MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 565        LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 17 august 2007

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            772. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

            773. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Maritimă în grad de Cavaler

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

37. - Ordonantă privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

820. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Financial Crimes Enforcement Network privind cooperarea în schimbul de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea terorismului, semnat la Hamilton, Bermuda, la 31 mai 2007

 

Memorandum de întelegere între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor si Financial Crimes Enforcement Network privind cooperarea în schimbul de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea terorismului

 

833. - Hotărâre privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare si încheierea acordurilor colective

 

868. - Hotărâre privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

923. - Hotărâre privind aprobarea Programului de măsuri pentru elaborarea Strategiei nationale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.100. - Ordin al ministrului mediului si dezvoltării durabile privind modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare al Comisiei pentru acreditarea persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.201/2006

 

            Rectificări la:

            - Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 920/2007

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

            În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

            având în vedere propunerea Guvernului,

 

            Presedintele României decretează:

 

            Articol unic. - Domnul Ion Vîlcu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Argentina si în Republica Paraguay.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 10 august 2007.

Nr. 772.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Maritimă în grad de Cavaler

 

            În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările ulterioare,

            având în vedere propunerea ministrului apărării,

            pentru înaltul profesionalism dovedit si contributia meritorie avută la îndeplinirea misiunilor încredintate, pentru modul în care a reprezentat scoala românească de navigatie în cadrul Aliantei Nord-Atlantice, ca navă „Amiral” a Flotei Militare a României,

 

            Presedintele României decretează:

 

            Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn de pace, Fregatei „Mărăsesti”.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României, republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 13 august 2007.

Nr. 773.


ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 1 pct. II.3 din Legea nr. 266/2007 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

CAPITOLUL I

Scop si domeniu de aplicare

 

Art. 1. - (1) Prezenta ordonantă stabileste cadrul de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto care efectuează operatiuni de transport rutier ce fac obiectul Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 de armonizare a anumitor dispozitii din domeniul social privind transportul rutier si amendare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 si Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.135/98 si abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.820/85 sau operatiuni de transport rutier care fac obiectul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internationale (AETR), denumit în continuare Acordul AETR.

(2) Prezenta ordonantă stabileste cadrul de aplicare a regulilor privind utilizarea aparatelor de înregistrare a perioadelor de conducere, pauzelor si perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto, denumite în continuare tahografe sau tahografe digitale, asa cum sunt acestea definite în anexa nr. I si în anexa nr. IB la Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 privind echipamentul de înregistrare în transportul rutier, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Operatiunile de transport la care se face referire la art. 13 alin. (1) lit. a), b), c), d), h), k), m), n) si p) al Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 sunt exceptate, pe teritoriul României, de la aplicarea prevederilor acestui regulament.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor poate acorda, cu acordul Comisiei Europene, derogări temporare de la regulile privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto, în conditiile prevăzute la art. 14 al Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006.

 

CAPITOLUL II

Activitatea de control

 

            Art. 4. - (1) Controlul respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, ale Acordului AETR si ale prezentei ordonante se va desfăsura atât în trafic, cât si la sediile întreprinderilor si operatorilor de transport rutier.

            (2) Controlul în trafic se efectuează de către personalul cu atributii de control din cadrul Autoritătii Rutiere Române - A.R.R. si/sau de către politisti rutieri.

            (3) Controlul la sediile întreprinderilor si operatorilor de transport rutier se efectuează de către personalul cu atributii de control din cadrul Autoritătii Rutiere Române - A.R.R. si/sau de către personalul cu atributii de control din cadrul Inspectiei Muncii - I.M., Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse.

            (4) Coordonatorul national al activitătilor de control cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Acordului AETR si ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 este Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., denumită în continuare Coordonator national.

            Art. 5. - Coordonatorul national are următoarele atributii principale:

            a) coordonează activitatea de control, astfel încât:

            (i) să fie verificat anual cel putin 1% din totalul zilelor lucrate în cursul anului de conducătorii auto care fac obiectul prezentei ordonante. Începând cu 1 ianuarie 2008 vor fi verificate anual cel putin 2% din totalul zilelor lucrate în cursul anului de conducătorii auto, iar începând cu 1 ianuarie 2010 vor fi verificate anual cel putin 3% din totalul zilelor lucrate în cursul anului de conducătorii auto;

            (ii) să fie verificate în trafic cel putin 15% din totalul zilelor de lucru ale conducătorilor auto verificate anual si cel putin 25% din numărul acestora să fie verificate la sediile întreprinderilor de transport rutier. Începând cu 1 ianuarie 2008, cel putin 30% din totalul zilelor de lucru ale conducătorilor auto verificate anual vor fi verificate în trafic si cel putin 50% din numărul acestora vor fi verificate la sediul întreprinderilor de transport rutier;

b) colaborează cu organismele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea organizării unor activităti comune de control;

c) transmite la fiecare 2 ani Comisiei Europene raportări statistice cu privire la activitatea de control, conform prevederilor art. 17 al Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 si Deciziei Comisiei nr. 93/173/CEE;

d) colaborează cu organismele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, în vederea depistării si sanctionării unor eventuale încălcări ale prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 si/sau Acordului AETR, acolo unde există indicii în acest sens;

e) transmite informatiile prevăzute la art. 22 alin. (2) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 si, respectiv, la art. 19 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 organismelor similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, la fiecare 6 luni si ori de câte ori sunt solicitate astfel de informatii cu privire la anumite cazuri particulare.

Art. 6. - (1) Toate institutiile implicate în activitatea de control vor înainta anual Coordonatorului national statistici detaliate cu privire la controalele desfăsurate, care să cuprindă cel putin următoarele informatii:


a) în ceea ce priveste controalele în trafic:

(i) tipul de drum pe care a avut loc controlul - autostradă, drum national sau drum judetean/local - si statul în care este înmatriculat vehiculul, astfel încât să fie evitată orice fel de discriminare bazată pe nationalitate;

(ii) tipul de tahograf instalat pe vehicul;

b) în ceea ce priveste controalele la sediile întreprinderilor si operatorilor de transport rutier:

(i) tipul de activitate de transport - transport national sau international, de mărfuri sau de persoane, public ori în cont propriu; (ii) dimensiunea parcului de vehicule al întreprinderilor

si operatorilor de transport rutier; (iii) tipul de tahograf instalat pe vehicul. (2) Statisticile prevăzute la alin. (1) se centralizează de către Coordonatorul national si se transmit la fiecare 2 ani Comisiei Europene.

Art. 7. - În cursul exercitării atributiilor, personalul cu atributii de control are dreptul:

a) să pătrundă în orice vehicul care face obiectul prezentei ordonante si să inspecteze orice parte a vehiculului si a tahografului, putând să verifice, să retină si/sau să copieze orice document sau înregistrare relevantă pentru activitatea de control;

b) să solicite conducătorului auto sau întreprinderii/operatorului de transport rutier să prezinte de îndată vehiculul spre a fi inspectat într-o locatie dotată corespunzător pentru evaluări tehnice amănuntite, dacă există indicii privind interventii neautorizate asupra tahografului sau indicii privind existena unor mijloace ilegale de manipulare a tahografului care nu pot fi verificate corespunzător în trafic;

c) să pătrundă, în vederea efectuării controlului si în timpul programului normal de lucru, în orice spatiu în care îsi desfăsoară activitatea întreprinderea/operatorul de transport rutier, unde pot exista informatii relevante pentru activitatea de control al respectării regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto.

 

CAPITOLUL III

Contraventii si sanctiuni

 

            Art. 8. - Constituie contraventii următoarele fapte:

            1. utilizarea unui vehicul fără tahograf sau tahograf digital ori utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale neomologate;

            2. montarea unor tahografe sau tahografe digitale neomologate;

            3. utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale nesigilate;

            4. utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale montate/ reparate/calibrate de operatori economici neautorizati;

            5. utilizarea unor tahografe digitale necalibrate;

            6. utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale cu ter­menul de valabilitate al verificării/calibrării periodice depăsit;

            7. calibrarea incorectă a unui tahograf sau tahograf digital;

            8. utilizarea unor dispozitive ilegale de manipulare a tahografului;

9. montarea unor dispozitive ilegale de manipulare a tahografului;

10. conducerea unui vehicul dotat cu tahograf fără a utiliza diagrame tahograf;

11. conducerea unui vehicul dotat cu tahograf digital fără a utiliza cartela tahografică;

12. nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (1) din Regula­mentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind asigurarea unui număr suficient de diagrame tahografice corespunzătoare pentru efectuarea operatiunilor de transport;

13. nerespectarea obligatiei de a asigura posibilitatea utilizării imprimantei tahografului digital în trafic la solicitarea personalului de control, conform prevederilor art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85;

14. nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (4) lit. a) teza a treia din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind detinerea, de către un conducător auto, a mai mult de o cartelă tahografică validă;

15. nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (4) lit. a) teza a treia, din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea, de către un conducător auto, a unei cartele tahografice eliberate altei persoane;

16. nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (4 lit. a) teza a treia din Regulamentul Consiliului ( CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea unei cartele tahografice defecte sau expirate;

17. nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) teza a cincea din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind modul de utilizare a tahografului digital atunci când cartela tahografică este defectă sau nu este în posesia conducătorului auto;

18. nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) teza întâi din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea unor diagrame tahografice sau cartele tahografice murdare sau deteriorate;

19. nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) teza întâi din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind scoaterea neautorizată a diagramei tahografice din tahograf sau a cartelei tahografice din tahograful digital înaintea terminării zilei de lucru sau utilizarea lor pentru o perioadă mai lungă decât cea prevăzută;

20. nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) teza a treia din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea diagramelor tahograf sau a cartelelor tahografice atunci când vehiculul este condus de un echipaj format din mai multi conducători auto;

21. nerespectarea de către conducătorul auto a obligatiei prevăzute la art. 15 alin. (2) teza a doua din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind introducerea manuală a unor date;

22. nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind reglarea ceasului tahografului si utilizarea comutatorului;

23. necompletarea pe diagrama tahograf a datelor prevăzute la art. 15 alin. (5) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85;

24. omisiunea de a introduce manual în tahograful digital datele prevăzute la art. 15 alin. (5) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85;

25. nerespectarea prevederilor art. 16 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea vehiculului si înregistrarea datelor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto în eventualitatea defectării sau functionării defectuoase a tahografului ori în eventualitatea în care conducătorul auto nu poate utiliza cartela tahograf fiind distrusă, defectă, pierdută sau furată;

26. depăsirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu până la o oră;

27. depăsirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu până la două ore;

28. depăsirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu până la 3 ore;

29. depăsirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu până la 4 ore;

30. depăsirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu 4 ore sau mai mult;

31. depăsirea perioadei maxime zilnice de conducere cu până la o oră;

32. depăsirea perioadei maxime zilnice de conducere cu până la două ore;


33. depăsirea perioadei maxime zilnice de conducere cu până la 3 ore;

34. depăsirea perioadei maxime zilnice de conducere cu până la 4 ore;

35. depăsirea perioadei maxime zilnice de conducere cu 4 ore sau mai mult;

36. depăsirea perioadei maxime de conducere într-un interval de două săptămâni;

37. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 24 de ore cu până la o oră;

38. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 24 de ore cu până la două ore;

39. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 24 de ore cu până la 3 ore;

40. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 24 de ore cu până la 4 ore;

41. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 24 de ore cu 4 ore sau mai mult;

42. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducători auto, cu până la o oră;

43. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducători auto, cu până la două ore;

44. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducători auto, cu până la 3 ore;

45. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducători auto, cu până la 4 ore;

46. nerespectarea perioadei minime de odihnă într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducători auto, cu 4 ore sau mai mult;

47. nerespectarea perioadei minime de odihnă săptămânală după 6 perioade zilnice de conducere;

48. nerespectarea perioadei minime de odihnă săptămânală după 12 perioade zilnice de conducere;

49. conducerea unui vehicul imobilizat de către autoritatea competentă;

50. refuzul în cursul controlului de a permite verificarea, retinerea sau copierea oricărei înregistrări privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto;

51. neprezentarea, în trafic, a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital, conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 sau Acordului AETR, după caz;

52. neprezentarea, în cursul controlului la sediul întreprinderii/operatorului de transport rutier, a înregistrărilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto solicitate de personalul de control;

53. lipsa, la sediul întreprinderii/operatorului de transport rutier, a registrului de sarcini si a orarului serviciului regulat, prevăzute la art. 16 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006;

54. neînscrierea în registrul de sarcini a tuturor datelor prevăzute la art. 16 alin. (2) si alin. (3) lit. a) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006;

55. nesemnarea registrului de sarcini de către conducătorul întreprinderii/operatorului de transport rutier sau de către o persoană împuternicită de acesta, potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) lit. b) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006;

56. neprezentarea de către conducătorul auto, în cursul controlului în trafic, a unei copii a registrului de sarcini si a orarului serviciului regulat, conform prevederilor art. 16 alin. (2) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006;

57. nerespectarea obligatiei de a păstra registrul de sarcini o perioadă de cel putin un an de la expirarea perioadei la care se referă si de a pune la dispozitia conducătorilor auto câte o copie a acestuia, conform prevederilor art. 16 alin. (3) lit. c) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006;

58. nereturnarea diagramelor tahografice utilizate de către conducătorul auto întreprinderii/operatorului de transport rutier, spre a fi păstrate la sediu, după 28 de zile de la utilizarea lor;

59. nerespectarea obligatiei întreprinderii/operatorului de transport rutier de a descărca si stoca la sediu, cel mai târziu la fiecare 28 de zile, datele din cartelele tahografice ale conducătorilor auto si/sau nerespectarea obligatiei de a descărca si stoca la sediu, cel mai târziu la fiecare 90 de zile, datele din tahografele digitale ale vehiculelor pe care le utilizează;

60. nerespectarea obligatiei întreprinderii/operatorului de transport rutier de a păstra înregistrările privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto cel putin un an de la efectuarea acestora, în ordine cronologică si separat pentru fiecare conducător auto;

61. acordarea de către întreprindere/operatorul de transport rutier a unor plăti conducătorilor auto, chiar si sub formă de bonificatii sau prime, în functie de distanta parcursă si/sau de cantitatea de mărfuri transportată.

Art. 9. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 8 se sanctionează după cum urmează:

a) cele de la pct. 1, 3, 8, 49, 50 si 60, cu amendă de la 9.000 lei la 10.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

b) cele de la pct. 2 si 9, cu amendă de la 9.000 lei la 10.000 lei, aplicabilă atelierului care a montat tahograful, tahograful digital sau dispozitivul ilegal;

c) cele de la pct. 4, 53 si 57, cu amendă de la 4.500 lei la 5.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

d) cele de la pct. 10, 11 si 15, cu amendă de la 4.500 lei la 5.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier sau conducătorului auto, după caz;

e) cea de la pct. 7, cu amendă de la 4.500 lei la 5.000 lei, aplicabilă atelierului care a calibrat tahograful sau tahograful digital;

f) cele de la pct. 5, 6, 12, 13 si 61, cu amendă de la 3.500 lei la 4.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

g) cele de la pct. 14 si 16, cu amendă de la 3.500 lei la 4.000 lei, aplicabilă conducătorului auto;

h) cele de la pct. 51, 52, 58 si 59, cu amendă de la 3.000 lei la 3.500 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

i) cele de la pct. 54, 55 si 56, cu amendă de la 2.000 lei la 2.500 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

j) cele de la pct. 30, 35, 41 si 46, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

k) cele de la pct. 29, 34, 40 si 45, cu amendă de la 2.500 lei la 3.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

l) cele de la pct. 28, 33, 39 si 44, cu amendă de la 2.000 lei la 2.500 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

m) cele de la pct. 27, 32, 38 si 43, cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;


n) cele de la pct. 26, 31, 36, 37, 42, 47 si 48, cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

o) cele de la pct. 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24 si 25, cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, aplicabilă conducătorului auto.

(2) În măsura în care contraventiile la care se face referire la art. 8 pct. 26—35 si 37—48 sunt depistate în trafic, precum si în toate celelalte situatii în care conducătorul auto nu poate dovedi efectuarea pauzelor si/sau perioadelor minime de odihnă prevăzute de legislatia în vigoare, suplimentar fată de sanctiunea cu amenda prevăzută la alin. (1), se va aplica si sanctiunea imobilizării vehiculului până la îndeplinirea conditiilor de legalitate pentru continuarea transportului.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mentiune în procesul-verbal despre această posibilitate.

(4) Contraventiile prevăzute în prezenta ordonantă se constată s i se sanctionează de către personalul cu atributii de inspectie i control din cadrul Autoritătii Rutiere Române- A.R.R., de către personalul cu atributii de inspectie si control din cadrul Inspectiei Muncii - I.M., Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse si de către politistii rutieri, potrivit competentelor ce le revin.

Art. 10. - Contraventiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale si tranzitorii

 

            Art. 11. - (1) În termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, Ministerul Transporturilor va aproba prin ordin al ministrului:

a) norme tehnice privind eliberarea, înlocuirea, schimbarea si înnoirea cartelelor tahografice, precum s i pentru descărcarea si stocarea datelor din tahografele digitale si cartelele tahografice;

b) norme detaliate privind activitatea de control, prin care se va introduce si un sistem de evaluare a întreprinderilor/ operatorilor de transport rutier în ceea ce priveste respectarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele

de odihnă ale conducătorilor auto, în functie de numărul si de gravitatea contraventiilor constatate, precum si reguli detaliate privind modul de imobilizare a vehiculelor;

c) reglementări privind conditiile de montare, reparare si verificare a tahografelor, precum si de autorizare a operatorilor economici care desfăsoară astfel de activităti.

(2) În termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, Ministerul Transporturilor va elabora si va supune spre aprobare Guvernului reglementări specifice privind organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri si persoane.

(3) Ministerul Transporturilor, prin Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., va lua măsuri pentru ca la proiectarea si constructia drumurilor noi, precum si la reabilitarea sau modernizarea drumurilor existente, pe care le administrează, să se realizeze pe marginea acestora spatii adecvate care să poată fi utilizate atât pentru punerea în aplicare a prevederilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto, cât si pentru desfăsurarea activitătilor de control al respectării acestor prevederi.

(4) Prezenta ordonantă transpune prevederile art. 1, art. 2 alin. (1), (3) si (4), art. 3, art. 4 alin. (6), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (1) si ale art. 16 alin. (1) din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind conditiile minime pentru punerea în aplicare a regulamentelor (CEE) nr. 3.820/85 si (CEE) nr. 3.821/85 ale Consiliului privind legislatia socială referitoare la activitătile de transport rutier si de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L nr. 102 din 11 aprilie 2006, p. 35—44.

Art. 12. - Prezenta ordonantă intră în vigoare în termen de 3 zile de la publicare, cu exceptia art. 8—10, care intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării.

Art. 13. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere si organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri si persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 466/2003, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează: Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocănea

p. Ministrul economiei si finantelor,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 august 2007.

Nr. 37.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Financial Crimes Enforcement Network privind cooperarea în schimbul de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea

terorismului, semnat la Hamilton, Bermuda, la 31 mai 2007

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de întelegere dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Financial Crimes Enforcement Network privind cooperarea în schimbul de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea terorismului, semnat la Hamilton, Bermuda, la 31 mai 2007.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor,

Adriana Luminita Popa

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 iulie 2007.

Nr. 820.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor si Financial Crimes Enforcement Network

privind cooperarea în schimbul de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea terorismului

 

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului României, si Financial Crimes Enforcement Network, unitate în cadrul Departamentului de trezorerie a Statelor Unite ale Americii, (denumite, fiecare în parte, autoritate sau, colectiv, autorităti), doresc, în spiritul cooperării si al interesului reciproc, precum si în contextul legislatiei nationale a fiecărei autorităti, să faciliteze schimbul de informatii pentru a sprijini investigatiile referitoare la spălarea banilor, finantarea terorismului si la infractiuni conexe,

în acest sens, autoritătile, fără intentia de a elabora un document obligatoriu din punct de vedere juridic, dar în scopul întăririi schimbului de informatii în modalitatea cea mai extinsă posibil, au convenit după cum urmează:

Schimbul de informatii

Art. 1. - În contextul legislatiei nationale si potrivit politicilor si procedurilor proprii, fiecare autoritate va furniza, în baza solicitării din partea celeilalte autorităti, orice informatii detinute, la care are acces sau, dacă există posibilitatea legală de a le colecta, ce ar putea fi relevante în investigarea spălării banilor, finantării terorismului ori a infractiunilor conexe. În conformitate cu legislatia natională si cu politicile si procedurile proprii, fiecare autoritate poate, de asemenea, furniza spontan astfel de informatii celeilalte autorităti. Autoritatea care face solicitarea va dezvălui autoritătii de la care solicită informatia cel putin motivul cererii si scopul în care vor fi folosite informatiile.


Utilizarea si dezvăluirea informatiilor furnizate în baza unei cereri sau a unui răspuns spontan

Art. 2a) - Autoritatea care solicită informatiile va folosi si va dezvălui informatiile furnizate în răspunsul la cererea de informatii numai în scopul si doar părtilor agreate în cerere si tinând cont de legislatia tării autoritătii care a făcut solicitarea. Cu privire la furnizarea spontană de informatii, autoritatea primitoare va folosi si va dezvălui informatiile numai în scopul si doar părtilor numite de către autoritatea furnizoare.

Art. 2b) - Utilizarea sau dezvăluirea informatiilor furnizate (inclusiv utilizarea sau dezvăluirea în cadrul unor proceduri administrative, de urmărire penală ori judiciare), de către autoritatea primitoare, în afara dispozitiilor art. 2a), nu este permisă decât în cazul în care autoritatea primitoare obtine acordul prealabil al autoritătii furnizoare de informatii.

Art. 2c) - Fiecare autoritate va include o notificare la documentele ce contin informatiile pe care le furnizează oricărei terte părti, inclusiv orice tertă parte identificate în cererea de informatii. Această notificare va fi considerată suficientă pentru tertii inclusi, că informatiile nu pot fi dezvăluite unei alte părti, fără acordul prealabil al autoritătii care a furnizat informatiile si că informatiile nu pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară oficială.

Utilizarea si dezvăluirea informatiilor incluse într-o cerere

Art. 3a) - Acest memorandum de întelegere (memorandum) nu îngrădeste dreptul autoritătii solicitate de a transmite altor agentii ale Guvernului autoritătii solicitate: (i) continutul cererii pentru a obtine informatii cu privire la cerere; sau (ii) identitatea atât a autoritătii, cât si a persoanei fizice ori juridice care face subiectul cererii, pentru a facilita coordonarea dintre alte agentii de aplicare a legii adecvate, apartinând Guvernului autoritătii căreia i s-a solicitat furnizarea răspunsului.

Art. 3b) - În situatia în care autoritatea solicitată să furnizeze răspuns foloseste informatiile dintr-o cerere de informatii în vederea initierii unor actiuni juridice (cum ar fi înghetarea bunurilor sau urmărirea penală), autoritatea solicitată să răspundă va informa de îndată autoritatea solicitantă, în conformitate cu prevederile din legislatia natională, cu privire la astfel de actiuni. Informatiile obtinute vor putea fi folosite pentru instrumentarea cazurilor în proceduri judiciare numai atunci când au legătură cu spălarea banilor sau cu finantarea terorismului.

Dezvăluirea stabilită prin lege

Art. 4. - Dacă o autoritate se află într-un proces juridic sau în proceduri ce ar putea necesita dezvăluirea informatiilor primite de la cealaltă autoritate, autoritatea care face subiectul unui astfel de proces sau proceduri va notifica de îndată cealaltă autoritate si va depune toate eforturile de a limita divulgarea informatiilor mai departe.

Confidentialitate

Art. 5. - Toate informatiile care fac obiectul schimbului de informatii dintre autorităti sunt supuse unui control si unei protectii stricte pentru a se asigura că informatiile sunt folosite numai într-un mod autorizat si că sunt tratate în regim de confidentialitate. Informatiile care fac obiectul schimbului de informatii sunt protejate de aceeasi confidentialitate care este prevăzută în legislatia natională a autoritătii care primeste informatia, privind informatiile similare din surse nationale.

Limitări

Art. 6. - Acest memorandum nu constrânge niciuna dintre autorităti să-si acorde asistentă reciprocă, în special atunci când au fost initiate proceduri judiciare cu privire la aceleasi fapte sau dacă o astfel de asistentă este contrară intereselor tării autoritătii solicitate. Dacă o autoritate hotărăste să nu răspundă unei cereri de informatii primite din partea celeilalte autorităti, autoritatea care a primit cererea va notifica celeilalte autorităti despre faptul că nu intentionează să răspundă.

Forme de comunicare

Art. 7. - Pe cât posibil, toate cererile de informatii, răspunsurile la cererile de informatii, informatiile, subiect al schimbului de informatii, notificările si acordurile furnizate potrivit prezentului memorandum se vor efectua în scris, numai în scris sau vor fi confirmate în scris.

Amendamente

Art. 8. - Prezentul memorandum poate fi modificat oricând, prin acordul părtilor în formă scrisă, cu respectarea procedurii prevăzute pentru intrarea sa în vigoare.

Perioada de operationalitate a memorandumului

Art. 9. - Prezentul memorandum va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care autoritătile se vor informa reciproc cu privire la finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea lui în vigoare.

Art. 10. - Acest memorandum poate să fie denuntat oricând. Totusi, dacă o autoritate dezvăluie sau utilizează informatiile furnizate de la cealaltă autoritate, contrar prevederilor acestui memorandum si fără consimtământul prealabil al celeilalte autorităti, aceasta din urmă poate să denunte imediat memorandumul prin orice formă de comunicare. În ambele cazuri încetarea valabilitătii va deveni efectivă si va produce efecte de la data primirii notificării scrise din partea celeilalte autorităti. Termenii si conditiile referitoare la confidentialitatea informatiilor primite anterior încetării acestui memorandum vor produce efecte si după încetarea acestuia.

Prezentul memorandum este semnat la Hamilton, Bermuda, în 4 exemplare originale, dintre care două exemplare în limba engleză si două exemplare în limba română, fiind considerate texte autentice, si fiecare autoritate îsi asumă răspunderea pentru traducerea în orice altă limbă.

 

 

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România,

Adriana Luminita Popa,

presedinte

Financial Crimes Enforcement Network din Statele Unite ale Americii,

James H. Freis, Jr.,

director


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare

si încheierea acordurilor colective

 

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 73 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, si al art. VII alin. (1) lit. c) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

            Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează normele privind modul de constituire, componenta, atributiile si procedura de lucru ale comisiilor paritare, precum si normele referitoare la încheierea acordurilor colective în cadrul autoritătilor si institutiilor publice.

            Art. 2. - Scopul prezentei hotărâri îl constituie reglementarea cadrului normativ si organizatoric privind asigurarea dialogului social în cadrul autoritătilor si institutiilor publice, prin participarea functionarilor publici în comisiile paritare, precum si la încheierea acordurilor colective, în conditiile prevăzute de lege si de prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL II

Constituirea, organizarea si functionarea comisiilor paritare

 

SECTIUNEA 1

Constituirea si componenta comisiilor paritare

 

            Art. 3. - Comisiile paritare se constituie în cadrul fiecărei autorităti sau institutii publice, prin act administrativ al conducătorului autoritătii ori institutiei publice.

            Art. 4. - Comisiile paritare sunt compuse dintr-un număr de 2-6 membri titulari si câte 2 membri supleanti, astfel:

            a) 2 membri titulari si 2 membri supleani, în cazul în care autoritatea sau institutia publică are până la 15 functionari publici;

            b) 4 membri titulari si 2 membri supleanti, în cazul în care autoritatea sau institutia publică are până la 150 de functionari publici;

            c) 6 membri titulari si 2 membri supleanti, în cazul în care autoritatea sau institutia publică are peste 150 de functionari publici.

            Art. 5. - Conducătorul autoritătii sau institutiei publice stabileste prin act administrativ perioada în care se desemnează reprezentantii functionarilor publici în comisia paritară. Actul administrativ se afisează la sediul autoritătii sau institutiei publice, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei, si rămâne afisat până la finalizarea procedurii de constituire a comisiei paritare.

            Art. 6. - (1) Membrii titulari ai comisiei paritare sunt desemnati astfel:

            a) jumătate, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice;

b) jumătate, de către organizatia sindicală reprezentativă a functionarilor publici din cadrul autoritătii sau institutiei publice, în conditiile legii, ori prin votul majoritătii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat. Alegerea reprezentantilor functionarilor publici se face prin vot secret.

(2) Membrii supleanti sunt desemnati cu respectarea principiului paritătii si al asigurării reprezentativitătii părtilor.

(3) În cazul în care la nivelul autoritătii sau institutiei publice sunt constituite cel putin două sindicate reprezentative ale functionarilor publici, desemnarea reprezentantilor în comisia paritară se face prin acord scris, încheiat între toate sindicatele reprezentative.

(4) În cazul în care, cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor comisiei paritare, sindicatele reprezentative nu au încheiat un acord în conditiile prevăzute la alin. (3), alegerea reprezentantilor functionarilor publici se face dintre candidatii propusi de fiecare organizatie sindicală reprezentativă, procedura de alegere fiind cea prevăzută la alin. (1) lit. b).

Art. 7. - (1) Presedintele comisiei paritare este ales prin votul membrilor titulari ai acesteia, pe o perioadă de un an, iar mandatul său nu poate fi reînnoit succesiv. Rezultatul alegerii se aduce de îndată la cunostintă persoanelor care au desemnat membrii în comisia paritară, potrivit art. 6 alin. (1).

(2) În situatia prevăzută la art. 4 lit. a), presedintele este desemnat de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, prin actul de constituire a comisiei paritare.

Art. 8. - (1) Pot fi membri în comisia paritară numai functionarii publici definitivi care au o bună reputatie profesională.

(2) Nu poate fi membru al comisiei paritare functionarul public care se află în următoarele situatii:

a) este sot, rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin cu conducătorul autoritătii ori institutiei publice sau cu membrii organelor de conducere ale sindicatului reprezentativ al functionarilor publici;

b) este membru, membru supleant sau presedinte al comisiei de disciplină;

c) a fost sanctionat disciplinar, iar sanctiunea disciplinară nu a fost radiată, în conditiile legii;

d) a fost condamnat prin sentintă definitivă si irevocabilă pentru fapte de natură penală, cu exceptia situatiei în care a intervenit reabilitarea.

(3) Prevederile alin. (2) lit. b) nu se aplică în cazul în care autoritatea sau institutia publică are până la 15 functionari publici.

Art. 9. - (1) Fiecare comisie paritară are un secretar titular si un secretar supleant, numiti de conducătorul autoritătii sau institutiei publice prin actul administrativ de constituire a comisiei parita t e. Secretarul titular si secretarul supleant sunt functionari publici în cadrul autoritătii sau institutiei publice pentru care se organizează comisia paritară si nu sunt membri ai acesteia.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), în măsura în care numărul redus al functionarilor publici nu permite desemnarea secretarului din rândul acestora, poate fi numită secretar al comisiei paritare o persoană angajată cu contract individual de muncă din cadrul autoritătii sau institutiei publice pentru care se organizează comisia paritară.

Art. 10. - (1) Contestatiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentantilor functionarilor publici în comisia paritară pot fi depuse la conducătorul autoritătii sau institutiei publice de orice functionar public interesat din cadrul acesteia, în scris si motivat, în termen de două zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de desemnare.

(2) Conducătorul autoritătii sau institutiei publice verifică contestatiile, iar în cazul în care le consideră întemeiate anulează rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia.

Art. 11. - În urma finalizării procedurii de desemnare si a solutionării contestatiilor depuse, membrii si secretarul comisiei paritare, precum si supleantii acestora sunt numiti prin actul administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice în termen de 15 zile lucrătoare.


Art. 12. - (1) Nerespectarea procedurii de constituire a comisiei paritare poate fi atacată la instanta de contencios administrativ competentă, în conditiile legii, de orice persoană interesată.

(2) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în conditiile prezentei hotărâri.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile comisiilor paritare

 

            Art. 13. - (1) Comisia paritară este consultată în situatiile prevăzute la art. 74 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată. În acest sens, comisia paritară are următoarele atributii principale:

            a) propune periodic măsuri de îmbunătătire a activitătii autoritătii sau institutiei publice;

            b) analizează si avizează planul anual de perfectionare profesională, precum si orice măsură privind pregătirea profesională a functionarilor publici, în conditiile în care aceasta implică utilizarea fondurilor bugetare ale autoritătii sau institutiei publice;

            c) analizează si, dacă este cazul, formulează propuneri privind flexibilizarea programului de lucru al functionarilor publici, pe care le supune spre aprobare conducerii autoritătii sau institutiei publice;

            d) participă, cu rol consultativ, la negocierea acordurilor colective de către autoritatea sau institutia publică cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii acestora si elaborează proiectul acordului colectiv;

e) urmăreste permanent realizarea acordurilor colective încheiate între autoritatea sau institutia publică cu sindicatele reprezentative sau cu reprezentantii functionarilor publici;

f) întocmeste rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condi t iile legii, pe care le comunică conducerii autoritătii sau instituiei publice, precum si conducerii sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici sau reprezentantilor functionarilor publici;

g) îndeplineste si alte atributii prevăzute de lege.

(2) În exercitarea atributiilor sale, comisia paritară emite avize consultative. Avizul se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor comisiei paritare.

(3) Comisia paritară constituită potrivit art. 4 lit. a) adoptă avize cu unanimitate de voturi.

(4) Avizul comisiei paritare este întotdeauna scris si motivat. Avizul poate fi favorabil, favorabil cu obiectiuni sau nefavorabil.

Art. 14. - (1) Presedintele comisiei paritare are următoarele atributii:

a) sustine initiativele fundamentate ale membrilor comisiei paritare si dispune cu privire la oportunitatea convocării comisiei paritare în scopul dezbaterii acestora;

b) solicită convocarea comisiei paritare;

c) propune ordinea de zi a sedintei;

d) conduce sedintele comisiei paritare;

e) coordonează activitatea comisiei paritare;

f) reprezintă comisia paritară în relatia cu conducătorul autoritătii sau al institutiei publice.

(2) Secretarul comisiei paritare are următoarele atributii:

a) înregistrează solicitările de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;

b) convoacă, la solicitarea presedintelui comisiei paritare ori a conducătorului autoritătii sau institutiei publice, membrii comisiei paritare si comunică propunerea pentru ordinea de zi a sedintei;

c) pregăteste desfăsurarea în bune conditii a sedintei;

d) întocmete, redactează si semnează alături de membrii comisiei paritare procesul-verbal al sedintei;

e) redactează avizele sau propunerile emise de comisia paritară si le înaintează spre semnare membrilor acesteia, în termen de două zile lucrătoare de la data la care a avut loc sedinta în care s-a votat avizul.

(3) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se află în imposibilitate de a-si îndeplini atributiile, acestea sunt îndeplinite de secretarul supleant.

 

SECTIUNEA a 3-a

Functionarea comisiilor paritare

 

            Art. 15. - (1) Membrii comisiei paritare sunt numiti pe o perioadă de 3 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.

            (2) Comisia paritară îsi exercită mandatul de la data constituirii până la data constituirii comisiei paritare nou-alese.

            Art. 16. - (1) Comisia paritară se poate întruni la solicitarea:

            a) conducătorului autoritătii sau institutiei publice;

b) presedintelui comisiei paritare;

c) sindicatului reprezentativ al functionarilor publici sau, după caz, reprezentantilor functionarilor publici;

d) majoritătii functionarilor publici.

(2) Convocarea membrilor comisiei paritare si comunicarea ordinii de zi propuse se fac în scris de către presedintele acesteia, prin intermediul secretarului comisiei paritare, în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării de întrunire a comisiei paritare.

Art. 17. - (1) Comisia paritară este valabil întrunită în prezena tuturor membrilor titulari.

(2) În cazul în care, în urma convocării, membrii titulari comunică în scris că din motive obiective nu pot participa la sedinta comisiei paritare, presedintele va convoca membrii supleanti.

(3) Prezenta membrilor convocati la sedintă este obligatorie. Art. 18. - (1) Comisia paritară se întruneste în sedintă la data stabilită de presedintele comisiei si comunicată de secretarul acesteia prin adresa de convocare.

(2) Presedintele comisiei paritare poate solicita participarea la sedintele comisiei paritare, în calitate de invitat, a persoanelor care pot asigura o expertiză în solutionarea problemelor stabilite pe ordinea de zi a sedintei.

Art. 19. - (1) Lucrările comisiei paritare se consemnează într-un proces-verbal.

(2) Procesul-verbal al sedintei comisiei paritare cuprinde următoarele:

a) data si ora la care s-a întrunit comisia paritară;

b) ordinea de zi aprobată de membrii comisiei paritare;

c) mentiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;

d) problemele discutate si solutiile adoptate;

e) avizul emis de comisia paritară în urma desfăsurării sedintei acesteia;

f) opiniile separate;

g) numele si semnătura membrilor care au participat la sedinta comisiei paritare.

 

SECTIUNEA a 4-a

Încetarea si suspendarea calitătii de membru al comisiei paritare

 

Art. 20. - (1) Mandatul de membru al comisiei paritare se suspendă de drept în următoarele situatii:

a) raporturile de serviciu ale functionarului public sunt modificate prin delegare sau detasare, t n conditiile legii, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice consecutive;

b) functionarul public a săvârsit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;

c) functionarul public a săvârsit o faptă pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale.

(2) Mandatul de membru al comisiei paritare se suspendă, la initiativa acestuia, în următoarele situatii:

 a) la cererea motivată a functionarului public numit în comisia paritară, pentru perioada solicitată de acesta;

b) functionarul public, membru al comisiei paritare se află în conflict de interese, conform legii.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), cererea de suspendare se face în scris si se înaintează pentru aprobare conducătorului autoritătii sau institutiei publice.

(4) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), conflictul de interese poate fi sesizat de membrul comisiei paritare care se află în această situatie sau de orice altă persoană interesată, prin cerere de suspendare înaintată în scris conducătorului autoritătii sau institutiei publice.

(5) Pe durata suspendării mandatului membrului titular, potrivit alin. (1) si (2), atributiile acestuia sunt exercitate de membrul supleant corespunzător, astfel încât să fie respectat principiul paritătii.

Art. 21. - (1) Mandatul de membru al comisiei paritare încetează în următoarele situatii:

a) la încheierea perioadei pentru care a fost numit membru în comisia paritară, dacă nu a fost reînnoit mandatul;

b) la data modificării prin transfer, mutare în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autoritătii sau institutiei publice, precum si a încetării raporturilor de serviciu dintre functionarul public membru al comisiei paritare si institutia sau autoritatea publică;

c) la data la care a intervenit o situatie care a determinat încetarea îndeplinirii uneia dintre conditiile prevăzute la art. 8 alin. (2);

d) la data solicitată de functionarul public membru al comisiei paritare prin cerere scrisă privind renuntarea la calitatea de membru în comisia paritară;

e) în cazul în care functionarul public absentează nejustificat la două sedinte consecutive ale comisiei paritare în conditiile art. 17;

f) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate sau conflict de interese si nu actionează pentru încetarea acestuia, în termen de 10 zile calendaristice de la data constatării;

g) raporturile de serviciu ale func î ionarului public sunt modificate prin delegare sau detasare, t n conditiile legii, pe o perioadă mai mare decât cea prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a).

(2) În cazul în care are loc încetarea calitătii de membru titular al comisiei paritare în conditiile prevăzute la alin. (1), membrii supleanti corespunzători sunt titularizati, astfel încât să fie respectat principiul paritătii.

(3) În cazul în care un membru supleant este titularizat în conditiile alin. (2), se desemnează un alt membru supleant corespunzător.

 

CAPITOLUL III

Acorduri colective

 

            Art. 22. - (1) Acordul colectiv este conventia încheiată în formă scrisă între autoritatea sau institutia publică, reprezentată prin conducătorul acesteia, si functionarii publici din cadrul autoritătii sau institutiei publice respective, prin sindicatele reprezentative ale acestora ori prin reprezentantii alesi, în care sunt stabilite anual măsuri referitoare la:

a) constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunătătirii conditiilor la locul de muncă;

b) sănătatea si securitatea în muncă;

c) programul zilnic de lucru;

d) perfectionarea profesională;

e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protectia celor alesi în organele de conducere ale organizatiilor sindicale sau desemnati ca reprezentanti ai functionarilor publici.

(2) Desemnarea reprezentantilor în vederea încheierii acordului colectiv se face de către organizatia sindicală reprezentativă a functionarilor publici din cadrul autoritătii sau institutiei publice ori prin votul majoritătii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat.

(3) Alegerea reprezentantilor functionarilor publici, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, se face prin vot secret.

(4) În cazul în care la nivelul autoritătii sau institutiei publice sunt constituite cel putin două sindicate reprezentative ale functionarilor publici, desemnarea reprezentantilor acestora în vederea negocierii si încheierii acordului colectiv se face prin acord scris, încheiat între toate sindicatele reprezentative.

(5) În cazul în care sindicatele reprezentative nu au încheiat un acord în condi t iile prevăzute la alin. (4), alegerea reprezentantilor funcionarilor publici se face dintre candidatii propusi de fiecare organizatie sindicală reprezentativă, procedura de alegere fiind cea prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. b).

(6) Autoritatea sau institutia publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici toate informatiile necesare pentru încheierea acordului colectiv.

Art. 23. - Negocierea acordului colectiv este obligatorie atunci când este expres solicitată de către una dintre cele două părti semnatare, în termen de 30 de zile deja data aprobării bugetului autoritătii sau institutiei publice. În cazul în care reprezentantii functionarilor publici sau conducătorul autoritătii ori institutiei publice nu solicită demararea procedurilor aferente încheierii acordului colectiv în acest termen, se consideră că s-a renuntat de comun acord la dreptul de încheiere a acestuia pentru anul următor.

Art. 24. - (1) Negocierea clauzelor si încheierea acordurilor colective se fac în mod liber de către părti, acestea aflându-se pe pozitie de egalitate juridică.

(2) Acordul colectiv se poate încheia exclusiv la nivelul unei autorităti sau institutii publice, clauzele acestuia producându-si efectele numai pentru functionarii publici din cadrul autoritătii sau institutiei publice respective.

Art. 25. - Acordurile colective nu pot contine prevederi contrare, drepturi si obligatii sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor colective nu pot exceda sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor si obligatiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligatii suplimentare fată de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu.

Art. 26. - Acordurile colective se încheie după aprobarea bugetului autoritătii sau institutiei publice, pe o perioadă determinată, de regulă corespunzătoare exercitiului bugetar. Cu titlu de exceptie, acorduri colective se pot încheia si pe perioade determinate mai mari de un an, sub rezerva justificării necesitătii si oportunitătii depăsirii perioadei aferente exercitiului bugetar respectiv.

Art. 27. - (1) Acordurile colective se încheie în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, si trebuie să cuprindă cel putin următoarele:

a) informatii referitoare la cele două părti, inclusiv calitatea persoanelor semnatare si actul în baza căruia respectivele persoane au drept de reprezentare;

b) perioada pentru care se încheie acordul colectiv;

c) domeniul de aplicare;

d) obligatiile asumate de cele două părti, pe fiecare dintre domeniile pentru care s-a negociat;

e) data încheierii si semnăturile reprezentantilor;

f) alte informatii, conform obligatiilor instituite prin lege.

(2) Informatiile mentionate cu titlu de obligatie minimală pot fi completate cu alte informatii considerate necesare sau relevante, inclusiv sub forma anexelor.

(3) O copie a acordului colectiv, încheiat în conditiile legii si ale prezentei hotărâri, se transmite comisiei paritare.

(4) Acordurile colective încheiate în conditiile legii si ale prezentei hotărâri de către autorităti si institutii publice constituie informatii de interes public si se aduc la cunostintă publicului din oficiu, prin afisare la sediul autoritătii sau institutiei publice, în locurile special amenajate în acest scop, si, în cazul în care autoritatea sau institutia publică are pagină de internet proprie, prin publicarea acordului colectiv la sectiunea dedicată informatiilor de interes public.

Art. 28. - (1) Executarea acordului colectiv este obligatorie pentru ambele părti. Neîndeplinirea obligatiilor asumate atrage răspunderea civilă si, după caz, disciplinară, a părtilor care se fac vinovate de aceasta.

(2) Clauzele acordului colectiv pot fi modificate pe parcursul executării acestuia, în conditiile legii, ori de câte ori părtile convin acest lucru. Noul acord colectiv este considerat nul de drept dacă modificarea este rezultatul unei presiuni exercitate de o parte asupra celeilalte părti în scopul acceptării solicitării de modificare. Nulitatea se constată de instanta de contencios administrativ competentă, în conditiile legii.

(3) Orice modificare a continutului acordului colectiv se face cu acordul ambelor părti si se aduce la cunostintă persoanelor interesate, în termen de 15 zile calendaristice de la data modificării, prin act aditional, care se aduce la cunostintă publicului, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 27 alin. (4).

(4) La negocierea, încheierea sau modificarea acordului colectiv, oricare dintre părti poate fi asistată de terti, conform propriilor optiuni, sub conditia semnării de către terta parte a unui angajament de confidentialitate.

(5) Drepturile si obligatiile individuale ale functionarilor publici rezultate din aplicarea măsurilor negociate se stabilesc prin raportare la clauzele acordului colectiv în vigoare la data acordării drepturilor sau, după caz, la data îndeplinirii obligatiilor respective.

Art. 29. - (1) Aplicarea acordului colectiv se suspendă în următoarele situatii:

a) în caz de fortă majoră;

b) prin acordul de vointă al părtilor, dacă măsurile stabilite nu mai pot fi realizate din cauza unor restrictii financiare sau modificări legislative cu privire la drepturile ori obligatiile din domeniile prevăzute în acordul colectiv, intervenite ulterior încheierii acestora.

(2) Acordul colectiv poate fi suspendat numai până la încetarea cauzelor care au determinat suspendarea. Art. 30. - Acordul colectiv încetează:

a) la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, dacă părtile nu stabilesc altfel;

b) la data desfiintării sau reorganizării autoritătii ori institutiei publice;

c) prin acordul părtilor;

d) la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii instantei judecătoresti privind constatarea nulitătii acordului colectiv.

Art. 31. - Orice persoană interesată se poate adresa, în conditiile legii, instantei de contencios administrativ competente pentru constatarea nulitătii acordului colectiv.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

 

            Art. 32. - (1) Mandatul membrilor comisiilor paritare constituite în conditiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplină si a comisiilor paritare din cadrul autoritătilor si institutiilor publice încetează de drept la 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

            (2) În termenul prevăzut la alin. (1) autoritătile si institu t iile publice au obligatia de a constitui comisiile paritare în condiiile prezentei hotărâri.

            (3) Persoanele care au avut calitatea de membru în comisiile paritare au obligatia de a preda membrilor noilor comisii,

constituite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, documentele rezultate din activitatea comisiilor respective, pe bază de proces-verbal de predare-preluare.

            Art. 33. - Pentru activitatea desfăsurată în cadrul comisiei paritare, presedintele, membrii si secretarul comisiei paritare au dreptul la un spor lunar de 5%, care se aplică la salariul de bază al fiecăruia si se acordă doar în lunile în care comisia paritară îsi desfăsoară activitatea, pe baza proceselor-verbale ale sedintelor acesteia.

Art. 34. - În cadrul autoritătilor si institutiilor publice în care îsi desfăsoară activitatea politisti care au calitatea de functionar public cu statut special se pot constitui comisii paritare pentru această categorie de personal, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 35. - (1) Autoritătile si institutiile publice vor afisa la sediul propriu si, în cazul în care aceasta există, pe pagina de internet proprie actul administrativ de constituire a comisiei paritare, care se comunică si Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(2) Modificările intervenite în componenta comisiei paritare se afisează si se comunică în conditiile prevăzute la alin. (1).

(3) Termenul de comunicare este de 10 zile lucrătoare de la data constituirii comisiei paritare, respectiv de la data modificării componentei acesteia.

Art. 36. - (1) În scopul realizării rolului si atributiilor care îi revin, Agentia Natională a Functionarilor Publici coordonează metodologic, monitorizează, verifică si controlează aplicarea si respectarea prevederilor prezentei hotărâri de către autoritătile si institutiile publice.

(2) Autoritătile si institutiile publice vor comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici datele solicitate de aceasta. Formatul standard, termenele si modalitatea de transmitere a datelor se stabilesc prin ordin afpresedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 37. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia art. 3-11 si a art. 12 alin. (1), care intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La 30 de zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri se abrogă art. 39-53, precum si toate celelalte dispozitii referitoare la comisiile paritare din Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplină si a comisiilor paritare din cadrul autoritătilor si institutiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici,

József Birtalan

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 25 iulie 2007.

Nr. 833.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Articol unic. - Se aprobă cererea de redobândire a cetăteniei române persoanelor care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu stabilirea domiciliului în România, si care sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

1. Avram Igor, fiul lui Dumitru si Maria (fiica lui Batîr Mihail, născut la 30 iunie1918 în localitatea Cociulia, judetul Cahul, si Elena), născut la data de 18 mai 1980 în localitatea Cociulia, raionul Cantemir, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cociulia, raionul Cantemir. (2921/2002).

2. Bejan Svetlana, fiica lui Mihail (născut la 24 mai 1932 în localitatea Novosiolovka, raionul Sarata, Odesa) si Larisa, născută la data de 19 noiembrie 1955 în localitatea Novosiolovka, raionul Sarata, Odesa, Ucraina, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău Str. Trandafirilor nr. 15, ap.106. (11024/2003).

3. Călin Tatiana, fiica lui Ursu Ion si Ecaterina (fiica lui Pîslaru Ion, născut la 31 mai 1928 în localitatea Bocani, Fălesti, si Alexandra), născută la data de 3 august 1981 în localitatea Doltu, raionul Fălesti, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Doltu, raionul Fălesti. (16850/2003).

4. Cheptănaru Vasile, fiul lui Ion (fiul lui Vasile, născut la 1 ianuarie1921 în localitatea Vadul-Rascov, si Elizaveta) si Liuba, născut la data de 14 martie 1976 în localitatea Soldănesti, Republica Molodova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Soldănesti, Str. Prieteniei nr. 15. (14265/2003) Copii minori: Cheptănaru Daniela, născută la data de 11 iunie 2004.

5. Chircov Elena, fiica lui Marin Dumitru (fiul lui Petru, născut la 9 iunie 1909 în localitatea Chisinău, si Irina) si Liubovi, născută la data de 23 februarie 1973 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău str. Al. Cristea nr. 20. (9724/2003) Copii minori: Chircov Cristina, născută la data de 2 septembrie 1995.

6.  Cimborovici-Teodoreanu Eugenia, fiica lui Dogotaru Serghei (născut la data de 2 august 1912 în localitatea Chetris, judetul Bălti) si Sofia, născută la data de 27 august 1948 în localitatea Chetris, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, Cernăuti, Herta, str. Liliac nr. 1, ap. 7. (15853/2003).

7. Ciobanu Ilinka, fiica lui Ona Vasili si Ana (fiica lui Popovici Vasili, născut la 29 iunie 1918 în localitatea Solotvino, si Elena), născută la data de 1 noiembrie 1979 în localitatea Solotvino, raionul Tiacev, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, Solotvino, str. Proletarskaia nr. 29, raionul Tiacev. (15565/2003).

8. Costișanu Olga, fiica lui Gheorghe si Ana (fiica lui Manole Ion, născut la 23 august 1930 în localitatea Scorteni, judetul Orhei, si Claudia), născută la data de 7 mai 1981 în localitatea Telenesti, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Inesti, raionul Telenesti. (12803/2003).

9. Jurja Lidia, fiica lui Ursul Pavel si Marfa (născută în anul 1931 în localitatea Kotovsk, Lipetkoe), născută la data de 3 decembrie 1959 în localitatea Kotovsk, Lipetkoe, Odesa, Ucraina, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, str. Grenoble nr. 159/7, ap. 26. (9938/2003).

10. Moraras Radu, fiul lui Ilie si Veronica (fiica lui Siminovici Vasile si Domnica, născută la 22 decembrie 1925 în S. Poleana, raionul Hliboca, Cernăuti), născut la data de 24 iulie 1979 în localitatea Ropcea, raionul Storojinet, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Ropcea, Str. Principală nr. 17, Cernăuti. (1903/2003).

11. Neagoe Alexandra, fiica lui Botnarenco Ion si Vera (fiica lui Stratu Filip, născut la 20 octombrie 1913 în localitatea Zahoreni, judetul Orhei, si Elisaveta), născută la data de 1 mai 1978 în localitatea Zahoreni, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zahoreni, judetul Orhei. (3832/2002).

12. Neamtu Eugeniu, fiul lui Ludvig (fiul lui Xenofont si Maria, născută la 19 februarie 1928 în localitatea Plopi, judetul Edinet) si Evghenia, născut la data de 27 iulie 1982 în localitatea Cupcini, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cupcini, Str. Chisinăului nr. 7/2, ap. 17, judetul Edinet. (3900/2003).

13. Neamtu Roman, fiul lui Ludvig (fiul lui Xenofont si Maria, născută la 19 februarie 1928 în localitatea Plopi, judetul Edinet) si Evghenia, născut la data de 27 iulie 1982 în localitatea Cupcini, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cupcini, Str. Chisinăului nr. 7/2, ap. 17, judetul Edinet. (935/2003).

14. Russu Elvira, fiica lui Solopenko Mihail si Liuba (fiica lui Bakal Nicolai si Anastasia, născută la 1 aprilie 1929 în localitatea Prioziornoe, Odesa), născută la data de 3 ianuarie 1976 în localitatea Prioziornoe, raionul Chilia, regiunea Odesa, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Prioziornoe, str. Rodina nr. 41, raionul Chilia, regiunea Odesa. (17352/2003).

15. Sava Aurica, fiica lui Topalo Constantin si Lidia (fiica lui Vove Gheorghe, născut la 1 mai 1921 în localitatea Donduseni, si Efrosinia), născută la data de 6 decembrie 1981 în localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălti, str. 31 August nr. 57, ap. 25. (3710/2004).

16. Semionov Patrick, fiul lui Semionov Vsevolod si Caraus Silvia (fiica lui Ion, născut la 26 septembrie 1926 în localitatea Varvareni, judetul Soroca, si Maria), născut la data de 12 iulie 1980 în localitatea Nisporeni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. Chisinăului nr. 2, bl. G, ap. 24. (3377/2003).

17. Tiron Sergiu, fiul lui Anton (fiul lui stefan, născut la 5 decembrie 1921 în localitatea Casunca, judetul Floresti, si Eugenia) si Eufrosinia, născut la data de 27 septembrie 1971 în localitatea Cosernita, Floresti, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Străseni, str. Marinescu nr. 32 (15281/2003) Copii minori: Tiron Patricia, născută la data de 30 iulie 1995 si Tiron Manuel, născut la data de 26 ianuarie 2000.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Zsuzsánna Péter,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 1 august 2007.

Nr. 868.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului de măsuri pentru elaborarea Strategiei nationale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 4 lit. a) si e) din Hotărârea Guvernului nr. 474/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comitetului National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării si având în vedere prevederile art. 5, 9 si 10 din Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificării în tările afectate grav de secetă si/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994, la care România a aderat prin Legea nr. 111/1998,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de măsuri pentru elaborarea Strategiei nationale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung, denumită în continuare Strategia, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pentru elaborarea Strategiei si a Programului national de actiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de secetă si desertificare se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, suma de 3.000 mii lei.

Art. 3. - În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri Comitetul National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul Strategiei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Decebal Traian Remes

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

p. Ministrul economiei si finantelor,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 august 2007.

Nr. 923.


 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL DE MĂSURI

pentru elaborarea Strategiei nationale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung

 

Scopul

Stabilirea de măsuri eficiente la toate nivelurile implicate în vederea realizării Strategiei nationale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung, denumită în continuare Strategia.

Principii ale reducerii efectelor secetei

a) protectia si conservarea resurselor de apă existente si realizarea de noi acumulări de apă;

b) protec t ia s i conservarea resurselor de sol;

c) protecia i conservarea ecosistemelor;

d) dezvoltarea durabilă a agriculturii si silviculturii;

e) reconstructia zonelor deteriorate ca efect al secetei;

f) participarea publicului la implementarea măsurilor de reducere a efectelor secetei.

Studii si documentatii de bază

În vederea realizării Strategiei se vor utiliza studii si documentatie relevante, printre care: hărti pedologice, proiectii satelitare, hărti de hazard si de risc la secetă, inventarul amenajărilor de irigatii, studiul de irigatii s i drenaje în România, studiile tehnice, economice, financiare i de mediu din cadrul Proiectului „Reabilitarea si reforma sectorului de irigatii” etc.

Părtile principale ale Programului de măsuri pentru elaborarea Strategiei

Programul de măsuri pentru elaborarea Strategiei va cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele părti principale:

a) norma de continut a Strategiei, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul program;

b) institutiile implicate în elaborarea Strategiei:

- autorităti ale administratiei publice centrale;

- unităti de învătământ superior;

- institute de cercetare;

- organizatii neguvernamentale;

- furnizori de apă pentru populatie, agricultură, industrie si alte activităti;

c) măsurile institutionale si legislative:

- convocarea Comitetului national pentru combaterea secetei, a degradării terenurilor si a desertificării, denumit în

continuare Comitetul national, înfiintat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/2004;

- organizarea de întâlniri ale tuturor părtilor implicate pentru punerea de acord a documentelor elaborate si integrarea acestora în conceptul general al Strategiei;

d) consultarea si informarea publică. Implementarea planului

a) coordonarea elaborării Strategiei:

- Comitetul national;

b) atributiile si responsabilitătile institutiilor implicate în elaborarea Strategiei:

- Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale;

- Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile;

- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor;

- Ministerul Transporturilor;

- Ministerul Economiei si Finantelor;

- Ministerul Internelor si Reformei Administrative;

- Ministerul Sănătătii Publice;

- universităti de specialitate;

- institute de cercetare de profil;

c) resurse necesare implementării planului:

- fonduri de la bugetul de stat pentru elaborarea studiilor si evaluărilor preliminare;

- alte fonduri si granturi disponibile;

d) elaborarea de studii si evaluări preliminare necesare definirii Strategiei:

- definirea unei hărti clare a zonelor care nu se pretează la aplicarea irigatiilor;

- realizarea unei hărti a măsurilor de interventie urgentă pentru diminuarea efectelor secetei;

- realizarea unui studiu privind ciclicitatea fenomenului de secetă;

e) raportarea si monitorizarea evolutiei elaborării Strategiei:

- rapoarte periodice ale institutiilor publice implicate către Comitetul national, în vederea coordonării elaborării Strategiei;

- rapoarte ale Comitetului national către Guvernul României privind evolutia elaborării Strategiei.

 

ANEXĂ la Programul de măsuri pentru elaborarea Strategiei

 

NORMA DE CONTINUT A STRATEGIEI

 

STRATEGIA NATIONALĂ

pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung

 

1. INTRODUCERE

1.1. Desertificarea si seceta - efecte imediate, pe termen mediu si lung

Având în vedere pozitia României pe glob, la jumătatea distantei dintre pol si ecuator, fiind străbătută de paralela de 45º, precum si pozitia sa geografică pe continent, la aproximativ 2.000 km de Oceanul Atlantic, 1.000 km de Marea Baltică, 400 km de Marea Adriatică si riverană cu Marea Neagră, masele de aer dirijate spre teritoriul României în diferite contexte sinoptice evoluează într-o gamă foarte amplă mergând până la cele tropicale. Instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici face să se înregistreze atât perioade importante cu regim anticiclonic specific manifestării fenomenului de secetă, cât si treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulatia ciclonică si

invers, cu trecerea prin fenomene extreme precum furtuni, grindină sau tornade.

Din punctul de vedere al indicelui de ariditate, care este în medie de 0,20, teritoriul României se încadrează în zonele semiaride, uscat-subumede si umede.

În teritoriul cu risc ridicat la desertificare si secetă clima este caldă si uscată, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10ºC.

România are 7 milioane de hectare situate în zone cu risc de desertificare.

În România fenomenele de secetă cu accente puternice în unele perioade au fost semnalate si descrise cu mult timp în urmă. În ultimul deceniu fenomenele de uscăciune extremă s-au extins ca urmare a transformărilor profunde cărora a fost supus patrimoniul funciar agricol si silvic - defrisări, distrugerea perdelelor forestiere de protectie, neaplicarea irigatiilor etc.


Conform datelor meteorologice obtinute pentru o perioadă de peste 100 de ani în sud-estul tării, cuprinzând Dobrogea, estul Munteniei si sudul Moldovei, aceste zone sunt potential afectate de desertificare, circa 3 milioane de hectare, din care 2,8 milioane de hectare reprezintă terenuri agricole. Suprafata afectată de secetă este sensibil mai mare decât cea mentionată, practic acoperind întreaga zonă agricolă a tării.

Procesele de degradare a solurilor afectează în diferite grade mai mult de o treime din suprafata teritoriului tării. Dintre acestea cele mai notabile sunt eroziunea prin apă si alunecările de teren, care afectează 7 milioane de hectare, la care se adaugă efectul secetei.

Pentru reducerea efectelor secetei si combaterea desertificării este necesar să se adopte măsuri privind:

a) activităti preventive - de prevenire, de protectie si de pregătire;

b) activităti de management operativ - ce se întreprind în timpul fenomenului de secetă;

c) activităti de reconstructie si refacere - ce se întreprind după trecerea fenomenului de secetă.

1.2. Definitii

Măsuri de diminuare a efectelor secetei - ansamblul măsurilor de protectie a resurselor de apă si de sol, precum si de reconstructie a zonelor afectate de expunerea la secetă.

Degradarea solurilor- procesele de deteriorare a calitătii solurilor, printre care eroziunea, reducerea materiei organice, contaminările difuze si locale, scoaterea din circuitul agricol, compactarea, declinul biodiversitătii, salinizarea, seceta, inundatiile si alunecările de teren sau combinatii ale acestora, care conduc la crearea conditiilor climatice aride sau subaride specifice desertificării.

Conservarea solului - ansamblul măsurilor care asigură protectia si restabilirea solurilor, utilizarea stiintifică argumentată, ratională si în complex, în scopul asigurării bunăstării continue a generatiilor de azi si viitoare.

Conservarea resurselor de apă - ansamblul măsurilor care asigură protectia si refacerea resurselor de apă dulce prin controlul cantitătii utilizate si al continutului de substante poluante din aceasta.

2. STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU COMBATEREA DESERTIFICĂRII SI REDUCEREA EFECTELOR SECETEI

a) Necesitatea Strategiei

Actiunile si măsurile de reducere a efectelor asupra sănătătii populatiei si a pagubelor materiale produse de secetă se desfăsoară pe teritoriul României de peste 100 de ani, în a doua parte a secolului XX acestea fiind acompaniate de măsuri complexe de protectie a mediului. În prezent functionează diverse tipuri de amenajări de protectie a populatiei, bunurilor si resurselor de sol si de apă, constând în:

- amenajări de irigatii care pot deservi până la 3 milioane de hectare de teren arabil;

- lacuri de acumulare;

- terenuri împădurite;

- perdele forestiere de protectie.

Fenomenul de secetă cu care se confruntă România în anul 2007 a scos în evidentă vulnerabilitatea comunitătilor umane expuse riscului, manifestată prin slaba lor capacitate de a absorbi efectele fenomenului si de a se reface după trecerea acestuia.

În acest context apare ca necesară schimbarea abordării asupra solutionării problemelor generate de secetă si trecerea

de la actiunea de tip pasiv la actiunea activă pentru reducerea pagubelor potentiale si a vulnerabilitătii receptorilor riscului de secetă.

b) Scopul Strategiei

Strategia are drept scop reducerea impactului produs de secetă asupra populatiei, bunurilor si factorilor de mediu printr-o planificare adecvată si printr-o politică care să corespundă standardelor si nevoilor comunitătilor umane.

Strategia reprezintă documentul-cadru pentru pregătirea si adoptarea unor măsuri vizând:

- adoptarea unei conceptii integrate în abordarea aspectelor fizice, biologice si socioeconomice ale proceselor desertificării si secetei;

- acordarea atentiei cuvenite, în privinta comertului si contractării de datorii în scopul creării unui mediu economic favorabil, care să conducă la promovarea unei dezvoltări durabile;

- integrarea strategiilor pentru eradicarea sărăciei în eforturile pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei;

- promovarea cooperării transfrontaliere în domeniile protectiei mediului si ale conservării solului si resurselor de apă, în măsura în care ele au legătură cu desertificarea si seceta;

- consolidarea cooperării subregionale, regionale si internationale;

- cooperarea în cadrul organizatiilor interguvernamentale competente;

- stabilirea mecanismelor institutionale, acordând atentie evitării paralelismelor;

- încurajarea utilizării mecanismelor si a întelegerilor financiare bilaterale si multilaterale existente, care mobilizează si canalizează resurse financiare pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei;

- acordarea prioritătii cuvenite alocării resurselor adecvate pentru combaterea desertificării si reducerii efectelor secetei;

- stabilirea de strategii si priorităti în cadrul planurilor si/sau al politicilor de dezvoltare durabilă, pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei;

- abordarea cauzelor profunde ale desertificării si acordarea unei atentii speciale factorilor socioeconomici care contribuie la procesele de desertificare;

- stimularea formării constiintei publice si facilitarea participării populatiei la eforturile pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei;

- crearea unui cadru favorabil prin consolidarea legislatiei aplicabile în vigoare sau prin adoparea de noi legi si stabilirea politicilor pe termen lung si a programului de actiune.

Strategia constituie si baza stabilirii măsurilor specifice de reducere a efectelor secetei si de dezvoltare regională ce se vor lua de administratia centrală si locală.

Strategia stabileste responsabilitătile de implementare si reglementare ale autoritătilor administratiei centrale si locale, ale populatiei si agentilor economici, precum si modul de cooperare la rezolvarea problemelor generate de secetă si implicarea tuturor factorilor.

c) Obiectivele strategiei (i) Obiective generale

Obiectivul general al Strategiei îl constitue stabilirea atributiilor ce revin Guvernului României, autoritătilor administratiei publice centrale si locale si utilizatorilor de apă si de terenuri, precum si a resurselor necesare realizării Programului national de actiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de secetă si desertificare.

În acest sens se vor realiza următoarele:

- stabilirea de actiuni eficiente la toate nivelurile de decizie;

- crearea unei conceptii integrate în abordarea aspectelor fizice, biologice si socioeconomice ale proceselor desertificării si secetei;

- dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare care să se coroboreze cu programele de dezvoltare durabilă.

(ii) Obiective specifice

- Obiective economice

În plan economic se vor aloca resursele necesare prevenirii si reducerii efectelor secetei si asigurării conditiilor de continuare a activitătii în conditii de risc crescut al impactului lipsei de umiditate si actiunii temperaturilor extreme.

- Obiective sociale

Persoanele individuale si locuintele vor avea create conditii de alimentare corespunzătoare cu apă potabilă, asigurare a confortului termic si a pragului de umiditate, aprovizionării cu alimente proaspete.

- Obiective de protectie a mediului

Obiectivul acestei strategii este acela de a constitui un document-cadru în vederea unei abordări sistematice si eficiente pe termen scurt si mediu a managementului secetei, având ca scop diminuarea efectelor sale asupra populatiei si adoptarea măsurilor de combatere pe termen lung a aridizării si desertificării.

- Obiective sectoriale

A. Renaturarea prin reamenajarea Luncii Dunării si a zonelor de luncă ale unor râuri interioare

B. Crearea unor salbe de iazuri în zonele pretabile din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania si Maramures

C. Reabilitarea amenajărilor de irigatii existente si realizarea de noi amenajări

D. Reîmpădurirea si perdeluirea

E. Folosirea soiurilor de sământă si material semincer cu rezistentă sporită la secetă

F. Înfiintarea culturilor în functie de prognoza meteo pentru anul agricol

G. Reorientarea spre culturi pretabile la zonele aride

H. Utilizarea unor tehnologii de lucru al solului pretabile în zonele aride

I. Protectia si utilizarea durabilă a solului

d) Implementarea Strategiei nationale pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei (i) Planuri si programe

1. Programe de cooperare subregională si regională

În vederea punerii în aplicare a Strategiei, se vor elabora programe de cooperare subregională si regională constând în actiuni specifice la nivel de bazine hidrografice, zone cu risc ridicat la secetă sau în pericol de desertificare.

2. Programul national de actiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de secetă si desertificare

Programul national de actiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de secetă si desertificare reprezintă elementul central al Strategiei si cuprinde actiuni vizând următoarele:

a) promovarea programelor de eradicare a sărăciei si asigurare a securitătii alimentare;

b) dinamica demografică, migrarea fortei de muncă si asigurarea unui minim de conditii pentru continuarea desfăsurării activitătii în conditii de secetă extremă;

c) managementul durabil al resurselor naturale; mentionăm că pentru resursa „apă”, acesta se realizează în prezent prin planurile de management ale bazinelor hidrografice;

d) utilizarea practicilor agriculturii durabile;

e) exploatarea si utilizarea eficientă a diverselor surse de energie;

f) măsuri legislative si institutionale de implementare;

g) analiza sistemului informational meteorologic, hidrologic si hidrogeologic pentru a face completările necesare monitoringului secetei meteorologice, agrometeorologice, hidrologice si hidrogeologice;

h) crearea de capacitate de reactie; i) educarea si sensibilizarea publicului. 3. Instrumente de diminuare a efectelor secetei Efectele secetei se pot diminua prin adoptarea unui set de măsuri constând în următoarele: Programe de evaluare

• Elaborarea de criterii ori modalităti de declansare a actiunilor referitoare la secetă

• Elaborarea unui sistem de avertizare, program de monitorizare

• Realizarea inventarului datelor disponibile

• Stabilirea de noi retele de strângere a datelor

• Monitorizarea furnizorilor vulnerabili de apă pentru public Legislatie/politici publice

• Pregătirea de documente cuprinzând puncte de vedere pentru legislativ privind aspectele de politici publice

• Aplicarea legislatiei adecvate în conformitate cu Directiva-cadru apă

• Adoptarea de legislatie care să asigure împrumuturi garantate cu dobândă mică pentru agricultori

• Impunerea de limite dezvoltării urbane Cresterea livrării de apă Planificarea necesarului de apă

Schemele directoare de amenajare a bazinului hidrografic Planificarea necesarului de apă se face prin intermediul

schemelor directoare ale bazinelor hidrografice. Schemele directoare fixează într-o manieră generală si armonioasă obiectivele de calitate si cantitate a apelor în perioadele secetoase. În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protectiei cantitative si calitative a apelor, apărarea împotriva actiunilor distructive a apelor, precum si valorificarea potentialului apelor în raport cu cerintele dezvoltării durabile a societătii si în acord cu strategia si politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor de gospodărire a apelor.

În cadrul schemelor directoare se fac prezentarea zonelor expuse la secetă si cuantificarea caracteristicilor secetei:

a) frecventa, durata, extinderea si intensitatea secetelor;

b) indicatori de secetă;

c) zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punctul de vedere al riscului la secetă;

d) variatia în timp si spatiu a secetei;

e) caracterizarea rezurselor de apă în conditii de secetă;

f) populatia afectată de fenomenele de secetă, pe judete, având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen.

Asigurarea resurselor de apă în perioada secetoasă Adoptarea de măsuri structurale si nestructurale pentru

combaterea secetei prin asigurarea resurselor de apă

Măsurile structurale vor consta în propuneri pentru realizarea de noi infrastructuri ingineresti pentru:

a) cresterea capacitătii de stocare a apelor pentru asigurarea volumelor necesare în vederea acoperirii cerintelor de apă ale folosintelor: alimentarea cu apă potabilă si industrială, producerea de energie, irigatii, zootehnie, navigatie, piscicultură/acvacultură, cerinte ecologice si de mediu etc.;


b) crearea zonelor umede de-a lungul râurilor interioare si de-a lungul Dunării.

Măsurile nestructurale vizează:

c) dezvoltarea sistemului de monitoring al secetei;

d) asigurarea unui sistem performant de avertizare a secetei;

e) îmbunătătirea exploatării lucrărilor care asigură sursele de apă ale folosintelor, inclusiv prin schimbarea categoriilor de folosintă;

f) aplicarea măsurilor prevăzute în planurile de restrictii în perioadele deficitare;

g) măsuri pentru stimularea consumatorilor spre mărirea randamentului instalatiilor existente, în vederea reducerilor pierderilor de apă, prin lucrări de întretinere si reparatii curente si prin refacerea instalatiilor respective, retehnologizare;

h) propuneri de măsuri administrativ-financiare pentru reducerea cerintelor de apă ale folosintelor si pentru încurajarea recirculării apei;

i) modelarea de scenarii pentru studiul distributiei resurselor de apă în zonele afectate de secetă si aridizare, prin prisma modificărilor si variabilitătilor climatice la scară globală, specifice zonei geografice a României.

Avertizarea publică/programele de educare

• Organizarea de întâlniri de informare privind seceta pentru public si pentru mass-media

• Implementarea de programe de avertizare privind conservarea apei

• Publicarea si distribuirea de brosuri/foi volante privind tehnicile de conservare a apei si strategiile de gestionare a secetei în agricultură

• Organizarea de seminarii privind aspectele deosebite referitoare la secetă

• Pregătirea de modele de ordine privind conservarea apei

• Înfiintarea unui centru de informatii privind seceta. Componenta si atributiile acestuia se vor stabili de către Comitetul National de Combatere a Secetei, înfiintat prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, cu referire strictă la perioadele de secetă.

Asistenta tehnică

• Acordarea de consultantă furnizorilor de apă privind evaluarea vulnerabilitătii sistemelor de distributie existente

Reducerea cererii/programe de conservare a apei

• Introducerea de stimulente economice mai puternice pentru investitiile private în domeniul diminuării pierderilor de apă

• Încurajarea reducerii pierderilor de apă la consumatorii casnici

• Îmbunătătirea utilizării apei si a eficientei aductiunii acesteia Programe de interventie în caz de urgentă

Se vor adopta măsurile ce decurg din obligatiile trasate de Uniunea Europeană pentru racordarea la sisteme centralizate. (ii) Atributii si responsabilităti A. Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

a) elaborează, coordonează si aplică Strategia natională pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei;

b) coordonează, fundamentează, elaborează si actualizează Programul national de actiune pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei;

c) coordonează aplicarea Programului national de actiune pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei si evaluează periodic efectele, calitatea si eficienta actiunilor întreprinse;

d) asigură cu prioritate fondurile necesare pentru aplicarea Programului national de actiune, în cadrul bugetului aprobat anual;

e) elaborează prevederi pentru împăduriri, realizarea de perdele forestiere, reabilitarea terenurilor agricole;

f) elaborează prevederi pentru utilizarea tehnologiilor moderne pentru irigatii;

g) elaborează prevederi pentru adaptarea culturilor agricole la noile conditii de secetă.

B. Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile

a) face propuneri de corelare a Programului national de actiune pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei cu Strategia natională privind schimbările climatice si Planul national de actiune privind schimbările climatice, Legea apelor, planurile bazinale de restrictii si folosire a apei în perioade deficitare, regulamentele de exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare, legislatia privind calitatea apei, schemele directoare de amenajare a bazinelor hidrografice (prin planuri de amenajare a bazinelor hidrografice - din punctul de vedere al cantitătii si prin Planuri de management al bazinelor hidrografice - din punctul de vedere al calitătii), care trebuie elaborate până la 22 decembrie 2009;

b) coordonează aplicarea măsurilor pentru consolidarea capacitătii nationale climatologice, meteorologice si hidrologice, precum si mijloacele de avertizare din timp privind seceta;

c) elaborează planurile de bazin hidrografic de gospodărire a apelor;

d) evaluează necesarul de apă la nivel national si zonal si propune măsuri pentru asigurarea acestui necesar.

C. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

a) participă la elaborarea unor studii complexe de fundamentare a politicilor de combatere a efectelor secetei prin mijloace specifice amenajării teritoriului si urbanismului;

b) asigură îmbunătătirea dotării cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii în situatii de urgentă;

c) asigură îmbunătătirea dotării cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii în situatii de urgentă prin Programul operational regional - Axa prioritară 3 Îmbunătătirea infrastructurii sociale.

D. Ministerul Transporturilor

a) asigură managementul tipurilor de risc generator de situatii de urgentă provocate de secetă;

b) asigură plantarea perdelelor forestiere de-a lungul căilor de comunicatii.

E. Ministerul Economiei si Finantelor

- aplică prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare.

F. Ministerul Internelor si Reformei Administrative

a) initiază si desfăsoară campanii de constientizare a publicului larg asupra cauzelor si efectelor secetei si asupra importantei strategiei, obiectivelor si programului de actiune;

b) supraveghează aplicarea în teritoriu a Programului national de actiune pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei si a Strategiei nationale pentru combaterea desertificării si reducerea efectelor secetei.

G. Ministerul Sănătătii Publice

a) organizează si coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populatiei si relatiile cu factorii de risc de mediu;

b) propune măsuri de igienă si urmăreste aplicarea acestor măsuri în zonele calamitate.

H. Administratia Natională de Meteorologie

a) asigură monitorizarea în flux operational a evolutiei rezervelor de umiditate din sol, pe baza măsurătorilor din cadrul retelei de specialitate;

b) asigură elaborarea prognozelor si avertizărilor referitoare la evolutia conditiilor meteorologice si agrometeorologice, implicit fenomenul de secetă pedologică;


c) asigură diseminarea informărilor agrometeorologice în flux operational către factorii decizionali si alti utilizatori de profil agricol;

d) elaborează periodic rapoarte privind starea de umiditate a solului si vegetatia culturilor agricole în functie de evolutia conditiilor meteorologice si agrometeorologice;

e) elaborează documentatii privind aria de răspândire a fenomenului de secetă pedologică în anii agricoli excesiv de secetosi, pentru fundamentarea acordării despăgubirilor în caz de calamităti;

f) elaborează hărti tematice privind aria de vulnerabilitate a zonelor de cultură la fenomenul de secetă pedologică, în scopul identificării arealelor cu risc extrem (hărti tematice la nivel national si regional);

g) analizează impactul schimbărilor climatice la nivel national în contextul schimbărilor climatice globale (situatia actuală, scenarii posibile ale schimbărilor climatice viitoare proiectate la nivelul României);

h) elaborează studii si cercetări privind stadiul curent si perspectiva evolutiei fenomenului de secetă pedologică la nivel national si pe regiuni agricole de referintă, pe bază de indicatori si, indici de secetă, nivele si clase de risc.

I. Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”

- coordonează activitatea stiintifică în domeniul creării soiurilor de plante rezistente la secetă, tehnologiei irigatiilor cu consumuri mici de apă, politicilor agricole care reduc pierderile de apă.

J. Institutul de Cercetări pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA)

a) monitorizează calitatea solului;

b) identifică terenurile degradate;

c) propune solutii de ameliorare a solului si de amenajare a terenurilor degradate.

K. Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice

a) realizează studii de fezabilitate si proiecte tehnice privind înfiintarea perdelelor forestiere de protectie, împădurirea terenurilor degradate si împădurirea altor terenuri pentru cresterea suprafetelor ocupate cu păduri;

b) realizează studii si cercetări privind rezistenta speciilor lemnoase la secetă si a gradului de pretabilitate a acestora la diferite tipuri de soiuri.

L. Institutul National de Cercetare-Dezolvare pentru Îmbunătătiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - „ISPIF”

a) realizează studii de fezabilitate si proiecte tehnice privind reabilitarea amenajărilor de irigatii existente si executarea altor lucrări de realizare a altor noi amenajări de irigatii;

b) elaborează studii privind posibilitatea utilizării unor surse de apă alternative pentru alimentarea amenajărilor de irigatii.

M. Regia Natională a Pădurilor (ROMSILVA)

- asigură materialul genetic forestier în vederea executării lucrărilor de împăduriri.

N. Administratia Natională a Îmbunătătirilor Funciare

a) realizează inventarul amenajărilor de irigatii aflate în administrarea sa;

b) evaluează si propune lista lucrărilor de reabilitare a amenajărilor de irigatii aflate în administrarea sa;

c) evaluează si propune lista amplasamentelor în care se pot realiza noi amenajări de irigatii.

(iii) Informarea si educarea populatiei.

În vederea informării si educării populatiei în privinta riscurilor si efectelor secetei, autoritătile responsabile cu gestionarea situatiei de urgentă în caz de secetă vor elabora ghiduri, îndrumare, pliante, afise cuprinzând informatii referitoare la cauzele fenomenului de secetă, modalitătile de prevenire a acestora, precum si actiunile de protectie si interventie individuală si de grup.

Distributia materialelor informative se face prin grija autoritătilor administratiei publice locale, cu participarea activă a institutiilor de cult si de învătământ.

Populatia trebuie învătată cum să se comporte înainte de aparitia fenomenului de secetă, în timpul acesteia si după trecerea fenomenului.

În vederea adaptării la secetă a comunitătii se vor realiza campanii de informare adaptate nevoilor specifice ale comunitătii.

(iv) Transmiterea si receptionarea mesajelor de avertizare pentru cazuri de desertificare si secetă

Mesajele trebuie să precizeze clar si concis ce se întâmplă si unde, ce semnificatie au ele pentru populatia tintă si ce trebuie aceasta să facă. Aceste mesaje constituie semnalul pentru cei expusi riscului pentru ca acestia să treacă la actiune înainte ca seceta să se producă ori să atingă niveluri critice.

Specialistii în mass-media vor fi consultati pentru ca mesajul să fie:

- scurt;

- ordonat, astfel încât să constituie cea mai importantă stire pentru populatie;

- clar, simplu si să evite jargonul. Mesajul trebuie să fie:

- pozitiv, axat pe ce să facem si nu pe ce să nu facem;

- să sugereze actiunea si nu inactiunea;

- să invite la sociabilitate si nu la izolare;

- să fie viguros.

Căile de diseminare a avertizării la secetă pot fi:

- mesaje radio;

- mesaje televizate, prezentate cu scris în miscare, la stiri sau în pauză;

- ziare locale sau regionale;

- telefon;

- fax;

- din usă în usă.

(v) Aspecte institutionale si legislative

- Elaborarea unui act normativ privind gestiunea fenomenului de secetă pentru protectia populatiei si a bunurilor

- Elaborarea unui act normativ pentru definirea proiectelor de interes national si de interes local si a modului lor de elaborare si de finantare

- Elaborarea unui act normativ pentru clasificarea obiectivelor din punctul de vedere al gradului de protectie la secetă ce trebuie asigurat sau al riscului social acceptat

- Instituirea unei structuri guvernamentale, interministeriale care să asigure colaborarea „actorilor” si coordonarea lor

- Elaborarea unui act normativ pentru reglementarea activitătilor de voluntariat pentru cazuri de secetă

- Revizuirea legislatiei existente în domeniul managementului situatiilor de urgentă generate de secetă


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTĂRII DURABILE

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare al Comisiei pentru acreditarea persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.201/2006

 

            În temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile,

            ministrul mediului si dezvoltării durabile emite prezentul ordin.

            Art. I. - Regulamentul de organizare si functionare al Comisiei pentru acreditarea persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.201/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 4 decembrie 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

            1. Litera i) a articolului 8 se abrogă.

            2. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:

            „Art. 81. - Procedura de acreditare a persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.”

            3. După articolul 13 se introduce anexa la regulament, prevăzută în anexa la prezentul ordin.

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Silviu Stoica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 3 iulie 2007.

Nr. 1.100.

 

ANEXĂ (Anexă la regulament)

 

PROCEDURA DE ACREDITARE

a persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

SECTIUNEA 1

Obiectivul procedurii de acreditare si organismul competent

 

Art. 1. - Scopul prezentei proceduri este de a stabili principiile si criteriile pentru evaluarea persoanelor fizice si juridice care solicită acreditarea ca verificatori de mediu, potrivit prevederilor anexei V la Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 761/2001/CE din 19 martie 2001, care permite participarea voluntară a organizatiilor la schema comunitară de management si audit de mediu (EMAS), publicat în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L114 din 24 aprilie 2001, denumit în continuare Regulamentul european EMAS.

Art. 2. - Organismul national competent pentru aplicarea prezentei proceduri este Comisia pentru acreditarea persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu si de supraveghere a activitătii acestora, denumită în continuare Comisia de acreditare, constituită conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) în vederea participării voluntare a organizatiilor la aceste scheme, cu modificările si completările ulterioare.

SECTIUNEA a 2-a

Principiile si criteriile pentru evaluarea persoanelor fizice si juridice care solicită acreditarea ca verificatori de mediu

Art. 3. - (1) Prezenta procedură se aplică tuturor persoanelor fizice si juridice care solicită acreditarea ca verificatori de mediu si care îndeplinesc cerintele prevăzute la pct. 5.2 din anexa V la Regulamentul european EMAS si cerintele minime de competentă prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Persoanele juridice trebuie să fie organisme acreditate pentru certificarea sistemelor de management de mediu.

(3) Persoanele fizice trebuie să fie recunoscute de către un organism acreditat pentru certificarea sistemelor de management de mediu.

Art. 4. - (1) Comisia de acreditare decide prin vot acordarea acreditării ca verificator de mediu, în baza:

a) evaluării documentelor de sustinere a solicitării de acreditare a persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu, denumită în continuare solicitare de acreditare;

b) punctajului obtinut în etapa de precalificare, calculat conform sistemului de punctaj prevăzut în anexa nr. 2, si a rezultatelor obtinute de solicitant în urma sustinerii interviului.

(2) În procesul de luare a deciziei de acordare a acreditării ca verificator de mediu, Comisia de acreditare se bazează pe respectarea principiului impartialitătii în luarea deciziilor si pe acordarea acreditării conform nivelului dovedit de competentă a solicitantului.


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 565/16.VIII.2007

21

Art. 5. - Domeniul de acreditare a verificatorilor de mediu este definit în conformitate cu clasificarea activitătilor economice conform Codului activitătilor economice nationale (CAEN) si este stabilit în functie de competenta verificatorului de mediu, corelată cu amploarea si complexitatea domeniului de activitate pentru care se solicită acreditarea.

Art. 6. - (1) În procesul de evaluare, Comisia de acreditare ia în considerare nivelul dovedit de competentă a persoanelor fizice si juridice care solicită acreditarea ca verificatori de mediu cu privire la: pregătirea profesională, experienta în domeniul de acreditare solicitat, cunostintele demonstrate în practică, instruirea si experienta în domeniul protectiei mediului si al auditului de mediu, cunoasterea adecvată a procedurilor de audit, cunostinte si abilităti referitoare la tehnici si metode din domeniul managementului de mediu, evaluarea performantei de mediu, abilitătile de comunicare interpersonale, abilitătile de audit.

(2) Cunostintele si abilitătile de întelegere a metodelor privind evaluarea performantei de mediu a organizatiilor trebuie să acopere:

a) terminologia în domeniul mediului;

b) principiile de management de mediu si aplicarea acestora;

c) instrumentele managementului de mediu si aplicarea lor;

d) stiinte si tehnologii de mediu;

e) abilitatea de a întelege modul în care măsurile de prevenire, reducere si de control al poluării utilizate de organizatie tratează aspectele de mediu semnificative ale organizatiei;

f) legislatia în domeniul protectiei mediului.

Art. 7. - (1) În certificatul de acreditare se înscriu următoarele:

a) numele persoanei fizice/denumirea persoanei juridice;

b) adresa/adresa sediului;

c) domeniile de acreditare a persoanei fizice/persoanei juridice;

d) data eliberării/expirării certificatului de acreditare.

(2) Certificatul de acreditare se semnează de către presedintele Comisiei de acreditare.

(3) Certificatul de acreditare este valabil 3 ani de la data emiterii.

CAPITOLUL II

Etapele acordării acreditării persoanelor fizice si juridice ca verificator de mediu

SECTIUNEA 1

Depunerea si continutul documentelor de sustinere a solicitării de acreditare

Art. 8. - (1) Solicitarea de acreditare trebuie să contină cererea de acreditare ca verificator de mediu, conform modelelor prevăzute în anexa nr. 3, precum si următoarele documente de sustinere a solicitării de acreditare:

a) formularul privind instruirea si experienta în domeniul protectiei mediului si al auditului de mediu, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;

b) copie a actului de identitate;

c) copii ale actelor doveditoare privind statutul persoanei juridice solicitante (certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comertului, care să contină si codul unic de înregistrare, certificatul constatator, actul constitutiv, organigrama);

d) acte doveditoare privind statutul de angajat, pentru membrii colectivului de lucru al persoanei juridice solicitante

(copie a cărtii/contractului de muncă sau contractului de colaborare);

e) copii ale diplomelor de studii care atestă pregătirea profesională;

f) copii ale certificatelor/actelor doveditoare care atestă absolvirea cursurilor de instruire/programelor de formare profesională urmate în domeniul protectiei mediului, respectiv al auditului de mediu, precum si apartenenta la organisme profesionale în domeniul protectiei mediului, respectiv al auditului de mediu;

g) documente care să dovedească experienta în domeniul auditului (dovada auditului), precum si în domeniul protectiei mediului;

h) declaratie pe propria răspundere că îndeplineste cerintele prevăzute în anexa V la Regulamentul european EMAS;

i) dovada achitării tarifului pentru acreditarea/extinderea domeniului de acreditare/reînnoire a acreditării ca verificator de mediu, conform anexei nr. 5.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se înaintează Secretariatului tehnic al Comisiei de acreditare, constituit în cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, în 3 exemplare pe suport hârtie si pe suport electronic.

Art. 9. - (1) În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării de acreditare, Secretariatul tehnic verifică îndeplinirea conditiilor minime necesare de studii, instruire si experientă profesională, pentru a stabili dacă solicitantii se pot precalifica sau nu pentru domeniul de acreditare solicitat.

(2) Secretariatul tehnic analizează documentele specificate la art. 8 alin. (1) si verifică dacă sunt îndeplinite următoarele cerinte:

a) toate sectiunile relevante din cererea privind solicitarea de acreditare sunt completate corect;

b) au fost depuse toate documentele de sustinere a solicitării de acreditare;

c) toate cerintele minime necesare de studii, instruire si experientă profesională, mentionate în anexa nr. 1, sunt îndeplinite.

Art. 10. - Dacă cerintele prevăzute la art. 9 alin. (2) sunt îndeplinite, Secretariatul tehnic realizează, în termen de 5 zile, următoarele:

a) înregistrează cererea de acreditare ca verificator de mediu în baza de date, precum si într-un registru special constituit si atribuie solicitantului un număr de înregistrare;

b) comunică în scris Comisiei de acreditare si solicitantului începerea procedurii de acreditare;

c) contactează presedintele Comisiei de acreditare în vederea stabilirii datei de întrunire a Comisiei de acreditare. Termenul de întrunire a Comisiei de acreditare nu trebuie să depăsească 30 de zile de la data înstiintării cu privire la începerea procedurii de acreditare.

Art. 11. - (1) Dacă cerintele prevăzute la art. 9 alin. (2) nu sunt îndeplinite, Secretariatul tehnic realizează, în termen de 5 zile, după caz, următoarele:

a) comunică în scris solicitantului respingerea motivată a solicitării, concomitent cu returnarea documentelor depuse;

b) cere în scris solicitantului completări la documentele depuse.

(2) Solicitantul are obligatia să transmită completările la documentele depuse, în termen de 15 zile de la data înstiintării. Nerespectarea termenului si/sau transmiterea incompletă si/sau incorectă a documentelor solicitate atrag respingerea solicitării si returnarea documentatiei depuse.


22

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 565/16.VIII.2007

(3) În cazul respectării prevederilor alin. (2), se aplică prevederile art. 10.

SECTIUNEA a 2-a

Evaluarea solicitării de acreditare

Art. 12. - Începerea procedurii de acreditare, denumită etapa de precalificare, constă în analiza detaliată efectuată de către Comisia de acreditare a tuturor documentelor cuprinse în solicitarea de acreditare, care au trecut de analiza preliminară efectuată de Secretariatul tehnic.

Art. 13. - (1) Documentele de sustinere a solicitării de acreditare trebuie să fie complete si corect întocmite de către solicitant si să prezinte Comisiei de acreditare toate informatiile necesare pentru luarea deciziei în cadrul etapei de precalificare.

(2) Dacă în etapa de precalificare se constată că:

a) există neclarităti privind informatiile furnizate prin documentele de sustinere a solicitării de acreditare, Comisia de acreditare, prin Secretariatul tehnic, solicită informatii suplimentare asupra sectiunilor respective;

b) este necesară consultarea expertilor colaboratori, care să sprijine Comisia de acreditare în procesul de acreditare, Comisia de acreditare amână luarea deciziei privind precalificarea. În acest caz, întrunirea Comisiei de acreditare se reprogramează în termen de 15 zile, timp în care realizează consultarea cu expertii colaboratori;

c) solicitantul nu îndeplineste toate cerintele pentru precalificare, Comisia de acreditare, prin Secretariatul tehnic, procedează la respingerea solicitării de acreditare;

d) documentele de sustinere a solicitării de acreditare sunt complete si corect întocmite de către solicitant si prezintă toate informatiile necesare precalificării, Comisia de acreditare, împreună cu Secretariatul tehnic, stabileste optiunile pentru datele de sustinere a interviurilor.

(3) Comisia de acreditare fixează un termen de 15 zile de la data înstiintării pentru primirea informatiilor suplimentare prevăzute la alin. (2) lit. a). În acest caz, întrunirea Comisiei de acreditare se reprogramează în termen de 10 zile de la termenul de primire a informatiilor solicitate.

(4) Secretariatul tehnic înstiintează în scris solicitantul în legătură cu decizia si motivele luării deciziei în etapa de precalificare. În caz favorabil, comunică solicitantului datele de sustinere a interviurilor, în termen de 5 zile de la luarea deciziei.

SECTIUNEA a 3-a

Sustinerea interviului

Art. 14. - (1) După promovarea etapei de precalificare, solicitantul sustine un interviu al cărui continut are la bază testarea nivelului de competentă privind:

a) cunoasterea legislatiei europene si nationale privind schema comunitară de ecomanagement si audit EMAS;

b) cunoasterea si întelegerea cerintelor legislative, de reglementare si administrative relevante pentru domeniul de activitate pentru care se solicită acreditarea ca verificator de mediu;

c) cunoasterea si întelegerea aspectelor de mediu/aspectelor tehnice relevante de mediu pentru domeniul de activitate pentru care se solicită acreditarea ca verificator de mediu;

d) cunoasterea si întelegerea functionării generale a sistemelor de management de mediu, a cerintelor si metodologiei de audit de mediu, a standardelor relevante si a verificării informatiilor incluse în declaratia de mediu;

e) abilitătile de comunicare interpersonale si abilitătile de audit.

(2) Testarea nivelului de competentă al solicitantului în cadrul interviului se realizează printr-un chestionar elaborat de Comisia de acreditare. Punctajul maxim este de 100 de puncte, iar pentru promovarea interviului este necesară obtinerea a minimum 75 de puncte.

SECTIUNEA a 4-a

Respingerea solicitării de acreditare

Art. 15. - (1) Comisia de acreditare decide respingerea solicitării de acreditare ca verificator de mediu, în următoarele cazuri:

a) transmiterea incompletă si/sau incorectă a informatiilor suplimentare solicitate la art. 13 alin. (2) lit. a) sau nerespectarea termenului prevăzut la art. 13 alin. (3), din etapa de precalificare;

b) solicitantul nu a promovat interviul.

(2) Secretariatul tehnic informează în scris solicitantul, în termen de două zile lucrătoare de la data sustinerii interviului, despre motivele respingerii solicitării de acreditare, odată cu returnarea documentelor depuse.

(3) În cazul respingerii solicitării de acreditare, solicitantul poate depune o nouă solicitare de acreditare ca verificator de mediu.

SECTIUNEA a 5-a

Acordarea acreditării ca verificator de mediu

Art. 16. - (1) Dacă în urma parcurgerii etapei de precalificare, precum si în urma sustinerii interviului se constată că solicitantul îndeplineste toate cerintele pentru obtinerea acreditării, se decide acordarea acreditării ca verificator de mediu, prin votul majoritătii membrilor Comisiei de acreditare.

(2) În termen de două zile lucrătoare de la luarea deciziei de acordare a acreditării ca verificator de mediu, Secretariatul tehnic realizează următoarele:

a) întocmeste certificatul de acreditare si îl înaintează presedintelui Comisiei de acreditare spre semnare;

b) informează solicitantul despre eliberarea certificatului de acreditare ca verificator de mediu;

c) include verificatorul de mediu acreditat în Lista verificatorilor de mediu.

CAPITOLUL III

Suspendarea si anularea acreditării

Art. 17. - (1) Prin votul majoritătii membrilor săi, Comisia de acreditare decide suspendarea sau anularea, după caz, a certificatului de acreditare ca verificator de mediu, în situatia în care:

a) Secretariatul tehnic înstiintează Comisia de acreditare despre sesizările motivate, primite de la agentiile teritoriale pentru protectia mediului, de la comisariatele teritoriale ale Gărzii Nationale de Mediu, în a căror rază de competentă se află organizatia, de la organizatiile implicate sau alte părti interesate, prin care se demonstrează că activitătile verificatorului de mediu nu s-au realizat într-o manieră corespunzătoare, conform atributiilor verificatorilor de mediu specificate la pct. 5.4 si 5.5 din anexa V la Regulamentul european EMAS;

b) Secretariatul tehnic înstiintează Comisia de acreditare cu privire la primirea unei declaratii de retragere a acreditării, semnată de verificatorul de mediu, prin care se solicită anularea certificatului de acreditare;


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 565/16.VIII.2007

23

c) în urma activitătilor de supraveghere a activitătii verificatorului de mediu, desfăsurate de Comisia de acreditare, se constată că activitatea verificatorului de mediu nu s-a realizat într-o manieră suficientă care să garanteze că organizatia îndeplineste cerintele necesare obtinerii sau mentinerii înregistrării EMAS.

(2) Secretariatul tehnic informează în scris verificatorul de mediu despre începerea motivată a procedurii de suspendare sau de anulare a acreditării.

(3) Comisia de acreditare se întruneste în termen de 15 zile de la data primirii informatiilor prevăzute la alin. (1), în vederea analizării lor. În functie de natura si de amploarea nerespectării conditiilor legale necesare mentinerii acreditării ca verificator de mediu, Comisia de acreditare suspendă sau anulează certificatul de acreditare.

Art. 18. - (1) Suspendarea certificatului de acreditare se realizează pe o perioadă de timp determinată, dar nu mai mare de 6 luni.

(2) Verificatorul de mediu trebuie să facă dovada luării actiunilor corective si să solicite, în scris, Comisiei de acreditare ridicarea suspendării certificatului de acreditare, dar nu mai târziu decât termenul limită pentru care s-a dispus suspendarea.

(3) Comisia de acreditare poate să solicite punctul de vedere al părtilor interesate care au sesizat sau au constatat neconformitătile care au condus la suspendarea certificatului de acreditare si, în urma analizării documentelor de sustinere a solicitării de ridicare a suspendării, să decidă în consecintă.

Art. 19. - La data expirării termenului limită pentru care s-a decis suspendarea, Comisia de acreditare decide, cu votul majoritătii membrilor săi, anularea acreditării, dacă titularul în cauză nu a înlăturat neconformitătile.

Art. 20. - Secretariatul tehnic informează verificatorul de mediu în cauză, în scris, în termen de 5 zile de la luarea deciziei de suspendare sau de anulare a certificatului de acreditare, despre motivele si dovezile pe baza cărora s-a luat decizia.

Art. 21. - Titularul căruia i s-a anulat acreditarea ca verificator de mediu poate să solicite o nouă acreditare în conditiile respectării cerintelor legale necesare obtinerii acreditării.

CAPITOLUL IV

Reînnoirea acreditării si extinderea domeniului de acreditare

Art. 22. - (1) Procedura de reînnoire a acreditării presupune parcurgerea procedurii de acreditare initială.

(2) Solicitarea de reînnoire a acreditării se depune cu cel putin 60 de zile înainte de data expirării certificatului de acreditare existent.

(3) În cazul în care Comisia de acreditare decide reînnoirea acreditării, Secretariatul tehnic emite un nou certificat de acreditare, valabil 3 ani de la data emiterii.

Art. 23. - (1) Solicitarea altor domenii de acreditare, prin extinderea acreditării, implică reluarea procedurii de acreditare de la etapa initială.

(2) Extinderea domeniului de acreditare pentru persoanele fizice si juridice este limitată de competenta necesară pentru executarea verificărilor în domeniile solicitate.

(3) Persoana juridică trebuie să aibă în colectivul de lucru specialisti cu calificarea si experienta corespunzătoare domeniilor pentru care se solicită extinderea domeniului de acreditare.

(4) Valabilitatea certificatului de acreditare emis initial rămâne neschimbată în cazul extinderii domeniului de acreditare.

CAPITOLUL V

Solutionarea contestatiilor

Art. 24. - (1) Împotriva deciziei Comisiei de acreditare privind respingerea solicitării de acreditare, împotriva deciziei de suspendare sau de anulare a certificatului de acreditare solicitantul/verificatorul de mediu în cauză poate să depună contestatie.

(2) Contestatia se motivează în scris si se înaintează Secretariatului tehnic în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.

(3) Comisia de acreditare se întruneste în vederea analizării contestatiei în termen de 10 zile de la depunerea acesteia.

(4) În urma analizării contestatiei, Comisia de acreditare decide, cu votul majoritătii membrilor săi, admiterea sau respingerea acesteia.

Art. 25. - (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data luării deciziei, Secretariatul tehnic informează contestatarul, în scris, asupra deciziei motivate de admitere sau de respingere a contestatiei.

(2) În cazul admiterii contestatiei, Comisia de acreditare dispune, după caz, acordarea acreditării, anularea suspendării, respectiv revocarea deciziei de anulare a certificatului de acreditare.

(3) Împotriva deciziei de respingere a contestatiei contestatarul poate depune o contestatie finală adresată Comisiei pentru contestatii.

Art. 26. - (1) Comisia pentru contestatii se constituie la nivelul autoritătii publice centrale pentru protectia mediului si este alcătuită din 3 membri, independenti de Comisia de acreditare.

(2) Componenta nominală a Comisiei pentru contestatii se aprobă prin ordin al ministrului mediului si dezvoltării durabile.

(3) Deciziile Comisiei pentru contestatii se iau prin votul unanim al membrilor săi.

Art. 27. - (1) În cazul în care Comisia pentru contestatii este de acord cu decizia Comisiei de acreditare, contestatia se consideră respinsă. Secretariatul tehnic informează contestatarul, în termen de 5 zile lucrătoare, asupra respingerii definitive a contestatiei.

(2) În cazul în care Comisia pentru contestatii admite contestatia, această decizie este finală si obligatorie pentru toate părtile implicate.

CAPITOLUL VI

Supravegherea verificatorilor de mediu acreditati.

Supravegherea verificatorilor de mediu acreditati

în alte state membre care desfăsoară activităti

de verificare pe teritoriul României

SECTIUNEA 1

Supravegherea verificatorilor de mediu acreditati

Art. 28. - (1) Comisia de acreditare asigură respectarea continuă a cerintelor de acreditare a verificatorilor de mediu.

(2) Comisia de acreditare instituie modalităti de supraveghere a verificatorilor de mediu acreditati pentru a monitoriza calitatea verificărilor efectuate de către acestia, la intervale regulate, care nu trebuie să depăsească 24 de luni.

Art. 29. - În vederea derulării modalitătilor de supraveghere, verificatorul de mediu acreditat are obligatia să informeze Comisia de acreditare cu privire la:

a) orice schimbare care ar putea influenta respectarea cerintelor de acreditare sau domeniul de acreditare;


24

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 565/16.VIII.2007

b) începerea activitătilor de verificare în cadrul organizatiei, date privind organizatia verificată, precum si perioada de desfăsurare a verificării.

Art. 30. - Verificatorul de mediu transmite Secretariatului tehnic, în termen de 10 zile de la începerea activitătilor de verificare, în copie, următoarele documente:

a) proiectul de declaratie de mediu întocmit de organizatie;

b) raportul privind rezultatul analizei preliminare a documentelor prezentate de către organizatie, a modului de realizare a auditului, situatia implementării sistemului de management de mediu;

c) neconformitătile identificate în respectarea de către organizatie a cerintelor legale;

d) programul privind frecventa verificărilor, stabilit în urma consultării cu organizatia;

e) declaratia reprezentantului legal al organizatiei pentru care se desfăsoară verificarea privind acordul ca activitatea verificatorului de mediu să fie supravegheată de către Comisia de acreditare.

Art. 31. - (1) Modalitătile de supraveghere constau în:

a) analiza documentelor prevăzute la art. 30;

b) analiza prin sondaj a rapoartelor de verificare întocmite de către verificator;

c) verificări din punct de vedere al respectării reglementărilor de mediu, realizate la nivelul organizatiilor, prin reprezentanti ai agentiilor teritoriale pentru protectia mediului si ai comisariatelor teritoriale ale Gărzii Nationale de Mediu, la solicitarea Comisiei de acreditare. Reprezentantii agentiilor teritoriale pentru protectia mediului si ai comisariatelor teritoriale ale Gărzii Nationale de Mediu întocmesc un raport privind rezultatul supravegherii verificatorului de mediu, denumit raport de supraveghere, pe care îl transmit pe suport de hârtie si pe suport electronic Secretariatul tehnic al Comisiei de acreditare;

d) elaborarea si transmiterea la nivelul organizatiilor de chestionare cu privire la activitatea de verificare desfăsurată de verificatorul de mediu;

e) urmărirea respectării programului de verificare planificat în urma consultării cu organizatia;

f) solicitarea prin sondaj a actelor doveditoare privind statutul de angajat permanent, pentru membrii colectivului de lucru al persoanei juridice acreditate ca verificator de mediu, si a actelor doveditoare privind statutul persoanei juridice acreditate ca verificator de mediu (certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comertului, care să contină si codul unic de înregistrare, certificatul constatator, actul constitutiv, organigrama).

(2) Modalitătile de supraveghere depind de complexitatea informatiilor primite conform alin. (1) si de rezultatul altor supravegheri ulterioare desfăsurate asupra verificatorului de mediu.

Art. 32. - (1) Dacă în urma activitătilor de supraveghere se constată că activitatea verificatorului de mediu nu s-a realizat într-o manieră suficientă care să garanteze desfăsurarea activitătilor sale într-un mod obiectiv si impartial, astfel încât organizatia să îndeplinească cerintele necesare obtinerii sau mentinerii înregistrării EMAS, Comisia de acreditare înaintează raportul de supraveghere:

a) Comitetului Consultativ EMAS;

b) verificatorului de mediu în cauză.

(2) În urma rezultatelor activitătii de supraveghere si a consultării cu Comitetul Consultativ EMAS, Comisia de acreditare poate initia procedura de suspendare sau de anulare a certificatului de acreditare a verificatorului de mediu în cauză.

SECTIUNEA a 2-a

Supravegherea verificatorilor de mediu acreditati

în alte state membre care desfăsoară activităti de verificare

pe teritoriul României

Art. 33. - (1) Verificatorii de mediu din alte state membre care desfăsoară activităti de verificare în cadrul organizatiilor de pe teritoriul României trebuie să notifice, în scris, Secretariatului tehnic, cu cel putin 4 săptămâni înainte, intentia lor de realizare a activitătilor de verificare pe care urmează să le desfăsoare în cadrul organizatiilor de pe teritoriul României.

(2) Notificarea trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) formularul completat al cărui model este prezentat în anexa nr. 6;

b) declaratie pe propria răspundere că îndeplineste cerintele prevăzute în anexa V la Regulamentul european EMAS;

c) dovada achitării tarifului pentru supravegherea activitătii ca verificator de mediu, conform anexei nr. 5.

Art. 34. - (1) Prima supraveghere a verificatorului de mediu poate include prezenta, pe durata desfăsurării activitătii de verificare efectuate de către verificatorul de mediu, a reprezentantilor agentiei teritoriale pentru protectia mediului si ai comisariatului teritorial al Gărzii Nationale de Mediu, în a căror rază de competentă se află organizatia.

(2) Reprezentantii agentiei teritoriale pentru protectia mediului si cei ai comisariatului teritorial al Gărzii Nationale de Mediu urmăresc:

a) corectitudinea realizării activitătii de verificare desfăsurate de verificatorul de mediu, din punct de vedere al respectării de către organizatie a reglementărilor de mediu;

b) cunoasterea de către verificatorul de mediu a legislatiei din domeniul protectiei mediului;

c) modul de solutionare a problemelor legate de translatie, dacă este cazul.

(3) Reprezentantii agentiei teritoriale pentru protectia mediului si ai comisariatului teritorial al Gărzii Nationale de Mediu întocmesc un raport privind rezultatul supravegherii verificatorului de mediu, denumit raport de supraveghere, pe care îl transmit pe suport hârtie si pe suport electronic Secretariatului tehnic al Comisiei de acreditare.

(4) Secretariatul tehnic al Comisiei de acreditare înstiintează Comisia de acreditare cu privire la raportul prevăzut la alin. (3).

Art. 35. - (1) Dacă Comisia de acreditare constată că activitatea verificatorului de mediu nu s-a realizat într-o manieră suficientă care să garanteze desfăsurarea activitătilor sale într-un mod obiectiv si impartial, astfel încât organizatia să îndeplinească cerintele necesare obtinerii sau mentinerii înregistrării EMAS, aceasta înaintează o copie a raportului de supraveghere:

a) verificatorului de mediu în cauză si organismului care i-a acordat acreditarea;

b) Comitetului Consultativ EMAS.

(2) În urma rezultatelor activitătii de supraveghere si a consultării cu Comitetul Consultativ EMAS, Comisia de acreditare transmite raportul de supraveghere spre analiză si rezolutie finală Forumului Organismelor de Acreditare de la nivel european.

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

Art. 36. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta procedură.


 

ANEXA Nr. 1 la procedură

 

CERINTE

minime de studii, instruire si experientă profesională necesare solicitantului

pentru obtinerea acreditării ca verificator de mediu

 

Verificatori de mediu - persoane fizice si persoane juridice

 

Nivel de competentă solicitat

Instruire de specialitate*)

Experientă profesională*)

Verificator de mediu

Pregătire profesională de specialitate (mimim studii superioare)

Experientă în domeniul de acreditare solicitat (minim 5 ani)

 

Instruire privind metode si tehnici de audit (curs de auditor de ter t ă parte recunoscut la nivel european/internaional - minim 40 de ore de instruire)

Experientă în auditul sistemelor de management de mediu (3 audituri complete efectuate cu clienti diferiti în ultimii 3 ani pentru un total de cel putin 15 zile de experientă în audit)

 

Instruire în domeniul protectiei mediului (minim 40 de ore de instruire efectuate în ultimii 3 ani)

Experientă în domeniul protectiei mediului (minim 3 ani)

 

            *) NOTĂ:

            a) Solicitantul - persoană fizică si juridică - trebuie să prezinte actele doveditoare respectării cerintelor minime necesare pentru studii, instruire si experientă profesională pentru obtinerea acreditării ca verificator de mediu.

            b) În cazul solicitantului persoană juridică, fiecare membru al colectivului de lucru, pentru domeniul de acreditare solicitat, trebuie să respecte cerintele minime necesare pentru studii, instruire si experientă profesională pentru obtinerea acreditării ca verificator de mediu.

 

ANEXA Nr. 2 la procedură

 

SISTEM DE PUNCTAJ

 

Aspect

Verificator de mediu

 

Persoane fizice

Persoane juridice

Calificări profesionale în acord cu domeniul de acreditare solicitat sau domenii conexe acestuia:

 

 

Diplomă universitară

40

40

Masterat

20

20

Doctorat

30

30

Participarea la cursuri de instruire efectuate în ultimii 3 ani (în domeniul auditului, protectiei mediului)*):

 

 

Curs de 5—7 zile

10

10

Curs de 8—14 zile

15

15

Curs cu durata de minimum 15 zile

20

20

Experientă în auditul sistemelor de management de mediu/verificare EMAS**):

 

 

Realizarea de audituri pentru evaluarea SMM conform ISO 14001/verificări EMAS

60

60

Experientă în activităti relevante din domeniul protectiei mediului

20

20

Apartenenta la organisme profesionale în domeniul protectiei mediului, respectiv al auditului de mediu

5

5

           

            *) Punctajul se multiplică cu numărul de cursuri efectuate.

            **) Punctajul se multiplică cu numărul de audituri efectuate (se acordă 20 de puncte pentru fiecare audit efectuat; minimul necesar de puncte este de 60, aferente celor 3 audituri complete).


 

            Punctajul minim necesar pentru etapa de precalificare în vederea obtinerii acreditării/extinderii domeniului de acreditare/reînnoirii acreditării ca verificator de mediu

Punctaj minim - persoane fizice si juridice*)

 

Verificator de mediu

130 de puncte

 

            *) Persoanele juridice trebuie să întrunească punctajul minim de 130 de puncte pentru fiecare membru al colectivului de lucru.

 

ANEXA Nr. 3 la procedură

 

A. Cerere de acreditare/de extindere a domeniului de acreditare/de reînnoire a acreditării ca verificator de mediu adresată Comisiei de acreditare

- model -

 

Nr. de înregistrare ANPM:

Data:

 

PERSOANE FIZICE

 

Date personale privind persoana fizică

Locul de muncă

Titlul (dl, dna)

Institutia

Numele

Ocupatia/Functia

Prenumele

 

Data si locul nasterii

 

Adresa de domiciliu

Adresa sediului

Seria si numărul actului de identitate

 

Localitate

Localitate

Judet

Judet

Cod postal

Cod postal

Telefon/fax

Telefon/fax

E-mail

E-mail

Atestare/certificare/acreditare anterioară*)

Sistem de management al calitătii

Sistem de management de mediu

Altele

 

*) Se anexează o copie a certificatului/documentului doveditor.

 

Nivelul de competentă solicitat

Acreditare

Extinderea domeniului de acreditare

Reînnoirea acreditării

Domenii de acreditare

(se completează codul CAEN

si denumirea domeniului de acreditare)

 

Bifati

Bifati

Bifati

Existent

Solicitat

Verificator de mediu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin prezenta solicit obtinerea acreditării/extinderea domeniului de acreditare/reînnoirea acreditării ca verificator de mediu, conform prevederilor prezentei proceduri, si declar pe propria răspundere că îmi asum răspunderea pentru corectitudinea si completitudinea datelor si informatiilor furnizate în vederea evaluării si demarării procedurii de acreditare.

Întocmit la data

 

Numele si semnătura solicitantului

 


B. Cerere de acreditare/de extindere a domeniului de acreditare/de reînnoire a acreditării ca verificator de mediu adresată Comisiei de acreditare

- model –

 

Nr. înregistrare

Data:

Nr. de înregistrare ANPM:

Data:

 

PERSOANE JURIDICE

 

Date privind persoana juridică

Persoana de contact

Denumirea

Numele

Nr. de înregistrare la registrul comertului

Ocupatia/Functia

Nr. de înregistrare CCIR

Compartimentul

Adresa sediului

Telefon

 

Fax

Localitate

E-mail

Judet

 

Cod postal

Colectivul de lucru*)

Telefon

Număr total de membri:

Fax

 

E-mail

 

Reprezentant legal

 

Atestare/certificare/acreditare anterioară**)

Sistem de management al calitătii

Sistem de management de mediu

Altele

 

*) Se anexează lista cu membrii colectivului de lucru.

**) Se anexează copii ale certificatului/documentului doveditor pentru fiecare membru al colectivului de lucru.

 

Nivelul de competentă solicitat

Acreditare

Extinderea domeniului de acreditare

Reînnoirea acreditării

Domenii de acreditare

(se completează codul CAEN

si denumirea domeniului de acreditare)

 

Bifati

Bifati

Bifati

Existent

Solicitat

Verificator de mediu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

           

            Prin prezenta solicit obtinerea acreditării/extinderea domeniului de acreditare/reînnoirea acreditării ca verificator de mediu, conform prevederilor prezentei proceduri, si declar pe propria răspundere că îmi asum răspunderea pentru corectitudinea si completitudinea datelor si informatiilor furnizate în vederea evaluării si demarării procedurii de acreditare.

 

Întocmit la data

 

Numele si semnătura solicitantului (reprezentantului legal)

 


ANEXA Nr. 4 la procedură

 

FORMULAR

privind instruirea si experienta în domeniul protectiei mediului si al auditului de mediu

- model -

 

            1. Pregătirea profesională

Nr. crt.

Nivelul de clasificare a formei de

învătământ (studii superioare, studii

postuniversitare - master, doctorat etc.)

Numele si tipul institutiei de învătământ

Perioada (de la - până la)

Diploma obtinută (nr. .../din data)

Specializare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            2. Cursuri de instruire/Programe de formare profesională urmate în domeniul auditului de mediu si protectiei mediului

Nr. crt.

Numele si tipul institutiei/organizatiei

profesionale prin care s-a realizat

formarea profesională

Titlul cursului

Perioada (de la - până la)

Tematica abordată

Document doveditor de absolvire (nr. .../din data)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            3. Apartenenta la organisme profesionale în domeniul protectiei mediului, respectiv al auditului de mediu

Nr. crt.

Denumirea organismului profesional

Statutul în cadrul organismului

Descrierea sumară a activitătii desfăsurate în cadrul organismului

Documentul doveditor al apartenentei la organisme profesionale (nr. .../din data)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

           

            4. Prezentarea experientei în domeniul de acreditare solicitat

Nr. crt.

Numele si adresa angajatorului

Perioada angajării

Tipul activitătii sau sectorul de activitate

Cod CAEN

Functia sau postul ocupat

Principalele

activităti

si responsabilităti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            5. Experienta relevantă în auditul sistemelor de management de mediu

Nr. crt.

Participare la audituri de mediu,

conform EN ISO 14001 (denumirea organizatiei auditate)

Durata pregătirii

auditului înainte

si după/la fata locului

(nr. zile)

Domeniul de activitate auditat

Cod CAEN

Nr. membri în echipă

Descrierea lucrărilor efectuate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            6. Experienta relevantă în domeniul protectiei mediului

 


ANEXA Nr. 5 la procedură

 

TARIFE

pentru acreditarea/extinderea domeniului de acreditare/reînnoirea acreditării ca verificator de mediu

 

Scopul lucrării sau al serviciului care se

prestează

Tipul lucrării sau al serviciului care se prestează

 

 

Cuantumul în lei al tarifelor care se încasează*)

 

Persoane juridice (membri în colectivul de lucru)

Persoane fizice

 

>25

11—25

5—10

<5 

 

0

1

2

3

4

5

6

1. Îndeplinirea atributiilor de secretariat tehnic al Comisiei de acreditare a persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu

Verificarea si analiza preliminară a documentelor depuse

în vederea solicitării

acreditării/reînnoirii

acreditării

1.400

1.100

800

500

200

 

 

în vederea extinderii domeniilor de acreditare

1.300

1.000

700

400

100

2. Analiza

documentelor în cadrul Comisiei de acreditare a verificatorilor de mediu

Analiza detaliată a documentelor depuse

în vederea solicitării

acreditării/reînnoirii

acreditării

3.000

2.500

2.000

1.500

500

 

 

în vederea extinderii domeniilor de acreditare

2.500

2.000

1.500

1.000

500

3. Sustinerea interviului

în vederea solicitării

acreditării/reînnoirii

acreditării

2.000

1.500

1.000

500

300

 

în vederea extinderii domeniilor de acreditare

1.000

700

500

300

100

4. Supravegherea activitătii verificatorului de mediu

500

 

            *) a) Tariful pentru îndeplinirea atributiilor de secretariat tehnic al Comisiei de acreditare si tariful pentru supravegherea activitătii verificatorului de mediu se achită la depunerea documentelor în contul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

            b) Dacă solicitantul a trecut de analiza preliminară efectuată de Secretariatul tehnic, tariful pentru analiza documentelor în cadrul Comisiei de acreditare si pentru sustinerea interviului se achită în contul autoritătii publice centrale pentru protectia mediului înainte de începerea etapei de precalificare.

 

ANEXA Nr. 6 la procedură

 

FORMULAR DE NOTIFICARE

 

            A. Date privind verificatorul de mediu*)

Nume

 

Adresa

Strada, numărul

 

 

Localitate

 

 

Judet

 

 

Cod postal

 

Tara

 

Telefon/fax

 

E-mail

 

Verificator de mediu

Individual (persoană fizică)

 

Organizatie (persoană juridică)

Alte atestări/certificări/acreditări

Sistem de management al calitătii

 

Sistem de management de mediu

 

Altele

Certificat de acreditare ca verificator de mediu (nr. . ............... /din data)

 

 

*) Se anexează copii ale certificatului/documentului doveditor pentru fiecare membru al colectivului de lucru.

 


            B. Detalii privind acreditarea ca verificator de mediu

Organismul national de acreditare (Denumire, adresă, date de contact)

 

Domeniile de acreditare ca verificator de mediu (lista conform codului CAEN)

 

Restrictii

 

 

            C. Componenta nominală si competenta membrilor colectivului de lucru

 

            a) Componenta nominală

 

Nr. crt.

Numele si prenumele membrilor colectivului de lucru

 

 

 

            b) Competenta în domeniul EMAS*)

            Numele si prenumele........................................................

            Pregătirea profesională.....................................................

            Cursuri de instruire/Programe de formare profesională urmate în domeniul protectiei mediului .........................................

            Prezentarea experientei de muncă.....................................

            Experienta relevantă în domeniul protectiei mediului/auditului sistemelor de management de mediu …...............................

 

*) Se completează pentru fiecare verificator de mediu care participă la verificarea si validarea informatiilor.

 

            D. Informatii privind organizatia pentru care se desfăsoară activităti de verificare si validare în calitate de verificator de mediu*)

 

1. Date privind organizatia

Denumire

 

Nr. de înregistrare la registrul comertului

 

Adresa sediului

Strada, numărul

 

 

Localitate

 

 

Judet

 

 

Cod postal

 

Telefon/Fax

 

 

Adresa de e-mail

 

 

Persoană de contact

Responsabil declaratie de mediu (nume, date de contact)

 

 

Reprezentant legal

 

 

Codul CAEN al activitătilor

 

 

Categoria de activităti care cade sub incidenta legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluării (se va marca corespunzător)

DA

NU

Situatia reglementării din punct de vedere al protectiei mediului

Tipul actului

Numărul actului

Număr de angajati

 

 

IMM (se va marca corespunzător)

DA

NU

2. Descrierea organizatiei

Descrierea activitătii organizatiei/amplasamentului pentru care se solicită verificarea si validarea informatiilor

 

 

Organigrama organizatiei

 

 

Planul de situatie al amplasamentului

 

 

Subcontractori

 

 

Alte certificate obtinute

Sistem de management al calitătii

Sistem de management de mediu

Altele

Perioada de desfăsurare a verificării (programul de verificare)

 

 

 

 

 

 

*) Se completează pentru fiecare amplasament în parte.

 


E. Măsuri privind aspectele legale si de translatie

 

Competenta privind cunoasterea legislatiei nationale din domeniul protectiei mediului si altă legislatie relevantă

 

Competenta privind translatia

 

Prin prezenta declar pe propria răspundere că îmi asum răspunderea pentru corectitudinea si completitudinea datelor si informatiilor furnizate.

Întocmit la data

 

Numele si semnătura verificatorului de mediu (reprezentantului legal)

 

 

RECTIFICĂRI

 

            În anexa la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 920/2007 pentru aprobarea Listei nominale a beneficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achizitionării de calculatoare, pentru anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 bis din 20 iunie 2007, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

            - la pozitia 1375, în coloana „Unitatea de învătământ”, în loc de: „Colegiul National V. Alecsandri Bacău” se va citi: „Scoala cu clasele I—VIII «Spiru Haret» Bacău”;

            - la pozitia 1403, în coloanele „Localitatea unitătii” si „Localitatea de domiciliu”, în loc de: „Barsanesti” se va citi: „Bârsănesti” si în coloana „Unitatea de învătământ”, în loc de: „Scoala cu clasele I—VIII nr. 1 Birsanesti” se va citi: „Colegiul Tehnic «Petru Poni» Onesti”.