MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 175 (XIX) - Nr. 560 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 15 august 2007

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 550 din 7 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste

Decizia nr. 554 din 7 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura soma . iei de plată

Decizia nr. 556 din 7 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996

Decizia nr. 593 din 19 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin! 4 si art. 385¹ alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală

Decizia nr. 617 din 26 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. c) liniuta a doua si art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

806. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu valorile de inventar reevaluate ale unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Satu Mare

836. - Hotărâre privind modificarea si completarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004

883. - Hotărâre privind aprobarea modificării lungimii unui drum comunal si a unui drum judetean, precum si a încadrării în categoria functională a drumurilor judetene a unui drum comunal, situate în judetul Cluj

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

642/1.348/373/156. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii publice, al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii publice, al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 560/1.271/339/210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne

839. - Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securitătii nucleare pentru România

Acord de finantare între Guvernul României si Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securitătii nucleare pentru România

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

79. - Ordin privind aprobarea Instructiunii nr. 6/2007 pentru modificarea Instructiunii nr. 5/2006 cu privire la sistemul de raportare contabilă semestrială a entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 550

din 7 iunie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Gábor Kozsokár - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, exceptie ridicată de Gheorghe Ungureanu în Dosarul nr. 897/46/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 11 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 897/46/2005, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, exceptie ridicată de Gheorghe Ungureanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece nu oferă posibilitatea unui dublu grad de jurisdictie, hotărârea prin care se solutionează cererea prin care se atacă decizia Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii fiind definitivă si irevocabilă.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că accesul la justi t ie nu presupune accesul la toate gradele de jurisdictie. Constituia prevede că procedura de judecată este stabilită de lege, iar căile de atac se exercită în conditiile legii, astfel că legiuitorul este singurul competent să stabilească, pentru motive de celeritate, securitate juridică ori pentru alte motive temeinice, căile de atac ce se exercită împotriva hotărârilor judecătoresti. Astfel, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 este neîntemeiată.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 793 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din 14 decembrie 2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de udecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul a propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, cu următorul continut: „Curtea de apel judecă în sedintă secretă în complet de 3 judecători. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă si revocabilă. Actele si lucrările dosarelor au regim secret.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie si ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac. De asemenea, nvocă si dispozitiile art. 6, art. 13 si art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că a mai solutionat o exceptie de neconstitutionalitate dentică, cu raportare la aceleasi prevederi constitutionale.

Astfel, prin Decizia nr. 793 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 997 din 14 decembrie 2006, Curtea a constatat că prevederea criticată prin exceptia de neconstitutionalitate, potrivit căreia hotărârile pronunate de curtea de apel în această materie sunt definitive si irevocabile, nu încalcă prevederile Constitutiei, invocate de către autorul exceptiei. Se constată că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor udecătoresti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în conditiile legii”.

De asemenea, Curtea a retinut că, astfel cum s-a stabilit în urisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale se referă la posibilitatea efectivă de a supune udecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de conventie (Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) si, în consecintă, nu impune un anumit număr al gradelor de urisdictie sau un anumit număr al căilor de atac. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din

Constitutie, Curtea a statuat că accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justitie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac.

În consecintă, s-a constatat că, în cazul procedurii reglementate de art. 16 din Legea nr. 187/1999, solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa unei curti de apel pentru solutionarea cererii prin care se atacă decizia Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, fiind astfel îndeplinite fără echivoc cerintele impuse de dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, exceptie ridicată de Gheorghe Ungureanu în Dosarul nr. 897/46/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 iunie 2007.

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 554

din 7 iunie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Gábor Kozsokár - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

T erban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Derby Textile” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 38.850/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune conc[uzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 22 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 38.850/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Derby Textile” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză comercială având ca obiect somatia de plată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că procedura somatiei de plată este o procedură sumară ce permite judecătorului examinarea cererii numai pe baza actelor depuse la dosar. În continuare, arată că dispozitiile art. 1 alin. (1) si ale art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 sunt neconstitutionale deoarece permit instantei să solutioneze cauza doar pe baza sustinerilor creditoarei si a înscrisurilor depuse la dosar, fără ca pârâtul să poată folosi toate probele prevăzute de Codul de procedură civilă.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială arată că procedura reglementată de Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 este una de urgentă, de solutionare cu celeritate a unor litigii. Tocmai datorită caracterului de urgentă al acestei proceduri, cât si faptului că priveste creante constatate printr-un înscris însusit de părti, se prevede ca solutionarea litigiului să se realizeze numai pe baza înscrisurilor, atât cele înfătisate de creditoare, cât si cele propuse de debitoare, fără a se încălca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Guvernul arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Prin ordonanta criticată s-a stabilit o procedură necontencioasă simplă si operativă ce permite creditorului care face dovada cu acte a unei creante certe, lichide si exigibile să obtină plata voluntară a acesteia ori titlul executoriu în vederea executării silite. Procedura somatiei de plată este una specială în materia executării creantelor, legiuitorul având dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atributiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Avocatul Poporului arată că dispozitiile criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul excep t iei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonanei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001. Ordonanta a fost aprobată prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002. Ordonanta a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 142/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002, si prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1), (2) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 126 referitoare la instantele judecătoresti si ale art. 135 alin. (2) - Economia. De asemenea, s-au invocat si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că a fost sesizată în numeroase cazuri cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 5/2001, în ansamblu, ori a principalelor dispozitii ale acesteia, criticile de neconstitutionalitate fiind similare cu cele din cauza de fată.

Astfel, prin Decizia nr. 219 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 2 iunie 2005, Curtea a statuat, în esentă, că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 reglementează o procedură specială, simplificată si accelerată pentru recuperarea creantelor al căror caracter cert, lichid si exigibil rezultă din înscrisuri, iar acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicatiile si lămuririle date de părti, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părti, în conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.

Cu privire la sustinerile autorului exceptiei referitoare la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 din Constitutie si de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin Decizia nr. 497 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 11 noiembrie 2005, Curtea a retinut că textele de lege criticate contin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, evident cu respectarea drepturilor si libertătilor fundamentale. Referitor la căile de atac, s-a retinut, pe de o parte, că ordonanta constituie titlu executoriu, iar împotriva acestuia debitorul poate formula contestatie la executare, potrivit normelor Codului de procedură civilă, iar pe de altă parte, că ordonanta nu are autoritate de lucru judecat fată de fondul raporturilor juridice dintre părti.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate în raport cu art. 16 din Constitutie, prin Decizia nr. 161 din 30 mai 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 26 iunie 2002, Curtea a statuat că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 instituie un tratament juridic identic pentru toti creditorii, pe de o parte, si pentru toti debitorii, pe de altă parte. Creditorii si debitorii se află în situatii evident diferite. Creditorii sunt îndreptătiti să opteze pentru procedura specială, accelerată în vederea realizării creantelor lor, formulând în acest sens cerere si depunând înscrisurile necesare pentru sustinerea cererii, iar debitorii au dreptul si posibilitatea combaterii pretentiilor creditorilor, depunând si ei înscrisuri doveditoare.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Derby Textile” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 38.850/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 iunie 2007.

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 556

din 7 iunie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Adicost Distribution” - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 1.209/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde consilier juridic Ovidiu-Liviu Dontu, cu împuternicire la dosar, pentru autorul exceptiei, lipsă fiind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia, întrucât norma care sanctionează cu amendă de 10% din cifra de afaceri totală contraventiile prevăzute de Legea concurentei este inechitabilă, ducând la falimentul unei firme de distributie. Se încalcă astfel prevederile din Constitutie referitoare la libertatea economică.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece accesul persoanelor juridice la activitatea economică se desfăsoară în conditiile legii, iar statul are obligatia de a asigura protectia concurentei loiale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.209/2/2006, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Adicost Distribution” - S.R.L. din Suceava într-o cauză având ca obiect solutionarea cererii de anulare a deciziei Consiliului Concurentei, prin care autorul exceptiei a fost sanctionat cu amendă contraventională pentru încălcarea art. 51 alin. (1) lit. a) si c) din Legea nr. 21/1996.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că sanctiunea aplicată unui distribuitor asupra cifrei totale de afaceri, pentru încălcarea regulilor de concurentă constatate, în cuantum procentual din cifra de afaceri afectează libertatea economică, libera initiativă si competitia permanentă între agentii economici. Totodată, lipsa de proportionalitate între cuantumul sanctiunilor aplicate furnizorului si distribuitorilor, care sunt răspunzători în solidar, fără ca pentru dovada vinovătiei să fie necesară dovedirea intentiei sau a faptului că eventualele practici anticoncurentiale au fost puse în aplicare, precum si

afectarea concurentei într-un anumit segment de piată conduc la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât măsurile dispuse de autoritatea de concurentă si sanctiunile aplicate de aceasta sunt de natură administrativă, putând fi atacate pe calea contenciosului administrativ. De asemenea, dispozitiile criticate nu contravin libertătii comertului, deoarece instituirea, prin legea concurentei, în sarcina autoritătii de concurentă a dreptului de a constata si aplica sanctiuni contraventionale pentru acele fapte care constituie încălcări în materie de concurentă dă expresie tocmai obligatiei statului de a asigura protectia concurentei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât libertatea comertului nu poate fi asigurată decât prin impunerea unui climat de disciplină economică la care agentii economici trebuie să se conformeze si, în consecintă, legiuitorul are competenta de a stabili sanctiuni corespunzătoare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005, având următorul cuprins: „Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sanctiunii următoarele fapte: a) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12;”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 45 privind libertatea economică si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 135 alin. (1) privind economia de piată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozitiile de lege criticate prin care se stabileste sanctiunea care trebuie aplicată pentru încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12 din Legea concurentei nu sunt de natură să afecteze libertatea economică, prevăzută de art. 45 din Constitutie, si nici libertatea comertului, prevăzută de art. 135 alin. (1) lit. a) din Legea fundamentală, întrucât, pe de-o parte, statul are obligatia să impună reguli de disciplină economică, pe care agentii economici trebuie să le respecte, iar, pe de altă parte, legiuitorul are competenta de a stabili sanctiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora. De asemenea, accesul liber al persoanelor la o activitate economică si liberă initiativă este garantat, „în conditiile legii”.

Totodată, Curtea constată că textul criticat prevede că sanctiunea este amenda „de până la 10% [...]”, iar, potrivit art. 52 din Legea nr. 21/1996, Consiliul Concurentei - autoritatea competentă să constate si să sanctioneze contraventiile prevăzute de Legea concurentei - trebuie să individualizeze

sanctiunea aplicată, tinând seama de gravitatea si durata faptei si de consecintele sale asupra concurentei.

Cu privire la critica autorului exceptiei referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constitutie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece deciziile Consiliului Concurentei privind sanctionarea contraventiilor prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 pot fi atacate la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare. Astfel, se asigură posibilitatea părtilor de a beneficia de toate garantiile dreptului la un proces echitabil.

În final, Curtea nu poate retine pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constitutie, întrucât nu s-a constatat existenta vreunui drept sau al vreunei libertăti care să fi fost restrânse prin dispozitiile de lege criticate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Adicost Distribution” - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 1.209/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 iunie 2007.

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 593

din 19 iunie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 si art. 385¹ alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 si art. 385¹ alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Lucian Gheorghe Sîrbu în Dosarul nr. 51/97/2005 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 23 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 51/97/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 si art. 385¹alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Lucian Gheorghe Sîrbu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine următoarele:

- art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (1), art. 16, art. 124 si ale art. 129, precum si dispozitiile art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece „permit instantelor judecătoresti să pronunte hotărâri care nu sunt supuse verificării ierarhice si astfel de cele mai multe ori au loc abuzuri de drept”;

- art. 385¹ alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală este neconstitutional, întrucât se referă numai la sentintele pronuntate de judecătorii, iar nu si la cele pronuntate de tribunale, ceea ce „aduce atingere drepturilor prevăzute de art. 129 din Constitutie, în sensul că cetătenii care se vor judeca în primă instantă de către tribunal nu vor putea exercita calea recursului împotriva sentintelor date. Această inegalitate de tratament juridic constituie o violare a principiului egalitătii în fata legii, consacrat de art. 16 din Constitutie”.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 42 alin. 4 si ale art. 385¹ alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 42 alin. 4: „Hotărârea de declinare a competentei nu este supusă apelului si nici recursului”;

- Art. 385¹ alin. 1 lit. a): „Pot fi atacate cu recurs: a) sentintele pronuntate de judecătorii în cazurile prevăzute de lege” .

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea prevederilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 429 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.220 din 20 decembrie 2004, răspunzând la o critică asemănătoare, ale cărei considerente îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 385¹ alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că ceea ce se solicită în realitate în motivarea exceptiei este completarea prevederii de lege criticate, în sensul reglementării posibilitătii atacării cu recurs si a sentintelor pronuntate de tribunale. O asemenea solicitare excedează competentei Curtii Constitutionale, care, în conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „[...] se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 si art. 385¹ alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Lucian Gheorghe Sîrbu în Dosarul nr. 51/97/2005 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia penală. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 19 iunie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 617

din 26 iunie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. c) liniuta a doua si art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozi t iilor art. 7 lit. c) liniuta a doua si art. 10 lit. b) din Ordonana Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Axial Construct” - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 8.577/190/2006 (număr în format vechi 8.561/C/2006) al Judecătoriei Bistrita - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 8.577/190/2006 (număr în format vechi 8.561/C/2006),

Judecătoria Bistrita - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. c) liniuta a doua si art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Axial Construct” - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare contraventională încheiat în temeiul acestei ordonante.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textele criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. Astfel, arată că formularea în termeni extrem de generali a prevederilor art. 7 lit. c) liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 conduce la o discriminare a prestatorilor de servicii fată de celelalte categorii de agenti economici, în sarcina cărora se instituie obligatii precise, determinate. Practic, orice prestare de servicii care afectează interesele economice ale consumatorilor constituie contraventie. Referitor la dispozitiile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992, potrivit cărora consumatorii au dreptul de a beneficia de o redactare clară si precisă a clauzelor contractuale, arată că aceste prevederi instituie în sarcina celeilalte părti contractante obligatia redactării respectivelor clauze. Or, instituirea unei astfel de obligatii exclusiv în sarcina uneia din părti reprezintă un privilegiu asigurat celeilalte părti contractante, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Judecătoria Bistrita - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, iar prevederile art. 7 lit. c) liniuta a doua si art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 nu contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, ci asigură o protectie a consumatorului, astfel încât acesta să nu fie lezat în drepturile sale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, instituirea unor regimuri juridice diferite în situatii care impun rezolvări diferite neputând fi considerată o încălcare a acestui principiu. Precizează totodată că principiul consacrat de art. 16 din Constitutie priveste egalitatea în drepturi a cetătenilor fără a include si persoanele juridice, or, încălcarea

prevederilor constitutionale este invocată de o societate comercială.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece „principiul egalitătii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 7 lit. c) liniuta a doua si art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 7 lit. c) liniuta a doua: „Operatorii economici sunt obligati: (...)

c) prestatorii de servicii: (...)

- să presteze numai servicii care nu afectează viata, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;”;

- Art. 10 lit. b): „Drepturile consumatorilor, la încheierea contractelor, sunt: (...)

b) de a beneficia de o redactare clară si precisă a clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind caracteristicile calitative si conditiile de garantie, indicarea exactă a pretului sau tarifului, precum si stabilirea cu exactitate a conditiilor de credit si a dobânzilor;”.

În sustinerea neconstitutionalitătii textelor arătate mai sus, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 277 din 1 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 5 septembrie 2003, a statuat că „Drepturile cetătenilor care au calitatea de consumatori si obligatiile corelative ale agentilor economici, prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, au caracter de protectie împotriva unor practici abuzive si nicidecum discriminatoriu (...). De altfel, în conditiile în care, în mod evident, situatiile în care se află consumatorii si partenerii lor - producători, comercianti si prestatori de servicii - sunt diferite, este firesc ca tratamentul juridic aplicabil să fie diferit, aceasta justificându-se în mod rational si obiectiv”. Totodată, este firesc si ca tratamentul juridic aplicabil fiecărei categorii de operatori economici să fie diferit, având în vedere specificul activitătilor desfăsurate.

Mai mult, prin Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994, Curtea a statuat că „drepturile fundamentale prevăzute în Constitutie se aplică cetătenilor, iar în ceea ce priveste persoanele juridice numai în măsura în care, printr-o anumită reglementare privind aceste persoane, sunt afectate indirect drepturile fundamentale ale cetătenilor”, ceea ce nu este cazul în litigiul de fată. În acelasi sens s-a pronuntat Curtea si prin

Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996, respectiv prin Decizia nr. 117 din 18 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 18 aprilie 2003.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii în această materie, atât solutia, cât si considerentele din deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. c) liniuta a doua si art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Axial Construct” - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 8.577/190/2006 (număr în format vechi 8.561/C/2006) al Judecătoriei Bistrita - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 iunie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu valorile de inventar reevaluate ale unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Satu Mare

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Valoarea de inventar a unor bunuri imobile înscrise în domeniul public al statului si aflate în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Satu Mare, înregistrată în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, se modifică conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Decebal Traian Remes

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 25 iulie 2007.

Nr. 806.

ANEXĂ

1. Ordonator principal de credite				4221187	Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale
2. Ordonator secundar de credite				3897351	Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Satu Mare
3. Ordonator tertiar de credite
4. Regii autonome si companii/societăti nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal, institute nationale de cercetare-dezvoltare si, după caz, societăti comerciale cu capital majoritar de stat care au î'n administrare bunuri din patrimoniul public de stat
Nr. M.F.	Codul de clasificare	Denumirea	Datele de identificare			Anul dobândirii/ dării în folosintă	Valoarea de inventar (în lei)
Nr. M.F.			Descrierea tehnică (pe scurt)	Vecinătăti (după caz, pe scurt)	Adresa		Valoarea de inventar (în lei)
27.950	8.29.06	Magazie laborator UF Cărei	S. constr. = 239 m2 S. desfăs. = 239 m2 parter, cărămidă	N - Cărei S - propr. privată E - centru de însământări V - Calea Armatei Române	Tara: România judetul Satu Mare Municipiul Cărei Calea Armatei Române nr.	1985	455.162
27.957	8.29.06	Magazie UF Satu Mare	S. constr. = 184 m2 S. desfăs. = 184 m2 parter, cărămidă	N - propr. Privată S-E - scoală soferi V - str. G. Călinescu	Tara: România judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. G. Călinescu nr. 1	1977	58.659
27.961	8.29.06	Magazie UF Halmeu	S. constr. = 128 m2 S. desfăs. = 128 m2 parter, cărămidă S. curte = 4.312 m2	N - str. Porumbesti S-E-V propr. privată	Tara: România judetul Satu Mare Comuna Halmeu	1977	146.603
27.965	8.29.06	Magazie ptr. materiale UF Cărei	S. constr. = 353 m2 S. desfăs. = 353 m2 parter, cărămidă	N - Cărei S - propr. privată E - centru de însământări V - Calea Armatei Române	Tara: România judetul Satu Mare Municipiul Cărei Calea Armatei Române nr.	1977	116.035
27.971	8.29.06	Magazie - UF Supur	S. constr. = 101 m2 S. desfăs. = 101 m2 S. curti constr. = 1.363 m2, parter, cărămidă	N - propr. privată S - Gării E -CAP V - propr. privată	Tara: România judetul Satu Mare Comuna Supur	1971	47.849
27.972	8.29.06	Depozit carburanti UFTăsnad	S. constr. = 12 m2 S. desfăs. = 12 m2 parter, cărămidă	N - S - propr. Privată E - Str. înfrătirii V - str. Tudor Vladimirescu	Tara: România judetul Satu Mare OrasTăsnad Str. înfrătirii nr. 101	1978	2.763
27.975	8.29.06	Sediu punct de lucru UF Cărei	S. constr. = 76 m2 S. desfăs. = 76 m2 parter, cărămidă	N - Cărei S - propr. privată E - Centru de însământări V - Calea Armatei Romane	Tara: România judetul Satu Mare Municipiul Cărei Calea Armatei Române nr.	1935	55.567
27.976	8.29.06	Sediu punct de lucru UF Tăsnad	S. constr. = 114 m2 S. desfăs. = 114 m2 cărămida	N - S - propr. privată E - Str. înfrătirii V - str. Tudor Vladimirescu	Tara: România judetul Satu Mare OrasTăsnad Str. înfrătirii nr. 101	1969	50.034
27.977	8.29.06	Magazie UF Supur	S. constr. = 10 m2 S. desfăs. = 10 m2 S. curte = 1.369m2 parter, cărămidă	N - propr. privată S - Gării E -CAP V - propr. privată	Tara: România judetul Satu Mare Comuna Supur Str. Gării nr.	1978	1.947
27.978	8.29.06	Garaj auto UFTăsnad	S. constr. = 24 m2 S. desfăs. = 24 m2 parter, cărămidă	N - S - propr. privată E - Str. înfrătirii V - str. Tudor Vladimirescu	Tara: România judetul Satu Mare OrasTăsnad Str. înfrătirii nr. 101	1978	13.814

27.979	8.29.06	Pavilion administrativ UARZ Cărei	S. constr. = 308 m2 S. desfăs. = 308 m2 S. curte = 1.200 m2 parter, cărămidă	S-drum marginal N - teren agricol V-S.C. Merinos E-Protectia plantelor Cărei	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Cărei Calea Armatei Române nr.	1968	39.279
27.980	8.29.06	Locuintă 2 apartamente	S. constr. = 152 m2 parter, cărămidă	S-drum marginal N-teren agricol V-S.C. Merinos E-Protectia plantelor Cărei	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Cărei Calea Armatei Române nr. 79	1968	15.553
27.996	8.29.06	Pavilion administrativ UARZ Tăsnad	S. constr. = 226 m2 S. curte = 300 m2 parter, cărămidă	S-sosea N-ACR E-V proprietate privată	Tara: România Judetul Satu Mare Oras Tăsnad Str. înfrătirii nr. 101	1982	218.214
27.997	8.29.06	Pavilion administrativ UARZ Livada	S. constr. = 224 m2 parter + etaj cărămidă	S-drum marginal N-E-V propr. privată	Tara: România Judetul Satu Mare Oras Livada Str. Satu Mare nr. 20	1988	20.552
28.001	8.29.06	Garaje DADR (3 boxe)	S. constr. = 53,36 m2 S. desfăs. = 53,35 m2 S. curte = 1.043m2 beton	N-OJCA S-grădinită V-sediu DADR	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. 1 Decembrie 1918 nr. 37	1995	39.661
28.002	8.29.06	Sediu si laborator DADR	S. constr. = 260 m2 S. desfăs. = 621 m2 S. curte = 1.079,5 m2 cărămidă	N-spital veterinar E-V proprietate privată S-Str. Lăcrămioarei	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. Lăcrămioarei nr. 37	1976	872.717
28.003	8.29.06	Sală sedinte DADR - Satu Mare, platforma agricolă	S. constr. = 146 m2 S.desfăs. = 108 m2	N-spital veterinar E-V proprietate privată	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. Lăcrămioarei nr. 37	1982	102.986
28.005	8.29.06	Sediu laborator DADR- OSPA Satu Mare Sediu UARZ et. 2	S. constr. = 373 m2 S. desfăs. = 828 m2 S. curte = 325,5 m2 Etaj 2 S. constr. = 373 m2 S.desfăs. = 414 m2 P + 2	N-spital veterinar E-V proprietate privată	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. Lăcrămioarei nr. 37	1977	402.557
28.006	8.29.06	Seră pentru DADR-OSPA Satu Mare	S. constr. = 148 m2 S.desfăs. = 109 m2 parter, metal + sticlă	N-spital veterinar E-V proprietate privată S - Str. Lăcrămioarei	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. Lăcrămioarei nr. 37	1977	104.260
28.007	8.29.06	Magazie DADR UF Satu Mare	S. constr. = 845 m2 S. desfăs. = 845 m2 cărămidă	N-spital veterinar E-V proprietate privată S - Str. Lăcrămioarei	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. Lăcrămioarei nr. 37	1980	497.030
28.010	8.29.06	Centrală termică pentru deservirea platformei agricole DADR Satu Mare	S. constr. = 112 m2 S.desfăs. = 183 m2 cărămidă	N-spital veterinar E-V proprietate privată S - Str. Lăcrămioarei	Tara: România Judetul Satu Mare Municipiul Satu Mare Str. Lăcrămioarei nr. 37	1999	434.242

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea si completarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Normele de supraveghere, inspectie sanitară si control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 13 februarie 2004, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

„b) zone naturale pentru îmbăiere neamenajate, utilizate conform traditiei si în functie de conditiile meteoclimatice existente local, de către un număr mai mare de 150 de persoane pe zi în timpul sezonului de îmbăiere.”

2. La articolul 3, punctele 1, 2 si 4 se modifică si vor avea următorul cuprins:

„1. zonă naturală amenajată pentru îmbăiere reprezintă întinderea de apă în care se practică îmbăierea sau înotul, precum si portiunea de teren învecinată acesteia;

2. plaja reprezintă portiunea de teren din vecinătatea apelor, acoperită cu nisipuri si/sau prundisuri, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei si limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic, pe care există dotări în scopul practicării acestor activităti;

................................................................................................

4. agrementul nautic este reprezentat de acele activităti în care sunt folosite mijloace pentru deplasarea pe apă, cum ar fi: ambarcatiuni cu sau fără motor, schi nautic, surf si altele asemenea;”.

3. La articolul 3 punctul 6, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) asigurarea accesului populatiei la serviciile publice de salvare acvatică - salvamar si punctele de prim ajutor.”

4. La articolul 8 alineatul (1), literele d) si e) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„d) în zona de îmbăiere panta trebuie să fie uniformă si lină;

e) litologia patului zonei – fundul râului, lacului, mării pentru adâncimea de până la 1,50 m trebuie să fie constituit din elemente care să nu producă rănirea înotătorilor si să fie lipsit de vegetatie acvatică care poate genera pericol de înec;”.

5. La articolul 8 alineatul (1), literele f), g) si h) se abrogă.

6. La articolul 9 alineatul (1), literele a) si b) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„a) să asigure cel putin 8 m² de zonă de uscat de persoană;

b) să fie întretinută în stare de permanentă curătenie, dotată cu recipiente adecvate pentru colectarea deseurilor, respectiv cel putin un recipient pentru colectarea selectivă a deseurilor la 250 m² zonă de plajă;”.

7. La articolul 9 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) asigurarea rampei de acces pentru persoanele cu dizabilităti, cu dimensiuni conform reglementărilor în vigoare.”

8. La articolul 9, alineatul (4) se abrogă.

9. La articolul 10, literele b), c), e) si f) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„b) memoriu descriptiv, în care se prezintă tipul de plajă: nisip, iarbă etc.; suprafată utilizabilă, lungimea portiunii de teren

învecinate cu apa; adâncimea apei, curenti etc; prezentarea facilitătilor de pe plajă conform prezentelor norme; localizarea celui mai apropiat punct medical, de prim ajutor si de salvamar; estimarea capacitătii în număr de persoane;

c) schita sectorului în care este amplasată zona naturală de îmbăiere, cu localizarea surselor potential poluatoare, dacă acestea există, cu indicarea locurilor de posibil accident prin înec sau lovire, precum si pozitia panourilor pentru afisarea rezultatelor privind monitorizarea calitătii apei si a altor informatii legate de caracteristicile zonei de îmbăiere, utile turistilor;

...............................................................................................

e) buletin de analiză a calitătii apei de îmbăiere, efectuat cu maximum 30 de zile înainte de începerea sezonului de îmbăiere;

f) lista institutiilor si a persoanelor care trebuie contactate în situatia producerii unor poluări;”.

10. La articolul 13, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

„a) fiecare sector de plajă se autorizează separat prin decizie a autoritătii de sănătate publică teritoriale si constituie cel putin un punct de prelevare si monitorizare a calitătii apei de îmbăiere în programul de monitorizare efectuat de către operatorul plajei;”.

11. La articolul 13, litera b) se abrogă.

12. Alineatele (5), (6) si (7) ale articolului 14 se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(5) Frecventa de monitorizare se va stabili de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, în functie de conditiile locale evidentiate.

(6) În situatia în care calitatea apei se încadrează în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuti în normele aprobate prin actele normative în vigoare, autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, poate decide renuntarea la monitorizarea anumitor parametri care nu sunt susceptibili de modificări semnificative în timp sau sub influenta vreunei poluări specifice, cu prevederea acestora în documentele contractuale.

(7) Operatorul plajei are obligatia să informeze populatia cu privire la calitatea apei de îmbăiere si să afiseze rezultatele în locuri vizibile si într-un limbaj accesibil.”

13. Alineatul (8) al articolului 14 se abrogă.

14. Articolul 15 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - Pentru a analiza calitatea apei de îmbăiere în conformitate cu normele aprobate prin actele normative în vigoare, laboratoarele trebuie să fie acreditate pentru parametrii analizati sau să apartină retelei Ministerului Sănătătii Publice.”

15. La articolul 16 alineatul (1), litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

„c) să informeze populatia si să afiseze rezultatele monitorizării în locuri vizibile si într-un limbaj accesibil.”

16. Alineatul (2) al articolului 19 se abrogă.

17. Alineatul (4) al articolului 19 se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) În cazul apelor de suprafată destinate îmbăierii care sunt afectate de fenomenul eutrofizării, care reprezintă procesul dezvoltării necontrolate a masei algale din cauza cresterii concentratiilor de nutrienti în apă, autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în colaborare cu institutele de specialitate trebuie să monitorizeze fenomenul atât pentru efectele indirecte produse de alge, cât si pentru posibila toxicitate algală.”

18. Alineatul (1) al articolului 20 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, interpretează rezultatele probelor de apă de îmbăiere în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.”

19. La articolul 21 alineatul (1), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

„b) atunci când apele de îmbăiere suferă o îmbogătire naturală în anumite substante care determină o depăsire a limitelor stabilite de actele normative în vigoare, în conditiile definitiei termenului de îmbogătire naturală, dar întotdeauna tinându-se cont de imperativele sănătătii publice;”.

20. Alineatul (2) al articolului 24 se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Inspectia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere folosite în mod traditional se face de către inspectia sanitară de stat judeteană si a municipiului Bucuresti.”

21. Alineatul (1) al articolului 30 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - (1) Cheltuielile pentru realizarea programului de monitorizare a calitătii apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere pentru perioada sezonului estival sunt suportate de operatorii plajelor.”

22. Anexa nr. 1 „Fisa 1 de evaluare si inspectie sanitară” se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul sănătătii publice,

Ervin-Zoltán Székely,

secretar de stat Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Bucuresti, 25 iulie 2007.

Nr. 836.

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la norme)

FISA 1 DE EVALUARE SI INSPECTIE SANITARĂ

A. Informatii generale

Denumirea zonei de îmbăiere............................................................................................................................

Localizare.............................................................................................................................................................

Tipul de apă: dulce [ ] marină [ ]

Autoritatea responsabilă de supraveghere, inspectie sanitară si control......................................................................

......................................................................................................................................................................

Adresa..............................................................................................................................................................

Telefon.........................., fax..............................e-mail............................................................................................

Numele laboratorului de analize.........................................................................................................................

Adresa .............................................................................................................................................................

Telefon.............................., fax........................, e-mail...............................

Distanta (km) până la locul de prelevare:........................................

Timpul necesar pentru transport (minute):.......................................

Numele si prenumele persoanei responsabile de probe pe timpul transportului:.........................................................

Tip de relief sau activitate umană din zona de îmbăiere: pădure [ ] câmpie [ ] dealuri [ ] mlastini [ ] fluviu, râu, canal [ ]

zonă agricolă [ ]...........................................................................................................................................................................

localitate urbană [ ] localitate rurală [ ] zonă comercială [ ] zonă rezidentială [ ]

zonă industrială [ ]..................................................hotel [ ] port [ ] aeroport [ ] sosea [ ] cale ferată [ ] zona militară

[ ] zonă de depozitare a deseurilor [ ]

altele................................................................................................................................................................

Mărimea zonei de îmbăiere: suprafata (m²):

lungimea (m): adâncimea medie (m): Plaja da [ ] suprafata (m²):

lungimea (m):

nu [ ]

Direc t ia principală a curentilor..................................................., viteza obisnuită (m/s):.............................................

Direcia principală a vântului/brizei:..............................., viteza obisnuită a vântului sau brizei (km/s):...........................

Configuratia tărmului:..........................................................................................................................................

Diguri: da [ ] nu [ ]

Înăltimea medie a valurilor:...................................................................................................................................

Precipitatii (total anual):......................................................... modele sezoniere:....................................................

Temperatura medie a apei: cea mai joasă din an:........................................ cea mai ridicată din an:............................

Temperatura medie a aerului: cea mai joasă din an:.....................................cea mai ridicată din an:............................

Facilităti publice: acces la apa potabilă: da [ ] nu [ ] nr. toalete: nr. dusuri: Cosuri de gunoi: da [ ] nu [ ] Sunt protejate de animale sau păsări da [ ] nu [ ] Există metode folosite pentru avertizarea publicului fată de pericole ? da [ ] nu [ ] Plăcute avertizoare scrise [ ] plăcute desenate [ ] steaguri [ ] altele [ ] Sunt adecvate facilitătile de mai sus ? da [ ] nu [ ] Accesibilitatea: drum asfaltat [ ] potecă [ ] fără acces [ ] Există o parcare corespunzătoare ? da [ ] nu [ ]

B. Riscuri microbiologice

Ape uzate menajere sau din zootehnie

Calitatea apei de îmbăiere este afectată sau este posibil a fi afectată de deversările din:

- sistemele individuale de evacuare a apelor uzate menajere: [ ]

- statiile de tratare ape uzate menajere [ ]

- evacuări de ape uzate la distante mari de tărm [ ]

- activită t i agricole: [ ]

- activită t i de acvacultură: [ ]

- rezervaii de animale sau păsări domestice ori de animale sau păsări sălbatice: [ ]

- crescătorii de păsări sau animale: [ ] Evacuările sunt: continue: [ ] discontinue: [ ]

Există posibilitatea ca scurgeri de la toalete, dusuri sau altele să contamineze aria? da [ ] nu [ ] Densitatea îmbăietorilor poate să afecteze calitatea apei? da [ ] nu [ ]

Ape pluviale

Calitatea apei de îmbăiere este afectată sau este posibil să fie afectată de deversări din surse nepunctuale provenind din:

- sistemul pluvial al localitătii [ ];

- din refularea sistemului de canalizare în cel pluvial: [ ];

- terenuri agricole: [ ];

- drenaj natural: [ ].

Vânturile din larg par să aducă apă poluată spre aria de îmbăiere?: da [ ] nu [ ] Curentii din apă par să aducă apă poluată spre aria de îmbăiere?: da [ ] nu [ ] Valurile par să aducă apă poluată spre aria de îmbăiere?: da [ ] nu [ ]

C. Riscuri chimice si alte pericole

Calitatea apei pare că este afectată de:

deversări din surse industriale [ ] siroiri din agricultură [ ] utilizarea apei pentru navigatie sau agrement [ ] siroire pluvială

din urban [ ] plutesc deseuri de plastic [ ] sunt pete de ulei [ ] este prezentă spumă [ ] sunt prezente alge [ ] alte tipuri

de deseuri sau reziduuri [ ]

Se observă, în larg sau la mal, vânt ce pare că poate aduce apă poluată la nivelul zonei de îmbăiere [ ]

Se observă curentii ce par că pot aduce apă poluată la nivelul apei de îmbăiere [ ]

Se observă valuri ce par că pot aduce apă poluată la nivelul apei de îmbăiere [ ]

Calitatea nisipului pare să fie afectată de: deversări din surse industriale [ ] siroiri din agricultură [ ]

utilizarea apei pentru navigatie sau agrement [ ] siroire pluvială din urban [ ] sunt deseuri de plastic [ ]

sunt deseuri de cauciuc [ ] sunt pete de ulei [ ] este prezentă spumă [ ] sunt prezente alge [ ]

Există alte tipuri de deseuri sau reziduuri: da [ ]

(descrieti)................................................................................................................................................nu [ ]

Date despre chimia apei sau alte comentarii aditionale .............................................................................................................................................................................

D. Informarea

Sunt cunoscute institutiile si organismele la care trebuie anuntată orice modificare a calitătii apei de îmbăiere: da [ ] nu [ ] Este actualizat registrul de evidentă a probelor prelevate si analizate si a inspectiilor efectuate: da [ ] nu [ ]

E. Concluzii

Prelevarea de probe:

........................................................................................................................................................................

Puncte de prelevare:

........................................................................................................................................................................

Frecventa si timpul de prelevare:

.........................................................................................................................................................................

Parametrii ce trebuie monitorizati sau parametrii pentru a căror analiză au fost prelevate probele.................................

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modificării lungimii unui drum comunal si a unui drum judetean, precum si a încadrării în categoria functională a drumurilor judetene a unui drum comunal, situate în judetul Cluj

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

Art. 1. - (1) Se aprobă modificarea lungimii drumului comunal DC 265, conform anexei nr. 1.

(2) Se aprobă modificarea lungimii drumului judetean DJ 108C, conform anexei nr. 2.

Art. 2. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor de interes judetean a drumului comunal DC 265, conform anexei nr. 3.

Art. 3. - Anexele nr. 2 si 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată, deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Bucuresti, 1 august 2007.

Nr. 883.

ANEXA Nr. 1

Modificarea lungimii unui sector de drum comunal din judetul Cluj

Nr. crt.

Indicativul si traseul initial al drumului

Pozitia kilometrică

initială (origine,

destinatie)

Lungimea tronsonului

initial

(km)

Indicativul

si traseul nou

al drumului

Pozitia kilometrică

(origine, destinatie)

Lungimea tronsonului

nou

(km)

Provine din:

DC 265:

Lim. judet Bihor - Ic Ponor - Doda Pilii (DJ 108C)

32+760 - 43+260

10,50

DC 265:

Lim. judet Bihor - Ic Ponor - Doda Pilii (DJ 108C)

32+760 - 39+060

6,30

DC 265

ANEXA Nr. 2

Modificarea lungimii unui sector de drum judetean din judetul Cluj

Nr. crt.

Indicativul si

traseul initial

al drumului

Pozitia kilometrică

initială (origine,

destinatie)

Lungimea tronsonului

initial

(km)

Indicativul

si traseul nou

al drumului

Pozitia kilometrică

(origine,

destinatie)

Lungimea tronsonului

nou

(km)

Provine

din:

DJ 108C:

DN 1F - Vistea- Gârbău-Băgara- Doroltu-Aghiresu Fabrici-Aghiresu-Leghia-Dretea- Ardeova-Mănăstireni- Văleni-Călata- Buteni-Mărgău-Scrind Frăsinet- Răchitele-Doda Pilii

0+000-

84+376

82,569

DJ 108C:

DN 1F - Vistea- Gârbău-Băgara- Doroltu-Aghiresu

Fabrici-Aghiresu- Leghia-Dretea- Ardeova - Mănăstireni- Văleni-Călata- Buteni-Mărgău-Scrind Frăsinet- Răchitele-Doda Pilii

0+000 - 79+807

78,000

DJ 108C

ANEXA Nr. 3

Încadrarea unui drum comunal în categoria functională a drumurilor judetene din judetul Cluj

Nr. crt.	Indicativul si traseul drumului	Pozitia kilometrică (origine, destinatie)	Lungimea (km)	Provine din:
	1. DJ 763: Lim. judet Bihor -Ic Ponor-Doda Pilii (DJ 108C)	32+760-39+060	6,30	DC 265

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 642 din 3 august 2007

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 1.348 din 3 august 2007

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

Nr. 373 din 31 iulie 2007

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA

ALIMENTELOR

Nr. 156 din 3 august 2007

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii publice, al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 560/1.271/339/210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne

Având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 57/2002,

tinând cont de prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 748/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si ale art. 3 alin. (3), precum si ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 278.577 din 3 august 2007, întocmit de Directia generală implementare politici agricole,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale, ministrul sănătătii publice, presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii publice, al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 560/1.271/339/210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 8 ianuarie 2007, se completează după cum urmează:

- După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2¹, cu următorul cuprins:

„Art. 2¹. - Produsele fabricate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin se comercializează până la epuizarea stocurilor, cu încadrarea în data durabilitătii minimale.”

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii

si dezvoltării rurale,

ecebal Traian Remes

p. Ministrul sănătătii publice,

Ervin-Zoltán Székely,

secretar de stat

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia

Consumatorilor,

Dan Vlaicu

Nationale Sanitare Veterinare

si pentru Siguranta

Alimentelor,

Radu Roatis Chetan

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

ORDIN

pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securitătii nucleare pentru România

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor,

în conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securitătii nucleare pentru România, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Bucuresti, 25 iulie 2007.

Nr. 839.

ANEXĂ

ACORD DE FINANTARE

între Guvernul României si Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securitătii nucleare pentru România

Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, actionând pentru si în numele Comunitătii Europene (CE), denumită în continuare Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte, au convenit următoarele:

Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată si finantată din resursele bugetare ale Comunitătii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul acord. Cadrul tehnic, juridic si administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Conditiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie si Beneficiar si completat cu prevederile prezentului acord si cu Prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura si obiectul

Ca o componentă a programului său de asistentă Comunitatea va contribui, sub forma finantării nerambursabile, la finantarea următoarei măsuri:

Numărul programului: 2005/17-519.03

Titlul: Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securitătii nucleare pentru România

Durata: până la 30 noiembrie 2007

ARTICOLUL 2

Angajamentul Comunitătii

Contributia financiară din partea Comunitătii este fixată la nivelul maxim de 1.390.500 euro, denumită în continuare finantare gratuită a CE.

ARTICOLUL 3

Durata si data de expirare

Pentru prezenta măsură, finantarea gratuită a CE este disponibilă pentru contractare până la data de 30 noiembrie 2007, făcând obiectul reglementărilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finantarea gratuită a CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate.

Termenul limită pentru executarea contractelor din cadrul finantării gratuite a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate, totusi, în împrejurări exceptionale, să fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plătii, dacă aceasta este cerută în timp util si justificată adecvat de Beneficiar. Perioada de efectuare a plătilor

poate continua cu până la 12 luni după expirarea termenului limită de executare a contractelor, în scopul îndeplinirii obligatiilor intervenite în mod justificat în timpul executării contractelor din cadrul programului. Prezentul acord va expira la data la care toate plătile au fost efectuate. Toate fondurile care nu au fost plătite vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenta referitoare la executarea măsurii, având mentionate numărul si titlul acesteia, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

D-lui Jonathan Scheele

Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti

Str. Jules Michelet nr. 18, sector 1

Bucuresti

România

Pentru Beneficiar:

D-lui Istvan Jakab

Secretar de stat (coordonatorul national al asistentei)

Ministerul Finantelor Publice

Str. Libertătii nr. 12

Bucuresti

România

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare

Prezentul acord este redactat în două exemplare, în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord va intra în vigoare la data semnării de către ambele părti. Orice cheltuială care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finantarea gratuită a CE.

Anexele fac parte integrantă din prezentul acord.

Întocmit la Bucuresti,

23 decembrie 2005

Pentru Beneficiar,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finantelor publice

23 decembrie 2005

Pentru Comunitate,

Jonathan Scheele,

seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti

Include:

1. Acordul-cadru (anexele A si B)

2. Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA A

CONDITII GENERALE

privind memorandumurile de finantare

În aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi înteles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I

Finantarea proiectelor

ARTICOLUL 1

Obligatia Comunitătii

Angajamentul Comunitătii, numit în cele ce urmează finantarea gratuită a CEE, a cărui valoare este mentionată în memorandumul de finantare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăsura angajarea si executia plătilor prin contracte si devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăsesc finantarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finantării gratuite a CEE

Acolo unde executia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finantarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finantare.

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plăti în baza acestui memorandum de finantare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finantare. Plătile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegatiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finantare. Documentele justificative referitoare la plătile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispozitie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanti. Fiecare contract va indica proportia si momentul efectuării plătii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel putin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finantare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în

cursul implementării programului, cu conditia ca întreaga finantare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

În ceea ce priveste măsurile executate pe baza unor devize estimative, în conditiile în care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o primă transă de plată, care nu va depăsi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II

Achizitionarea

ARTICOLUL 4

Generalităti

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări si de cooperare tehnică va fi mentionată în memorandumul de finantare, urmând principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5

Conditii de participare

1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitatiilor la licitatie. Anunturile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel putin în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene si pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.

2. Conditiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internatională, cum ar fi reglementările generale si conditiile pentru contractele de livrări finantate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenta situatiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu, operatii de finantare în două etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod exceptional:

- acordarea contractelor în urma unor invitatii restrânse la licitatie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie mentionată în memorandumul de finantare.

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrări si livrări

Comisia si Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operatie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor si garantiilor oferite de licitatori, al costului si al calitătii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare si valorii tehnice.

Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene cât de repede posibil.

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnică

1. Contractele de cooperare tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistentă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.

2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate si încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finantare.

3. În situatia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate si încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă, cu unul sau mai multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experientei si independentei lor si tinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discutie.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai multi candidati, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propusi candidatul cu care intentionează să încheie contractul.

5. Când există recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar si de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

TITLUL III

Acordarea de facilităti

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participă la măsurile finantate de Comunitate, precum si membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decât cele acordate în mod obisnuit altor străini angajati în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistentă economică si de cooperare tehnică.

ARTICOLUL 10

Facilităti de stabilire, instalare, intrare si rezidentă

În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea drept de instalare temporară si de rezidentă în cazurile în care importanta contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obtinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de familie apropiati ai acestuia să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo si să părăsească statul respectiv, asa cum o justifică natura contractului.

ARTICOLUL 11

Importul si reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile si reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice si juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat.

ARTICOLUL 12

Controlul importurilor si schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizatii de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si să aplice reglementările nationale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunitătii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13

Impozitare si vamă

1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi finantată din finantarea gratuită a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autoritătile Beneficiarului si finantate din finantarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul se va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, si pentru folosinta imediată conform cerintelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveste stabilirea taxelor vamale, plătilor ori a impozitelor mentionate mai sus.

3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau românesti, finantate din finantarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plătii TVA-ului, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitătii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finantate din finantarea gratuită a CEE vor fi scutite de la plata impozitului pe profit si pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale si gospodăresti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decât cele achizitionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodăresti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în tară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6. Persoanele fizice si juridice care importă echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislatia natională a Beneficiarului, în ceea ce priveste echipamentul respectiv.

TITLUL IV

Executarea contractelor

ARTICOLUL 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declară de acord că, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele si livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia si fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plătilor

1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuită a CEE documentele de licitatie vor fi întocmite si plătile vor fi efectuate fie în unităti europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îsi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2. Când documentele de licitatie sunt întocmite în ECU, plătile în cauză vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedentă efectuării plătii.

3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura executia plătilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V

Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar

ARTICOLUL 16

Inspectie si evaluare

1. Comisia va avea dreptul să îsi trimită propriii agenti sau reprezentantii corespunzător autorizati pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări executia măsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritătilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care vor fi solicitate de aceasta si va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să aducă la îndeplinire evaluările sau inspectiile.

2. Beneficiarul:

a) va păstra înregistrări si documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finantate în baza memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) se va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus mentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentatia si înregistrările contabile relevante privitoare la cele finantate în baza memorandumului de finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitătii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finantării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară si o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltării si restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii si compatibilitătii contractelor si plătilor, precum si asupra conformitătii lor cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabilă va stabili balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17

Urmărirea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicatie si, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveste măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului mentionat în memorandumul de finantare, pe toată perioada de executie a măsurii si după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor si, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului si va informa tara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI

Prevederi generale si finale

ARTICOLUL 18

Consultări. Dispute

1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar si Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finantare.

2. În situatia în care se constată neîndeplinirea unei obligatii stabilite în memorandumul de finantare si în aceste Conditii generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finantarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia măsurii. Părtile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntări printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19

Anunt. Adrese

Orice anunt si orice acord între părti, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul si la titlul măsurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părtii autorizate să primească cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntată de partea respectivă. În caz de urgentă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu conditia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate în memorandumul de finantare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice dispută între părtile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finantare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de finantare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părtile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare si conducător) va fi numit prin acordul părtilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părti nu reuseste să numească un arbitru, acesta va fi numit de către conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îsi desfăsoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelasi mod ca si arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile si îndatoririle arbitrului initial.

ANEXA C

1. Obiective si descriere

1.1. Obiective

Obiectivul general al prezentului program este de a contribui la îmbunătătirea securitătii nucleare în tările candidate beneficiare.

Obiectivele specifice ale acestui program sunt:

• întărirea factorilor care afectează eficacitatea de reglementare, asa cum se mentionează, de exemplu, în concluziile Grupului CONCERT¹⁾;

• îmbunătătirea gestionării deseurilor radioactive;

• intensificarea pregătirii în caz de urgentă în afara amplasamentului.

Detaliile obiectivelor specifice si descrierea proiectelor se găsesc în fisele de proiect pregătite pentru fiecare proiect.

Indicatori de realizare

În trecut nu au fost stabiliti indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securitătii nucleare.

Nu există standarde tehnice comunitare comune în domeniul functionării în conditii de securitate a instalatiilor nucleare, practicilor de reglementare sau gestionării deseurilor radioactive. În consecintă, în absenta lor, pasul secundar de a folosi ca reper aceste standarde nu este posibil. Cu toate acestea, în ceea ce priveste practicile de reglementare, desi există un grad înalt de convergentă asupra esentei cerintelor, există un număr de abordări de reglementare diferite în

¹⁾ Concluziile celei de-a 17-a întâlniri a Grupului CONCERT, 29–30 iunie, 2000. Acesti factori sunt¹:

• „Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare si de lucru bine definite, să fie independent fată de producătorii de energie, puterea politică si grupurile de presiune, să fie transparent si deschis si să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului si un personal bine motivat si competent pentru a-si realiza obiectivul.

• Un organism de reglementare eficace este acela care asigură un nivel acceptabil de securitate nucleară, actionează pentru a preveni degradarea securitătii nucleare, promovează îmbunătătirile în domeniul securitătii nucleare, este eficace din punct de vedere al activitătii si al costurilor, asigură încrederea operatorilor, a publicului larg si al guvernului si depune eforturi continue pentru îmbunătătirea performantei.

• Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a mentine sau îmbunătăti securitatea nucleară. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alti factori si este dificil ca aceasta să se utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.

• Cooperarea internatională si evaluările internationale joacă un rol important în dezvoltarea si mentinerea unui organism de reglementare eficace.”

conformitate cu practicile statelor membre, determinate de traditiile lor legislative si tehnice specifice. Autoritătile din domeniul securitătii nucleare din tara candidată adaptează cerintelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene (EU).

1.2. Descrierea proiectelor

Ghidul PHARE revizuit confirmă că asistenta financiară de preaderare în domeniul securitătii nucleare necesită un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature si în măsură să contribuie la o îmbunătătire durabilă a nivelului de securitate nucleară în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor sunt legate de domeniul întăririi capacitătii institutionale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securitătii nucleare, cât si institutiile publice însărcinate cu responsabilităti specifice privind gestionarea deseurilor radioactive sau cu atributii similare.

Acest program acordă asistentă financiară pentru următoarele proiecte:

Proiecte:

Bulgaria 016–815.01

016–815.01.01 Ghiduri privind gestionarea accidentului sever (SAMG). Analiză si evaluare în conformitate cu cerintele internationale

Setul efectiv SAMGs pentru unitătile 3–4 si 5–6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui a fost elaborat în cadrul proiectului PHARE BG 01.10.01 „Analizarea fenomenelor si elaborarea ghidurilor privind gestionarea accidentului sever”, care va fi încheiat în următoarele luni.

Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agentia de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) în procesul de analizare a SAMGs pentru unitătile 3–4 si 5–6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării si expertiză tehnică pentru a întări capacitatea NRA în domeniul SAMG prin instruire si alte activităti, inclusiv pregătirea unei proceduri pentru analizarea si evaluarea SAMG de către autoritatea de reglementare.

Principalele activităti ale proiectului sunt:

• analizarea si evaluarea SAMG, inclusiv: (1) stabilirea metodologiei corespunzătoare; (2) analizarea efectivă a SAMG pentru unitătile 3–4 si 5–6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui; si (3) analizarea si evaluarea metodologiei utilizate (aplicabilitatea codurilor de calcul utilizate, corectitudinea ipotezelor de modelare si analizarea incertitudinilor luate în considerare);

• transferul de cunostinte si competentă către NRA în domeniul analizării SAMG, inclusiv: (1) instruirea practică a personalului NRA si al organizatiilor tehnice suport (TSO) în domeniul analizării SAMGs; si (2) analize ale procesului de evaluare în domeniul eficacitătii metodologiei de analiză si validării si aprobării procedurii de reglementare pentru procedura de analizare si evaluare bazată pe rezultatele activitătii precedente.

Organizatia beneficiară a proiectului este NRA.

016–815.01.02 Raportul de securitate nucleară pentru unitătile 5 si 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Analizarea si evaluarea în conformitate cu cerintele internationale

Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agentia de Reglementare Nucleară din Bulgaria si TSO-urile sale în analizarea rapoartelor de securitate nucleară (SARs) pentru unitătile 5 si 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui.

Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării si expertiză tehnică pentru a întări capacitatea NRA în procesul de analizare a SARs în vederea asigurării calitătii acestora si a conformitătii lor cu cerintele internationale privind formatul, structura, continutul si calitatea rezultatelor de calcul.

Principalele activităti ale proiectului sunt:

• analizarea si evaluarea SARs pentru unitătile 5 si 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui, inclusiv: (1) evaluarea completitudinii informatiei furnizate; (2) evaluarea corectitudinii ipotezelor de modelare si a folosirii codurilor de calcul adecvate; (3) analizarea si evaluarea metodologiei aplicate la: accidentele bază de proiect; accidente în afara bazei de proiect etc.; (4) evaluarea ipotezelor si analizelor adoptate si susceptibile a necesita evaluare tehnică; si (5) analizarea si aprobarea modalitătii de atestare de către SAR a securitătii nucleare a unitătilor având în vedere recenta implementare a programelor de modernizare;

• instruirea si validarea metodologiei pentru analizarea si evaluarea SARs, inclusiv: (1) instruirea practică a personalului NRA si TSO pentru analizarea SARs; si (2) validarea si evaluarea metodologiei prin aplicarea ei la cazurile specifice de securitate privind SAR.

Organizatia beneficiară a proiectului este NRA.

016–815.01.03 Asistentă pentru Agentia Nucleară de Reglementare din Bulgaria privind consolidarea capacitătii institutionale în domeniul ghidurilor de reglementare, capacitătii de evaluare, instruirii personalului si managementului calitătii

Scopul acestei propuneri este să sprijine Agentia Nucleară de Reglementare din Bulgaria în întărirea capacitătii de reglementare si capacitătii tehnice în domeniul cerintelor de reglementare, capacitătii de evaluare si practicilor si instruirii si sistemelor de management al calitatii, în conformitate cu aplicarea prevederilor noului act normativ din Bulgaria privind utilizarea în sigurantă a energiei nucleare. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării si expertiză tehnică în domeniile mai sus mentionate.

Actul normativ privind utilizarea în sigurantă a energiei nucleare, în vigoare din iulie 2002, reprezintă reglementarea natională privind utilizarea în sigurantă a energiei nucleare si a radiatiilor ionizante si securitatea gestionării deseurilor radioactive si securitatea gestionării combustibilului uzat. Bulgaria finalizează legislatia secundară corespunzătoare, dar, pentru a completa procesul, cadrul de reglementare va necesita elaborarea si adoptarea de către NRA a unor ghiduri de reglementare care vor face recomandări detinătorilor/ solicitantilor de autorizatii în vederea îndeplinirii cerintelor legislative.

NRA a început un proces de recrutare de nou personal. Chiar dacă noii angajati au suficiente cunostinte tehnice, ei au nevoie de instruire în domeniul reglementării. Este necesar să se îmbunătătească sistemul de instruire si sistemul de reinstruire a NRA prin stabilirea unui program de instruire bine structurat si mentinut corespunzător.

Un element important al functionării generale a organizatiei îl reprezintă definirea clară si precisă a proceselor si practicilor de documentare, inclusiv autoevaluarea si monitorizarea activitătii companiei. A fost acordată asistentă pentru NRA în domeniul proiectării sistemului său de management al calitătii, în cadrul proiectului PHARE BG 01.10.02 („Întărirea capacitătii BNRA în domeniul evaluării de securitate nucleară”), însă această asistentă ar trebui completată prin implementarea acestui nou proiect PHARE.

Principalele activităti ale proiectului sunt:

• elaborarea si adoptarea de către BNRA a unor ghiduri de reglementare în domeniul securitătii nucleare;

• stabilirea în cadrul BNRA a capacitătilor necesare pentru efectuarea analizelor si evaluărilor documentatiei de securitate nucleară a detinătorilor de autorizatii;

• stabilirea unui program de instruire adecvat în domeniul reglementării;

• stabilirea în cadrul NRA a unui sistem modern de management al calitătii bine documentat;

• furnizarea de experientă si cunostinte comunitare privind măsurile organizatorice pentru autoevaluare, audituri, indicatori.

Organizatia beneficiară a acestui proiect este NRA.

016–815.01.04 Îmbunătătirea pregătirii în caz de urgentă în afara amplasamentului (OSEP) în Europa Centrală si de Est: Instalarea Sistemului RODOS în Bulgaria

Sistemul RODOS, incluzând hardware, software specific, legături de comunicatii si software, precum si instruirea de specialitate a viitorilor operatori, trebuie livrat si instalat în cadrul acestui proiect. La încheierea proiectului, RODOS se va afla într-un stadiu preoperational, ceea ce înseamnă că Agentia de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) îsi va stabili capacitatea de utilizare zilnică a RODOS, inclusiv amplasarea terminalelor RODOS. Aceasta fază va întări încrederea în rezultatele RODOS fată de cele ale altor sisteme din reteaua natională a Bulgariei care asigură pregătirea în caz de urgentă în afara amplasamentului. NRA va asigura dezvoltarea ulterioară continuă a sistemului, inclusiv participarea personalului la seminarii privind configurarea RODOS si la exercitii de instruire. Personalul NRA va fi de asemenea instruit pentru a îndeplini toate cerintele de functionare si întretinere a sistemului.

Organizatia beneficiară a proiectului este NRA.

016–815.01.05 Elaborarea proiectului pentru depozitul national de deseuri slab si mediu radioactive de viată scurtă

În conformitate cu strategia natională a Bulgariei privind gestionarea deseurilor radioactive, depozitul pentru deseuri slab si mediu radioactive de viată scurtă va trebui să fie operational până în anul 2010. Acest depozit este dedicat în special depozitării coletelor de deseuri radioactive provenite în urma functionării si dezafectării Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. În prezent sunt evaluate 4 amplasamente, toate fiind situate aproape de Kozlodui. În 2005 va trebui să se ia o decizie privind alegerea amplasamentului. Acest proiect se încadrează în seria activitătilor care vor duce la functionarea depozitului. Proiectul cuprinde 3 obiective principale:

• definirea criteriilor de acceptare pentru depozitarea deseurilor radioactive pentru a fi folosite în următoarele activităti de proiectare;

• elaborarea proiectului depozitului;

• contributia la pregătirea specificatiilor tehnice ale depozitului pentru dosarul de licitatie.

Organizatia beneficiară a proiectului este recenta companie natională pentru gestionarea deseurilor radioactive.

016–815.01.06 Lucrări de constructii pentru fabrica de procesare a deseurilor radioactive si pentru depozitul Novi Han

Deseurile radioactive institutionale sunt în prezent gestionate de către Institutul pentru Cercetări Nucleare si Energie Nucleară (ICNEN) care operează un depozit pe termen lung la Novi Han. În 2004 responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor

radioactive institutionale este transmisă recentei companii nationale pentru gestionarea deseurilor radioactive.

Depozitul Novi Han trebuie să fie modernizat în vederea respectării cerintelor de securitate nucleară ale Bulgariei si a celor mai bune practici din Uniunea Europeană din domeniul depozitării pe termen scurt si lung a deseurilor radioactive. A fost stabilit un plan de actiune care prevede în mod special constructia unei fabrici de procesare a deseurilor si a unui depozit pentru diferite tipuri de deseuri si, în special, pentru surse închise înalt active. Pregătirea specificatiilor tehnice pentru depozit reprezintă unul din obiectivele Proiectului PHARE 632.01.01 „Furnizarea echipamentului pentru caracterizarea deseurilor radioactive institutionale si elaborarea proiectului tehnic pentru instalatia de procesare si cea de depozitare a deseurilor”, care a fost programat în 2002.

Obiectivul principalul al acestui proiect este de a continua constructia a două clădiri la Novi Han care vor constitui instalatia de depozitare. Proiectul are două componente principale: lucrări publice si servicii (conducerea lucrărilor de constructie). Numai echipamentul de bază va fi furnizat în cadrul acestui proiect. Livrarea si instalarea echipamentului specific se vor realiza în cadrul unui proiect separat.

Organizatia beneficiară a acestui proiect este recenta companie natională pentru gestionarea deseurilor radioactive.

România 016–815.02

016–815.02.01 Asistentă furnizată autoritătii de reglementare în domeniul nuclear din România pentru achizitionarea codurilor de calcul specifice pentru analize mecanice

Acest proiect se realizează pe baza rezultatelor Proiectului PHARE RO 01.10.02 (2002) care întăreste eficacitatea autoritătii de reglementare nucleară din România (CNCAN) în dezvoltarea capacitătilor interne de a efectua si evalua analize de protectie la suprapresiune pentru sistemele speciale de securitate nucleară si pentru circuitul primar si analize de tensiuni elaborate de Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă (CNE). Personalul CNCAN a fost pregătit să utilizeze anumite coduri de calcul (în special ADLPIPE si ANSYS/Mechanical si ANSYS/Structural) în contextul acestui proiect aflat în derulare. Prezentul proiect urmăreste ca CNCAN să aibă acces la două tipuri de coduri de calcul mecanic, similare cu cele mentionate mai sus. Aceste coduri sunt utilizate în mod curent de CNE ca suport pentru documentatia transmisă autoritătii de reglementare. Planul întăririi CNCAN prevede, pe perioada derulării acestui proiect, stabilirea unui TSO intern care va asigura mentinerea rezultatelor acestui proiect din punctul de vedere al personalului si al altor angajamente.

Organizatia beneficiară a acestui proiect este CNCAN.

016–815.02.02 Asistentă tehnică pentru autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România privind gestionarea aspectelor importante ale activitătilor viitoare de punere în functiune

Scopul acestei propuneri este de a sprijini autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România (CNCAN) în gestionarea activitătilor de punere în functiune, ca parte a procesului de autorizare. Proiectul va furniza asistentă comunitară în domeniul reglementării si asistentă tehnică pentru a întări capacitatea CNCAN în analizarea si evaluarea tuturor etapelor de punere în functiune a Unitătii 2 a Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, programată la sfârsitul lui 2006. Această asistentă va fi de asemenea foarte importantă pentru întărirea în general a capacitătii CNCAN de autorizare.

CNCAN a început un proces de recrutare de personal nou pentru a putea gestiona în mod adecvat toate activitătile din domeniul securitătii nucleare din responsabilitatea sa. Acest proiect va contribui, prin pregătire teoretică si practică, la întărirea competentei noului personal CNCAN în activitatea de reglementare din domeniul nuclear.

Principalele activităti ale proiectului sunt:

• cursuri de pregătire specifică bazate pe experienta Uniunii Europene în domeniu si transferul de cunostinte în vederea sprijinirii personalului CNCAN în realizarea activitătilor de reglementare legate de activitătile de punere în functiune; cursuri de pregătire specifice în domeniul sistemelor de management al asigurării calitătii în timpul punerii în functiune si al functionării CNE, precum si în domeniul activitătilor de reglementare privind evaluarea documentelor suport pentru autorizatia de functionare si pentru alte activităti;

• sprijinul Uniunii Europene pentru pregătirea cerintelor din toate fazele punerii în functiune (structura si responsabilitătile organizatiei, continutul programului de punere în functiune, criteriile de acceptare, aprobarea de către organismul de reglementare etc.) si a cerintelor privind documentatia care trebuie transmisă ca suport al securitătii nucleare.

Organizatia beneficiară a proiectului este CNCAN.

016–815.02.03 Asistentă tehnică pentru autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România în vederea îmbunătătirii gestionării surselor închise puternic radioactive (SRS), inclusiv sursele radioactive închise uzate (SSRS) si sursele orfane²⁾

Ca parte a procesului de aderare, reglementările din România în domeniul gestionării surselor închise puternic radioactive trebuie să fie în concordantă cu noul acquis, asa cum este definit în Directiva Consiliului 2003/122/EURATOM, care a fost emisă pe 22 decembrie 2003, privind controlul surselor închise puternic radioactive si al surselor orfane. Aceasta cere ca un număr de reglementări noi să fie emise de organismul de reglementare din România (CNCAN) si, ca urmare, un grad crescut de expertizare a personalului CNCAN în acest domeniu specific. Acest proiect are ca prim scop furnizarea de asistentă tehnică CNCAN în vederea îmbunătătirii reglementărilor în domeniul depozitării în sigurantă, pe termen lung, a surselor închise puternic radioactive cu viată lungă si al recuperării surselor orfane. El va consta, de asemenea, în organizarea de activităti de pregătire în domenii specifice, cum ar fi:

• controlul si asigurarea sigurantei depozitelor pe termen lung ale surselor închise puternic radioactive;

• recuperarea în conditii de sigurantă a surselor orfane;

• mecanismele de finantare pentru recuperarea si gestionarea surselor orfane;

• dezafectarea instalatiilor unde s-ar putea găsi surse orfane;

• stabilirea echipamentelor pentru interventie si recuperare a surselor orfane.

Organizatia beneficiară a proiectului este CNCAN.

016–815.02.04 Proiectarea si evaluarea securitătii depozitului de suprafată din România pentru deseuri slab si mediu radioactive de viată scurtă provenite de la Cernavodă

Planul nuclear national aprobat de Guvernul României în 2002 stipulează că un depozit de suprafată pentru deseurile radioactive cu viată scurtă generate în timpul functionării

Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă trebuie să devin operational până în 2010. După toate probabilitătile, amplasamentul Saligny, care este localizat lângă Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, va fi ales pentru acest depozit (30.000 m³ capacitate). În acest context, Agentia Natională pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) nou-creată, care va opera depozitul, este responsabilă pentru elaborarea proiectului tehnic al acestuia si pentru evaluarea securitătii nucleare.

În prezent, ambele activităti (proiectul tehnic si evaluarea securitătii) au fost deja subiectul unui număr de investigatii pe perioade lungi, unele cu sprijin din partea AIEA si S.U.A. Obiectivele principale ale acestui proiect le reprezintă finalizarea conceptului depozitului, pregătirea specificatiilor tehnice pentru licitatiile ulterioare, realizarea unei evaluări preliminare de securitate (PSAR) si furnizarea tuturor informatiilor necesare autoritătii de reglementare, care vor permite apoi ANDRAD să înceapă constructia depozitului.

Organizatia beneficiară a proiectului este ANDRAD.

1.3. Presupuneri si riscuri

Programul pleacă de la premisa că tările beneficiare îsi vor mentine eforturile de a asigura un nivel ridicat al securitătii nucleare si de a implementa recomandările Raportului Consiliului Uniunii Europene pentru Securitate Nucleară în contextul extinderii din iunie 2001. Raportul privind situatia evaluării, elaborat de Consiliul Atomic Questions Group si de grupul de lucru ad-hoc în domeniul securitătii nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit că tările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească recomandările prevăzute în raportul Consiliului, atât în ceea ce priveste centralele nuclearoelectrice, cât si alte tipuri de instalatii. Raportul a subliniat, de asemenea, că toate tările candidate au acceptat recomandările. În cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securitătii nucleare, de către Consiliu, în martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului de evaluare, din noiembrie 2003. Acest program presupune că tările beneficiare vor continua să acorde suficientă atentie si să depună eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finantate.

Desi nu există riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este că asistenta permanentă în domeniul securitătii nucleare implică riscul de a crea o dependentă din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atentie deosebită modului în care organizatiile beneficiare vor sustine rezultatele proiectelor. În cazul asistentei în domeniul de reglementări, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către beneficiar si pe evitarea înlocuirii functiilor din domeniul de responsabilitate al organizatiei beneficiare prin activitătile contractorului.

1.4. Conditionări

Lansarea efectivă a unora dintre proiectele mentionate mai sus se va face în conditii speciale care sunt descrise mai detaliat în fisele de proiect respective. În special, implementarea corectă a Proiectului 016–815.01.06 (Bulgaria) cere implementarea la timp a Proiectului PHARE 632.01.01/2002. În general constructia de noi instalatii necesită pregătirea prealabilă a rapoartelor preliminare corespunzătoare de analize de securitate nucleară si evaluarea impactului asupra mediului.

Organizatia beneficiară a proiectului este CNCAN.

²⁾ O sursă orfană este o sursă care prezintă suficient pericol radiologic care să necesite un control de reglementare, dar care nu se află sub controlul organismului de reglementare deoarece nu s-a aflat niciodată sau pentru că a fost abandonată, pierdută, rătăcită, furată sau transferată fără autorizatia necesară.

2. Buget (euro)

2.1. Tabel privind bugetul

Tara	Agentia de implementare	Cod	Întărirea capacitătii institutionale	Investitie	Cofinantare	Buget total	Buget total PHARE
Bulgaria	CFCU	016–815.01	4.300.000	1.970.000	820.000	7.090.000	6.270.000
Proiectul 1		016–815.01.01	800.000			800.000	800.000
Proiectul 2		016–815.01.02	1.300.000			1.300.000	1.300.000
Proiectul 3		016–815.01.03	1.050.000			1.050.000	1.050.000
Proiectul 4		016–815.01.04		450.000	150.000	600.000	450.000
Proiectul 5		016–815.01.05	1.000.000			1.000.000	1.000.000
Proiectul 6		016–815.01.06	150.000	1.520.000	670.000	2.340.000	1.670.000
România	CFCU	016–815.02	1.865.000	94.000	131.400	2.090.400	1.959.000
Proiectul 1		016–815.02.01	15.000	94.000	31.400	140.400	109.000
Proiectul 2		016–815.02.02	500.000			500.000	500.000
Proiectul 3		016–815.02.03	350.000			350.000	350.000
Proiectul 4		016–815.02.04	1.000.000		100.000	1.100.000	1.000.000

2.2. Principiul cofinantării

În conformitate cu ghidurile PHARE din 1999 si cu ghidurile PHARE revizuite din 2002, toate proiectele de investitii cu sprijin PHARE trebuie să primească cofinantare din fondurile publice nationale.

Contributia comunitară poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile³⁾.

Cofinantarea pentru proiectele de întărire a capacitătii institutionale este furnizată de beneficiar care suportă unele costuri privind infrastructura si implementarea operatională, finantând resursele umane si alte resurse necesare pentru absorbtia efectivă si eficientă a asistentei PHARE.

Prevederile privind finantarea comună sau în paralel sunt continute în alineatele referitoare la buget din fisele de proiect individuale. Nivelul de finantare pe proiect este indicat la pct. 5, Buget, din propunerea de proiect.

3. Agentiile de implementare

Oficiul de Plăti si Contractare PHARE (CFCU) din cadrul Ministerului Finantelor Publice va fi institutia responsabilă pentru licitatie, contractare si raportare financiară.

4. Aranjamente de implementare 4.1. Metoda de implementare

Prezenta propunere de finantare este destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor Programului PHARE national. Prezenta propunere de finantare va fi împărtită între tări, obtinându-se două memorandumuri de finantare, conform tabelului anterior.

Implementarea programului se va face în conformitate cu art. 53 (1) alin. 4 (a doua alternativă) din Regulamentul financiar⁴⁾. Tara beneficiară va asigura să fie respectate în permanentă conditiile stabilite la art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar. Comisia îsi rezervă dreptul de a lua măsurile necesare, inclusiv suspendarea finantării, dacă consideră că aceste conditii nu sunt îndeplinite.

Înainte de acreditarea agentiilor de implementare prevăzută la art. 12 (2) din Reglementarea 1.266/1999⁵⁾, selectarea proiectului, procesul de licitatie si contractarea sunt supuse aprobării ex-ante a Comisiei.

4.2. Achizitia

Achizitia va fi în conformitate cu prevederile părtii 2 capitolul IV din Regulamentul financiar si capitolul 4 din Regulile de implementare⁶⁾ a acestuia, precum si în conformitate cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2⁷⁾.

Autoritătile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedură, formatele si modelele standard prevăzute în Ghidul practic al procedurilor de contractare finantate din bugetul general al CE în contextul actiunilor externe, publicat pe site-ul CE⁸⁾ la data initierii procedurii de achizitie sau de acordare a grantului.

În conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autoritătilor contractante să aibă responsabilităti de gestionare descentralizată în achizitie în conformitate cu procedurile si ghidurile care transpun directivele Uniunii Europene de achizitie publică.

5. Managementul asistentei

5.1. Gestionarea proiectului

5.1.1. Responsabilităti

Coordonatorul national al asistentei de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea si monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul national autorizat (NAO) si NAC vor fi împreună responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA si SAPARD, precum si fondurile structurale si de coeziune.

NAO si responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instructiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea memorandumului de finantare să fie acordate în conformitate cu procedurile si documentele standard pentru Actiunile Externe în vigoare la momentul implementării si că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE).

5.1.2. Valoarea proiectului

Desi în general valoarea proiectelor finantate din fonduri PHARE este de peste 2 milioane euro, datorită caracterului specific al sprijinului necesar si al modalitătii de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusă.

³⁾ Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinantare.

⁴⁾ Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) 1605/2002 din 25 iunie 2002; JO L 248; 16.9.2002; pag. 1.

⁵⁾ Regulamentul Consiliului (EC) 1266/1999 din 21 iunie 1999; JO L161; 26.6.1999; pag. 68.

⁶⁾ Regulamentul Comisiei (EC, Euratom) 2342/2002 din 23 decembrie 2002; JO L 357; 31.12.2002; pag. 1.

⁷⁾ Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind reglementările generale pentru contractele de servicii, achizitii si lucrări publice finantate din bugetul general al Comunitătii Europene în curs de cooperare cu tările terte, adoptată la 25 martie 2003.

⁸⁾ Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm

5.1.3. Termenul limită pentru contractarea si executarea contractelor, termenul limită al programării

(1) Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2006.

(2) Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2007.

(3) Conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată PHARE (DIS), un dosar de licitatie complet trebuie transmis delegatiei spre aprobare, cu mult înainte de termenul limită pentru contractare si preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea memorandumului de finantare (FM). În cazul nerespectării celor de mai sus, tara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC), care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de întelegere (MoU) privind Fondul National.

5.1.4. Evaluarea impactului de mediu si conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, asa cum au fost stabilite de directiva EIA⁹⁾, sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investitii sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus mentionată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau anexa 2 a directivei EIA, trebuie să fie demonstrată¹⁰⁾ îndeplinirea procedurii EIA.

Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punct de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 al Directivei pentru habitaturi¹¹ ⁾ .

Toate proiectele de investitii trebuie realizate în conformitate cu legislatia comunitară relevantă din domeniul mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice privind conformitatea cu legislatia UE relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investitii.

5.2. Gestionarea financiară

5.2.1. Principii si responsabilităti

Fondul National (NF) din ministerul de finante al tărilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului si va fi responsabil pentru raportarea în fata Comisiei Europene. NAO va detine în întregime responsabilitatea în ceea ce priveste gestionarea financiară a fondurilor PHARE si va detine întreaga responsabilitate contabilă în ceea ce priveste fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.

NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările si procedurile PHARE care au legătură cu raportarea si gestionarea financiară si că functionează un sistem de raportare si de informare asupra proiectelor.

Comisia va transfera fondurile către NF în conformitate cu memorandumul de întelegere semnat între Comisie si fiecare dintre tările implicate, respectiv Bulgaria si România.

Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitării NAO într-un cont bancar special, în euro, care va fi deschis si gestionat de NF la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program.

5.2.2. Transferul fondurilor către Fondul National

Un prim transfer¹²⁾ de până la 20% din fondurile gestionate local¹³⁾ va fi trimis către NF după semnarea memorandumului de finantare si a acordurilor de finantare (FASs) dintre NF si agentiile de implementare (IAs)/Oficiul de Plăti si Contractare PHARE (CFCU). În plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) si o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informatii dintre NF si IA/CFCU si modul de realizare a plătilor.

Se vor realiza două transferuri ulterioare¹⁴⁾, de până la 30% fiecare, din fondurile aferente gestionării locale¹⁵⁾. Al doilea transfer va fi pus în miscare atunci când 5% din bugetul în vigoare¹⁶⁾ a fost plătit de către IAs si CFCU. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare¹⁷⁾ a fost plătit.

Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare¹⁸⁾ a fost plătit si când toate contractele au fost semnate.

În mod exceptional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel mentionat anterior, dacă se poate demonstra, prin prognoze financiare, că cerintele financiare din perioada ulterioară vor depăsi acest procent. În cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile NF, CFCU si IAs depăseste 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod exceptional, să autorizeze o plată, dacă NAO oferă dovezi substantiale corespunzătoare că obligatiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3. Transferul fondurilor de la Fondul National către agentia de implementare

Fondul National va transfera fonduri către agentia de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile financiare (AFs) încheiate între NF si IAs/CFCUs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele agentiei de implementare/CFCU în cauză responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind Fondul National.

Atât timp cât implementarea se face sub DIS, fiecare AF individual trebuie să fie aprobat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care NF este el însusi un agent plătitor pentru CFCU/IA, nu se va face niciun transfer de fonduri de la NF la CFCU. CFCU si IAs trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitătile realizate de CFCU/IA în cauză.

5.2.4. Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de retinere

Pentru acele contracte cu clauze contractuale de retinere (de exemplu, fonduri retinute pentru o perioadă de garantie), valoarea totală a fondurilor aferente acestor contracte (asa cum sunt calculate de PAO si stabilite de Comisie) va fi plătită către IA înainte de închiderea oficială a programului. Agentia de implementare îsi asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finală va fi efectuată, precum si pentru garantarea că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăti asociate clauzelor de retinere.

IA îsi asumă în plus întreaga responsabilitate fată de contractori pentru îndeplinirea obligatiilor asociate clauzelor de retinere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plătile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei.

⁹⁾ DIR 85/337/EEC; JO L 175/40; 5.7.1985, amendată.

¹⁰⁾ În anexa EIA la fisa de proiect corespunzătoare pentru proiectul de investitii.

¹¹ ⁾ În anexa „Conservarea naturii” la fisa de proiect corespunzătoare proiectelor de investitii.

¹²⁾ Reprezentând prefinantarea asa cum este definită în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

¹³⁾ Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

¹⁴⁾ Reprezentând prefinantarea asa cum este definită în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

¹⁵⁾ Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

¹⁶⁾ Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

¹⁷⁾ Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

¹⁸⁾ Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

5.2.5. Încheierea cheltuielilor si lichidarea conturilor

Nu mai târziu de 8 luni de la încheierea activitătilor din cadrul contractelor, NF va transmite o declaratie finală asupra cheltuielilor si o atestare privind regularitatea, acuratetea si veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să egaleze valoarea initială a contractului minus orice reducere sau economie agreată cu contractorul în cursul implementării. Acesta va trebui, de asemenea, să egaleze plătile efectuate plus orice sumă importantă în contul retinerilor contractuale.

Dacă finantarea primită de la Comisie depăseste cheltuielile finale aprobate, NF va rambursa surplusul către Comisie în momentul transmiterii declaratiei finale. Dacă există plăti urgente (cu exceptia fondurilor de retinere contractuale), NF va furniza o explicatie si o esalonare a plătilor la momentul finalizării acestora. NF va raporta trimestrial situatia evolutiei fondurilor de retinere contractuale si a plătilor urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate către Comisie.

După evaluarea declaratiei finale, Comisia îsi va declara pozitia asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finantarea comunitară, în cazul în care constată că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentul comunitar.

Rezultatele verificărilor Comisiei si concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finantare vor fi notificate în scris către NF căruia i se va acorda o lună să-si transmită comentariile în scris.

Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună de la primirea comentariilor scrise ale NF, Comisia va decide si va stabili sumele care vor fi excluse, tinând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura si gravitatea abaterii, precum si de pierderea financiară suferită de comunitate.

Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă un prejudiciu tratării neregularitătilor si compensărilor financiare ulterioare, în conformitate cu regulamentul comunitar.

6. Monitorizarea si evaluarea

Implementarea proiectului va fi monitorizată prin intermediul Comitetul mixt de monitorizare (JMC). Acesta include NAO, NAC si serviciile Comisiei. JMC se va întâlni cel putin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finantare PHARE în scopul de a evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în memorandumul de finantare si în parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a prioritătilor si/sau realocarea fondurior PHARE. În plus, JMC va analiza, o dată pe an, progresul tuturor programelor de asistentă de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA, SAPARD).

În ceea ce priveste Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO din fiecare agentie de implementare (si CFCU, dacă este cazul) si serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele si contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de agentia de implementare

si pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenti. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de gestionare si proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale detaliate privind toate programele cu finantare PHARE din sectorul său.

Serviciile Comisiei se vor asigura că o evaluare ulterioară (ex post) va fi efectuată după încheierea programului.

7. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, actiuni preventive si corective

7.1. Supravegherea si controlul financiar efectuat de Comisie si de Curtea Europeană de Auditori

Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării si controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) si auditului Curtii Europene de Conturi. În perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS) nu este încă aplicabil agentiilor de implementare din tara beneficiară, Delegatia va pune în practică măsuri de verificare ex-ante a documentelor de licitatie si contractare.

Pentru a asigura protectia eficientă a intereselor financiare ale Comunitătii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări si inspectii la fata locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 2.185/96¹⁹⁾.

Misiunile de control si audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor si subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără prejudicierea responsabilitătilor Comisiei si Curtii Europene de Auditori²⁰⁾, conturile si operatiunile efectuate de Fondul National si, dacă este cazul, de CFCU si toate agentiile de implementare respective pot fi subiectul verificării la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie.

7.2. Obligatiile tării beneficiare implicate 7.2.1. Auditul si controlul financiar

Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, tara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management si control al asistentei în conformitate cu principiile general acceptate si standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerintele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar si, în special, va asigura corespunzător corectitudinea, regularitatea si eligibilitatea solicitărilor de asistentă comunitară.

Sistemele de management si control ale tării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, asa cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001²¹⁾.

Autoritatea competentă natională de control financiar va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părtilor implicate în implementarea programului.

În fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit si o sinteză a principalelor concluzii si a recomandărilor auditorilor, precum si un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitia Comisiei.

¹⁹⁾ Reglementarea Consiliului (EC, Euratom) 2185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292; 15.11.1996; pag. 2.

²⁰⁾ Asa cum se face referire în Conditiile generale referitoare la memorandumul de finantare anexat la acordul-cadru.

²¹⁾ Reglementarea Comisiei (EC, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63; 3.3.2001; pag. 21.

7.2.2. Măsuri preventive

Tara candidată va lua toate măsurile adecvate pentru prevenirea si combaterea practicilor de coruptie²²⁾ activă si pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achizitionare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum si pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

7.2.3. Măsuri antifraudă si actiuni corective

Tara beneficiară va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare si un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă si neregularităti identificate în urma controalelor nationale sau comunitare.

Autoritătile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei 1681/94²³⁾.

Îndeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudă²⁴⁾si abatere²⁵⁾, precum si toate măsurile luate de către autoritătile nationale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă si abatere de raportat, tara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la sfârsitul fiecărui trimestru.

În cazul în care se înregistrează o abatere sau fraudă, tara beneficiară are obligatia de a efectua corectiile financiare necesare solicitate în legătură cu abaterea respectivă. Corectiile efectuate de tara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părti din contributia comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această actiune pot fi reutilizate de către Fondul National pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de întelegere privind înfiintarea Fondului National.

7.3. Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudă

Orice abatere²⁶⁾ sau fraudă²⁷⁾ demonstrată si descoperită în orice moment pe durata implementării programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă după efectuarea verificărilor necesare Comisia constată că:

a) tara beneficiară nu si-a îndeplinit obligatiile de prevenire, detectare si corectare a abaterilor; sau

b) implementarea proiectului pare să nu justifice o parte sau toată asistenta alocată; sau

c) există serioase esecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri,

Comisia poate suspenda finantarea viitoare a acestui program si, declarâd motivele sale, poate să solicite statului beneficiar

să transmită comentarii si, dacă este cazul, să ia orice măsuri de corectie într-o anumită perioadă de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio întelegere până la sfârsitul perioadei stabilite de către Comisie si dacă măsurile de corectie solicitate nu au fost luate Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale tării beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni:

a) reducerea sau anularea plătilor pentru programul respectiv; sau

b) efectuarea corectiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau partială a asistentei oferite pentru programul respectiv.

În momentul stabilirii valorii corectiei, Comisia va lua în considerare principiul proportionalitătii, tipul iregularitătii, amploarea si implicatiile financiare ale deficientelor identificate în cadrul sistemului de management si control al tării beneficiare.

În absenta unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finantarea viitoare a programului va reîncepe imediat.

NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei alte sume plătite gresit în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunitătii, tara beneficiară va rambursa această sumă către Comisie.

Dobânda la suma plătii întârziate va fi aplicată la valoarea nerestituită prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul financiar.

8. Transparentă si publicitate

POA în functiune va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul asigurării publicitătii corespunzătoare pentru toate activitătile finantate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparenta si publicitatea.

9. Conditii speciale

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în competenta guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei părti din acesta sau în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele Programului PHARE.

²²⁾ Coruptia activă este definită ca o actiune deliberată a oricui promite sau acordă, direct sau printr-un intermediar, un avantaj de orice fel, unui oficial, pentru el personal sau pentru o tertă parte, în scopul realizării sau nerealizării unei actiuni în concordantă cu îndatoririle sale sau în exercitarea functiei pe care o detine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunitătii Europene.

Coruptia pasivă este definită ca o actiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicită sau primeste avantaje de orice fel pentru el sau o tertă parte sau acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării sau nerealizării unei actiuni în concordantă cu îndatoririle sale sau în exercitarea functiei pe care o detine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunitătii Europene.

²³⁾ Reglementarea Comisiei (EC) 1681/94 din 11 iulie 1994; 12.7.94; pag. 43.

²⁴⁾ Fraudă va însemna orice act sau omisiune intentionată referitoare la: utilizarea sau prezentarea unei declaratii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect delapidarea sau retinerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunitătii Europene sau din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeană; nedivulgarea informatiilor în scopul încălcării obligatiilor specifice cu acelasi efect; delapidarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.

²⁵⁾ Abatere va însemna orice încălcare a prevederilor legislatiei nationale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finantare sau ale viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitătii sau a bugetului gestionat de Comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. În acest context termenul lege comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între părtile semnatare ale memorandumului de finantare (de exemplu: acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de întelegere privind înfiintarea Fondului National etc).

²⁶⁾ Vezi definitia de mai sus.

²⁷⁾ Vezi definitia de mai sus.

ANEXA D

INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA ŞI SAPARD ale Comunitătilor Europene

1. Obiectiv si sferă de actiune

Măsurile de informare si publicitate privind asistenta din partea Comunitătii Europene prin Programul PHARE au intentia de a creste gradul de constientizare a publicului si transparenta actiunilor Uniunii Europene, precum si de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate tările beneficiare. Informarea si publicitatea privesc măsurile care primesc o contributie de la Programul PHARE.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare si a altor forme de asistentă va răspunde pentru publicitatea la fata locului. Această actiune se va desfăsura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritătile nationale si regionale competente vor desfăsura activitătile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente si pentru a colabora cu Delegatia Comisiei Europene la fata locului.

Măsurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor si deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- Reglementarea (CEE) 1159/2000; Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L182/58.

Măsurile de informare si publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor si deciziilor mai sus mentionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispozitia autoritătilor nationale, regionale si locale de către delegatia Comisiei Europene din tara respectivă.

3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de

măsuri coerente, definite de autoritătile nationale, regionale si locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finantare, si va privi atât programele, cât si alte forme de asistentă.

Costul informării si publicitătii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile mentionate mai jos la lit. a) si b):

a) autoritătile competente din tările beneficiare trebuie să publice continutul programelor si al altor forme de asistentă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător si trebuie să le pună la dispozitia părtilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul tării beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse;

b) măsurile de informare si publicitate la fata locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) în cazul investitiilor de infrastructură cu un cost ce depăseste 1 milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordantă cu prevederile reglementărilor si deciziilor mentionate în paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegatia Comisiei Europene în tara respectivă;

- plăcute permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor si deciziilor mentionate în paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual care să fie furnizate de către Delegatia Comisiei Europene din tara respectivă;

(ii) în cazul investitiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potentialului local si orice alte măsuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordantă cu reglementările citate la pct. (i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanti, că parte a ajutorului vine din partea UE si în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordantă cu reglementările de mai sus.

4. Vizibilitatea asistentei Uniunii Europene în cercurile de afaceri si printre potentialii beneficiari si pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în

asistenta care le priveste în modul cel mai direct.

Autoritătile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alti beneficiari potentiali Autoritătile responsabile cu implementarea asistentei vor

asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea fortei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învătământ profesional implicate în ocuparea fortei de muncă, afaceri si grupurile de afaceri, centrele de instruire si organizatiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritătile nationale, regionale sau locale privind anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistentă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităti eligibile pentru asemenea asistentă vor

trebui să indice faptul că Uniunea Europeană si, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistentă transmisă beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistentă finantat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema natională sau regională, ele vor purta, de asemenea, si însemnul Uniunii Europene de aceeasi mărime.

4.3. Publicul general

Media

Autoritătile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre actiunile cofinantate de Uniunea Europeană si în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

În acest scop, lansarea operatiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) si fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio si televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegatia Comisiei Europene din tara beneficiară.

Principiile mentionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunturilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Actiuni informative

Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii, târguri si expozitii în legătură cu implementarea operatiunilor partial finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri si se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiară va ajuta, după necesităti, la pregătirea si realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si măsuri similare finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să contină pe pagina de titlu o indicatie clară a participării Uniunii Europene, precum si simbolul acesteia, în cazul în care stema natională sau regională este folosită.

În cazul în care asemenea publicatii includ o prefată, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în tara beneficiară, cât si de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară.

Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale responsabile cu informarea părtilor interesate.

Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale.

5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcute permanente si postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finantate partial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, tările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare si publicitate se supun următoarelor:

Panouri

Panourile care furnizează informatii privind participarea Uniunii Europene la finantarea investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge până la 1 milion de euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritătile nationale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunte propria lor implicare în finantare, asistenta Uniunii Europene trebuie mentionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operatiunii (tinându-se seama de mărimea cofinantării din partea Uniunii Europene) si trebuie să fie pregătite conform instructiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor si înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcută permanentă în conformitate cu specificatiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcute permanente

Plăcute permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, statii etc.). În plus fată de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcute trebuie să specifice partea finantată de Uniunea Europeană, alături de o mentiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD).

În cazul în care o autoritate natională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcută permanentă, să afiseze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informatii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autoritătile nationale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situatie, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegatia să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistentă tehnică sub forma îndrumării asupra cerintelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tării respective, care va contine indicatii detaliate în formă electronică si acesta va fi disponibil la cerere.

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

ORDIN

privind aprobarea Instructiunii nr. 6/2007 pentru modificarea Instructiunii nr. 5/2006

cu privire la sistemul de raportare contabilă semestrială a entitătilor autorizate, reglementate

si supravegheate de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare

În conformitate cu prevederile art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (3) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2002, modificat prin Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 498/2007 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2007 a operatorilor economici,

în sedinta din data de 10 iulie 2007,

Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a hotărât emiterea următorului ordin:

Art. 1. - Se aprobă Instructiunea nr. 6/2007 pentru modificarea Instructiunii nr. 5/2006 cu privire la sistemul de raportare contabilă semestrială a entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Instructiunea mentionată la art. 1 se publică împreună cu prezentul ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, în Buletinul C.N.V.M. si pe site-ul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (www.cnvmr.ro).

Art. 3. - Directia reglementare din cadrul Directiei generale autorizare reglementare împreună cu Secretariatul general si cu directorul general executiv vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

Bucuresti, 2 august 2007.

Nr. 79.

ANEXĂ

INSTRUCTIUNEA Nr. 6/2007

pentru modificarea Instructiunii nr. 5/2006 cu privire la sistemul de raportare contabilă semestrială

a entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare

Articol unic. - Instructiunea nr. 5/2006 cu privire la sistemul de raportare contabilă semestrială a entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, aprobată prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 70/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 14 august 2006, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 9 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 9. - Raportările contabile semestriale si declaratiile de inactivitate ale entitătilor autorizate, reglementate si supravegheate de către C.N.V.M., precum si declaratiile

persoanelor juridice care se află în curs de lichidare se vor depune la sediul unitătilor teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor în termenul stabilit de Ministerul Economiei si Finantelor pentru raportarea contabilă semestrială a operatorilor economici.”

2. În tot cuprinsul Instructiunii nr. 5/2006 termenul „Bilant” se înlocuieste cu sintagma „Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii”.

3. Denumirea formularului cod 10 „Bilant” prezentat în anexele la Instructiunea nr. 5/2006 se înlocuieste cu „Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii”.