

- Art. 453 alin. 1 lit. c): „Executarea pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viată poate fi amânată în următoarele cazuri:

c) când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz, executarea poate fi amânată cel mult 3 luni si numai o singură dată.”;

- Art. 455: „Executarea pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viată poate fi întreruptă în cazurile si în conditiile prevăzute în art. 453, la cererea persoanelor arătate în alin. 2 al aceluiasi articol.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 32 care consacră dreptul la învătătură si ale art. 40 cu privire la dreptul de asociere, precum si prevederile art. 2 din Protocolul aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si cele ale art. 20 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că obiectul cauzei îl constituie recursul formulat de autorul exceptiei, în calitate de condamnat, împotriva unei hotărâri prin care s-a respins cererea acestuia de întrerupere a executării pedepsei închisorii.

Ca atare, invocarea, pe cale de exceptie, a neconstitutionalitătii dispozitiilor legale referitoare la organizarea si functionarea profesiei de avocat nu are legătură cu solutionarea cauzei, în acceptiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Faptul că autorul exceptiei a refuzat să aleagă un apărător din cadrul unui barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din România, precum si asistenta judiciară din partea avocatului desemnat din oficiu, nu este de natură să creeze vreo legătură între textele de lege criticate si solutionarea cauzei. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 alin. (1) si (2), art. 28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală, Curtea constată că textele de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 49 din 14 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2002, Curtea a retinut că „întreruperea executării pedepsei se poate acorda pentru o perioadă de cel mult 3 luni si numai o singură dată, atunci când din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea în care lucrează. Prevederile legale mentionate stabilesc, pentru instanta de judecată competentă, facultatea de a acorda, la cererea condamnatului, întreruperea executării pedepsei, în cazul în care constată că sunt întrunite conditiile mentionate mai sus.”

Asa fiind, prevederile criticate limitează posibilitatea condamnatului de a obtine întreruperea executării pedepsei, pe de o parte, numai în acele împrejurări care sunt de natură a crea grave prejudicii, iar pe de altă parte, la o singură întrerupere având ca temei art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. Or, dată fiind situatia specială în care se află condamnatul, respectiv starea de detentie, este firesc ca acesta să nu poată exercita drepturile constitutionale, deci inclusiv dreptul la învătătură, decât în conditiile legii. Sub acest aspect, Curtea retine că, potrivit art. 53 din Constitutie, exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns dacă se impune în situatiile prevăzute de alin. (1) al articolului, printre care si perioada desfăsurării instructiei penale, respectiv a executării pedepsei cu închisoarea pentru care persoana a fost condamnată.

În considerarea acestor argumente, critica formulată de autorul exceptiei apare ca fiind lipsită de temei. Astfel, dorinta condamnatului de a urma cursurile unei institutii de învătământ superior, oricât de importantă si necesară ar fi pentru acesta, nu poate fi calificată ca o împrejurare specială, susceptibilă de a da nastere unor grave consecinte, care să determine întreruperea executării pedepsei închisorii.

Curtea mai observă că, dincolo de ratiunile înfătisate, întrucât neconstitutionalitatea nu este dedusă din contrarietatea art. 453 alin. 1 lit. c) raportat la art. 455 din Codul de procedură penală cu prevederile Legii fundamentale, ci dintr-o pretinsă lacună a celui dintâi, iar restabilirea concordantei dintre Constitutie si lege, într-o atare situatie, ar presupune înlăturarea acesteia prin completarea reglementării, critica cu un atare obiect excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3), art. 9 alin. (1) si (2), art. 28 alin. (1) si (2) si art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Cornel Gheorghe Ardelean în Dosarul nr. 23.649/1/2005 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. c) raportate la art. 455 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de acelasi autor în dosarul aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 ianuarie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOANVIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 13

din 9 ianuarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 3.177/44/2006 ai Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.177/44/2006, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Marin Frunză cu ocazia solutionării recursului formulat

Împotriva Sentintei civile nr. 107 din 5 martie 2003, pronuntată de Tribunalul Galati în Dosarul nr. R/77/C/2003, pentru solutionarea unui litigiu de muncă având ca obiect drepturi bănesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia critică art. 81 din Legea nr. 168/1999, considerând că încalcă dreptul la două grade de jurisdictie, dreptul la un recurs efectiv la o instantă natională, dreptul de acces liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si la o judecată dreaptă si nepărtinitoare, fiind contrar si principiilor constitutionale referitoare la universalitatea drepturilor si îndatoririlor, la egalitatea în drepturi si la nediscriminare. fn acest sens, arată că textul de iege criticat permite judecarea fondului de către instanta de recurs si în situatia în care prima instantă nu a judecat fondul cauzei, ci a respins actiunea pe baza unei exceptii, astfel că nu mai există o a doua cale de atac asupra fondului.

Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, textul de lege criticat urmărind asigurarea celeritătii procedurii în litigiile de muncă. De asemenea, arată că nici prevederile constitutionale, nici cele internationale invocate de autorul exceptiei nu instituie principiul dublului grad de jurisdictie în materie civilă.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional, întrucât nu contravine nici uneia dintre dispozitiile constitutionale si reglementările internationale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispozitii potrivit cărora, „(1) In caz de admitere a recursului, instanta va judeca în fond cauza.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele situapi:

a) solutionarea cauzei de instanta de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competentă;

b) judecata în fond a avut loc în lipsa părtii care nu a fost legal citată.”

În opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 1, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 124 si 126 din Constitutie, referitoare la statul român, la dreptul international si dreptul intern, la universalitate, la egalitatea în drepturi, la tratatele internationale privind drepturile omului, la accesul liber la justitie, la dreptul la apărare, la înfăptuirea justitiei si la instantele judecătoresti.

De asemenea, consideră că sunt încălcate reglementările cuprinse în art. 6, 13, 14 si 17 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, la interzicerea discriminării si la interzicerea abuzului de drept, precum si prevederile art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 si 30 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la egalitatea în drepturi, universalitatea drepturilor si a libertătilor, dreptul la recunoasterea calitătii de subiect de drept, dreptul la protectia egală a legii, dreptul de a se adresa în mod efectiv instantelor judiciare, dreptul la un proces echitabil, prezumtia de nevinovătie si la interzicerea oricăror acte care ar putea conduce la desfiintarea unor drepturi sau libertăti proclamate de Declaratie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat instituie norme de procedură a căror stabilire revine, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, competentei exclusive a legiuitorului.

Art. 81 din Legea nr. 168/1999 are ca scop asigurarea solutionării cu celeritate a conflictelor de muncă, tinând seama de specificul litigiilor de această natură.

În ceea ce priveste concordanta textului de lege criticat cu prevederile constitutionale invocate, Curtea observă că acesta se aplică în mod egal pentru toate părtile litigiilor de muncă si tuturor situatiilor care se încadrează în ipoteza normei juridice, neinstituindu-se nicio discriminare.

De asemenea, textul de lege examinat nu îngrădeste în niciun fel accesul liber la justitie si nu prevede vreo derogare de la dispozitiile si garantiile procedurale, astfel încât să se împiedice desfăsurarea în mod echitabil a procesului.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia nu ar beneficia de un dublu grad de jurisdictie cu privire la judecarea fondului cauzei, încălcându-se astfel si dreptul la apărare, Curtea constată că nicio dispozitie constitutională sau reglementare internatională nu prevede numărul gradelor de jurisdictie si al căilor de atac ce trebuie prevăzute pentru diferite litigii. Singura obligatie privind instituirea unui dublu grad de jurisdictie, prevăzută de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, se referă la cauzele penale, iar nu la cele civile. De altfel, textul de lege criticat se referă tocmai la o cale de atac, anume recursul împotriva hotărârii pronuntate de prima instantă. Rejudecarea cauzei în fond sau chiar discutarea pentru prima oară a fondului în fata instantei de recurs nu este de natură să îngrădească exercitarea dreptului la apărare de către toate părtile procesului.

De altfel, Curtea constată că art. 81 din Legea nr. 168/2001 a mai fost examinat sub aspectul constitutionalitătii prin prisma acelorasi critici ca si cele formulate în prezenta spetă, iar prin Decizia nr. 86 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001, si Decizia nr. 165 din 22 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 14 iunie 2001, instanta de contencios constitutional a respins aceste critici ca fiind neîntemeiate pe considerente ce îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 3.177/44/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 ianuarie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 15

din 9 ianuarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor- judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Romstal Imex” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 1.413/94/2006 (Dosar vechi nr. 3.119/2006) al Judecătoriei Buftea.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, întrucât apreciază că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale si conventionale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.413/94/2006 (Dosar vechi nr. 3.119/2006), Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Romstal Imex” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de aceasta împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unor contraventii, întocmit în temeiul textului de lege criticat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 80 pct. 22 din ordonanta criticată contravine art. 15 alin. (2) si art. 23 alin. (12) din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, evocând „prevederi din acte normative incidente în cauză”, si anume art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, art. 41 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, art. 3 alin. (4) din Ordinul ministrului finantelor nr. 2.055 din 30 octombrie 1998, art. 4 alin. 1 din Normele metodologice din 18 aprilie 2003 pentru aplicarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (abrogat), precum si deciziile Curtii Constitutionale nr. 361/2004 si nr. 83/2004, autorul exceptiei arată că, „în ipoteza aplicării” unei sanctiuni, ea „nu mai poate fi executată, deoarece acest lucru s-ar face atât cu încălcarea principiului constitutional al retroactivitătii legii contraventionale, cât si cu încălcarea art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.” în continuare, arată că, potrivit doctrinei referitoare la norma juridică, „sanctiunea nu poate exista în cuprinsul unui act normativ decât în situatia în care ipoteza si dispozitivul normei se găsesc în continutul actului normativ care contine sanctiunea sau în alte acte normative în vigoare”, astfel că în ceea ce priveste art. 80 pct. 22 „nu poate fi vorba despre o normă juridică atâta timp cât avem numai sanctiunea, ipoteza si dispozitia fiind abrogate”. Ca atare, consideră că atât mentinerea, cât si aplicarea sanctiunii prevăzute de textul de lege criticat sunt neconstitutionale, „deoarece nu au temei legal, asa cum prevede art. 23 alin. (12) din Constitutia României”, iar constatarea neconstitutionalitătii acestor prevederi „ar proteja persoanele de eventualele «tracasări» sau chiar abuzuri din partea organelor de control” si „s-ar evita atât unele solutii contradictorii ale instantelor de judecată, cât si încărcarea inutilă a instantelor cu asemenea cauze”. În ceea ce priveste încălcarea art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu sunt formulate motive de neconstitutionalitate.

Judecătoria Buftea consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât elementele normei juridice - ipoteză, dispozitie si sanctiune - se regăsesc în pct. 22 al art. 80 din ordonanta criticată, astfel că exceptia ridicată „este menită doar a tergiversa judecarea cauzei.”

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din

Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu-tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 58 din Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 16 decembrie 2002.

Art. 80 pct. 22 prevede: „Constituie contravenpi, dacă nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să constituie infractiuni, si se sanctionează după cum urmează: [...]; 22. exercitarea de activităti de comert cu ridicata si comert cu amănuntul în aceeasi structură de vânzare, respectiv suprafată de vânzare, cu amendă de la 20.000.CXX) lei la 100.000.000 lei si cu interzicerea uneia dintre cele două activităti;”.

Textele constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt art. 15 alin. (2), potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”, si art. 23 alin. (12), care dispune că „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în conditiile si în temeiul legii.”

Se mai invocă si încălcarea art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind „Dreptul la un proces echitabil”. De asemenea, autorul exceptiei raportează motivarea exceptiei de neconstitutionalitate la „prevederi din acte normative incidente în cauză”, si anume: art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 41 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, art. 3 alin. (4) din Ordinul ministrului finantelor nr. 2.055 din 30 octombrie 1998, art. 4 alin. 1 din Normele metodologice din 18 aprilie 2003 pentru aplicarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, deciziile Curtii Constitutionale nr. 361/2004 si nr. 83/2004.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

Potrivit criticilor formulate, constând, în esentă, în evocarea unor dispozitii din „acte normative incidente în cauză”, aplicarea unei sanctiuni în temeiul art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 încalcă art. 15 alin. (2) si art. 23 alin. (12) din Constitutie.

Articolul 80 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 stabileste contraventii - dacă nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să constituie infractiuni - si sanctiuni: amenzi si suspendarea sau interzicerea activitătii. Curtea constată că pct. 22 al articolului ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, care dispune că „exercitarea de activităti de comert cu ridicata si comert cu amănuntul în aceeasi structură de vânzare, respectiv suprafată de vânzare”, constituie contraventie si se sanctionează „cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei si cu interzicerea uneia dintre cele două activităti”, nu contine în sine vreo prevedere cu caracter retroactiv si nici nu face precizări în legătură cu aplicarea în timp a reglementărilor pe care le cuprinde. De altfel, însăsi ordonanta în întregul său, adoptată 1a 29 august 2000, intră în vigoare, potrivit art. 89 alin. (2) din aceasta, la data de 1 ianuarie 2001, respectiv la data de 1 ianuarie 2003, asa cum dispune art. 91 introdus prin pct. 71 din Legea nr. 650/2002. Mai mult, în cauză, sanctiunea a fost aplicată în martie 2006.

În ceea ce priveste invocarea încălcării prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (12), Curtea constată că acestea nu au incidentă în cauză, întrucât art. 23 din Constitutie priveste „Libertatea individuală”, iar alineatul mentionat dispune că „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în conditiile si în temeiul legii.” Or, textul de lege criticat dispune, asa cum s-a arătat, cu privire la contraventii si sanctiuni în domeniul de reglementare al Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată, cu modificările si completările ulterioare.

Asadar, Curtea nu poate retine contrarietatea dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2) si ale art. 23 alin. (12).

În legătură cu încălcarea art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu se arată în ce constă aceasta, asa încât Curtea nu o poate analiza.

De altfel, în realitate, autorul exceptiei nici nu formulează critici de neconstitutionalitate, ci, analizând cuprinsul art. 80 pct. 22 din ordonantă prin raportare la „acte normative incidente în cauză”, este nemultumit că textul se aplică, desi nu constituie „o normă juridică atâta timp cât avem numai sanctiunea, ipoteza si dispozitia fiind abrogate” si nu are „temei legal asa cum prevede art. 23 alin. (12) din Constitutia României”, astfel încât constatarea neconstitutionalitătii lui „ar proteja persoanele de eventualele «tracasări» sau chiar abuzuri din partea organelor de control” si „s-ar evita atât unele solutii contradictorii ale instantelor de judecată, cât si încărcarea inutilă a instantelor cu asemenea cauze.”

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 80 pct. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piată, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Romstal Imex” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 1.413/94/2006 (Dosar vechi nr. 3.119/2006) al Judecătoriei Buftea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 ianuarie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 22

din 11 ianuarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

Ioan Vida - presedinte

Nicoiae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Ottonel Trading House” - S.R.L. din Câmpulung în Dosarul nr. 2.192/46/2006 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă.

În acest sens, arată că Legea nr. 64/1995 a fost abrogată prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, iar solutia legislativă criticată nu a fost preluată în noua reglementare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.192/46/2006, Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 38 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială„Ottonel Trading House” - S.R.L. din Câmpulung.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că debitorul este privat de un proces echitabil, întrucât contestatia sa referitoare la starea de insolventă va fi judecată de judecătorul-sindic, acesta fiind acela care constată starea de insolventă a debitorului si dispune deschiderea procedurii.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate în sustinerea exceptiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În sustinerea acestui punct de vedere, invocă si jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 65/ din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 9 martie 2005.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului a fost abrogată prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, dar solutia legislativă consacrată de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 a fost preluată de art. 33 alin. (2) din actul abrogator, dispozitii care sunt în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că textul de lege criticat, potrivit căruia „Dacă, în termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contestă că ar fi în stare de insolventă, în conditiile stabilite la art. 36, judecătorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedintă la care vor fi citati debitorul si creditorii care au introdus cererea”, încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (2) si (3) care consacră accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului a fost abrogată expres prin art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, lege care a intrat în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei.

Solutia legislativă criticată în cauza de fată nu a mai fost însă preluată în noua reglementare si, prin urmare, critica de neconstitutionalitate nu mai are obiect, astfel încât, în temeiul dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea potrivit cărora „Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionaiitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare [...]”, exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Ottonel Trading House” - S.R.L. din Câmpulung în Dosarul nr. 2.192/46/2006 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 11 ianuarie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 26

din 11 ianuarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Mircea Sărăcut în Dosarul nr. 3.227/2006 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat este în deplin acord cu prevederile din Legea fundamentală si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.227/2006, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat

Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Mircea Sărăcut într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii, întocmit de un agent constatator al Inspectoratului de Politie Judetean Vâlcea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia precizează că din textul de lege criticat rezultă că îi revine contravenientului sarcina de a-si proba nevinovătia în fata instantei, fiind astfel încălcat dreptul constitutional la respectarea prezumtiei de nevinovătie. Mai arată că, în opinia sa, este nesocotit principiul statului de drept, bazat pe respectarea drepturilor omului, întrucât organul constatator este liber să constate contraventiile, să stabilească vinovătia si să aplice sanctiunile potrivit unei competente foarte largi, fiind apoi scutit de orice sarcină a probării acuzatiilor si sanctiunilor îndreptate împotriva contravenientului.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă cele retinute de Curtea Constitutională în Decizia nr. 183/2003.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Precizează că prezumtia de nevinovătie se referă exclusiv la procese cu caracter penal, fiind reglementată de Constitutie în legătură cu libertatea individuală a persoanei. Or, textul de lege criticat nu pune contravenientul în fata unui verdict definitiv de vinovătie si răspundere, ci doar în fata unui act administrativ de constatare, ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

Art. 15 alin. (1): „Contraventia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileste si sanctionează contraventia, denumite în mod generic agenti constatatori.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) care consacră România ca stat de drept, democratic si social si ale art. 23 alin. (11) care prevăd că, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, persoana este considerată nevinovată. De asemenea, autorul exceptiei sustine că prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 încalcă si dispozitiile art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care garantează respectarea prezumtiei de nevinovătie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că prevederile art. 15 alin. (1) din

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor constituie o normă procedurală prin care legiuitorul delegat a înteles să reglementeze modalitatea de constatare a săvârsirii unei contraventii. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, pronuntându-se asupra constitutionalitătii unor prevederi cu caracter procedural din ordonanta criticată si prin raportare la art. 23 alin. (8) [devenit alin. (11)] din Constitutie, Curtea a statuat că potrivit teoriei si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, problema stabilirii vinovătiei în materia contraventiilor nu are în vedere faza extrajudiciară a sanctiunii administrative, la care se referă prevederile art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, ci faza judiciară a acesteia. De aceea, este nefondată critica privind nesocotirea dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 23 alin. (8) din Constitutie, care instituie principiul respectării prezumtiei de nevinovătie.

Pentru aceste considerente, Curtea nu poate retine că textul de lege criticat este contrar vreuneia dintre prevederile constitutionale sau conventionale invocate de autorul exceptiei.

Prin aceeasi decizie, în legătură cu sustineri asemănătoare celor din prezenta cauză, referitoare la răsturnarea sarcinii probei, a cărei consecintă o constituie, de asemenea, încălcarea prezumtiei de nevinovătie, Curtea a retinut că „din procedura de solutionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire si sanctionare a contraventiei nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare”.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei conform căreia „organul constatator - în spetă, politistul - este liber să constate contraventiile, să stabilească vinovătii si să aplice sanctiunile potrivit unei competente de apreciere foarte largi, iar apoi este scutit de orice sarcină a probei acuzatiilor si sanctiunilor sale îndreptate împotriva contravenientilor”, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală care statuează principiul statului de drept, democratic si social, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză. Faptul că autorul exceptiei atribuie agentului constatator un anumit comportament nu constituie o chestiune de constitutionalitate, ci o problemă de aplicare a legii, care excede controlului instantei de contencios constitutional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Mircea Sărăcut în Dosarul nr. 3.227/2006 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 ianuarie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Indonezia, semnat la Jakarta la 17 iulie 2006, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea economică si tehnico-stiintifică pe termen lung, semnat la Jakarta la 23 noiembrie 1982

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Indonezia, semnat la Jakarta la 17 iulie 2006, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea economică si tehnico-stiintifică pe termen lung, semnat la Jakarta la 23 noiembrie 1982.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si comertului,

Eugen Tapu-Nazare,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru comert,

Iuliu Winkler

Ministrul afacerilor externe,

Minai Răzvan Ungureanu

Bucuresti, 24 ianuarie 2007.

Nr. 65.

PROTOCOL

între Guvernul României si Guvernul Republicii Indonezia, semnat la Jakarta la 17 iulie 2006, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea economică si tehnico-stiintifică pe termen lung, semnat la Jakarta la 23 noiembrie 1982

Guvernul României si Guvernul Republicii Indonezia, denumite în continuare părti contractante,

luând în considerare că, în conformitate cu Tratatul de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeană, semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005, România va deveni membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 si va aplica politica comercială comună,

dorind să consolideze cadrul adecvat pentru continuarea dialogului între părtile contractante, având în vedere elaborarea si dezvoltarea măsurilor necesare în vederea întăririi si intensificării relatiilor economice, în beneficiul ambelor părti contractante,

referindu-se la art. 19 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea economică si tehnico-stiintifică pe termen lung, semnat la Jakarta la 23 noiembrie 1982,

au convenit următoarele:

ARTICOLUL I

Articolul 2 va fi eliminat.

ARTICOLUL II

Articolul 3 va fi amendat, adăugându-se următoarele domenii de cooperare:

- financiar;

- industria de constructii navale;

- industria chimică si farmaceutică;

- industria siderurgică;

- concesionare imobiliară;

- investitii.

ARTICOLUL III

Următorul articol va fi inserat după articolul 4 si va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 4 bis

Părtile contractante îsi vor acorda reciproc protectia drepturilor de proprietate intelectuală în conformitate cu Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comert, parte integrantă a Acordului privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, precum si cu alte tratate internationale privind proprietatea intelectuală, la care ambele părti sunt părti contractante.”

ARTICOLUL IV

Articolul 12 va fi eliminat.

ARTICOLUL V

Articolul 19 va fi modificat prin adăugarea a două noi paragrafe, cu următorul cuprins:

„Prevederile prezentului acord nu aduc atingere obligatiilor internationale ale părtilor contractante. Prevederile prezentului acord se vor aplica fără a prejudicia obligatiile ce derivă din aderarea României la Uniunea Europeană, precum si obligatiile ce derivă din acordurile internationale bilaterale si multilaterale ale României si acordurile internationale bilaterale si multilaterale ale Republicii Indonezia.

Pe cale de consecintă, prevederile prezentului acord nu pot fi interpretate sau invocate cu scopul de a afecta sau anula obligatiile mentionate, inclusiv obligatiile ce derivă din Acordul de cooperare dintre Comunitatea Economică

Europeană si Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore si Tailanda - state membre ale ASEAN, semnat la Kuala Lumpur la 7 martie 1980.”

ARTICOLUL VI

Prezentul protocol face parte integrantă din acord si va fi supus aprobării în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei părti contractante.

Părtile contractante îsi vor notifica reciproc îndeplinirea procedurilor necesare pentru intrarea sa în vigoare. Prezentul protocol va intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

Drept care subsemnatii, autorizati corespunzător de Guvernele lor, au semnat prezentul protocol.

Semnat la Jakarta la 17 iulie 2006, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, bahasa indonesia si engleză, toate textele fiind autentice. În eventualitatea unor divergente în ceea ce priveste interpretarea, textul în limba engleză va prevala.

Pentru Guvernul României,

Gheorghe Săvuică,

ambasadorul României în Republica Indonezia

Pentru Guvernul Republicii Indonezia,

Eddi Hariyadhi,

director general,

Directoratul America si Europa

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 106/2006 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2006, întocmite de institutele nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

În temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 23 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 106/2006 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2006, întocmite de institutele nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 14 aprilie 2006, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Dan Stefan Motreanu

Bucuresti, 15 decembrie 2006.

Nr. 799.

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 106/2006)

MINISTERUL AGRICULTURII PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI - ICPA Bucuresti

SE APROBA,

ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2006

INDICATORI	Nr. rd.	Buget an 2006 aprobat cf. Ord.MAPDR 106/23.02.2006 - mii lei -	Propunere rectificare an 2006 - mii lei -	Diferente (+ /-)
A	0	1	2	3=2-1
1. VENITURI TOTALE, din care:	01	7.267	9.569	2.302
1. VENITURI DIN EXPLOATARE	02	7.265	9.566	2301
din care
a) Venituri din activitatea de baza*)	03	7.265	9.566	2.301
b) Venituri din alte activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare	04	0	0	0
2. VENITURI FINANCIARE	05	2	3	1
3. VENITURI EXTRAORDINARE	06	0	0	0
II. CHELTUIELI TOTALE, din care:	07	7.223	9.521	2298
1. Cheltuieli de exploatare, total, din care:	08	7.221	9.521	2.300
a) Bunuri si servicii	09	1.450	2.822	1.372
b) Cheltuieli de personal, din care:	10	2.724	3.705	981
- cheltuieli cu salariile	11	1.889	2.641	752
- contributii de asigurări sociale de stat	12	373	522	149
- contributii de asigurări de somaj	13	47	66	19
- contributii de asigurări sociale de sănătate	14	132	185	53
- contributii pentru concedii si indemnizatii	15	14	20	6
- contributii de asigurări pentru accidente de munca si boli profesionale	16	26	36	10
- alte cheltuieli de personal, din care:	17	243	235	-8
- deplasări, detasări	18	67	32	-35
- tichete de masa	19	176	203	27
c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele	20	295	321	26
d) Cheltuieli de protocol	21	1	29	28
e) Cheltuieli de reclama si publicitate	22
f) Cheltuieli cu sponsorizarea	23
g) Cheltuieli prevăzute de art 21(3-litera c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal	24	5	6	1
h) Alte cheltuieli	25	2746	2.638	-108
2. Cheltuieli financiare, din care:	26	2	0	-2
- cheltuieli privind dobânzile	27
- alte cheltuieli financiare	28	2	0	-2
3. Cheltuieli extraordinare	29
HI. REZULTATUL BRUT (profil/pierdere)	30	44	48	4
IV. ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII	31
V. IMPOZITUL PE PROFIT	32	7,0	12,1	5,1
VI. REZULTATUL NET (profit/pierdere)	33	37	35,9	-1,1
VII. ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI	34	0	0	0

INDICATORI	Nr. rd.	Buget an 2006 aprobat cf. Ord.MAPDR 106/23.02.2006 - mii lei -	Propunere rectificare an 2006 - mii lei -	Diferente (+ /-)
A	0	1	2	3=2-1
VIII.PROFITUL DE REPARTIZAT RĂMAS DUPĂ
ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN
ANII PRECEDENTI	35	37,0	35,9	-1,1
(potrivit O.G. nr.57/2002 aprobata prin legea 324/2003), din care
a) pentru cointeresarea personalului angajat în activitatea de cercetare-dezvoltare	36	7,4	7,2	-0,2
b) pentru finantarea dezvoltării institutului, în conformitate cu planul de investitii si dotări ale acestuia, aprobat de organul administratiei centrale coordonatoare	37	22,2	21,5	-0,7
c) pentru desfăsurarea activitătii curente	38	7,4	7,2	-0,2
IX. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR	39	196	689	493
din care:
1. Surse proprii	40	196	689	493
2. Alocatii de la bugetul de stat pentru investitii	41
3. Credite bancare pentru investitii	42
-interne	43
-externe	44
4. Alte surse	45
X. CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:	46	196	689	493
1. Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului	47	196	689	493
2. Rambursarea de rate aferente creditelor pentru investitii	48
-interne	49
-externe	50
XI. DATE DE FUNDAMENTARE
1. Venituri totale (rd.01)	51	7.267	9.569	2.302
2. Cheltuieli aferente veniturilor totale (rd.07)	52	7.223	9.521	2.298
3. Rezultate (+/-) (rd. 51 - rd. 52)	53	44	48	4
4. Număr mediu de personal, total institut, din care:	54	130	130	0
- număr mediu personal de cercetare-dezvoltare	55	112	110	-2
5. Câstigul mediu lunar pe salariat, total institut (lei) **)	56	1.154	1.585	431
6. Câstigul mediu lunar pe personal de cercetare-dezvoltare (lei)	57	1405	1.873	468
7. Rentabilitatea (rd.53/52*100)	58	0,6	0,5	-0,1
8. Productivitatea muncii pe total personal mii lei/pers. (rd.02/rd.54)	59	56	74	18
9. Rata rentabilitătii financiare rd. 35*100/capital propriu	60	111	108	-3
10. Plati restante	61	320	320	0
11. Creante de incasat	62	350	350	0

*) Veniturile prevăzute în contractele de cercetare incheiate cu Ministerul Educatiei si Cercetării/Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, prin PNCDI, inclusiv cele din Programul Nucleu, incheiate pana la 1.11.2006 sunt în suma de 8172 mii lei, iar cele din contracte incheiate cu ordonatorii principali de credite care finantează programe si proiecte din planurile sectoriale sunt în suma de 595 mii lei. Veniturile din contracte cu parteneri societăti comerciale si cu partenei din străinătate sunt în valoare de 799 mii lei.

**) Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fara influenta sumelor prevăzute pentru plata indemnizatiilor membrilor Consiliului de Administratie si drepturile salariale ale directorului general.

NOTA:

În cheltuielile cu salariile pe anul 2006 s-au cuprins si:

- suma de 35 mii lei reprezentând indemnizatiile membrilor consiliului de administratie;

- suma de 134 mii lei reprezentând drepturile bănesti ale directorului general.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ORDIN

pentru completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.746/2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru constructii

În temeiul art. 36 alin. (3) si (5) din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a produselor pentru constructii, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile certificatelor de recunoastere nr. 30 din 12 octombrie 2006, nr. 31 din 13 noiembrie 2006 si nr. 32 din 23 noiembrie 2006, acordate de Comisia de recunoastere a organismelor desemnate pentru atestarea conformitătii produselor pentru constructii, constituită prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.133/2004, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.746/2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 2 noiembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se completează cu organismele prevăzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

Bucuresti, 20 decembrie 2006.

Nr. 2.479.

ANEXA Nr. 1

LISTA

organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru constructii

Denumirea si adresa organismului recunoscut	Numărul de identificare în Regstrul organismelor recunoscute	Familii de produse/ Utilizări preconizate	Numărul tabelului ¹⁾	Sistemul de atestare a conformitătii ²⁾	Functia organismului
Laboratorul de încercări flzlco-mecanice apartinând de S.C.MULTISTAR PROD SRL cu sediul in: Oradea, Judetul Bihor, Str.Uztnelor nr.3, Cod postal 410605	37	CIMENTURL VARURI DE ZIDĂRIE SI ALTI LIANTI HIDRAULICI: -Cimenturi obisnuite	3.1.1 2.1	Sistem 1+	Laborator de încercări
		PRODUSE DIN IPSOS	3.7.2 2.18	Sistem 3	Laborator de încercări
		PARDOSELI: -Materiale de sapă de pardoseală	3.12.2 2.26	Sistem 1	Laborator de încercări
		PARDOSELI: -Materiale de sapă de pardoseală	1.18	Sistem 3	Laborator de încercări
		ADEZIVI PENTRU CONSTRUCTII: -Adezivi pentru plăci	3.24.2 2.47	Sistem 1	Laborator de încercări
		ADEZIVI PENTRU CONSTRUCTII: -Adezivi pentru plăci	3.24.1 1.33	Sistem 3	Laborator de încercări

Note:

Reprezintă familia de produse prin: numărul tabelului din ANEXA III / pozitiile aferente subfermliilor/produselor din familia respectivă din ANEXELE I si II la Regulamentul privind atestarea conformitătii produselor pentru constructii, aprobat cu ordinul MTCT nr. 1558/2004, cu modificările si completările ulterioare. ⁵ Conform prevederilor din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a produselor pentru constructii, cu modificările si completările ulterioare.

ANEXA Nr. 2

LISTA

organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru constructii

Denumirea si adresa organismului recunoscut

Numărul de identificareii Resstrul organismelor recunoscute

Familii de produse/

Utilizări preconizate

Numărul tabelului ⁽¹⁾

Sistemul de atestare a conformitătii ⁽²⁾

Functia organismului

Laboratorul ÎNCERC de încercări pentru instalatii, matertale si echipamente -LII-

apartinând de

ÎNCERC Bucuresti

cu sediul în: Bucuresti, Sos.Pantelimon nr.266, sector 2, Cod postal 021652

APARATE DE ÎNCĂLZIRE A SPATIULUI

- radiatoare

- convertoare

- ventiloconvectoare

- încălzitoare de plintă

- panouri - alte emitătoare statice de căldură pe plafon

- seturi de încălzire de perete si de pardoseală

3.25.1

1.34

3.25.2

2.49

Sistem 3

Sistem 1

Laborator de încercări

TEVI, REZERVOARE SI PRODUSE AUXILIARE FÂRÂ CONTACT CU APA DESTINATĂ CONSUMULUI UMAN - seturi de tevi

-tevi –armături

- robinete

3.26.1;3.26.5

1.36

3.26.3

1.36

3.26.4

2.52

Sistem 3

Sistem 1

Sistem 1;3

Laborator de încercări

PRODUSE PENTRU CONSTRUCTII ÎN CONTACT CU APA DESTINATĂ CONSUMULUI UMAN

- seturi de tevi

- tevi

- robinete

- fitinguri

3.63.1

2.101

Sistem 1+

Laborator de încercări

Note:

Reprezintă familia de produse prin: numărul tabelului din ANEXA m / pozitiile aferente subfamiliilor/produselor din familia respectivă din ANEXELE I si II la Regulamentul privind atestarea conformitătii produselor pentru constructii, aprobat cu ordinul MTCT nr. 1558/2004. ²⁾ Conform prevederilor din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a produselor pentru constructii.

ANEXA Nr. 3

LISTA

organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru constructii

Denumirea si adresa organismului recunoscut	Numărul de identficare si Registrul organismelor recunoscute	Familii de produse/ Utilizări preconizate	Numărul tabelului ⁽¹⁾	Sistemul de atestare a conformitătii ⁽²⁾	Functia organismului ⁽³⁾
S.C.SIMTEX ORGANISMUL DE CERTIFICARE S.A. cu sediul în:Bucuresti Bdul. Basarabia nr. 250, Sector 3 cod postal 020354	39	CIMENTURI, VARURI DE ZIDĂRIE SI ALTI LIANTI HIDRAULICI: Varuri calcice Varuri dolomitice Varuri hidraulice Lianti hidraulici rutieri	3.1.1 1.1;2.5	Sistem 2+2	Organism de certificare CPF
		PRODUSE DIN LEMN PENTRU STRUCTURI SI ACCESORII	3.4.1 2.10	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE DE BAZĂ SI AUXILIARE PENTRU ZIDĂRIE: Produse de zidărie categoria I Mortare de zidărie proiectate, fabricate industrial	3.11.1 2.23; 2.25	Sistem2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE METALICE PENTRU STRUCTURI, INCLUSIV PRODUSE AUXILIARE: Sectiuni/profile metalice pentru structuri;	3.13.1 2.29	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE METALICE PENTRU STRUCTURI, INCLUSIV PRODUSE AUXILIARE: Elemente de constructie metalice pentru structuri	3.13.2 2.30	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE METALICE PENTRU STRUCTURI, INCLUSIV PRODUSE AUXILIARE: Materiale de sudură.	3.13.3 2.31	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE METALICE PENTRU STRUCTURI, INCLUSIV PRODUSE AUXILIARE: Piese de legătură.	3.13.4 2.32	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PTESE DE FIXARE PENTRU PRODUSE DIN LEMN PENTRU STRUCTURI	3.14.1 2.33	Sistem 2+	Organismde certificare CPF
		GEOTEXTILE: geosintetice (membrane si textile) geotextile, geocoitipozite, georetele, geomembrane geoplase Folosite ca bariere pentru fluide sau gaze	3.16.1 2.35	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		MEMBRANE: Foi impermeabile la umiditate Foi de acoperis	3.20.1 2.39	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE PREFABRICATE DIN BETON NORMAL / USOR / CELULAR AUTOCLAVIZAT	3.22.1 2.43	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE AFERENTE BETONULUI, MORTARULUI SI PASTEI DE CIMENT: Aditivi Adaosuri de tip I Produse de protejare a betonului si de reparatii	3.23.1 2.45; 2.46	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		ADEZIVI PENTRU CONSTRUCTII: Adezivi cu rol structural	3.24.1 2.48	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		AGREGATE MINERALE PENTRU UTILIZĂRI SUPUSE UNOR CERINTE STRICTE DE SECURITATE	3.27.2 2.53.2.56	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PRODUSE PENTRU CONSTRUCTIA DRUMURILOR: Bitumuri Mixturi bituminoase Tratamente de suprafată Produse si seturi pentru hidroizolarea platformelor de pod	3.30.1 2.63.-2.66	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PIESE DE FIXARE MECANICĂ	3.34.1 2.74	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		SETURI DE SCĂRI PREFABRICATE	3.44.1 2.28	Sistem 2+	Organism de certificare CPF
		PLĂCI DE RIGIDIZARE ONDULATE DIN OTEL	3.59.1 2.97	Sistem 2+	Organism de certificare CPF

Note:

¹⁾ Reprezintă familia de produse prin: numărul tabelului din ANEXA III / pozitiile aferente subfamiliilor/produselor din familia respectivă din ANEXELE I si n la Regulamentul privind atestarea conformitătii produselor pentru constructii, aprobat cu ordinul MUCI nr. 1558/2004.

²⁾ Conform prevederilor din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a produselor pentru constructii.

³⁾ CPF = controlul productiei în fabrică

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark, aferente lunii februarie 2007

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare,

având în vedere prevederile Legii datoriei publice nr. 313/2004, ale Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.408/2005, cu modificările si completările ulterioare, ale Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României si ale Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 12/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 773/2006 pentru aprobarea procedurii privind contractarea datoriei publice guvernamentale interne prin emiterea de titluri de stat tip benchmark si ale Conventiei nr. 184.575/13/2005 încheiate între Ministerul Finantelor Publice si Banca Natională a României,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finantării si refinantării datoriei publice în luna februarie 2007 se aprobă prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 1.100 milioane lei, prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Unitatea de Management a Trezoreriei Statului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul finantelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi,

secretar de stat

Bucuresti, 26 ianuarie 2007.

Nr. 126.

ANEXA Nr. 1

PROSPECT DE EMISIUNE

al certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna februarie 2007

Art. 1. - În vederea finantării si refinantării datoriei publice în luna februarie 2007, Ministerul Finantelor Publice anuntă lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

Codul ISIN	Data licitatiei	Data emisiunii	Data scadentei	Nr. de zile	Valoarea emisiunii - lei -
RO0707CTN041	12 februarie 2007	14 februarie 2007	15 august 2007	182	100.000.000

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitatia, care va avea loc la data mentionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu pret multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât si în contul clientilor persoane fizice si juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive si necompetitive.

(2) În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 7 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005 emise în aplicarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Numărul de transe valorice la rate diferite ale randamentului nu este restrictionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice si juridice, cu exceptia institutiilor de credit, asa cum sunt acestea definite în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, în calitate de client al dealerilor primari.

(5) În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005, cu modificările si completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 10% din totalul emisiunilor anuntate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare transă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

Art. 6. - Pretul si randamentul se vor determina utilizându-se următoarele formule:

P = 1 - d x r/360;

Y = r/P, în care:

P = pretul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d = numărul de zile până la scadentă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - Ofertele de cumpărare se depun la Banca Natională a României, ce actionează în calitate de administrator al pietei primare si secundare a titlurilor de stat si al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitatiei, până la ora 12,00.

Art. 8. - Rezultatul licitatiei se va stabili în aceeasi zi, la sediul Băncii Nationale a României, de către Comisia de licitatie constituită în acest scop si va fi dat publicitătii.

Art. 9. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 10. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plătile aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situatie rămân în proprietatea detinătorului înregistrat si nu pot fi tranzactionate.

Art. 11. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislatia în vigoare.

ANEXA Nr. 2

PROSPECT DE EMISIUNE

al obligatiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna februarie 2007

Art. 1. - In vederea finantării si refinantării datoriei publice în luna februarie 2007, Ministerul Finantelor Publice anuntă lansarea unei emisiuni de obligatiuni de stat de tip benchmark, cu următoarele caracteristici:

Codul ISIN

Data licitatiei

Data emisiunii

Data Maturitate scadentei

Nr. de ani

Rata cuponului %

Dobânda acumulată*)

- lei/titlu -

Valoarea nominală totală

- lei -

RO0710DBN017

1 februarie 2007

5 februarie 2007

25 octombrie 3

2010

169,32

1.000.000.000

Art. 2. - Valoarea nominală totală a emisiunii de obligatiuni de stat de tip benchmark poate fi majorată prin redeschideri ulterioare ale acesteia.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligatiuni de stat de tip benchmark este de 10.000 lei.

Art. 4. - Dobânda (cuponul) se plăteste anual la data de 25 octombrie, începând cu 25 octombrie 2007 si terminând cu 25 octombrie 2010 inclusiv, si va fi determinată conform formulei:

D = VN* r/frecventa anuală a cuponului,

în care:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală;

r = rata cuponului.

Art. 5. - Metoda de vânzare este licitatia, care va avea loc la data mentionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu pret multiplu. Cotatia de pret va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

Art. 6. - Obligatiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât si în contul clientilor, persoane fizice si juridice.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive si necompetitive.

(2) În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 10 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005 în aplicarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 11/2005 privind piata primară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Numărul cotatiilor de pret nu este restrictionat.

(5) În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 9 la Normele Băncii Nationale a României nr. 13/2005, cu modificările si completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 10% din totalul emisiunilor anuntate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al pretului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare transă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

Art. 8. - Ofertele de cumpărare se depun la Banca Natională a României, ce actionează în calitate de administrator al pietei primare si secundare a titlurilor de stat si al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitatiei, până la ora 12,00.

Art. 9. - Rezultatul licitatiei se va stabili în aceeasi zi, la sediul Băncii Nationale a României, de către Comisia de licitatie constituită în acest scop si va fi dat publicitătii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente obligatiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plătile aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situatie rămân în proprietatea detinătorului înregistrat si nu pot fi tranzactionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislatia în vigoare.

*) Dobânda acumulată este determinată în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 773/2006 pentru aprobarea procedurii privind contractarea datoriei publice guvernamentale interne prin emiterea de titluri de stat de tip benchmark.

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiză si acoperire a riscurilor

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de elaborare a Planului de analiză si acoperire a riscurilor si Structura-cadru a Planului de analiză si acoperire a riscurilor, prevăzute în anexele nr. 1 si 2 la prezentul ordin.

Art. 2. - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă, prin inspectoratele judetene/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă, va urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Bucuresti, 29 ianuarie 2007.

Nr. 132.

ANEXA Nr. 1

METODOLOGIE

de elaborare a Planului de analiză si acoperire a riscurilor

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA 1

Definitie, scopuri, obiective

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileste scopurile, obiectivele, răspunderile, precum si principalele elemente si etape de parcurs care trebuie avute în vedere la elaborarea planurilor de analiză si acoperire a riscurilor.

Art. 2. - Planul de analiză si acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potentiale identificate la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale, măsurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Art. 3. - Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoasterea de către toti factorii implicati a sarcinilor si atributiilor ce le revin premergător, pe timpul si după aparitia unei situatii de urgentă, de a crea un cadru unitar si coerent de actiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor generatoare de situatii de urgentă si de a asigura un răspuns optim în caz de urgentă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Art. 4. - Obiectivele PAAR sunt:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situatii de urgentă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecventei de producere ori limitarea consecintelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării si evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea si dimensionarea unitătilor operative si a celorlalte forte destinate asigurării functiilor de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă;

c) stabilirea conceptiei de interventie în situatii de urgentă si elaborarea planurilor operative;

d) alocarea si optimizarea fortelor si mijloacelor necesare prevenirii si gestionării situatiilor de urgentă.

SECTIUNEA a 2-a

Responsabilităti privind analiza si acoperirea riscurilor

Art. 5. - Responsabilitătile privind analiza si acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atributii ori asigură functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă în profil teritorial.

Art. 6. - (1) PAAR se întocmesc de comitetul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă, respectiv de comitetele locale pentru situatii de urgentă si se aprobă de consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliile locale, corespunzător unitătilor administrativ-teritoriaie pe care le reprezintă.

(2) PAAR se întocmesc si se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de inspectoratul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă, si se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atributii ori asigură functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă în profil teritorial.

Art. 7. - (1) Prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii răspund de asigurarea conditiilor necesare elaborării PAAR.

(2) Pentru sprijinirea activitătii de analiză si acoperire a riscurilor, consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale pot comanda specialistilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze si alte materiale de specialitate.

Art. 8. - După elaborare si aprobare, PAAR se pun la dispozitie secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judetene/al municipiului Bucuresti/locale pentru situatii de urgentă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte institutii si organisme cu atributii în prevenirea si gestionarea riscurilor generatoare de situatii de urgentă, acestea având obligatia să cunoască, în părtile care le privesc, continutul planurilor si să le aplice corespunzător situatiilor de urgentă specifice.

Art. 9. - Inspectoratele judetene/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă, prin centrele operationale, asigură pregătirea, organizarea si coordonarea actiunilor de răspuns, precum si elaborarea procedurilor specifice de interventie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situatii de urgentă.

Art. 10. - (1) Operatorii economici, institutiile publice, organizatiile neguvernamentale si alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligatia de a pune la dispozitie comitetelor pentru situatii de urgentă toate documentele, datele si informatiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.

(2) Documentele, datele si informatiile a căror divulgare poate prejudicia siguranta natională si apărarea tării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor si măsurilor stabilite prin legislatia privind protectia informatiilor clasificate.

CAPITOLUL II

Caracteristicile unitătii administrativ-teritoriale

Art. 11. - Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, aprobată de prefectul judetului, în continutul PAAR se face o prezentare pe sectiuni a caracteristicilor unitătii administrativ-teritoriaie, după cum urmează:

a) amplasare geografică si relief;

b) caracteristici climaterice;

c) retea hidrografică;

d) populatie;

e) căi de transport;

f) dezvoltare economică;

g) infrastructuri locale;

h) specific regional.

Art. 12. - În cuprinsul sectiunii 1 „Amplasare geografică si relief” se fac referiri cu privire la:

a) suprafată, vecinătăti;

b) forme de relief, specificităti, influente;

c) caracteristicile pedologice ale solului.

Art. 13. - În cuprinsul sectiunii a 2-a „Caracteristici climatice” se fac referiri cu privire la:

a) regimul climatic, specificităti, influente;

b) regimul precipitatiilor - cantităti lunare si anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice;

c) temperaturi - lunare si anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice;

d) fenomene meteorologice extreme - furtuni, tornade etc.

Art. 14. - În cuprinsul sectiunii a 3-a „Retea hidrografică” se fac referiri cu privire la:

a) cursurile de apă, debite normale, cresteri înregistrate - vârfuri istorice;

b) bazinele hidrografice, lacurile de acumulare - suprafete, volume;

c) caracteristicile pedologice;

d) lacuri, iazuri - suprafete, adâncimi;

e) acumulări piscicole - suprafete;

f) amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundatiilor etc.

Art. 15. - (1) În cuprinsul sectiunii a 4-a „Populatie” se fac referiri cu privire la:

a) numărul populatiei;

b) structura demografică;

c) miscarea naturală;

d) densitatea/concentrarea populatiei pe zone - aglomerări.

(2) Datele sunt cele rezultate după ultimul recensământ desfăsurat la nivel national.

Art. 16. - În cuprinsul sectiunii a 5-a „Căi de transport” se fac referiri cu privire la:^L

a) căile de transport rutiere - autostrăzi, drumuri europene si nationale, drumuri judetene, rute de transport pentru materiale periculoase, tuneluri etc, precizându-se starea acestora;

b) căile de transport feroviare - triaje, tuneluri;

c) căile de transport aeriene - aeroporturi, aerocluburi etc;

d) căile de transport subterane - metrou;

e) căile navigabile - porturi;

f) retele de conducte magistrale - gaze, petrol si produse petroliere etc.

Art. 17. - În cuprinsul sectiunii a 6-a „Dezvoltare economică” se fac referiri cu privire la:

a) zonele industrializate/ramuri;

b) depozite/rezervoare, capacităti de stocare;

c) exploatările miniere, petroliere;

d) fondul funciar - terenuri agricole, suprafete împădurite;

e) cresterea animalelor;

f) turism/capacităti de primire turistică;

g) aparitii de noi activităti economice în cadrul zonei;

h) resurse naturale.

Art. 18. - În cuprinsul sectiunii a 7-a „Infrastructuri locale” se fac referiri cu privire la:

a) institutii publice - cultură, ocrotirea sănătătii etc;

b) retele de utilităti, apă, canalizare, electrice, gaze, etc.

c) locuri de adunare si cazare a populatiei în situatii de urgentă - tabere de sinistrati.

Art. 19. - În cuprinsul sectiunii a 8-a „Specific regional/ locarse fac referiri cu privire la:

- vecinătăti, influente, riscuri transfrontaliere.

CAPITOLUL III

Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgentă

Art. 20. - (1) Analiza riscurilor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială trebuie să permită cunoasterea mecanismelor si conditiilor de producere/manifestare, amplorii si efectelor posibile ale acestora.

(2) Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor si evidentelor statistice, precum si a altor documente avute la dispozitie - studii, prognoze etc, fiind avute în vedere:

a) riscurile naturale;

b) riscurile tehnologice;

c) riscurile biologice;

d) riscurile de incendiu;

e) riscurile sociale;

f) alte tipuri de riscuri.

Art. 21. - Sectiunea 1 „Analiza riscurilor naturale” cuprinde referiri cu privire la:

a) fenomene meteorologice periculoase - se analizează zonele unde s-au produs astfel de fenomene, precum si posibilitatea aparitiei acestora în noi locuri;

a1) inundatii - se analizează dacă inundatiile sunt previzibile si cu cât timp înainte, efectele dinamice si dacă necesită evacuarea persoanelor, necesitatea instalării eventualelor tabere pentru sinistrati, starea tehnică si de întretinere a lucrărilor hidrotehnice, zonele planificate a fi inundate controlat etc, se inventariază constructiile realizate în zone inundabile, existenta unor măsuri de protectie suplimentare si se analizează posibilitatea strămutării constructiilor respective în zone ferite de inundatii;

a2) furtuni, tornade, secetă, înghet etc. - se analizează si dacă fenomenele respective sunt previzibile, cu cât timp înainte, localitătile/terenurile/obiectivele care pot fi afectate si dacă este necesară evacuarea persoanelor;

b) incendii de pădure - se analizează posibilitatea producerii incendiilor de această natură, perioadele si frecventa acestora, suprafetele împădurite care pot fi afectate;

c) avalanse - se analizează posibilitatea producerii acestora, perioadele si frecventa lor, localităti si amenajări care pot fi afectate;

d) fenomene distructive de origine geologică:

d1) cutremure - se au în vedere: macro- si microzonarea seismică a teritoriului national, caracteristicile fondului construit, datele statistice privind victimele si daunele provocate de seismele produse în anii anteriori, zonele construite posibil a fi afectate de un cutremur major;

d2) alunecări de teren - se analizează locurile cunoscute în care se produc astfel de fenomene, precum si posibilele noi locuri de aparitie a acestora, suprafetele de teren si constructiile care pot fi afectate, necesitatea evacuării persoanelor si a instalării eventualelor tabere pentru sinistrati.

Art. 22. - Sectiunea a 2-a „Analiza riscurilor tehnologice” cuprinde referiri cu privire la:

a) riscuri industriale - se analizează activitătile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, tipurile de substante chimice periculoase folosite în procesul de productie;

b) riscuri de transport si depozitare de produse periculoase - se analizează posibilele accidente care se pot produce pe reteaua rutieră, feroviară, fluvială si maritimă pentru transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile si destinatia acestora;

b1) transport rutier - la analiza acestor riscuri se tine cont de infrastructura existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile si destinatia acestora, numărul de accidente pe kilometru si pe an etc;

b2) transport feroviar - la analiza acestor riscuri se tine cont de reteaua feroviară existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compune si destinatia, numărul de evenimente produse si frecventa acestora, numărul de călători anual;

b3) transport fluvial si maritim - se analizează riscurile în functie de existenta porturilor si a căilor de transport navigabile;

b4) transport aerian - se analizează riscurile în functie de existenta aeroporturilor, capacitatea si clasa acestora, a rutelor de zbor;

b5) transport prin retele magistrale - se analizează riscurile în functie de existenta magistralelor de transport si de natura produselor vehiculate;

c) riscuri nucleare - se analizează riscurile în functie de existenta obiectivelor specifice si riscurile transfrontaliere;

d) riscuri de poluare a apelor - se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum si

posibilele noi locuri de aparitie a acestora, zonele care ar putea fi afectate;

e) prăbusiri de constructii, instalatii sau amenajări - se analizează constructiile, instalatiile si alte amenajări aflate în stare avansată de degradare si la care există riscul de prăbusire;

f) esecul utilitătilor publice - se inventariază si se analizează sistemele, instalatiile si echipamentele a căror scoatere din functiune poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică si termică pentru o zonă extinsă din cadrul localitătii/judetului;

g) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos - se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene si consecintele lor;

h) munitie neexplodată - se analizează existenta fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla munitie neexplodată, utilizându-se si datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică.

Art. 23. - Sectiunea a 3-a „Analiza riscurilor biologice” cuprinde referiri cu privire la inventarierea si analizarea surselor potentiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în constructii, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, coIonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilităti publice, tabere de sinistrati sau refugiati etc. - si poluările accidentale.

Art. 24. - Sectiunea a 4-a „Analiza riscurilor de incendiu” cuprinde referiri cu privire la analizarea si diferentierea riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor si a altor situatii de urgentă, evidentele existente pe localităti, operatori economici, instalatii publice etc, fond construit, vegetatie sau vehicule.

Art. 25. - Sectiunea a 5-a „Analiza riscurilor sociale” cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în functie de evidentele existente privind adunări, târguri, festivaluri si alte manifestări periodice cu afluentă mare de public si miscările sociale posibile, în raport de politica socială si situatia fortei de muncă din zonă.

Art. 26. - Sectiunea a 6-a „Analiza altor tipuri de riscuri” cuprinde referiri cu privire la analizarea, pe baza statisticilor, a interventiilor cele mai des desfăsurate, cum sunt: descarcerări, asistentă medicală si transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale.

Art. 27. - În activitatea de analiză a riscurilor se pot defini zone geografice având o concentratie a riscurilor de aceeasi natură, legate de infrastructuri si constructii, denumite zone de risc crescut.

Art. 28. - Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt:

a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicatii;

b) clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilitătii lor, asa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, scolile, centrele comerciale;

c) instalatiile tehnologice;

d) alte elemente, cum sunt: zone inundabile, zone predispuse alunecărilor/prăbusirilor de teren etc.

Art. 29. - Din punctul de vedere al tipului unitătii administrativ-teritoriale, se stabilesc 3 clasificări ale zonelor de risc:

a) zone de risc urbane;

b) zone de risc periurbane: comune limitrofe, orase, zone industriale sau comerciale;

c) zone de risc rurale.

CAPITOLUL IV

Acoperirea riscurilor

SECTIUNEA 1

Conceptia desfăsurării actiunilor de protectie-interventie

Art. 30. - Elaborarea conceptiei de desfăsurare a actiunilor de protectie-interventie constă în stabilirea etapelor si fazelor de interventie, în functie de evolutia probabilă a situatiilor de urgentă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza actiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la conditiile viitoare (completarea alternativelor fată de obiectivele urmărite, identificarea si alegerea alternativei de actiune optime si care recomandă planul de actiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de actiune si stabilirea dispozitivului de interventie, luarea deciziei si precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii si cele de cooperare.

Art. 31. - Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere se încheie protocoale de colaborare cu institutiile similare din tările cu care există granite comune, care prevăd modalităti de informare asupra pericolelor probabile, de avertizare/ alarmare în cazul manifestării acestora, modalitătile de interventie comună asupra riscurilor transfrontaliere, precum si exercitiile si aplicatiile cu participare internatională.

Art. 32. - (1) Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecventei de producere ori limitarea consecintelor acestora se realizează prin următoarele actiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. si transmiterea datelor la autoritătile competente;

b) activităti preventive ale autoritătilor, pe domenii de competentă;

c) informarea populatiei asupra pericolelor specifice unitătii administrativ-teritoriale si asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

d) exercitii si aplicatii.

(2) Activitătile preventive planificate, organizate si desfăsurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

a) controale si inspectii de prevenire;

b) avizare/autorizare de securitate la incendiu si protectie civilă;

c) acordul;

d) asistenta tehnică de specialitate;

e) informarea preventivă;

f) pregătirea populatiei;

g) constatarea si sanctionarea încălcărilor prevederilor legale;

h) alte forme.

Art. 33. - Planurile de interventie vor cuprinde informatii referitoare la:

a) categoriile de servicii de salvare/interventie în caz de urgentă si amplasarea unitătilor operative;

b) Încadrarea si mijloacele de interventie si protectie a personalului/populatiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forte si mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă si spumă, autospeciale de stingere cu pulbere si azot, autospeciale pentru descarcerare si iluminat, autoscări pentru salvare de la înăltime si alte tipuri de autospeciale, servanti pompieri, salvatori, asistenti medicali, scafandri, alpinisti etc;

c) zona de acoperire a riscurilor;

d) timpii de răspuns, cuantificati de o comisie compusă din specialisti ai inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă;

e) activitatea operatională, prin prezentarea detaliată a ponderii interventiilor la incendii; asistentă medicală de urgentă, reanimare si descarcerare; deblocări/salvări de persoane; salvări de animale etc;

f) alte informatii considerate necesare.

SECTIUNEA a 2-a

Etapele de realizare a actiunilor

Art. 34. - Desfăsurarea interventiei cuprinde următoarele operatiuni principale:

a) alertarea si/sau alarmarea unitătilor si a subunitătilor pentru interventie;

b) informarea personalului de conducere asupra situatiei create;

c) deplasarea la locul interventiei;

d) intrarea în actiune a fortelor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar de interventie;

e) transmiterea dispozitiilor preliminare;

f) recunoasterea, analiza situatiei, luarea deciziei si darea ordinului de interventie;

g) evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animatelor si bunurilor;

h) realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de interventie fa situatia concretă;

i) manevra de forte;

j) localizarea si limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului;

k) Înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului;

l) regruparea fortelor si a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

m) stabilirea cauzei producerii evenimentului si a conditiilor care au favorizat evolutia acestuia;

n) Întocmirea procesului-verbal de interventie si a raportului de interventie;

o) retragerea fortelor si a mijloacelor de la locul actiunii în locul de dislocare permanentă;

p) restabilirea capacitătii de interventie;

q) informarea inspectorului general/inspectorului-sef/comandantului si a esaIonului superior;

r) analiza interventiilor si evidentierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

SECTIUNEA a 3-a

Faze de urgentă a actiunilor

Art. 35. - În functie de locul, natura, amploarea si de evolutia evenimentului, interventiile serviciilor profesioniste pentru situatii de urgentă sunt organizate astfel:

a) urgenta I - asigurată de garda/gărzile de interventie a/ale subunitătii în raionul/obiectivul afectat;

b) urgenta a ll-a - asigurată de subunitătile inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă;

c) urgenta a lll-a - asigurată de două sau mai multe unităti limitrofe;

d) urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, în cazul unor interventii de amploare si de lungă durată.

SECTIUNEA a 4-a

Actiunile de protectie-interventie

Art. 36. - Fortele de interventie specializate actionează conform domeniului lor de competentă, pentru:

a) salvarea si/sau protejarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente si materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum si participarea la evacuarea populatiei, institutiilor publice si a operatorilor economici afectati;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea si siguranta publică pe timpul producerii situatiei de urgentă specifice;

d) dirijarea si îndrumarea circulatiei pe directiile si în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea si/sau eliminarea avariilor la retele si clădiri cu functiuni esentiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protectia populatiei: statiile de pompieri si sediile politiei, spitale si alte constructii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu sectii de chirurgie si de urgentă, clădirile institutiilor ou responsabilitate în gestionarea situatiilor de urgentă, în apărarea si securitatea natională, statiile de producere si distributie a energiei si/sau care asigură servicii esentiale pentru celelalte categorii de clădiri mentionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgentă de diferite categorii, rezervoare de apă si statii de pompare esentiale pentru situatii de urgentă, clădiri care contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase, precum si pentru căi de transport, clădiri pentru învătământ;

f) limitarea proportiilor situatiei de urgentă specifice si înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

SECTIUNEA a 5-a

Instruirea

Art. 37. - (1) Pregătirea fortelor profesioniste de interventie se realizează în cadrul institutiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele judetene/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă si aprobate de comitetele judetene/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă.

(2) Prefectii, primarii si conducerile operatorilor economici si institutiilor publice au obligatia de a asigura cunoasterea de către fortele destinate interventiei, precum si de către populatie a modalitătilor de actiune conform planurilor aprobate de analiză si acoperire a riscurilor.

SECTIUNEA a 6-a

Realizarea circuitului informational-decizional si de cooperare

Art. 38. - Sistemul informational-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării si prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii si transmiterii informatiilor si a deciziilor de către factorii implicati în actiunile de prevenire si gestionare a unei situatii de urgentă.

Art. 39. - Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situatii de urgentă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situatii de urgentă specifică, evolutiei acesteia, efectelor negative produse, precum si asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative.

Art. 40. - Primarii, comitetele judetene/al municipiului Bucuresti si comitetele locale pentru situatii de urgentă, precum si conducerile operatorilor economici si institutiilor amplasate în zone de risc au obligatia să asigure preluarea de la statiile centrale si locale a datelor si avertizărilor meteorologice si hidrologice, în vederea declansării actiunilor preventive si de interventie.

CAPITOLUL V

Resurse umane, materiale si financiare

Art. 41. - (1) Alocarea resurselor materiale si financiare necesare desfăsurării activitătii de analiză si acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru gestionarea situatiilor de urgentă, elaborate de comitetele judetene/al municipiului Bucuresti si comiteteJe locale pentru situatii de urgentă.

(2) Consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare analizei si acoperirii riscurilor din unitătile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Art. 42. - În functie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele si conditiile de producere/ manifestare, de amploarea si efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forte si mijloace necesare de prevenire si combatere a riscurilor, astfel:

a) inspectii de prevenire;

b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situatii de urgentă;

c) formatiuni de asistentă medicală de urgentă si descarcerare;

d) formatiuni de protectie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC si pirotehnice;

e) alte formatiuni de salvare: Crucea Rosie, SALVAMONT, scafandri profesionisti etc;

f) grupe de sprijin.

Art. 43. - Pe lângă tipurile de forte precizate la art. 42, mai pot actiona, după caz, în conditiile Isgii: unitătile politiei, jandarmeriei si politiei de frontieră, structurile politiei comunitare, unitatea specială de aviatie a Ministerului Administratiei si Internelor, unitătile specializate/ detasamente din cadrul Ministerului Apărării, unitătile pentru asistenta medicală de urgentă ale Ministerului Sănătătii Publice, organizatiile neguvernamentale specializate în actiuni de salvare, unitătile si formatiunile sanitare si de inspectie sanitară veterinară, formatiuni de pază a persoanelor si a bunurilor, precum si detasamente si echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate si al societătilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare si dotate cu forte si mijloace de interventie, formatiunile de voluntari ai societătii civile specializati în interventia în situatii de urgentă si organizati în organizatii neguvernamentale cu activităti specifice.

Art. 44. - Fortele auxiliare se stabilesc din rândul populatiei si salariatilor, al formatiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situatii de urgentă, care actionează conform sarcinilor stabilite pentru formatiunile de protectie civilă organizate la operatorii economici si societătile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

CAPITOLUL VI

Logistica actiunilor

Art. 45. - (1) Sistemul fortelor si mijloacelor de interventie în cazul producerii unei situatii de urgentă se stabileste prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autoritătile, institutiile publice, societatea civilă si operatorii economici cu atributii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă specifice tipurilor de riscuri.

(2) Fortele si mijloacele de interventie se organizează, se stabilesc si se pregătesc din timp si actionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Art. 46. - Logistica actiunilor de pregătire teoretică si practică, de prevenire si gestionare a situatiei de urgentă specifice se asigură de autoritătile, institutiile si operatorii economici cu atributii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri si resurse necesare.

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

Art. 47. - La PAAR se atasează următoarele documente:

a) lista autoritătilor si factorilor care au responsabilităti în analiza si acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie;

b) atributiile autoritătilor si responsabililor cuprinsi în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) componenta nominală a structurilor cu atributii în domeniul gestionării situatiilor de urgentă, cu precizarea unitătii la care sunt încadrati membrii structurilor, functiei,

adresei si a telefoanelor de la serviciu si de la domiciliu, a responsabilitătilor si misiunilor;

d) riscuri potentiale în localităti/judete vecine care pot afecta zona de competentă a unitătii administrativ-teritoriale;

e) hărti de risc;

f) măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecventei de producere ori de limitare a consecintelor acestora, pe tipuri de riscuri;

g) sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice si de alarmare a populatiei în cazul evacuării;

h) tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situatii de urgentă (seism, inundatie, alunecare de teren, accident tehnologic etc);

i) planuri si proceduri de interventie;

j) schema fluxului informational-decizional;

k) locuri/spatii de evacuare în caz de urgentă si dotarea acestora;

I) planificarea exercitiilor/aplicatiilor conform reglementărilor tehnice specifice;

m) rapoarte lunare de informare si analiză către prefect;

n) protocoale de colaborare cu institutii similare din tările cu care există granite comune, în cazul producerii unor situatii de urgentă;

o) situatia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace si materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităti locale si cu sprijin de la comitetul pentru situatii de urgentă ierarhic superior etc;

p) reguli de comportare în cazul producerii unei situatii de urgentă.

ANEXA Nr. 1*

la metodologie

Lista autoritătilor si factorilor care au responsabilităti în analiza si acoperirea riscurilor în judetul/localitatea X

- Model -

Nr. crt.	Denumire autoritate	Coordonate autoritate	Persoană(e) de contact	Atributii în PAAR, conform fisei nr.
1	Primar	str. x, nr.y; tel/fax/mobil;	Popescu Ion 1 Primar: tel/fax/mobil; Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil	Fisa nr.
1	Primar	str. x, nr.y; tel/fax/mobil;	Popescu Ion 2 Viceprimar: tel/fax/mobil; Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil	Fisa nr.
……	………………	………………	………………	………………
20	Spital Y	str. x, nr.y; tel/fax/mobil;	Popescu Ion 25 Director: tel/fax/mobil; Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil	Fisa nr.
…..	………………	………………	………………	………………
25	Scoala Z	str. x, nr.y; tel/fax/mobil;	Popescu Ion 33 Director: tel/fax/mobil; Privat: str. W, nr.Z, tel. fix/mobil	Fisa nr.
......	………………	………………	………………	………………

NOTĂ: Autoritătile si factorii cu responsabilităti în analiza si acoperirea riscurilor îh unitatea administrativ teritorială sunt, după caz:

a) autoritătile publice locale (primar, consilii locale/consilii judetene, servicii publice deconcentrate/descentralizate);

b) statii (puncte) de măsurători a parametrilor meteorologici, seismici, hidrografici, de mediu etc.

c) institute de cercetări stiintifice;

d) organizatii nonguvernamentale (Crucea Rosie, S ALVAMONT, etc)

ANEXA Nr. 2)

la metodologie

Atributiile autoritătilor si responsabililor cuprinsi în PAAR

-Model-

AUTORITATEA: (denumire în clar)	Fisa nr.
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc si transmiterea datelor la autoritătile competente;	se precizează ce parametri se măsoară, cu ce periodicitate, ce autoritate(ăti) se informează asupra atingerii valorilor critice; eventual în anexă se stabileste structura raportului de informare
b.-controlul preventiv al autoritătilor pe domenii de competentă;	ce operatori economici/institutii controlează, în ce domeniu de competentă; pe cine informează asupra concluziilor, eventual periodicitatea controlului
c.-informare preventivă a populatiei asupra pericolelor specifice unitătii administrativ teritoriale si asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;	în ce domeniu de competentă; periodicitate
d.-exercitii si aplicatii;	cu cine, în ce domeniu de competentă; periodicitate
II.-RESURSE NECESARE
a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc si transmiterea datelor la autoritătile competente;	aparatură/echipamente de măsură/control necesare; loc de amplasare
b.-controlul preventiv al autoritătilor pe domenii de competentă;	materiale/echipamente necesare
c.-informare preventivă a populatiei asupra pericolelor specifice unitătii administrativ teritoriale si asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;	materiale informative/documentare, rapoarte, planuri de urgentă, pliante, mass-media, filme, conferinte, simpozioane, afise, campanii informative, Portile deschise....
d. -exercitii si aplicatii;	materiale/echipamente necesare; loc de desfăsurare
III.-INTERVENTIE
a.-alarmare	ce activităti întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în actiune
b.-actiuni de căutare/salvare/descarcerare	ce activităti întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare inactiune
c.-asistentă medicală	ce activităti întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în actiune
d.-actiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs	ce activităti întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în actiune
e.-actiuni de limitare a consecintelor unui pericol	ce activităti întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în actiune

Notă: se completează doar rubricile corespunzătoare competentelor

ANEXA Nr. 2

STRUCTURA-CADRU

a Planului de analiză si acoperire a riscurilor

Capitolul I - Dispozitii generale

Sectiunea I. Definitie, scop, obiective

Sectiunea a 2-a. Responsabilităti privind analiza si acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referintă

2.2. Structuri organizatorice implicate

2.3. Responsabilităti ale organismelor si autoritătilor cu atributii în domeniu

Capitolul II - Caracteristicile unitătii administrativ-teritoriale

Sectiunea 1. Amplasare geografică si relief

Sectiunea a 2-a. Caracteristici climatice

Sectiunea a 3-a. Retea hidrografică

Sectiunea a 4-a. Populatie

Sectiunea a 5-a. Căi de transport

Sectiunea a 6-a. Dezvoltare economică

Sectiunea a 7-a. Infrastructuri locale

Sectiunea a 8-a. Specific regional/local

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgentă

Sectiunea 1. Analiza riscurilor naturale

Sectiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice

Sectiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice

Sectiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu

Sectiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale

Sectiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri

Sectiunea a 7-a. Zone de risc crescut

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

Sectiunea 1. Conceptia desfăsurării actiunilor de protectie-interventie

Sectiunea a 2-a. Etapele de realizare a actiunilor

Sectiunea a 3-a. Faze de urgentă a actiunilor

Sectiunea a 4-a. Actiunile de protecpe-intervenpe

Sectiunea a 5-a. Instruirea

Sectiunea a 6-a. Realizarea circuitului informational-decizional si de cooperare

Capitolul V - Resurse umane, materiale si financiare

Capitolul VI - Logistica actiunilor

Anexe

RECTIFICĂRI

În anexa la Legea nr. 504/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2006 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru operatorii economici de sub autoritatea Ministerului Economiei si Comertului pe anul 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 ianuarie 2007, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

- la nr. crt. 10, coIoana a 3-a, în loc de: „14.966.511° se va citi: „149.966.511”.

În cuprinsul Decretului nr. 1.097/2004 privind conferirea Ordinului si Medaliei Meritul pentru Învătământ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.181 din 13 decembrie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

- la anexa nr. 7 - Medalia „Meritul pentru învătământ” clasa a lll-a, la nr. crt. 857, în loc de: „Stănescu Veronica” se va citi: „Stănescu Niculina-Viorica”.

În anexa „Structura organizatorică a Ministerului Administratiei si Internelor” la Hotărârea Guvernului nr. 38/2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 725/2003 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Administratiei si Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2007, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

- după organigrama prevăzută la pct. I „APARAT CENTRAL (PROPRIU)” se va citi:

„II. INSTITUTII Sl STRUCTURI AFLATE ÎN SUBORDINEA/COORDONAREA MINISTERULUI ADMINISTRATIEI Sl INTERNELOR

A. Institutii si structuri aflate în subordinea Ministerului Administratiei si Internelor

1. Agentia Natională Antidrog

2. Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară

3. Institutul National de Administratie

4. Agentia Natională a Functionarilor Publici

5. Agentia Natională împotriva Traficului de Persoane

6. Institutia prefectului (42)

7. Directia Generală de Pasapoarte

8. Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor

9. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă

10. Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor

11. Centrul Informatic National al Ministerului Administratiei si Internelor (e-administratie)

12. Directia Generală de Informatii si Protectie Internă

13. Oficiul National pentru Refugiati

14. Centrul de Cooperare Politienească Internatională

15. Arhivele Nationale

16. Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor

17. Academia de Politie «Alexandru Ioan Cuza»

18. Liceul «Neagoe Basarab» al Ministerului Administratiei si Internelor

19. Liceul «Constantin Brâncoveanu» al Ministerului Administratiei si Internelor

20. Politia Română

21. Jandarmeria Română

22. Politia de Frontieră Română

23. Autoritatea pentru Străini

24. Unitatea Specială de Aviatie

25. Grupul Special de Protectie si Interventie «Acvila»

26. Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor

27. Clubul Sportiv «Dinamo» Bucuresti

28. Structuri subordonate unor unităti centrale

B. Structuri aflate în coordonarea Ministerului Administratiei si Internelor

1. Societatea Comercială «COMICEX - S.A.»“