MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 175 (XIX) - Nr. 895 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 28 decembrie 2007
SUMAR
361. – Lege pentru ratificarea Conventiei privind competenta,
legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si cooperarea cu privire la
răspunderea părintească si măsurile privind protectia copiilor, adoptată la
Haga la 19 octombrie 1996
Conventia
de la Haga privind competenta, legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si
cooperarea cu privire la răspunderea părintească si măsurile privind protectia
copiilor
1.084. – Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea
Conventiei privind competenta, legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si
cooperarea cu privire la răspunderea părintească si măsurile privind protectia
copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996
94. – Hotărâre privind prelungirea mandatului membrilor Curtii
de Conturi
95. – Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri si
cheltuieli al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pe anul 2008
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
204. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind modificarea Ordinului
presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
organizarea si desfăsurarea activitătii de control oficial sanitar-veterinar
efectuat de către personalul de specialitate în unitătile care produc alimente
de origine animală
1.344 – Ordin al ministrului transporturilor privind
introducerea unor restrictii de circulatie pe drumul national DN 1 (E 60)
sectorul Bucuresti–Ploiesti–Brasov
1.360. – Ordin al ministrului transporturilor pentru
modificarea si completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu
responsabilităti în siguranta circulatiei care urmează să desfăsoare pe propria
răspundere activităti specifice transportului feroviar
Rectificări la :
- Hotărârea Guvernului nr. 868/2007
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru ratificarea Conventiei privind competenta, legea aplicabilă,
recunoasterea, executarea si cooperarea cu privire la răspunderea părintească
si măsurile privind protectia copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Art.
1. – Se ratifică Conventia privind competenta, legea
aplicabilă, recunoasterea, executarea si cooperarea cu privire la răspunderea
părintească si măsurile privind protectia copiilor, adoptată la Haga la 19
octombrie 1996, semnată de România la 15 noiembrie 2006.
Art.
2. – (1) Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare,
România formulează următoarele declaratii:
a)
în conformitate cu dispozitiile alin. (1) al art. 29 din Conventie, se
desemnează Autoritatea Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului ca
autoritate centrală pentru ducerea la îndeplinire a obligatiilor stabilite prin
aceasta;
b)
în conformitate cu alin. (2) al art. 34 din Conventie, România declară că
cererile primite conform alin. (1) al art. 34 se transmit autoritătilor sale
numai prin intermediul autoritătii sale centrale, respectiv Autoritatea
Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului;
c)
în temeiul alin. (3) al art. 40 din Conventie, autoritatea română competentă să
elibereze certificatul prevăzut la alin. (1) si (2) ale aceluiasi articol este
Tribunalul Bucuresti;
d)
în conformitate cu art. 44, cererile formulate potrivit art. 8 si 9 se transmit
prin intermediul Ministerului Justitiei, iar cele formulate potrivit art. 33 se
transmit prin intermediul Autoritătii Nationale pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
(2)
Cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare, în temeiul art. 2 din Decizia
Consiliului 2003/93/CE din 12 decembrie 2002 autorizând statele membre, în
interesul Comunitătii, să semneze Conventia de la Haga din 1996 privind
competenta, legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si cooperarea privind
răspunderea părintească si măsurile privind protectia copiilor, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 48 din 21 februarie
2003, România declară următoarele:
„Articolele
23, 26 si 52 ale Conventiei permit statelor contractante un anumit grad de
flexibilitate, menit a aplica o procedură mai simplă si mai rapidă de
recunoastere si executare a hotărârilor judecătoresti. Regulile comunitare
prevăd un sistem de recunoastere si executare care este cel putin la fel de
favorabil ca si cel prevăzut de Conventie. În consecintă, o hotărâre pronuntată
într-un stat membru al Uniunii Europene, referitoare la materia care priveste
Conventia, este recunoscută si executată în România, prin aplicarea regulilor
interne relevante ale drepturilor comunitar.”
Art.
3. – Cu ocazia depunerii instrumentului de aderare, România
formulează următoarea rezervă:
„Potrivit
art. 60 coroborat cu alin. (1) al art. 55 din Conventie, România îsi rezervă:
a)
competenta autoritătilor sale de a lua măsuri pentru protejarea bunurilor
copilului situate pe teritoriul său;
b)
dreptul de a nu recunoaste răspunderea părintească ori măsurile care sunt
incompatibile cu măsurile luate de autoritătile sale privind aceste bunuri.”
Prezenta
lege transpune Decizia Consiliului 2003/93/CE din 12 decembrie 2002 autorizând
statele membre, în interesul Comunitătii, să semneze Conventia de la Haga din
1996 privind competenta, legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si
cooperarea cu privire la răspunderea părintească si măsurile privind protectia
copiilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L
48 din 21 februarie 2003.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR BOGDAN
OLTEANU |
p. PRESEDINTELE SENATULUI, RADU
MIRCEA BERCEANU |
Bucuresti, 11
decembrie 2007.
Nr. 361.
CONVENTIA DE LA HAGA
privind competenta, legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si
cooperarea cu privire la răspunderea părintească si măsurile privind protectia
copiilor*)
(adoptată la 19 octombrie 1996 si intrată în vigoare la 1 ianuarie 2002)
*) Traducere.
Statele
semnatare ale prezentei conventii,
luând
în considerare necesitatea îmbunătătirii protectiei copiilor în situatiile
internationale,
dorind
să evite conflictele dintre sistemele juridice în privinta competentei, legii
aplicabile, recunoasterii si executării măsurilor de protectie a copiilor,
reafirmând
importanta cooperării internationale pentru protectia copiilor,
confirmând
faptul că interesul superior al copilului trebuie să fie luat în considerare cu
prioritate,
constatând
necesitatea revizuirii Conventiei din 5 octombrie 1961 privind competenta
autoritătilor si legea aplicabilă în privinta protectiei minorilor,
dorind
să stabilească prevederi comune în acest scop, luând în considerare Conventia
ONU cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,
au
convenit următoarele:
CAPITOLUL I
ARTICOLUL 1
(1)
Prezenta conventie are ca obiect:
a)
determinarea statului ale cărui autorităti sunt competente să ia măsurile de
protectie a persoanei sau a bunurilor copilului;
b)
determinarea legii aplicabile de către aceste autorităti în exercitiul
competentei lor;
c)
determinarea legii aplicabile răspunderii părintesti;
d)
asigurarea recunoasterii si executării unor asemenea măsuri de protectie în
toate statele contractante;
e)
stabilirea cooperării necesare între autoritătile statelor contractante pentru
a asigura atingerea obiectivelor Conventiei.
(2)
În sensul prezentei conventii, termenul răspundere părintească include
autoritatea părintească sau orice relatie similară acestei autorităti, prin
care se determină drepturi, puteri si obligatii ale părintilor, tutorelui sau
ale altui reprezentant legal în legătură cu persoana sau bunurile copilului.
Conventia
se aplică copiilor din momentul nasterii lor si până la împlinirea vârstei de
18 ani.
Măsurile
prevăzute la art. 1 pot să se refere în mod deosebit la:
a)
atribuirea, exercitiul si restrângerea, totală sau partială, a răspunderii
părintesti, precum si la delegarea acesteia;
b)
dreptul de încredintare, inclusiv dreptul privind ocrotirea persoanei copilului
si, în special, dreptul de a hotărî asupra locului de resedintă al copilului,
precum si dreptul de vizită, prin care se întelege inclusiv dreptul de a lua
copilul, pentru o perioadă determinată, într-un alt loc decât resedinta sa
obisnuită;
c)
tutelă, curatelă si institutii similare;
d)
desemnarea si atributiile oricărei/oricărui persoane sau organism care are
sarcina să se ocupe de persoana copilului sau de bunurile acestuia, să îl
reprezinte ori să îl asiste;
e)
plasamentul copilului la familia substitutivă, într-o formă de protectie
institutionalizată, protectie prin „kafalah” ori o institutie similară;
f)
supravegherea de către autoritătile publice a ocrotirii copilului acordate de
către orice persoană căreia acesta i-a fost încredintat;
g)
administrarea, conservarea sau acte de dispozitie privind proprietatea
copilului.
Conventia
nu se aplică pentru:
a)
stabilirea sau contestarea filiatiei;
b)
deciziile privind adoptia, măsurile pregătitoare pentru adoptie, anularea ori
revocarea adoptiei;
c)
numele si prenumele copilului;
d)
obtinerea capacitătii depline de exercitiu;
e)
obligatiile de întretinere;
f)
legate sau succesiuni;
g)
securitatea socială;
h)
măsurile publice de natură generală în domeniul educatiei si sănătătii;
i)
măsurile luate ca urmare a unor infractiuni săvârsite de copil;
j)
deciziile privind dreptul de azil si imigratia.
CAPITOLUL II
Competenta
ARTICOLUL 5
(1)
Autoritătile judiciare sau administrative ale statelor contractante de la
resedinta obisnuită a copilului au competenta de a lua măsuri de protectie a
persoanei copilului sau a bunurilor acestuia.
(2)
Sub rezerva art. 7 din Conventie, în caz de schimbare a resedintei obisnuite a
copilului în alt stat contractant, sunt competente autoritătile din statul noii
resedinte obisnuite.
(1)
În situatia copiilor refugiati sau a copiilor care, din cauza tulburărilor
interne din tara lor, sunt deplasati pe plan international, autoritătile
statului contractant pe teritoriul căruia se află în prezent acesti copii ca
rezultat al deplasării lor exercită competenta prevăzută la alin. (1) al art.
5.
(2)
Prevederile alineatului precedent se aplică, de asemenea, si copiilor a căror
resedintă obisnuită nu poate fi stabilită.
(1)
In cazul deplasării sau al neînapoierii ilicite a copilului, autoritătile
statului contractant în care copilul îsi avea resedinta obisnuită imediat
înaintea deplasării sau neînapoierii îsi păstrează competenta până când copilul
a dobândit o resedintă obisnuită într-un alt stat si:
a)
fiecare persoană, institutie sau alt organism având dreptul de încredintare a
încuviintat deplasarea sau neînapoierea; sau
b) copilul a locuit în acel alt stat o perioadă de cel putin un an după ce persoana, institutia sau alt organism având dreptul de încredintare a avut sau ar fi trebuit să aibă cunostintă de locul unde se află copilul, dar nicio cerere de înapoiere introdusă în cursul acestei perioade nu este încă examinată, iar copilul s-a integrat în noul mediu.
(2)
Deplasarea sau neînapoierea copilului este considerată ca fiind ilicită când:
a)
are loc cu încălcarea dreptului de încredintare a copilului atribuit unei
persoane, institutii sau altui organism, separat sau împreună, potrivit legii
statului în care copilul îsi avea resedinta obisnuită, imediat înainte de
deplasare sau neînapoiere; si
b)
acest drept era exercitat în mod efectiv, separat sau împreună, la momentul
deplasării sau neînapoierii ori ar fi fost astfel exercitat dacă aceste
evenimente nu ar fi survenit.
Dreptul
de încredintare mentionat la lit. a) poate să rezulte în special dintr-o
atribuire de plin drept, dintr-o hotărâre judecătorească sau administrativă ori
dintr-un acord în vigoare potrivit dreptului acelui stat.
(3)
Cât timp autoritătile mentionate la alin. (1) Îsi păstrează competenta,
autoritătile statului contractant în care copilul a fost
deplasat
sau în care a fost retinut pot lua, atunci când este necesar, numai măsuri
urgente pentru protectia persoanei sau a bunurilor copilului, în conformitate
cu art. 11.
(1)
Pe cale de exceptie, autoritatea statului contractant competentă potrivit art.
5 sau 6, dacă ea consideră că, în anumite situatii, autoritatea altui stat
contractant ar fi mai în măsură să aprecieze interesul superior al copilului,
poate:
–
fie să solicite acestei autorităti, direct sau prin intermediul autoritătii
centrale a acelui stat, să accepte competenta de a lua acele măsuri de
protectie pe care le consideră necesare;
–
fie să suspende solutionarea cauzei si să invite părtile să introducă o asemenea
cerere înaintea autoritătii celuilalt stat.
(2)
Statele contractante ale căror autorităti pot fi sesizate conform prevederilor
alineatului precedent sunt:
a)
statul al cărui cetătean este copilul;
b)
statul în care sunt situate bunurile copilului;
c)
statul ale cărui autorităti sunt sesizate cu o cerere de divort sau separare
legală a părintilor copilului ori pentru anularea căsătoriei acestora;
d)
statul cu care copilul are cele mai strânse legături.
(3)
Autoritătile interesate pot proceda la un schimb de opinii.
(4)
Autoritatea solicitată sau sesizată potrivit prevederilor alin. (1) poate să
accepte competenta în locul autoritătii competente conform art. 5 sau 6, dacă
ea consideră că aceasta este în interesul superior al copilului.
(1)
Dacă autoritătile statului contractant mentionate la art. 8 alin. (2) consideră
că în anumite situatii sunt mai în măsură să aprecieze interesul superior al
copilului, ele pot:
–
fie să solicite autoritătii competente a statului contractant de la resedinta obisnuită
a copilului, direct sau prin intermediul autoritătii centrale a acelui stat, să
le permită să exercite competenta de a lua măsurile de protectie pe care le
consideră a fi necesare;
–
fie să invite părtile să introducă o asemenea cerere către autoritatea statului
contractant de la resedinta obisnuită a copilului.
(2)
Autoritătile interesate pot proceda la un schimb de opinii.
(3) Autoritatea care initiază cererea poate exercita competenta în locul autoritătii statului contractant de la resedinta obisnuită a copilului numai dacă aceasta din urmă a acceptat această cerere.
(1)
Fără a aduce atingere prevederilor art. 5–9, autoritătile unui stat contractant
competente să solutioneze cererea de divort sau de separare legală a părintilor
unui copil cu resedinta obisnuită în alt stat contractant ori pentru anularea
căsătoriei lor pot, dacă legea statului lor o permite, să ia măsuri de
protectie a persoanei copilului si a bunurilor acestuia, dacă:
a)
la momentul începerii procedurilor, unul dintre părinti are resedinta obisnuită
în acel stat, iar unul dintre părinti exercită răspunderea părintească în
legătură cu copilul; si
b)
competenta acestor autorităti de a lua asemenea măsuri a fost acceptată de
către părinti, precum si de orice altă persoană care exercită răspunderea
părintească în legătură cu copilul si această competentă este în interesul
superior al acestuia.
(2)
Competenta prevăzută la alin. (1) de a lua măsuri de protectie a copilului
încetează de îndată ce hotărârea care admite sau respinge cererea de divort, de
separare legală sau de anulare a căsătoriei a devenit definitivă ori procedura
s-a încheiat din alt motiv.
(1)
În toate cazurile de urgentă, autoritătile din orice stat contractant, pe al
cărui teritoriu se află copilul sau bunurile sale, au competenta de a lua
măsurile necesare de protectie.
(2)
Măsurile luate conform alineatului precedent cu privire la un copil care are
resedinta obisnuită într-un stat contractant îsi încetează efectele de îndată
ce autoritătile competente potrivit art. 5–10 au luat măsurile impuse de
situatie.
(3)
Măsurile luate conform alin. (1) cu privire la un copil care are resedinta
obisnuită într-un stat necontractant îsi încetează efectele în fiecare stat
contractant de îndată ce măsurile impuse de situatie si luate de autoritătile
unui alt stat sunt recunoscute în statul contractant în cauză.
(1)
Sub rezerva dispozitiilor art. 7, autoritătile unui stat contractant, pe al
cărui teritoriu se află copilul sau bunurile acestuia, au competenta de a lua
măsuri cu caracter provizoriu pentru protectia persoanei sau a bunurilor
copilului, care au un efect teritorial limitat la statul în cauză, în măsura în
care asemenea măsuri nu sunt incompatibile cu măsurile deja luate de către autoritătile
care au competenta potrivit art. 5–10.
(2)
Măsurile luate potrivit alineatului precedent cu privire la un copil având
resedinta obisnuită într-un stat contractant îsi încetează efectele de îndată
ce autoritătile competente potrivit art. 5–10 au luat o decizie în privinta
măsurilor de protectie care ar putea fi impuse de situatie.
(3)
Măsurile luate potrivit alin. (1) cu privire la un copil având resedinta
obisnuită într-un stat necontractant îsi încetează efectele în statul
contractant în care măsurile au fost luate de îndată ce măsurile impuse de
situatie si luate de autoritătile altui stat sunt recunoscute în statul
contractant în cauză.
(1)
Autoritătile dintr-un stat contractant competente potrivit art. 5–10 să ia
măsuri de protectie a persoanei sau a bunurilor copilului trebuie să se abtină
de a se pronunta, dacă, la momentul începerii procedurii, măsuri
corespunzătoare situatiei au fost cerute autoritătilor unui alt stat
contractant, de asemenea având competentă potrivit art. 5–10 la momentul
solicitării, iar acestea sunt încă în curs de examinare.
(2)
Prevederile alineatului precedent nu se aplică dacă autoritătile înaintea
cărora a fost initial introdusă cererea pentru luarea măsurilor au renuntat la
competentă.
Măsurile
luate în aplicarea art. 5–10 rămân în vigoare conform prevederilor acestora,
chiar dacă o schimbare de împrejurări a îndepărtat elementele pe care a fost
întemeiată competenta, atâta vreme cât autoritătile competente potrivit
Conventiei nu au modificat, înlocuit sau înlăturat asemenea măsuri.
ARTICOLUL 15
(1)
În exercitarea competentei care Ie-a fost atribuită potrivit dispozitiilor cap.
II,
autoritătile statelor contractante aplică legea lor
natională.
(2)
Cu toate acestea, în măsura în care protectia persoanei sau a bunurilor
copilului o impune, în mod exceptional, ele pot aplica sau pot lua în
considerare legea unui alt stat cu care situatia respectivă prezintă cea mai
strânsă legătură.
(3) Dacă resedinta obisnuită a copilului se schimbă în alt stat contractant, legea acestui stat se aplică, din momentul modificării situatiei, conditiilor de aplicare a măsurilor luate în statul vechii resedinte obisnuite.
(1)
Atribuirea sau încetarea răspunderii părintesti de plin drept, fără interventia
autoritătii judecătoresti sau administrative, este reglementată de legea
statului unde copilul îsi are resedinta obisnuită.
(2)
Atribuirea sau încetarea răspunderii părintesti printr-un acord ori un act
unilateral, fără interventia autoritătii judecătoresti sau administrative, este
reglementată de legea statului unde copilul avea resedinta obisnuită la
momentul în care acordul sau actul unilateral îsi produce efectele.
(3)
Răspunderea părintească care există potrivit legii statului de resedintă
obisnuită a copilului se mentine si după schimbarea resedintei obisnuite în alt
stat.
(4)
Dacă resedinta obisnuită a copilului se schimbă, atribuirea răspunderii
părintesti de plin drept unei persoane care nu este încă învestită cu această
răspundere este reglementată de legea statului de la noua resedintă obisnuită.
Exercitarea
răspunderii părintesti este reglementată de legea statului de la resedinta
obisnuită a copilului. Dacă resedinta obisnuită a copilului se schimbă,
situatia este reglementată de legea statului de la noua resedintă obisnuită.
Răspunderea
părintească mentionată la art. 16 poate fi retrasă sau conditiile exercitării
ei pot fi modificate prin măsuri luate în vederea aplicării prezentei
conventii.
(1)
Validitatea unui act încheiat între un tert si o altă persoană, care ar avea
calitatea de reprezentant legal al copilului potrivit legii statului în care
actul a fost încheiat, nu poate fi contestată si nici răspunderea tertului
angajată pe motivul că cealaltă persoană nu avea calitatea de reprezentant
legal al copilului potrivit legii desemnate de prevederile prezentului capitol,
afară de cazul în care tertul a cunoscut ori trebuia să fi cunoscut că
răspunderea părintească era reglementată de această lege.
(2)
Alineatul precedent se aplică numai dacă actul a fost încheiat între persoane
prezente pe teritoriul aceluiasi stat.
Prevederile
prezentului capitol se aplică chiar dacă legea desemnată de ele este legea unui
stat necontractant.
(1)
În sensul prezentului capitol, prin termenul lege se are în vedere legea
în vigoare într-un stat, cu exceptia regulilor aplicabile conflictului de legi.
(2)
Cu toate acestea, dacă legea aplicabilă conform art. 16 este cea a unui stat
necontractant si dacă regulile de conflict ale acelui stat desemnează legea
unui alt stat necontractant, care aplică propria sa lege, se aplică legea celui
din urmă stat. Dacă legea acestui stat necontractant nu este recunoscută ca
fiind aplicabilă, legea aplicabilă va fi cea desemnată de art. 16.
Aplicarea
legii desemnate de prevederile prezentului capitol poate fi refuzată numai dacă
această aplicare ar fi în mod vădit contrară ordinii publice, luând în
considerare interesul superior al copilului.
CAPITOLUL IV
Recunoasterea si executarea
(1)
Măsurile luate de către autoritătile unui stat contractant sunt recunoscute de
plin drept în alte state contractante.
(2)
Recunoasterea poate fi refuzată în următoarele cazuri:
a)
dacă măsura a fost luată de către autoritatea a cărei competentă nu a fost
stabilită pe unul dintre temeiurile prevăzute pentru aceasta în cap. II;
b)
dacă măsura a fost luată, cu exceptia unei situatii de urgentă, în cadrul unei
proceduri judecătoresti sau administrative, fără să se fi dat posibilitatea
copilului de a fi audiat, prin încălcarea principiilor fundamentale de
procedură ale statului solicitat;
c)
la cererea oricărei persoane care sustine că măsura i-a încălcat răspunderea părintească,
dacă o asemenea măsură a fost luată, cu exceptia unei situatii de urgentă, fără
să se fi dat posibilitatea acestei persoane de a fi audiată;
d)
dacă o asemenea recunoastere este în mod vădit contrară ordinii publice a
statului solicitat, luând în considerare interesul superior al copilului;
e)
dacă măsura este incompatibilă cu o măsură ulterioară luată de un stat
necontractant unde copilul îsi are resedinta obisnuită, când această măsură
ulterioară îndeplineste conditiile de recunoastere în statul solicitat;
f)
dacă procedura prevăzută la art. 33 nu a fost respectată.
Fără
a aduce atingere prevederilor art. 23 alin. (1), orice persoană interesată
poate solicita autoritătilor competente ale unui stat contractant să decidă
asupra recunoasterii sau nerecunoasterii unei măsuri luate în alt stat
contractant. Procedura este reglementată de legea statului solicitat.
Autoritatea
statului solicitat este tinută de constatările de fapt pe baza cărora
autoritatea statului care a luat măsura si-a întemeiat competenta.
(1)
Dacă măsurile luate într-un stat contractant si care sunt executorii presupun
acte de executare într-un alt stat contractant, ele sunt în acest alt stat
declarate executorii sau înregistrate în vederea executării, la solicitarea
oricărei părti interesate, potrivit procedurii prevăzute de legea acestui stat.
(2)
Fiecare stat contractant aplică la declaratia de exequatur sau de înregistrare
o procedură simplă si rapidă.
(3)
Declaratia de exequatur ori de înregistrare nu poate fi refuzată decât pentru
unul dintre motivele prevăzute la art. 23 alin. (2).
Fără
a aduce atingere situatiilor în care revizuirea este necesară în aplicarea
articolelor precedente, măsurile luate nu se revizuiesc pe fond.
Măsurile
luate într-un stat contractant si declarate ca executorii sau înregistrate în
vederea executării în alt stat contractant sunt puse în executare ca si cum ar
fi fost luate de atributiile acestui stat. Punerea în executare se face
potrivit legii statului solicitat, în limitele stabilite de acesta, luând în
considerare interesul superior al copilului.
CAPITOLUL V
Cooperarea
ARTICOLUL 29
1)
Fiecare stat contractant îsi desemnează o autoritate centrală cu sarcina de a
duce la îndeplinire obligatiile care îi sunt impuse de către prezenta
conventie.
(2)
Statele federale, statele cu mai multe sisteme de drept sau statele având
unităti teritoriale autonome sunt libere să desemneze mai mult de o autoritate
centrală si să specifice întinderea teritorială sau personală a atributiilor
lor. Când un stat a numit mai mult de o autoritate centrală, acesta desemnează
autoritatea centrală căreia îi poate fi adresată orice comunicare în vederea
transmiterii ei către autoritatea centrală competentă în cadrul acestui stat.
(1)
Autoritătile centrale trebuie să coopereze între ele si să promoveze cooperarea
dintre autoritătile competente în statele lor în scopul realizării obiectivelor
Conventiei.
(2)
Acestea trebuie, în legătură cu aplicarea Conventiei, să ia măsurile potrivite
pentru a furniza informatii cu privire la legiSIatia proprie, precum si cu
privire la serviciile disponibile în domeniul protectiei copiilor.
Autoritatea
centrală a unui stat contractant ia, fie direct, fie cu sprijinul autoritătilor
publice sau al altor organisme, măsurile potrivite pentru:
a)
a facilita comunicarea si a oferi asistenta prevăzută pentru aceasta în art. 8
si 9 si în acest capitol;
b)
a facilita, prin mediere, conciliere sau alte mijloace asemănătoare, întelegeri
asupra solutiilor privind protectia persoanei sau a bunurilor copilului în
situatiile cărora li se aplică dispozitiile Conventiei;
c)
a ajuta, la cererea autoritătii competente a altui stat contractant, la
localizarea copilului, atunci când există indicii că acesta se află pe
teritoriul statului solicitat si are nevoie de protectie.
La
cererea motivată a autoritătii centrale sau a unei alte autorităti competente
dintr-un stat contractant cu care copilul are strânse legături, autoritatea
centrală a statului contractant unde copilul îsi are resedinta obisnuită si
unde acesta se află în prezent poate, direct sau cu ajutorul autoritătilor
publice ori al altor organisme:
a)
să furnizeze un raport privind situatia copilului;
b)
să solicite autoritătii competente din statul său să ia în considerare
posibilitatea de a lua măsuri privind protectia persoanei sau a bunurilor
copilului.
(1)
Dacă autoritatea competentă potrivit art. 5–10 are în vedere plasamentul
copilului într-o familie substitutiva sau într-o institutie ori măsuri de
ocrotire prin „kafalah” sau o institutie similară si dacă un asemenea
plasament ori asemenea măsuri de ocrotire au loc în alt stat contractant,
trebuie în prealabil să se consulte cu autoritatea centrală sau cu altă
autoritate competentă din cel din urmă stat. În acest sens, trebuie să
transmită un raport privind copilul împreună cu motivele privind plasamentul
sau măsurile de îngrijire propuse.
(2)
Decizia privind plasamentul sau măsurile de ocrotire poate fi luată în statul
solicitant numai dacă autoritatea centrală sau altă autoritate competentă a
statului solicitat a consimtit la plasament sau la măsurile de ocrotire, tinând
seama de interesul superior al copilului.
(1)
În cazul în care se intentionează a se lua o măsură de protectie, dacă situatia
o cere, autoritătile competente potrivit Conventiei pot solicita autoritătilor
celorlalte state contractante care au informatii relevante pentru protectia
copilului să le fie comunicate aceste informatii.
(2)
Fiecare stat contractant va putea să declare ca cererile prevăzute în primul
alineat să fie comunicate autoritătilor sale numai prin intermediul autoritătii
sale centrale.
(1)
Autoritătile competente ale unui stat contractant pot să ceară autoritătilor
competente ale altui stat contractant să asigure asistentă în aplicarea
măsurilor de protectie luate potrivit prezentei conventii, în mod deosebit în
ceea ce priveste asigurarea exercitării efective a dreptului de vizită, precum
si a dreptului de a mentine legături personale directe si regulate cu copilul.
(2)
Autoritătile unui stat contractant pe teritoriul căruia copilul nu îsi are
resedinta obisnuită pot, la cererea părintelui rezident în acel stat si care
doreste să obtină ori să mentină legăturile personale cu copilul, să culeagă
informatii ori probe si să se pronunte asupra capacitătii acelui părinte de a
exercita dreptul de avea legături personale cu copilul, precum si asupra
conditiilor în care acest drept poate fi exercitat de către acel părinte. O
autoritate care are competentă potrivit art. 5–10 de a decide asupra dreptului
de a avea legături personale cu copilul este obligată, înainte de a se
pronunta, să ia în considerare aceste informatii, probe sau concluzii.
(3)
O autoritate care are competentă potrivit art. 5–10 de a hotărî asupra
dreptului de a avea legături personale cu copilul poate să suspende procedura
până la solutionarea unei cereri formulate conform alin. (2), în special atunci
când ea este sesizată cu o cerere prin care se urmăreste modificarea sau
încetarea dreptului de a avea legături personale cu copilul, conferit de
autoritătile statului vechii resedinte obisnuite.
(4)
Nicio dispozitie a prezentului articol nu împiedică o autoritate competentă
potrivit art. 5–10 de a lua măsuri provizorii până la solutionarea unei cereri
formulate conform alin. (2).
ARTICOLUL 36
În
toate cazurile în care copilul este expus unui pericol grav, autoritătile
competente din statul contractant în care au fost luate sau urmează să fie
luate măsuri de protectie fată de acel copil, dacă au fost informate despre
schimbarea resedintei copilului sau despre prezenta copilului într-un alt stat,
informează la rândul lor autoritătile acelui stat despre pericol si despre
măsurile luate sau în curs de a fi luate.
O
autoritate nu poate solicita ori transmite informatii obtinute conform
prevederilor acestui capitol, dacă în opinia sa aceasta este de natură să ducă
la punerea în primejdie a persoanei sau a bunurilor copilului ori să aducă
atingere gravă libertătii sau vietii unuia dintre membrii familiei copilului.
(1)
Fără a aduce atingere posibilitătii de a stabili cheltuieli rezonabile pentru
serviciile oferite, autoritătile centrale, precum si alte autorităti publice
ale statelor contractante suportă propriile cheltuieli care decurg din
aplicarea dispozitiilor prezentului capitol.
(2)
Un stat contractant poate încheia acorduri cu unul sau mai multe state
contracante cu privire la repartizarea acestor cheltuieli.
Orice
stat contractant poate încheia acorduri cu unul sau mai multe state
contractante în scopul îmbunătătirii aplicării prevederilor acestui capitol în
cadrul colaborării reciproce. Statele care au încheiat un astfel de acord vor
notifica o copie de pe acesta depozitarului Conventiei.
CAPITOLUL VI
Dispozitii generale
ARTICOLUL 40
(1)
Autoritătile statului contractant unde copilul îsi are resedinta obisnuită sau
cele ale statului contractant unde a fost luată o măsură de protectie pot să
elibereze persoanei care exercită drepturile si îndatoririle părintesti ori
persoanei căreia i-a fost încredintat spre ocrotire copilul, ca persoană si
bunuri, la cererea sa, un certificat care să arate calitatea si limitele în care
această persoană poate actiona, precum si puterile care îi sunt conferite.
(2)
Capacitatea si puterile arătate în certificatul sus-mentionat sunt prezumate a
fi învestite în acea persoană până la proba contrarie.
(3)
Fiecare stat contractant desemnează autoritătile împuternicite să elibereze
acest certificat.
Datele
cu caracter personal culese si transmise potrivit Conventiei nu vor putea fi
utilizate în alt scop decât cel pentru care au fost culese si transmise.
Autoritătile
cărora le-au fost transmise aceste informatii sunt tinute să păstreze
confidentialitatea asupra lor, potrivit legii aplicabile în statul respectiv.
Toate
documentele înaintate ori eliberate potrivit prezentei conventii sunt scutite
de orice legalizare ori de alte formalităti similare.
Fiecare
stat contractant poate să îsi desemneze autoritătile cărora cererile prevăzute
la art. 8, 9 si 34 din Conventie trebuie să le fie transmise.
(1)
Desemnarea autoritătilor prevăzute la art. 29 si 44 va fi comunicată Biroului
permanent al Conferintei de drept international privat de la Haga.
(2)
Declaratia prevăzută la art. 34 alin. (2) va fi făcută către depozitarul
Conventiei.
Un
stat contractant în care se aplică mai multe sisteme de drept sau ansambluri de
reguli diferite în domeniul protectiei copilului si a proprietătii acestuia nu
este tinut să aplice prevederile Conventiei conflictelor privind numai aceste
sisteme de drept ori ansambluri de reguli.
Referitor
la statul în care două sau mai multe sisteme de drept ori ansambluri de reguli
ce au legătură cu domeniul reglementat de Conventie se aplică în unităti
teritoriale diferite:
1.
orice referire la resedinta obisnuită în acel stat priveste resedinta obisnuită
într-o unitate teritorială;
2.
orice referire la prezenta copilului în acel stat priveste prezenta copilului
într-o unitate teritorială;
3.
orice referire la situarea proprietătii ori a bunurilor copilului în acel stat
priveste situarea proprietătii copilului într-o unitate teritorială;
4.
orice referire la statul al cărui cetătean este copilul priveste unitatea
teritorială desemnată de legea statului respectiv sau, în absenta unor
prevederi legale exprese, unitatea teritorială cu care copilul are cele mai
strânse legături;
5.
orice referire la statul a cărui autoritate este sesizată cu o cerere de divort
sau de separare legală a părintilor copilului ori de anulare a căsătoriei
acestora priveste unitatea teritorială a cărei autoritate este sesizată cu o
astfel de cerere;
6.
orice referire la statul cu care copilul are legături strânse priveste unitatea
teritorială cu care copilul are astfel de legături;
7.
orice referire la statul pe teritoriul căruia copilul a fost deplasat ori
retinut priveste unitatea teritorială în care copilul a fost deplasat ori
retinut;
8.
orice referire la organismele ori autoritătile acelui stat, altele decât
autoritătile centrale, priveste organismele sau autoritătile autorizate să
actioneze în unitatea teritorială respectivă;
9.
orice referire la legea, procedura sau autoritatea statului în care a fost
luată o măsură de protectie priveste legea, procedura sau autoritatea din
unitatea teritorială în care a fost luată măsura respectivă;
10.
orice referire la legea, procedura sau autoritatea statului solicitat priveste
legea, procedura ori autoritatea din unitatea teritorială în care este cerută
recunoasterea sau executarea actului respectiv.
În
scopul identificării legii aplicabile potrivit cap. III, atunci când un
stat are două sau mai multe unităti teritoriale, fiecare având propriul său
sistem de drept si reguli pentru domeniile acoperite de Conventie, sunt
aplicabile următoarele reguli:
a) dacă prevederile legale în vigoare într-un stat coincid cu cele aplicabile în unitatea teritorială, se aplică legea unitătii teritoriale respective;
b)
în absenta unor astfel de prevederi legale, se aplică legea unitătii
teritoriale, astfel cum a fost definită la art. 47.
În
scopul identificării legii aplicabile potrivit cap. III referitor la statul în
care există două sau mai multe sisteme de drept si reguli cărora li se supun
diferite categorii de persoane în ceea ce priveste domeniile acoperite de
prezenta conventie, se aplică următoarele reguli:
a)
în prezenta regulilor în vigoare în acel stat care identifică care dintre
aceste legi este aplicabilă, se aplică această lege;
b)
în absenta unor astfel de reguli, se aplică legea sau regulile de drept cu care
copilul are cele mai strânse legături.
Această
conventie nu afectează aplicarea prevederilor Conventiei din 25 octombrie 1980
privind aspectele civile ale răpirii de copii între statele contractante ale
celor două conventii. Totusi, nimic nu împiedică invocarea prevederilor acestei
conventii în scopul obtinerii înapoierii copilului care a fost deplasat ori
retinut ilicit sau pentru a organiza dreptul de vizită.
În
ceea ce priveste relatia dintre statele contractante, această conventie
înlocuieste Conventia din 5 octombrie 1961 privind competenta autoritătilor si
legea aplicabilă pentru protectia minorilor, precum si Conventia privind tutela
minorilor, semnată la Haga la 12 iunie 1902, fără a aduce atingere
recunoasterii măsurilor luate potrivit Conventiei din 1961 sus-mentionate.
(1) Această conventie nu derogă de la niciun instrument international la care statele contractante sunt părti si care contine prevederi privind domeniile reglementate de prezenta conventie, cu exceptia cazului în care există o declaratie contrară făcută de statele părti ale acestui instrument.
(2)
Această conventie nu afectează posibilitatea ca unul sau mai multe state
contractante să încheie între ele acorduri care să cuprindă, în ce îi priveste
pe copiii cu resedinta obisnuită în unul dintre statele părti ale unui astfel
de acord, dispozitii referitoare la materiile reglementate de prezenta
conventie.
(3)
Acordurile încheiate de unul sau mai multe state contractante în domeniile
reglementate de prezenta conventie nu afectează, în raporturile acestor state
cu alte state contractante, aplicarea dispozitiilor prezentei conventii.
(4)
Prevederile alineatelor precedente se aplică, de asemenea, si legilor uniforme
întemeiate pe legături regionale ori de altă natură între statele interesate.
(1)
Conventia se aplică măsurilor de protectie numai dacă acestea au fost luate
într-un stat după ce Conventia a intrat în vigoare în acel stat.
(2)
Conventia se aplică recunoasterii si executării măsurilor luate după intrarea
ei în vigoare, în raporturile dintre statul unde măsurile au fost luate si
statul solicitat.
(1)
Orice comunicare trimisă autoritătii centrale ori altor autorităti dintr-un
stat contractant se va face în limba de origine si va fi însotită de traducerea
în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale acestui stat ori, dacă
acest lucru nu este posibil, în limba franceză sau engleză.
(2)
Totusi, un stat contractant poate, sub rezerva prevăzută de art. 60, să se
opună utilizării fie a limbii franceze, fie a limbii engleze.
(1)
Potrivit art. 60, un stat contractant va putea:
a)
să rezerve competenta autoritătilor sale de a lua măsuri pentru protectia
bunurilor copilului, situate pe teritoriul său;
b)
să îsi rezerve dreptul de a nu recunoaste răspunderea părintească ori măsurile
care sunt incompatibile cu măsurile luate de autoritătile sale privind aceste
bunuri.
(2)
Rezerva va putea fi restrânsă la anumite categorii de bunuri.
Secretarul
general al Conferintei de drept international privat de la Haga convoacă
periodic o comisie specială în scopul examinării functionării practice a
Conventiei.
CAPITOLUL VII
Dispozitii finale
ARTICOLUL 57
(1)
Conventia este deschisă spre semnare statelor care erau membre ale Conferintei
de drept international privat de la Haga la momentul celei de-a optsprezecea
sesiuni a acesteia.
(2)
Ea va fi ratificată, acceptată ori aprobată, iar instrumentele de ratificare,
acceptare sau aprobare vor fi depuse la Ministerul Afacerilor Externe al Regatului
Tărilor de Jos, depozitar al Conventiei.
(1)
Orice stat va putea adera la Conventie după intrarea sa în vigoare, conform
art. 61 alin. (1).
(2)
Instrumentul de aderare va fi depus la depozitarul Conventiei.
(3)
Aderarea nu va avea efecte decât în raporturile dintre statul aderant si
statele contractante care nu au ridicat obiectii la aderare în termen de 6 luni
după primirea notificării prevăzute la art. 63 lit. b). O asemenea obiectie va
putea fi ridicată, de asemenea, de către orice stat în momentul ratificării,
acceptării sau aprobării Conventiei, ulterior aderării. Aceste obiectii vor fi
notificate depozitarului.
(1)
Un stat care are două sau mai multe unităti teritoriale în care diferite
sisteme de drept se aplică materiilor reglementate de prezenta conventie va
putea, în momentul semnării, ratificării, acceptării, aprobării sau aderării,
să declare că prezenta conventie se va aplica tuturor unitătilor sale
teritoriale ori numai uneia sau mai multora dintre acestea si va putea, în
orice moment, să modifice această declaratie făcând o nouă declaratie.
(2)
Aceste declaratii vor fi notificate depozitarului Conventiei si vor indica
expres unitătile teritoriale cărora Conventia li se aplică.
(3)
Dacă un stat nu face declaratia prevăzută de prezentul articol, Conventia se va
aplica pe întreg teritoriul acestui stat.
(1)
Orice stat contractant va putea, cel mai târziu la momentul ratificării,
acceptării, aprobării sau aderării ori la momentul unei declaratii făcute în
conformitate cu art. 59, să facă fie una, fie ambele rezerve prevăzute la art.
54 alin. (2) si art. 55. Nicio altă rezervă nu va fi admisă.
(2)
Orice stat va putea, în orice moment, să retragă o rezervă pe care a făcut-o.
Această retragere va fi notificată depozitarului Conventiei.
(3)
Rezerva îsi încetează efectele în prima zi a celei de-a treia luni
calendaristice începând de la momentul notificării mentioante în alineatul
precedent.
(1)
Conventia va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei
perioade de 3 luni după depunerea celui de-al treilea instrument de ratificare,
acceptare ori aprobare, prevăzut la art. 57.
(2)
Ulterior, Conventia va intra în vigoare:
a)
pentru fiecare stat care ratifică, acceptă ori aprobă subsecvent, în prima zi a
lunii următoare expirării unei perioade de 3 luni după depunerea instrumentului
de ratificare, acceptare, aprobare ori aderare;
b)
pentru fiecare stat aderant, în prima zi a lunii următoare expirării unei
perioade de 3 luni după expirarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 58
alin. (3);
c)
pentru unitătile teritoriale asupra cărora Conventia a fost extinsă, conform
art. 59, în prima zi a lunii următoare expirării unui termen de 3 luni după
notificarea prevăzută de acest articol.
(1)
Orice stat parte la Conventie o va putea denunta printr-o notificare adresată,
în scris, depozitarului. Denuntarea va putea
să
se limiteze la anumite unităti teritoriale cărora li se aplică prezenta
conventie.
(2)
Denuntarea va produce efect în prima zi a lunii următoare expirării unei
perioade de 12 luni după data primirii notificării de către depozitar. Atunci
când este specificată în notificare o perioadă mai lungă pentru producerea
efectului denuntării, aceasta va avea efect la expirarea perioadei mentionate.
Depozitarul
va notifica statelor membre ale Conferintei de drept international privat de la
Haga si statelor care au aderat conform art. 58 următoarele:
a)
semnările, ratificările, acceptările si aprobările prevăzute de art. 57;
b)
aderările si obiectiile la aderări prevăzute de art. 58;
c)
data intrării în vigoare a Conventiei potrivit art. 61;
d)
declaratiile prevăzute de art. 34 alin. (2) si art. 59;
e)
acordurile prevăzute de art. 39;
f)
rezervele prevăzute de art. 54 alin. (2) si art. 55, precum si retragerea
rezervelor prevăzute de art. 60 alin. (2);
g)
denuntările prevăzute de art. 62.
Drept
care, subsemnatii, legal împuterniciti, au semnat prezenta conventie.
Întocmită
la Haga la 19 octombrie 1996, în limbile engleză si franceză, ambele texte
având valoare egală, într-un singur exemplar, care se va depune în arhivele
Guvernului Regatului Tărilor de Jos si a cărui copie certificată pentru
conformitate va fi comunicată, pe cale diplomatică, fiecărui stat membru reprezentat
la cea de-a optsprezecea sesiune a Conferintei de drept international privat de
la Haga.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei privind competenta, legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si cooperarea cu privire la răspunderea părintească si măsurile privind protectia copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din
Constitutia României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. – Se promulgă Legea pentru ratificarea Conventiei
privind competenta, legea aplicabilă, recunoasterea, executarea si cooperarea
cu privire la răspunderea părintească si măsurile privind protectia copiilor,
adoptată la Haga la 19 octombrie 1996, si se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 10
decembrie 2007.
Nr. 1.084.
HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind prelungirea mandatului membrilor Curtii de Conturi
Parlamentul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol
unic. – Mandatul următorilor membri ai Curtii de Conturi se
prelungeste până la data de 31 martie 2008:
Dan
Drosu Saguna, presedinte;
Anghel
Iordan, presedinte al Sectiei de control financiar ulterior;
Miercan
Paul, consilier de conturi – Sectia de control financiar;
Stefan
Ionel, consilier de conturi – Sectia de control financiar;
Rotaru
Patru, consilier de conturi – Sectia de control financiar;
Szarka
Edit, consilier de conturi – Sectia de control financiar;
Alămîie
Dumitru, consilier de conturi – Sectia de control financiar;
Popa
Stefan, consilier de conturi – Sectia de control financiar;
Băghină
Domnica, consilier de conturi – Sectia de control financiar;
Mihai
Popescu, consilier de conturi – Sectia jurisdictională;
Bombos
Sever Gabriel, consilier de conturi – Sectia jurisdictională;
Stănciulescu
Liviu, consilier de conturi – Sectia jurisdictională;
Popescu
Mircea Vasile, consilier de conturi – Sectia jurisdictională.
Această
hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună
din data de 20 decembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2)
din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR BOGDAN
OLTEANU |
p. PRESEDINTELE SENATULUI, DORU
IOAN TĂRĂCILĂ |
Bucuresti, 20
decembrie 2007.
Nr. 94.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare pe anul 2008
Parlamentul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art.
1. – Bugetul de venituri si cheltuieli al Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare pentru anul 2008, finantat integral din venituri
extrabugetare, se stabileste la suma de 65.724 mii lei – venituri curente si
sold din anul precedent, 65.524 mii lei – cheltuieli si la suma de 200 mii lei
– excedent bugetar.
Art.
2. – Detalierea cheltuielilor pe structura clasificatiei
bugetului de stat este prezentată în anexa*) care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art.
3. – Repartizarea pe trimestre a bugetului de venituri si
cheltuieli se face de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare în conformitate
cu obiectivele si sarcinile acesteia.
Această
hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună
din data de 20 decembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR BOGDAN
OLTEANU |
p. PRESEDINTELE SENATULUI, DORU
IOAN TĂRĂCILĂ |
Bucuresti, 20
decembrie 2007.
Nr. 95.
ANEXĂ
COMISIA NATIONALĂ A
VALORILOR MOBILIARE
|
|
|
– mii lei – |
|
DENUMIREA INDICATORILOR |
Cod |
PROGRAM 2006 |
|
1 |
2 |
3 |
|
VENITURI
TOTALE( I+II) din care: |
|
65.724 |
|
SOLD LA ÎNCEPUTUL ANULUI |
I |
23.724 |
|
VENITURI
CURENTE - din care: |
II |
42.000 |
|
Venituri din tranzactiile derulate pe pietele reglementate si pe
sistemele alternative de tranzactionare |
|
16.000 |
|
Venituri din valoarea
activului net al organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare si al
altor organisme de plasament colectiv, altele decat O.P.C.V.M. |
|
10.300 |
|
Venituri
din valoarea ofertelor publice de vânzare |
|
1.500 |
|
Venituri
din valoarea ofertelor publice de cumpărare/preluare, din care: -
venituri din valoarea ofertelor publice de cumpărare -
venituri din valoarea ofertelor publice de preluare |
|
950 |
|
|
80 |
|
|
|
870 |
|
|
Venituri
din tarife sau comisioane pentru tranzactiile derulate pe pietele
reglernentate de instrumente financiare derivate si pe sistemele alternative
de tranzactionare *) |
|
900 |
|
Venituri
din tarife si comisioane percepute la activităti pentru care se emite de
către CNVM un act individal |
|
1.950 |
|
Venituri
din tarife percepute pentru prestarea da servicii către entităti
supravegheate sau terte persoane |
|
8.850 |
|
Venituri
din penalitati stabilite prin reglementări proprii ca sanctiuni patrimoniale |
|
170 |
|
Venituri
din activităti de editura, publicitate, multiplicare |
|
250 |
|
Altee
surse legale |
|
1.130 |
|
CHELTUIELI
TOTALE (10+20+30+55+70+81) din care: |
|
65.524 |
|
CHELTUIELI
CURENTE (10+20+30+55), din care: |
|
51.789 |
|
TITLUL
I CHELTUIELI DE PERSONAL: |
10 |
42.070 |
|
Cheltuieli
cu salarile în bani |
10.01 |
32.270 |
|
Contributii |
10.03 |
9.800 |
|
TTTLUL
II BUNURI SI SERVICII |
20 |
8.619 |
|
Bunuri
si servicii |
20.01 |
3.479 |
|
Reparatii
curente |
20 02 |
188 |
|
Bunuri
de natura obiectelor de inventar |
20.05 |
750 |
|
Deplasări,
detasări, transferări |
20.06 |
2.070 |
|
Cărti,
publicatii si materiale documentare |
20.11 |
185 |
|
Consultantă
si expertiză |
20.12 |
500 |
|
Pregătire
profesionala |
20.13 |
250 |
|
Protectia
muncii |
20.14 |
10 |
|
Comisioane
si alte costuri aferente împrumuturilor |
20.24 |
50 |
|
ÂtecheftuM |
20.30 |
1.137 |
|
TITLUL
III DOBANZI |
30 |
100 |
|
Dobanzi
aferente datoriei publice externe |
35.62 |
100 |
|
TITLUL
VII ALTE TRANSFERURI |
68 |
1.000 |
|
Transferuri
curente în străinătate (către organizati internationale) |
55.02 |
1.000 |
|
TTTLUL
X
CHELTUIELI DE CAPITAL - ACTIVE NEFINANCIARE |
70 |
13,335 |
|
TTTLUL
VII RAMBURSĂRI DE CREDITE |
81 |
400 |
|
Rambursări
du credite externe |
81.01 |
400 |
|
EXCEDENT/
DEFICIT |
|
200 |
*) Comisionul pentru
tranzactiile cu instrumente financiare derivate, conform art. 13 alin. (2) lit.
e) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea
Statutului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobată prin Legea nr.
514/2002, modificată si completată prin Legea nr. 297/2004 privind piata de
capital, cu modificările si completările ulterioare, este de câte 0,10
lei/contract, perceput de la fiecare parte contractantă, si se aprobă de către
Parlamentul României ca anexă la bugetul de venituri si cheltuieli.
la bugetul de
venituri si cheltuieli
CUANTUMUL
comisioanelor pentru tranzactiile derulate pe pietele reglementate de
instrumente financiare derivate si pe sistemele alternative de tranzactionare
prevăzute pentru anul 2008
|
Operatiune |
Baza legală/actul normativ/articolul |
Nivelul propus |
Valoarea |
|
Comisionul
pentru tranzactiile derulate pe pietele reglementate de instrumente financiare
derivate si pe sistemele alternative de
tranzactionare |
Art. 13 alin. (2)
lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată si
modificată prin Legea nr. 514/2002 privind Statutul Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare, modificată si completată prin Legea nr. 297/2004 privind
piata de capital, cu modificările si completările ulterioare |
0,10 lei/contract,
perceput de la fiecare parte contractantă |
900 mii lei |
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA
NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
privind modificarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind organizarea si desfăsurarea activitătii de control
oficial sanitar-veterinar efectuat de către personalul de specialitate în
unitătile care produc alimente de origine animală
Văzând
Referatul de aprobare nr. 69.837 din 20 decembrie 2007, întocmit de Directia
generală siguranta alimentelor din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,
tinând
cont de prevederile Regulamentului Parlamentului European si Consiliului nr.
882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru asigurarea conformitătii
cu legiSIatia în domeniul alimentelor si furajelor, sănătătii si bunăstării
animale,
având
în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si
completările ulterioare,
în
temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea
acesteia, cu modificările si completările ulterioare,
presedintele
Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:
Art.
I.
– Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind organizarea si desfăsurarea activitătii de control
oficial sanitar-veterinar efectuat de către personalul de specialitate în
unitătile care produc alimente de origine animală, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 26 martie 2007,
se modifică după cum urmează:
1.
Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Art.
6 – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se aplică până la 31 decembrie 2008.”
2.
În tabelul de la punctul II din anexa nr. 1 la
norma sanitară veterinară, numărul curent 5 se modifică si va avea următorul
cuprins:
|
Activitate |
Specificatie |
Tariful |
|
„5. Procesarea
laptelui |
– lapte materie
primă intrat la procesare |
– 0,5 euro/tonă” |
Art.
II. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor,
Radu Roatis Chetan
Bucuresti, 20
decembrie 2007.
Nr. 204.
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
privind introducerea unor restrictii de circulatie pe drumul national DN 1
(E 60) sectorul Bucuresti–Ploiesti–Brasov
Pentru
fluidizarea traficului si limitarea intensitătii acestuia, precum si pentru
protectia unor sectoare de drumuri, în temeiul art. 12 lit. j) din Ordonanta
Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, al art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, al art. 5 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată,
cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 5 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea
Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,
ministrul
transporturilor emite următorul ordin:
Art.
1. – (1) Pentru vehiculele rutiere, altele decât cele
destinate exclusiv transportului de persoane, cu masa totală maximă autorizată
mai mare sau egală cu 7,5 tone, se introduce restrictia temporară de circulatie
în perioada 1 ianuarie 2008– 31 decembrie 2008, în zilele de luni până vineri,
între orele 6,00–22,00, pe următoarele sectoare din drumul national DN 1 (E
60):
a)
de la Bucuresti (DN 1, km 7+418, aflat la intersectia str. Ion Ionescu de la
Brad cu Bd. Aerogării) până la Bărcănesti (intersectia DN 1, km 53+650 cu DN
1Akm 70+550);
b)
de la Ploiesti (intersectia DN 1, km 67+248 cu DN 1B) până la Brasov (DN 1 km
159+600, intrare municipiu).
(2)
În sensul prezentului ordin, prin vehicul rutier, altul decât cel destinat
exclusiv transportului de persoane, cu masa totală maximă autorizată mai mare
sau egală cu 7,5 tone, se întelege orice autovehicul rutier înmatriculat,
având cel putin două axe, sau orice ansamblu format dintr-un autovehicul si
semiremorca ori remorcile tractate de acesta.
(3)
Semnalizarea rutieră a restrictiei prevăzute la alin. (1), precum si
semnalizarea rutieră de orientare a participantilor la trafic se realizează
prin grija Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România –
S.A., denumită în continuare CNADNR–S.A.
(4)
CNADNR – S.A. va aduce la cunostintă participantilor la trafic introducerea
restrictiei prevăzute la alin. (1), precum si principalele rute de tranzit
ocolitoare recomandate.
Art.
2. – (1) Prin exceptie de la prevederile art. 1, circulatia
vehiculelor este permisă pe baza autorizatiei nominale de circulatie, eliberată
pentru fiecare vehicul de CNADNR – S.A., conform metodologiei prevăzute în
anexa nr. 1.
(2)
Autorizatia nominală de circulatie este valabilă numai în original, în perioada,
pe traseul si în conditiile înscrise în aceasta. Autorizatia nominală de
circulatie nu este transmisibilă.
(3)
Autorizatia nominală de circulatie nu poate fi eliberată cu mai mult de 15 zile
calendaristice înainte de prima zi de valabilitate.
Art.
3. – (1) Autorizatia nominală de circulatie se păstrează, în
original, la bordul vehiculului si se prezintă la controlul organelor
abilitate. În cazul pierderii, furtului, deteriorării sau schimbării
detinătorului vehiculului pentru care a fost eliberată, cu exceptia cazurilor
de leasing, autorizatia nominală de circulatie se consideră nulă si nu se
înlocuieste. În acest caz, detinătorul poate solicita eliberarea unei noi
autorizatii în conditiile prezentului ordin.
(2)
Autorizatia nominală de circulatie îsi păstrează valabilitatea în cazul
schimbării numărului de înmatriculare al vehiculului, pentru acelasi detinător,
cu mentinerea celorlalte înscrisuri din autorizatia nominală de circulatie.
Art.
4. – Prevederile art. 1 nu se aplică pentru:
a)
vehiculele detinute de unitătile Ministerului Apărării;
b)
vehiculele detinute de unitătile subordonate Ministerului Internelor si
Reformei Administrative;
c)
vehiculele detinute de CNADNR – S.A. si de subunitătile acesteia;
d)
vehiculele specializate, utilizate în exclusivitate pentru servicii de
ambulantă;
e)
vehiculele detinute de serviciile de urgentă, asa cum sunt definite în
Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind înfiintarea, organizarea si
functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgentă, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările si
completările ulterioare;
f)
vehiculele care efectuează transporturi în interesul NATO sau pentru
Parteneriatul pentru Pace, asa cum sunt definite în Legea nr. 23/1996 pentru
ratificarea Acordului dintre statele părti la Tratatul Atlanticului de Nord si
celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la
statutul fortelor lor si a protocolului aditional, încheiate la Bruxelles la 19
iunie 1995;
g)
vehiculele detinute de institutii ale statului cu atributii în securitatea si
siguranta natională;
h)
vehiculele care efectuează activitatea de deszăpezire, în baza contractelor
încheiate cu CNADNR – S.A.;
i)
vehiculele care efectuează transporturile prevăzute în anexa nr. 2, în
conditiile stabilite prin prezentul ordin.
Art.
5. – Transporturile prevăzute la lit. A.l din anexa nr. 2
se pot efectua dacă este îndeplinită una dintre următoarele conditii:
a)
Încărcătura se încadrează în una dintre categoriile prevăzute si este
justificată prin documente de însotire a mărfii, în cazul persoanelor juridice;
b)
Încărcătura se încadrează în una dintre categoriile prevăzute si este
justificată prin certificat de producător, în cazul persoanelor fizice;
c)
detin ordinul de interventie, semnat de conducătorul unitătii sau de persoana
desemnată, dacă este cazul;
d)
fără încărcătură, de la locul descărcării sau până la locul încărcării, în
cazul în care acesta se află pe unul dintre sectoarele restrictionate, până la
prima intersectie cu un drum national.
Art.
6. –Transporturile prevăzute la lit. J din anexa nr. 2 se
pot efectua pe unul dintre sectoarele restrictionate numai dacă au punctul de
origine/destinatie sau efectuează controlul vamal pe acel sector, făcând dovada
astfel:
a)
pentru circulatia fără încărcătură, pentru încărcare – în baza comenzii de
transport în original sau vizată în original de operatorul de transport;
b)
pentru circulatia fără încărcătură, după descărcare – cu contractul de
transport international de mărfuri pe sosele (CMR), în original;
c)
circulatia cu încărcătură, pentru descărcare – în baza CMR, în original;
Art.
7. – (1) Transporturile prevăzute la lit. K din anexa nr. 2
se pot efectua de către riverani numai pe sectorul de drum restrictionat pe
care acestia îsi au domiciliul/sediul social sau punctul de lucru declarat la
registrul comertului.
(2)
În sensul prezentului ordin, prin riveran se întelege orice persoană
fizică ori juridică ce are domiciliul/sediul social sau punctul de lucru
declarat la registrul comertului pe unul dintre sectoarele restrictionate
prevăzute la art. 1 sau în localitătile la care singura cale de acces la un
drum national este pe unul dintre sectoarele restrictionate prevăzute la art.
1.
(3)
Dovada îndeplinirii conditiilor stabilite la alin. (1) se face la solicitarea
organelor de control, în traseu, cu cartea de identitate a detinătorului, în
cazul persoanelor fizice, sau cu certificatul constatator emis de registrul
comertului, din care să reiasă sediul social sau punctul de lucru, în copie
stampilată si semnată în original de către conducătorul unitătii, cu înscrisul
„Conform cu originalul”, în cazul persoanelor juridice.
Art.
8. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se
sanctionează potrivit prevederilor legale.
Art.
9. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art.
10. –Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul
ordin.
p. Ministrul transporturilor,
Radian Dom Tufă
Bucuresti, 19
decembrie 2007.
Nr. 1.344.
ANEXA
Nr. 1
METODOLOGIE
de eliberare a autorizatiei nominale de circulatie
1.
Eliberarea autorizatiilor nominale de circulatie se face la solicitarea
persoanelor fizice sau juridice, în baza documentatiei prezentate.
2.
Documentatia cuprinde următoarele:
2.1.
memoriu din care să rezulte necesitatea efectuării transportului pe traseul sau
pe traseele solicitate, numărul de vehicule pe fiecare traseu, numerele de
înmatriculare si perioada pentru care se solicită autorizarea;
2.2.
certificatul de înmatriculare, în copie, pentru fiecare vehicul, inclusiv
pentru semiremorci si/sau remorci;
2.3.
copia documentelor care atestă plata tarifului de utilizare a retelei de
drumuri nationale (rovinieta) pentru fiecare vehicul;
2.4.
autorizatia specială de transport pentru depăsiri de limite masice si/sau
dimensiuni maxime admise, dacă este cazul, sau declaratie pe propria răspundere
că nu se depăsesc în circulatie limitele masice si/sau dimensiunile maxime
admise prevăzute în anexa nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind
regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
2.5.
dovada achitării tarifului pentru utilizarea zonei drumurilor nationale, dacă
este cazul;
2.6.
copie a contractului de închiriere/leasing, în cazul în care solicitantul
autorizatiei nominale de circulatie nu este detinătorul vehiculelor;
2.7.
dovada necesitătii efectuării transportului pe sectorul de drum restrictionat.
3.
Analiza documentatiilor:
3.1.
analiza documentatiei se realizează de către o comisie formată din
reprezentanti ai CNADNR – S.A.;
3.2.
comisia se întruneste periodic, în raport cu numărul si importanta
solicitărilor.
4.
Concluziile comisiei privind analiza documentatiei pentru eliberarea
autorizatiilor nominale de circulatie se consemnează într-un proces-verbal.
5.
Conditii pentru acordarea autorizatiilor nominale de circulatie:
5.1.
punctul de origine sau de destinatie al transportului se află situat pe traseul
restrictionat;
5.2.
nu există trasee alternative pentru acces la punctul de origine sau de
destinatie al transportului;
5.3.
sectorul de drum pentru care se autorizează transportul trebuie să fie cât mai
scurt, prin folosirea, în principal, a traseelor alternative;
5.4.
caracteristicile tehnice si geometrice ale traseelor alternative nu conferă
posibilitatea efectuării transportului pe aceste trasee;
5.5.
perioada maximă de autorizare este de 6 luni;
5.6.
comisia îsi rezervă dreptul de a nu elibera autorizatii persoanelor fizice sau
juridice care nu au depus documentatia completă, care nu au respectat cele
declarate în documentatie referitor la circulatia cu depăsiri ale limitelor
maxime admise sau care nu au respectat conditiile impuse la autorizare.
6.
Autorizarea efectuării transportului:
6.1.
în cazul avizării documentatiei, autorizatia de circulatie se completează si se
semnează conform competentelor;
6.2.
în cazul în care nu se avizează efectuarea transportului, documentatia nu se
restituie solicitantului.
7.
Depunerea documentatiilor se realizează în fiecare zi, de luni până vineri,
între orele 9,00–16,00, la Registratura generală a Ministerului
Transporturilor.
8.
Autorizatiile se pot ridica de la CNADNR – S.A. În fiecare zi de marti si joi,
între orele 13,30–16,00.
9.
CNADNR – S.A. va tine evidenta tuturor autorizatiilor de circulatie eliberate.
10.
Documentatiile se arhivează o perioadă de 12 luni la sediul CNADNR –S.A.
ANEXA
Nr. 2
LISTA
transporturilor care nu se supun restrictiei de circulatie, conform art. 4
din ordin
A.
Transporturi de animale vii si de produse perisabile de origine animală si
vegetală:
I. Animale
vii din toate speciile:
1.
bovine;
2.
porcine;
3.
ovine;
4.
cabaline, măgari;
5.
iepuri;
6.
vânat;
7.
animale de menajerie;
8.
păsări, inclusiv pui de o zi;
9.
păsări exotice;
10.
colonii de albine;
11.
broaste, melci vii;
12.
faună acvatică;
13.
animale de companie (câini, pisici, maimute).
II. Carne si preparate din carne:
1.
carne, indiferent de specie, inclusiv vânat, refrigerată si congelată;
2.
preparate din carne, cu termen de valabilitate de maximum o săptămână.
III.
Lapte si produse lactate:
1.
lapte lichid;
2.
produse lactate proaspete (iaurt, chefir, frisca, smântână si altele);
3.
brânzeturi;
4.
unt, margarina;
5.
Înghetată.
IV. Ouă si produse din ouă:
1.
ouă de consum;
2.
ouă pentru incubatie;
3.
produse din ouă (melanj, maioneză).
V. Peste
si produse din peste:
1.
peste refrigerat si congelat;
2.
icre de peste;
3.
ouă embrionate de peste;
4.
preparate din peste, cu termen de valabilitate de maximum o săptămână;
5.
fructe de mare în stare proaspătă.
VI. Pulpe de broască, raci, melci, midii, stridii, scoici si altele în stare
proaspătă
VII.
Subproduse de abator pentru industria farmaceutică
VIII.
Pâine si produse de panificatie proaspete
IX. Produse biologice si medicamente de uz veterinar
X. Material
seminal
XI. Produse vegetale perisabile:
1.
fructe si legume proaspete;
2.
material săditor destinat plantării (răsaduri, puieti de pomi, bulbi, rizomi,
stoloni, drajoni, cepe, butasi si altele asemenea);
3.
flori tăiate;
4.
plante ornamentale în ghivece.
B.
Deplasarea vehiculelor care participă la interventii în caz de fortă majoră, în
caz de fenomene naturale care afectează căile de comunicatii si
telecomunicatii, zonele locuite si obiectivele de interes national.
C.
Transporturi funerare
D.
Transportul de echipamente de prim ajutor si ajutoare umanitare în cazul unor
calamităti sau dezastre naturale
E.
Transporturi postale
F
Transporturi pentru distribuirea de carburanti
G.
Transporturi de mărfuri sub temperatură controlată
H.
Transporturi cu vehicule destinate prin constructie tractării vehiculelor
avariate
I. Transporturi
cu vehicule specializate destinate prin constructie salubrizării
J.
Transporturile efectuate în trafic international
K. Transporturile efectuate cu vehicule detinute de către riverani în proprietate sau în baza unui contract de leasing.
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
pentru modificarea si completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităti în siguranta circulatiei care urmează să desfăsoare pe propria răspundere activităti specifice transportului feroviar
În
temeiul prevederilor art. 10 alin. (2) lit. b) si ale art. 14 alin. (1) din
Legea nr. 55/2006 privind siguranta feroviară, ale art. 3 alin. (2) lit. k) pct.
(ii) din anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii
de Sigurantă Feroviară Română – ASFR” la anexa nr. 1 „Regulamentul de
organizare si functionare al Autoritătii Feroviare Române –AFER”, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea
Autoritătii Feroviare Române –AFER, cu modificările si completările ulterioare,
si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind
organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările
ulterioare,
ministrul
transporturilor emite următorul ordin:
Art.
I. – Anexa nr. 1 „Norme pentru autorizarea personalului cu responsabilităti în
siguranta circulatiei, care urmează să desfăsoare pe propria răspundere
activităti specifice transportului feroviar” la Ordinul ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.262/2005 privind
autorizarea personalului cu responsabilităti în siguranta circulatiei care
urmează să desfăsoare pe propria răspundere activităti specifice transportului
feroviar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 7 februarie 2006, se modifică si se completează după cum
urmează:
1.
La articolul 29, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
„(2)
AFER va elibera noul model de autorizatie si permisul de conducere conform
prezentelor norme, astfel încât personalul cu responsabilităti în siguranta
circulatiei să le detină până la data de 31 decembrie 2008.”
2.
La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3),
care va avea următorul cuprins:
„(3)
Pentru obtinerea noului model de autorizatie si/sau a permisului de conducere,
unitătile feroviare vor depune la AFER, în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentului ordin, programarea esalonată pe perioada
februarie–octombrie 2008 a personalului pentru care se solicită eliberarea
noului model.”
3.
La articolul 30, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:
„Art.
30. – (1) Unitătile feroviare vor solicita AFER eliberarea noului model de
autorizatie si/sau a permisului de conducere.”
Art.
II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008.
Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban
Bucuresti, 19
decembrie 2007.
Nr. 1.360.
La
Hotărârea Guvernului nr. 868/2007 privind redobândirea cetăteniei române de
către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, se face următoarea rectificare (care nu
apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”):
–
în anexă, la pct. 9, în loc de: „Jurja Lidia, fiica lui Ursul Pavel si Marfa
(născută în anul 1931 în localitatea Kotovsk, Lipetkoe), născută la data de 3
decembrie 1959 în localitatea Kotovsk, Lipetkoe, Odesa, Ucraina,...”se va
citi: „Jurja Lidia, fiica lui Ursul Pavel si Marfa (născută în anul 1931 în
localitatea Lipetcoe, Kotovsk), născută la data de 3 decembrie 1959 în
localitatea Lipetcoe, Kotovsk, Odesa, Ucraina,...”.