MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 849         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 11 decembrie 2007

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.018.- Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri din Serviciul Român de Informatii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.071 din 20 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

 

Decizia nr. 1.088 din 22 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Decizia nr. 1.099 din 22 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi

 

Decizia nr. 1.103 din 22 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996

 

Decizia nr. 1.107 din 22 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.431. - Hotărâre privind aprobarea stemei judetului Neamt

 

1.432. - Hotărâre privind aprobarea stemei municipiului Piatra-Neamt, judetul Neamt

 

1.433. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Tăureni, judetul Mures

 

1.434. - Hotărâre privind aprobarea stemei orasului Iernut, judetul Mures

 

1.435. - Hotărâre privind aprobarea stemei orasului Târgu Cărbunesti, judetul Gorj

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

933. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind aprobarea pretului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se calculează valoarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, pentru calculul despăgubirilor care se acordă pentru functiile de protectie asigurate de păduri, precum si pentru calculul obligaiilor bănesti aferente scoaterii de terenuri din Fondul forestier national

 

Rectificări la :

 - Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 1.857/2007

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri din Serviciul Român de Informatii

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerile directorului Serviciului Român de Informatii,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2007 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) la prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2007 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) la prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2007 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2007.

Nr. 1.018.


*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.071

din 20 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici”, exceptie ridicată de Carmen


Valentina Alecu în Dosarul nr. 559/116/2007 (nr. în format vechi 675/C/2007) al Tribunalului Călărasi - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 4 aprilie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 559/116/2007 (număr în format vechi 675/C/2007), Tribunalul Călărasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

Exceptia a fost ridicată de Carmen Valentina Alecu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei decizii emise de D.G.F.P Călărasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că dispozitiile „art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999” încalcă prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutie, deoarece „prin mutare i se schimbă locul de muncă si activitatea desfăsurată, fără a avea posibilitatea de a alege”.

Tribunalul Călărasi - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu constituie o încălcare a dreptului la muncă si nici nu instituie privilegii sau discriminări între persoane aflate în situatii identice.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că textul de lege criticat nu contravine art. 41 alin. (1) din Constitutie, deoarece acesta se referă exclusiv la conditiile si perioada maximă pentru care poate fi dispusă modificarea raporturilor de serviciu prin mutarea temporară a functionarului public în cadrul altui compartiment al autoritătii sau institutiei publice, fără a contine vreo dispozitie care să afecteze, în substanta sa, dreptul fundamental la muncă. De altfel, mentionează că sustinerile autorului exceptiei se referă mai mult la aspecte legate de aplicarea textului de lege criticat de către organele abilitate si nu se constituie într-o veritabilă critică de neconstitutionalitate, de natură să reflecte relatia de contrarietate între textul legal criticat si prevederile constitutionale invocate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, sunt constitutionale, deoarece mutarea temporară, motivată, a func t ionarului public în cadrul altui departament, în interesul autorităii sau institutiei publice, de către conducătorul acesteia, cu respectarea pregătirii profesionale si a salariului, nu reprezintă o îngrădire a dreptului la muncă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare si motivării autorului exceptiei, dispozitiile „art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici”, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, modificată si completată prin Legea nr. 251/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006. Curtea constată că, urmare a renumerotării textelor si a republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, solutia legislativă continută de dispozitiile legale criticate a fost preluată în mod identic si se regăseste în prezent în art. 91 alin. (3), astfel că asupra acestui text urmează a se pronunta. Dispozitiile legale criticate prevăd următoarele: „(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autoritătii sau institutiei publice, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale si a salariului pe care îl are functionarul public.”

În opinia autorului exceptiei, textul legal criticat contravine art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă este liberă”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine că dispozitiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici sunt considerate a fi contrare dreptului la muncă si libertătii alegerii profesiei, a meseriei si a locului de muncă, garantate de art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece, sustine autorul exceptiei, prin aplicarea acestora i-au fost schimbate locul de muncă si activitatea desfăsurată, fără a avea posibilitatea de a alege.

Curtea Constitutională constată că aceste critici nu sunt întemeiate. Astfel, textul de lege criticat, prin aceea că dispune asupra conditiilor si modalitătilor modificării raportului de serviciu prin mutarea temporară în cadrul altui compartiment, în interesul autoritătii sau institutiei publice, nu încalcă, prin continutul său, exercitarea dreptului la muncă si nu afectează nici libertatea alegerii profesiei sau a locului de muncă. Aceasta, deoarece, potrivit acelorasi prevederi legale criticate, mutarea functionarului public în cadrul altui compartiment al aceleiasi institutii sau autorităti publice are caracter temporar, nu poate depăsi o perioadă de maximum 6 luni într-un an, nu afectează statutul si drepturile salariale anterior dobândite. Totodată, această decizie se dispune motivat si se întemeiază pe ratiuni ce tin de interesul acelei autorităti sau institutii publice, urmărind o mai eficientă functionare a sa.

De altfel, Curtea observă că autoarea exceptiei expune în motivarea sa elementele de fapt specifice cauzei deduse judecătii instantei de drept comun si, plecând de la aspecte ce tin de o anumită interpretare si aplicare a legislatiei apreciate ca fiind corecte, consideră că dispozitiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 sunt neconstitutionale. Or, asemenea sustineri nu au caracterul unor veritabile critici de neconstitutionalitate, ci prezintă interes doar pentru solutionarea cauzei în fond, si, ca atare, nu pot fi primite de Curtea Constitutională. Pe de altă parte, Curtea a arătat în jurisprudenta sa, de exemplu Decizia nr. 122 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2004, că „neconstitutionalitatea unei reglementări constituie o stare intrinsecă a acesteia si nu poate fi dedusă pe calea unei interpretări per a contrario, operatie care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut in terminis”.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Carmen Valentina Alecu în Dosarul nr. 559/116/2007 (nr. în format vechi 675/C/2007) al Tribunalului Călărasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.088

din 22 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu --judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Carmen Rodica Boca în Dosarul nr. 4.607/3/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 3 aprilie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 4.607/3/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Carmen Rodica Boca.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi, art. 45 si art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie. Astfel, se apreciază că prin textul de lege criticat, care prevede două modalităti de dizolvare a societătii comerciale, se creează „o diferentiere între proprietatea asociatului care efectiv desfăsoară o activitate comercială si cea a altor asociati care nu desfăsoară activităti comerciale”, dar care au posibilitatea să solicite, în orice moment, retragerea lor din societate sau dizolvarea acesteia. Consecinta unor asemenea măsuri luate asupra societătii comerciale constă în „încălcarea gravă si ireparabilă a proprietătii” asociatilor, nesocotindu-se astfel art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie, referitor la ocrotirea proprietătii private, indiferent de titular. De asemenea, se arată că dispozitiile de lege criticate „restrâng libertatea comertului si creează un cadru nefavorabil pentru valorificarea potentialului comercial”, contravenind normelor constitutionale prevăzute de art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a). Se apreciază că „scopul legii trebuie să fie acela de a asigura desfăsurarea activitătii societătii comerciale, nu acela de a asigura nefunctionalitatea acesteia” si că „lichidarea unei societăti [...] constituie un mijloc de limitare gravă a libertătii comertului si a cadrului institutionalizat de exercitare a actelor de comert”. Autorul exceptiei mai sustine că textele de lege atacate înfrâng si prevederile art. 45 din Constitutie, prin aceea că „se încalcă liberul acces la o activitate economică, la liberă initiativă si la exercitarea acestor libertăti în structura societătii existente”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială arată că scopul acestei reglementări este asigurarea exercitării cu bună-credintă si în interesul societătii comerciale a drepturilor fiecărui asociat si a administratorului societătii, ceea ce este în deplină concordantă cu dispozitiile art. 44 si ale art. 135 din Constitutie. De asemenea, dispozitiile de lege criticate nu pot fi apreciate ca nesocotind prevederile art. 45 din Legea fundamentală, deoarece instanta învestită cu o cerere de excludere urmează să verifice tocmai dacă exercitarea drepturilor în cadrul societătii comerciale s-a făcut sau nu în conditiile legii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că excluderea unui asociat în situatiile în care acesta săvârseste fapte potrivnice intereselor societătii reprezintă, pe de-o parte, o sanctiune aplicată asociatului si, pe de altă parte, o măsură pentru protejarea societătii si, implicit, de apărare a intereselor celorlalti asociati. Reglementarea situatiilor în care un asociat poate fi îndepărtat din societate se justifică prin faptul că functionarea societătilor vizate de dispozitiile art. 222 din Legea nr. 31/1990 are la bază caracterul fiduciar, strânsa legătură dintre asociati, pierderea încrederii cu privire la unul dintre ei putând perturba activitatea societătii. Având în vedere că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, continutul si limitele sale fiind stabilite prin lege, se apreciază că excluderea asociatilor în situatiile prevăzute de textul de lege criticat se justifică prin necesitatea protejării intereselor societătii si ale asociatilor ei. De asemenea, se arată că textul de lege criticat, întrucât urmăreste asigurarea continuării activitătii societătii, nu numai că nu încalcă dispozitiile art. 45 si art. 135 din Constitutie, ci este o expresie a acestora.

Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 44 din Constitutie, măsura de excludere a asociatului din societatea cu răspundere limitată are ca scop tocmai apărarea patrimoniului societătii comerciale al cărei obiect de activitate nu se poate realiza prin rea-credintă sau neîntelegere între asociati. De asemenea, se arată că textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 45 si art. 135 din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu următorul cuprins: „(1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:

[...] c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societătii sau se serveste de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 45 referitoare la libertatea economică si art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) referitoare la economia României.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 431 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.140 din 2 decembrie 2004, a statuat că într-o economie de piată, guvernată de regulile concurentei loiale, ale liberului acces la activitatea economică si ale liberei initiative, statul, urmând mecanismul propriu unui stat de drept, social si democratic, nu poate să sustină si să protejeze o societate comercială neviabilă, al cărei obiect de activitate este perturbat în realizarea sa prin lipsa de diligentă, reaua-credintă sau neîntelegerile grave dintre asociati. Este în interesul general al societătii, dar si o consecintă firească a mecanismelor economiei de piată ca astfel de participanti la activitatea economică să nu constituie subiecti fată de care statul trebuie să-si asume îndeplinirea obligatiilor prevăzute de art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, iar asupra lor să-si producă efectul normele juridice referitoare la încetarea activitătii în una dintre modalitătile prevăzute în acestea. Prin urmare, dispozitiile de lege criticate reprezintă tocmai expresia prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi si ale art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală, întrucât prin reglementarea celor două modalităti de dizolvare a unei societăti comerciale sunt respectate exigentele principiului economiei de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă, precum si obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Textul de lege criticat este în deplin acord si cu prevederile art. 45 din Constitutie, care garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă, precum si exercitarea acestora în conditiile legii. Nu se poate sustine că unei persoane juridice de drept privat, aflată în stare de dizolvare, îi este obstaculat accesul la activitatea economică, deoarece statul are obligatia să respecte acest drept, iar nu obligatia de a mentine în viata economică o societate comercială prin eforturi publice. De altfel, dreptul oricărei persoane de a desfăsura o activitate economică este liber, statul garantând doar accesul neîngrădit la libera initiativă, precum si exercitarea acesteia.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Carmen Rodica Boca în Dosarul nr. 4.607/3/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.099

din 22 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marilena Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicată de Gelu Adrian Anghel în Dosarul nr. 693/324/2007 al Judecătoriei Tecuci.

La apelul nominal se constată lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 1.290 D/2007, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006, ridicată de Maria Mirela Cosoianu în Dosarul nr. 548/118/2006 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

La apelul nominal răspund părtile Marian Mihăilă si Societatea Comercială „Utiltrans” - S.A. din Constanta, prin consilier juridic, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor sus-mentionate, având în vedere obiectul identic al exceptiilor ridicate.

Părtile prezente si reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.290 D/2007 la Dosarul nr. 1.139 D/2007, care este primul înregistrat.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Partea Marian Mihăilă solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată de autorul acesteia.

Reprezentantul Societătii Comerciale „Utiltrans” - S.A. din Constanta solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece abrogarea unui text de lege nu este neconstitutională.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierile din 8 iunie 2007 si 18 aprilie 2007, pronuntate în dosarele nr. 693/324/2007 si nr. 548/118/2006, Judecătoria Tecuci si, respectiv, Tribunalul Constanta - Sectia penală au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie invocată de Gelu Adrian Anghel si de Maria Mirela Cosoianu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, art. 23 referitoare la Libertatea individuală, art. 124 referitoare la Înfăptuirea justitiei si art. 132 referitoare la Statutul procurorilor, precum si ale art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, după abrogarea art. 333 din Codul de procedură penală, nu s-a mai instituit o altă procedură de refacere ori de completare a urmăririi penale, fapt ce vine în contradictie cu dispozitiile constitutionale invocate în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Judecătoria Tecuci apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată.

Tribunalul Constanta - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este întemeiată în ceea ce priveste încălcarea art. 124 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, însă în concordantă cu prevederile art. 16 din Legea fundamentală.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale, astfel cum a statuat si Curtea Constitutională în jurisprudenta sa.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de

judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care are următorul continut: „Articolul 333 se abrogă.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la aceleasi prevederi si cu motivări similare.

Astfel, prin Decizia nr. 344 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007, Curtea a constatat că dispozitiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006, prin care s-a abrogat posibilitatea instantei de a restitui cauza la procuror, cu exceptia situatiilor prevăzute la art. 332 din Codul de procedură penală referitoare la încălcări procedurale prevăzute de art. 197 privind cauzele de nulitate, nu echivalează cu încălcarea dreptului la apărare, deoarece partea interesată are deplina libertate de a-si exercita cum crede de cuviintă apărarea. De altfel, ratiunea acestei abrogări este justificată de necesitatea eficientizării actului de justitie, ce implică dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere că inexistenta posibilitătii de restituire a cauzei la procuror decât pentru cauze de nulitate absolută reprezintă tocmai o modalitate de împiedicare a tergiversării, instantele de judecată, în virtutea rolului lor activ, fiind datoare să suplinească eventuale lipsuri ale urmăririi penale.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicată de Gelu Adrian Anghel în Dosarul nr. 693/324/2007 al Judecătoriei Tecuci si de Maria Mirela Cosoianu în Dosarul nr. 548/118/2006 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.103

din 22 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996, exceptie ridicată de Gavril Bîngean în Dosarul nr. 820/219/2007 al Judecătoriei Dej.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 26 iunie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 820/219/2007, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996, exceptie ridicată de Gavril Bîngean.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că „(...) dispozitiile cuprinse la art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 107/1996 sunt neconstitutionale, deoarece reglementarea sanctiunilor contraventionale, instituită prin acest text de lege, aduce o gravă atingere dreptului privind accesul liber la justitie, contravenind în acest fel dispozitiilor art. 21 din Constitutie. Normele legale criticate pentru neconstitutionalitate stabilesc un conflict ireconciliabil si cu prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul asigurat oricărei persoane de a avea parte de un proces echitabil”. Autorul exceptiei mai arată că „(...) în textul art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 107/1996 se prevede un cuantum al amenzilor, în materie contraventională, net superior celui prevăzut în Codul penal, pentru cazul săvârsirii de infractiuni(...)”, infractiunea având „(...) un grad de pericol social mult mai ridicat în raport cu orice altă formă de ilicit juridic (...)”.

Judecătoria Dej consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 112/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 12 mai 2006, care au următorul cuprins: „Contraventiile prevăzute la art. 87, săvârsite de persoanele fizice si juridice, se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 75.000 lei (RON) la 80.000 lei (RON), pentru persoane juridice, si cu amendă de la 25.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON), pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11) -18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52) si 54)-61);”.

În sustinerea exceptiei autorul acesteia invocă faptul că textul de lege criticat prevede un cuantum al amenzilor contraventionale superior celui al amenzilor penale reglementate de Codul penal, ceea ce contravine art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Dispozitiile art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996 reglementează sanctiunile contraventionale aplicabile în cazul săvârsirii unor fapte de natură a aduce atingere mediului acvatic.

Analizând prevederile Codului penal (art. 53 si art. 531) prin raportare la dispozitiile art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996, Curtea constată că maximul amenzilor penale aplicabile persoanelor fizice si juridice este mai ridicat decât cel prevăzut în materie contraventională de Legea apelor nr. 107/1996. Astfel, pentru persoanele fizice maximul amenzii penale este de 50.000 lei, în vreme ce maximul amenzii contraventionale prevăzute de art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996 este de 30.000 lei. Pentru persoanele juridice, maximul amenzii penale este de 2.000.000 lei, iar maximul amenzii contraventionale prevăzute de textul criticat este de 80.000 lei.

Prin urmare, nu poate fi retinută critica autorului exceptiei privitoare la cuantumul „net superior” al amenzilor contraventionale prevăzute de art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996 fată de amenzile prevăzute în Codul penal.

Curtea constată că reglementarea unui regim sanctionator diferit prin textul de lege criticat, în materie contraventională, fată de prevederile Codului penal reprezintă o optiune a legiuitorului, având în vedere pericolul social mai scăzut al contraventiilor în raport cu faptele de natură penală. Această diferentiere de regim juridic nu este de natură a îngrădi accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, în sensul prevederilor art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996, exceptie ridicată de Gavril Bîngean în Dosarul nr. 820/219/2007 al Judecătoriei Dej.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.107

din 22 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marilena Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 483/121/2006 al Judecătoriei Galati.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 24 august 2007, pronuntată în Dosarul nr. 483/121/2006, Judecătoria Galati a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal, exceptie ridicată de Marin Frunză, parte vătămată în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege mentionat încalcă drepturile si principiile constitutionale prevăzute în art. 1 alin. (3), art. 4, art. 11, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24, art. 31, art. 53, art. 124, art. 126 si art. 131. Se sustine că dispozitiile art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal sunt neconstitutionale „în situatia în care actiunea penală nu poate fi pusă în miscare si din oficiu de către organele abilitate ale statului”.

Judecătoria Galati consideră că exceptia de neconstitu ­tionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, făcând referire la considerentele care au fundamentat Decizia Curtii Constitutionale nr. 381 din 14 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 25 noiembrie 2003, pe care le consideră valabile si în prezenta cauză, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal, cu denumirea marginală Lovirea sau alte violente, potrivit cărora „Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3) referitoare la România ca stat de drept, art. 4 referitoare la unitatea poporului si egalitatea dintre cetăteni, art. 11 referitoare la dreptul international si dreptul intern, art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informatie, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 124 referitoare la înfăptuirea justitiei, art. 126 referitoare la instantele judecătoresti si art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că nu pot fi retinute, sub niciun aspect, criticile formulate.

Legiuitorul, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, conform căruia „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, a renuntat pentru anumite infractiuni riguros selectionate la principiul oficialitătii procesului penal si a lăsat la aprecierea persoanei vătămate necesitatea interventiei organelor judiciare pentru solutionarea conflictului. Conditionarea punerii în miscare a actiunii penale de existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate, care este o exceptie de la regula generală a oficialitătii procesului penal înscrisă în art. 2 alin. 2 din Codul de procedură penală, nu poate fi contrară drepturilor si intereselor părtilor, ci, dimpotrivă, nu le poate fi decât favorabilă.

Dispozitiile legale referitoare la procedura plângerii prealabile au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, prilej cu care Curtea Constitutională a subliniat că acestea nu numai că nu sunt contrare dispozitiilor sau principiilor Constitutiei, dar exprimă principii de politică penală democratice si umaniste în legătură cu solutionarea conflictelor de drept penal, fie că este vorba de infractiunile pentru care este instituită procedura plângerii prealabile, conditiile si termenul în care poate fi introdusă plângerea, fie de consecintele pe planul dreptului substantial si pe planul dreptului procesual. În acest sens sunt deciziile nr. 344 din 6 decembrie 2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2002) si nr. 230 din 3 iunie 2003 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 10 iulie 2003).

De altfel, lăsarea la vointa persoanei vătămate a punerii în miscare a actiunii penale si a posibilitătii înlăturării răspunderii penale prin retragerea plângerii sau prin împăcarea părtilor constituie calea cea mai sigură si mai temeinică de aplanare a conflictului de drept penal, fapt confirmat de practică.

Procedura plângerii prealabile nu încalcă principiile recunoscute si garantate de Constitutie invocate de autorul exceptiei si, de asemenea, nu prevede privilegii sau îngrădiri ale exercitării drepturilor procesuale pentru niciuna dintre părtile procesului penal.

În sensul celor arătate este si Decizia Curtii Constitutionale nr. 381 din 14 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 25 noiembrie 2003, ale cărei solutie si considerente sunt valabile si în prezenta cauză.

Curtea constată că dispozitiile art. 1, art. 11, art. 15, art. 20, art. 31, art. 53 si ale art. 131 din Legea fundamentală nu au incidentă în cauză.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 483/121/2006 al Judecătoriei Galati.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei judetului Neamt

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema judetului Neamt, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2007.

Nr. 1.431.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

judetului Neamt

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei judetului Neamt

 

Descrierea stemei:

Stema judetului Neamt, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, antic, de culoare rosie, având pe mijloc un pal vertical îngustat, din aur.

În partea dreaptă se află o capră neagră, sărind peste o stâncă de argint umbrită.

În partea stângă se află trei spice de grâu în fascie, de aur.

Semnificatiile elementelor însumate:

Elementele din partea dreaptă (capra si stânca) reprezintă simbolic si heraldic vechea stemă a judetului Neamt, cu bogătia cinegetică si a subsolului din zonă.

Elementele din partea stângă (spicele) reprezintă simbolic si heraldic vechea stemă a judetului Roman, cu bogătia pământului si una dintre ocupatiile de bază ale locuitorilor din această zonă.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei municipiului Piatra-Neamt, judetul Neamt

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema municipiului Piatra-Neamt, judetul Neamt, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2007.

Nr. 1.432.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

municipiului Piatra-Neamt, judetul Neamt

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei municipiului Piatra-Neamt, judetul Neamt

 

Descrierea stemei:

Stema municipiului Piatra-Neamt, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit.

În partea superioară, pe fond rosu, se află un turn de argint zidit, cu acoperis ascutit surmontat de o cruce.

În vârful scutului, pe fond auriu, pe un teren stâncos, de argint, se află o capră neagră, orientată spre dreapta.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu sapte turnuri crenelate.

Semnificatiile elementelor însumate:

Culoarea rosie a primului câmp este o preluare directă a culorii folosite în heraldica românească modernă pentru zona Moldovei.

Turnul de argint surmontat de o cruce reprezintă turnul bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitorită de Stefan cel Mare, element distinctiv al orasului Piatra-Neamt.

Stânca semnifică numele localitătii - Piatra, iar capra neagră este un element prezent în sigiliul vechi al localitătii.

Coroana murală cu sapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-resedintă de judet.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Tăureni, judetul Mures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Tăureni, judetul Mures, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2007.

Nr. 1.433.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Tăureni, judetul Mures

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Tăureni, judetul Mures

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Tăureni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp albastru, un brâu de argint taie scutul în două.

În partea superioară se află un porumbel de argint, cu privirea spre stânga si asezat pe o creangă rosie. În stânga si dreapta se află două spice de grâu, de aur, cu frunzele ce se încrucisează sub porumbel.

În vârful scutului se află doi pesti de argint, afrontati.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Elementele stemei semnifică blândetea si simplitatea oamenilor (porumbelul), cultivarea cerealelor (spicele de grâu), bogătia piscicolă a zonei (pestele).

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei orasului Iernut, judetul Mures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema orasului Iernut, judetul Mures, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea elementelor însumate ale stemei si semnificatiile acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2007.

Nr. 1.434.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

orasului Iernut, judetul Mures

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei orasului Iernut, judetul Mures

 

Descrierea stemei:

Stema orasului Iernut, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două câmpuri.

În partea superioară, în câmp rosu, se află un obelisc, de argint, flancat stânga-dreapta de câte o stea de argint, fiecare cu câte cinci colturi.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află un fulger de aur.

între cele două câmpuri există o bandă undată de argint, care reprezintă râul Mures.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificatiile elementelor însumate:

Elementele stemei evocă sacrificiul ostasilor căzuti la Oarba de Mures, iar obeliscul reprezintă eternitatea acestora, marcată prin cele două stele de argint situate de o parte si de cealaltă a obeliscului.

Fulgerul sugerează lumina vesnică pe care Divinitatea o revarsă asupra locului si asupra celor care s-au jertfit cu credintă.

Banca undată reprezintă râul Mures care traversează orasul Iernut si fertilizează acest pământ.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oras.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei orasului Târgu Cărbunesti, judetul Gorj

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema orasului Târgu Cărbunesti, judetul Gorj, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2007.

Nr. 1.435.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

orasului Târgu Cărbunesti, judetul Gorj

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei oraului Târgu Cărbunesti, judetul Gorj

 

Descrierea stemei:

Stema orasului Târgu Cărbunesti, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp albastru se află un munte de argint, având în vârf o floare de mac, rosie.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificatiile elementelor însumate:

Muntele de argint reprezintă masivul Cărbunele, care dă denumirea localitătii.

Floarea de mac evocă eroismul locuitorilor căzuti în Primul Război Mondial.

Coroana murală de argint cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oras.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea pretului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se calculează valoarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, pentru calculul despăgubirilor care se acordă pentru functiile de protectie asigurate de păduri, precum si pentru calculul obligatiilor bănesti aferente scoaterii de terenuri din fondul forestier national

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Directiei management fond forestier nr. 264.061 din 1 noiembrie 2007, în temeiul art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată, cu modificările s i completările ulterioare, al art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificările i completările ulterioare, si al art. 2 alin. (3) si art. 6 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitătilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2007,

în baza art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se calculează valoarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, este de 74 lei/m3.

(2) Pretul prevăzut la alin. (1) se aplică si pentru calculul despăgubirilor care se acordă pentru functiile de protectie asigurate de păduri, precum si pentru calculul obligatiilor bănesti aferente scoaterii de terenuri din fondul forestier national.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 416/2006 pentru aprobarea pretului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se calculează valoarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, pentru calculul despăgubirilor care se acordă pentru functiile de protectie asigurate de păduri, precum si pentru calculul obligatiilor bănesti aferente scoaterii de terenuri din fondul forestier national, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 20 iunie 2006, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2007.

Nr. 933.

 

RECTIFICĂRI

 

La Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 1.857/2007 privind aprobarea Metodologiei de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu optiune de rambursare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 20 noiembrie 2007, se fac următoarele rectificări (care apartin emitentului si Redactiei „Monitorul Oficial Partea I”):

- înainte de titlul „Metodologie de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu optiune de rambursare” se va citi cuvântul „Anexă”;

- în anexa nr. 1 la metodologie, în cuprinsul modelului de „Fisă de calcul al standardului individual negativ”, în loc de: „Periodicitatea depunerii contului” se va citi: „Periodicitatea depunerii decontului”;

- în anexa nr. 4 la metodologie, sub termenul „Semnătura..................” se va citi: „Cod MEF 14.13.02.02”;

- în anexa nr. 11 la metodologie, în cuprinsul cartusului „I. Date de identificare a persoanei impozabile”, la sectiunea „Cod de identificare fiscală” se introduc 12 căsute;

- în anexa nr. 13 la metodologie, sub termenul „Semnătura.............” se va citi: „Cod MEF 14.13.02.02/s”.