MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 600         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 29 august 2007

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

947. - Hotărâre pentru aprobarea plătii contributiei anuale a României la „Security and Defence Agenda”

 

948. - Hotărâre privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100 - km 17+000 si Centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 5A - Reabilitare si extindere la patru benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucuresti între DN 1A si DN 1”

 

949. - Hotărâre privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes national „Lărgire la 4 benzi DN 5 Adunatii Copăceni-Giurgiu, km 23+200 - km 59+100”

 

950. - Hotărâre privind transmiterea unei suprafete de teren din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Transporturilor în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de interes national „Constructia Autostrăzii Bucuresti- Brasov, tronson Bucuresti-Ploiesti, km 19+500 - 62+000”

 

951. - Hotărâre pentru modificarea art. 20 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 837/1995 cu privire la criteriile de salarizare în valută si celelalte drepturi în valută si în lei ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate

 

952. - Hotărâre privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judetul Neamt

 

953. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba

 

954. - Hotărâre privind trecerea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Harghita în administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

980. - Ordin al ministrului economiei si finantelor privind modificarea Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 487/2007 pentru aprobarea măsurilor tranzitorii, a etapelor si termenelor de realizare a transferului competentelor si atributiilor privind administrarea accizei către Autoritatea Natională a Vămilor

 

1.182. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 708/2006 privind conditiile si modalitătile de suspendare a inspectiei fiscale

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 23 februarie 2006 în Cauza Stere si altii împotriva României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea plătii contributiei anuale a României la „Security and Defence Agenda”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă plata contributiei anuale a României în valoare de 12.500 euro la initiativa „Security and Defence Agenda”.

Art. 2. - Contravaloarea în lei a contributiei prevăzute la art. 1 se suportă din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 815/2003 pentru aprobarea plătii de către România a contributiei anuale la initiativa „The New Defence Agenda”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 17 iulie 2003.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 947.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100 - km 17+000 si Centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 5A - Reabilitare si extindere la patru benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucuresti între DN 1A si DN 1”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de autostrăzi si drumuri nationale, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100 - km 17+000 si Centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 5A - Reabilitare si extindere la patru benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucuresti între DN 1A si DN 1”, potrivit hărtii topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării prevăzute la art. 1, expropriator fiind statul român, prin Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

(2) Imobilele supuse exproprierii sunt mentionate în tabelul prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes national prevăzut la art. 1 suma globală estimată de 6.650 mii lei alocată din bugetul Ministerului Transporturilor, în limita prevederilor anuale aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, cu modificările si completările ulterioare, la capitolul „Investitii ale agentilor economici cu capital de stat”.

Art. 4. - Suma prevăzută la art. 3 se virează de Ministerul Transporturilor, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. pentru lucrarea de utilitate publică prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în conditiile legii.

Art. 5. - (1) Planul cuprinzând amplasamentul lucrării, delimitarea suprafetelor si a constructiilor supuse exproprierii, precum si tabelul prevăzut în anexa nr. 2 se aduc la cunostintă publică prin afisare la sediul consiliilor locale implicate si vor rămâne afisate până la finalizarea procedurii de despăgubire.

(2) Planul cuprinzând amplasamentul lucrării va fi publicat si într-un ziar local, potrivit legii.

Art. 6. - Regularizarea documentatiilor cadastrale se va efectua de expropriator, pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie, fără a afecta dispozitiile prezentei hotărâri, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 7. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 948.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice si juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărtii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redactională.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

TABELUL

cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică

„Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100 - km 17+000 si Centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti -

obiect 5A - Reabilitare si extindere la patru benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucuresti între DN 1A si DN 1”

 

Nr. Crt.

Judetul

Unitatea administrativ - teritoriala

Nr. cadastral

Suprafata terenului

Suprafata constructiei

Numele proprietarului conform documentatiilor tehnico - cadastrale

 

Suprafata rezultata din acte

Suprafata rezultata din măsurători mp

1

2

3

4

5

6

7

8

1

Bucuresti

Sectorul 1

10468/2/1/2/2/1

504,7

504,7

0

Aldea Robescu + Vinatoiu Iosif

2

 

 

10468/2/1/1/1

1108,84

1108,84

0

S.C. Roto România S.R.L.

3

 

 

10468/1/1

251,27

251,27

0

Diculescu Corina-Gabriela + Diculescu Mihai-Mircea

4

 

 

20673/1

124,15

124,15

0

Chiriac Andrei-Ioan

5

 

 

10827/1

298,14

298,14

0

Jerpelea Gherghina

6 7

 

 

13369/1

473,7

473,7

0

AN. Loteria Romana S.A. + S.C. Teco-S.R.L.

 

 

 

19052/1

814,7

814,7

0

S.C. Gerro Utilaje S.R.L.

8

 

 

13266/1; 13266/2

252,34

252,34

0

Mistreanu Elena

9

 

 

13265/2; 13265/1/1

210,06

210,06

0

Stanciu Adriana

10

 

 

(15688/2+15688 /3)/2

374,33

374,33

0

S.C. Balkancar-S.R.L.

11

 

 

15892/2; 15892/1/1

471,18

471,18

0

Petcu Elena

12

 

 

13825/1

1477,22

1477,22

0

Le Duc Hoa

13

 

 

16612/1; 16612/2

386,77

386,77

0

Ilie Ion + Ilie Elena

14

 

 

18255/1

384,9

384,9

0

Matei Ion + Matei Monica-Gilda

15

 

 

12285/1

459,15

459,15

0

S.C. Antrepriza Constructii Montaj nr. 4 Bucuresti S.A.

16

 

 

15677/1

1139,01

1139,01

0

S.C. Sorceti Expeditii si Transporturi S.R.L.

17

 

 

19290/1

2944,74

2944,74

0

S.C. Inform Lykos S.A.

18

 

 

15194/2; 15194/1/1

513,43

513,43

0

S.C. Pattern Invest-S.R.L.

19

 

 

6565/1/1; 8644/2/1; 6565/1/2/1; (6565/1/3+8644/ 2/2+8644/1/1)/1

636,23

636,23

0

S.C. Cathellas Trucks & Traillers Trader S.R.L.

20

 

 

9812/1/1/1

158,75

158,75

0

S.C. Dera România FT S.R.L.

21

 

 

9812/2/1/1

159,55

159,55

0

S.C. Dera România FT S.R.L.

22

 

 

9284/1

220,11

220,11

0

Olteanu Gheorghe + Olteanu Emilia-Ioana

23

 

 

 

677,39

677,39

0

S.C. Darling Euro Food Prod S.R.L.

24

 

 

14493/1/1; 14493/1/2/1

133,5

133,5

0

S.C. Julien Stile S.R.L.

25

 

 

16665/1

598,58

598,58

0

S.C. Sindan-S.R.L.

26

 

 

15890/2; 15890/1/1

480,52

480,52

0

Voicu Lucia

27

 

 

4186/1/1; 4186/3

365,55

365,55

0

S.C. Valtec Comercial Romania-S.R.L.

28

 

 

7525/1

242,55

242,55

0

Tudor Iulian

29

 

 

15188/2; 15188/2/1

1232,34

1232,34

0

S.C. Unilever România S.A.

30

 

 

4665/3

6,36

6,36

0

SC Polygon Trading-S.R.L.

31

 

 

21469/1

19,84

19,84

0

S.C. Ioannina Impex S.R.L.

32

 

 

11573/1

4,77

4,77

0

Pintilie Andrei + Pintilie Alice Rodica

 

 

 

Total

17.124,67

17.124,67

0

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes national „Lărgire la 4 benzi DN 5 Adunatii Copăceni-Giurgiu, km 23+200 - km 59+100”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de constructie de autostrăzi si drumuri nationale, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes national „Lărgire la 4 benzi DN 5 Adunatii Copăceni-Giurgiu, km 23+200 - km 59+100”, potrivit hărtii topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, prin Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

(2) Imobilele supuse exproprierii sunt mentionate în tabelul prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul suplimentar al lucrării prevăzute la art. 1 suma globală estimată de 11 mii lei alocată din bugetul Ministerului Transporturilor în limita prevederilor anuale aprobate cu destinatia cheltuieli, aferente costurilor neeligibile, incluse în planul de finantare prevăzut în Memorandumul de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura „Lărgirea la 4 benzi a drumului national DN 5 Bucuresti- Giurgiu, România”, semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000 si a Bruxelles la 23 octombrie 2000, ratificat prin Legea nr. 382/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 27 iulie 2001, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Suma prevăzută la art. 3 se virează de Ministerul Transporturilor în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. pentru lucrarea de utilitate publică prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în conditiile legii.

Art. 5. - Planul cuprinzând amplasamentul lucrării, delimitarea suprafetelor si a constructiilor supuse exproprierii, precum si tabelul prevăzut în anexa nr. 2 se aduc la cunostintă publică prin afisare la sediul consiliilor locale implicate si vor rămâne afisate până la finalizarea procedurii de expropriere. Planul cuprinzând amplasamentul lucrării va fi publicat si într-un ziar local, potrivit legii.

Art. 6. - Regularizarea documentatiilor cadastrale se va efectua de expropriator, pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie si fără a afecta dispozitiile prezentei hotărâri, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 7. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează: Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 949.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice si juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărtii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redactională.

 

ANEXA Nr. 2

 

TABEL

cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes

national „Lărgire la 4 benzi DN 5 Adunatii Copăceni-Giurgiu, km 23+200 - km 59+100”

 

Nr. crt.

 

Judetul

 

Unitatea administrativ-teritorială

 

Nr. cadastral

 

Suprafata terenului

Suprafata constructiilor

 

Numele proprietarului conform documentatiilor tehnico-cadastrale

 

Suprafata rezultată din acte - m2 -

Suprafata ce urmează a fi expropriată - m2 -

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

Giurgiu

Adunatii Copăceni

257/1

94.700

28,00

 

Voicu C. Dan

2.

Giurgiu

Adunatii Copăceni

256/1

48.500

32,00

 

Voicu Stefania Angela

3.

Giurgiu

Călugăreni

 

9.001

28,00

 

Cusa Gheorghe

 

1

2

3

4

5

6

7

8

4.

Giurgiu

Călugăreni

486/1

100.000

35,00

 

Dinu Constantina

 

 

 

 

 

 

 

Dinu Dragos

 

 

 

 

 

 

 

Gkovris Camelia Brindusa

5.

Giurgiu

Călugăreni

1.061/1

10.000

35,00

 

Lionachescu Costel

 

 

 

 

 

 

 

Lionachescu Aida

6.

Giurgiu

Călugăreni

1.056/1

1.001

124,00

 

Dima Stoiana

7.

Giurgiu

Frătesti

1.262/1

1.942

37,00

 

Preda Nicolae

8.

Giurgiu

Mihai Bravu

415/1

8.900

140,00

 

S.C. „Blue Flame” - S.R.L.

9.

Giurgiu

Băneasa

251

5.700

33,30

 

Tiu I. Ion

10.

Giurgiu

Băneasa

437

5.000

44,50

 

Ciobanu Stan

11 .

Giurgiu

Daia

1.505/1

4.600

21,00

 

Comăneanu D. Maria

12.

Giurgiu

Daia

639/1

15.000

30,00

 

Podeanu Floarea

TOTA L:

 

 

587,80

 

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei suprafete de teren din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Transporturilor în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de interes national „Constructia Autostrăzii Bucuresti-Brasov,

tronson Bucuresti-Ploiesti, km 19+500 - 62+000”

           

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 7 lit. e), art. 8 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unei suprafete de teren, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de interes national

„Constructia Autostrăzii Bucuresti-Brasov, tronson Bucuresti- Ploiesti, km 19+500 - 62+000”.

(2) Terenul transmis potrivit alin. (1) nu poate primi altă destinatie.

Art. 2. - Predarea-preluarea suprafetei de teren prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Secretarul general al Guvernului,

Ilie Gavril Bolojan

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 950.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unei suprafete de teren din domeniul privat al statului, care se transmite din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de interes national „Constructia Autostrăzii Bucuresti-Brasov,

tronson Bucuresti-Ploiesti, km 19+500 - 62+000”

 

Locul unde este situat terenul care se transmite si categoria de folosintă

Persoana juridică de la care se transmite terenul

Persoana juridică la care se transmite terenul

Caracteristicile tehnice ale terenului

Suprafata de teren identificată se află pe teritoriul administrativ al localitătii Snagov: T131/P437-439; T131 P437/1, T131/P442-446; T131/P438; T131/P440; T108/P390; T133/P460; T133/P461-463, T133/P468. Nord - Pădure Ocol Silvic Trunchi Vlăsia UP IV, T106 Snagov Est - Pădure Ocol Silvic Trunchi Surlari UP V Sud - Pădure Ocol Silvic Trunchi Surlari UP V, Valea Cociovalistea Vest - Pădure Ocol Silvic Trunchi Vlăsia UP IV

Regia Autonomă „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat Sucursala Agroindustrială Băneasa - Ferma Vlăsia, conform Hotărârii Guvernului nr. 533/2002

Ministerul Transporturilor - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.

Dezmembrare din numărul cadastral 1.819, suprafata = 61.254 m2 Dezmembrare din numărul cadastral 1.819, suprafata = 307.651 m2 Dezmembrare din numărul cadastral 1.820, suprafata = 61.693 m2 Dezmembrare din numărul cadastral 1.820, suprafata = 8.110 m2 Total suprafată supusă exproprierii, necesară în cadrul Proiectului Autostrada Bucuresti - Ploiesti, identificată ca apartinând RAPPS - Ferma Vlăsia - suprafata = 438.708 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 20 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 837/1995 cu privire la criteriile de salarizare în valută si celelalte drepturi în valută si în lei ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,           

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Alineatul (4) al articolului 20 din Hotărârea Guvernului nr. 837/1995 cu privire la criteriile de salarizare în valută si celelalte drepturi în valută si în lei ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 5 septembrie 1996, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) În vederea ducerii la îndeplinire a obligatiei prevăzute la alin. (1), unitătile trimitătoare vor stabili durata maximă de predare-primire a atributiilor, fără a depăsi:

a) 10 zile calendaristice pentru personalul diplomatic si pentru personalul din Ministerul Apărării care încadrează functii de reprezentant militar, sef al sectiunii de apărare, loctiitor al reprezentantului militar, sef de birou/compartiment sau ofiter de stat major în cadrul structurilor de reprezentare militară în străinătate;

b) 25 de zile calendaristice pentru personalul de specialitate cu sarcini de gestiune sau pe linia evidentei documentelor clasificate;

c) 3 zile calendaristice pentru restul personalului;

d) numărul de zile stabilit prin reglementările structurilor internationale, respectiv fisa postului sau proceduri interne, pentru personalul din Ministerul Apărării care încadrează posturi în aceste structuri.”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 951.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri

situate în judetul Neamt

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri situate pe raza administrativ-teritorială a judetului Neamt, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 952.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judetul Neamt

 

Nr. crt.

Indicativul vechi

Traseul drumului propus

Pozitiile kilometrice (origine - destinatii)

Lungimea totală a drumului - km -

Indicativul nou

1.

Drum sătesc

Silistea-Gosmani

0+000-1+620

1,620

DC 173

2.

Drum sătesc

DC 15 Ghindăuani centru-intersectie Arboreanu-intersectie

0+000-2+850

2,850

DC 174

3.

Drum sătesc

DN 15D-Ghelăiesti

0+000-2+000

2,000

DC 175

4.

Drum sătesc

DN 15D-Bălănesti

0+000-2+000

2,000

DC 176

5.

Drum sătesc

DJ 207K-Rotunda

0+000-3+300

3,300

DC 177

6.

Drum sătesc

DJ 201C-Tămăseni-Lutca-DJ 207A

0+000-5+010

5,010

DC 178

7.

Drum vicinal

E 85-Hârlesti-Moldoveni

0+200-7+200

7,000

DC 537

8.

Drum vicinal

DJ 158 (Moldoveni)-Hociungi-DJ 158

0+000-3+900

3,900

DC 179

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba,

precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Pozitia nr. 818, coloana 3 „Elemente de identificare” din anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiului, oraselor si comunelor din judetul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 si 701 bis din 25 septembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins: „Suprafată totală = 0,68 ha”.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 953.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Harghita în administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 175 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Harghita în administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 august 2007.

Nr. 954.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului*) aflat în domeniul public al statului, care trece din administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală în administrarea Ministerului Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice

Valoarea de inventar

Numărul de identificare

Codul de clasificare

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

Judetul Harghita, municipiul Miercurea-Ciuc, str. Harghita nr. 98

Ministerul Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Direc t ia Generală a Finanelor Publice a Judetului Harghita

Ministerul Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor

Suprafata terenului = 2.194 m2 Sediu administrativ P+2E cu suprafata construită = 465 m2

3.097.630

 

 

 


*) Constructia si terenul au trecut în proprietatea publică a statului în baza Procesului-verbal nr. 1.830/1 din 2 iulie 2007, întocmit de Ministerul Economiei si Finantelor - Agentia Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Harghita - Administratia Finantelor Publice Miercurea-Ciuc.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 487/2007 pentru aprobarea măsurilor tranzitorii, a etapelor si termenelor de realizare a transferului competentelor si atributiilor privind administrarea accizei către Autoritatea Natională a Vămilor

 

În temeiul art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor,

în concordantă cu prevederile art. 163 pct. 2 (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în vederea punerii în aplicare a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor, respectiv în vederea aprobării măsurilor tranzitorii, a etapelor si termenelor de realizare a transferului competentelor si atributiilor privind administrarea accizei către Autoritatea Natională a Vămilor,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. I. - Punctele 2, 3 si 4 ale anexei nr. 1 „Etapele si termenele de preluare” din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 487/2007 pentru aprobarea măsurilor tranzitorii, a etapelor si termenelor de realizare a transferului competentelor si atributiilor privind administrarea accizei către Autoritatea Natională a Vămilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 28 iunie 2007, se modifică si vor avea următorul cuprins:

„2. La data de 1 septembrie 2007 se va realiza transferul competentelor referitoare la gestionarea documentelor administrative de însotire la nivel national.

3. La data de 1 septembrie 2007 se va realiza transferul competentelor către autoritatea desemnată din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor privind activitatea de verificare, investigatii si control necesară certificării împlinirii conditiilor de autorizare ca persoană autorizată să producă, să detină, să primească sau să expedieze, sub orice titlu, produse supuse accizelor.

4. La data de 1 ianuarie 2008 se va realiza transferul competentelor privind inspectia fiscală pentru accize către autoritatea desemnată din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor, cu conditia modificării în acest sens a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioare.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 21 august 2007.

Nr. 980.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 708/2006 privind conditiile si modalitătile de suspendare a inspectiei fiscale

 

În temeiul dispozitiilor art. 4 alin (2) pct. 2 si ale art. 12 alin (3) din Hotărârea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

având în vedere prevederile art. 104 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 708/2006 privind conditiile si modalitătile de suspendare a inspectiei fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 8 septembrie 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Litera g) a articolului 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„g) necesitatea solicitării unor informatii suplimentare de la autoritătile fiscale similare din alte state membre ale Uniunii Europene sau din state cu care România are încheiate conventii internationale pentru schimburi de informatii în scopuri fiscale;”.

2. După litera g) a articolului 2 se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) necesitatea elaborării si prezentării unui dosar al preturilor de transfer în cazul contribuabililor care desfăsoară tranzactii cu persoane afiliate;”.

Art. II. - Directia generală de coordonare a inspectiei fiscale, Directia antifraudă fiscală, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si Directia generală de administrare a marilor contribuabili vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Daniel Chitoiu

 

Bucuresti, 23 august 2007.

Nr. 1.182.

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECTIA a III-a

 

HOTĂRÂREA din 23 februarie 2006

în Cauza Stere si altii împotriva României

(Cererea nr. 25.632/02) Strasbourg

 

În Cauza Stere si altii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupančič, presedinte, J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, doamnele A. Gyulumyan, R. Jaeger, M.E. Myjer, judecători, si domnul V. Berger, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 2 februarie 2006,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 25.632/02) îndreptată împotriva României, prin care 3 cetăteni ai acestui stat, domnii Mihail Stere, Romeo Stoica si Emil Marin Enache (reclamantii) au sesizat Curtea la data de 21 iunie 2002, în temeiul articolului 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantii, cărora li s-a acordat beneficiul asistentei judiciare, au fost reprezentati de către doamna Adnana Călugăr, avocat în Alba Iulia. Guvernul României (Guvernul) a fost reprezentant de agentul său, doamna R. Rizoiu, ulterior de doamna B. Ramascanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 14 decembrie 2004, Curtea (Sectia a III-a) a hotărât să comunice cererea Guvernului. Invocând art. 29 alin. 3, aceasta a decis să analizeze în acelasi timp admisibilitatea si fondul cauzei.

ÎN FAPT

I. Împrejurările cauzei

4. Reclamantii s-au născut în anii 1960, 1956 si, respectiv, 1948 si locuiesc în Alba Iulia.

5. În cadrul restructurării armatei, începută în 1995, au fost adoptate mai multe măsuri legislative pentru a încuraja cadrele militare să ceară trecerea în rezervă si, prin urmare, să se pensioneze anticipat.

6. În afara pensiei, art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 7/1998 (Ordonanta nr. 7/1998) acordă celor interesati o „plată compensatorie” neimpozabilă, calculată pe baza soldei lunare brute. Art. 31 alin. 1 din Legea nr. 138/1999 (Legea nr. 138/1999) le acorda, de asemenea, dreptul la un „ajutor” neimpozabil si calculat si el în functie de solda lunară brută. Modul de calcul al acestor ajutoare a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 136/2000 (Ordonanta nr. 136/2000), care stabileste ca bază de calcul valoarea soldei lunare nete.

7. La cererea lor, reclamantii au fost trecuti în rezervă si li s-a acordat pensionarea anticipată (la 31 martie 2000 pentru primul si al treilea si la 31 mai 2000 pentru cel de-al doilea) si dreptul la pensie si la alocatiile mentionate mai sus. Or, în momentul plătii acestor sume, Ministerul Apărării a dedus din acestea valoarea impozitului pe venit, calculat conform dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 referitoare la impozitul pe venit (Ordonanta nr. 73/1999), privându-l astfel pe primul reclamant de suma de 85.804.572 lei (ROL), pe cel de-al doilea de suma de 77.945.656 lei (ROL), iar pe cel de-al treilea de 59.605.499 lei (ROL).

8. Printr-o actiune îndreptată împotriva Ministerului Apărării, reclamantii au cerut restituirea acestor sume, pe care ei le considerau ca fiind retinute pe nedrept, din moment ce Ordonanta nr. 7/1998 si Legea nr. 138/1999 scuteau aceste alocatii de impozit. Ministerul Apărării a contestat această

cerere, argumentând că impozitarea respectivă era conformă cu Ordonanta nr. 73/1999.

9. Prin Sentinta din 11 ianuarie 2001, Judecătoria Alba Iulia a admis actiunea reclamantilor si a condamnat Ministerul Apărării la restituirea sumelor retinute cu titlu de impozit. Instanta a apreciat că la data pensionării lor, cu mult înainte de intrarea în vigoare a Ordonantei nr. 136/2000, reclamantii dobândiseră dreptul de a primi alocatii neimpozabile, calculate pe baza soldei lor lunare brute. În plus, instanta a observat că art. 5 din Ordonanta nr. 73/1999 precizează că ajutoarele sunt si ele neimpozabile.

10. Ministerul Apărării a introdus recurs, sustinând că scutirea de impozit referitoare la plata compensatorie prevăzută la art. 7 din Ordonanta nr. 7/1998 fusese abrogată în mod expres prin art. 86 din Ordonanta nr. 73/1999, care a anulat, în mod implicit, si scutirea privind alocatia de sprijin prevăzută la art. 31 alin. 1 din Legea nr. 138/1999.

11. Prin Decizia definitivă din 27 martie 2001, Tribunalul Alba a confirmat temeinicia sentintei, expunându-si motivele după cum urmează:

„Chiar dacă, fără temei, s-ar retine că ar fi fost abrogate prevederile art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 7/1998, rămân, ca temei de drept, prevederile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 138/1999, care, de asemenea, prevăd neimpozitarea si plata în raport de solda lunară brută; cu privire la acesta, în mod nejustificat, recurentul apreciază că ar fi fost implicit abrogat întrucât nu există nicio ratiune pentru această apreciere, Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 fiind ulterioară Legii nr. 138/1999, astfel că legiuitorul ar fi urmărit abrogarea si a art. 31 alin. 1 din această lege, nimic nu l-ar fi împiedicat să o facă expres, asa cum a prevăzut expres celelalte acte normative enumerate la art. 86 din Ordonanta Guvernului nr. 138/1999;

(...) de asemenea, o ordonantă a guvernului nu poate abroga o lege, fiind act normativ de grad inferior.

Pe de altă parte, în mod gresit recurentul a sustinut că Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit este lege specială în raport cu Ordonanta Guvernului nr. 7/1998 si Legea nr. 138/1999; această ordonantă este reglementarea-cadru în materie de impozitare - si deci specială în raport cu dreptul comun al muncii, dar, în raport cu Ordonanta Guvernului nr. 7/1998 si Legea nr. 138/1999, care reglementează drepturile unei categorii speciale de salariati în privinta impozitării, Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 constituie drept comun în materie de impozitare, de la care se derogă prin reglementările speciale pentru cadrele militare, reglementări constituite de Ordonanta Guvernului nr. 7/1998 si Legea nr. 138/1998.

În altă ordine de idei, art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 prevede că ajutoarele si plătile compensatorii de natura celor care fac obiectul prezentului litigiu sunt scutite de impozit pe venit, deci nici ulterior intentia legiuitorului n-a fost impozitarea.

Faptul că în Legea nr. 136/2000 se face referire la solda netă nu are relevantă în cazul petentilor, care au fost astfel disponibilizati înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ, care nu poate avea efecte ex tunc. (...) Eventuala discriminare [între, pe de o parte, militarii care au trecut în rezervă după intrarea în vigoare a Ordonantei nr. 136/2000 si ale căror alocatii au fost calculate prin raportare la solda lunară netă si, pe de altă parte, cei care au trecut în rezervă anterior acestei date si cărora li s-au acordat alocatii calculate prin raportare la solda lunară brută] la care face referire recurentul nu este o chestiune la latitudinea unitătii care disponibilizează sau a instantei, ci la latitudinea legiuitorului, care trebuie să o aibă în vedere în procesul de legiferare si să-i găsească solutionarea adecvată printr-o reglementare precisă si expresă. Astfel, nici unitatea recurentă, nici instanta judecătorească nu se poate substitui legiuitorului, uniformizând reglementări legale diferite, intrate în vigoare la date diferite si asupra aceluiasi gen de situatii dar născute, modificate sau stinse sub imperiul unor legi diferite.”

12. Instanta a apreciat, de asemenea, că cele două alocatii în discutie nu puteau fi considerate drept „salariu” sau „venit asimilat salariului”, în sensul art. 22 si 23 din Ordonanta nr. 73/1999, cu atât mai mult cu cât ele nu figurau printre veniturile impozabile mentionate la art. 4 din această ordonantă.

În fine, instanta a confirmat practica instantelor în litigii similare, practică ce era favorabilă cererilor fostelor cadre militare.

13. Având în vedere că Sentinta din 11 ianuarie 2001 a intrat în puterea lucrului judecat si a fost învestită cu formulă executorie, reclamantii au încasat la o dată neprecizată sumele ce făcuseră obiectul litigiului.

14. La data de 11 septembrie 2001, procurorul general al României a formulat în fata Curtii Supreme de Justitie un recurs în anulare împotriva Sentintei Judecătoriei Alba Iulia din 11 ianuarie 2001 si a Deciziei Tribunalului Alba din 27 martie 2001.

15. Acesta a apreciat că, în interpretarea legislatiei interne, cele două instante au comis erori grave de drept, ajungând la o solutionare gresită a litigiului. El a argumentat că art. 86 din Ordonan t a nr. 73/1999 abrogase prevederile art. 7 din Ordonana nr. 7/1998 si pe cele ale art. 31 din Legea nr. 138/1999 si a adăugat că, în baza art. 4 si 23 ale Ordonantei nr. 73/1999, alocatiile si celelalte drepturi de care au beneficiat cadrele militare erau asimilate salariilor si erau, din acel moment, supuse impunerii prevăzute de această ordonantă.

16. Reclamantii au cerut respingerea recursului în anulare, contestând argumentarea procurorului general referitoare la abrogarea articolelor mai sus mentionate si la asimilarea alocatiilor cu salariile. Acestia au argumentat că în orice caz si

presupunând că alocatiile puteau fi asimilate salariilor, ele nu ar fi trebuit să fie supuse impozitului, art. 6 lit. f) din Ordonanta nr. 73/1999 scutind de impozit alocatiile calculate pe baza soldei lunare nete. Or, conform art. 24 alin. 2 din această ordonantă, venitul net nu era venitul brut după deducerea impozitului, ci venitul brut minus cotizatiile sociale. De aceea, ei au estimat că Ministerul Apărării le supusese pe nedrept alocatiile impozitului.

17. Prin Decizia din 30 ianuarie 2002, Curtea Supremă de Justitie a admis recursul în anulare, a casat hotărârile criticate si a dispus rambursarea sumelor pe care Ministerul Apărării le-a plătit reclamantilor în baza acestor hotărâri. Pasajul pertinent din decizie este redactat astfel:

„Desi este real că potrivit art. 31 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept de pensie, cadrele militare beneficiază de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută, acest text trebuie raportat la dispozitiile art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit si, respectiv, la Hotărârea Guvernului nr. 1.066/1999, care, desi confirmă neimpozitarea veniturilor provenite din ajutoare, precizează totodată ce venituri fac parte din atare categorie, excluzându-le pe cele de natură salarială.

Or, fată de împrejurarea că însăsi Legea nr. 138/1999 se referă la scolarizarea personalului militar si la drepturile derivate ale acestuia din calitatea de salariat apare cu evidentă că veniturile acordate militarilor la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu titlu de ajutoare, în conditiile art. 31 din lege, decurg din statutul lor de salariati si prin urmare sunt supuse impozitării în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.

Că este asa o confirmă si Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.066/1999 care, referindu-se la art. 5 din ordonantă, individualizează categoriile de venituri care nu sunt impozabile si nu se impozitează, între care si ajutoarele.

Din enumerarea făcută de text rezultă că ajutoarele neimpozabile vizează exclusiv forme de sprijin cu destinatie specială, cum ar fi ajutoarele sotiilor care satisfac serviciul militar obligatoriu; ajutorul social acordat potrivit legii; ajutorul de urgentă acordat de Guvern si de primari în situatii de necesitate; ajutorul de înmormântare si altele.

Textul mentionat nu face nicio referire la ajutoarele pentru trecerea în rezervă acordate cadrelor militare în raport cu solda lunară brută.

Prin urmare, aceste ajutoare fiind de natură salarială si având ca bază de calcul solda lunară brută urmează a fi impozitate ca orice venit brut.

De altfel, în art. 86 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 se statuează expres că se abrogă orice dispozitii contrare mentionatei ordonante, ceea ce confirmă odată în plus intentia legiuitorului de a impozita aceste categorii de ajutoare.

În ceea ce priveste plătile compensatorii acordate reclamantilor potrivit art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 7/1998 calculate tot în raport de solda brută si neimpozitate, art. 86 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit statuează expres abrogarea acestui text cu privire la neimpozitarea respectivelor venituri si prin urmare reclamantii datorează impozite si pentru aceste sume.

Pe de altă parte, este de evidentiat si faptul că în art. 6 lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, care enumeră veniturile scutite de impozitul pe venit, figurează doar plătile compensatorii si ajutoarele calculate în baza soldei lunare nete. Or, în spetă, plătile compensatorii si ajutoarele acordate reclamantilor s-au acordat în raport de solda lunară brută si prin urmare si din această perspectivă atari venituri erau impozabile.”

18. Deoarece autoritătile nu au introdus nicio cerere de executare silită a deciziei Curtii Supreme de Justitie, reclamantii nu au restituit până în prezent sumele litigioase.

II. Dreptul intern pertinent

A. Codul de procedură civilă

19. Art. 330 din Codul de procedură civilă prevedea: „Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justitie, hotărârile judecătoresti irevocabile pentru următoarele motive:

1. când instanta a depăsit atributiile puterii judecătoresti,

2. când prin hotărârea atacată s-a produs o încălcare esentială a legii, ce a determinat o solutionare gresită a cauzei pe fond, ori această hotărâre este în mod vădit netemeinică.”

Acest articol a fost abrogat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2003.

B. Ordonanta Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protectie socială a personalului militar si civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităti, unitătilor si formatiunilor din compunerea Ministerului Apărării Nationale

20. Prevederile pertinente sunt următoarele:

ARTICOLUL 6

„În perioada de restructurare a armatei, ofiterii, maistrii militari si subofiterii [cu o vechime în serviciu de minimum 20 de ani] pot cere trecerea în rezervă, cu drept de pensie, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege (...).”

ARTICOLUL 7

„Cadrele militare trecute în rezervă cu drept de pensie (...) beneficiază, pentru activitatea depusă în armată, de ajutorul stabilit prin reglementările legale în vigoare cu privire la salarizarea personalului armatei. În plus, pentru fiecare an rezultat ca diferentă între vârsta de 55 de ani si vârsta pe care o au la data trecerii în rezervă se acordă o plată compensatorie neimpozabilă, egală cu două solde lunare brute din ultima lună de activitate.”

ARTICOLUL 8

„Cadrele militare cu o vechime în serviciu mai mică de 20 de ani pot trece în rezervă, la cerere, sau pot fi trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Nationale (...), beneficiind de o plată compensatorie neimpozabilă, corespunzătoare vechimii în serviciu si ultimei lor solde lunare brute.”

C. Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar si ale functionarilor civili din armată

21. Art. 31 din Legea nr. 138/1999 prevede următoarele: „La trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept de pensie, cadrele militare (...) beneficiază de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută avută în luna schimbării pozitiei de activitate si de vechimea lor (...).

Cadrele militare în activitate trecute în rezervă, cu drept de pensie de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările în vigoare, mai beneficiază, pentru fiecare an rămas până la limita de vârstă, de un ajutor egal cu două solde lunare brute neimpozabile.

Prevederile alin. (2) nu se aplică cadrelor care beneficiază de plătile compensatorii prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 7/1998.”

D. Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit (intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2000)

22. Prevederile pertinente sunt următoarele:

ARTICOLUL 4

„Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: venituri din activităti independente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunurilor; venituri din dividende si dobânzi; alte venituri.”

ARTICOLUL 5

„Nu sunt venituri impozabile si nu se impozitează, potrivit prezentei ordonante, următoarele:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natură primite de la terte persoane (...).”

ARTICOLUL 6 F)

„Sunt venituri scutite de impozit pe venit: (...) sumele reprezentând plătile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute în rezervă ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau pentru cele care nu îndeplinesc conditiile de pensie.”

ARTICOLUL 22

„Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani si/sau în natură, obtinute de o persoană fizică ce desfăsoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă (...)”

ARTICOLUL 23 b)

„Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii: (...) drepturile de soldă lunară, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii.”

ARTICOLUL 24

ALIN. 2

„Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a următoarelor cheltuieli, după caz:

a) contributiile retinute, potrivit legii, pentru pensia suplimentară, pentru protectia socială a somerilor si pentru asigurările sociale de sănătate;

b) o cotă de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale (...).”

ARTICOLUL 86

„Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă (...) prevederile articolelor 7 si 8 alin. 1 din Ordonanta 7/1998 (...) cu privire la neimpozitarea sumelor primite sub formă de plăti compensatorii, precum si orice alte dispozitii contrare.”

E. Hotărârea Guvernului nr. 1.066/1999 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 5 ianuarie 2000) privind aplicarea Ordonantei nr. 73/1999

23. Hotărârea respectivă prevede următoarele:

„Nu sunt venituri impozabile si nu se impozitează, potrivit prezentei ordonante [în sensul articolului 5 a) din Ordonanta nr. 73/1999]: (...) ajutoarele care se acordă sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, ajutorul social, ajutorul de urgentă acordat de Guvern si de primari în situatii de necesitate, ajutorul de somaj, ajutorul de integrare profesională, ajutorul de înmormântare, ajutoarele umanitare, medicale si sociale (...).”

F. Ordonanta de urgentă a Guvernului privind modul de calcul al plătilor compensatorii si al ajutoarelor acordate cadrelor militare

24. Prevederile pertinente sunt următoarele:

ARTICOLUL 1

„Valoarea plătii compensatorii prevăzute de articolele 7, 8 si 11 din Ordonanta nr. 7/1998 (...) si cea a ajutorului prevăzut de articolele 31 si 32 alin. 1 din Legea nr. 138/1999 sunt calculate pe baza soldei lunare nete.”

ARTICOLUL 2

„Valoarea soldei lunare nete corespunde valorii soldei lunare brute din ultima lună de activitate, mai putin valoarea impozitului lunar legal.

Valoarea impozitului lunar este cea prevăzută de Ordonanta nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.”

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a articolului 6 § 1 din Conventie

25. Reclamantii se plâng de lipsa de independentă si de impartialitate a Curtii Supreme de Justitie si pretind că recursul în anulare formulat de procurorul general a fost admis din cauza presiunii exercitate de către Ministerul Finantelor si de către Ministerul Apărării. Ei invocă art. 6 § 1 din Conventie, care prevede următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială (...)”

26. Guvernul pledează pentru inaplicabilitatea art. 6 în cazul procedurii litigioase datorită faptului că aceasta are un caracter fiscal (Ferrazzini împotriva Italiei [MC], nr. 44.759/98, §§ 21-30, CEDO 2001-VII).

27. Reclamantii nu au depus observatii asupra acestei chestiuni.

28. Curtea reaminteste faptul că, într-adevăr, contenciosul fiscal iese din sfera drepturilor si obligatiilor cu caracter civil, în ciuda efectelor patrimoniale pe care le are în mod necesar în ceea ce priveste situatia contribuabililor (Ferrazzini, citată mai sus, §§ 29-31).

29. În cauză, Curtea constată că, desi litigiul a fost adus în fata instantelor civile, acesta se referea la supunerea la impozitul pe venit a ajutoarelor acordate reclamantilor. Asadar, era vorba de datorii fiscale contestate de către reclamanti.

30. Astfel, având în vedere circumstantele cauzei, Curtea apreciază că obiectul litigiului tinea în principal de dreptul public, mai exact de contenciosul fiscal (vezi, mutatis mutandis, Cabinet Diot si S.A. Gras Savoye împotriva Frantei (dec), nr. 49.217/99 si 49.218/99, 3 septembrie 2002).

31. În plus, Curtea nu distinge în procedura în cauză nicio „nuantă penală” (vezi, a contrario, Bendenoun împotriva Frantei, Hotărârea din 24 februarie 1994, seria A nr. 284, p. 20, § 47).

32. Prin urmare, art. 6 § 1 din Conventie nu este aplicabil în cauză.

33. Rezultă că această parte a cererii este incompatibilă ratione materiae cu prevederile Conventiei, în sensul art. 35 alin. 3, si trebuie respinsă în aplicarea art. 35 alin. 4.

II. Asupra pretinsei încălcări a articolului 1 din Protocolul nr. 1

34. Reclamantii se plâng de o atingere a dreptului lor la respectarea bunurilor, din cauza obligatiei de a restitui sumele încasate în baza unei decizii care se bucura de autoritate de lucru judecat. Ei invocă art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede următoarele:

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

A. Asupra admisibilitătii

35. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Ea relevă, de asemenea, că acest capăt de cerere nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Asadar, el trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

36. Guvernul recunoaste că, în baza Hotărârii definitive a Tribunalului Alba din 27 martie 2001, reclamantii beneficiau de o creantă împotriva statului si că anularea acesteia de Curtea Supremă de Justitie constituie o ingerintă în dreptul lor la respectarea bunurilor.

37. El apreciază că această ingerintă corespunde reglementării utilizării bunurilor pentru a asigura plata impozitelor, că ea tine, asadar, de cel de-al doilea alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 si că este compatibilă cu acest articol, având în vedere că este legală si proportională cu scopul legitim urmărit.

38. În ceea ce priveste respectarea principiului legalitătii, Guvernul consideră că ingerinta se bazează pe dispozitiile Ordonantei nr. 73/1999, astfel cum au fost ele interpretate de către Curtea Supremă de Justitie în exercitarea dreptului său de apreciere si aplicare a dreptului intern.

39. În ceea ce priveste „justul echilibru” ce trebuie păstrat între cerintele interesului general si apărarea drepturilor fundamentale ale reclamantilor, Guvernul pretinde că obligatia de a plăti retroactiv un impozit în baza unei hotărâri judecătoresti echivalează cu aplicarea retroactivă a unei legi fiscale, care nu este interzisă ca atare prin art. 1 din Protocolul nr. 1 (vezi, mutatis mutandis, Di Belmonte (nr. 2) împotriva Italiei (dec), nr. 72.665/01, 3 iunie 2004, si M.A. si altii împotriva Finlandei (dec), nr. 27.793/95, 10 iunie 2003).

40. Guvernul consideră, de asemenea, că obligatia de a plăti un impozit ce corespunde unui procent de circa 40% din suma ajutoarelor nu constituie, în circumstantele cauzei, o sarcină excesivă pentru reclamanti. În această privintă, el a arătat că aceste ajutoare nu reprezentau niciun mod de remuneratie a muncii depuse de către reclamanti si niciun drept ce decurgea din regimul de asigurare socială, ci un ajutor gratuit din partea statului, care viza încurajarea cadrelor militare să se pensioneze anticipat si facilitarea reîntoarcerii lor la viata civilă.

41. În opinia reclamantilor, Curtea Supremă de Justitie a interpretat în mod eronat prevederile Ordonantei nr. 73/1999 si, drept urmare, impozitarea ajutoarelor lor nu avea nicio bază legală. Ei sustin în continuare că au fost privati de drepturile lor de creantă, dobândite în mod legal si definitiv.

42. Curtea observă, în primul rând, că nu se contestă faptul că, în baza Deciziei definitive din 27 martie 2001, reclamantii aveau împotriva statului o creantă suficient de clar stabilită pentru a fi exigibilă. De altfel, Ministerul Apărării le-a plătit sumele în discutie, de care s-au putut bucura până la Decizia Curtii Supreme de Justitie din 30 ianuarie 2002, care a dispus rambursarea lor. Această decizie a constituit, asadar, o ingerintă în exercitarea de către reclamanti a dreptului lor de creantă si, prin aceasta, în dreptul lor la respectarea bunurilor.

43. În ceea ce priveste regula aplicabilă în lumina art. 1 din Protocolul nr. 1, Curtea reaminteste că acest articol contine 3 norme distincte: prima, care se exprimă în prima frază a primului alineat si care are un caracter general, enuntă principiul respectării proprietătii; cea de-a doua, ce figurează în cea de-a doua frază a aceluiasi alineat, vizează privarea de proprietate si o supune anumitor conditii; cât despre a treia, mentionată în cel de-al doilea alineat, recunoaste puterea statelor contractante de a reglementa utilizarea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contributii sau a amenzilor.

44. Curtea constată că reclamantii se plâng de privarea de drepturile lor de creantă, în sensul celei de-a doua fraze a primului alineat al art. 1. Este adevărat că o ingerintă în exercitarea drepturilor de creantă împotriva statului se poate analiza într-o asemenea privare de proprietate (Pressos Compania Naviera S.A. si altii împotriva Belgiei, Hotărârea din 20 noiembrie 1995, seria A nr. 332, p. 22, § 34). Totusi, fiind vorba de un impozit de achitat, demersul cel mai natural constă în examinarea capetelor de cerere din punctul de vedere al utilizării bunurilor în interesul general „pentru a asigura plata impozitelor”, care tine de regula enuntată în cel de-al doilea alineat al art. 1 (National & Provincial Building Society, Leeds Permanent Building Society si Yorkshire Building Society împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 23 octombrie 1997, Culegere de hotărâri si decizii 1997-VII, p. 2.353, § 79).

45. Cu toate acestea, cele 3 reguli mai sus mentionate nu sunt „distincte”, în sensul că nu au nicio legătură una cu cealaltă: cea de-a doua si cea de-a treia se referă la cazuri speciale de încălcare a dreptului la respectarea bunurilor si, prin urmare, trebuie interpretate în lumina principiului general enuntat în prima regulă (vezi, printre multe altele, Gasus Dosier - und Fördertechnik GmbH împotriva Olandei, Hotărârea din 23 februarie 1995, seria A nr. 306 B, p. 46-47, § 55).

46. Curtea reaminteste că art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede, înainte de toate si în primul rând, că o ingerintă a autoritătii publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor trebuie să fie legală. Cel de-al doilea alineat recunoaste dreptul statelor de a reglementa utilizarea bunurilor, adoptând „legi”. În exercitarea puterii sale de control, Curtea are competenta, chiar dacă limitată, de a verifica respectarea dreptului intern (vezi, de exemplu, Hĺkansson si Sturesson împotriva Suediei, Hotărârea din 21 februarie 1990, seria A nr. 171-A, p. 16, § 47).

47. În cauză, ea constată că pozitiile părtilor sunt divergente. Guvernul apreciază că prevederile Ordonantei nr. 73/1999, astfel cum au fost ele interpretate de către Curtea Supremă de Justitie, au constituit baza legală a ingerintei. Cât despre reclamanti, acestia pretind că interpretarea făcută de instanta supremă a fost eronată.

48. Curtea observă că reclamantii au prezentat argumente identice celor formulate în fata Curtii Supreme de Justitie, care le-a înlăturat în Decizia sa din 30 ianuarie 2002. Referitor la acest lucru, Curtea relevă că interpretarea si aplicarea legislatiei interne revine în primul rând autoritătilor interne, în special instantelor (vezi, mutatis mutandis, Garcia Ruiz împotriva Spaniei [MC], nr. 30.544/96, § 28, CEDO 1999-I).

49. Având în vedere decizia Curtii Supreme de Justitie mai sus mentionată, prin care s-a concluzionat în sensul că prevederile art. 31 din Legea nr. 138/1999 si ale art. 7 din Ordonanta nr. 7/1998, referitoare la scutirea de impozit a ajutoarelor în discutie, erau abrogate, Curtea apreciază că ingerinta era prevăzută de lege - în spetă Ordonanta nr. 73/1999 -, asa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1.

50. De asemenea, Curtea trebuie să analizeze dacă s-a mentinut un „just echilibru” între cerintele interesului general si imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului. Preocuparea de a instaura acest echilibru se reflectă în structura

întregului articol 1, inclusiv în cel de-al doilea alineat; în consecintă, trebuie să existe un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele utilizate si scopul urmărit (vezi Hotărârea Building Societies citată mai sus, § 80).

51. Mai mult, pentru a stabili dacă această cerintă este îndeplinită sau nu, este recunoscut faptul că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează si pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere (vezi, printre multe altele, Gasus Dosier, citată mai sus, § 60).

52. Drept pentru care, Curtea observă că, în prezenta cauză, reclamantii au fost obligati la restituirea creantelor încasate în deplină legalitate în baza unei decizii definitive si care se bucura de autoritate de lucru judecat.

53. În această privintă, trebuie reamintit faptul că preeminenta dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăti democratice, este inerentă tuturor articolelor din Conventie (Broniowski împotriva Poloniei [MC], nr. 31.443/96, § 147, CEDO 2004-V). Ea presupune respectarea principiului sigurantei raporturilor juridice si în special a hotărârilor judecătoresti care se bucură de autoritate de lucru judecat. Niciuna dintre părti nu este abilitată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive si executorii în unicul scop de a obtine o reexaminare a cauzei si o nouă hotărâre în privinta sa (vezi, de exemplu, Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, § 72, CEDO 2002-VII, si Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, § 52, CEDO 2003-IX). Dacă nu ar fi fost asa, readucerea în discutie a hotărârilor definitive ar fi creat un climat general de nesigurantă juridică, diminuând încrederea publicului în sistemul judiciar si, prin urmare, în statul de drept.

54. Desigur, aplicarea retroactivă a unei legi fiscale nu este interzisă ca atare prin art. 1 din Protocolul nr. 1 (vezi Di Belmonte (nr. 2) si M.A. si altii, citate mai sus). Totusi, Curtea relevă că în cauză nu este vorba de aplicarea retroactivă a unei legi fiscale, ci de anularea unei decizii definitive care se bucură de autoritate de lucru judecat si care stabilise în favoarea reclamantilor creante împotriva statului.

55. Având în vedere faptul că interventia procurorului general după terminarea procedurii - la care nu participase - a condus la anularea integrală a acestor creante, Curtea apreciază că o încălcare atât de radicală a drepturilor celor interesati a rupt, în defavoarea lor, justul echilibru ce trebuie păstrat între protectia proprietătii si cerintele interesului general (vezi, mutatis mutandis, S.A. Dangeville împotriva Frantei, nr. 36.677/97, § 61, CEDO 2002-III, si Kliafas si altii împotriva Greciei, nr. 66.810/01, § 30, 8 iulie 2004).

56. În ciuda marii puteri de apreciere de care beneficiază statul în materie fiscală, exercitarea acesteia, în circumstantele cauzei, a adus prejudicii principiilor sigurantei raporturilor juridice si preeminentei dreptului.

57. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

III. Asupra aplicării articolului 41 din Conventie

58. Conform prevederilor art. 41 din Conventie:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă”.

A. Prejudiciu

59. Reclamantii solicită 10.000 euro fiecare pentru prejudiciul moral pe care l-au suportat din cauza încălcării dreptului lor de a li se respecta bunurile.

60. Guvernul nu a prezentat observatii asupra acestui aspect.

61 Curtea apreciază că reclamantii au suferit un prejudiciu moral incontestabil prin obligarea lor la restituirea sumelor litigioase.

62. Tinând cont de circumstantele cauzei si statuând în echitate, conform art. 41, Curtea acordă, cu acest titlu, 1.000 euro fiecărui reclamant.

B. Cheltuieli de judecată

63. Reclamantii solicită 1.200 euro cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în fata instantelor interne.

64. Guvernul nu a prezentat observatii asupra acestui aspect.

65. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine restituirea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. În cauză, tinând seama de faptul că reclamantii nu au furnizat niciun document justificativ, Curtea respinge cererea referitoare la cheltuielile de judecată legate de procedura internă.

C. Dobânzi moratorii

66. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de pret marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA,

ÎN UNANIMITATE,

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 si inadmisibilă pentru rest;

2. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1;

3. hotărăste:

a) ca statul pârât să plătească fiecărui reclamant, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, conform articolului 44 § 2 din Conventie, 1.000 euro (o mie euro) cu titlu de prejudiciu moral, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit;

b) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, această sumă să fie majorată cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de pret marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale.

4. respinge cererea de satisfactie echitabilă pentru rest.

Întocmită în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 23 februarie 2006 în conformitate cu art. 77 alin. 2 si 3 din Regulament.

 

Presedinte,

Boštjan M. Zupančič

 

 

Grefier,

Vincent Berger