MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 236         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 5 aprilie 2007

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

81. - Lege pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

 

362. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 191 din 13 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere

 

Decizia nr. 229 din 14 martie 2007 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) si alin. (6) cu raportare la alin. (5) din Regulamentul Senatului

 

Decizia nr. 230 din 14 martie 2007 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt si de alte calamităti naturale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

46. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste metode de analiză pentru controlul oficial al furajelor cu privire la continutul de aflatoxină B1

 

469. - Ordin al ministrului finantelor publice privind stabilirea categoriilor de obligatii fiscale pentru care organul fiscal transmite contribuabililor, prin postă, formularele de declaratii de venit

 

625. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru scutirea de la plata serviciilor de navigatie aeriană terminală a anumitor categorii de aeronave care operează în spatiul aerian national

 

HOTĂRÂRI ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

144. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 29, litera f) se abrogă.

2. La articolul 66, alineatul 3 va avea următorul cuprins: „Coloneilor si comandorilor în activitate, care au o vechime în grad de minimum 5 ani si au fost încadrati în această perioadă de cel putin 3 ani în functii prevăzute în statele de organizare cu grad de general sau similare si care au fost apreciati în ultimii 3 ani cu calificativul „foarte bun”, la trecerea în rezervă sau direct în retragere li se poate acorda gradul de general de brigadă cu o stea, respectiv de general de flotilă aeriană cu o stea sau contraamiral de flotilă cu o stea, si vor fi trecuti în rezervă sau direct în retragere cu noul grad.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 30 martie 2007.

Nr. 81.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) dii Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legi nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare si se dispune publicarea aceste legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 30 martie 2007.

Nr. 362.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 191

din 13 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pangram” - S.A. din Resita în Dosarul nr. 2.523/2006 al Judecătoriei Roman.

La apelul nominal răspunde partea Autoritatea Rutieră Română, prin consilier juridic Adriana Georgescu, lipsind autoarea exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 2.118 D/2006, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a art. 59 alin. (1) lit. a) raportat la art. 58 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Leon Trans” - S.R.L. În Dosarul nr. 3.560/4/2006 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

La apelul nominal răspunde partea Autoritatea Rutieră Română, prin consilier juridic Adriana Georgescu, lipsind autoarea exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate invocate în dosarele nr. 2.041 D/2006 si nr. 2.118D/2006, pune în discutie, din oficiu, conexarea dosarelor.

Partea prezentă, prin consilier juridic, este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite conditiile conexării.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.118D/2006 la Dosarul nr. 2.041 D/2006, care a fost primul înregistrat.

Având cuvântul, partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorii exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierea din 27 iulie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.523/2006, Judecătoria Roman a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pangram” - S.A. din Resita în dosarul mentionat.

Prin încheierea din 12 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.560/4/2006, Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (1) iit. a) raportat la art. 58 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Leon Trans” - S.R.L. În dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Societatea Comercială „Pangram” - S.A. din Resita sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât prin acestea se angajează răspunderea contraventională a operatorilor de transport pentru fapta unui angajat al lor, în afara prevederilor art. 998-1003 din Codul civil, care este o lege organică. Nu arată care este textul constitutional pretins a fi încălcat prin dispozitiile legale criticate.

Societatea Comercială „Leon Trans” - S.R.L. sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii, deoarece „atribuie unui organ al administratiei publice [...] competenta de a aplica amenzi administrative direct si exclusiv persoanei juridice, nu si persoanei fizice, angajat al acesteia [...]”. Se aduce atingere în acest mod si dreptului de proprietate privată, deoarece, „prin aplicarea sanctiunii contraventionale direct operatorului rutier, desi vinovat de încălcarea graficului de circulatie este conducătorul auto, se afectează patrimoniul societătii comerciale [...]”. Se arată, totodată, că, prin depunctarea operatorului de transport rutier ca urmare a constatării sau sanctionării unor fapte pentru care nu este direct răspunzător, se afectează desfăsurarea în conditii de libertate economică a activitătii specifice obiectului său de activitate. În sfârsit, se apreciază că se încalcă dreptul la apărare câtă vreme „operatorii de transport sunt sanctionati fără a avea posibilitatea să se apere când în lipsa lor se dă posibilitatea autoritătii publice să califice anumite acte ca fiind ilicite din cauza nerespectării unor sarcini impuse de aceeasi autoritate si pentru a căror săvârsire nu este necesară o manifestare de vointă a operatorilor de transport rutier prin organele lor de conducere [...]”.

Judecătoria Roman apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât „materia Codului civil nu intră sub incidenta niciunuia din textele constitutionale în care se specifică necesitatea adoptării de legi organice, astfel că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere nu încalcă un domeniu stabilit exclusiv legii organice”.

Judecătoria Sectorului 4 apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă niciunul dintre textele constitutionale invocate în motivarea acesteia.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu contravin art. 16, art. 44 si art. 45 din Legea fundamentală. Referitor la dispozitiile art. 24 din Constitutie, invocate de asemenea în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se apreciază că nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că, desi Societatea Comercială „Leon Trans” - S.R.L. face referire, în motivarea exceptiei, si la art. 58 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, potrivit căruia: „Constituie contraventii următoarele fapte:

[...] e) efectuarea transportului rutier de mărfuri fără existenta la bordul vehiculului a documentului de transport sau a copiei conforme a licentei de transport ori a copiei conforme a certificatului de transport în cont propriu, după cat, criticile de neconstitutionalitate formulate nu privesc si aceste dispozitii legale, ci numai pe cele ale art. 59 alin. (1) lit. a) din acelasi act normativ. Astfel, autoarea exceptiei este nemultumită de faptul că pentru săvârsirea contraventiei prevăzute de art. 58 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 este sanctionată întreprinderea sau operatorul de transport rutier, după caz, iar nu conducătorul auto.

Asa fiind, Curtea urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 102/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006, potrivit cărora „Se sanctionează cu amendă aplicată întreprinderilor sau operatorilor de transport rutier români sau străini, după caz:

a) de la 1.000 lei (RON) la 1.500 lei (RON), faptele prevăzute la art. 58 lit. a), b), e), f), h) sii)”.

Prevederile constitutionale invocate de Societatea Comercială „Leon Trans” - S.R.L. În motivarea exceptiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, ale art. 24 privind Dreptul la apărare, ale art. 44 privind Dreptul de proprietate privată si ale art. 45 privind Libertatea economică. Societatea Comercială „Pangram” - S.A. din Resita nu indică niciun text sau principiu constitutional pretins a fi încălcat prin dispozitiile legale criticate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Astfel, solutia legislativă reglementată de art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005, în sensul sanctionării contraventionale a întreprinderilor sau operatorilor de transport rutier români sau străini, iar nu a conducătorului auto, în cazurile prevăzute expres de lege, inclusiv în situatia efectuării transportului rutier de mărfuri fără existenta la bordul vehiculului a documentului de transport sau a copiei conforme a licentei de transport ori a copiei conforme a certificatului de transport în cont propriu, după caz, se justifică prin raportul de prepusenie existent între operatorul auto si angajatul acestuia, conducătorul auto. În virtutea acestui raport, comitentul are posibilitatea si obligatia de a impune conducătorului auto respectarea obligatiilor impuse de reglementările care constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea si asigurarea desfăsurării transporturilor rutiere, activitate pentru care a fost autorizat. Ca urmare, sanctiunea contraventională prevăzută de lege apare justificată si nu poate fi considerată a fi de natură să încalce protectia constitutională a dreptului de proprietate si nici libertatea economică, fiind consecinta legală a încălcării dispozitiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstitutionalitate.

Nu poate fi retinută nici sustinerea referitoare la încălcarea principiului statuat de art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, întrucât acest principiu priveste egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, iar nu egalitatea de tratament juridic între societatea comercială si persoana fizică, asa cum se pretinde în speta de fată. De altfel, textele de lege criticate nu contin nicio dispozitie cu caracter discriminatoriu în raport de criteriile egalitătii în drepturi prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constitutie.

In sfârsit, este neîntemeiată si critica formulată în raport de art. 24 din Constitutie, întrucât art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 nu contine nicio dispozitie care să împiedice contravenientul să conteste sanctiunea contraventională aplicată si, în acest cadru, să beneficieze de toate garantiile pe care le implică dreptul la apărare.

În ceea ce priveste criticile formulate de Societatea Comercială „Pangram” - S.A. din Resita, care nu indică niciun text constitutional pretins a fi încălcat prin textul de lege ce face obiectul exceptiei, Curtea nu se poate pronunta. Aceasta întrucât, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstitutionale numai prevederile de lege „[...] care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei”. De asemenea, potrivit art. 10 alin. (2) din aceeasi lege, sesizările adresate Curtii trebuie motivate, iar conform art. 146 lit. d) din Legea fundamentală si art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competentă să se pronunte numai în limitele sesizării. Prin urmare, Curtea Constitutională nu se poate substitui părtii cât priveste invocarea motivului de neconstitutionalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificatia exercitării unui control de constitutionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozitiile Legii nr. 47/1992.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pangram” - S.A. din Resita în Dosarul nr. 2.523/2006 al Judecătoriei Roman si de Societatea Comercială „Leon Trans” - S.R.L. În Dosarul nr. 3.560/4/2006 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 martie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 229

din 14 martie 2007

referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) si alin. (6) cu raportare la alin. (5) din Regulamentul Senatului

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

 

În temeiul art. 146 lit. c) din Constitutie si al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 20 februarie 2007, un grup de 25 de senatori a solicitat Curtii Constitutionale să se pronunte asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 16 alin. (2) si alin. (6) cu raportare la alin. (5) din Regulamentul Senatului.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 1.365 din 20 februarie 2007 si constituie obiectul Dosarului nr. 229C/2007.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 25 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstitutionalitate sunt următorii: Stefan-Mihail Antonie, Viorel Senior Duca, Viorel Arion, Nicoiae-Vlad Popa, Ivan Cismaru, Nicolae Neagu, Dan Gabriel Popa, Dan Sabău, Verginia Serbănescu, Măria Petre, Jan Vraciu, Cristian

Cucuian, Cristache Rădulescu, Marius Marinescu, Mihai Tâbuleac, Ovidiu Rădoi, Gheorghe David, Ioan Corodan, Ioan Talpes, Cornelia Cazacu, Gheorghe Flutur, Mircea Cinteză, Apostol Neculai, Dorel Jurcan si Dan Cârlan.

Autorii sesizării sustin că dispozitiile art. 16 alin. (2) partea a doua si alin. (6) cu raportare la alin. (5) din Regulamentul Senatului, „care nu permit senatorilor alesi sau deveniti independenti să constituie un grup parlamentar de sine stătător, ci doar de a se afilia altor grupuri parlamentare sau de a constitui un grup parlamentar mixt”, încalcă prevederile constitutionale ale art. 64 alin. (3) privind organizarea internă a Camerelor Parlamentului si ale art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Astfel, consideră că limitarea dreptului de asociere a senatorilor independenti la posibilitatea de a se afilia vreunuia dintre grupurile parlamentare existente ori de a face parte dintr-un grup parlamentar mixt este contrară libertătii de optiune a parlamentarilor în privinta modului de exercitare a dreptului de asociere în grupuri parlamentare, consacrat de normele constitutionale invocate, în acest sens, se face trimitere la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 21 februarie 2007, Curtea Constitutională a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului asupra sesizării de neconstitutionalitate.

Biroul permanent al Senatului nu a comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile criticate din regulament, prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1, art. 2 alin. (1), art. 10, art. 27 alin. (1) si art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederilor Regulamentului Senatului criticate prin sesizare.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstitutionalitate dispozitiile art. 16 alin. (2) si alin. (6) cu raportare la alin. (5) din Regulamentul Senatului adoptat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 24 octombrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, dispozitii care au următoarea redactare: „(2) Un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona numai dacă cuprinde cel putin 7 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid, ale aceleiasi organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliante politice sau aliante electorale.

(5) Senatorii apartinând partidelor sau organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.

(6) Dispozitiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător si senatorilor alesi sau deveniti independenti.”

Autorii sesizării de neconstitutionalitate consideră că aceste texte excedează în principal prevederilor constitutionale ale art. 64 alin. (3), conform cărora „Deputatii si senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere”.

De asemenea, apreciază că aceste dispozitii contravin si art. 53 din Constitutie referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Analizând sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor referitoare la organizarea grupurilor parlamentare din regulamentele anterioare ale Senatului.

Astfel, cu privire la prevederile art. 14 ultimul alineat din Regulamentul Senatului aprobat prin Hotărârea nr. 16 din 30 iunie 1993, prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea a statuat că interdictia senatorilor independenti de a constitui un grup parlamentar, prevăzută de acest text, este neconstitutională, deoarece „încalcă libertatea lor de optiune, obligându-i, dacă vor să-si exercite dreptul constitutional de a forma un grup parlamentar, să recurgă exclusiv la posibilitatea de a se afilia la un alt grup parlamentar existent potrivit art. 14 alin. (1).”

În continuare, prin Decizia nr. 196 din 28 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 11 iunie 2004, Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitătii unor dispozitii din Regulamentul Senatului, modificat prin Hotărârea nr. 5 din 17 ianuarie 2001 si republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, ulterior modificat si completat prin Hotărârea nr. 20 din 18 noiembrie 2003, dispozitii care reglementau interdictia impusă senatorilor de a trece sau de a se afilia la un alt grup parlamentar. Cu acel prilej, invocând considerentele si solutia Deciziei nr. 46 din 17 mai 1994, instanta constitutională a statuat, printre altele, că dispozitiile art. 16 alin. (4), potrivit cărora „Senatorii alesi ca independenti sau deveniti independenti prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar”, sunt neconstitutionale, datorită încălcării prevederilor art. 64 alin. (3) din Constitutie.

Prin Decizia nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 mai 2006, Curtea Constitutională a examinat, printre altele, si dispozitiile art. 16 alin. (2) din noul Regulament al Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005, dispozitii ce formează obiectul controlului de constitutionalitate în cauza de fată. Atunci, Curtea a constatat că sesizarea în privinta acestor dispozitii este neîntemeiată, întrucât „aparenta neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Regulament este înlăturată prin precizările de la alin. (5) si (6) ale aceluiasi articol, care permit afilierea la alte grupuri parlamentare si constituirea de grupuri mixte, inclusiv grupuri pentru senatori independenti.”

În aceste conditii, fată de sesizarea actuală, Curtea mentine această practică, socotind că atât considerentele, cât si solutia din această decizie îsi păstrează valabilitatea.

De altfel, din argumentarea sesizării, rezultă că neconstitutionalitatea dispozitiilor de regulament criticate este dedusă nu din continutul acestora, ci din modul de aplicare a lor. Astfel, alin. (5) al art. 16 din Regulament prevede dreptul senatorilor apartinând partidelor sau organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar să se afilieze altor grupuri parlamentare ori să constituie un grup parlamentar mixt, iar alin. (6) al aceluiasi articol precizează că dispozitiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător si senatorilor alesi sau deveniti independenti.

În actuala sa redactare, art. 16 din Regulamentul Senatului contine o singură interdictie în privinta constituirii grupurilor parlamentare, cea prevăzută în alin. (7), potrivit căruia „Constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau să poarte denumirea unui partid, a unei organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, a unei aliante electorale sau aliante politics care nu a obtinut mandate de senator în alegeri este interzisă”. Această interdictie este în concordantă cu principiul constitutional conform căruia în Camerele Parlamentului pot fi reprezentate doar acele forte politice care au obtinut la alegeri mandate de deputat sau de senator, iar alcătuirea tuturor structurilor de lucru ale Camerelor trebuie să reflecte configuratia politică a acestora, rezultată din alegeri.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. c) din Constitutie, al art. 1, 10, 27 si 28 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Constată că dispozitiile art. 16 alin. (2) si alin. (6) cu raportare la alin. (5) din Regulamentul Senatului sunt constitutionale.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Senatului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 14 martie 2007 si la ea au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Serban Viorel Stănoiu si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 230

din 14 martie 2007

referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt si de alte calamităti naturale

 

În temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 23 februarie 2007, un grup de 50 de deputati a solicitat Curtii Constitutionale să se pronunte asupra constitutionalitătii Legii pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt si de alte calamităti naturale.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 1.473 din 23 februarie 2007 si constituie obiectul Dosarului nr. 256A/2007.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 50 de deputati. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstitutionalitate sunt următorii: Viorel Hrebenciuc, Aurelia Vasile, Vaier Dorneanu, Anghel Stanciu, luliu Nosa, Daniel Ionescu, Dumitru Bentu, Valeriu-Alexandru Ungureanu, Viorel Constantinescu, Mihai Nicolae Tănăsescu, Ion Sasu, Liviu Timar, Florin Iordache, Vasile-Filip Soporan, Ion Călin, Gheorghe Chiper, Alecsandru Stiucă, Ioan Buda, Florentina Marilena Toma, Mihai Cristian Apostolache, Emil Radu Moldovan, Răzvan Petrică Bobeanu, Claudiu Adrian Pop, Ioan Bivolaru, Costică Macaieti, Irinel Loan Stativă, Obuf Cătălin Ovidiu Buhăianu, Vasile Cosmin Nicula, Ion Mocioalcă, Titus Corlătean, George Băesu, Mihaela Adriana Rusu, Gabriela Nedelcu, Petru Andea, Aurel Gubandru, Mihai Dumitriu, Monalisa Găleteanu, Constantin Amarie, Vasile Mocanu, Radu Podgorean, Constantin Tămagă, Ioan Cindrea, FiIonas Chis, George Alin Teodorescu, Octavian Stireanu, Filip Georgescu, Niculae Bădălău, Cliveti Mihodora, Doina Micsunica Dretcanu, Romeo Gheorghe Leonard Cazan.

În motivarea sesizării se arată următoarele:

- măsurile de protejare a operatorilor economici locali prin excluderea altor agenti economici din afara perimetrului „protejat” încalcă principiul constitutional al libertătii comertului si al protectiei concurentei loiale, consacrat prin art. 135 alin. (1) si (2) lit. a) din Constitutie;

- măsurile protectioniste prevăzute de legea criticată contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 45 referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si, respectiv, la accesul liber al persoanei la o activitate economică si libera initiativă;

- legea criticată înfrânge principiile comunitare ale libertătii comertului si libertătii concurentei loiale, consacrate prin art. 81 si art. 82 din Tratatul de la Amsterdam si prin Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului Uniunii Europene.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere cu privire la sesizarea de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate.

Potrivit dispozitiilor art. 77 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională a solicitat o informare de la Consiliul Concurentei cu privire la efectele legii asupra libertătii comertului si a mediului concurential.

Consiliul Concurentei comunica Curtii Constitutionale la data de 9 martie 2007 punctul său de vedere, adoptat în plen. Autoritatea de concurentă apreciază că legea supusă controlului „are un pronuntat caracter anticoncurentiaf, atât prin natura sa, cât si prin continut, deoarece discriminează operatorii economici pe criteriul apartenentei la un anumit teritoriu”, încălcându-se astfel principiile liberei concurente, în continuare, se mentionează că acest punct de vedere a fost comunicat si Presedintelui României, cu precizarea că proiectul de lege nu a fost transmis, spre avizare, Consiliului Concurentei.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstitutionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile legii criticate, prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si celor ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea hr. 47/1992,să se pronunte asupra constitutionalitătii legii criticate.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstitutionalitate dispozitiile Legii pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt si de alte calamităti naturale.

Autorii sesizării consideră că prin adoptarea dispozitiilor de lege mentionate sunt încălcate următoarele prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): „Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritarilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 45: „Accesul liber ăl persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora în conditiile legii sunt garantate.”;

- Art. 135 alin. (1) si (2) lit. a): „(1 ) Economia României este economie de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;”.

De asemenea, se apreciază că sunt înfrânte dispozitiile art. 81 si 82 din Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunitătilor Europene si a altor acte conexe, precum si dispozitiile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2003 din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a regulilor de concurentă prevăzute la art. 81 si 82 din tratat.

Analizând sesizarea. Curtea retine că legea criticată reglementează măsuri ce se referă la vânzarea si exploatarea masei lemnoase rezultate în urma calamitătilor naturale de către operatorii economici cu sediul pe teritoriul administrativ al zonei afectate de calamitate.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din lege, „Vânzarea masei lemnoase neexploatată rezultată în urma producerii doborâturii de vânt si de a/te calamităti naturale, sau exploatarea acesteia, după caz, se realizează prin licitatie publica la care au dreptul de participare numai operatorii economici care au sediul pe teritoriul administrativ al zonei afectate de calamitate.”

Curtea observă că legea permite, prin exceptia prevăzută în alin. (2) al aceluiasi articol, participarea la licitatie si a altor operatori economici ale căror sedii se află în arte zone, doar dacă la licitatia anuntată nu s-au înscris cel putin 2 operatori cu sediul pe teritoriul zonei afectate de calamitate.

Curtea constată că, într-adevăr, instituirea unui regim special pentru exploatarea si valorificarea masei lemnoase din zonele calamitate aduce atingere prevederilor constitutionale ale art. 135 alin. (2) lit. a), prin care se instituie obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Libertatea comertului apare ca fiind o cerintă fundamentală a economiei de piată, care se concretizează în participarea neîngrădită a comerciantilor la schimburile de mărfuri si servicii. În cauza de fată este vorba despre valorificarea masei lemnoase rezultate în urma calamitătilor naturale.

Totodată, concurenta presupune o confruntare loială între comerciantii care actionează pe acelasi segment de piată si oferă consumatorilor produse similare.

În scopul creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, statul trebuie să sustină o politică concurentială corectă, aceasta jucând un rol esential în facilitarea liberei circulatii a mărfurilor, în stimularea initiativei participantilor la activitatea de comert, realizând si functia de garantie a unei economii de piata.

De asemenea, Curtea constată că prin legea criticată sunt afectate regulile concurentiale, prin sprijinirea discriminatorie a anumitor operatori economici, ceea ce duce la lipsa concurentei loiale. Astfel, limitarea exploatării si valorificării masei lemnoase numai de către agentii economici locali are un caracter discriminatoriu prin stabilirea ca unic criteriu de acces pe piată a sediului acestora. Un asemenea criteriu apare ca fiind lipsit de obiectivitate, ceea ce face ca actul prin care se reglementează exploatarea si valorificarea masei lemnoase să nu se aplice tuturor comerciantilor care au acelasi obiect de activitate.

Chiar dacă s-ar considera că exploatarea si valorificarea masei lemnoase numai de către societătile comerciale aflate pe teritoriul afectat ar asigura dezvoltarea zonelor forestiere respective, precum si folosirea eficientă a fortei de muncă pe plan local, acestea nu justifică tratamentul juridic restrictiv si măsurile de protectie acordate prin excluderea agentilor economici din afara perimetrului în care au avut loc calamitătile naturale.

În fine, întrucât, potrivit argumentelor expuse, Legea pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt si de alte calamităti naturale este neconstitutională, analizarea celorlalte motive invocate de autorii sesizării este irelevantă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) din Constitutia României, precum si al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt si de alte calamităti naturale este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, primului-ministru si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 14 martie 2007 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Serban Viorel Stănoiu si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste metode de analiză pentru controlul oficial al furajelor cu privire la continutul de aflatoxină B1

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 70.192 din 7 februarie 2007, întocmit de Directia de control si coordonare a activitătii farmaceutice veterinare din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

În temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară care stabileste metode de analiză pentru controlul oficial al furajelor cu privire la continutul de aflatoxină B1 prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale si directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Agentiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 14/2004 pentru aprobarea Normei veterinare privind metode nationale de analiză pentru controlul oficial al furajelor cu referire la continutul în aflatoxină, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 din 4 noiembrie 2004.

Art. 4. - Prezentul ordin transpune Directiva Comisiei 76/372/CEE ce stabileste metodele nationale de analiză pentru controlul oficial al furajelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 102 din 15 aprilie 1976, p. 8, asa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva Comisiei 94/14/CE din 29 martie 1994, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 94 din 13 aprilie 1994, p. 30-31.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat îri Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Marian Avram

 

Bucuresti, 26 februarie 2007.

Nr. 46.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

care stabileste metode de analiză pentru controlul oficial al furajelor cu privire la continutul de aflatoxină B1

 

Art. 1. - Analizele pentru controlul oficial al furajelor cu privire la continutul acestora de aflatoxină B1 trebuie efectuate în conformitate cu metodele descrise în anexa la prezenta normă sanitară veterinară.

Art. 2. - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor informează Comisia Europeană cu privire la actele normative si prevederile administrative necesare pentru implementarea prezentei norme sanitare veterinare.

 

ANEXĂ

la norma sanitară veterinară

 

DETERMINAREA AFLATOXINEI B1

 

A. Metodă cromatografică monodimensională în strat subtire

1. Domeniu si scop

Metoda se utilizează pentru determinarea nivelului de aflatoxină B1 din materii prime si furaje simple. Metoda poate fi aplicată numai dacă în continutul acestora nu se găseste pulpă de citrice. Limita inferioară a determinării este 0,01 mg/kg (10 ppb).

În prezenta substantelor interferente, este necesară repetarea analizei utilizându-se metoda B (metoda cromatografică de înaltă performantă în fază lichidă).

 

2. Principiul metodei

Proba se supune extractiei cu cloroform. Extractul se filtrează si o portiune alicotă este preluată si purificată pe coloana cromatografică cu silicagel. Eluatul se evaporă si reziduul se redizolvă într-un volum specific de cloroform sau într-un amestec de benzen si acetonitril.

O portiune alicotă din această solutie se analizează prin cromatografie în strat subtire (CSS). Cantitatea de aflatoxină B1 se determină, sub iradierea cu UV a cromatogramei, fie vizual, fie prin fluorodensitometrie, fie prin comparare cu cantităti cunoscute de aflatoxină standard Br Identitatea aflatoxinei B1 extrasă din furaj trebuie să fie confirmată prin procedura indicată.

 

3. Reactivi

NB: Toti reactivii trebuie să fie de calitate „pentru analitiză” numai în cazul în care nu s-a stabilit altfel.

3.1. Acetonă

3.2. Cloroform, stabilizat cu 0,5 până la 1,0% etanol 96% (v/v)

3.3. n-hexan

3.4. Metanol

3.5. Eter dietilic anhidru, fără peroxizi

3.6. Amestec de benzen si acetonitril: 98/2(v/v)

3.7. Amestec de cloroform (pct. 3.2) si metanol (pct. 3.4) 97/3(v/v)

3.8. Silicagel, pentru coloana cromatografică, mărimea granulei 0,05 până la 0,20 mm

3.9. Vată de bumbac absorbantă, degresată anterior cu cloroform, sau vată de sticlă

3.10. Sulfat de sodiu, anhidru, granule

3.11. Gaz inert, de exemplu azot

3.12. Acid clorhidric 1 N

3.13. Acid sulfuric 50%(v/v)

3.14. Diatomit (hyflosupercel), spălat în acid

3.15. Silicagel G-HR sau echivalent, pentru CSS

            3.16. Solutie standard cu aproximativ 0,1 μg aflatoxină B1 per ml preparată în cloroform (pct. 3.2) sau amestec de benzen/acetonitril (pct. 3.6), preparat si verificat asa cum s-a indicat la sectiunea 7.

3.17. Solutie standard pentru scopuri de testare calitativă ce contine aproximativ 0,1 g aflatoxină B1 si B2 per ml în cloroform (pct. 3.2) sau amestec de benzen/acetonitril (pct. 3.6). Aceste concentratii sunt prezentate ca un ghid. Acestea trebuie să fie ajustate astfel încât să se obtină aceeasi intensitate de fluorescentă pentru ambele aflatoxine.

3.18. Solventi de developare:

3.18.1. Cloroform (pct. 3.2)/acetonă (pct. 3.1): 9/1(v/v), solutie-mamă nesaturată;

3.18.2. Eter dietilic (pct. 3.5)/metanol (pct. 3.4)/apă: 96/3/1 (v/v/v), solutie-mamă nesaturată;

3.18.3. Eter dietilic (pct. 3.5)/metanol (pct. 3/4)/apă: 94/4,5/1,5(v/v/v), solutie-mamă saturată;

3.18.4. Cloroform (pct. 3.2)/metanol (pct. 3.4): 94/6(v/v), solutie-mamă saturată;

3.18.5. Cloroform (pct. 3.2)/metanol (pct. 3.4): 97/3(v/v), solutie-mamă saturată;

 

4. Aparatură

4.1. Râsnită-mixer

4.2. Aparat de agitat sau agitator magnetic

4.3. Hârtie de filtru cutată, Schleicher si Schull nr. 588 sau echivalent, diametru: 24 cm.

4.4. Tub de sticlă pentru cromatografie (diametru intern: 22 mm, lungime: 300 mm), cu un robinet PTFE si un rezervor de 250 ml

4.5. Rotovapor, prevăzut cu un baIon cu fund rotund de 500 ml

4.6. Balon conic de 500 ml, cu buson rodat de sticlă

4.7. Aparatură pentru CSS

4.8. Plăci de sticlă pentru CSS, 200 x 200 mm, preparate după cum urmează (cantitătile indicate sunt suficiente pentru a acoperi cinci plăci): se pun 30 g silicagel G-HR (3.15) Într-un baIon conic; se adaugă 60 ml apă, se astupă si se agită timp de un minut. Se împrăstie suspensia pe plăci astfel încât să se obtină un strat uniform de grosime 0,25 mm; se lasă să se usuce la aer si apoi se depozitează într-un exicator ce contine silicagel. În momentul utilizării, se activează plăcile prin tinerea acestora în cuptor la 110°C timp de o oră.

4.9. Lampă UV cu lungime de undă lungă (360 nm). Intensitatea iradierii trebuie să facă posibilă, pentru un spot de 1 ng de aflatoxină B1 distingerea cu claritate pe o placă CSS la o distantă de 10 cm de lampă.

4.10. Eprubete gradate de 10 ml cu dopuri de polietilenă

4.11. Spectrofotometru UV

4.12. Fluorodensitometru (optional)

 

5. Procedură

5.1. Prepararea probei (vezi „Observatii”, partea C, pct. 1).

Se macină proba astfel încât întreaga cantitate să treacă printr-o sită cu ochiuri de 1 mm (în conformitate cu recomandarea ISO R 565).

5.2. Extractie

Se pun 50 g de probă măcinată, omogenizată într-un tub conic de 500 ml. Se adaugă 25 g de diatomit (3.14), 25 ml de apă si 250 ml de cloroform (pct. 3.2). Se astupă baIonul, se agită timp de 30 de minute cu aparatul (4.2) si se filtrează printr-o hârtie de filtru cutată (pct. 4.3). Se înlătură primii 10 ml din filtrat si apoi se colectează 50 ml.

5.3. Curătarea coloanei

Se introduce în capătul inferior al unui tub de cromatografie (pct. 4.4) un dop de vată de bumbac sau de sticlă (pct. 3.9), se umplu două treimi din tub cu cloroform (pct. 3.2) si se adaugă 5 g de sulfat de sodiu (pct. 3.10).

Se verifică dacă suprafata superioară a stratului de sulfat de sodiu este netedă, apoi se adaugtă 10 g de silicagel (pct. 3.8) În portiuni mici. Se agită cu atentie după fiecare adăugare, pentru a elimina bulele de aer. Se lasă în repaus timp de 15 minute si apoi se adaugă cu atentie 15 g de sulfat de sodiu (pct. 3.10). Se lasă lichidul să curgă până când acesta ajunge deasupra suprafetei superioare a stratului de sulfat de sodiu.

Se amestecă 50 ml de extract colectat (pct. 5.2) cu 100 ml de n-hexan (pct. 3.3) si se transferă cantitativ amestecul pe coloană. Se lasă lichidul să curgă până când acesta este exact deasupra suprafetei superioare a stratului de sulfat de sodiu. Lichidul colectat se elimină. Apoi se adaugă 100 ml de eter dietilic (pct. 3.5) si se lasă din nou să curgă până la suprafata superioară a stratului de sulfat de sodiu. În timpul acestor operatiuni debitul trebuie să fie de 8 până la 12 ml per minut si coloana nu trebuie să se usuce. Se elimină lichidul care curge. Se eluează apoi cu 150 ml amestec de cloroform/metanol (pct. 3.7) si se colectează întregul eluat. Acesta se evaporă până aproape de uscare la o temperatură ce nu depăseste 50°C si sub un jet de gaz inert (pct. 3.11) cu rotovapor (pct. 4.5). Se transferă cantitativ reziduul, utilizându-se cloroform (pct. 3.2) sau amestec de benzen-acetonitril (pct. 3.6), într-o eprubetă gradată de 10 ml (pct. 4.10). Se concentrează solutia sub un jet de gaz inert (pct. 3.11) si apoi se ajustează volumul până la 2 ml cu cloroform (pct. 3.2) sau amestec de benzen/acetonitril (pct. 3.6).

5.4. Cromatografia în strat subtire

Pe placa cromatografică (pct. 4.8) se aplică spoturi, la 2 cm de la marginea inferioară, la intervale de 2 cm, cu volumele indicate mai jos din solutia standard si din extract:

a) 10, 15, 20, 30 si 40 μl din solutia standard de aflatoxină B1 (pct. 3.16);

b) 10 μl din extractul obtinut la pct. 5.3 si, suprapunându-se pe acelasi punct, 20 /vi de solutie standard (3.16);

c) 10 si 20 μl de extras obtinut la pct. 5.3.

Se developează cromatograma la întuneric folosind unul din solventii de developare (pct. 3.18). Alegerea solventului trebuie să fie efectuată în prealabil, prin depozitarea a 25 fj\ de solutie standard calitativă (pct. 3.17) pe placă. Atunci când se developează cromatograma la întuneric, aflatoxinele B1 si B2 trebuie să fie complet separate.

Solventii se lasă să se evapore la întuneric, după care placa cromatografică plasată la 10 cm de lampă (pct. 4.9) se iradiază cu UV. Spoturile de aflatoxină B1 dau o fluorescentă albastră.

5.5. Determinări cantitative

Se determină fie vizual, fie prin fluorodensitometrie, asa cum este indicat mai jos.

5.5.1. Măsurători vizuale

Se determină cantitatea de aflatoxină B1 din extract, prin compararea intensitătii fluorescentei din spoturile de extract cu cea a unuia din spoturile solutiei standard. Dacă este necesar, se interpolează. Fluorescenta obtinută prin suprapunerea extractului din solutia standard trebuie să fie mai intensă decât cea a cantitătii de 10 μl de extract si trebuie să fie mai mică decât un spot vizibil. Dacă intensitatea fluorescentei dată de cantitatea de 10 μl de extras este mai mare decât cea de 40 μl din solutia standard, se diluează extractul de 10 sau 100 de ori cu cloroform (pct. 3.2) sau amestec de benzen/acetonitril (pct. 3.6) Înainte să fie supus din nou cromatografiei în strat subtire.

5.5.2. Măsurători prin fluorodensitometrie Intensitatea fluorescentei spoturilor de aflatoxină B1 se măsoară cu fluorodensitometru (pct. 4.12), la o excitatie cu lungime de undă de 365 nm si o emisie cu lungime de undă de 443 nm. Cantitatea de aflatoxină B1 din spoturile de extract se determină prin compararea intensitătilor fluorescentei acestora cu cea a spoturilor de aflatoxină B1 standard.

5.6. Confirmarea identitătii aflatoxinei B1

Confirmarea identitătii aflatoxinei B1 din extract se efectuează prin procesele indicate mai jos.

5.6.1. Tratare cu acid sulfuric

Se pulverizează acid sulfuric (pct. 3.13) pe cromatograma obtinută la pct. 5.4. Fluorescenta spoturilor de aflatoxină B1 trebuie să se schimbe, sub iradierea UV, din albastră în galbenă.

5.6.2. Cromatografie bidimensională implicând formarea de aflatoxină B1-hemiacetat (aflatoxină B2a)

NB: Operatiunile descrise mai jos trebuie să fie efectuate urmând cu atentie diagrama din figura 3.

5.6.2.1. Aplicarea solutiilor

Pentru a preveni migrarea fronturilor solventului se trasează pe o placă (pct. 4.8) două linii drepte paralele la doua parti marginale (6 cm de fiecare parte). Se marchează solutiile următoare pe placă utilizându-se pipete capilare sau microseringi:

- în punctul A: un volum al probei de extract purificat, obtinută la pct. 5.3, continând aproximativ 2,5 nm aflatoxină B1;

- în punctele B si C: 25 μl de solutie standard (pct. 3.16).

5.6.2.2. Developare

Se developează cromatograma în directia I, la întuneric, utilizând solvent de developare (pct. 3.18.1) (un strat de 1 cm dintr-o solutie-mamă nesaturată) până când frontul de solvent atinge linia limită a solventului.

Se îndepărtează solutia-mamă de pe placă si se lasă să se usuce la întuneric, la temperatura ambiantă, timp de 5 minute. Se pulverizează apoi cu acid clorhidric (pct. 3.12) de-a lungul unei benzi de 2,5 cm înăltime, ce acoperă punctele A si B (indicată prin zona hasurată în figura 3) până se înnegreste, protejând restul plăcii cu o foaie de sticlă. Se lasă să reactioneze timp de 10 minute la întuneric si se usucă cu un curent de aer la temperatură ambiantă.

Se developează apoi cromatograma în directia II, la întuneric, utilizând solvent de developare (pct. 3.18.1) (un strat de 1 cm dintr-o solutie-mamă nesaturată) până când frontul de solvent ajunge la linia limită a solventului. Se îndepărtează solutia-mamă de pe placă si se lasă să se usuce la temperatura ambiantă.

5.6.2.3. Interpretarea cromatogramei

Se examinează cromatograma sub lumină UV (pct. 4.9) si se verifică următoarele caracteristici:

a) aparitia unui spot albastru de aflatoxină B1 ce provine de la solutia standard aplicată în punctul C (migrare în directia I);

b) aparitia unui spot fluorescent albastru de aflatoxină B1 (nu reactionează cu acid clorhidric) si un spot fluores­cent albastru mai intens de aflatoxină B1-hemiacetat, ambele originare din solutia standard aplicată în punctul B (migrarea în directia II);

c) aparitia de spoturi asemănătoare celor descrise la lit. b) ce provin din extractul din proba aplicată în punctul A. Pozitia acestor spoturi este definită mai întâi prin distanta de migrare a aflatoxinei B1 de la punctul A în directia I (aceeasi ca aceea lucrată prin standardul aplicat la C) si apoi prin distantele de migrare de acolo în directia II a aflatoxinei B1-hemiacetat (aceeasi ca acelea lucrate prin standardul aplicat la B). Intensitătile fluorescentei spoturilor hemiacetate ce provin din extract si din standardul aplicat în punctul B trebuie să se potrivească.

 

6. Calcularea rezultatelor

6.1. De la măsurătorile vizuale

Continutul în micrograme de aflatoxină B1 per kg de probă (ppb) se determină utilizând următoarea formulă:

 

C x Y x V / m x X

În care:

Y si X = volumele în microlitri ale solutiei standard de aflatoxină B1 (pct. 3.16) si ale extractului având o intensitate a fluorescentei similară;

C = concentratia în micrograme de aflatoxină B1 per ml în solutia standard (pct. 3.16);

V = volumul final al extractului în microlitri, permitând orice dilutie ce a fost necesara;

m = masa în grame a probei corespondente volumului din extrasul supus la curatarea coloanei.

6.2. De la măsurătorile fluorodensitometrice Continutul în micrograme de aflatoxina B1 per kg de probă se determină utilizând următoarea formulă:

 

C x V / m x Y

în care:

Y = volumul în microlitri de extract depus pe placă (10 sau 20 I);

C = cantitatea în nanograme de aflatoxina B1 din spotul de extras (proportional valorii Y luate), dedusă din măsurători;

V = volumul final al extractului în microlitri, permitând orice dilutie ce a fost necesară;

m = masa în grame a probei corespondente volumului din extractul supus la curătarea coloanei.

 

7. Prepararea si testarea solutiei standard (pct. 3.16)

7.1. Determinarea concentratiei de aflatoxina B1

Se prepară o solutie standard de aflatoxina B1 în cloroform (pct. 3.2) sau amestec de benzen/acetonitril (pct. 3.6) cu o concentratie de 8 la 10 μg/ml.

Se determină spectrul de absorbtie între lungimile de undă de 330 si 370 nm cu ajutorul spectrofotometrului (pct. 4.11).

Se măsoară densitatea optică (A) la lungimea de undă de 363 nm, în cazul solutiei de cloroform, sau la lungimea de undă de 348 nm, în cazul solutiei de amestec de benzen/acetonitril.

Pentru solutia de cloroform, concentratia în micrograme de aflatoxina B/ml de solutie se calculează utilizând formula:

 

312 x A x 1.000 / 20.600

 

Pentru solutia formată din amestecul benzen/acetonitril, concentratia în micrograme de aflatoxina B/ml de solutie se calculează utilizând formula:

 

312 x A x 1.000 / 19.800

 

Se diluează după cum este corespunzător, ferit de lumina zilei, pentru a obtine o solutie de lucru standard, cu o concentratie de aflatoxina B1, de aproximativ 0,1 μg/ml. Această solutie este stabilă timp de două săptămâni dacă se păstrează într-un refrigerator la 4°C.

7.2. Testarea puritătii cromatografice

Se depun pe o placă (pct. 4.8) 5 μl solutie standard de aflatoxina B1 ce contine 8 până la 10 μg/ml (pct. 7.1). Se developează cromatograma asa cum s-a indicat la pct. 5.4. În lumina UV cromatograma trebuie să indice numai un spot si nu trebuie să fie perceptibilă în zona de depozitare originală nicio fluorescentă.

 

8. Repetabilitate

Diferenta dintre rezultatele a două determinări paralele, efectuate pe aceeasi probă, prin aceeasi analiză, trebuie să fie de maximum:

- 25%, corelată cu rezultatul cel mai mare pentru un continut de aflatoxina B1 de la 10 si până la 20 μg/kg;

- 5 /vg, în valoare absolută, pentru un continut mai mare de 20 si până la 50 μg/kg;

- 10%, corelată cu valoarea cea mai mare pentru un continut mai mare de 50 μg/kg.

 

9. Reproductibilitate

A se vedea „Observatii”, partea C, pct. 2.

 

B. Metoda cromatografică de înaltă performantă în fază lichidă (HPLC)

1. Domeniu si scop

Metoda se utilizează pentru determinarea nivelului de aflatoxina B1 din furaje, incluzându-le si pe cele care contin pulpă de citrice. Limita inferioară a determinării este 0,001 mg/kg (1ppb).

 

2. Principiu

Proba se supune extractiei de cloroform. Extractul se filtrează si o parte alicotă se purifică printr-un cartus de florisil si apoi printr-un cartus C18. Separarea finală si determinarea sunt realizate cu ajutorul metodei cromatografice de înaltă performantă în faza lichidă (HPLC), utilizând faza inversă cu coloană C18, urmată de derivatizare postcoloană cu iod în apă si detectare fluorescentă.

Deoarece micotoxinele sunt substante extrem de toxice, manipularea trebuie să fie efectuată într-un spatiu cu abur si trebuie luate precautii speciale în cazul în care toxinele sunt în formă uscată datorită caracterului electrostatic al acestora si tendintei de a se dispersa în mediul de lucru.

 

3. Reactivi

3.1. Cloroform, stabilizat cu etanol 0,5 până la 1%, din masă. A se vedea observatia pct. 10.2;

3.2. Metanol pentru HPLC;

3.3. Acetonă;

3.4. Acetonitril pentru HPLC;

3.5. Solventi pentru eiuare: se prepară cu o zi înainte sau îndepărtati ultrasonic aerul din solventi.

3.5.1. Amestec de acetonă (pct. 3.3) si apă, 98 + 2(v + v).

3.5.2. Amestec de apă si metanol (pct. 3.2), 80+20(v+v).

3.5.3. Amestec de apă si acetonă (pct. 3.3), 85+15(v+v).

3.6. Faza mobilă pentru HPLC

Amestec de apă, metanol (pct. 3.2) si acetonitril (pct. 3.4), 130+70+40(v+v+v).

NB: Compozitia solventului pentru faza mobilă poate avea nevoie să fie ajustată în functie de coloana HPLC folosită.

3.7. Solutie de iod saturată: se adaugă 2 g la 400 mi apă. Se amestecă cel putin 90 min. si se filtrează printr-o membrană filtrantă (pct. 4.15). Se protejează de lumină pentru a preveni fotodegradarea.

3.8. Celit 545 spălat în acid sau echivalent

3.9. Cartus de florisil (ape SEP-PAK) sau echivalent

3.10. Cartus C18 (ape SEP-PAK) sau echivalent

3.11. Gaz inert, de exemplu azot

3.12. Aflatoxina B, solutie standard în cloroform, concentratie 10 μg/ml. Se verifică concentratia solutiei, după cum urmează: se determină spectrumul de absorbtie a solutiei între 330 si 370 nm cu ajutorul spectrofotometrului (pct. 4.23). Se măsoară absorbanta (A) la un maxim aproape de 363 nm. Se calculează concentratia de aflatoxina B1 în micrograme per mililitru de solutie, utilizând formula:

 

 

Concentratia (emg/ml) = 312 x A x 1.000 / 22.300 = 13,991 xA

 

3.12.1. Aflatoxina B1 solutie pastă standard în cloroform Se transferă cantitativ 2,5 ml aflatoxina B, solutie standard (pct. 3.12) Într-un baIon cotat de 50 ml si se aduce la semn cu cloroform (pct. 3.1). Se depozitează solutia într-un loc răcoros (4°C), întunecat, bine sigilat si învelit în folie de aluminiu.

3.13. Aflatoxină B1 solutii de calibrare HPLC

NB: Pentru pregătirea solutiilor se foloseste sticlă spălată cu acid (a se vedea pct. 4, Aparatură).

3.13.1. Solutie calibrare 4 ng/ml

Se lasă baIonul cotat cu solutie standard (pct. 3.12.1) În folia de aluminiu să se încălzească la temperatura camerei (câteva ore). Se transferă cei 400 μl solutie pastă standard (200 ng aflatoxină B1) Într-un baIon cotat de 50 ml si se evaporă până la uscare într-un curent de gaz inert (pct. 3.11).

Se dizolvă reziduul obtinut în aproximativ 20 ml amestec apă/acetonă (pct. 3.5.3.), se adaugă amestec apă/acetonă până la semn si se amestecă bine.

3.13.2. Solutie pentru calibrare 3 ng/ml

Se transferă cantitativ 7,5 ml solutie de calibrare (pct. 3.13.1) Într-un baIon cotat de 10 ml, se completează până la semn cu amestec apă/acetonă (pct. 3.5.3) si se amestecă bine.

3.13.3. Solutie pentru calibrare 2 ng/ml

Se transferă cantitativ 25 ml solutie de calibrare (pct. 3.13.1) Într-un baIon volumetric de 50 ml, se completează până la semn cu amestec apă/acetonă (pct. 3.5.3) si se amestecă bine.

Această solutie este, de asemenea, indicată ca standard de referintă, pentru a fi utilizată în cazul injectărilor repetitive în timpul HPLC (pct. 5.5).

3.13.4. Solutie pentru calibrare 1 ng/ml

Se transferă cantitativ 2,5 ml solutie de calibrare (pct. 3.13.1) Într-un baIon volumetric de 10 ml, se completează până la semn cu amestec apă/acetonă (pct. 3.5.3) si se omogenizează.

3.14. Fiolă continând amestec de aflatoxine B1, B2, G1 si G2 cu concentratia aproximativă de 1, 0,5, 1 si, respectiv, 0,5 //g/ml în 1 ml cloroform

3.14.1 Solutie pentru test cromatografic

Se transferă continutul fiolei (pct. 3.14) Într-un flacon cu opritor din sticlă sau cu capac cu filet. Se transferă 40 /vi solutie în tubul de test cu opritor din sticlă (clătit cu acid) (pct. 4.22). Se evaporă cloroformul în curent de gaz inert (3.11) si se dizolvă din nou în 10 ml amestec apă/acetonă (pct. 3.5.3).

3.15. Reactivi pentru testul de confirmare (6)

3.15.1. Solutie saturată de clorură de sodiu

3.15.2. Sulfat de sodiu, anhidru, granulat

 

4. Aparatură

Atentie! Utilizarea sticlei fără a fi spălată cu acid pentru solutii apoase de aflatoxină poate cauza pierderi. Trebuie să fie acordată atentie deosebită obiectelor din sticlă noi si celor de unică folosintă, precum si flacoanelor autoprelevatoare si pipetelor Pasteur. Obiectele de laborator din sticlă ce au intrat în contact cu solutii apoase de aflatoxină trebuie să fie lăsate câteva ore în acid slab (de exemplu acid sulfuric = 2 mol/l), iar apoi trebuie să fie clătite cu apă distilată, pentru a se îndepărta toate urmele de acid (de exemplu de trei ori, verificare cu hârtie pH). În practică, acest tratament este necesar pentru baIoanele cu fund rotund (pct. 4.4), baIoane cotate, cilindri de măsurare, flacoane sau tuburi folosite pentru solutii de calibrare si extracte finale (în special flacoane pentru autoprelevare) si pipete Pasteur, dacă acestea sunt folosite pentru transferul solutiilor de calibrare sau al extractelor.

4.1. Râsnită-mixer

4.2. Sită cu orificii de 1,0 mm, (ISO R 565)

4.3. Agitator mecanic

4.4. Evaporator rotativ în vacuum, echipat cu baIon cu fund rotund de 150 până la 250 ml

4.5. Injector pentru cromatografie cu lichid de înaltă performantă cu deschidere potrivită pentru injectia a 250 ml. A se urmări instructiunile producătorului pentru umplerea partială sau completă a deschiderii.

4.6. Coloană de analiză HPLC: pachet C18 3 /vm sau 5 /vm

4.7. Pompă fără pulsatie pentru reactiv post-coloană de iod

4.8. Piesă în formă de T pentru volume moarte zero, inox (1/16” x 0,75 mm)

4.9. Bobină spiralată de reactie; tefIon sau inox. Dimensiunile de 3000 x 0,5 mm până la 5000x0,5 mm sunt cele mai potrivite în combinatie cu coloane HPLC de 5 μm sau 3 μm.

4.10. Baie de apă controlată termostatic, ajustată la 60°C, cu posibilitate de reglare a temperaturii mai bună de 0,1 °C

4.11. Detector de fluorescentă, cu excitatia la lungime de undă 365 nm si emisia la 435 nm. (Pentru instrument de filtrare: lungimea de undă a emisiei > 400 nm). Trebuie să fie posibilă detectarea a cel putin 0,05 ng aflatoxină Br Unele presiuni pot fi recomandate (de exemplu, reductor, bobină din tefIon sau inox conectată la borna de iesire a detectorului), pentru a suprima bulele de aer din celula de flux.

4.12. Dispozitiv de înregistrare

4.13. Integrator electronic (optional)

4.14. Hârtie filtru cutată cu diametrul de 24 cm, Macherey-Nagel 617 1/4 sau echivalent

4.15. Membrană filtrantă cu dimensiunea porilor de 0,45 /vm, Millipore HAWP 04700 sau echivalent

4.16. BaIon conic de 500 ml cu opritor din sticlă

4.17. Coloană din sticlă (diametru interior de aproximativ 1 cm, lungime de aproximativ 30 cm) echipat cu vârf Luer

4.18. Robinet de închidere Luer rezistent la cloroform (de exemplu, Bio-rad 7328017, Analytichem A1 6078, J.T. Baker 4514 sau echivalent)

4.19. Seringă rezistentă chimic, racord Luer de 10 ml

4.20. Seringă potrivită pentru injectie HPLC de 250 /vi (a se vedea pct. 4.5)

4.21. Microseringă de 100 /vi pentru prepararea solutiilor de calibrare (se verifică prin cântărire ca precizia să fie de aproximativ 2%)

4.22. Tuburi calibrate de 10 ml cu opritor din sticlă

4.23. Spectrofotometru, potrivit pentru măsurători în regiunea spectrală UV

4.24. Echipament pentru testul de confirmare (6)

4.24.1. Pâlnie pentru separare de 100 μl cu robinet de închidere din tefIon, spălată cu acid

4.24.2. Bloc pentru încălzire, 40 până la 50°C

 

5. Procedură

5.1. Prepararea probei

Se macină proba până ce trece prin sită (pct. 4.2).

5.2. Portia pentru test

Se cântăresc 50 g din proba preparată în baIonul conic (pct. 4.16).

5.3. Extractie

Se adaugă la portia pentru test 25 g celit (pct. 3.8), 250 ml cloroform (pct. 3.1) si 25 ml apă. Se astupă baIonul si se agită 30 de minute cu un agitator mecanic (pct. 4.3). Se filtrează prin hârtie filtru cu caneluri (pct. 4.14). Se colectează 50 ml filtrat. Este necesară-prelevarea unei alicote din filtrat si diluarea până la 50 ml cu cloroform, astfel încât concentratia de aflatoxină B1 să nu fie mai mare de 4 ng/ml.

5.4. Curătare:

Procedura trebuie să fie efectuată fără întreruperi semnificative. Atentie!

- laboratorul în care sunt făcute analizele trebuie protejat adecvat de lumina zilei prin utilizare de:

(i) folie absorbantă UV pe ferestre în combinatie cu lumină slabă (fără raze solare);

(ii) perdele sau jaluzele în combinatie cu lumină artificială (tuburile fluorescente sunt acceptate);

- solutiile ce contin aflatoxină trebuie protejate de lumină si este indicat a se păstra la întuneric utilizându-se folie de aluminiu.

5.4.1. Purificare Florisil SEP-PAK

5.4.1.1. Pregătirea ansamblului coloană-cartus

Se montează un robinet de închidere (pct. 4.18) la tija scurtă a cartusului de florisil (pct. 3.9) (a se vedea figura 1). Se spală cartusul si se elimină aerul luând 10 ml cloroform (pct. 3.1) si trecând repede 8 ml prin robinetul de închidere în cartus, utilizând o seringă (pct. 4.19). Se montează tija lungă a cartusului la coloana din sticlă (pct. 4.17) si se trec cei 2 ml cloroform rămasi prin cartus în coloană. Se închide robinetul. Se extrage seringa.

5.4.1.2. Purificare

Se adaugă filtratul colectat la pct. 5.3 la ansamblul coloană-cartus si se lasă să se scurgă. Se spală cu 5 ml cloroform (pct. 3.1), apoi cu 20 ml metanol (pct. 3.2). Se îndepărtează eluatul. În timpul acestor operatiuni, se asigură faptul că ansamblul coloană-cartus nu se usucă.

Se eluează aflatoxină B1 cu 40 ml amestec acetonă-apă (pct. 3.5.1) si se colectează întregul eluat în baIonul cu fundul rotund al evaporatorului rotativ (pct. 4.4). Se concentrează eluatul pe evaporatorul rotativ la 40°C până la 50°C până ce nu se mai distilează acetona. (NB: în acest punct rămân în baIon aproximativ 0,5 ml lichid. Experimentele au arătat că după acest punct evaporarea nu mai este necesară, si atunci când rămâne o cantitate de lichid de 0,5 ml acetona nu reprezintă o cantitate semnificativă. Reziduurile de acetonă rămase pot cauza pierderi de aflatoxină B1 la nivelul cartusului C18.) Se adaugă 1 ml metanol (pct. 3.2), se agită circular baIonul pentru a dizolva aflatoxină B1 pe lateralul baIonului, se adaugă 4 ml apă si se amestecă. Se deconectează si se îndepărtează cartusul. Se clăteste coloana de apă si se păstrează pentru etapa de purificare a cartusului C18.

5.4.2. Purificare C18 SEP-PAK

5.4.2.1. Pregătirea ansamblului coloană-cartus

Se montează un robinet de închidere la tija scurtă a cartusului C18 (pct. 3.10) - figura 1. Se pregăteste cartusul si se elimină orice bulă de aer prin trecerea rapidă cu o seringă (pct. 4.19) a 10 ml metanol (pct. 3.2) prin robinet în cartus (Bulele de aer din cartus se văd ca petele de lumină pe fond întunecat). Se iau 10 ml apă si se trec 8 ml prin cartus (A se evita pătrunderea aerului în cartus în momentul înlocuirii metanolului cu apa). Se montează tija lungă a cartusului la o coloană de sticlă (pct. 4.17) si se trec cei 2 ml apă rămasi prin cartus în coloană. Se închide robinetul. Se extrage seringa.

5.4.2.2. Purificare

Se transferă cantitativ extractul colectat la pct. 5.4.1.2. În coloana de sticlă (pct. 4.17), spălând baIonul cu 5 ml amestec apă/metanol (pct. 3.5.2.), lăsând să se scurgă. În timpul acestor operatiuni se asigură faptul că ansamblul coloană-cartus nu se usucă. (în momentul în care bulele de aer se strâng lângă cartus se opreste curgerea si se îndepărtează partea de sus a coloanei de sticlă pentru a elimina bulele de aer. Se continuă.) Se elutează cu 25 ml amestec apă/metanol. Se elimină eluatul. Se elutează aflatoxină B1 cu 50 ml amestec apă/acetonă (pct. 3.5.3) si se colectează tot eluatul într-un baIon cotat de 50 ml. Se completează cu apă până la semn si se amestecă: solutia de test rezultată este utilizată pentru cromatografie (pct. 5.5).

Atentie! Filtrarea extractului final anterioară HPLC nu este obligatorie. Dacă se consideră necesar filtrele din celuloză nu trebuie să fie folosite deoarece pot produce pierderi de aflatoxină Bv Sunt acceptate filtrele din tefIon.

5.5. Cromatografia de înaltă performantă cu lichid

(A se vedea figura 2 pentru setarea echipamentului). A se lăsa suficient timp pentru conditionarea si stabilizarea instrumentelor.

nota 1: Debitul de curgere dat de faza mobilă si de reactivul post-coloană are numai rol indicativ si poate fi ajustat în functie de caracteristicile coloanei HPLC.

nota 2: Răspunsul detectorului la aflatoxină B1 depinde de temperatură, prin urmare derivatiile trebuie compensate (fig. 3). Prin injectarea unei cantităti fixe de standard de referintă aflatoxină B1 (pct. 3.13.3) la intervale regulate (de exemplu, la fiecare a treia injectare), valorile picului aflatoxinei B1 obtinute între aceste standarde de referintă pot fi corectate utilizând mijloace de răspuns, cu conditia ca diferenta dintre răspunsurile standardelor de referintă consecutive să fie foarte mică (<10%). De aceea, injectările trebuie să fie efectuate fără întrerupere. Dacă este necesară o întrerupere, ultima injectare înainte de întrerupere si prima injectare după întrerupere trebuie să reprezinte standardul de referintă (pct. 3.13.3).

Întrucât curba de calibrare este lineară si trece prin origine, cantitătile de aflatoxină B1 din extractele din probe sunt determinate direct prin raportare la standardele adiacente.

5.5.1. Setările pompei HPLC

Se setează pompa HPLC (pct. 4.5) la un debit de curgere de 0,5 sau 0,3 ml/min. pentru o coloană HPLC (pct. 4.6) de 5 μm sau de 3 μm, respectiv folosind faza mobilă (pct. 3.6).

5.5.2. Setările pompei post-coloană

Se setează pompa (pct. 4.7) la un debit de curgere de 0,2 până la 0,4 ml/min. pentru solutie saturată apă-iod. Debite de aproximativ 0,4 sau 0,2 ml/min. sunt recomandate în combinatie cu debite de 0,5, respectiv 0,3 ml/min. pentru faza mobilă (pct. 3.6).

5.5.3 Detector cu fluorescentă

Se setează detectorul cu fluorescentă (pct. 4.11) la excitatie de 365 nm si emisie de 435 nm (instrument de filtrare; > 400 nm). Se ajustează atenuatorul detectorului pentru a obtine aproximativ 80% din totalul devierii vârfului dispozitivului de înregistrare pentru 1 ng de aflatoxină Bv

5.5.4. Injector

Pentru toate solutiile se injectează o cantitate de 250 μl, urmând instructiunile producătorului injectorului.

5.5.5. Verificarea separării cromatografice

Se injectează solutia pentru test cromatografie (pct. 3.14.1). Santurile trebuie să fie mai mici de 5% din suma înăltimilor muchiilor adiacente.

5.5.6. Verificarea stabilitătii sistemului

Înaintea fiecărei serii de analize se injectează standardul de referintă (pct. 3.13.3) până ce se ating supraf atele stabile aie muchiilor. (NB: Reactia suprafetei de aflatoxină Bv între injectări consecutive, nu trebuie să difere cu mai mult de 6%). Se începe imediat verificarea linearitătii (pct. 5.5.7).

5.5.7. Verificarea linearitătii

Se injectează solutie de calibrare aflatoxină B1 (pct. 3.13.1 la pct. 3.13.4).

Pentru evitarea aglomerărilor în reactie, la fiecare a treia injectare se va utiliza standard de referintă (pct. 3.13.3) (NB: Reactia suprafetei superioare în cazul acestui standard de referintă nu trebuie să difere cu mai mult de 10% în 90 min.). Se corectează aglomerările conform formulei de la punctul 7. Graficul de calibrare trebuie să fie linear si să treacă prin origine între două erori standard pe Y. Valorile obtinute nu trebuie să difere cu mai mult de 3% de valorile nominale. Dacă aceste conditii sunt îndeplinite, se continuă fără întârziere. Dacă nu, se identifică si se corectează sursa problemelor de a continua.

5.5.8. Injectarea extractelor din probe

Se injectează extractele din probe purificate (pct. 5.4.2.2). După fiecare două extracte din probe se repetă injectarea de standard de referintă (pct. 3.13.3), conform următoarei secvente: standard de referintă, extract, extract, standard de referintă, extract, extract, standard de referintă etc.

 

6. Test de confirmare

6.1. Tratarea în continuare a extractului (pct. 5.4.2.2) Se adaugă 5 ml solutie de clorură de sodiu

(pct. 3.15.1) extractului obtinut la pct. 5.4.2.2. Se extrag de 3 ori câte 2 ml cloroform (pct. 3.1) pentru un minut, în pâlnia de separare (pct. 4.24.1). Se scurg extractele combinate cu cloroform peste aproximativ 1 g sulfat de sodiu (pct. 3.15.2) Într-un tub pentru test de 10 ml. O pâlnie mică (diametru: 4 cm, poate fi folosită împreună cu o cârpă din bumbac în partea de scurgere, acoperită cu aproximativ 1 g sulfat de sodiu.

Se spală stratul de sulfat de sodiu cu câtiva ml cloroform si se colectează solutia rezultată în acelasi tub pentru test. Se evaporă extractul de cloroform până la uscare, în acelasi tub pentru test, utilizând un bloc pentru încălzire (pct. 4.24.2) si se redizolvă în 1 ml cloroform.

6.2. Pregătirea cromatografiei derivate si în strat subtire: A se vedea metoda A, pct. 5.6.2.

 

7. Calcularea rezultatelor

Se calculează continutul de aflatoxină B1 (μm/kg) prezent în probă, după formula:

 

Continutul de aflatoxină B, în emg/kg = m x Vext / (Vm x M x Vt / Vc)

 

unde:

m = cantitatea în ng de aflatoxină B1 reprezentată prin partea superioară B1 a probei, calculată după cum urmează:

 

m = P(proba) / P(st1) + P(st2) x 2r(st),

 

unde:

P(proba) = suprafata superioară a aflatoxinei B1 pentru probă;

P(st1) = suprafata superioară a aflatoxinei B1 rezultată din injectarea precedentă, cu standard de referintă (pct. 3.13.3);

P(st2) = suprafata superioară a aflatoxinei B1 rezultată din injectarea următoare, cu standard de referintă (pct. 3.13.3);

r(st) = cantitatea de aflatoxină B1 în ng injectată în standardul de referintă (pct. 3.13.3);

Vm = volumul în ml extras din probă injectat;

Vext = volumul final în ml de extras din probă;

M = masa în g a probei;

Vf = volumul în ml de filtrat transferat în cartusul florisil (pct. 5.4.1.2);

Vc = volumul în ml de cloroform utilizat pentru extragerea probei.

Dacă procedura este conformă acestui protocol, formula se reduce la:

 

continutul de aflatoxină B1 în μg/kg = 20 x m.

 

7.1. Calcularea rezultatelor poate, de asemenea, să fie efectuată măsurând înăltimea suprafetei superioare.

 

8. Repetabilitate

A se vedea pct. 10.1

 

9. Reproductibilitate

A se vedea pct. 10.1

 

10. Observatii 10.1.

Precizie

Un studiu colaborativ1) efectuat la nivel international asupra furajelor amestecate a ajuns la rezultatele pentru repetabilitate si reproductibilitate indicate în tabelul 1. Termenul repetabilitate (r) utilizat aici este definit ca fiind cea mai mare pondere nesemnificativă la nivelul de probabilitate de 95% pentru compararea a două citiri ale aceleiasi probe, în acelasi laborator, în conditii similare. Termenul reproductibilitate (R) este definit similar pentru compararea în cazul a două laboratoare diferite. În conformitate cu ISO 3534 - 1977, 2,352) si cu Decizia Comisiei 89/610/CEE3), r si R sunt dati, de asemenea, în tabelul 1 drept coeficienti de variatie.

Tabelul 1

Repetabilitatea (r) si reproductibilitatea (R) exprimate proportional si coeficientii de variatie corespondenti (15 laboratoare)

 

Nivel

r

R

CVr*)

CVB

(μg/kg)

 

 

(%)

(%)

8 & 14

1,4

1,7

11

18


*) CV = coeficient de variatie

 

10.2. Stabilizarea cloroformului (pct. 3.1) Caracteristicile de absorbtie ale cartusului de florisil pot fi schimbate dacă sunt utilizati alti stabilizatori decât etanolul. Trebuie să fie verificata conformitatea cu pct. 10.3, în cazul în care cloroformul descris nu este disponibil.

10.3. Acuratete

Aplicarea corectă a metodei trebuie să fie verificată prin efectuarea de măsurători repetate asupra materialelor de referintă certificate. În cazul în care acestea nu sunt disponibile, performanta metodei trebuie să fie verificată prin experimente repetate asupra unor probe blank îmbunătătite. Devierea valorii medii de la valoarea actuală, exprimată în procente din valoarea actuală, nu trebuie să depăsească limitele de -20% până la +10%.


1) Egmond, H.P. van, Heisterkamp, S.H. si Paulsch, W.E. (1991). Aditivi si Contaminanti Alimentari S, 17-29.

2) ISO 3534-1977

3) JO nr. L 351, 2.12.1989, p. 39.

 

            Figura 1: Ansamblu coloana - cartus

 

            Figura 2: Schema de curgere a sistemului LC de derivatizare post-coloana cu iod

 

            Figura 3: Compensarea aglomerării în răspunsul aflatoxinei B prin injectarea standardului de referintă (3.13.3)

la intervale regulate de timp

 

C. Observatii privind metodele A si B

1. Degresare

Probele ce contin mai mult de 5% grăsimi trebuie să fie degresate cu eter de petrol (bp 40°C până la 60°C) după preparările indicate la pct. 5.1.

În astfel de cazuri, rezultatele analitice trebuie să fie exprimate în functie de masa probei nedegresate.

2. Reproductibilitatea rezultatelor pentru metoda A

Reproductibilitatea rezultatelor, de exemplu, variatia dintre rezultatele obtinute în două sau mai multe laboratoare privind aceeasi probă, a fost estimată la:

±50% din valoarea medie pentru valorile medii ale aflatoxinei B1 de la 10 si până la 20 μg/kg;

±10 μg/kg din valoarea medie pentru valori medii mai mari de 20 si până la 50 μg/kg;

±20% din valoarea medie pentru valori medii peste 50 μg/kg.

 

APENDICE*)

la norma sanitară veterinară

 

Figura 1

Figura 2

Figura 3

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea categoriilor de obligatii fiscale pentru care organul fiscal transmite contribuabililor, prin postă, formularele de declaratii de venit

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 80 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Pentru îndeplinirea obligatiei de declarare a veniturilor realizate în anul fiscal 2006, se aprobă transmiterea prin postă, de către organul fiscal către contribuabili - persoane fizice, a unui pachet informational continând următoarele:

a) două exemplare ale formularului 200, „Declaratie specială privind veniturile realizate”, cod 14.13.01.13;

b) Ghidul pentru completarea si depunerea declaratiei de venit pentru anul fiscal 2006;

c) scrisoarea adresată contribuabililor, semnată de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală;

d) plicul „CR”, destinat transmiterii declaratiei de venit de către contribuabili;

e) plicul exterior pentru transmiterile documentelor pachetului informational către contribuabili.

Art. 2. - Modelele si continutul formularelor adaptate pentru trimiterea/primirea prin postă, precum si cele ale Ghidului pentru completarea si depunerea declaratiei de venit pentru anul 2006, ale scrisorii semnate de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, ale plicului „CR” destinat transmiterii declaratiilor de către contribuabili si ale plicului exterior transmis contribuabililor sunt prezentate în anexa la prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Costurile postale pentru transmiterile în regim „recomandat”, precum si costurile postale pentru transmiterile returate sunt suportate de către Ministerul Finantelor Publice - Agentia Natională de Administrare Fiscală.

(2) Costurile postale pentru trimiterile sosite cu indicatia specială „CR” - recomandat la unitătile fiscale destinatare de la contribuabili sunt suportate de directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, din bugetele proprii.

Art. 4. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Directia de îndrumare si asistentă a contribuabililor, Directia economică si administrativă, Directia generală a tehnologiei informatiei, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si unitătile lor subordonate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 23 martie 2007.

Nr. 469.

 

ANEXĂ

 

DECLARATIE SPECIALĂ PRIVIND VENITURILE REALIZATE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

 

1. Formularul 200 „Declaratie specială privind veniturile realizate”, cod 14.13.01.13*);

2. Ghidul pentru completarea si depunerea declaratiei de venit pentru anul fiscal 2006;

3. scrisoarea adresată contribuabililor, semnată de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală;

4. plicul „CR”, destinat transmiterii declaratiei de venit de către contribuabili*);

5. plicul exterior pentru transmiterile documentelor pachetului informational către contribuabili*).

 

GHID PENTRU COMPLETAREA SI DEPUNEREA DECLARATIEI DE VENIT

PENTRU ANUL 2006

 

Pentru a completa în mod corect formularele de declaratie, vă rugăm să cititi cu atentie îndrumările de mai jos:

 

AVETI OBLIGATIA

de a depune declaratia, dacă în anul 2006 ati obtinut venituri din categoria:

A. ACTIVITĂTI INDEPENDENTE:

- venituri comerciale (fapte de comert, prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere, precum si practicarea unei meserii, inclusiv din activităti adiacente);

- profesii libere (exercitarea profesiilor de medic, avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect etc);

- drepturi de proprietate intelectuală (brevete de inventie, desene si modele, mostre, mărci de fabrică si comert, drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea);

- venituri din activităti independente scutite la plata impozitului pe venit.

 

Declaratia se completează pentru fiecare categorie de venit si pentru fiecare sursă de realizare a venitului, conform instructiunilor de la pct. II.

 

B. VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINTEI BUNURILOR

- venituri în bani si/sau în natură, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile (ex.: din arendarea terenurilor sau închirieri de constructii sau alte bunuri), obtinute de către proprietar, uzufructuar sau alt detinător legal, altele decât veniturile din activităti independente.

Dacă ati obtinut venituri din cedarea folosintei bunurilor din mai multe surse, respectiv contracte de închiriere, completati în cadrul aceluiasi formular câte un cartus (ex.: cartusul 1A-1B, cartusul 2A-2B etc.) pentru fiecare sursă de realizare a venitului, respectiv contract de închiriere, conform instructiunilor de la pct. II.

Declaratia se completează în orice situatie, indiferent dacă chiria si/sau arenda, prevăzute în contractul încheiat între părti, sunt exprimate în natură, lei sau valută.

 

C. VENITURI DIN ACTIVITĂTI AGRICOLE IMPUSE ÎN SISTEM REAL

- venituri provenind din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor în sere si în solarii, precum si din cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si a ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si din altele asemenea.

Declaratia se completează pentru fiecare loc de realizare a venitului, respectiv pentru fiecare localitate în a cărei rază teritorială se află terenul, conform instructiunilor de la pct. II. În cazul în care în raza teritorială a aceleiasi localităti se află mai multe terenuri, se va depune o singură declaratie.

 

D. CÂSTIGURI DIN TRANSFERUL TITLURILOR DE VALOARE

Declaratia se depune pentru întregul portofoliu de titluri tranzactionate în anul 2006 si pentru care aveti obligatia stabilirii câstigului net/pierderii, conform legii, în functie de perioada detinerii.

 

ATENTIEI

În cazul în care ati realizat mai multe categorii de venit din mai multe surse, veti completa, în cadrul aceluiasi formular, câte un cartus (ex.: cartusul 1A-1B-1C. cartusul 2A-2B-2C etc), corespunzător fiecărei surse de venit.

Dacă în anul 2006 ati obtinut venituri din activităti independente impuse pe bază de norme de venit, nu aveti obligatia depunerii declaratiei, cu exceptia situatiei în care ati depus declaratia de venit estimativ în luna decembrie a anului 2006 si pentru care nu s-au stabilit plăti anticipate.

 

CUM COMPLETATI DECLARATIA DE VENIT - FORMULARUL 200?

 

- în situatia în care formularul 200 „Declaratie specială privind veniturile realizate” are datele dvs. de identificare eronat completate, vă rugăm să le corectati pentru a corespunde datelor înscrise în documentul dvs. de identitate (BI/CI) la momentul depunerii declaratiei, caz în care anexati copie după buletinul sau cartea de identitate.

- în situatia în care optati pentru restituirea diferentelor de impozit prin virament bancar, vă rugăm să completati denumirea băncii si numărul de cont (IBAN), pentru a ne da posibilitatea să vă virăm în cont eventualele diferente de impozit, fără a mai fi necesară deplasarea dvs. la unitătile de trezorerie sau la oficiile postale.

 

I- DATE PE IDENTIFICARE ALE CONTRIBUABILULUI

Adresa - se înscrie adresa domiciliului fiscal.

Cod numeric personal/Număr de identificare fiscală - înscrieti codul numeric personal din documentul dvs. de identitate sau numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal.

 

 

II. DATE PRIVIND VENITURILE REALIZATE PE SURSE Sl CATEGORII DE VENIT

 

Cap. A. DATE PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂSURATĂ

- rd.1, rd. 2, rd. 3, rd. 4, rd. 6si rd. 7 se completează conform cerintei.

- rd. 5. Sediul - completati adresa sediului sau locului principal de desfăsurare a activitătii în cazul în care vă desfăsurati activitatea prin mai multe puncte de lucru.

Dacă realizati venituri din activităti agricole veti înscrie denumirea unitătii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află terenul/terenurile, respectiv: municipiu, oras, comună sau sector al municipiului Bucuresti, după caz.

- rd. 8, rd. 9. Data începerii/încetării activitătii - se completează numai dacă ati început/încetat activitatea în cursul anului fiscal 2006.

Dacă sunteti persoană fizică autorizată care v-ati încetat activitatea în cursul anului 2006, veti înscrie data depunerii autorizatiei de functionare la organul emitent.

 

Cap. B. VENIT NET/CÂSTIG NET

1. ACTIVITĂTI INDEPENDENTE

a) Dacă ati realizat venituri din activităti comerciale, profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală determinate în sistem real si ati desfăsurat activitatea în mod individual, declaratia se completează pe baza datelor din evidenta contabilă, astfel:

- rd. 1. Venit brut - înscrieti suma reprezentând veniturile totale în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate în anul 2006, atât din activitatea de bază, cât si din activităti adiacente.

- rd. 2. Cheltuieli deductibile - preluati suma de la rd. 2.1.

- rd. 2.1. Cheltuieli deductibile - înscrieti suma reprezentând cheltuielile efectuate în vederea realizării venitului, conform evidentei contabile.

- rd. 3. Venit net - înscrieti suma reprezentând diferenta dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, respectiv se scade rd. 2 din rd. 1.

- rd. 3.1. Venit net aferent activitătilor cu regim de retinere la sursă - înscrieti partea din venitul net aferent activitătilor independente pentru care plătile anticipate s-au realizat prin stopaj la sursă, inclusiv veniturile obtinute dintro asociere cu o persoană juridică.

- rd. 5. Pierdere fiscală/Pierdere - înscrieti suma reprezentând diferenta dintre cheltuielile deductibile si venitul brut, respectiv se scade rd. 1 din rd. 2.

Precizări în cazul persoanelor care realizează venituri din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, pentru care venitul net se determină pe baza cotelor forfetare de cheltuieli, declaratia se completează oe baza documentelor eliberate de plătitorii de venit, astfel:

- la rd. 1. Venit brut - înscrieti suma reprezentând veniturile totale în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, realizate din toate sursele în anul 2006.

La stabilirea veniturilor brute din drepturi de proprietate intelectuală se au în vedere atât sumele încasate în cursul anului 2006, cât si retinerile în contul plătilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii, retinute de plătitorii de venit.

- la rd. 2.2. Cheltuieli forfetare - înscrieti suma rezultată prin aplicarea unei cote de cheltuieli de 40% la venitul brut realizat din valorificarea drepturilor de autor si prin aplicarea unei cote de cheltuieli de 50% la venitul brut realizat din drepturile de autor aferente operelor de artă monumentală, după caz.

- rd. 2.4. Contributii sociale obligatorii plătite - se completează cu suma reprezentând contributiile sociale obligatorii plătite.

 

ATENTIE !

- rd.2.3. Sume ce revin organismelor de gestiune colectivă - se completează numai dacă ati obtinut în anul 2006 venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune, din exercitarea dreptului de suită sau ca remuneratie compensatorie pentru copia privată, înscriind suma totală plătită organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi de proprietate intelectuală.

b) Dacă ati realizat venituri din activităti independente desfăsurate într-o formă de asociere, declaratia se completează astfel:

b.1) În cazul asocierilor dintre persoane fizice, care nu dau nastere unei persoane juridice, completati numai rd. 3 (venit net), respectiv rd. 5 (pierdere fiscală/pierdere), pe baza datelor de la cap. E din Declaratia anuală de venit pentru asociatiile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice (formularul 204).

b.2) În cazul asocierilor constituite între persoane fizice si persoane juridice române (microîntreprinderi), care nu dau nastere unei persoane juridice, completati rd. 1, rd. 2 (cu rd. 2.4), rd. 3 si rd. 3.1 sau rd. 5, după caz.

 

2. VENITURI PIN CEDAREA FOLOSINTEI BUNURILOR

- rd. 1. Venit brut - înscrieti suma reprezentând chiria/arenda prevăzută în contractul încheiat între părti, pentru întregul an fiscal 2006, indiferent de momentul plătii acesteia.

În situatia în care chiria/arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României, din ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.

În situatia în care arenda se achită în natură, evaluarea în lei a acesteia se face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, ce pot fi comunicate de organul fiscal, conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

- rd. 2. Cheltuieli deductibile - înscrieti suma de la rd. 2.1 sau suma de la rd. 2.2, după caz.

- rd. 2.1. Cheltuieli deductibile - se completează dacă ati optat pentru determinarea venitului net în sistem real, conform documentelor contabile.

- rd. 2.2. Cheltuieli forfetare - se completează dacă ati optat pentru determinarea venitului net pe baza cotelor forfetare de cheltuieli. Înscrieti suma rezultată prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 25% la venitul brut (rd. 1), reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

- rd. 3. Venit net - înscrieti suma reprezentând diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente, respectiv dintre rd. 1 si rd. 2.

- rd. 5. Pierdere fiscală/Pierdere - completati numai dacă ati optat pentru determinarea venitului net/pierdere în sistem real si dacă în anul 2006 ati înregistrat pierderi. Înscrieti suma reprezentând diferenta obtinută prin scăderea rd. 1 din rd. 2.

 

3. VENITURI DIN ACTIVITĂTI AGRICOLE

a) Dacă ati realizat venituri din activităti agricole determinate în sistem real si ati desfăsurat activitatea în mod individual, cap. B al declaratiei se completează atât la rd. venit brut, cât si la rd. cheltuieli, respectiv venitul net sau pierderea realizată.

b) Dacă ati realizat venituri din activităti agricole desfăsurate într-o formă de asociere între persoane fizice care nu dă nastere unei persoane juridice, declaratia se completează numai la rd. 3 (venit net), respectiv rd. 5 (pierdere fiscală/pierdere), pe baza datelor de la cap. E din Declaratia anuală de venit pentru asociatiile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice (formularul 204).

 

4. CÂSTIGURI DIN TRANSFERUL TITLURILOR PE VALOARE

- rd. 4. Câstig net - înscrieti câstigul net asupra întregului portofoliu, ca diferentă pozitivă între câstigurile si pierderile înregistrate în cursul anului 2006 ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, cu exceptia celor dobândite cu titlu gratuit în cadrul Programului de privatizare în masă.

- rd. 5. Pierdere fiscală/Pierdere - înscrieti pierderea asupra întregului portofoliu, ca diferentă negativă între câstigurile si pierderile înregistrate în cursul anului 2006 ca urmare a transferului titlurilor de valoare, cu exceptia celor dobândite cu titlu gratuit în cadrul Programului de privatizare în masă.

 

ATENTIE ! Dacă în anul 2006 ati realizat câstiguri/pierderi din tranzactionarea titlurilor de valoare, veti evidentia în Declaratie, în mod distinct, câstigul net/pierderea din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare detinute mai mult de 365 de zile, precum si câstigul net/pierderea din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare detinute mai putin de 365 de zile, inclusiv.

La declaratie anexati documente justificative privind tranzactiile efectuate, eliberate de intermediari, din care să rezulte câstigul/pierderea declarată, precum si cuantumul impozitului virat de către intermediar sau de către dvs., pentru anul fiscal 2006.

 

Cap. C. VENIT SCUTIT LA PLATA IMPOZITULUI PE VENIT

Se completează, dacă ati realizat în anul fiscal 2006 venituri din activităti independente scutite la plata impozitului pe venit, conform legislatiei specifice.

- rd. 1. Venit net/Pierdere fiscală - înscrieti suma reprezentând venitul net sau pierderea fiscală realizată din activităti independente desfăsurate în perioada de scutire.

 

III. DESTINATIA SUMEI REPREZENTÂND 2% DIN IMPOZITUL PE VENITUL ANUAL DATORAT

Se completează numai dacă ati efectuat în cursul anului fiscal 2006 cheltuieli cu burse private, conform Legii nr. 376/2004 privind bursele private, si solicitati restituirea acestora si/sau optati pentru virarea unei sume reprezentând 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pe fiecare sursă si categorie de venit, pentru sponsorizarea unei singure entităti nonprofit care se înfiintează si functionează potrivit legii.

Notă: Dacă ati realizat venituri din activităti independente, impuse pe bază de normă de venit, si nu aveti obligatia depunerii declaratiei, dar ati efectuat în cursul anului fiscal 2006 cheltuieli cu burse private si solicitati restituirea acestora si/sau optati pentru virarea unei sume în contul unei entităti nonprofit, completati formularul 200 cu datele de identificare si datele privind activitatea desfăsurată.

1. Bursă privată conform Legii nr. 376/2004 - bifati căsuta, dacă ati efectuat cheltuieli cu burse private în cursul anului 2006, în conditiile Legii nr. 376/2004.

Contract nr./data - înscrieti numărul si data contractului privind acordarea bursei private.

Suma plătită - înscrieti suma plătită în cursul anului 2006 pentru bursă privată.

Documente de plată nr./data - înscrieti numărul si data documentelor care atestă plata bursei private.

Contractul privind acordarea bursei private si documentele ce atestă plata bursei se prezintă în original si în copie, organul fiscal păstrând copiile acestora după ce verifică conformitatea cu originalul. În cazul în care declaratia se transmite prin postă, documentele de mai sus se anexează în copie.

2. Sponsorizare entitate nonprofit (conform art. 84 alin. (2) din Legea nr. 571/2003): - bifati căsuta, dacă optati pentru virarea unei sume de până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat, pentru sponsorizarea unei entităti nonprofit.

Suma - se completează cu suma solicitată a fi virată în contul entitătii nonprofit. În situatia în care nu cunoasteti suma care poate fi virată, nu veti completa rubrica „Suma”, caz în care organul fiscal va calcula si va vira suma admisă, conform legii.

Denumire entitate nonprofit - înscrieti denumirea completă a entitătii nonprofit.

Cod de identificare fiscală al entitătii nonprofit - înscrieti codul de identificare fiscală al entitătii nonprofit pentru care solicitati virarea sumei.

Cont bancar (IBAN) - înscrieti codul IBAN al contului bancar al entitătii nonprofit (vă rugăm să vă asigurati de corectitudinea acestuia).

 

IV. DATE DE IDENTIFICARE ALE REPREZENTANTULUI FISCAL

Se completează numai în cazul în care obligatiile de declarare a veniturilor se îndeplinesc de către reprezentantul fiscal desemnat de dvs., completând datele de identificare ale acestuia.

 

ATENTIE !

Dacă aveti nelămuriri referitoare la obligatia completării si depunerii declaratiei, vă puteti adresa organului fiscal de domiciliu.

 

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

Stimate contribuabil,

 

Strategia majoră a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, din cadrul Ministerului Finantelor Publice, constă în transformarea sa într-o administratie europeană modernă, eficientă, asigurând mediul optim în care contribuabilii să-si îndeplinească obligatiile bugetare. Realizarea acestei strategii nu poate fi făcută în bune conditii fără participarea dvs. voluntară la îndeplinirea obligatiilor fiscale care vă revin. In acest sens, Agentia este preocupată să vă pună la dispozitie servicii moderne si usor de utilizat.

Agentia Natională de Administrare Fiscală aplică sistemul de transmitere/primire prin postă a declaratiilor de venit, astfel încât dvs. să vă puteti îndeplini obligatiile de declarare a veniturilor realizate în anul 2006 într-un mod cât mai simplu.

Utilizând acest sistem veti economisi o parte din timpul dvs., deoarece nu mai trebuie să vă deplasati la sediul administratiei finantelor publice pentru a depune declaratia.

Pentru utilizarea acestui sistem, tot ce trebuie să faceti dvs. este să completati formularele, conform instructiunilor incluse în pachetul informational primit, iar apoi să le introduceti în plicul destinat transmiterii si să-l depuneti până la data de 15 mai 2007 inclusiv, la cel mai apropiat oficiu postal. Recipisa pe care o veti primi la depunerea plicului constituie dovada respectării obligatiei de declarare a veniturilor realizate în anul fiscal 2006.

Vă recomandăm ca, pentru transmiterea declaratiilor prin postă în sistem recomandat, să utilizati plicul cu indicatia „CR” primit, acesta fiind un plic special, pentru care nu trebuie să achitati taxele postale. In cazul în care veti utiliza un alt plic, taxele postale vor fi suportate de dvs.

Pentru informatii suplimentare, vă puteti adresa Biroului de Asistentă a Contribuabililor de la unitatea fiscală în raza căreia aveti domiciliul.

Sperăm că acest sistem de transmitere prin postă a declaratiilor de venit să constituie un mijloc eficient de înlesnire a îndeplinirii obligatiilor dvs. În calitate de contribuabil la bugetul de stai.

 

PRESEDINTE,

Daniel Chitoiu

 

 

            Expeditor

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru scutirea de la plata serviciilor de navigatie aeriană terminală a anumitor categorii de aeronave care operează în spatiul aerian national

 

În temeiul prevederilor art. 13 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Sunt scutite de la plata serviciilor de navigatie aeriană terminală în spatiul aerian national următoarele categorii de aeronave:

a) aeronavele care efectuează zboruri VFR si a căror masă maximă certificată la decolare este strict mai mică de două tone;

b) aeronavele care efectuează zboruri-scoală executate exclusiv în cadrul examinărilor în vederea obtinerii licentei sau a unei calificări pentru echipajul de comandă si, pentru

acestea, este confirmată prin mentiunea corespunzătoare pe planul de zbor.

Art. 2. - Regia Autonomă ROMATSA si Regia Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se aplică până la data de 1 ianuarie 2010.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 27 martie 2007.

Nr. 625.

 

HOTĂRÂRI ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Regulamentului privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006

 

În temeiul dispozitiilor art. 134 alin. (4) din Constitutia României, republicată, ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere dispozitiile art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. - Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439 din 15 iunie 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 28 iunie 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 30 va avea următorul cuprins: „Art. 30. - (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire, constând în probe teoretice si practice, cu subiecte distincte pentru judecători si procurori, prin care se verifică însusirea cunostintelor necesare exercitării functiei de judecător sau de procuror.

(2) Disciplinele la care auditorii de justitie sunt evaluati pe parcursul anului si la care sustin examen de absolvire, precum si modalitătile de examinare, data, calendarul de desfăsurare, tematica si bibliografia examenului se propun de Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii si se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.”

2. După articolul 30 se introduc nouă noi articole, articolele 301-309, cu următorul cuprins:

„Art. 301. - (1) Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii numeste comisia de organizare a examenului. Consiliul Superior al Magistraturii numeste comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare si comisia de solutionare a contestatiilor.

(2) Dispozitiile art. 5 alin. (2) si (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 302. - (1) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.

(2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea si desfăsurarea examenului si se compune din:

- presedinte: directorul adjunct al Institutului National al Magistraturii, responsabil cu formarea profesională initială;

- vicepresedinte: seful Departamentului de formare profesională initială al institutului National al Magistraturii;

- membri: experti, functionari publici si personal contractual din cadrul Institutului.

Art. 303. - (1) Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atributii:

1. verifică îndeplinirea de către candidati a conditiilor legale de participare la examen, întocmeste si afisează lista candidatilor care îndeplinesc si a celor care nu îndeplinesc aceste conditii;

2. controlează si îndrumă actiunile privind organizarea si desfăsurarea examenului, identificarea si, după caz, închirierea spatiilor adecvate pentru sustinerea probelor de examen si procurarea necesarului de rechizite;

3. asigură paza subiectelor si a lucrărilor scrise, la sediul comisiei, si ia măsuri pentru păstrarea ordinii publice la centrul de desfăsurare a examenului;

4. instruieste, cu 24 de ore înaintea datei examenului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de examen - responsabili de sală si supraveghetori;

5. preia de la presedintele comun, subiectele si baremele de evaluare si de notare, în plicuri distincte, închise si sigilate;

6. păstrează în deplină sigurantă subiectele si baremele de evaluare si notare;

7. coordonează multiplicarea subiectelor, în functie de numărul candidatilor, sigilând apoi plicurile care contin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;

8. distribuie candidatilor subiectele multiplicate;

9. repartizează candidatii pe săli, în ordine alfabetică, dispune afisarea listelor respective cu cel putin 24 de ore înainte de fiecare probă, pe usile sălilor în care se desfăsoară probele si ia măsuri pentru publicarea acestor liste pe pagina de internet a Institutului National al Magistraturii în acelasi termen;

10. afisează baremul de evaluare si notare la centrul de examen cu 15 minute înainte de încheierea fiecărei probe si asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Institutului National al Magistraturii;

11. ia măsuri pentru ca în spatiile în care se desfăsoară probele de examen să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;

12. informează de îndată conducerea Institutului National al Magistraturii cu privire la orice situatie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum si cu privire la orice situatie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;

13. calculează mediile generale si întocmeste listele cu rezultatele examenului;

14. asigură afisarea la sediul Institutului National al Magistraturii si publicarea pe pagina de internet a Institutului a rezultatelor examenului.

(2) Comisia de organizare a examenului exercită orice alte atributii necesare bunei desfăsurări a examenului.

Art. 304. - (1) Presedintele comisiei de organizare a examenului ia măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atributiilor prevăzute la art. 303.

(2) În acest scop, presedintele comisiei de organizare a examenului stabileste atributiile pentru vicepresedinte si membrii comisiei.

Art. 305. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare si de solutionare a contestatiilor se numesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori.

(2) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din 2 judecători si un formator al Institutului National al Magistraturii.

(3) Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din 2 procurori si un formator al Institutului National al Magistraturii.

(4) În componenta comisiilor se numesc si membri supleanti.

Art. 306. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare si de solutionare a contestatiilor au un presedinte comun, membru al comisiei de elaborare a subiectelor. Presedintele veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 307 pct. 1 si coordonează activitatea celorlalte comisii. Presedintele instruieste corectorii, nu poate corecta lucrări si nu poate solutiona contestatii.

(2) Aceeasi persoană, cu exceptia presedintelui comisiilor, nu poate face parte din mai mult de o comisie.

(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimtământului scris, exprimat anterior.

(4) Membrii comisiilor sunt numiti, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului National al Magistraturii si au urmat cursurile acestuia privind metodele si tehnicile de evaluare.

(5) Numirea membrilor comisiilor se face cu cel putin 14 zile înainte de data desfăsurării examenului.

(6) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare si de solutionare a contestatiilor, prin care se stabilesc atributiile ce le revin si modalitătile de plată, se încheie între acestia si un reprezentant al Institutului National al Magistraturii, potrivit dispozitiilor prezentului regulament.

(7) Declaratiile si contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a examenului si se păstrează alături de celelalte documente de examen.

Art. 307. - Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atributii:

1. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:

a) să fie în concordantă cu tematica si bibliografia publicate de Institutul National al Magistraturii;

b) să evidentieze operatiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi: flexibilitatea, dimensiunea critică;

c) să fie formulate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităti de analiză, de sinteză si de generalizare din partea candidatilor;

d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător continutului tematicii si bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;

f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăsească timpul alocat pentru desfăsurarea probei de examen;

g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât si timpul recomandat pentru rezolvare;

h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce contin probleme controversate în doctrină si în practică sau, în cazul unor astfel de situatii, să se puncteze toate solutiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic si coerent din punct de vedere legal;

i) să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea solutiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităti alternative de motivare a solutiei alese de candidat;

2. elaborarea a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, a baremelor de evaluare si notare si a ghidurilor de corectare;

3. predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel putin 12 ore înainte de desfăsurarea probei, a subiectelor si baremelor de evaluare si notare pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise si sigilate;

4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare.

Art. 308. - Pe durata desfăsurării probelor este permisă consultarea legislatiei indicate în bibliografie, cu exceptia celei comentate si adnotate.

Art. 309. - (1) Comisia de corectare evaluează si notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare si notare si ghidurilor de corectare.

(2) Baremele de evaluare si notare se afisează la centrul de examen, cu 15 minute înainte de încheierea probelor scrise.

(3) În termen de 24 de ore de la afisare, candidatii pot face contestatii la barem, care se solutionează de comisia de corectare în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare.

(4) Baremul stabilit în urma solutionării contestatiilor se publică pe pagina de internet a Institutului National al Magistraturii.

(5) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre disciplinele de examen.

(6) Lucrările scrise se notează pentru fiecare dintre disciplinele de examen cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obtinut de candidat, ca medie, este mai mic sau egal cu această notă.

(7) Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat de către fiecare corector, semnate de către acestia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare disciplină o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale.

(8) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obtinute la fiecare dintre disciplinele de examen.

(9) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afisează la sediul Institutului National al Magistraturii si se publică pe pagina de internet a Institutului.

(10) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afisare.

(11) Comisia de solutionare a contestatiilor reevaluează lucrările ale căror note initiale au fost contestate si acordă note conform baremelor de evaluare si notare si ghidurilor de corectare.

(12) Fiecare lucrare a cărei notă initială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de solutionare a contestatiilor.

(13) Nota acordată în urma solutionării contestatiei este irevocabilă si nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(14) Rezultatele finale ale examenului se afisează, la sediul Institutului National al Magistraturii si se publică pe pagina de internet a Institutului.

(15) Pentru absolvirea Institutului National al Magistraturii candidatul trebuie să obtină media generală de minimum 7 si cel putin nota 5 la fiecare dintre materiile de examen.

(16) Absolventilor Institutului National al Magistraturii li se eliberează un atestat, care certifică absolvirea Institutului, promotia si media generală obtinută.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

Anton Pandrea

 

Bucuresti, 7 martie 2007.

Nr. 144.